Regulament Oficial Basket 2008

Iulie 2008 REGULAMENTUL OFICIAL
Pagina 2 AL JOCULUI DE BASCHET

din 92 2008
Federaţia Internaţională de Baschet - FIBA
Federaţia Română de Baschet - FRB
REGULAMENTUL OFICIAL
AL JOCULUI DE BASCHET
2008
Aprobat de
Biroul Central F.I.B.A.
Beijing, Republica Populara Chineză, 26 aprilie 2008
Lucrare apărută sub autoritatea

Colegiului Central al Arbitrilor de Baschet
cu sprijinul si colaborarea
intră în vigoare începând cu 1 octombrie 2008 Colegiului Judeţean de Arbitri de Baschet Cluj
REGULAMENTUL OFICIAL Iulie 2008 Iulie 2008 REGULAMENTUL OFICIAL
AL JOCULUI DE BASCHET Pagina 3 Pagina 4 AL JOCULUI DE BASCHET
2008 din 92 din 92 2008
TABLA DE MATERII Art. 35. – Dublă greşeală pag 40

Art. 36. – Greşeala antisportivă pag 40
REGULA Nr. 1 – JOCUL Art. 37. – Greşeala descalificatoare pag 41
Art. 1. – Definiţie pag 5 Art. 38. – Greşeala tehnică pag 42
Art. 39. – Conflict / Încăierare pag 44
REGULA Nr. 2 – DIMENSIUNI SI ECHIPAMENT
Art. 2 – Teren de joc – linii şi dimensiuni pag 6 REGULA Nr. 7– DISPOZIŢII GENERALE
Art. 3 – Echipament pag 11 Art. 40. – Cinci greşeli de jucător pag 45
Art. 41. – Greşeli de echipă / reguli de sancţionare pag 45
REGULA Nr. 3 – ECHIPELE Art. 42. – Situaţii speciale pag 45
Art. 4. – Echipele pag 12 Art. 43. – Aruncări libere pag 46
Art. 5. – Jucători şi înlocuitori – accidentarea unui jucător pag 13 Art. 44. – Eroare rectificabilă pag 48
Art. 6. – Căpitanul – obligaţii şi drepturi pag 14
Art. 7. – Antrenorul – obligaţii şi drepturi pag 14 REGULA Nr. 8 – ARBITRII, OFICIALII ŞI COMISARUL
– PUTERI SI RESPONSABILITATI
REGULA Nr. 4 – REGULI DE JOC Art. 45 – Arbitrii, oficialii şi comisarul pag 50
Art. 8. – Timp de joc, scor egal şi prelungiri pag 16 Art. 46. – Primul arbitru – responsabilităţi şi puteri pag 50
Art. 9. – Începutul şi sfârşitul unei perioade sau a jocului pag 16 Art. 47. – Arbitrii – responsabilităţi şi puteri pag 51
Art. 10. – Stările mingii pag 17 Art. 48. – Scorerul şi ajutorul scorerului – îndatoriri pag 51
Art. 11. – Poziţia jucătorului şi arbitrului pag 18 Art. 49 – Cronometrorul – îndatoriri pag 53
Art. 12. – Angajare între doi şi posesia alternativă pag 18 Art. 50 – Operatorul de 24 secunde – îndatoriri pag 54
Art. 13. – Cum se joacă mingea pag 20
Art. 14. – Controlul mingii pag 20 PROCEDURI OFICIALE ALE JOCULUI
Art. 15. – Jucător în acţiune de aruncare la coş pag 20
Art. 16. – Coş reuşit şi valoarea sa pag 21 A. SEMNALELE ARBITRILOR pag 54
Art. 17. – Repunerea în joc din afara terenului pag 21 B. FOAIA DE ARBITRAJ pag 61
Art. 18. – Minut de întrerupere pag 23 C. PROCEDURA DE URMAT ÎN CAZ DE RECLAMAŢIE pag 68
Art. 19. – Înlocuiri de jucători pag 24 D. CLASAMENTUL ECHIPELOR pag 68
Art. 20. – Joc pierdut prin neprezentare pag 26 E. MINUTE DE ÎNTRERUPERE PENTRU T.V. pag 72
Art. 21. – Joc pierdut în condiţii speciale pag 26
CUPRINSUL DIAGRAMELOR
REGULA Nr. 5 – ABATERI Diagrama 1 Terenul de joc regulamentar pag 7
Art. 22. – Abateri pag 28 Diagrama 2 Zona de restricţie pag 9
Art. 23. – Jucător afară din joc. Minge afară din joc pag 28 Diagrama 3 Zona coşului de 2/3 puncte pag 9
Art. 24. – Regula driblingului pag 28 Diagrama 4 Masa oficialilor şi scaunele pentru înlocuitori pag 10
Art. 25. – Regula „paşilor“ pag 29 Diagrama 5 Principiul cilindrului pag 35
Art. 26. – Regula celor 3 secunde pag 30 Diagrama 6 Poziţia jucătorilor în timpul aruncărilor libere pag 47
Art. 27. – Jucător strâns marcat pag 30 Diagrama 7 Semnalele oficiale ale arbitrilor pag 55-60
Art. 28. – Regula celor 8 secunde pag 31 Diagrama 8 Foaia de arbitraj pag 61
Art. 29. – Regula de 24 secunde pag 31 Diagrama 9 Partea superioară a foii de arbitraj pag 62
Art. 30. – Minge întoarsa în zona din spate pag 32 Diagrama 10 Completarea jucătorilor pe foaia de arbitraj pag 63
Art. 31. – Intervenţie pe traiectoria mingii spre coş şi Diagrama 11 Evoluţia scorului pag 66
intervenţie la minge pag 33 Diagrama 12 Evoluţia scorului – bilanţ pag 67
Diagrama 13 Partea inferioară a foii de arbitraj pag 67
REGULA Nr. 6 – GREŞELI
Art. 32. – Greşeli pag 35
Art. 33. – Contact – principii generale pag 35
Art. 34. – Greşeală personală pag 39
2008 din 92 din 92 2008
__________________________________________________________________
REGULA Nr. 2 - TERENUL DE JOC ŞI ECHIPAMENTUL

__________________________________________________________________
În întreg cuprinsul Regulamentului Oficial al Jocului de Baschet, toate
referirile făcute la jucător, antrenor, arbitru etc. sunt exprimate la genul masculin,
dar ele se aplică şi genului feminin. Trebuie înţeles că acest lucru a fost făcut doar Art. 2 Terenul de joc
din motive practice. 2.1. Terenul de joc
Terenul de joc este o suprafaţă dreptunghiulară, plană şi dură, liberă de orice obstacol.
(vezi Diagrama 1).
Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m, în lungime pe 15 m în lăţime acestea fiind
măsurate de la marginea interioară a liniilor care delimitează terenul.
REGULA Nr. 1 – JOCUL
2.2. Linii
Toate liniile trebuie să fie trasate în culoare albă , să aibă o lăţime de 5 cm şi să fie clar
Art. 1 Definiţie
vizibile.
1.1. Jocul de Baschet
Un joc de baschet se desfăşoară între două echipe de câte cinci jucători fiecare. Scopul
2.2.1. Liniile care delimitează terenul
fiecărei echipe este să introducă mingea în coşul adversarilor şi să împiedice cealaltă
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lăţimile terenului)
echipă să înscrie.
şi linii laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.
Jocul este condus de arbitri, oficiali şi un comisar, dacă este prezent.
Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipelor trebuie să fie situate la cel
puţin 2 m distanţă de terenul de joc.
1.2. Coşul: advers/propriu
Coşul care este atacat de o echipă este coşul advers, iar coşul care este apărat de o
echipă este coşul propriu al echipei.
1.3. Învingătoarea unui joc

Echipa care înscrie cel mai mare număr de puncte la terminarea timpului de joc va fi
învingătoarea jocului respectiv.
2008 din 92 din 92 2008
2.2.2. Linia de centru, cercul central şi semicercurile

Linia de centru trebuie trasată, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale
BANCA DE REZERVE
ale fiecărei linii laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara fiecărei linii de tuşă.
ZONA BĂNCII
Cercul central trebuie trasat la centrul terenului şi va avea o rază de 1,80 m
măsurată de la marginea exterioară a circumferinţei. Dacă suprafaţa cercului central este
colorată, atunci culoarea va fi aceiaşi cu cea a zonelor de restricţie.
Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul al jumătatea liniilor
de aruncări libere şi o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le
delimitează (vezi Diagrama 2).
2.2.3. Liniile de aruncări libere, spaţiile de urmărire şi zonele de restricţie

O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund.
Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund
şi trebuie să aibă 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginară care
uneşte mijlocul celor două linii de fund.
Zonele de restricţie trebuie să fie spaţiile delimitate pe terenul de joc de liniile de
fund, liniile de aruncări libere şi liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere cu
punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte şi de cealaltă a mijlocului acestor linii,
MASA OFICIALILOR
măsurate de la marginea exterioară a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepţia liniilor
de fund, fac parte din zona de restricţie.
Dacă interiorul zonelor de restricţie este vopsit, culoarea trebuie să fie identică
cu aceea a cercului central.
Spaţiile de urmarire pentru aruncări libere, din lungul zonelor de restricţie,
rezervate jucătorilor în timpul aruncărilor libere, sunt marcate aşa cum se arată în
Diagrama 2.
2.2.4. Zona coşului de trei puncte:

Zona coşului de trei puncte (Diagrama 1 şi 3) a unei echipe trebuie să fie întreaga
suprafaţă a terenului de joc, cu excepţia zonei apropiate de coşul adversarului, şi de liniile
care o delimitează şi se compune din:
• Două linii trasate paralel cu liniile de laterale, la o distanţă de 6,25 m din punctul
de pe suprafaţa de joc situat perpendicular pe centrul coşului adversarilor. Distanţa de la
acest punct până la marginea interioară a mijlocului linei de fund este 1,575 m, măsurată
BANCA DE REZERVE
pe marginea interioară a acestei linii.

ZONA BĂNCII
• Un semicerc cu raza de 6,25 m măsurată de la marginea exterioară a liniei

care îl delimitează, cu centrul în acelaşi punct ca în paragraful de mai sus şi care
intersectează liniile paralele.
2.2.5. Zonele băncilor echipelor:

Cele două zone ale băncilor echipelor (Diagrama 1) sunt situate în exteriorul
terenului de joc de o parte şi de cealaltă a mesei oficiale, pe aceeaşi latură a terenului cu
aceasta, şi sunt marcate după cum urmează:
Fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de cel puţin 2 m trasată în
prelungirea liniei de fund şi prin o altă linie cu o lungime de cel puţin 2 m, trasată la 5 m
distanţă de linia de centru şi perpendiculară pe linia laterală.
În zona băncii echipei trebuie să existe 14 locuri pe scaune sau bănci, la
Diagrama 1 – Terenul de joc regulamentar dispoziţia antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor şi însoţitorilor echipei. Orice altă
persoană trebuie să stea la cel puţin 2 m în spatele băncii echipei.
2008 din 92 din 92 2008
2.3. Poziţia mesei oficialilor şi a scaunelor pentru înlocuitori (Diagrama 4)
1 = Operator 24 secunde 3 = Comisar, dacă e prezent

2 = Cronometror 4 = Scorer
5 = Ajutor scorer
TEREN de JOC
Zona Scaune pentru Scaune pentru Zona

Băncii Înlocuitori Înlocuitori Băncii
Echipei Echipei
Masa Oficialilor
Notă:
Oficialii aşezaţi la masa oficialilor trebuie să aibă o vizibilitate perfectă a
întregului teren. În consecinţă masa oficialilor şi scaunele vor fi aşezate pe o
platformă. Crainicul şi/sau echipa de statistică (dacă este prezentă) se poate
aşeza la marginea şi/sau în spatele mesei oficiale.
Diagrama 4 – Masa oficialilor şi scaunele pentru înlocuitori

2008 din 92 din 92 2008
Art. 3 Echipament ______________________________________________________________________

Următorul echipament este necesar pentru disputarea jocului:
• Coşul şi anexele lui şi anume:
 Panouri
REGULA Nr. 3 - ECHIPELE
______________________________________________________________________
 Inele (prevăzute cu un sistem de declanşare la presiune) şi plase.
 Suporţii panourilor inclusiv capitonajul de protecţie Art.4 Echipele
• Mingi de baschet 4.1. Definiţie
• Cronometru de joc 4.1.1. Un membru al echipei are dreptul să joace în momentul în care a fost legitimat să
• Tabela de scor joace pentru o echipă, în conformitate cu regulamentele forului organizator al competiţiei,
• Aparat de 24 de secunde inclusiv cu acelea care stabilesc unde este cazul, limita de vârstă pentru jucători.
• Cronograf sau un dispozitiv(vizibil) corespunzător (diferit de cronometrul de joc) 4.1.2. Un membru al echipei, cu drept de joc este desemnat să joace atunci când el a
pentru măsurarea minutelor de întrerupere fost înscris în foaia de arbitraj înainte de începerea jocului. Acest jucător poate să ia parte
• Două semnale sonore separate, distincte şi puternice la joc numai până în momentul în care este descalificat sau comite cinci (5) greşeli.
• Foaia de arbitraj 4.1.3. În timpul jocului, un membru al echipei este:
• Indicatoare pentru greşelile de jucător • Jucător, când este pe terenul de joc şi este desemnat să joace.
• Indicatoare pentru greşelile de echipă • Înlocuitor când nu se află pe terenul de joc dar are drept de joc.
• Săgeată indicator de posesie alternativă • Jucător eliminat în urma comiterii a 5 greşeli personale şi care nu mai are
• Suprafaţa de joc dreptul să intre în joc.
• Terenul de joc 4.1.4. În timpul unui interval de joc, toţi membri echipei care au drept de joc sunt
consideraţi jucători.
• Luminozitate/iluminare adecvată
4.2. Regulă
Pentru mai multe lămuriri detaliate despre echipament, se va consulta şi respecta
4.2.1. Fiecare echipă va fi compusă din:
“Apendix–ul referitor la Echipamentul Jocului de Baschet”, care face parte integrantă din
prezentul regulament • Nu mai mult de 12 membri ai echipei cu drept de joc, inclusiv un căpitan.
• Un antrenor şi, dacă echipa doreşte, un antrenor secund.
• Un număr maxim de cinci (5) însoţitori care au dreptul de a sta pe banca
echipei şi au responsabilităţi precise, de exemplu: manager, doctor, fizioterapeut,
statistician, interpret.
4.2.2. Cinci (5) jucători din fiecare echipă trebuie să se afle pe terenul de joc în timpul
jocului şi vor putea fi înlocuiţi.
4.2.3. Un înlocuitor devine jucător şi un jucător devine înlocuitor atunci când:
• Arbitrul a făcut semnul înlocuitorului să intre pe terenul de joc.
• În timpul unui minut de întrerupere sau a unui interval de joc, un înlocuitor
anunţă scorerului schimbarea unui jucător.
4.3. Echipamentul jucătorilor

4.3.1. Echipamentul jucătorilor fiecărei echipe se compune din:
• Tricouri (maieuri) de aceeaşi culoare dominantă pe faţa şi spate.
Toţi jucătorii trebuie să aibă tricourile (maieurile) băgate în şorturi în timpul jocului. Este
permisă folosirea echipamentului “totul dintr-o bucată”.
• Şorturile trebuie să fie de aceeaşi culoare dominantă pe faţă şi pe spate, dar nu
este obligatoriu să fie de aceeaşi culoare cu maieurile sau tricourile:
• Lenjeria de corp de protecţie care depăşeşte şorturile poate fi purtată cu
condiţia ca această să aibă o culoare unică, identică cu a şortului.
4.3.2. Fiecare jucător trebuie să poarte maieuri (tricouri) numerotate pe faţă şi spate cu
cifre pline, de o culoare unică care să contrasteze cu cea a maieurilor (tricourilor).
2008 din 92 din 92 2008
Numerele trebuie să fie perfect vizibile şi: dacă mingea devine moartă. Totuşi, atunci când este necesar ca un jucător accidentat să
• Cele care se află pe spate trebuie să aibă cel puţin 20 cm înălţime. fie protejat arbitri pot opri imediat desfăşurarea jocului.
• Cele care se află pe faţă trebuie să aibă cel puţin 10 cm înălţime. 5.3. Dacă jucătorul accidentat nu poate continua jocul imediat (aproximativ 15 secunde)
• Cifrele nu pot avea mai puţin de 2 cm lăţime. sau dacă primeşte îngrijiri, el trebuie înlocuit, cu excepţia cazului când echipa sa ar
• Echipele trebuie să utilizeze numere de la 4 la 15. Federaţia naţională are rămâne cu mai puţin de 5 jucători pe terenul de joc.
autoritatea să aprobe, pentru competiţiile interne, orice numere de maxim 2 (două) cifre. 5.4. Antrenorii, antrenorii secunzi, înlocuitorii, jucătorii eliminaţi şi însoţitorii pot intra pe
• Jucătorii aceleaşi echipe nu pot avea numere identice. teren, cu permisiunea unui arbitru pentru a acorda ajutor jucătorului accidentat, înainte ca
• Orice reclamă sau logo trebuie să fie la cel puţin 5 cm distanţă de numere el să fie înlocuit.
4.3.3. Echipele trebuie să aibă un minimum de 2 rânduri de maieuri (tricouri) şi: 5.5. Un doctor poate intra pe teren fără permisiunea unui arbitru, dacă după părerea sa,
• Prima echipă înscrisă în programul jocurilor (denumită şi echipa gazdă) trebuie jucătorul accidentat necesită îngrijiri medicale urgente.
să poarte maieuri de culoare deschisă (de preferinţă de culoare albă); 5.6. În timpul jocului orice jucător care sângerează sau care prezintă răni deschise
• Cea de-a doua echipă înscrisă în programul jocurilor(denumită echipă trebuie înlocuit. Jucătorul poate reveni pe terenul de joc numai după ce sângerarea a fost
vizitatoare) trebuie să poarte maieuri de culoare închisă. oprită şi zona afectată sau rana deschisă a fost complet şi perfect bandajată.
• Totuşi, dacă cele 2 echipe sunt de acord, ele pot schimba culoarea maieurilor. Dacă jucătorul accidentat sau orice jucător care sângerează sau care prezintă răni
deschise se reface în timpul unui minut de întrerupere acordat uneia dintre echipe,
4.4. Alt echipament înainte ca scorerul sa semnalizeze schimbarea, acel jucător poate continua jocul.
4.4.1. Tot echipamentul utilizat de jucători trebuie să fie adecvat jocului de baschet. Orice 5.7. Dacă jucătorul accidentat beneficiază de aruncări libere, ele trebuie să fie executate
echipament care este conceput astfel încât să mărească talia şi detenta jucătorului sau de către înlocuitorul sau care nu poate fi schimbat decât după ce cronometrul jocului a
care într-un mod sau altul poate avantaja neloial un jucător nu trebuie să fie autorizat. fost pornit şi oprit din nou.
4.4.2. Jucătorii nu au voie să poarte echipament sau obiecte care pot provoca 5.8. Jucătorii desemnaţi de antrenor să înceapă jocul în primii cinci (5), pot fi înlocuiţi în
accidentarea celorlalţi jucători. cazul unei eventuale accidentări. În acest caz, şi adversarii au dreptul la acelaşi număr
de schimbări de jucători, dacă doresc acest lucru.
• Nu sunt permise următoarele:
 Echipamentul de protecţie pentru degete, mâini, încheieturi, coate,
Art. 6 Căpitanul : Obligaţii şi drepturi
antebraţe care este confecţionat din piele, plastic moale, metal sau alte
6.1. Căpitanul (CAP) este jucătorul desemnat de antrenorul său să îşi reprezinte echipa
materiale dure, chiar dacă sunt acoperite cu bandaje sau cu un capitonaj
în terenul de joc. El poate comunica într-o manieră cuviincioasă cu arbitrii pentru a obţine
moale.
informaţii în timpul jocului, dar numai dupa ce mingea devine moartă şi cronometrul de
 Obiecte care pot tăia sau zgâria (unghiile trebuie să fie tăiate scurt). joc este oprit.
 Ornamente de cap, accesorii în păr şi bijuterii. 6.2. În cazul în care o echipă protestează împotriva rezultatului jocului, căpitanul acesteia
• Sunt permise următoarele: trebuie să-l informeze pe arbitrul principal, imediat după terminarea jocului, moment în
 Echipamentul de protecţie pentru umeri, braţe, coapse, gambe, dacă care el va semna în spaţiul corespunzător al foii de arbitraj marcat cu:” Semnătura
acesta este corespunzător capitonat. căpitanului în caz de protest”.
 Genunchierele care sunt corespunzător capitonate;
 Echipamentul de protecţie pentru fracturile de nas, chiar dacă acesta Art. 7 Antrenorul: Obligaţii şi drepturi
este confecţionat dintr-un material dur. 7.1. Cu cel puţin 20 minute înainte de ora fixată pentru începerea jocului, fiecare antrenor
 Ochelari dacă nu sunt periculoşi pentru ceilalţi jucători. sau reprezentantul lui trebuie să înmâneze scorerului lista scrisă cu numele şi numerele
 Echipament de protecţie a capului, care să nu depăşească 5 cm lăţime, corespunzătoare sportivilor cu drept de joc, precum şi numele căpitanului echipei, al
confecţionat dintr-un material care nu este abraziv, de aceiaşi culoare, din antrenorului şi al antrenorului secund.
plastic moale sau cauciuc. Toţi membri echipei al căror nume se află pe foaia de arbitraj au dreptul să joace, chiar
4.4.3. Orice alt echipament care nu este menţionat special în acest regulament trebuie să dacă ei ajung după începerea jocului.
primească în prealabil aprobarea Comisiei Tehnice Mondiale FIBA. 7.2. Cu cel puţin 10 minute înainte de începutul jocului, fiecare antrenor trebuie să
confirme acordul lui asupra numelor şi numerelor membrilor echipei sale şi asupra
Art. 5 Jucători şi înlocuitori: Accidentarea unui jucător numelor antrenorilor înscrişi pe foaia de arbitraj, semnând-o. În acelaşi timp, antrenorii
5.1. Arbitri pot opri jocul ca urmare a accidentării unui jucător. trebuie să-i indice pe cei 5 jucători care vor începe jocul. Antrenorul echipei “A” este
5.2. Dacă mingea este vie în momentul producerii accidentării, arbitri se vor abţine să primul care este obligat să furnizeze aceste informaţii.
fluiere până când faza de joc nu se va termina, adică până când echipa care controlează 7.3. Antrenorul şi antrenorul secund (la fel şi înlocuitorii, jucătorii eliminaţi şi însoţitorii
mingea va arunca la coş, va pierde posesia mingii, va reţine mingea fără a o juca sau echipei) sunt singurele persoane care au dreptul să stea şi să rămână în zona băncii
echipei lor, cu excepţia cazului în care nu respectă prevederile acestui regulament.
2008 din 92 din 92 2008
7.4. Antrenorul sau antrenorul secund pot merge la masa oficială în timpul jocului pentru ______________________________________________________________________
a obţine informaţii statistice doar când mingea devine moartă şi când cronometrul jocului
este oprit.
7.5. Numai antrenorul principal poate să stea în picioare pe tot parcursul jocului. El se
REGULA Nr. 4 - REGULI DE JOC
poate adresa verbal jucătorilor în timpul jocului cu condiţia să rămână în zona băncii ______________________________________________________________________
echipei sale.
7.6. Dacă există un antrenor secund, numele său trebuie să fie înscris pe foaia de arbitraj Art. 8.Timp de joc, scor egal şi prelungiri
înaintea începerii jocului, dar semnătura sa nu este obligatorie. El poate prelua obligaţiile 8.1. Jocul constă în patru (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.
şi drepturile antrenorului dacă dintr-un motiv oarecare, acesta nu mai este capabil să 8.2. Va exista o pauză de două minute între primul şi cel de-al doilea sfert(prima repriză /
continue. jumătate), între al treilea şi al patrulea sfert (a doua repriză/jumătate) şi înaintea fiecărei
7.7. Când căpitanul părăseşte terenul de joc, antrenorul echipei va trebui să facă prelungiri.
cunoscut arbitrului numărul jucătorului care îl va înlocui pe acesta în funcţia de căpitan pe 8.3. Intervalul (pauza) dintre reprize (între sfertul 2 şi 3) va fi de 15 minute.
terenul de joc în timpul absenţei sale. 8.4. Cele 20 de minute înaintea începerii jocului constituie un interval de joc.
7.8. Căpitanul echipei poate îndeplini funcţia de antrenor dacă echipa nu are antrenor, 8.5. Un interval de joc începe :
sau dacă antrenorul nu-şi mai poate îndeplini funcţiile şi dacă echipa nu are antrenor • Cu 20 de minute înainte de ora la care jocul a fost programat sa înceapă.
secund înscris în foaia de arbitraj (sau dacă acesta din urma nu-şi mai poate îndeplini • Când semnalul cronometrului de joc anunţă sfârşitul unei perioade.
funcţiile). Dacă, căpitanul echipei trebuie să părăsească terenul, el poate să continue să 8.6. Un interval de joc se termină:
îndeplinească funcţia de antrenor. Dacă el trebuie să părăsească terenul ca urmare a • La începutul primei perioade de joc, când mingea este atinsă regulamentar de
unei greşeli descalificatoare, sau nu mai poate funcţiona ca antrenor, ca urmare a unei unul dintre cei doi săritori care au luat parte la angajarea între doi.
accidentări, înlocuitorul său în funcţia de căpitan îl va înlocui şi ca antrenor. • La începutul tuturor celorlalte perioade de joc, când mingea este atinsă legal de
7.9. Antrenorul va desemna jucătorul din partea echipei sale care va executa aruncările un jucător din terenul de joc, în urma unei repuneri în joc.
libere în toate situaţiile când jucătorul care execută aruncările libere nu este desemnat 8.7. Dacă scorul este egal la terminarea celei de-a patra perioade jocul va continua cu
prin regulament. câte prelungiri de cinci (5) minute sunt necesare pentru a decide un învingător.
8.8. Dacă o greşeală este comisă cu puţin timp înainte sau chiar în timp ce sună
semnalul sonor care anunţă terminarea timpului de joc, orice eventuală aruncare/aruncări
libere trebuie să fie executată.
8.9. Dacă în urma executării aruncării/aruncărilor libere este necesară o prelungire,
atunci toate greşelile care se produc după terminarea timpului de joc, trebuie să fie
considerate că s-au produs în timpul unui interval de joc şi aruncarea/aruncările liberă va
fi executată înainte de începerea prelungirii.
Art. 9 Începutul şi sfârşitul unei perioade sau a jocului

9.1. Prima perioadă de joc începe atunci când mingea este atinsă regulamentar de unul
dintre cei doi săritori care au luat parte la angajarea între doi.
9.2. Toate celelalte perioade de joc încep când mingea este atinsă legal de un jucător din
terenul de joc, în urma unei repuneri în joc din afara terenului.
9.3. Jocul nu poate începe dacă una dintre echipe nu are în terenul de joc cinci (5)
jucători gata de joc.
9.4. Pentru toate jocurile, echipa menţionată prima în program (echipa gazdă) va avea
coşul propriu şi banca echipei în stânga mesei oficiale, privind cu faţa spre terenul de
joc.
Totuşi, dacă cele două echipe sunt de acord, ele pot inversa băncile şi/sau coşurile.
9.5. Înaintea primei şi a celei de-a treia perioade de joc, echipele au dreptul să se
încălzească în jumătatea de terenul de joc în care se găseşte coşul adversarilor.
9.6. Echipele vor schimba coşurile înaintea începerii celei de-a doua reprize/jumătăţi.
9.7. Echipele vor continua să joace şi să arunce de-a lungul tuturor prelungirilor la
aceleaşi coşuri la care au jucat în cea de-a patra perioadă.
2008 din 92 din 92 2008
9.8. O perioadă, o prelungire sau jocul trebuie să se termine când semnalul Aceste prevederi nu se aplică şi coşul nu trebuie să conteze, daca în timpul acţiunii
cronometrului de joc sună pentru a anunţa terminarea timpului de joc. continue de aruncare la cos se aude semnalul cronometrului pentru terminarea timpului
de joc sau se aude semnalul aparatului de 24 secunde.
Art. 10 Stările mingii
10.1 Mingea poate fi vie sau moartă. Art. 11 Poziţia unui jucător şi a unui arbitru
10.2. Mingea devine vie, când: 11.1. Poziţia unui jucător este determinată de locul unde el atinge solul.
• În timpul unei angajări între doi, mingea este regulamentar atinsă de unul dintre Când el este în aer ca urmare a unei sărituri, este considerat că aparţine locului unde a
săritori. atins solul înaintea săriturii. Această situaţie include limitele terenului, linia de centru, linia
• În timpul aruncării libere, mingea este la dispoziţia jucătorului care urmează să coşului de 3 puncte, linia de aruncări libere, sau liniile care delimitează suprafaţa de
execute aruncarea/aruncările libere. restricţie.
• În timpul repunerii în joc din afara limitelor terenului, mingea este la dispoziţia 11.2 Dacă un jucător care a sărit din terenul său din faţă, câştigă un nou control pentru
jucătorului care efectuează repunerea în joc. echipa sa în timp ce se află în aer, poziţia sa relativ la terenul din faţă sau din spate nu se
10.3. Mingea devine moartă, când: determină până ce jucătorul nu revine pe sol.
• A fost reuşit un coş din acţiune sau o aruncare liberă. 11.3. Poziţia unui arbitru este identic determinată cu cea a unui jucător.
• Un arbitru fluieră când mingea este vie. Dacă mingea atinge un arbitru, se consideră ca ea a atins solul în locul unde se găseşte
• Este vizibil ca mingea nu va intra în coş în urma unei aruncări libere, care este arbitrul.
urmată de:
 Una sau mai multe aruncări libere. Art. 12. Angajare între doi şi posesia alternativă
 O noua sancţiune (aruncare sau aruncări libere) şi/sau o repunere în 12.1. Definiţie
joc din afara limitelor terenului. 12.1.1. O angajare între doi (2) se produce atunci când un arbitru aruncă mingea între
• Se aude semnalul sonor care marchează terminarea timpului de joc al unei doi jucători adverşi în cercul central al terenului, la începutul primei perioade de joc.
perioade sau a unei prelungiri. 12.1.2. O minge ţinută este atunci când unul sau mai mulţi jucători adverşi ţin mingea cu
• Se aude semnalul operatorului de 24 secunde şi o echipă controlează o minge una sau ambele mâini, de aşa manieră încât nici unul dintre ei nu poate intra în posesia
vie. ei fără să se producă o infracţiune sau o acţiune de o asprime exagerată.
• Mingea care este deja în aer ca urmare a unei aruncări la coş din acţiune este
12.2. Procedură
atinsă de un jucător al uneia dintre echipe, după:
12.2.1. În cursul angajării între doi(2), cei doi săritori trebuie să stea cu picioarele în
 Ce un arbitru a fluierat. semicercul cel mai apropiat, de coşul propriu echipei fiecăruia dintre ei, cu un picior
 Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri. aproape de mijlocul liniei de centru care-i separă.
 Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde. 12.2.2. Jucătorii aceleiaşi echipe nu pot ocupa poziţii vecine în jurul cercului, dacă un
10.4. Mingea nu devine moartă şi punctele trebuie acordate dacă ele au fost reuşite adversar manifestă dorinţa să se intercaleze.
atunci când: 12.2.3. Arbitrul va arunca după aceea mingea vertical între cei doi săritori, la o înălţime la
• Mingea este în aer în urma unei aruncări la coş din acţiune şi: care nici unul dintre ei să nu o poată atinge sărind.
 Un arbitru fluieră. 12.2.4. Mingea trebuie să fie atinsă regulamentar cu mâna de către cel puţin unul sau
 Se aude semnalul sonor al cronometrului de joc pentru terminarea unei ambii săritori, după ce a atins punctul cel mai înalt.
perioade 12.2.5. Nici unul dintre săritori nu trebuie să-şi părăsească locul înainte ca mingea să fie
 Se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde. legal atinsă.
• Mingea este în aer după o aruncare liberă şi un arbitru fluieră pentru a penaliza 12.2.6. Nici unul dintre săritori nu poate prinde mingea şi nici să o atingă de mai mult de
o infracţiune, alta decât cea comisă de executantul aruncărilor. două ori înainte ca aceasta să fi atins terenul său să fi fost atinsă de unul din cei 8 jucători
• Un jucător comite o greşeală asupra oricărui adversar în timp ce echipa care nu au luat parte la săritură.
adversă are controlul mingii şi un component al acestei echipe este într-o situaţie de 12.2.7. Dacă mingea nu a fost atinsă de cel puţin unul dintre săritori, angajarea între cei
aruncare la coş din acţiune care se termină printr-o mişcare continuă şi care a fost doi(2) va fi repetată.
începută înainte de a se produce greşeala. 12.2.8. Toţi ceilalţi jucători nu trebuie să aibă nici o parte a corpului lor pe sau deasupra
Aceste prevederi nu se aplică şi coşul nu trebuie să conteze, dacă după ce un arbitru a liniei care delimitează cercul (cilindrul) mai înainte ca mingea să fi fost atinsă de unul
fluiera, este executată în întregime o noua acţiune de aruncare la coş. dintre cei doi săritori.
O infracţiune la Art. 12.2.1., 12.2.4., 12.2.5., 12.2.6., 12.2.8. reprezintă o abatere.
2008 din 92 din 92 2008
12.3. Situaţii de angajare între doi angajare între doi(2). După aceea, jocul va fi reluat prin acordarea mingii adversarilor
O situaţie de angajare între doi se produce când: echipei care a comis abaterea, pentru o repunere în joc din locul repunerii iniţiale.
• Arbitrul fluieră o minge ţinută. 12.4.8. O greşeală comisă de una dintre echipe:
• Mingea iese în afara limitelor terenului şi arbitri sunt indecişi sau nu sunt de • Înaintea începerii unei perioade alta decât prima, sau
acord în ceea ce priveşte ultimul jucător care a atins mingea. • În timpul unei repuneri în joc consecutive regulii posesiei alternative,
• Se produce o dublă abatere în procedura de executare a ultimei sau singurei nu cauzează pierderea de către echipă a dreptului la următoarea posesie alternativă.
aruncări libere. Dacă o asemenea greşeală apare în timpul unei repuneri a mingii în joc la începutul unei
• O minge vie rămâne prinsă în suportul coşului (excepţie între aruncările libere) perioade, după ce mingea a fost pusă la dispoziţia jucătorului care efectuează repunerea,
• Mingea devine moartă în cazul în care nici una dintre echipe nu deţine controlul dar înainte ca mingea să fie atinsă legal de un jucător din terenul de joc, atunci se
acesteia şi nici dreptul de posesie pentru o repunere în joc. consideră că greşeala a apărut în timpul de joc şi se vor acorda penalităţile
• În cazul situaţiilor speciale, când după anularea unor sancţiuni echivalente corespunzătoare.
împotriva ambelor echipe nu mai rămân de executat alte sancţiuni ca urmare a unor
greşeli personale şi nici una dintre echipe nu a avut controlul mingii sau dreptul la minge Art. 13 Cum se joacă mingea
înainte de producerea primei greşeli sau primei abateri. 13.1. Definiţie
• Începe orice altă perioada de joc cu excepţia primei perioade de la începutul În jocul de baschet, mingea este jucată numai cu mâna/mâinile şi poate fi pasată,
jocului. aruncată, atinsă, rostogolită şi driblată în orice direcţie, în limitele admise de regulament.
12.4 Procedura posesiei alternative 13.2. Regulă

12.4.1 Procedura posesiei alternative, este metoda în urma căreia mingea devine vie Un jucător nu are voie să alerge cu mingea în mână (mâini), să o lovească sau să o
consecutiv unei repuneri în joc din afara terenului şi care, va înlocui în acest fel blocheze deliberat cu orice parte a piciorului sau să o lovească cu pumnul.
repunerea prin angajare între doi. Totuşi un contact sau lovirea accidentală a mingii cu piciorul nu constituie o abatere.
12.4.2 în toate situaţiile de angajare între doi echipele vor primi alternativ mingea pentru o O încălcare a Art. 13.2 este o abatere
repunere în joc din punctul cel mai apropiat de locul producerii situaţiei de angajare între
doi. Art. 14 Controlul mingii
12.4.3 Echipa care nu obţine controlul mingii vii în terenul de joc după angajarea între doi 14.1. Controlul mingii de către o echipă începe când un jucător al acelei echipe controlează
jucători, efectuată la începutul primei perioade/reprize va fi prima care, va începe o minge vie pe care o ţine sau o driblează sau când are o minge vie la dispoziţia sa.
procedura repunerii mingii în joc consecutiv posesiei alternative. 14.2. Controlul mingii de către o echipă continuă când:
12.4.4. Echipa care are dreptul la posesia alternativă la sfârşitul unei perioade de joc, va • Un jucător al acelei echipe controlează o minge vie.
începe următoarea perioadă cu o repunere a mingii în joc din dreptul prelungirii liniei de • Mingea este pasată între coechipieri.
centru, pe partea opusă mesei oficialilor. 14.3. Controlul mingii de către o echipă se termină când:
12.4.5. Procedura de posesie alternativă • Un adversar îşi asigură controlul mingii.
• Începe atunci când un arbitru pune mingea la dispoziţia jucătorului care • Mingea devine moartă.
efectuează o repunere în joc. • Când mingea părăseşte mâna/mâinile aruncătorului în urma unei aruncări la
• Se termină când: coş din acţiune sau a unei aruncări libere.
 Mingea atinge sau este atinsă legal de un jucător aflat în interiorul
terenului de joc. Art. 15 Jucător în acţiunea de aruncare la coş
 Echipa care efectuează repunerea comite o abatere. 15.1. O aruncare la coş din acţiune sau o aruncare liberă este atunci când mingea este
 O minge vie rămâne prinsă în suporţii inelului în timpul unei repuneri. ţinută în mâna/mâinile unui jucător şi este aruncată în aer spre coşul advers.
12.4.6. Echipa care are dreptul la minge pentru efectuarea unei repuneri în joc în baza O voleibalare este când mingea este direcţionată cu mâna (mâinile) spre coşul advers.
regulii posesiei alternative, va fi indicată prin săgeata posesiei alternative poziţionată în O “aruncare de sus”/”slam-dunk” este atunci când mingea este introdusă forţat de sus
direcţia coşului advers. Direcţia indicată de săgeata posesiei alternative va fi schimbată în jos în coşul advers cu o mână sau ambele mâini.
imediat după ce repunerea în joc consecutiv regulii posesiei alternative a fost terminată. Atât voleibalarea cât şi “slam-dunk”/“aruncare de sus” sunt considerate aruncări din
12.4.7. Dreptul de a face o repunere în joc, în baza regulii posesiei alternative, se pierde acţiune.
dacă echipa care efectuează repunerea comite o abatere de la prevederile regulilor 15.2. Acţiunea de aruncare la coş:
privind repunerea mingii în joc. Săgeata pentru posesie alternativă va fi inversată imedait • Începe când jucătorul iniţiază o mişcare continuă normală care precede
şi va arăta că cealaltă echipă are dreptul la posesie alternativă la următoarea situaţie de aruncarea mingii şi care, după părerea arbitrului, reprezintă începutul tentativei de a
introduce mingea în coşul adversarului prin aruncare, voleibalare sau slam-dunk.
2008 din 92 din 92 2008
• Se termină când mingea a părăsit mâna/mâinile jucătorului şi în cazul unei • Arbitrul să nu se afle la o distanţă mai mare de 4 m de jucătorul care va efectua
aruncări din săritură când ambele picioare ale jucătorului au revenit pe podea/teren. repunerea în joc din afara terenului.
Jucătorul care încearcă să înscrie, poate avea braţul/braţele sale reţinute de un adversar
• Jucătorul care va repune mingea în joc din afara terenului să se afle în locul
şi chiar dacă acest lucru îl împiedică să finalizeze aruncarea, el va fi considerat că a făcut
corect indicat de arbitru.
o încercare reală de aruncare la coş din acţiune. În acest caz nu este esenţial ca mingea
17.2.2. Jucătorul trebuie să repună mingea din locul cel mai apropiat de cel unde s-a
să părăsească mâna/mâinile jucătorului.
produs infracţiunea sancţionată sau unde jocul a fost oprit de către arbitri, excepţie direct
Nu există nici o legătură între numărul de paşi legal efectuaţi şi acţiunea de aruncare la coş.
din spatele panoului.
15.3. Prin mişcare continuă în acţiunea de aruncare la coş se înţelege că aceasta:
17.2.3. În următoarele situaţii, repunerea mingii se face de la centrul terenului din
• Începe când mingea se află în mâna/mâinile jucătorului care execută o mişcare prelungirea liniei de centru, de pe partea opusa mesei oficiale:
de aruncare, de obicei în sus şi în direcţia coşului.
• la începutul tuturor perioadelor, în afară de prima
• Poate include mişcarea braţului/braţelor şi/sau corpului folosite de jucător în
• în urma unei/unor aruncări libere acordate consecutiv unei greşeli tehnice,
încercarea de aruncare la coş din acţiune.
antisportive sau descalificatoare
• Se termină când mingea a părăsit mâna/mâinile jucătorului sau dacă este
• în ultimele 2 minute ale celei de-a patra perioada şi în ultimele 2 minute ale
efectuată o mişcare de aruncare la coş din acţiune în întregime nouă.
fiecărei perioade de prelungiri, ca urmare a unui minut de întrerupere acordat
echipei care avea dreptul la posesia mingii din terenul său din spate
Art. 16 Coş: Când este reuşit şi valoarea lui Jucătorul care efectuează repunerea va avea picioarele de o parte şi de alta a prelungirii
16.1. Definiţie liniei de centru şi poate pasa mingea unui coechipier în orice punct din terenul de joc.
16.1.1. Un coş reuşit este atunci când o mingie vie intră în coş pe deasupra şi rămâne 17.2.4. În urma unei greşeli personale comise de un jucător al echipei care controlează o
înăuntru sau trece prin el. minge vie, sau al echipei care avea dreptul la posesia mingii, repunere va fi făcută din
16.1.2. Mingea este considerată în coş chiar dacă numai o mică parte a ei este în punctul cel mai apropiat de locul producerii infracţiunii.
interiorul inelului şi dedesubtul părţii superioare a acestuia. 17.2.5. Ori de câte ori mingea intră în coş, dar aruncarea din acţiune sau aruncarea liberă
nu este validată, repunerea mingii în joc se va face dintr-un loc situat în exteriorul
16.2. Regula terenului în prelungirea liniei de aruncări libere.
16.2.1. Un coş reuşit din acţiune este atribuit echipei care a atacat coşul advers în care 17.2.6 După un coş din acţiune sau după ultima/singura aruncare liberă reuşită:
mingea a fost aruncată, după cum urmează:
• Orice jucător al echipei care nu a marcat are dreptul de a repune mingea în joc,
• Un coş reuşit în urma unei aruncări libere contează 1 punct. din orice punct, de la linia de fund, în partea de teren unde coşul a fost reuşit. Acest lucru
• Un coş reuşit din zona coşului de 2 puncte contează 2 puncte. se va aplica deasemenea după ce un arbitru a înmânat sau a pus mingea la dispoziţia
• Un coş reuşit din zona coşului de 3 puncte contează 3 puncte. unui jucător după un minut de întrerupere sau după orice oprire a jocului ca urmare a
• În cazul singurei sau ultimei aruncări libere după ce mingea a atins inelul şi realizării unui coş din acţiune sau a unei ultime sau singure aruncări libere reuşite.
după aceea ea este atinsă regulamentar de un jucător atacant sau apărător înainte să • Jucătorul care efectuează repunerea în joc se poate mişca lateral şi/sau în
intre în coş, coşul va fi acordat şi va avea valoarea de două(2) puncte. spate şi poate pasa mingea unui coechipier care se află de asemenea pe/sau în spatele
16.2.2. Dacă un jucător înscrie accidental în propriul coş, coşul contează 2 puncte şi liniei de fund, dar numărarea celor 5 secunde va începe din momentul când mingea este
punctele vor fi înregistrate în contul căpitanului din terenul de joc, al echipei adverse. la dispoziţia primului jucător, în afara terenului.
16.2.3. Dacă o echipă înscrie deliberat în propriul coş, aceasta este o abatere şi coşul
nu trebuie să conteze. 17.3. Regulă
16.2.4. Dacă un jucător face ca mingea să intre în coş de jos în sus aceasta este o abatere. 17.3.1. Jucătorul care efectuează repunerea în joc din afara terenului nu trebuie:
• Să întârzie mai mult de 5 secunde pentru a repune mingea în joc.
Art. 17 Repunerea în joc din afara terenului • Să păşească în terenul de joc în timp ce are mingea în mâini.
17.1. Definiţie
• Să facă în aşa fel ca mingea să ajungă direct în afara terenului de joc, fără a fi
17.1.1. Repunerea în joc din afara terenului de joc are loc atunci când mingea este
atinsă de vreun alt jucător.
pasată în interiorul suprafeţei de joc de către jucătorul care efectuează repunerea, aflat în
exteriorul terenului. • Să atingă mingea în terenul de joc înainte ca ea sa fie atinsă de un alt jucător.
• Să facă astfel ca mingea să intre direct în coş.
17.2. Procedură • Să facă mai mult de un pas normal lateral (aproximativ 1 m) într-una sau în
17.2.1. Un arbitru trebuie să înmâneze sau să pună la dispoziţie mingea jucătorului care ambele direcţii, plecând din locul desemnat pentru repunere, înainte sau în timpul
urmează să facă repunere în joc. Arbitrul poate să arunce sau să paseze cu pământul repunerii mingii în joc. Totuşi el poate efectua o deplasare în spate şi perpendiculară pe
mingea jucătorului care trebuie să efectueze o repunere în joc, cu condiţia ca: linie la o distanţă oricât de mare de acestea, dacă condiţiile permit.
2008 din 92 din 92 2008
17.3.2. În timpul repunerii, nici un alt jucător nu are voie: executând cu ajutorul mâinilor semnul convenţional pentru “minut de
• Să aibă orice parte a corpului deasupra liniilor terenului înainte ca mingea să fi întrerupere”(Diagrama III/12).
fost aruncată /pasată peste aceste linii. 18.3.2. Solicitarea pentru acordarea unui minut de întrerupere poate fi retrasă de o
• Să fie mai aproape de un (1) m de jucătorul care efectuează repunerea, atunci echipă numai înainte ca scorerul să fi semnalizat sonor o asemenea cerere.
când distanţa de la liniile care delimitează terenul până la primul obstacol este mai mică 18.3.3. Minutul de întrerupere:
de 2 m. • Începe atunci când arbitrul fluieră şi arată semnul convenţional corespunzător
Orice infracţiune la Art. 17.3. este o abatere. pentru minut de întrerupere.
• Se termină când arbitrul fluieră şi cere echipelor să reintre pe terenul de joc.
17.4. Sancţiuni 18.3.4. Imediat când apare o posibilitate de acordare a unui minut de întrerupere,
Mingea este acordată unui adversar pentru o repunere în joc din afara terenului, din scorerul va indica arbitrilor, că a fost solicitată acordarea unui minut de întrerupere
punctul unde s-a efectuat iniţial repunerea în joc. punând în funcţiune semnalul său sonor.
Dacă un coş din acţiune a fost reuşit împotriva echipei care a solicitat un minut de
Art. 18 Minut de întrerupere întrerupere, cronometrorul va opri imediat cronometrul jocului şi va acţiona semnalul
18.1 Definiţie sonor.
Un minut de întrerupere este o întrerupere a jocului solicitată de către antrenorul sau 18.3.5. În timpul unui minut de întrerupere (şi în intervalele de joc înaintea sferturilor doi,
antrenorul secund al echipei. patru şi oricare prelungire) jucătorii sunt autorizaţi să părăsească terenul de joc şi să ia
loc pe banca echipei. Toate persoanele autorizate să se afle în timpul jocului în zona
18.2 Regulă băncii echipei pot intra pe terenul de joc în timpul unui minut de întrerupere cu condiţia ca
18.2.1. Fiecare minut de întrerupere trebuie să dureze întotdeauna un (1) minut. ei să rămână în apropierea zonei băncii propriei echipe.
18.2.2 Un minut de întrerupere poate fi acordat în timpul unei oportunităţi de acordarea a 18.3.6 Daca solicitarea minutului de întrerupere a oricărei echipe, este făcută după ce
unui minut de întrerupere mingea este la dispoziţia aruncătorului pentru prima sau singura aruncare libera, minutul
18.2.3. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere începe : de întrerupere va fi acordat dacă:
• pentru ambele echipe, când mingea devine moartă, cronometrul de joc este • Ultima sau singura aruncare liberă e reuşită
oprit şi când arbitrul a terminat comunicarea sa cu masa scorerului. • Este urmata de o repunere din prelungirea liniei de centru, de pe partea opusă
• pentru ambele echipe, când mingea devine moarta ca urmare ultimei sau mesei oficiale.
singurei aruncări libere reuşite • O greşeala este sancţionată între aruncările libere. În acest caz se vor termina
• un coş din acţiune a fost reuşit împotriva echipei care a solicitat un minut de de executat aruncările libere ramase şi minutul de întrerupere va fi acordat înaintea
întrerupere. administrării noii penalităţi
18.2.4. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere încetează când • O greşeală este sancţionată înainte ca mingea să devină vie după ultima sau
mingea se află la dispoziţia unui jucător pentru o repunere în joc din afara terenului sau singura aruncare libera. In acest caz se vor termina de executat aruncările libere ramase
pentru prima sau singura aruncare liberă. şi minutul de întrerupere va fi acordat înaintea administrării noii penalităţi
18.2.5. Pot fi acordate oricând fiecărei echipe câte două (2) minute de întrerupere în
• O abatere este sancţionată înainte ca mingea să devină vie după ultimă sau
prima repriză; câte trei(3) minute de întrerupere în a doua repriză şi câte un(1) minut de
singura aruncare libera. În acest caz se vor termina de executat aruncările libere ramase
întrerupere pentru fiecare prelungire.
şi minutul de întrerupere va fi acordat înaintea administrării noii penalităţi
18.2.6. Minutele de întrerupere nefolosite nu pot fi utilizate în următoarea repriză sau
În cazul unor serii/grup de aruncări libere ca urmare a sancţiunilor acordate pentru mai
prelungire.
mult de o greşeală, fiecare serie/grup va fi tratată separat.
18.2.7. Minutul de întrerupere va fi acordat şi înregistrat în contul antrenorului care a făcut
primul solicitarea, cu excepţia cazului când minutul de întrerupere a fost acordat ca
urmare a unui coş din acţiune reuşit de adversari şi fără ca să fi fost sancţionată vreo altă
Art. 19 Înlocuiri de jucători
infracţiune. 19.1. Definiţie
18.2.8. Un minut de întrerupere nu va fi acordat echipei care a marcat atunci când Înlocuirea de jucător este o întrerupere a jocului cerută de un înlocuitor pentru a deveni
cronometrul jocului este oprit ca urmare a realizării unui coş din acţiune în ultimele jucător.
două(2) minute ale jocului şi/sau ale fiecărei prelungiri, decât dacă un arbitru a oprit jocul.
19.2. Regulă
18.3 Procedură 19.2.1. O echipă poate efectua o înlocuire de jucător(i) în timpul unei oportunităţi de
18.3.1. Numai un antrenor sau un antrenor secund au dreptul să ceară un minut de înlocuire.
întrerupere. Pentru aceasta el trebuie să stabilească un contact vizual cu scorerul sau va
trebui să se ducă personal la masa oficială solicitând cu claritate un minut de întrerupere, 19.2.2. O oportunitate pentru o înlocuire de jucători începe :
2008 din 92 din 92 2008
• pentru ambele echipe, când mingea a devenit moartă şi cronometrul de joc • Dacă el este accidentat;
este oprit, şi după ce arbitrul care semnalizează o greşeală sau abatere şi-a terminat
• Dacă el a comis a cincea (5) greşeală;
comunicarea cu masa scorerului.
• Dacă el a fost descalificat.
• pentru ambele echipe, când mingea devine moartă ca urmare a ultimei sau
Aruncările libere vor fi executate de înlocuitor care nu va putea fi la rândul său înlocuit
singurei aruncări libere reuşite
înainte ca mingea să devină moartă, după ce a fost pus în funcţiune cronometrul de joc
• un coş din acţiune a fost reuşit în ultimele două(2) minute ale perioadei a patra pentru derularea unei noi faze de funcţionare a acestuia
sau ale unei prelungiri împotriva echipei care a solicitat o înlocuire de jucători. 19.3.9. Dacă solicitarea înlocuirii este făcută după ce mingea este la dispoziţia
19.2.3. O oportunitate pentru o înlocuire de jucători încetează când: aruncătorului pentru prima sau singura aruncare libera, înlocuirea va fi acordată dacă:
• Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru administrarea primei sau singurei • Ultima sau singura aruncare libera e reuşită
aruncări libere.
• Este urmata de o repunere din prelungirea liniei de centru, de pe partea opusă
• Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere în joc din afara mesei oficiale
terenului.
• O greşeală este sancţionată între aruncările libere. In acest caz se vor termina
19.2.4. Un jucător care a fost înlocuit nu poate reveni pe teren şi înlocuitorul său devenit
de executat aruncările libere ramase şi minutul de întrerupere va fi acordat
jucător nu poate părăsi jocul înainte ca mingea să devină moartă, după ce a fost pus în
înaintea administrării noii penalităţi
funcţiune cronometrul de joc pentru derularea unei noi faze de funcţionare a acestuia
decât dacă: • O greşeală este sancţionată înainte ca mingea să devină vie după ultima sau
singura aruncare liberă. În acest caz se vor termina de executat aruncările
• O echipă rămâne cu mai puţin de cinci(5) jucători.
libere rămase şi minutul de întrerupere va fi acordat înaintea administrării noii
• Dacă un jucător implicat într-o situaţie de rectificare a unei erori se află pe penalităţi
banca echipei după ce a fost înlocuit regulamentar.
• O abatere este sancţionată înainte ca mingea să devină vie după ultima sau
19.2.5. O înlocuire nu va fi permisă echipei care a marcat atunci când cronometrul
singura aruncare liberă. În acest caz se vor termina de executat aruncările
jocului este oprit urmare a realizării unui coş din acţiune în ultimele două(2) minute ale
libere rămase şi minutul de întrerupere va fi acordat înaintea administrării noii
jocului şi/sau ale fiecărei prelungiri, decât dacă un arbitru opreşte jocul.
penalităţi
În cazul unor serii/grup de aruncări libere ca urmare a sancţiunilor acordate pentru mai
19.3 Procedura
mult de o greşeală, fiecare serie/grup va fi tratată separat
19.3.1. Doar un înlocuitor are dreptul de a solicita o înlocuire de jucător. El (nu antrenorul
sau antrenorul secund) trebuie să facă aceasta ducându-se şi adresându-se personal
Art. 20 Joc pierdut prin neprezentare
scorerului. El trebuie să solicite acest lucru cu claritate şi să facă semnalul corespunzător
cu ajutorul mâinilor(Diagrama III/10). El va sta pe scaunul/banca pentru schimbări până la 20.1 Regula
prima oportunitate de efectuare a schimbării, oricând gata de joc. O echipă va pierde jocul prin neprezentare, dacă:
19.3.2 O cerere de înlocuire de jucători poate fi retrasă/anulată numai înainte ca scorerul • 15 minute după ora oficială de începere a jocului nu este prezentă sau nu este
să acţioneze semnalul său sonor. în măsură să prezinte cinci(5) jucători gata de joc.
19.3.3. Scorerul va indica arbitrilor că a fost solicitată o înlocuire de jucători, acţionând • Prin atitudinea ei împiedică desfăşurarea jocului.
semnalul sonor cât mai rapid posibil când începe o oportunitate pentru înlocuiri de • Ea refuză să joace după ce a primit dispoziţie de la arbitru.
jucători.
19.3.4. Jucătorul trebuie să rămână în afara limitelor terenului până când un arbitru fluiera 20.2 Sancţiuni
şi face semnul corespunzător pentru a intra în terenul de joc. 20.2.1. Jocul este câştigat de echipa adversă cu scorul de douăzeci – zero (20-0). Echipa
19.3.5. Jucătorul care a fost înlocuit nu trebuie să se prezinte nici arbitrului şi nici care a pierdut prin neprezentare va primi zero(0) puncte în clasament.
scorerului. 20.2.2. Pentru întâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singură serie (totalul
19.3.6. Înlocuirile trebuie să se efectueze cât mai repede posibil. Jucătorul care a comis a punctelor) precum şi pentru Play-Off (cel mai bun din trei jocuri), echipa care a pierdut
5-a greşeală sau care a fost descalificat trebuie să fie înlocuit în interval de 30 secunde. una din întâlniri prin neprezentare, pierde seria sau Play-Off prin neprezentare. Acest
Dacă în opinia arbitrului, se produce o întârziere nejustificată, se va înregistra un minut lucru nu se aplică pentru Play-Off (cel mai bun din cinci jocuri).
de întrerupere în contul echipei care a provocat întârzierea jocului. Dacă echipa nu mai
are dreptul la minut de întrerupere, antrenorul poate fi sancţionat cu greşeală tehnică Art. 21 Joc pierdut în condiţii speciale
care va fi înregistrată în foaia de arbitraj cu ”B” în rubrica acestuia. 21.1 Regula
19.3.7. Dacă o înlocuire de jucători este solicitată în timpul unui minut de întrerupere sau O echipă va pierde jocul prin “înfrângere” dacă, în cursul jocului, numărul minimum de
într-un interval de joc, înlocuitorul trebuie să se prezinte scorerului înainte de a intra pe jucători rămaşi pe teren pregătiţi de joc este mai mic de doi (2).
teren.
19.3.8. Jucătorul care are de executat una sau mai multe aruncări libere trebuie înlocuit: 21.2 Sancţiuni
2008 din 92 din 92 2008
21.2.1. Dacă echipa care beneficiază de victorie conduce ca scor, rezultatul din ______________________________________________________________________
momentul opririi jocului rămâne valabil. Dacă această echipă este condusă, scorul va fi
de doi – zero (2-0) în favoarea sa. Echipa declarată învinsă, va primi un(1) punct în
clasament. REGULA Nr. 5 ABATERI
21.2.2. Pentru întâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singură serie (totalul
punctelor), echipa care a pierdut una din întâlniri prin “înfrângere”, pierde seria prin
“înfrângere”. Art. 22 Abateri
22.1. Definiţie
O abatere este o infracţiune de la reguli.
22.2. Sancţiuni
Mingea va fi acordată echipei adverse pentru o repunere în joc din exteriorul terenului,
din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs abaterea, cu excepţia zonei situate
direct în spatele panoului şi dacă nu intervin alte reguli.
Art. 23 Jucător afară din joc. Minge afară din joc

23.1. Definiţie
23.1.1. Un jucător este afară din joc atunci când orice parte a corpului sau este în contact
cu podeaua sau orice alt obiect, în afara unui altul decât un jucător aflat pe, deasupra,
sau în afara liniilor care delimitează terenul.
23.1.2. Mingea este afară din joc când ea atinge:
• Un jucător sau orice altă persoană care se găseşte în afara limitelor terenului.
• Podeaua sau orice alt obiect aflat pe, deasupra sau în afara limitelor terenului.
• Suporţii panoului, partea din spate a panoului, sau orice obiect aflat deasupra
suprafeţei de joc.
23.2. Regulă
23.2.1. Responsabilitatea pentru minge afară din joc revine ultimului jucător aflat pe teren
care a atins-o, sau care a fost atins de minge, înainte ca ea să părăsească limitele
terenului, chiar dacă mingea a părăsit terenul atingând orice altceva decât un jucător.
23.2.2. Dacă mingea iese în afara terenului pentru că a atins sau a fost atinsă de un
jucător care este pe/sau în afara limitelor terenului, acel jucător este responsabil pentru
ieşirea mingii afară din joc.
23.2.3. Dacă un jucător se deplasează în afara limitelor terenului sau în zona sa din
spate în timpul unei mingi ţinute, atunci apare o situaţie de angajare între doi.
Art. 24 Regula driblingului

24.1. Definiţie
24.1.1. Un dribling începe în momentul când un jucător care are controlul unei mingii vii
pe terenul de joc, o aruncă, o loveşte, o rostogoleşte, o driblează pe sol sau o aruncă în
mod deliberat în panou, după care o reatinge înainte ca ea să fie atinsă de alt jucător.
Un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan mingea cu
ambele mâini sau când reţine mingea cu una sau cu ambele mâini.
În timpul unui dribling mingea poate fi aruncată în aer, dar ea trebuie să atingă solul sau
alt jucător înainte de a fi din nou atinsă cu mâna de jucătorul care driblează.
Numărul paşilor pe care un jucător îl poate face când mingea nu este în contact cu
mâinile sale este nelimitat.
24.1.2. Pierderea accidentală şi apoi recâştigarea controlului unei mingii vii pe terenul de
joc de către un jucător este considerată control slab.
2008 din 92 din 92 2008
24.1.3. Următoarele acţiuni nu sunt considerate driblinguri:

 La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca
• Aruncările succesive la coş. mingea să părăsească mâna/mâinile jucătorului.
• Controlul slab al mingii la începutul său la sfârşitul unui dribling.  Când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul
• Încercările de a obţine controlul mingii, lovind-o pentru a o îndepărta de jucătorii poate sări pe piciorul pivot, dar nici un picior nu mai poate fi repus pe podea
care şi-o dispută. înainte ca mingea să părăsească mâna /mâinile jucătorului.
• Atingerea mingii în scopul de a deposeda un jucător care o controlează. • În timp ce se află în mişcare sau driblează:
• Devierea unei pase şi recuperarea/prinderea mingii.  Când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul
• Pasarea mingii dintr-o mână în alta şi ţinerea ei înainte ca ea să atingă poate sări pe piciorul pivot şi poate reveni pe podea cu un picior sau cu ambele
podeaua, cu condiţia ca să nu se comită o abatere de la regula paşilor. picioare simultan. După aceasta, un picior sau ambele picioare pot fi ridicate de
pe podea dar nici un picior nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea
24.2. Regulă să părăsească mâna/mâinile jucătorului.
Un jucător nu poate dribla a doua oară după ce a terminat primul dribling, doar dacă a  La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca
pierdut controlul unei mingii vii pe terenul de joc, ca urmare: mingea să părăsească mâna/mâinile jucătorului.
• A unei aruncări la coş din acţiune. • După ce jucătorul s-a oprit şi nici un picior nu este picior pivot:
• A lovirii mingii de către un adversar.  La plecarea în dribling nici un picior nu poate fi ridicat înainte ca
• A unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsă de un mingea să părăsească mâna/mâinile jucătorului.
alt jucător.  Când el execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, un picior
sau ambele picioare pot fi ridicate, dar nu mai pot fi repuse pe podea înainte ca
Art. 25 Regula “paşilor” mingea să părăsească mâna(mâinile) jucătorului.
25.1. Definiţie 25.2.3. Jucător care cade, este întins sau este aşezat pe teren
25.1.1. Abaterea de paşi este mişcarea neregulamentară a unuia sau ambelor picioare, • Este regulamentar când un jucător cade si alunecă pe teren în timp ce deţine
în afara limitelor precizate în acest articol, în orice direcţie, în timp ce un jucător ţine în mingea, sau dacă el câştigă controlul mingii când este întins sau aşezat.
mână (mâini) o minge vie pe terenul de joc. • Este o abatere dacă după aceea jucătorul se rostogoleşte, sau încearcă să se
25.1.2. O pivotare este o mişcare regulamentară şi are loc atunci când un jucător, aflat ridice atunci când ţine mingea în mâini.
în posesia unei mingi vii pe terenul de joc, deplasează acelaşi picior o dată sau de mai
multe ori în orice direcţie, în timp ce celalalt picior, denumit picior pivot, este ţinut în
Art. 26 Regula celor 3 secunde
acelaşi punct de contact cu podeaua.
26.1. Regulă
26.1.1. Un jucător nu poate rămâne pentru mai mult de 3 secunde consecutive în zona
25.2. Regulă
de restricţie adversă, dacă echipa sa are controlul unei mingi vii în terenul din faţă şi
25.2.1. Stabilirea piciorului pivot în cazul unui jucător care prinde o minge vie pe
cronometrul este în funcţiune.
terenul de joc:
26.1.2. O toleranţă poate fi admisă în cazul unui jucător care:
• În timp ce staţionează având ambele picioare pe podea:
• Face o încercare pentru a părăsi zona de restricţie.
 În momentul când un picior a fost ridicat de pe podea, celalalt picior
• Se află în zona de restricţie atunci când el sau un coechipier este în acţiune de
devine picior pivot.
aruncare la coş, iar mingea părăseşte sau este pe punctul de a părăsi mâna/mâinile
• În timp ce este în deplasare sau atunci când driblează: aruncătorului.
 Dacă un picior este în contact cu podeaua acel picior devine picior • Aflându-se în zona de restricţie mai puţin de 3 secunde driblează în interiorul
pivot. acesteia pentru a arunca la coş.
 Dacă ambele picioare nu sunt în contact cu podeaua şi jucătorul 26.1.3. Pentru a fi considerat în afara zonei de restricţie un jucător trebuie să fie cu
aterizează simultan pe ambele picioare, din momentul în care unul dintre cele ambele picioare în contact cu terenul în afara zonei restrictive.
două picioare este ridicat celălalt devine picior pivot.
 Dacă ambele picioare nu sunt în contact cu podeaua şi jucătorul Art. 27 Jucător strâns marcat
aterizează pe un picior, atunci acest picior devine picior pivot. Dacă un jucător 27.1. Definiţie
sare de pe acest picior şi se opreşte aterizând simultan pe ambele picioare, Un jucător care deţine o minge vie pe terenul de joc este strâns marcat atunci când un
atunci niciunul din picioare nu poate fi picior pivot adversar se află într-o poziţie activă de apărare la o distanţă de cel mult un(1) metru.
25.2.2. Înaintarea cu mingea în cazul unui jucător care şi-a stabilit piciorul pivot şi
care controlează o minge vie pe terenul de joc:
• În timp ce stă cu ambele picioare pe podea:
2008 din 92 din 92 2008
27.2. Regulă
• Dacă mingea atinge inelul şi nu intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul
Un jucător strâns marcat trebuie să paseze, să dribleze, sau să arunce mingea la coş
trebuie neglijat şi jocul continuă.
într-un interval de cinci(5) secunde.
• Dacă mingea atinge panoul (nu inelul) sau nu atinge inelul, este o abatere de
Art. 28 Regula celor 8 secunde 24 secunde. Cu toate acestea, dacă echipa adversă câştigă clar şi imediat controlul
mingii, semnalul trebuie neglijat şi jocul continuă.
28.1.1. Definiţie
Toate restricţiile referitoare la intervenţii pe traiectoria mingii spre coş sau la minge vor fi
28.1.1. Terenul din spate a unei echipe cuprinde coşul propriu, faţa dinspre teren a
puse în aplicare.
panoului şi suprafaţa de teren de joc situată între linia de fund din spatele propriului coş,
liniile laterale şi linia de centru.
29.2. Procedură
28.1.2. Terenul din faţă a unei echipe cuprinde coşul adversarului, partea din faţă a
29.2.1 Dacă arbitri opresc jocul dintr-un motiv real dar fără legătură cu una din echipe
panoului adversarului şi suprafaţa de teren de joc situată între linia de fund din spatele
(resetare din greşeală etc) sau legat de echipa care nu se afla în posesia mingii, se va
coşului adversarului, liniile laterale şi marginea liniei de centru cea mai apropiată de coşul
acorda o nouă perioadă de 24 secunde iar posesia mingii va fi atribuită echipei care a
adversarului.
avut controlul acesteia în momentul când a fost oprit jocul.
28.1.3. Mingea este considerată în terenul din faţă a unei echipe atunci când:
Totuşi dacă, arbitri consideră că echipa adversă celei care controla mingea este pusă
• Atinge terenul din faţă într-o situaţie de dezavantaj, ei pot lua decizia de a continua jocul cu aparatul de 24
• Atinge un jucător sau un arbitru care are o parte a corpului sau în contact cu secunde continuând cu câte secunde indica atunci când a fost oprit.
terenul din faţă. 29.2.2. Dacă aparatul/cronometrul de 24 secunde emite semnalul sonor din greşeală
• În timpul driblingului dinspre terenul din spate spre terenul din faţă, atât ambele atunci când o echipă controlează mingea sau nici o echipă nu controlează mingea,
picioare ale jucătorului care driblează cât şi mingea se află în contact cu terenul din faţă. semnalul trebuie neglijat şi jocul trebuie să continue.
Totuşi, dacă arbitri consideră că echipa care controlează mingea este pusă într-o situaţie
28.2. Regulă de dezavantaj, ei pot lua decizia de a opri jocul, de a corecta aparatul de 24 secunde şi
28.2.1. Întotdeauna când un jucător are controlul unei mingi vii, în terenul din spate, vor continua jocul acordând mingea echipei care o deţinea în momentul producerii erorii.
echipa sa trebuie să treacă mingea în terenul din faţă într-un interval de 8 secunde.
28.2.2 Numărarea celor 8 secunde va continua cu timpul rămas, când aceeaşi echipă Art. 30 Minge întoarsă în terenul din spate
care controla mingea are dreptul la o repunere din afara terenului, în terenul din spate, 30.1. Definiţie
pentru că: 30.1.1. O minge este întoarsă în terenul din spate atunci când:
• Mingea a ieşit în afara terenului • Atinge terenul din spate al echipei.
• Un jucător al aceleiaşi echipe este rănit • Atinge un jucător sau un arbitru, care are o parte a corpului său în contact cu
• S-a produs o situaţie de angajare între doi zona din spate.
• S-a produs o dublă greşeală 30.1.2. O minge este considerată ca a fost întoarsă în terenul din spate al echipei când
• Sancţiunile acordate împotriva celor două echipe au fost egale şi s-au anulat un jucător al echipei care controlează o minge vie este:
reciproc • Ultimul care a atins mingea în terenul din faţă şi după aceea acest jucător sau
un jucător al aceleiaşi echipe este primul care atinge mingea în terenul din spate al
Art. 29 Regula de 24 secunde echipei sale.
29.1. Regulă • Ultimul care atinge mingea în terenul din spate, după care mingea atinge
29.1.1. Oricând un jucător preia controlul unei mingi vii pe terenul de joc, echipa acestuia terenul din faţă şi în continuare acest jucător sau un jucător al aceleiaşi echipe care este
trebuie să efectueze o aruncare la coş din acţiune într-un interval de 24 secunde. în contact cu terenul din spate este primul care atinge mingea.
Pentru că aruncarea la coş să fie considerată corectă în intervalul de 24 de secunde: Această restricţie se aplică în toate situaţiile care se produc în terenul din faţă al unei
• Mingea trebuie să părăsească mâna mâinile jucătorului înainte ca semnalul echipe, inclusiv repunerile în joc din exteriorul terenului. Cu toate acestea, restricţia nu se
sonor al aparatului de 24 secunde să intre în funcţiune, şi aplică unui jucător care a sărit din terenul său din faţă, câştigă un nou control pentru
• După ce mingea a părăsit mâna/mâinile jucătorului, ea trebuie să atingă inelul echipa sa în timp ce se află în aer şi revine pe sol în terenul său din spate.
sau să intre în coş.
29.1.2. Atunci când se încearcă o aruncare la coş din acţiune în apropiere de 30.2. Regulă
terminarea perioadei de 24 secunde şi semnalul sonor se declanşează în timp ce Un jucător al echipei care are controlul unei mingi vii nu poate întoarce mingea
mingea se află în aer: neregulamentar în terenul din spate al echipei sale.
• Dacă mingea intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul trebuie neglijat şi
coşul este valabil.
2008 din 92 din 92 2008
Art. 31 Intervenţie pe traiectoria mingii spre coş şi intervenţie la minge • Un jucător apărător, în timpul ultimei sau singurei aruncări liber, când mingea
31.1. Definiţie are posibilitatea să intre în coş sau după ce aceasta a atins inelul, face panoul să vibreze
31.1.1. O aruncare la coş din acţiune sau o aruncare liberă: sau se agaţă de coş de aşa manieră încât după părerea arbitrului acest lucru împiedică
• Începe atunci când mingea părăseşte mâna/mâinile unui jucător care este în intrarea mingii în coş.
acţiune de aruncare la coş. • Un jucător atacant, în timpul ultimei sau singurei aruncări libere, când mingea
• Se termină atunci când mingea: are posibilitatea să intre în coş sau după ce aceasta a atins inelul, face panoul să vibreze
– Intră în coş direct de sus în jos şi rămâne în coş sau trece prin el. sau se agaţă de coş de aşa manieră încât după părerea arbitrului acest lucru determină
– Nu mai are posibilitatea să intre în coş. intrarea mingii în coş.
– Atinge inelul. 31.2.6. Nici un jucător nu are dreptul să atingă mingea, după ce aceasta a atins inelul şi
– Atinge podeaua. încă are posibilitatea să intre în coş după ce:
– Devine moartă. • Un arbitru fluieră în timp ce mingea se află în
- mâinile unui jucător aflat în acţiune de aruncare la coş
31.2. Regulă - zbor ca urmare a unei aruncări la coş din acţiune
31.2.1.O intervenţie pe traiectoria mingii spre coş se produce atunci când, în timpul unei
• Cronometrul jocului sună anunţând sfârşitul unei perioade în timp ce mingea se
aruncări la coş din acţiune un jucător atinge mingea când aceasta se află complet
află în zbor ca urmare a unei aruncări la coş din acţiune.
deasupra nivelului inelului şi:
Toate restricţiile referitoare la intervenţii pe traiectoria mingii spre coş sau la minge vor fi
• Este pe o traiectorie descendentă spre coş. puse în aplicare.
• După ce aceasta a atins panoul.
31.2.2. O intervenţie pe traiectoria mingii spre coş la o aruncare liberă se produce 31.3. Sancţiuni
când un jucător atinge mingea în zbor spre coş şi înainte ca aceasta să atingă inelul. 31.3.1. Dacă abaterea este comisă de către un atacant nu va fi acordat nici un punct.
31.2.3. Restricţiile referitoare la intervenţia pe traiectoria mingii spre coş se aplică Mingea va fi atribuită adversarilor pentru o repunere în joc din exteriorul terenului de la
numai până când: nivelul prelungirii liniei de aruncări libere, dacă nu există alte prevederi în acest
• Mingea nu mai are posibilitatea să intre în coş în timpul aruncării. regulament.
• Mingea a atins inelul. 31.3.2. Dacă abaterea este comisă de către un apărător se vor acorda echipei aflate în
31.2.4. O intervenţie la minge se produce în timpul unei aruncări la coş din acţiune atac:
atunci când: • Un (1) punct dacă a fost o aruncare liberă.
• Un jucător atinge coşul sau panoul atunci când mingea este în contact cu • Două (2) puncte dacă aruncarea la coş a fost executată din zona coşului de 2
inelul. puncte.
• Un jucător introduce mâna/braţul prin coş pe dedesubt şi atinge mingea. Acest • Trei (3) puncte dacă aruncarea la coş a fost executată din zona coşului de 3
lucru este valbil şi în cazul unei pase şi, de asemenea, şi în cazul în care mingea a atins puncte.
deja inelul. Acordarea punctelor este aceeaşi ca şi în cazul când punctele au rezultat din intrarea
• Un jucător apărător atinge mingea sau coşul atunci când mingea se află în coş efectivă a mingii în coş.
şi o împiedică să treacă prin coş. 31.3.3. Daca abaterea este comisa de către un apărător în timpul ultimei sau singurei
• Un jucător apărător face panoul să vibreze sau se agaţă de coş de aşa aruncări libere, un (1) punct va fi acordat echipei în ofensivă, urmat de o greşeala tehnică
manieră încât după părerea arbitrului acest lucru împiedică intrarea mingii în coş. împotriva respectivului apărător.
• Un jucător atacant face panoul să vibreze sau se agaţă de coş de aşa manieră
încât după părerea arbitrului acest lucru determină intrarea mingii în coş.
• Un jucător se agaţă de coş pentru a juca mingea. Acest lucru e valabil şi după
ce mingea a atins inelul.
31.2.5. O intervenţie la minge se produce în timpul unei aruncări libere atunci când:
• Un jucător atinge mingea, coşul sau panoul atunci când mingea are
posibilitatea să intre în coş în timpul unei aruncări libere urmate şi de alta/alte aruncări
libere.
• Un jucător, în timpul ultimei sau singurei aruncări libere, atinge coşul sau
panoul cat timp mingea este în contact cu inelul.
• Un jucător apărător introduce mâna / braţul prin coş pe dedesubt şi atinge
mingea. Acest lucru e valabil şi după ce mingea a atins inelul.
2008 din 92 din 92 2008
______________________________________________________________________ Acest principiu protejează spaţiul de pe sol pe care-l ocupă jucătorul cât şi spaţiul de
deasupra lui când el sare vertical în interiorul acestui spaţiu.
REGULA Nr. 6 GREŞELI Imediat ce un jucător părăseşte poziţia sa verticală (cilindru) şi se produce un contact cu
______________________________________________________________________ un adversar care ocupase deja o poziţie verticală (cilindru), jucătorul care şi-a părăsit
poziţia verticală (cilindru) este responsabil de contactul produs.
Art.32. GREŞELI Apărătorul nu trebuie sancţionat dacă sare vertical părăsind solul (în interiorul cilindrului
32.1. Definiţie său), sau având mâinile şi braţele întinse vertical deasupra lui şi în interiorul propriului
32.1.1. Greşeala este infracţiunea de la reguli, care implică un contact personal său cilindrului.
neregulamentar cu un adversar, şi/sau un comportament antisportiv. Un jucător atacant care se află pe podea sau în aer nu trebuie să producă un contact cu
32.1.2. Regulă un apărător aflat în poziţie regulamentară de apărare prin:
Orice număr de greşeli poate fi fluierat împotriva unei echipe. Indiferent de sancţiune, • Folosirea braţelor pentru a-şi crea un spaţiu suplimentar (a se degaja).
fiecare greşeală acordată va fi înregistrată în contul jucătorului vinovat şi se sancţionează • Depărtarea picioarelor sau braţelor pentru a produce un contact în timpul sau
în consecinţă. imediat după o aruncare la coş.
Art.33 Contact: Principii generale 33.3. Poziţia legală în apărare
33.1. Principiul cilindrului Un apărător ocupă o poziţie legală iniţială în apărare, atunci când:
Principiul cilindrului este definit ca fiind spaţiul din interiorul unui cilindru imaginar • Se găseşte cu faţa la adversar, şi
ocupat de un jucător pe terenul de joc. El include şi spaţiul de deasupra lui şi este
• Are ambele picioare pe sol.
delimitat astfel:
Poziţia legală de apărare se extinde, pe verticală, deasupra lui (cilindru). El poate să
• În faţă: prin palmele mâinilor, ridice braţele şi mâinile deasupra capului său, să sară vertical, dar ele trebuie să rămână
• În spate: de conturul coapselor şi al posteriorului jucătorului, şi în poziţie verticală, în interiorul cilindrului imaginar.
• În lateral: prin conturul exterior al braţelor şi picioarelor jucătorului. 33.4. Apărarea unui jucător care controlează mingea
Mâinile şi braţele pot fi întinse în faţa pieptului având o deschidere egală cu distanţa Atunci când se efectuează apărarea unui jucător care controlează mingea (o ţine sau
dintre picioare, braţele fiind îndoite de la coate în aşa fel încât antebraţele şi mâinile sunt driblează), noţiunile de spaţiu şi timp nu mai sunt luate în consideraţie.
ridicate. Depărtarea picioarelor trebuie să fie proporţională cu talia/înălţimea. Jucătorul care deţine mingea trebuie să se aştepte să fie aparat şi deci trebuie să fie
pregătit să se oprească sau să-şi schimbe direcţia imediat ce un adversar a ocupat o
poziţie regulamentară iniţială de apărare în faţa sa chiar şi atunci când acest lucru se
petrece într-o fracţiune de secundă.
Apărătorul trebuie să ocupe o poziţie regulamentară iniţială de apărare evitând să
provoace un contact corporal înainte să-şi ocupe poziţia.
Din momentul în care un apărător a ocupat o poziţie regulamentară iniţială de apărare el
se poate mişca în scopul de a se apăra împotriva adversarului său dar el nu poate să-şi
deplaseze braţele sau să-şi mişte umerii, coapsele sau picioarele sale şi prin aceasta să
producă un contact pentru a împiedica un jucător care driblează să-l depăşească.
Pentru a judeca o situaţie de obstrucţie sau de trecere în forţă a unui jucător care are
mingea, un arbitru trebuie să folosească următoarele principii:
• Apărătorul trebuie să-şi stabilească o poziţie regulamentară iniţială de apărare
cu faţa la atacantul cu mingea şi având ambele picioare pe podea;
• Apărătorul poate să stea pe loc, să sară vertical, sau să se deplaseze lateral
sau în spate în scopul menţinerii poziţiei regulamentare iniţiale de apărare.
• În mişcarea sa pentru menţinerea poziţiei regulamentare iniţiale de apărare, el
Diagrama 5 – Principiul cilindrului se poate afla pentru scurt timp cu unul sau ambele picioare în aer, atâta timp cât
deplasarea sa este laterală sau înapoi dar nu spre jucătorul care are mingea.
• Contactul trebuie să se producă în tors (piept), caz în care apărătorul va fi
33.2. Principiul verticalităţii considerat că a fost primul care a ocupat locul respectiv.
În timpul jocului de baschet fiecare jucător are dreptul să ocupe orice poziţie (cilindru) de • După ce şi-a stabilit o poziţie regulamentară de apărare, apărătorul se poate
pe terenul de joc care nu a fost deja ocupată de un jucător advers. răsuci în interiorul cilindrul sau pentru a atenua un şoc sau pentru a evita o accidentare.
2008 din 92 din 92 2008
Dacă prevederile de mai sus sunt îndeplinite atunci greşeala personală va fi considerată ca Dacă blocajul este făcut în afara câmpului vizual al unui adversar care stă nemişcat,
fiind comisă de jucătorul cu mingea. jucătorul care efectuează blocajul, trebuie să se aşeze la o asemenea distanţă încât
33.5. Apărarea unui jucător care nu controlează mingea jucătorul blocat să poată face un(1) pas normal spre blocaj, fără a produce un contact.
Un jucător care nu controlează mingea are dreptul să se mişte liber pe terenul de joc şi să Dacă adversarul este în mişcare, noţiunile de timp şi spaţiu vor fi aplicate. Cel care
ocupe orice poziţie care nu este deja ocupată de un adversar. efectuează blocajul trebuie să lase suficient loc pentru a permite jucătorului blocat să evite
Când este apărat un jucător care nu controlează mingea, noţiunile de timp şi spaţiu blocajul, oprindu-se sau schimbând direcţia.
trebuiesc aplicate. Aceasta înseamnă că un apărător nu poate să ocupe o poziţie prea Distanţa nu va fi niciodată mai mică de un (1)pas şi mai mare de doi(2) paşi normali.
aproape şi/sau cu o asemenea rapiditate în drumul unui adversar în mişcare, aşa fel încât Un jucător blocat regulamentar este responsabil de orice contact produs cu jucătorul care a
acesta să nu aibă timpul sau distanţa necesară pentru a se opri sau schimba direcţia. efectuat blocajul.
Distanţa este direct proporţională cu viteza adversarului, niciodată mai mică de un (1) pas şi 33.8. Forţarea
niciodată mai mare de doi (2) paşi normali. Forţarea este contactul personal neregulamentar, cu sau fără minge, urmare a unei
Dacă un jucător apărător nu respectă noţiunile de timp şi spaţiu când ocupa poziţia iniţială împingeri sau încercări de trecere în forţă când în drumul jucătorului se află pieptul unui
de apărare şi din această cauză se produce un contact el este responsabil pentru acest adversar.
contact. 33.9. Obstrucţie
Atunci când un apărător a ocupat o poziţie iniţială regulamentară de apărare el se poate Obstrucţia este contactul personal neregulamentar care împiedică avansarea unui adversar
mişca pentru a se apăra în faţa adversarului. El nu trebuie să-l împiedice să treacă cu sau fără minge.
întinzând braţele, umerii, coapsele sau picioarele în drumul acestuia. El poate totuşi să se Un jucător care încearcă să facă un blocaj, comite o obstrucţie dacă se produce un contact
întoarcă sau să-şi poziţioneze braţele în faţa şi aproape de corp, în interiorul cilindrului său, când el este în mişcare, şi dacă adversarul său este în poziţie staţionară sau efectuează o
pentru a evita o accidentare. mişcare de retragere în raport cu el.
33.6. Jucător în aer Dacă un jucător, fără să ţină seama de minge, stând cu faţa la un adversar, îşi schimbă
Un jucător care sare în aer dintr-un punct oarecare al terenului de joc are dreptul să poziţia când adversarul îşi schimbă şi el poziţia, acest jucător este responsabilul principal al
aterizeze în acelaşi loc. oricărui contact care va rezulta, în afară de cazul că nu intervin alţi factori.
El are dreptul să aterizeze şi în alt loc de pe terenul de joc, cu condiţia ca să nu existe nici Expresia “în afara de faptul că nu intervin alţi factori”, enunţată mai sus, se referă la acţiunile
un adversar între locul de pe care a făcut săritura şi cel pe care urmează să aterizeze, iar premeditate de a împinge, de a trece prin forţă sau de a ţine, comise de jucătorul asupra
acest loc să nu fi fost deja ocupat de un adversar în momentul începerii săriturii. căruia s-a făcut blocajul.
Dacă un jucător a sărit şi a aterizat, dar datorită elanului, provoacă un contact cu un Este permis unui jucător să-şi întindă braţul(braţele) sau cotul(coatele) în afara cilindrului
adversar care este într-o poziţie regulamentară de apărare în apropierea locului aterizării, sau, atunci când ocupa o poziţie pe teren, dar el(ele) trebuie retrase în interiorul cilindrului
vinovat de contact este jucătorul care a sărit. atunci când un adversar încearcă să treacă. Dacă jucătorul are braţul/braţele sau
Un jucător advers nu are dreptul să se mişte/aşeze în drumul unui adversar, după ce acesta cotul/coatele în exteriorul cilindrului şi se produce un contact, înseamnă că el a provocat o
a făcut săritura în aer. obstrucţie sau o ţinere.
Deplasarea şi/sau ocuparea unui loc sub un jucător care este în aer, este de obicei o 33.10. Atingerea unui adversar cu mâinile/mâna şi/sau braţele/braţul
greşeala antisportivă şi în unele cazuri ea poate fi o greşeală descalificatoare. Atingerea unui adversar cu mana / mâinile şi / sau braţul / braţele nu constituie în sine o
33.7. Blocaj/paravan: regulamentar şi neregulamentar. greşeală.
Un blocaj/paravan se produce când un jucător încearcă să întârzie sau să împiedice un Arbitri vor decide dacă jucătorul care a comis contactul a obţinut un avantaj în urma acestei
adversar, care nu controlează mingea, să ajungă într-o poziţie oarecare pe terenul de joc; situaţii. Dacă contactul provocat de în orice mod de un jucător, împiedică libertatea de
Blocajul este regulamentar atunci când jucătorul care-l execută: mişcare în orice direcţie a adversarului, aceasta constituie o greşeală.
• Stă pe loc, în interiorul cilindrului său în momentul contactului. Folosirea neregulamentară a mâinii/mâinilor sau întinderea braţului/braţelor are loc atunci
• Are cele două picioare pe podea în momentul producerii contactului. când un apărător este într-o poziţie de apărare şi ele sunt plasate pe un atacant, şi rămân în
Blocajul este neregulamentar când jucătorul care-l execută: contact cu un adversar care are sau nu mingea, împiedicându-l să se deplaseze.
• A fost în mişcare în momentul producerii contactului. Atingerea repetată cu mâna sau cu vârful degetelor a unui adversar cu sau fără minge este
• Nu a lăsat distanţa necesară în momentul efectuării blocajului, în afara câmpului considerată o greşeală, deoarece aceasta poate conduce la o agravare a durităţilor.
vizual al unui adversar, care avea o poziţie statică în momentul producerii contactului. Sunt considerate ca fiind o greşeală a unui atacant care are mingea:
• Nu a respectat elementele de timp şi spaţiu faţă de un adversar în mişcare, • “Înşurubarea” braţului sau a cotului în jurul unui apărător (trecerea în spate) în
atunci când s-a produs contactul. scopul de a obţine un avantaj.
Dacă blocajul este executat în câmpul vizual (lateral sau în faţă) unui adversar imobil, el se • Împingerea “în afară” în scopul îndepărtării unui apărător şi al împiedicării lui să
poate aşeza atât de aproape cât doreşte, atâta timp cât nu provoacă un contact. joace sau să încerce să joace mingea sau pentru a crea un spaţiu mai mare între el şi
apărător.
2008 din 92 din 92 2008
• Întinderea mâinii sau braţului când driblează în scopul de a împiedica un adversar • Dacă coşul este reuşit, el va conta şi în plus se va acorda o(1) aruncare liberă.
să câştige controlul mingii.
• Dacă este vorba de o aruncare de doua (2) puncte nereuşită, se vor acorda două
Sunt considerate ca fiind o greşeală a unui atacant care nu are mingea atunci când el
(2) aruncări libere.
împinge “în afara” un adversar pentru:
• Dacă este vorba de o aruncare de trei(3) puncte nereuşită, se vor acorda trei(3)
• A se elibera în scopul de a primi mingea.
aruncări libere.
• A împiedica un apărător să joace sau să încerce să joace mingea.
• Dacă asupra unui jucător este comisă o greşeală în momentul sau chiar înainte
• A-şi crea mai mult spaţiu între el şi jucătorul apărător. ca semnalul sonor să sune indicând sfârşitul unei perioade de joc, sau înainte ca semnalul
33.11. Jocul pivotului / centrului sonor al aparatului de 24 sec. să se declanşeze în timp ce mingea este încă în mâna/
Principiul verticalităţii (principiul cilindrului) se aplică şi în jocul pivotului/centrului. mâinile jucătorului şi mingea intră în coş, acesta nu va fi acordat. Se vor acorda două(2) sau
Atât jucătorul atacant în postul pivot/centru cât şi apărătorul său, trebuie să-şi respecte trei(3) aruncări libere.
reciproc dreptul fiecăruia la verticalitatea (cilindrul) celuilalt.
Este o greşeală atât pentru un atacant în poziţia pivot/centru cât şi pentru apărătorul său Art. 35 Dubla greşeală
să-şi îndepărteze adversarul din poziţia pe care o ocupă cu ajutorul umerilor sau coapselor
35.1. Definiţie
sau să împiedice libertatea de mişcare a acestuia cu ajutorul braţelor, coatelor depărtate,
Dubla greşeală este situaţia în care doi adversari comit un contact personal
genunchilor sau a oricărei părţi a corpului.
neregulamentar, unul împotriva celuilalt, aproximativ în acelaşi timp.
33.12. Marcajul neregulamentar din spate
35.2. Sancţiuni
Marcajul neregulamentar din spate este contactul personal provocat de un apărător care se
O greşeală personală va fi fluierată şi se va înscrie în contul fiecărui jucător. Nu
află plasat în spatele unui atacant. Simplul fapt că apărătorul încearcă să joace mingea, nu
va fi acordată nici o aruncare liberă şi jocul va fi reluat astfel:
justifică producerea de către el a unui contact din spate asupra adversarului său.
Daca aproximativ în acelaşi moment cu dubla greşeală:
33.13. Ţinerea
• se înscrie un coş din acţiune valabil sau o ultima sau singura aruncare libera,
Ţinerea este contactul personal neregulamentar cu un adversar căruia i se restrânge
libertatea de mişcare. Acest contact (ţinerea) se poate produce cu orice parte a corpului. mingea va fi repusă în joc din orice punct al liniei de fund de către adversarii echipei care au
33.14. Împingerea reuşit coşul.
Împingerea este contactul personal neregulamentar provocat cu orice parte a corpului şi • o echipă avea controlul mingii sau avea dreptul de posesie a mingii, mingea va fi
care are loc atunci când un jucător deplasează sau încearcă să deplaseze în forţă un acordata acestei echipe pentru repunerea în joc din punctul cel mai apropiat de locul
adversar care are sau nu controlul mingii. producerii infracţiunii.
• nici o echipă nu avea controlul mingii şi nici dreptul de posesie a mingii, se va
Art. 34 Greşeala personală crea o situaţie de angajare între doi.
34.1. Definiţie
34.1.1. O greşeală personală este greşeala unui jucător care provoacă un contact Art. 36 Greşeală antisportivă
personal neregulamentar cu un adversar indiferent dacă mingea este vie sau moartă. 36.1. Definiţie
Un jucător nu trebuie să ţină, să obstrucţioneze, să împingă, să forţeze, să pună piedica, 36.1.1. O greşeală antisportivă este greşeală personală a unui jucător care după părerea
sau să împiedice înaintarea unui adversar prin extinderea mâinilor, braţelor, coatelor, arbitrului, nu a făcut o încercare regulamentară de a juca direct mingea, în limitele spiritului
umerilor, coapselor, genunchilor sau a picioarelor sau prin înclinarea corpului într-o poziţie şi a prevederilor acestui regulament.
anormală (în afara cilindrului său) şi nici să apeleze la mijloace brutale sau violente. 36.1.2. Greşeala antisportivă trebuie interpretată şi sancţionată de aceiaşi manieră pe tot
parcursul jocului.
34.2. Sancţiuni 36.1.3. Arbitri trebuie să judece numai acţiunea.
O greşeală personală va fi fluierată şi înscrisă în toate cazurile în contul jucătorului vinovat. 36.1.4. Pentru judecarea corectă a greşelilor antisportive arbitri trebuie să aplice
34.2.1. Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de aruncare următoarele principii:
la coş: • Dacă un jucător nu face nici un efort pentru a juca mingea, contactul pe care l-a
• Jocul va fi reluat prin repunerea mingii în joc de către echipa care are în produs este o greşeală antisportivă.
componenţă pe jucătorul asupra căruia s-a comis greşeală, din exteriorul terenului, din • Dacă în efortul de a juca mingea, jucătorul produce un contact excesiv (greşeală
punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs infracţiunea. dură) acest contact trebuie să fie considerat ca unul antisportiv.
• Dacă echipa al cărei jucător a comis greşeala se află sub incidenţa situaţiei de • Dacă un jucător apărător provoacă un contact din spate sau din lateral cu un
aplicare a sancţiunilor corespunzătoare prevederilor Art. 41 (Greşeli de echipă) atunci adversar, în încercarea de a opri un contraatac iar între jucătorul atacant şi coşul advers nu
aceste prevederi vor fi aplicate. se află nici un jucător apărător, atunci acest contact trebuie judecat ca antisportiv.
34.2.2. Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare la • Dacă un jucător comite o greşeală făcând un efort vizibil de a juca mingea
coş: (acţiune normală de joc) aceasta nu este o greşeală antisportivă.
2008 din 92 din 92 2008
Art. 38 Greşeală tehnică

36.2. Sancţiuni
38.1 Reguli de comportament
36.2.1. O greşeală antisportivă va fi înscrisă în contul jucătorului vinovat.
38.1.1. Desfăşurarea normală a unui joc presupune colaborarea totală şi loială a membrilor
36.2.2. Aruncare/Aruncări libere vor fi acordate jucătorului asupra căruia s-a comis
celor două echipe (jucătorii, antrenorii, antrenorii secunzi, jucători eliminaţi şi persoanele
greşeala, urmată de:
care însoţesc echipele) cu arbitrii, oficialii şi comisarul, dacă este prezent.
• Repunerea mingii în joc în dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale. 38.1.2. Fiecare echipă are dreptul să facă tot posibilul pentru a obţine victoria, cu condiţia să
• O angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade. o facă într-un spirit de sportivitate şi fair-play.
Numărul de aruncări libere vor fi acordate după cum urmează: 38.1.3. Orice încălcare deliberată sau repetată a acestei cooperări sau a spiritului acestor
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de reguli trebuiesc considerate greşeală tehnică.
aruncare la coş: se vor acorda două(2) aruncări libere. 38.1.4. Arbitri pot preveni greşelile tehnice avertizând componenţii echipei/echipelor sau
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare chiar trecând cu vederea infracţiuni tehnice minore cu caracter administrativ, care sunt
la coş, coşul dacă a fost reuşit va conta şi în plus se va acorda o(1) aruncare liberă. evident neintenţionate şi care nu au vreun efect direct asupra jocului, exceptând situaţiile
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător în acţiune de aruncare la coş, şi când acestea se repetă după avertisment.
dacă coşul nu a fost reuşit, se vor acorda două(2) sau trei(3) aruncări libere. 38.1.5. Dacă o infracţiune tehnică este descoperită după ce mingea devine vie, jocul va fi
36.2.3. Un jucător trebuie descalificat când este sancţionat cu două (2) greşeli antisportive oprit şi se va acorda o greşeală tehnică. Sancţiunea corespunzătoare va fi administrată ca
36.2.4. Dacă un jucător este descalificat ca urmare a Art. 36.2.3, acea greşeală antisportivă şi când greşeala tehnică s-a comis în momentul acordării ei. Orice altceva se va produce în
va fi singura greşeală sancţionată şi nu vor fi administrate sancţiuni suplimentare pentru intervalul dintre producerea infracţiunii tehnice şi oprirea jocului va fi validat.
descalificare.
38.2. Violenţa
Art. 37 Greşeală descalificatoare 38.2.1. În cursul unui joc se pot produce acte de violenţă contrare spiritului de sportivitate şi
37.1. Definiţie fair-play. Acestea trebuie oprite imediat de către arbitri şi dacă este necesar şi de forţele
37.1.1. O greşeală descalificatoare este orice acţiune flagrantă, cu caracter nesportiv a responsabile pentru menţinerea ordinii publice, la cererea arbitrilor.
jucătorilor, înlocuitorilor, jucătorilor descalificaţi, antrenorului principal, antrenorului secund 38.2.2. Ori de câte ori se produc acte de violenţa între jucători, înlocuitori, jucători eliminaţi,
sau însoţitorilor echipei. antrenori, antrenori secunzi şi însoţitorii de pe banca echipelor, pe suprafaţa de joc sau în
37.1.2. Un antrenor care a fost sancţionat cu o greşeală descalificatoare va fi înlocuit de vecinătatea acesteia, oficialii vor lua măsurile necesare pentru oprirea lor.
antrenorul secund, dacă acesta a fost înscris în foaia de arbitraj. Dacă echipa nu are 38.2.3. Oricare dintre persoanele de mai sus, vinovate de acte flagrante de agresiune
antrenor secund înscris în foaia de arbitraj, el va fi înlocuit de căpitanul (CAP) echipei. împotriva adversarilor sau oficialilor (arbitri, comisar şi asistenţii lor) vor fi imediat
descalificate pentru acel joc. Arbitri trebuie să raporteze incidentul autorităţii care
37.2. Sancţiuni organizează competiţia, imediat după terminarea jocului.
37.2.1. O greşeală descalificatoare va fi înscrisă în contul celui vinovat. 38.2.4. Forţele de ordine publică pot intra pe terenul de joc numai dacă arbitri solicită acest
37.2.2. De fiecare dată când cineva este descalificat în conformitate cu articolele acestor lucru. Totuşi, dacă spectatorii intră pe terenul de joc cu intenţia evidentă de a comite acte de
reguli, vinovatul trebui să fie trimis la vestiar unde va rămâne pe toată durata ulterioară a violenţă, forţele de ordine publică trebuie să intervină imediat pentru a asigura protecţia
timpului de joc, sau, dacă doreşte, el poate părăsi clădirea în care se află sala de joc. jucătorilor şi oficialilor.
37.2.3. O aruncare sau aruncări libere vor fi acordate : 38.2.5. Toate celelalte zone incluzând: intrările, ieşirile, culoarele, vestiarele etc. sunt sub
• Oricărui adversar, desemnat de antrenorul lui, în cazul unei greşeli fără contact jurisdicţia organizatorilor competiţiei şi a forţelor responsabile pentru menţinerea ordinii
• Jucătorului care a fost implicat în contact publice.
Urmate de posesia mingii: 38.2.6. Toate acţiunile fizice agresive ale jucătorilor, înlocuitorilor, jucătorilor eliminaţi,
• Repunerea mingii în joc în dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale. antrenorilor, antrenorilor secunzi sau însoţitorilor care pot provoca stricăciuni şi distrugeri
• O angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade. echipamentului necesar disputării jocului nu trebuie să fie permise de arbitri.
37.2.4. Numărul de aruncări libere vor fi acordate după cum urmează: Atunci când un comportament de asemenea natură este observat de arbitri, aceştia trebuie
să avertizeze imediat pe antrenorul echipei în cauză.
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de
Dacă acest comportament se repetă, persoana vinovată va fi penalizată imediat cu o
aruncare la coş sau a fost o greşeală tehnică: se vor acorda două(2) aruncări libere.
greşeală tehnică.
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare Deciziile arbitrilor sunt definitive şi nu pot fi ignorate sau contestate.
la coş, coşul dacă a fost reuşit va conta şi în plus se va acorda o(1) aruncare liberă.
• Dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător în acţiune de aruncare la coş, şi 38.3. Definiţie
dacă coşul nu a fost reuşit, se vor acorda două(2) sau trei(3) aruncări libere. 38.3.1. Greşeala tehnică este greşeala unui jucător, care nu implică contact personal cu un
adversar:
2008 din 92 din 92 2008
Constituie greşeală tehnică: Art. 39 Conflict / Încăierare

• Ignorarea avertismentele arbitrilor. 39.1. Definiţie
• Agresarea unui arbitru, comisar, oficial, adversar sau a oricărei persoane din Un conflict/încăierare este o acţiune fizică violentă reciprocă între două sau mai multe
zona băncii. persoane (jucători, înlocuitori, jucători eliminaţi, antrenori, antrenori secunzi sau însoţitori).
• Adresarea către un arbitru, comisar, oficial sau adversar în termeni Prevederile acestui articol se referă numai la antrenori, antrenori secunzi, înlocuitori, jucători
nerespectuoşi. eliminaţi sau însoţitori care părăsesc limitele zonei băncii unei echipe în timpul unui
• Folosirea unui limbaj sau gesturi care să ofenseze sau să enerveze/incite conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate conduce la un conflict/încăierare.
spectatorii.
• Enervarea sau incomodarea unui adversar agitând mâinile în faţa ochilor. 39.2. Regulă
• Folosirea excesivă a coatelor. 39.2.1. Înlocuitorii, jucătorii eliminaţi sau însoţitorii care părăsesc limitele zonei băncii unei
• Întârzierea deliberata a reluării jocului prin atingerea mingii, după ce aceasta a echipe în timpul unui conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate conduce la
trecut prin coş sau prin împiedicarea repunerii rapide a mingii în joc. un conflict/ încăierare, trebuie să fie descalificaţi.
• Căderea “teatrală” a unui jucător pentru a simula o greşeală comisă asupra lui. 39.2.2. Numai antrenorul şi/sau antrenorul secund au permisiunea să părăsească limita
• Agăţarea de inel astfel încât greutatea corpului sau să fie suportată în totalitate de zonei băncii în timpul unui conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate
acesta. Face excepţie agăţarea temporară în cazul aruncărilor de sus (slam-dunk), sau conduce la un conflict/încăierare, în scopul de a-i ajuta pe arbitri să menţină sau să
dacă după părerea arbitrului, cel în cauză a făcut-o în scopul de a evita accidentarea sa sau restabilească ordinea. În această situaţie antrenorul şi/sau antrenorul secund nu vor fi
a altui jucător. descalificaţi.
• Când un jucător apărător intervine la minge sau pe traiectoria mingii la o ultimă 39.2.3. Dacă antrenorul şi/sau antrenorul secund părăsesc zona băncii şi nu ajută sau nu
sau singura aruncare liberă, înainte ca mingea să atingă inelul sau este evident că ea va încearcă să ajute la menţinerea sau restabilirea ordinii ei trebuie să fie descalificaţi.
atinge inelul. În acest caz, un(1) punct trebuie acordat echipei în atac şi în plus apărătorul va
fi penalizat cu o greşeală tehnică. 39.3. Sancţiuni
38.3.2. O greşeală tehnică se va acorda unui antrenor, antrenor secund, înlocuitor, jucător 39.3.1. Indiferent de numărul antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor, jucătorilor
eliminat sau însoţitor al echipei pentru adresare de o maniera necuviincioasă sau eliminaţi sau însoţitorilor care au fost descalificaţi pentru părăsirea limitelor zonei băncii, o
bruscarea arbitrilor, comisarului, oficialilor, adversarilor sau pentru o infracţiune de tip singură greşeală tehnică va fi înregistrată “B” în foaia de arbitraj contra antrenorului.
procedural sau administrativ. 39.3.2. În cazul în care membri ai ambelor echipe sunt descalificaţi ca urmare a prevederilor
38.3.3. Un antrenor va fi descalificat când: acestui articol şi nu mai există o altă greşeală sancţionată rămasă spre administrare, jocul
va fi reluat după cum urmează.
• El este sancţionat cu două(2) greşeli tehnice (“C”) ca urmare a unui
Daca aproximativ în acelaşi moment cu oprirea jocului din cauza situaţiei de conflict:
comportament personal nesportiv.
• se înscrie un coş din acţiune valabil sau o ultima sau singura aruncare libera,
• El acumulează un număr de trei(3) greşeli tehnice ca urmare a unei comportări
mingea va fi repusă în joc din orice punct al liniei de fund de către adversarii echipei care au
nesportive a componenţilor băncii echipei (“B”) (antrenor secund, înlocuitor, jucător eliminat
reuşit coşul.
sau însoţitor al echipei), sau în toate cazurile în care el acumulează trei(3) greşeli tehnice,
din care una a fost dictată personal împotriva sa (“C”). • o echipă avea controlul mingii sau avea dreptul de posesie a mingii, mingea va fi
38.3.4. Dacă antrenor este descalificat conform Art.38.3.3., acea greşeală tehnică va fi acordata acestei echipe pentru repunerea în joc din punctul cel mai apropiat de locul
singura greşeală sancţionată şi nu vor fi administrate sancţiuni suplimentare pentru producerii infracţiunii.
descalificare. • nici o echipă nu avea controlul mingii şi nici dreptul de posesie a mingii, se va
crea o situaţie de angajare între doi.
38.4. Sancţiuni 39.3.3. Toate greşelile descalificatoare vor fi înregistrate aşa cum este specificat în
38.4.1. Dacă o greşeală tehnică a fost comisă: “Procedura oficială” art. B.8.3. şi nu vor conta ca greşeli de echipă.
• De un jucător, greşeala se înregistrează în contul lui şi contează la numărul de 39.3.4. Toate sancţiunile care au survenit înainte de situaţia de conflict/încăierare vor fi
greşeli al jucătorului, cât şi la numărul de greşeli de echipă. administrate în concordanţă cu Art. 42 (Situaţii speciale).
• De un antrenor(C), antrenor secund(B), înlocuitor(B), jucător eliminat(B) sau
însoţitor(B), o greşeală tehnică se înregistrează în contul antrenorului şi NU contează la
greşelile de echipă.
38.4.2. Trebuie acordate adversarilor două (2) aruncări libere, urmate de:
• Posesia mingii în dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale.
• O angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade.
2008 din 92 din 92 2008
42.2.6. Sancţiunile pentru toate greşelile rămase vor fi executate în ordinea în care
greşelile s-au produs.
REGULA Nr. 7 DISPOZIŢII GENERALE 42.2.7. Dacă, după anularea tuturor sancţiunilor egale dictate împotriva ambelor echipe,
nu mai rămân alte sancţiuni care trebuie administrate, jocul va fi reluat după cum
urmează:
Art. 40 Cinci greşeli de jucător Daca aproximativ în acelaşi timp cu prima infracţiune:
40.1. Un jucător care a comis cinci(5) greşeli personale şi/sau tehnice trebuie să fie • se înscrie un coş din acţiune valabil sau o ultima sau singura aruncare libera,
informat de către arbitru şi să părăsească imediat jocul. El trebuie să fie înlocuit în timp mingea va fi repusă în joc din orice punct al liniei de fund de către adversarii echipei care
de 30 secunde. au reuşit coşul.
40.2. Greşeala comisă de un jucător care avea deja comise cinci(5) greşeli, va fi • o echipă avea controlul mingii sau avea dreptul de posesie a mingii, mingea va
considerată greşeala unui jucător eliminat, va fi înregistrată în contul antrenorului şi se va fi acordata acestei echipe pentru repunerea în joc din punctul cel mai apropiat de locul
înscrie “B” în foaie de arbitraj. producerii infracţiunii.
• nici o echipă nu avea controlul mingii şi nici dreptul de posesie a mingii, se va
Art. 41 Greşeli de echipă: Sancţiuni crea o situaţie de angajare între doi.
41.1. Definiţie
41.1.1. O echipă este în situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă după ce a Art. 43 Aruncări libere
acumulat patru(4) greşeli de echipă în timpul unei perioade de joc. 43.1. Definiţie
41.1.2. Toate greşelile de echipă comise în timpul unui interval de joc sunt considerate ca 43.1.1. O aruncare liberă este posibilitatea dată unui jucător de a înscrie un(1) punct, fără
făcând parte din perioada sau prelungirea imediat următoare. împotrivirea unui adversar, dintr-un loc situat în spatele liniei de aruncări libere şi în
41.1.3. Toate greşelile de echipă comise într-o prelungire vor fi considerate ca făcând interiorul semicercului.
parte din a patra perioadă. 43.1.2. Un set de aruncări libere este definit ca totalitatea aruncărilor libere sau/şi urmate
41.2. Regulă de posesia mingii, rezultate din penalizarea unei singure greşeli.
41.2.1. Când o echipă este în situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă, toate
greşelile personale care vor fi comise ulterior asupra unui jucător care nu este în acţiune 43.2. Regulă
de aruncare la coş vor fi sancţionate cu două(2) aruncări libere, în loc de o repunere în 43.2.1. Când a fost fluierată o greşeală personală şi sancţiunea este acordarea de
joc din exteriorul terenului. aruncare/aruncări libere:
41.2.2. Dacă o greşeală personală a fost comisă de către un jucător a cărui echipă are • Jucătorul împotriva căruia a fost comisă greşeală trebuie să încerce să execute
controlul unei mingi vii sau care are dreptul la posesia mingii, această greşeală va fi aruncarea sau aruncările libere.
penalizată cu o repunere a mingii în joc de către adversari. • Dacă este solicitată o înlocuire a jucătorului împotriva căruia a fost comisă
greşeală, el trebuie să execute aruncările libere înainte de a părăsi terenul.
Art. 42 Situaţii speciale • Dacă el trebuie să părăsească terenul ca urmare a unei accidentări, sau pentru
42.1. Definiţie că a acumulat cinci(5) greşeli sau a fost descalificat, înlocuitorul sau trebuie să execute
În timpul aceleiaşi perioade în care cronometrul de joc este oprit ca urmare a unei aruncarea/aruncările libere. Dacă nu există înlocuitori, orice coechipier va executa
infracţiuni pot avea loc situaţii speciale atunci când sunt comise greşeli suplimentare. aruncarea/aruncările libere.
43.2.2. Când a fost fluierată o greşeală tehnică aruncările libere pot fi executate de orice
42.2. Procedură jucător al echipei adverse, desemnat de antrenorul său.
42.2.1. Toate greşelile vor fi înregistrate şi se vor stabili toate sancţiunile. 43.2.3. Jucătorul care execută aruncările libere trebuie:
42.2.2. Se va determina ordinea în care greşelile s-au produs. • Să se plaseze în spatele liniei de aruncări libere şi în interiorul semicercului.
42.2.3. Toate sancţiunile identice împotriva ambelor echipe, cât şi toate sancţiunile pentru • Să folosească orice metodă de a arunca la coş, dar trebuie să arunce de aşa
dublele greşeli trebuie anulate, în ordinea producerii lor. Odată ce sancţiunile au fost manieră încât mingea să intre în coş pe sus sau să atingă inelul.
anulate, ele vor fi considerate ca şi când nu s-ar fi produs niciodată. • Să arunce mingea la coş într-un interval de cinci(5) secunde din momentul în
42.2.4. Dreptul de posesie a mingii, ca parte a sancţiunii pentru ultima greşeală, va anula care aceasta i-a fost pusă la dispoziţie de unul dintre arbitri.
orice alt drept de posesie anterior.
• Să nu atingă linia de aruncări libere sau zona de restricţie, până ce mingea nu
42.2.5. Odată ce mingea a devenit vie pentru executarea primei sau singurei aruncări
a atins inelul sau a intrat în coş.
libere, sau a unei repuneri din exterior, atunci acea sancţiune nu mai poate fi utilizată
pentru anularea sancţiunilor aferente unei alte greşeli. • Să nu fenteze înainte de aruncare.
2008 din 92 din 92 2008
43.2.4. Jucătorii care ocupă spaţiile de-a lungul culoarului de aruncări libere trebuie să 43.3.2. Dacă o aruncare libera este reuşită şi o abatere este comisă de orice jucător în
ocupe poziţii alternative şi numai poziţiile la care au dreptul, care sunt considerate a avea afară de aruncător:
un (1) metru în adâncime. (Diagrama nr.6)
• Punctul (punctele) reuşit(e) contează.
În timpul aruncărilor libere, aceşti jucători nu trebuie :
• Abaterea trebuie neglijată.
• Să ocupe spaţiile de recuperare la aruncări libere la care nu au dreptul.
În cazul ultimei sau singurei aruncări libere, mingea va fi acordată echipei care a primit
• Să pătrundă în zona de restricţie, în zona neutră (vezi 43.2.5) sau să coşul pentru o repunere în joc din orice punct din spatele liniei de fund.
părăsească spatiile lor de urmărire înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile 43.3.3. Dacă o aruncare liberă nu este reuşită şi o abatere este comisă de:
aruncătorului.
• Un coechipier al celui ce execută ultima sau singura aruncare liberă, mingea
• Adversarii aruncătorului nu trebuie să-i distragă atenţia acestuia prin acţiunile va fi acordată adversarilor pentru a fi repusă în joc din afara terenului din prelungirea liniei
lor. de aruncări libere, doar dacă echipa nu are dreptul la următoarea posesie.
• Un adversar al celui ce execută aruncarea liberă, se va acorda o nouă
aruncare liberă aruncătorului.
• Ambele echipe, la ultima sau singura aruncare liberă, se produce o situaţie de
angajare între doi
Art. 44 Eroare rectificabilă

44.1. Definiţie
Arbitri pot rectifica o eroare dacă una din reguli a fost aplicată incorect din cauza
neatenţiei numai în următoarele situaţii:
• Acordarea unei (unor) aruncări libere nemeritate.
• Neacordarea unor aruncări libere la care echipa avea dreptul;
• Acordarea sau anularea de puncte ca urmare a unei greşeli a arbitrilor.
• Executarea uneia/unor aruncări libere de către un jucător care nu avea dreptul
să facă acest lucru.
44.2. Procedură generală

Diagrama 6 – Locurile jucătorilor în timpul aruncărilor libere 44.2.1. Pentru a fi rectificabile, erorile enumerate anterior trebuie să fie descoperite de un
arbitru, comisar, dacă e prezent, sau de un oficial de la masa oficială, înainte ca mingea
43.2.5. Toţi jucătorii care nu se găsesc în spaţiile de-a lungul culoarului de aruncări libere să redevină vie după prima minge moartă care urmează pornirii cronometrului de joc
trebuie să rămână în spatele prelungirii liniei de aruncări libere şi în spatele liniei coşului după producerea erorii.
de trei(3) puncte, până în momentul când mingea atinge inelul sau aruncarea este 44.2.2. Un arbitru poate opri imediat jocul când s-a identificat o eroare rectificabilă cu
terminată. condiţia să nu defavorizeze nici una dintre echipe.
43.2.6. În timpul unei(unor) aruncări libere care este(sunt) urmată(e) de alt/alte seturi de 44.2.3. Toate greşelile comise, punctele reuşite, timpul care s-a scurs cât şi orice altă
aruncări libere sau de o repunere în joc din afara terenului, toţi jucătorii trebuie să se activitate suplimentară care se produc după descoperirea erorii, dar înainte ca ea să fie
plaseze în spatele prelungirii liniei de aruncări libere şi în spatele liniei coşului de trei (3) corectată, nu trebuie să fie anulate.
puncte. 44.2.4. După corectarea erorii, cu excepţia reglementărilor exprese ale acestor reguli,
jocul va fi reluat din punctul în care a fost oprit pentru a corecta eroarea. Mingea va fi
O infracţiune de la Art. 43.2.3., 43.2.4., 43.2.5. sau 43.2.6. este o abatere. acordată echipei îndreptăţite la posesia mingii în momentul în care jocul a fost oprit
pentru corecţie.
43.3. Sancţiuni 44.2.5. După ce o eroare încă rectificabilă a fost descoperită:
43.3.1. Dacă o abatere este comisă de executantul aruncărilor libere: • Dacă jucătorul implicat în corectarea erorii este pe banca echipei după ce a fost
• Punctul (punctele) reuşite nu contează. înlocuit regulamentar (dar nu a fost descalificat sau a comis 5 greşeli) el trebuie să
• Orice abatere a oricărui alt jucător produsă puţin înaintea, aproape în acelaşi revină în teren pentru a participa la rectificarea erorii (în acest moment el devenind
timp sau puţin după aceea comisă de executantul aruncărilor libere, trebuie neglijată. jucător).
Mingea va fi acordată adversarilor pentru o repunere în joc din locul situat în prelungirea După ce eroarea a fost rectificată el poate rămâne pe teren, cu excepţia cazului în care
liniei de aruncări libere, doar dacă nu este/sunt şi alta(e) aruncare(aruncări) sau un drept a fost solicitată regulamentar din nou o înlocuire de jucători, caz în care jucătorul poate
de posesie de administrat. părăsi terenul de joc.
2008 din 92 din 92 2008
• Dacă jucătorul a fost schimbat deoarece a comis 5 greşeli, sau a fost

descalificat, înlocuitorul său trebuie să participe la corectarea erorii.
44.2.6. Erorile rectificabile nu mai pot fi corectate după ce arbitrul principal a semnat foaia
de arbitraj. REGULA Nr.8 ARBITRII, OFICIALII ŞI COMISARUL:
44.2.7. Toate erorile sau greşelile scorerului privind înregistrarea scorului, ale PUTERI ŞI RESPONSABILITĂŢI
cronometrorului în cronometrarea timpului de joc, care au implicare asupra scorului, a
numărului greşelilor, a numărului minutelor de întrerupere, a timpului scurs sau omis, pot Art. 45 Arbitrii, oficialii şi comisarul
fi corectate în orice moment de arbitri, înainte ca foaia de arbitraj să fi fost semnată de 45.1. Arbitrii sunt “primul arbitru” şi “al doilea arbitru” în cazul arbitrajului în 3, vor exista
arbitrul principal. doi asemenea “al doilea arbitru”. Ei vor fi asistaţi de oficiali şi de către un comisar, dacă e
prezent.
44.3. Procedură specială 45.2. Oficialii sunt: un scorer, un ajutor de scorer, un cronometror şi un operator de 24
secunde.
44.3.1 Acordarea de aruncare/aruncări libere nemeritate. 45.3. Comisarul va ocupa un loc între scorer şi cronometror. Datoria sa principala în
Aruncarea/aruncările libere executate ca rezultat al erorii trebuie anulate şi jocul timpul jocului este de a supraveghea munca oficialilor de la masa scorerului şi de a-i
se va relua astfel: ajuta pe arbitri pentru desfăşurarea normală a jocului.
• Dacă timpul de joc nu a fost pornit , mingea trebuie acordată pentru o repunere 45.4. Arbitrii desemnaţi pentru un anume joc nu trebuie să aibă nici un fel de legătură cu
în joc din prelungirea liniei de aruncări libere, echipei ale cărei aruncări libere au fost una sau cealaltă echipă prezentă pe terenul de joc.
anulate. 45.5. Arbitrii, oficialii şi comisarul trebuie să conducă jocul în conformitate cu
• Dacă timpul de joc a fost pornit după eroare şi: aceste reguli şi nu au nici o autoritate să le schimbe.
 Echipa care controlează mingea (sau are dreptul la posesie) când 45.6. Uniforma arbitrilor constă în bluza de arbitru, pantaloni lungi de culoare neagră,
este descoperită eroarea este aceeaşi cu echipa care avea posesia şosete negre şi pantofi/ghete de baschet de culoare neagră.
mingii când s-a produs eroarea, sau 45.7. Arbitrii şi oficialii vor fi echipaţi uniform.
 Nici o echipa nu este în posesia mingii când este descoperită
eroarea, Art. 46 Primul arbitru : Responsabilităţi şi puteri
mingea trebuie acordată echipei îndreptăţite la posesia mingii când s-a produs Primul arbitru trebuie:
eroarea. 46.1. Să verifice şi să aprobe tot echipamentul care va fi folosit în timpul jocului.
• Dacă timpul de joc a fost pornit, eroarea este descoperită, dar echipa care are 46.2. Să aleagă cronometrul oficial(principal) al jocului, aparatul de 24 secunde şi
posesia mingii (sau are dreptul la posesie) este diferită de cea care a avut posesia mingii cronometrul suplimentar precum şi să confirme pe oficiali în funcţiile lor.
când s-a produs eroarea, atunci apare o situaţie de angajare între doi. 46.3. Să aleagă mingea de joc dintre cel puţin două mingi uzate, prezentate de echipa
• Dacă timpul de joc a fost pornit şi eroarea este descoperită când este acordată gazdă. Dacă nici o minge nu este potrivită ca minge de joc, el trebuie să o aleagă pe cea
o greşeală care implică aruncări libere, atunci aruncările libere trebuiesc administrate şi mai bună calitativ dintre cele disponibile.
mingea va fi acordată echipei care era în posesia mingii atunci când a apărut eroarea. 46.4. Să nu permită jucătorilor să poarte asupra lor obiecte care pot produce accidentări
(răniri) altor jucători.
44.3.2. Neacordarea unor aruncări libere meritate: 46.5. Să efectueze angajarea între doi, în cercul central, la începutul jocului şi să
• Dacă nu a avut loc o schimbare de posesie a mingii, din momentul când s-a înmâneze mingea pentru repunerea de la începutul celorlalte perioade.
produs eroarea, jocul va fi reluat după corectarea erorii ca şi după orice altă aruncare 46.6. Să oprească jocul atunci când situaţia o justifică.
liberă. 46.7. Să declare pierderea jocului prin neprezentare de către o echipă.
46.8. Să examineze cu atenţie foaia de arbitraj la sfârşitul timpului de joc, sau în orice
• Dacă aceeaşi echipă reuşeşte să înscrie după ce din greşeală a beneficiat de
posesia mingii pentru o repunere, eroarea va fi neglijată. moment când consideră necesar.
46.9. Să aprobe şi să semneze foaia de arbitraj la sfârşitul jocului. Semnarea foii de
arbitraj de către arbitrul principal pune capăt sarcinilor arbitrilor în legătură cu jocul.
44.3.3 Permiterea executarii unor aruncări libere de către un jucător care nu avea acest
Puterile arbitrilor încep când aceştia intră pe terenul de joc, cu 20 de minute înainte de
drept.
începerea jocului şi se termină odată cu terminarea timpului oficial de joc.
Aruncările rezultate în urma acestei erori vor fi anulate iar mingea va fi oferita
46.10. Să înregistreze, pe spatele foii de arbitraj, înainte de a o semna, pierderea prin
spre repunere echipei adverse din afara terenului din prelungirea liniei de aruncări libere,
neprezentare a jocului, orice greşeală descalificatoare sau orice comportament nesportiv
dacă nu au mai rămas alte sancţiuni de administrat pentru alte infracţiuni.
al antrenorilor, antrenorilor secunzi, jucătorilor, înlocuitorilor, însoţitorilor apărut cu 20 de
minute înainte de joc şi până la fluierul final, dar şi în perioada de până la semnarea foii
2008 din 92 din 92 2008
de arbitraj. În acest caz, arbitrul principal (comisarul, dacă este prezent) trebuie să
• Echipele prin înregistrarea numelor şi numerelor jucătorilor care intră în joc la
întocmească un raport detaliat pe care îl va trimite organizatorilor competiţiei.
început şi ale tuturor înlocuitorilor desemnaţi să ia parte la joc. Atunci când se produce o
46.11. Să ia decizia finală ori de câte ori este necesar sau atunci când arbitri nu sunt de
infracţiune în legătura cu cei cinci(5) jucători care încep jocul, înlocuirea sau numerele
acord. În acest scop el se poate consulta cu partenerul, comisarul, daca este prezent, şi/sau
jucătorilor, el trebuie să informeze arbitrul cel mai apropiat, cât mai repede posibil.
cu oficialii.
46.12. Primul arbitrul este autorizat sa aprobe şi să folosească echipamente tehnice, dacă • Evidenţa cronologică a punctelor marcate şi înregistrarea coşurilor marcate din
există, pentru a decide, înainte de a semna foaia de joc, daca o ultima aruncare la sfârşitul acţiune şi aruncările libere reuşite.
fiecărei perioade sau perioade de prelungiri, a fost efectuata în timpul regulamentar de joc. • Greşelile comise de fiecare jucător, urmând să informeze imediat arbitri ca un
46.13. Primul arbitru are puterea de a lua orice decizie asupra tuturor punctelor jucător a comis a 5-a greşeală. În aceeaşi manieră, el trebuie să înregistreze greşelile
nespecificate în prezentul regulament. dictate împotriva fiecărui antrenor şi să avertizeze imediat pe arbitri atunci când un
antrenor trebuie descalificat. Deasemenea, el trebuie să avertizeze pe arbitri dacă un
Art. 47 Arbitrii – Puteri şi responsabilităţi jucător a acumulat două greşeli antisportive şi trebuie descalificat.
47.1. Arbitrii au dreptul să ia decizii pentru sancţionarea infracţiunilor la regulile de joc • Acordarea minutelor de întrerupere. În acest sens va informa arbitri la prima
comise fie în interiorul terenului, fie în afara limitelor acestuia, inclusiv în zona mesei oficiale, oportunitate/ocazie atunci când o echipă a solicitat un minut de întrerupere. Scorerul va
a băncilor echipelor şi în suprafaţa aflată imediat în spatele liniilor ce delimitează terenul. înregistra în foaia de arbitraj minutul de întrerupere în contul echipei care l-a solicitat şi-l
47.2. Arbitrii trebuie să fluiere atunci când a fost comisă o infracţiune, s-a terminat o va informa pe antrenor, prin intermediul arbitrului, atunci când acesta nu mai are dreptul
perioadă sau arbitri consideră necesară oprirea jocului. Arbitrii nu trebuie să fluiere după o la nici un minut de întrerupere în acea repriză sau perioadă de prelungire.
aruncare liberă reuşită, după un coş reuşit din acţiune sau atunci când mingea devine vie. • Următoarea posesie alternativă, manevrând săgeata posesiei alternative.
47.3. Când decid asupra unei greşeli personale sau abateri, arbitri vor ţine seama şi vor Scorerul va inversa săgeata posesiei alternative imediat după terminarea primei reprize,
avea în vedere următoarele principii fundamentale, şi anume: când echipele schimbă coşurile pentru repriza a doua.
• Spiritul şi scopul regulilor şi necesitatea de a menţine integritatea jocului. 48.2. Deasemenea scorerul va:
• Consecvenţa în aplicarea conceptului “avantaj/dezavantaj” prin intermediul căruia • indica numărul greşelilor comise de fiecare jucător. De fiecare dată când un
arbitri nu trebuie să “caute” să întrerupă inutil cursivitatea jocului, pentru a sancţiona un jucător comite o greşeală, scorerul trebuie să ridice de o manieră vizibilă celor doi
contact personal întâmplător care nu oferă nici un avantaj jucătorului responsabil de antrenori, tăbliţă corespunzătoare cu numărul de greşeli comise de acel jucător.
producerea lui şi nici nu-l pune pe jucătorul care a suferit contactul în dezavantaj. • poziţiona corespunzător semnalul pentru greşelile de echipă pe masa
• Consecvenţa şi înţelepciune în aplicarea unei aprecieri uniforme la fiecare joc, scorerului, la extremitatea cea mai apropiată de banca echipei care a comis a 4-a
ţinând cont permanent de posibilităţile jucătorilor implicaţi cât şi de atitudinea şi conduita lor greşeală în cursul unei perioade, imediat ce mingea devine vie în urma greşelii dictate
în timpul jocurilor. împotriva oricărui jucător al echipei respective.
• Consecvenţa în menţinerea unui echilibru între controlul jocului şi cursivitatea • efectua schimbările de jucători.
acestuia, înţelegând ceea ce încearcă să facă jucătorii şi sancţionând ceea ce este just • declanşa semnalul sonor numai atunci când mingea devine moartă şi
pentru desfăşurarea jocului. cronometrul de joc oprit şi înainte ca mingea să redevină vie. Semnalul sonor al
47.4. Dacă vreuna dintre echipe depune o reclamaţie, arbitrul principal (comisarul, dacă scorerului nu opreşte cronometrul şi nici jocul şi nu face ca mingea să devină moartă.
este prezent) trebuie să raporteze incidentul autorităţilor competiţiei în interval de o (1) oră 48.3. Ajutorul scorerului are datoria de a acţiona tabela de scor şi de a-l ajuta pe
de la terminarea jocului. scorer. În toate situaţiile în care apar divergenţe între tabela de scor şi foaia oficială de
47.5. Dacă un arbitru se accidentează sau din orice alt motiv el nu mai poate continua să-şi arbitraj şi care nu pot fi soluţionate, înregistrările din foaia de arbitraj vor avea prioritate iar
îndeplinească îndatoririle în următoarele 5 minute de la producerea incidentului, jocul va fi tabela de scor va fi rectificată în consecinţă după foaia de arbitraj.
reluat. Celălalt arbitru va arbitra singur până la terminarea jocului, cu excepţia cazului când 48.4. În timpul înregistrării evoluţiei scorului în foaia de arbitraj se pot produce erori:
exista posibilitatea înlocuirii arbitrului accidentat cu un alt arbitru calificat. Arbitrul programat • Dacă eroarea a fost descoperită în timpul jocului scorerul trebuie să aştepte
iniţial şi care a rămas valid, după ce se va consulta cu comisarul, daca este prezent, va până la prima minge moartă după care să acţioneze semnalul său sonor.
decide asupra înlocuirii. • Dacă eroarea a fost descoperită după terminarea jocului, dar înainte ca foaia
47.6. În toate meciurile internaţionale, dacă este nevoie de o comunicare verbală pentru a de arbitraj să fi fost semnată de arbitri, arbitrul principal trebuie să corecteze eroarea şi
clarifica o decizie, aceasta trebuie făcută în limba engleză. este posibil chiar rezultatul final al jocului, dacă acesta este influenţat de respectiva
47.7. Fiecare arbitru are puterea de a lua decizii în limitele îndatoririlor lui, dar nu are eroare.
autoritatea să anuleze sau să pună la îndoială decizia luată de alt(alţi) arbitru(arbitri). • Dacă eroarea este descoperită după ce foaia de arbitraj a fost semnată de
către arbitri, eroarea nu mai poate fi rectificată de către arbitrul principal. În acest caz
Art. 48 Scorerul şi ajutorul scorerului: Îndatoriri arbitrul principal sau comisarul, dacă este prezent, trebuie să întocmească un raport
48.1. Scorerul trebuie să folosească foaia oficială de arbitraj pentru a înregistra: detaliat asupra incidentului şi să-l trimită autorităţii competente, organizatoare a
competiţiei.
2008 din 92 din 92 2008
Art. 49 Cronometrorul: Îndatoriri Art. 50 Operatorul de 24 secunde: Îndatoriri

49.1. Cronometrorul va avea la dispoziţie un cronometru pentru joc şi un cronograf. El Operatorul de 24 secunde trebuie să acţioneze aparatul de 24 secunde astfel încât
trebuie să: acesta să fie:
• cronometreze derularea timpului de joc, minutele de întrerupere şi intervalele 50.1. Pornit sau repornit imediat când un jucător câştigă controlul unei mingi vii pe
de joc. terenul de joc.
• verifice dacă un semnal sonor puternic va indica în mod automat expirarea 50.2. Oprit şi resetat la 24 secunde fără nici o cifră afişată pe ecran/display imediat ce:
timpului de joc al fiecărei perioade de joc. • Un arbitru a fluierat o greşeală sau o abatere.
• utilizeze orice mijloc posibil pe care-l are la dispoziţie, dacă semnalul • Mingea intră regulamentar în coş.
cronometrorului nu a funcţionat sau nu a fost auzit, cronometrorul trebuie să-i avertizeze • Mingea atinge inelul coşului advers, cu excepţia situaţiei când mingea rămâne
pe arbitri, imediat. prinsa intre suporţii coşului.
• anunţe echipele şi arbitri cu cel puţin 3 minute înainte de începutul celei de-a • Jocul este oprit din cauza unei acţiuni a adversarilor echipei care controlează
treia perioade de joc. mingea.
49.2. Cronometrorul trebuie să măsoare timpul de joc astfel:
• Jocul este oprit din cauza unor acţiuni care nu au legătură cu nici o echipă, mai
• Cronometrul trebuie pornit: puţin când adversarii sunt puşi într-o situaţie de dezavantaj.
 În cazul unei angajări între doi în momentul când mingea este atinsă 50.3. Readus la 24 secunde pe ecranul vizibil şi repornit imediat ce un adversar câştigă
regulamentar de unul din cei doi săritori. controlul unei mingi vii pe terenul de joc.
 În cazul când, după ultima sau singura aruncare liberă nereuşită Simplul fapt că un adversar atinge mingea nu este suficient pentru a se acorda o nouă
mingea rămâne în continuare vie şi ea atinge sau este atinsă de un jucător din perioadă de 24 secunde, dacă aceeaşi echipa controlează mingea în continuare.
terenul de joc. 50.4. Oprit, dar nu resetat la o nouă perioadă de 24 secunde, când aceleiaşi echipe
 În cazul când, după o repunere în joc din exteriorul terenului, mingea care a avut anterior controlul mingii îi este acordată mingea pentru o repunere în joc din
atinge sau este regulamentar atinsă de un jucător din terenul de joc. afara terenului ca urmare a:
• Cronometrul trebuie oprit: • Unei mingi afară din joc.
 La terminarea timpului de joc al unei perioade. • Unei duble greşeli.
 Ori de câte ori un arbitru a fluierat în timp ce mingea este vie. • Accidentării unui jucător al aceleiaşi echipe.
 Când a fost reuşit un coş din acţiune împotriva echipei ce solicitase • Unei situaţii de angajare între doi.
anterior un minut de întrerupere. • Unei situaţii de anulare de sancţiuni egale împotriva ambelor echipe.
 Când a fost reuşit un coş din acţiune în ultimele două(2) minute ale 50.5. Oprit fără a-l mai porni când o echipă câştiga controlul mingii pe terenul de joc şi
jocului şi în ultimele două(2) minute ale oricărei prelungiri. au mai rămas de jucat mai puţin de 24 secunde din orice perioadă.
 Când se aude semnalul operatorului de 24 secunde în timp ce o echipă Semnalul aparatului de 24 secunde nu opreşte timpul de joc sau jocul şi nu face ca
controlează mingea. mingea să devină moartă, decât dacă o echipă controlează mingea.
49.3. Cronometrorul va măsura un minut de întrerupere astfel:
• Va declanşa cronograful special imediat ce arbitrul a fluierat şi a arătat semnul
pentru minut de întrerupere.
• Va acţiona semnalul sonor când s-au scurs 50 secunde de la începutul
acestuia.
• Va acţiona semnalul sonor când minutul de întrerupere s-a terminat.
49.4. Cronometrorul va măsura timpul intervalelor de joc astfel:
• Va acţiona cronometrul imediat ce s-a terminat o perioadă precedentă.
• Va acţiona semnalul sonor cu trei(3) minute înainte de începerea primei şi celei PROCEDURI OFICIALE ALE JOCULUI
de a treia perioade şi din nou când au mai rămas un(1) minut şi treizeci(30) secunde
până la începerea acestor perioade. A - SEMNALELE ARBITRILOR
• Va acţiona semnalul sonor cu 30 de secunde înaintea perioadei a doua, a A.1 Semnalele ilustrate în această regulă sunt singurele oficiale şi trebuie folosite de
patra sau a oricărei prelungiri. către toţi arbitri în toate jocurile.
A.2 Este important ca aceste semnale să fie la fel de bine cunoscute de către toţi oficialii
• Va acţiona semnalul sonor şi simultan va opri cronometrul de joc imediat ce
jocului.
timpul regulamentar de joc a expirat
2008 din 92 din 92 2008
Numărătoare
vizibilă (cinci
sau opt
secunde)
Degetele
indică
numărătoarea
2008 din 92 din 92 2008
2008 din 92 din 92 2008
2008 din 92 din 92 2008
B.1 Foaia de arbitraj menţionată în Diagrama 8 este cea aprobată de Comisia Tehnică
Mondială FIBA.
B.2 Ea cuprinde originalul şi trei copii, pe hârtie de diferite culori. Originalul, pe hârtie albă
este destinat pentru FIBA. Prima copie, pe hârtie bleu, este destinată organizatorilor
competiţiei, a doua copie, pe hârtie roz, este destinată echipei câştigătoare, şi ultima
copie, pe hârtie galbenă, este destinată echipei care pierde jocul.
Nota: 1. Este recomandat scorerului să folosească două culori diferite pentru orice
înscriere în foaia de arbitraj, una pentru prima şi a 3-a perioadă şi cealaltă
pentru a 2-a şi a 4-a perioadă.
2. Foaia de arbitraj poate fi pregătită şi completată electronic.
B.3 Cu cel puţin 20 de minute înainte de începerea jocului, scorerul trebuie să
pregătească foaia de arbitraj astfel:
B.3.1 Trebuie să înscrie numele celor două echipe, în locul special destinat, situat în
partea de sus a foii de arbitraj. Prima echipă este întotdeauna, echipa
gazdă.
În cazul turneelor sau al unui joc care se dispută pe un teren de joc neutru,
echipa gazdă este cea menţionată prima în program.
Prima echipa este echipa 'A' iar a doua este echipa 'B'.
B.3.2 Apoi scorerul trebuie să înscrie:
• Numele competiţiei.
• Numărul jocului.
• Data, ora şi locul de desfăşurare.
• Numele arbitrului principal şi ale arbitrilor secunzi.
Diagrama 9 - Antetul foii de arbitraj

B.3.3 Scorerul trebuie să înscrie în continuare numele jucătorilor celor două
echipe, folosind în acest scop lista cu jucătorii, pusă la dispoziţie de
antrenor sau reprezentantul acestuia. Echipa "A" va ocupa partea
superioară a foii de arbitraj, iar echipa "B", partea inferioară.
B.3.3.1 În prima coloană scorerul trebuie să înscrie numărul (ultimele 3 cifre)
licenţelor de joc. În cazul turneelor, aceasta se va face numai la primul joc
disputat de către fiecare echipă.
B.3.3.2 În coloana a 2-a, scorerul trebuie să înscrie numele şi iniţiala prenumelui,
toate cu MAJUSCULE, alături de numărul pe care-l va purta jucătorul în
timpul jocului. Căpitanul echipei va fi indicat prin înscrierea menţiunii (CAP),
imediat după numele sau.
B.3.3.3 Dacă echipa prezintă un număr mai mic de 12 jucători, scorerul va trebui
să bareze spaţiile pentru licenţa, numele şi numărul jucătorilor ce nu
Diagrama 8 - Foaia de arbitraj participă la joc.
B.3.4 La partea inferioară a spaţiului fiecărei echipe, scorerul trebuie să înscrie cu
MAJUSCULE numele antrenorului şi antrenorului secund.
2008 din 92 din 92 2008
B.4 Cu cel puţin zece(10) minute înainte de începerea jocului antrenorii prelungirii în care a fost solicitat în căsuţele special destinate ale fiecărei
echipelor trebuie: echipe.
B.4.1 Să-şi dea acordul în privinţa numelor şi numerelor jucătorilor. B.7.2 La sfârşitul fiecărei perioade de joc sau prelungiri, spaţiile neutilizate vor fi
B.4.2 Să confirme numele antrenorului şi al antrenorului secund. barate cu două linii paralele orizontale, trasate în interiorul lor.
B.4.3 Să indice cei cinci(5) jucători care vor începe jocul, înscriind un 'x' în
coloana de lângă numărul fiecărui jucător. B.8 Greşeli
B.4.4 Să semneze foaia de arbitraj. B.8.1 Greşelile jucătorilor pot fi personale, antisportive, descalificatoare sau
Antrenorul echipei 'A' trebuie să fie primul care va furniza aceste informaţii. tehnice şi ele trebuie înregistrate în contul jucătorului.
B.8.2 Greşelile antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor şi însoţitorilor pot fi
B.5 La începutul jocului, scorerul trebuie să încercuiască 'x'-urile cu care au fost greşeli tehnice sau descalificatoare şi trebuie înregistrate în contul
marcaţi cei cinci(5) jucători ai fiecărei echipe, care participă la începerea antrenorului.
jocului. B.8.3 Înscrierea tuturor greşelilor trebuie făcută astfel:
B.8.3.1 O greşeala personală va fi notata cu 'P'.
B.6 În timpul jocului, scorerul va înscrie câte un 'x' (fără a-l încercui) în coloana B.8.3.2 O greşeală tehnică a jucătorului va fi notata cu 'T'.
corespunzătoare, în dreptul numelui fiecărui jucător care intră în joc din B.8.3.3 O greşeală tehnică care sancţionează atitudinea nesportivă personală a
calitate de înlocuitor. antrenorului va fi notată cu 'C'. O a 2-a greşeală tehnică similară, trebuie de
asemenea să fie înscrisă cu ‘C’, iar în următorul spaţiu se va înscrie ‘D’.
B.8.3.4 O greşeală tehnică acordată antrenorului pentru oricare alt motiv se va nota
cu 'B'.
B.8.3.5 O greşeală antisportivă va fi notata cu 'U'. A 2-a greşeala antisportivă
comisă de acelaşi jucător, va fi notata cu ‘U’, iar spaţiile libere rămase se
vor completa cu "D".
B.8.3.6 O greşeală descalificatoare se va nota cu 'D'.
B.8.3.7 Orice greşeală care implică una sau mai multe aruncări libere va avea
notate în dreptul literelor 'P', 'T', 'C', 'B', 'U' sau 'D', cifrele 1, 2 sau 3, în
funcţie de numărul aruncărilor libere acordate.
B.8.3.8 Toate greşelile sancţionate împotriva ambelor echipe, care implică
sancţiuni similare, anulate reciproc, în conformitate cu Art. 42 (Situaţii
speciale) se vor nota cu un 'c' mic, alături de literele 'P','T','C','B', 'U' sau 'D'.
B.8.3.9 La sfârşitul fiecărei perioade scorerul va trage o linie orizontală groasă între
spaţiile care au fost folosite şi cele care nu au fost.
La sfârşitul jocului, scorerul va trage o linie groasă orizontală în mijlocul
spaţiilor rămase nefolosite.
B.8.3.10 Exemple de greşeli descalificatoare:
Greşelile descalificatoare dictate împotriva antrenorilor, antrenorilor
secunzi, însoţitorilor, jucătorilor eliminaţi sau înlocuitorilor pentru părăsirea
zonei băncii (Art. 39) vor fi înregistrate după cum urmează. În căsuţele
rămase libere, în dreptul persoanei descalificate se va înscrie un 'F'.
Dacă este descalificat numai antrenorul:
Diagrama 10 – Completarea echipelor pe foaia de arbitraj Dacă este descalificat numai antrenorul secund:
B.7 Minute de întrerupere
B.7.1 Înregistrarea unui minut de întrerupere pentru fiecare perioadă de joc sau
prelungire se va face înscriind minutul timpului de joc al perioadei sau
2008 din 92 din 92 2008
Dacă sunt descalificaţi atât antrenorul principal cât şi cel secund:

B.9 Greşeli de echipă
B.9.1 Pentru fiecare perioadă sunt prevăzute 4 spaţii pentru
înregistrarea greşelilor de echipă (aflate imediat sub
Dacă înlocuitorul are mai puţin de 4 greşeli, atunci se va înscrie un 'F', în toate căsuţele numele echipei şi deasupra numelor jucătorilor).
rămase libere: B.9.2 De fiecare dată când un jucător comite o greşeală, fie
personală, antisportivă, descalificatoare sau tehnică,
scorerul trebuie să înregistreze această greşeală în
Dacă este a 5-a greşeală a înlocuitorului, atunci se va înscrie un 'F' în ultima căsuţă: dreptul echipei jucătorului vinovat, înscriind un 'X' mare în
spaţiile corespunzătoare.
B.10 Evoluţia scorului

Dacă jucătorul descalificat avea deja 5 greşeli personale se va înscrie un ‘F’ după ultima B.10.1 Scorerul trebuie să înregistreze evoluţia continuă an
căsuţă: scorului prin însumarea punctelor marcate de cele două
echipe.
B.10.2 Există 4 coloane în foaia de arbitraj pentru evoluţia
În plus, în cele trei exemple de jucători descalificaţi prezentate, sau dacă este descalificat scorului.
un însoţitor, se va înscrie o greşeală tehnică în rubrica antrenorului: B.10.3 Fiecare coloană este împărţită în 4 coloane mai mici. În
stânga două coloane pentru echipa 'A', iar în dreapta două
pentru echipa 'B'. În spaţiile centrale se înscrie evoluţia
scorului (160 points) pentru fiecare echipă. Scorerul
Notă: Greşelile tehnice sau descalificatoare conform Art. 39 nu se adună la trebuie:
greşelile de echipă. În primul rând să tragă o linie diagonală (/) pentru
fiecare coş marcat şi un punct (•) pentru fiecare aruncare
B.8.3.11 O greşeală descalificatoare împotriva unui înlocuitor (excepţie - Art. 39) va liberă reuşită. Prin aceasta se va determina numărul total
fi înscrisă astfel: de puncte acumulate de echipă.
Apoi, în spaţiul rămas liber, pe aceiaşi parte a
noului total (/ or •), scorerul trebuie să înscrie numărul
şi jucătorului care a marcat.
B.11 Evoluţia scorului: Instrucţiuni suplimentare

B.11.1 Un coş de 3 puncte reuşit de un jucător va fi înregistrat
încercuind numărul jucătorului în coloana
B.8.3.12 O greşeală descalificatoare împotriva unui antrenor secund (excepţie –
corespunzătoare.
Art. 39) va fi înregistrată astfel:
B.11.2 Un coş reuşit de o echipă în propriul coş, va fi înregistrat
ca reuşit de căpitanul echipei adverse aflat în terenul de
joc.
B.11.3 Punctele reuşite atunci când mingea nu a pătruns în coş
B.8.3.13 O greşeală descalificatoare dictată împotriva unui jucător care acumulase, (Art.31-Intervenţie la minge şi la coş) trebuie să fie
în prealabil 5 greşeli (excepţie - Art. 39) va fi înregistrată astfel: înregistrate ca marcate de jucătorul care a aruncat la coş.
B.11.4 La sfârşitul fiecărei perioade, scorerul trebuie să
încercuiască cu o linie groasă ultima cifră a punctelor Diagrama 11
şi reuşite şi să traseze o linie groasă sub cifra scorului şi a Evoluţia
numărului jucătorului care a reuşit ultimele puncte. scorului
B.11.5 La începutul fiecărei perioade şi a eventualelor prelungiri,
scorerul trebuie să continue procedura descrisă, începând de la locul
întreruperii.
2008 din 92 din 92 2008
B.11.6 De fiecare dată când este posibil, scorerul trebuie să verifice evoluţia
scorului înregistrată în foaia de arbitraj cu cel înregistrat pe tabela de scor.
Dacă sunt neconcordanţe, iar scorul din foaia de arbitraj este cel corect,
atunci scorul de pe tabela va fi modificat în concordanţă cu scorul de pe
C - PROCEDURA ÎN CAZ DE RECLAMAŢIE
foaia de arbitraj. Dacă există un dubiu, sau una dintre echipe are obiecţii în
privinţa corectării, scorerul trebuie să informeze arbitrul principal imediat Dacă, în timpul unei competiţii oficiale, o echipă consideră că a fost defavorizată de
după ce mingea devine moartă şi cronometrul oprit. deciziile unui oficial, arbitru principal sau secund sau ca urmare a unui eveniment
oarecare survenit în timpul jocului, se va proceda astfel:
B.12 Evoluţia scorului: Bilanţ C.1 Imediat după sfârşitul jocului, căpitanul echipei în cauză, va informa arbitrul
B.12.1 La sfârşitul jocului, scorerul trebuie să traseze principal că echipa sa contestă rezultatul final, şi va semna în foaia de arbitraj,
două linii groase orizontale sub cifra finală a în spaţiul special destinat, denumit : 'Semnătura căpitanului în caz de protest'.
punctelor fiecărei echipe şi a numărului Pentru ca reclamaţia să fie valabilă, este necesar ca reprezentantul oficial al
jucătorului care a reuşit ultimele puncte. Apoi, echipei să confirme în scris, această reclamaţie în următoarele 20 minute care
trebuie să bareze cu o diagonală cifrele rămase urmează sfârşitului jocului.
nefolosite pentru fiecare echipă. Explicaţii detaliate nu sunt necesare. Este suficient să fie scris: 'Federaţia
B.12.2 La sfârşitul fiecarei perioade şi a eventualelor Naţională (sau clubul) X protestează împotriva rezultatului jocului dintre
prelungiri, scorerul trebuie să înscrie în scorul echipele X şi Y'. După aceea el trebuie să depună suma echivalentă stabilită
obţinut de fiecare echipă în partea de jos a foii de forul organizator, reprezentantului acestuia.
de arbitraj, în rubrica indicată. Federaţia naţională sau clubul în cauză va expedia Preşedintelui forului
B.12.3 La sfârşitul jocului, scorerul trebuie să organizator textul protestului în decurs de 1(una) oră de la sfârşitul jocului.
înregistreze scorul final şi numele echipei Dacă protestul a fost acceptat, suma depusă va fi restituită.
câştigătoare. C.2 Arbitrul principal, va expedia în decurs de 1(una) oră de la încheierea jocului,
B.12.4 Scorerul trebuie apoi, să-şi scrie numele, cu un raport asupra incidentului care a generat protestul, Preşedintelui sau unui
MAJUSCULE pe foaie de arbitraj, şi acelaşi reprezentant al forului organizator.
lucru trebuie făcut de către asistentul de scorer, C.3 Dacă federaţia naţională sau unul dintre cluburile implicate nu sunt de acord cu
cronometror şi operatorul de 24 secunde. prima decizie, pot face apel la autoritatea superioară competentă.
B.12.5 După ce a fost semnată de arbitri secunzi, arbitrul Ca acest apel să fie primit, el trebuie făcut în scris, în decurs de 20 minute de la
principal trebuie să fie ultimul care aprobă şi primirea deciziei, şi va fi însoţit de depunerea unei sume stabilite prin
semnează foaia de arbitraj. Această ultimă regulamentele forului organizator.
semnătură, reprezintă încheierea conexiunii dintre Autoritatea superioară competentă va judeca reclamaţia, iar decizia va rămâne
oficiali şi joc. definitivă.
C.4 Imaginile video, filmele, fotografiile sau orice alt echipament, vizual, electronic,
Notă:Atunci când unul dintre căpitanii(CAP) echipelor digital vor fi utilizate numai pentru
semnează foaia de arbitraj în caz de protest (folosind spaţiul destinat în acest • a decide daca o ultima aruncare la finalul fiecărei perioade sau
scop), oficialii de la masă şi arbitri secunzi vor rămâne la dispoziţia arbitrului prelungiri a fost executata în timpul regulamentar
principal până când acesta le va permite să plece. • a determina răspunderile în legătură cu chestiuni disciplinare sau
pentru scopuri educative, după ce jocul s-a încheiat
D - CLASAMENTUL ECHIPELOR
D.1 Procedura:
Echipele vor fi clasificate în funcţiile de victoriile şi înfrângerile înregistrate,
şi anume 2 puncte pentru fiecare joc câştigat, 1(un) punct pentru fiecare joc
pierdut (inclusiv în condiţii speciale) şi 0(zero) puncte pentru joc pierdut prin
neprezentare.
D.1.1 Dacă 2 echipe sunt la egalitate, în acest clasament, rezultatul întâlnirii(lor)
Diagrama 13 - Partea inferioară (finală) a foii de arbitraj dintre ele va fi folosit pentru întocmirea clasamentului.
2008 din 92 din 92 2008
D.1.2 Dacă totalul punctelor marcate şi primite în întâlnirile directe este acelaşi,
clasamentul se va întocmi prin coşaveraj, în baza rezultatelor tuturor Echipa Jocuri disputate Jocuri Jocuri Puncte
jocurilor pe care cele 2 echipe le-au disputat în grupă. câştigate pierdute
D.1.3 Dacă mai mult de 2 echipe se găsesc la egalitate în clasament, va fi
alcătuit un al 2-lea clasament, ţinând cont numai de rezultatul întâlnirilor
jucate între echipele aflate la egalitate. A 5 4 1 9
D.1.4 Dacă şi după ce a fost întocmit al 2-lea clasament echipele sunt în B 5 4 1 9
continuare la egalitate locul lor va fi determinat prin coşaveraj, ţinând cont
numai de rezultatul jocurilor dintre echipele în cauză. C 5 3 2 8
D.1.5 Dacă egalitatea persistă, locul lor va fi determinat prin coşaveraj alcătuit în
baza rezultatelor înregistrate în toate jocurile pe care ele le-au disputat în D 5 2 3 7
grupă.
D.1.6 Dacă în orice fază şi după ce s-a aplicat procedura menţionată mai sus o E 5 2 3 7
egalitate multiplă a fost redusă şi au rămas la egalitate numai 2 echipe, F 5 0 5 5
procedura D.1.1 şi D.1.2 va fi aplicată.
D.1.7 Dacă egalitatea a fost redusă la mai mult de 2 echipe, procedura începând
cu D.1.3. va, fi repetată. Câştigătoarea jocului dintre echipele A şi B va fi prima în clasament şi câştigătoarea
D.1.8 Coşaverajul va fi calculat, întotdeauna, prin împărţire. jocului dintre echipele D şi E va fi a 4-a în clasament.
D.2 Excepţii: D.3.2 Două echipe aflate la egalitate de puncte, având 2 jocuri disputate între ele:
Dacă la o competiţie iau parte numai 3 echipe, şi clasamentul nu se poate
întocmi prin procedura menţionată mai sus (coşaverajul prin împărţire este Echipa Jocuri disputate Jocuri Jocuri Puncte
identic), clasamentul se va întocmi ţinând cont de numărul cel mai mare de câştigate pierdute
puncte marcate de echipe.
Exemple: A 10 7 3 17
Rezultate între A, B, C A vs. B 82 - 75
A vs. C 64 - 71 B 10 7 3 17
B vs. C 91 - 84
Echipa Jocuri Jocuri Jocuri Puncte Diferenţa de Raportul C 10 6 4 16
disputate câştigate pierdute coşaveraj coşaverajului
D 10 5 5 15
A 2 1 1 3 146 : 146 1.000 E 10 3 7 13
B 2 1 1 3 166 : 166 1.000 F 10 2 8 12
C 2 1 1 3 155 : 155 1.000 Rezultate între echipele A şi B:
D.3.2.1 A câştigă ambele jocuri:
Clasament: 1 B - 166 puncte marcate Deci, clasamentul: 1 A
2 C - 155 puncte marcate 2 B
3 A - 146 puncte marcate D.3.2.2 Fiecare echipă câştigă câte un joc:
Dacă echipele se află în continuare la egalitate după aplicarea procedurilor A vs. B 90 - 82
de mai sus, se va aplica tragerea la sorţi pentru stabilirea clasamentului final. Metoda B vs. A 69 - 62
tragerii la sorţi va fi stabilită de către comisarul jocurilor sau altă autoritate locală Puncte marcate-primite: A 152 - 151
competentă. B 151 - 152
D.3 Exemple de aplicare a regulilor de clasificare: Coşaveraj: A 1,0066
D.3.1 Două echipe aflate la egalitate de puncte, având un singur joc disputat între B 0,9934
ele. Clasamentul: 1 A
2 B
2008 din 92 din 92 2008
D.3.2.3 Fiecare echipă câştigă câte un joc: A 2-a clasificare va fi stabilită ţinând cont numai de rezultatele jocurilor
A vs. B 90 - 82 disputate între echipele aflate la egalitate de puncte.
B vs. A 70 - 62
Ambele echipe au aceiaşi diferenţă dintre punctele marcate şi primite (152-152) şi acelaşi Există 2 posibilităţi de stabilire a clasificării:
raport al coşaverajului (1,000). Clasificarea echipelor va fi determinată de coşaverajul I. II.
rezultat din toate jocurile disputate de fiecare echipă în grupă.
D.3.3 Mai mult de 2 echipe aflate la egalitate de puncte: Echipa J. câştigate J. pierdute J. câştigate J. pierdute
Echipa Jocuri disputate Jocuri Jocuri Puncte
câştigate pierdute A 3 0 2 1
A 5 4 1 9
B 1 2 2 1
B 5 4 1 9
C 5 4 1 9 C 1 2 1 2
D 5 2 3 7 D 1 2 1 2
E 5 1 4 6
F 5 0 5 5 În cazul I: 1st A
B, C, D vor fi determinate conf. exemplul D.3.3.
Rezultate intre echipele A, B, C: A vs. B 82 - 75 În cazul II: Clasificarea echipelor A, B, C şi D va fi determinată la fel ca în
A vs. C 77 - 80 exemplul D.3.2
B vs. C 88 - 77 O echipă care, fără a avea un motiv întemeiat, nu se prezintă la joc, sau se
retrage din terenul de joc înainte de sfârşitul jocului, va pierde jocul prin "forfait" şi va primi
Echipa Jocuri Jocuri Jocuri Puncte Diferenţa de Raportul zero (0) puncte în clasament. În plus, Comisia Tehnică a organizatorilor poate decide
disputate câştigate pierdute coşaveraj coşaverajului plasarea echipei respective pe ultimul loc în clasament. Această sancţiune se poate
aplica automat dacă acest gen de abatere aparţine în mod repetat aceleiaşi echipe. Cu
A 2 1 1 3 159 : 155 1.0258 toate acestea, rezultatele jocurilor disputate de aceasta echipă rămân valabile, în scopul
neafectării clasamentului competiţiei.
B 2 1 1 3 163 : 159 1.0251
E - REGULI pentru transmiterea jocurilor la TELEVIZIUNE (TV Time-outs)
C 2 1 1 3 157 : 155 0.9515 E.1 Definiţie
Clasament: A locul I Folosirea minutelor de întrerupere(TV time-out) pentru transmisiile TV,
B locul II precum şi durata acestora (60, 75, 90 sau 100 secunde) se vor stabili de către forul
C locul III organizator al competiţiei
Dacă, coşaverajul este egal între cele 3 echipe, clasificarea finală va fi
determinată de rezultatele tuturor celor 3 jocuri disputate în grupă.
D.3.4 Mai mult de 2 echipe având acelaşi număr de puncte: E.2 Regulă
E.2.1 Un(1) TV time-out în fiecare perioadă se poate acorda, în plus faţă de
Echipa Jocuri disputate Jocuri Jocuri Puncte minutele de întrerupere specificate în regulament. Nu este permisă
câştigate pierdute acordarea de TV time-out în prelungiri.
A 5 3 2 8 E.2.2 Primul minut de întrerupere (de echipă sau TV) pentru fiecare perioadă
poate fi de 60, 75, 90 sau 100"
B 5 3 2 8 E.2.3 Durata tuturor celorlalte minute de odihnă din perioadă va fi de (60)
secunde.
C 5 3 2 8 E.2.4 Fiecare din cele 2 echipe are dreptul la câte două(2) minute de întrerupere
în prima jumătate a jocului şi câte 3(trei) minute de întrerupere în cea de-a
D 5 3 2 8 doua jumătate.
E 5 2 3 7 Aceste minute de întrerupere pot fi cerute oricând pe parcursul jocului, şi
durata lor poate fi :
F 5 1 4 6
2008 din 92 din 92 2008
• 60, 75, 90 sau 100 secunde, dacă este considerat a fi un TV time-out, ex. în prima
perioadă, sau
• Şaizeci (60) secunde, dacă nu este considerat ca un TV time-out, ex.: este solicitat
de una dintre cele două echipe, după ce un TV time-out a fost deja acordat.
E.3 Procedura
ECHIPAMENT TEHNIC
E.3.1 Ideal, minutul de întrerupere TV va fi acordat cu 5(cinci) minute înainte de Descriere şi Dimensiuni
încheierea unei perioade de joc. Totuşi, nu există certitudine că aşa se va
întâmpla. 1 Instalaţia pentru panou şi coş 75
E.3.2 Dacă nici una dintre echipe nu a solicitat un minut de întrerupere înaintea 2 Panoul 76
ultimelor 5 minute de joc dintr-o perioadă, atunci un TV time-out trebuie
acordat la prima ocazie când mingea este moartă şi cronometrul este oprit. 3 Inelul 78
Acest minut de întrerupere nu va fi înregistrat în contul niciuneia dintre 4 Plasa inelului 80
echipe.
E.3.3 Dacă un minut de întrerupere este acordat uneia dintre echipe înaintea 5 Structura de fixare a panoului 80
ultimelor 5 minute de joc dintr-o perioadă, acest minut de întrerupere va fi 6 Capitonajul/protecţia 81
utilizat ca TV time-out.
Acest minut de odihnă va fi considerat atât ca TV time-out, cât şi ca minut 7 Mingea de joc 82
de întrerupere de echipă pentru echipa care l-a cerut. 8 Cronometrul de joc 82
E.3.4 În conformitate cu acest procedeu, ar putea fi acordate minim un(1) timp de
odihnă în fiecare perioadă şi maxim şase(6) timpi de odihnă, în prima 9 Tabela de scor 83
jumătate şi maxim opt(8) minute de întrerupere în cea de-a 2-a jumătate. 10 Aparatul de 24 secunde 84
SFÂRŞITUL REGULAMENTULUI 11 Semnale sonore 86
ŞI AL 12 Indicatoare pentru greşeli personale de jucător 86
PROCEDURILOR DE JOC
13 Indicatoare pentru greşeli personale de echipă 86
14 Indicator pentru posesia alternativă 86
15 Suprafaţa de joc 87
16 Terenul de joc 87
17 Iluminarea 88
18 Panouri pentru publicitate 90
19 Zone pentru asigurarea serviciilor 90
20 Zona spectatorilor 91
21 Referinţe 92
2008 din 92 din 92 2008
Echipament tehnic
În întreg cuprinsul textului din "Echipament Tehnic", toate referirile la cronometror, scorer,
asistent scorer, operator de 24 sec. etc. exprimate la genul masculin, trebuie înţelese şi la
genul feminin. Acest lucru s-a făcut numai în sensul simplificării exprimării.
Introducere
Secţiunea "Echipament Tehnic" din cadrul Regulamentului Oficial al Jocului de Baschet,
se referă la tot echipamentul şi instalaţiile necesare unui joc. Când se face referire la
competiţii de înalt nivel, însemnă că la acest nivel, echipamentul descris este obligatoriu,
iar pentru nivel mediu şi altele, este recomandat. Când se face referire la competiţii de
nivel mediu, înseamnă că echipamentul descris este obligatoriu pentru acest nivel, iar
pentru celelalte nivele inferioare, echipamentul este recomandat.
Acest apendix trebuie să fie cunoscut şi folosit de către toate persoanele implicate în joc,
producătorii echipamentelor, precum şi de către organizatori şi FIBA pentru programul de
omologare şi pentru a se stabili standarde naţionale şi internaţionale.
Competiţiile sunt împărţite în trei nivele valorice:
• Competiţii de înalt nivel (Nivelul 1):
Principalele competiţii oficiale FIBA, conf. Art. 1.1.1 din Regulamentul Intern FIBA
pe baza căruia sunt organizate Competiţiile FIBA.
Următoarele competiţii oficiale FIBA, trebuie să aibă dotările şi echipamentul
supuse aprobării FIBA (Nivelul 1 şi 2): Turneele Olimpice; Campionatele Mondiale
Masculine, Feminine, U-21,U-19 şi U-17; Campionate Continentale Masculine,
Feminine şi U-20. 2 Panoul
Toate echipamentele acestor competiţii trebuie să fie aprobate/omologate de FIBA 2.1 Panourile trebuie confecţionate dintr-un material transparent corespunzător
şi trebuie să aibă aplicat logo-ul FIBA în locurile special destinate. (ptr.Nivelul1 şi 2, plexiglass), dintr-o singură bucată, fără a reflecta lumina,
• Competiţii de nivel mediu (Nivel 2): având suprafaţa perfect plană şi :
Toate celelalte competiţii oficiale FIBA, aşa cum sunt definite în Art. 1.1.2 şi 1.1.3 • Să aibă o structură de fixare protejată pe muchiile exterioare.
din Reg. Intern FIBA pe baza căruia sunt organizate Competiţiile FIBA, şi • Să fie confecţionat în aşa fel încât, în caz de spargere, să nu se
competiţiile de înalt nivel ale Federaţiilor Naţionale. desprindă bucăţile de sticlă.
• Alte competiţii (Nivel 3): 2.2 Pentru Nivelul 3, panourile pot fi confecţionate şi din alt material(e) vopsit alb, dar
Toate celelalte competiţii care nu sunt specificate mai sus. trebuie să respecte toate celelalte cerinţe prezentate mai sus.
2.3 Dimensiunile panourilor trebuie să fie 1800 mm (+ maximum 30 mm) pentru latura
Notă 1. Toate măsurătorile şi toleranţele sunt conforme cu Standardul DIN ISO 286 (vezi orizontală şi 1050 mm(+ maximum 20 mm) pentru latura verticală.
Referinţe [1]) exceptând cazurile unde valorile sunt explicit stabilite. 2.4 Toate liniile de pe faţa anterioară a panoului vor fi trasate astfel:
2. Referinţele sunt detaliate în publicaţiile FIBA "Guide to Basketball • Cu culoare albă, pentru panourile transparente.
Facilities for High-Level Competitions" şi "Guide to Small Basketball Facilities". • Cu culoare neagră, dacă panoul este din alt material.
• Cu lăţimea de 5 mm.
1 Instalaţia pentru panou şi coş 2.5 Marginile laturilor panourilor vor fi vopsite cu o linie conf. (Diagram 2), iar în spatele
Fiecare teren de joc trebuie să fie dotat cu două(2)instalaţii pentru panou şi coş, inelului va fi vopsit un dreptunghi după cum urmează:
(Diagrama 1)câte unul fixat la fiecare extremitate/capăt al terenului şi având • Dimensiuni exterioare: 590 mm (+maximum 20 mm) pe orizontala şi 450 mm
următoarele componente: (+max.8mm) pe verticala.
• Marginea de sus a laturii de baza a dreptunghiului trebuie să fie la acelaşi
• Un(1) panou.
nivel cu marginea de sus a inelului, şi la 150mm(- 2 mm) deasupra nivelului
• Un(1) inel pentru coş cu placă de fixare.
• O(1) plasă pentru coş. marginii inferioare a panoului.
• O(1) instalaţie/structură de fixare. 2.6 Pentru Nivelul 1, fiecare panou trebuie să fie echipat cu un sistem de lumini fixat pe
• Capitonajul. perimetru, pe latura interioară a marginilor, care să lumineze cu culoarea roşie atunci
când sună cronometrul de joc, la sfârşitul jocului sau al perioadei. Pentru Nivelul 2,
aceasta dotare este doar recomanda.
2008 din 92 din 92 2008
3 Inelul
3.1 Inelele trebuie să fie confecţionate din oţel plin şi trebuie să fie după cum
urmează:
• Să aibă diametrul interior de minim 450 mm şi maxim 459 mm.• Să
fie vopsite în culoarea portocalie conform sistemului (NCS) aprobat
de FIBA (vezi Referinţe [2]):
0080-Y70R 0090-Y70R 1080-Y70R
• Diametrul metalului din care e confecţionat să fie minim 16 mm şi
maxim de 20 mm.
3.2 Plasa coşului trebuie să fie agăţată în 12 puncte. Sistemul de prindere NU
trebuie să:
• Aibă muchii ascuţite sau spaţii cu spărturi,
• Orificiile de fixare mai mici de 8 mm, pentru a evita prinderea degetelor,
• Aibă forma de cârlige pentru Nivelul 1 şi 2.
Agăţarea plaselor (exemplu)
2.7 Panourile trebuie să fie montate de o manieră rigidă pe structura de fixare, la

capetele/extremităţile terenului de joc, perpendicular pe sol şi paralel cu liniile de
fund (Diagrama 1).
Centrele de pe suprafeţele frontale trebuie să fie perpendiculare pe
punctele din teren situate la 1200mm de la marginea interioară a mijlocului fiecărei
linii de fund.
2.8 Testul de rigiditate pentru un panou din plexiglass:
• Dacă se aşează panoul în poziţie orizontală, fără rama de fixare, pe 2
traverse paralele din lemn, aflate la o distanţă de 1200 mm una de cealaltă, şi pe
lungimea medianei panoului se aşează un paralelipiped cu greutatea de 50kg
(250x250x1100mm), conform Diagramei 3, atunci deformarea maximă pe verticală
trebuie să fie 3 mm.
3.3 Inelele trebuie să fie fixate pe scheletul(rama) panoului astfel încât, nici o forţa
exercitată pe inel să nu fie transmisă direct panoului. De aceea, nu va fi nici un
contact direct între placa de fixare a inelului şi panou (Diagrama 5).
3.4 Marginea superioară a fiecărui inel trebuie poziţionată orizontal la, 3050 mm (±
maxim 6 mm) deasupra suprafeţei de joc la distanţă egală de marginile laterale ale
panoului.
3.5 Distanţa între faţa panoului şi marginea interioară cea mai apropiată a inelului
trebuie să fie 151 mm (+/- maxim 2 mm).
• Când mingea este lăsată să cadă pe panou, ea trebuie să sară la o

înălţime minimă de 50% din distanţa de la care a fost eliberată.
2008 din 92 din 92 2008
3.7 Inelele dotate cu mecanism de revenire trebuie folosite la Nivelele 1 şi 2, fiind doar
recomandate pentru Nivelul 3,si trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• Trebuie să aibă caracteristicile de ricoşare a mingii similare cu ale inelului fix.
Mecanismul de revenire trebuie să asigure aceste caracteristici, şi să nu cauzeze
deteriorări ale inelului şi panoului. Mecanismul trebuie construit în aşa fel încât să fie
asigurată siguranţa şi protecţia jucătorilor împotriva accidentărilor.
• Inelele cu mecanism de revenire trebuie dotate cu un "sistem de blocare" ce
trebuie să declanşeze mecanismul decât atunci când e aplicată o greutate minimă de
82-105 kg, în sens vertical, de sus în jos pe marginea inelului cea mai depărtată de
panou. Mecanismul de revenire trebuie să poată fi ajustat între valorile minime şi maxime
de încărcare statică specificate.
• Atunci când mecanismul este declanşat, inelul trebuie să se rotească între
10-30 grade sub poziţia sa iniţială orizontală.
• După ce a fost declanşat mecanismul şi imediat ce nu mai există greutatea
aplicată, inelul trebuie să revină automat şi instantaneu la poziţia iniţială. Nu trebuie să
existe fisuri sau deformări ale inelului, în acest caz.
• Ambele inele trebuie să aibă caracteristici de ricoşare a mingii, identice.
3.8 Pentru Nivelul 1, se pot folosi pentru testarea înălţimii şi caracteristicilor de elasticitate
ale inelelor, NUMAI aparatele şi dispozitivele de testare aprobate de FIBA.
Caracteristicile de ricoşare/elasticitate ale inelelor şi suporţilor trebuie să aibă între 35% -
50% energie absorbită din totalul energiei de impact, cu o diferenţă de 5% între coşurile
aflate pe acelaşi teren de joc.
3.6 Pentru structurile de fixare deja existente, se recomandă ca placa de fixare a Pentru Nivelul 2 şi 3, aparatele şi dispozitivele de testare aprobate de FIBA ar
inelului pe suportul structurii să se facă în conformitate cu Diagrama 6. trebui folosite regulat, cel puţin de 2(două) ori pe an.
4 Plasa coşului
4.1 Plasele coşurilor trebuie să fie confecţionate din sfoară alba şi trebuie să fie:
• Suspendate/agăţate de inele.
• Confecţionate astfel încât să frâneze un moment mingea, atunci când ea
trece prin coş.
• Lungimea să nu fie mai mică de 400 mm şi nici mai mare de 450 mm.
• Să fie prevăzute cu 12 bucle pentru legarea de inel.
4.2 Partea superioară a plaselor trebuie să fie suficient de rigidă pentru a preveni:
• Răsucirea deasupra inelului, provocând încurcarea ei.
• Rămânerea mingii prinsă în plasă sau ricoşarea ei afară din coş.
5 Structura de fixare a panoului

5.1 Pentru Nivelul 1, se vor folosi numai structuri de fixare mobile sau montate pe podea.
La Nivelul 2, aceasta e doar o recomandare.
Pentru Nivelele 2 şi 3, pot fi folosite şi structurile de fixare montate pe tavan sau
perete. Structurile montate pe tavan, nu pot fi folosite în săli cu înălţimea tavanului mai
mare de 10000 mm.
5.2 Structura de fixare a panoului trebuie să fie:
• Pentru Nivelele 1 şi 2, la o distanţă de cel puţin 2000 mm, inclusiv capitonajul,
de la marginea exterioară a liniei de fund (Diagrama 1).
• Vopsite într-o culoare strălucitoare, în contrast cu fondul, astfel încât să fie clar
vizibile de către toţi jucătorii.
2008 din 92 din 92 2008
• Fixată/montată pe podea astfel încât să se evite mişcarea ei. Dacă nu se 7 Mingea

poate ancora de podea, atunci se vor folosi greutăţi suplimentare aşezate la baza
7.1 Pentru Nivelul 1 şi 2, suprafaţa exterioară a mingiilor trebuie să fie din piele naturală
structurii pentru a se preveni mişcarea de pe poziţie.
sau sintetică.
• Reglată astfel încât, odată ce nivelul superior al inelului a ajuns la înălţimea de
Pentru Nivelul 3, suprafaţa exterioară a mingiilor poate să fie din cauciuc.
3050 mm de la suprafaţa de joc, aceasta înălţime să nu mai poată fi modificată.
7.2 Suprafaţa mingiilor nu trebuie să conţină materiale toxice sau oricare alte materiale
5.3 Gradul de rigiditate al structurii de fixare a panoului şi inelului trebuie să îndeplinească
care pot cauza reacţii alergice. Mingea nu trebuie să conţină metale grele (EN 71) sau
prevederile normelor EN 1270.
culori AZO.
5.4 Mişcările de vibraţie vizibile ale structurii panoului şi inelului trebuie să înceteze după
7.3 Mingea trebuie să fie, după cum urmează:
cel mult patru(4) secunde după o aruncare la coş de jos-în-sus (slam-dunk).
• Să aibă forma sferică, spaţiile (cusăturile) să fie negre, iar culoarea
sa să fie uniformă, de nuanţe portocalii aprobate de FIBA (Diagrama 8).
6 Capitonajul • Cusăturile trebuie să fie în număr de min. 8 şi max. 12, şi să nu fie
6.1 Panoul şi structura de fixare a panoului trebuie capitonate. mai late de 6.35 mm (Diagrama 8).
6.2 Capitonajul panoului, trebuie să fie într-o singură culoare, aceeaşi pentru ambele
panouri
6.3 Capitonajul panoului trebuie să fie gros de 20-27 mm fata de spatele, fata sau
marginea laterala a panoului, respectiv 48-55 mm fata de marginea inferioara
6.4 Capitonajul panoului trebuie să acopere partea inferioara a fiecărui panou, precum şi
părţile laterale pe o distanta de 350-400 mm. Fata şi spatele panoului trebuie acoperite
pe o distanta de 20-25 mm de la marginea inferioara a fiecărui panou
6.5 Capitonajul structurii de fixare a panoului trebuie să acopere: Diagrama 8 Mingea
• Marginile verticale ale fiecărei părţi, pe o înălţime de min. 2150 mm de la nivelul podelei,
şi să aibă o grosime de min. 100 mm (Diagrama 7). • Să fie umflată cu aer la o presiune în aşa fel încât, atunci când este
• Partea inferioară şi laterala a braţului de susţinere a panoului, începând de la lăsată să cadă pe suprafaţa de joc de la înălţimea de 1800 mm, măsurată de la baza
spatele panoului, pe o lungime de min.1200 mm de-a lungul braţului, cu o grosime de mingii, ea trebuie să ricoşeze/sară la o înălţime între 1200 mm şi 1,400 mm, măsurată de
min. 25 mm (Diagrama 7). la partea superioară.
6.6 Toate capitonajele trebuie să : • Să aibă inscripţionat numărul corespunzător dimensiunii.
• fie construite în aşa fel încât să nu permită prinderea degetelor şi mâinilor 7.4 Pentru toate competiţiile masculine, circumferinţa mingii trebuie să nu fie mai mică de
jucătorilor. 749 mm şi nici mai mare de 780 mm (dimensiunea 7) iar greutatea nu trebuie să fie mai
• fie elastice astfel încât factorul de deformare să fie de max 50%. Acest lucru mică de 567 g şi nici mai mare de 650 g.
înseamnă că atunci când este aplicată brusc o forţă asupra capitonajului, acesta să nu se 7.5 Pentru toate competiţiile feminine, circumferinţa mingii trebuie să nu fie mai mică de
deformeze cu mai mult de 50% din grosimea sa iniţială. 724 mm, şi nici mai mare de 737 mm (dimensiunea 6) iar greutatea nu trebuie să fie mai
• corespunda testului EN 913, Annex C (vezi Referinţe [3]). mică de 510 g şi nici mai mare de 567 g.
• fie de culoare albastră, în conformitate cu NCS 0090-B10G, pentru Nivelul 1. 7.6 În plus faţă de cerinţele mai sus menţionate, mingea trebuie să corespundă
următoarelor teste:
• Testul de rezistenţă la folosire îndelungată.
• Testul de păstrare în medii cu temperaturi ridicate.
• Testul de siguranţă al valvei/ventilului împotriva răsuflării.
• Testul de folosire în practica normală a acţiunilor de joc.
• Pentru Nivelele 1 şi 2, testul "negru“ cu o singură minge.
7.7 Pentru Nivelele 1 şi 2, organizatorii trebuie să pună la dispoziţia echipelor, pentru
antrenament şi încălzire, cel puţin 12 mingi care să îndeplinească cerinţele de mai sus.
8 Cronometrul de joc
8.1 Pentru Nivelul 1 şi 2, cronometrul de joc (Diagrama 9) trebuie să îndeplinească
următorii parametrii:
• Să fie construit în sistem digital cu cronometrarea timpului prin scădere,
Diagrama 7 Capitonajul panoului având un dispozitiv automat de semnalizare sonoră a sfârşitului de joc şi perioadă,
imediat ce display-ul arată zero (00:00).
2008 din 92 din 92 2008
• Sa aibă posibilitatea de a cronometra minutele şi secundele, iar pentru ultimul • Echipa care îndreptăţită pentru posesia alternativă următoare, pentru situaţii
minut al fiecărei perioade, să poată afişa timpul rămas, şi în zecimi (1/10) de secundă. de angajare între doi.
• Să fie plasat în aşa fel încât să fie perfect vizibil de către toate persoanele • Un cronometru pentru cronometrarea minutelor de întrerupere (opţional).
implicate în joc, inclusiv de către spectatori. Cronometrul de joc nu poate fi folosit pentru acest scop.
8.2 Dacă se plasează deasupra centrului terenului de joc, atunci, cronometrul de joc, 9.4 Pentru Nivelul 1 şi 2:
trebuie să fie sincronizat cu alte 2 display-uri (duplicate) plasate la extremităţile terenului, • Afişajele tabelei de scor trebuie să fie în culori strălucitoare contrastante.
la o înălţime suficientă pentru a fi vizibile de către toate persoanele implicate în joc, • Fondul tabelei de scor nu trebuie să reflecte lumina.
inclusiv spectatorii. Fiecare aparat duplicat trebuie să arate scorul şi timpul rămas din joc, • Cifrele afişate ale cronometrului de joc şi ale scorului trebuie să aibă înălţimea
pe toată durata de desfăşurare a jocului. maximă de 300 mm şi minimă de 150 mm pentru Nivelul 1, respectiv 250 mm şi 125 mm
8.3 Pentru Nivelele 1 şi 2, oficialii/arbitrii trebuie să folosească un sistem de interfaţă între pentru Nivelul 2.
fluier şi cronometrul de joc, care să oprească cronometrul atunci când se foloseşte • Cifrele afişate ale greşelilor de echipă şi ale perioadei de joc trebuie să aibă
fluierul, cu condiţia ca acest sistem să fie folosit pe toată durata competiţiei. Oficialii/i înălţimea minimă de 250 mm şi lăţimea minimă de 125 mm.
trebuie, de asemenea, să pornească cronometrul de joc. Toate tabelele de scor aprobate • Tabela de scor, cronometrul de joc şi indicatorul de 24 secunde, trebuie să fie
de FIBA, trebuie să fie dotate cu interfaţă pentru conectarea sistemului de control al vizibile dintr-un unghi minim de 130°.
fluierului. 9.5 Tabela de scor trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici :
• Nu trebuie să aibă muchii sau proeminenţe ascuţite.
9 Tabela de scor • Trebuie să fie montată / fixată respectând parametrii de siguranţă.
9.1 Pentru Nivelul 1 şi 2, sunt necesare doua(2) tabele de scor de dimensiuni mari şi • Trebuie sa fie capabilă să reziste loviturilor puternice ale mingiilor.
care: • Sistemele de protecţie nu trebuie să afecteze vizibilitatea tabelei.
• Trebuie plasate, câte una la fiecare extremitate a terenului, şi dacă se doreşte, încă o • Echipamentele şi mecanismele electromagnetice trebuie să fie compatibile cu
tabela de scor (tip cub) plasată deasupra centrului terenului de joc. Acest lucru nu reglementările ţării în care se utilizează tabela.
exclude dotarea cu celelalte două tabele de scor.
• Trebuie să fie perfect vizibile de către toate persoanele implicate în joc,
inclusiv spectatorii.
În cazul folosirii afişajelor video, ele trebuie să asigure că întreaga informaţie obligatorie
să fie vizibilă în orice moment în timpul jocului. Lizibilitatea informaţiei trebuie să fie
identica cu cea oferita de o tabela digitala.
9.2 Un panou de comandă al cronometrului de joc trebuie să fie la dispoziţia
cronometrorului şi un panou de comandă al tabelei de scor trebuie să fie la dispoziţia
asistentului de scorer. Panourile de comandă nu trebuie să fie tastaturi de calculator. Ele
trebuie să permită corectarea uşoară a erorilor, şi trebuie să aibă o memorie suficientă
pentru a salva înregistrările efectuate pe o durata de cel puţin 30(treizeci) de minute de la
sfârşitul jocului.
9.3 Tabela de scor trebuie să includă şi/sau să indice următoarele:
• Cronometrul de joc digital, care să indice timpul rămas de joc în sens
descrescător.
• Numărul de puncte înscrise de fiecare echipă, iar pentru Nivelul 1, numărul de
puncte cumulate înscrise de fiecare jucător.
• Numărul fiecărui jucător, iar pentru nivelul 1, în plus, şi numele fiecărui jucător.
• Numele fiecărei echipe participante la joc.
• Numărul de greşeli personale acumulate de fiecare jucător, de la 1 la 5.
Semnalul care indică a 5-a greşeală personală, trebuie să fie de culoare roşie sau
portocalie. Acest lucru se poate face prin cinci(5) lămpi sau cifre cu înălţime minimă de 10 Aparatul de 24 secunde
135 mm. În plus, la a 5-a greşeală personală a fiecărui jucător, indicatorul corespunzător 10.1 Aparatul de 24" trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici :
trebuie să afişeze, în primele 5 secunde, în ritm intermitent, cu frecvenţa de ~ 1 Hz. • Sa conţină un panou de comanda care sa fie la dispoziţia operatorului de 24",
• Numărul greşelilor de echipă, de la 1 la 5, oprindu-se la 5. şi să fie dotat cu un aparat automat de semnalizare sonoră foarte puternică care să
• Numărul perioadei de joc de la 1 la 4, şi litera E pentru prelungiri. acţioneze imediat ce cronometrul de 24" a ajuns la zero(0).
• Numărul minutelor de întrerupere ale fiecărei jumătăţi a jocului, de la 0 la 3.
2008 din 92 din 92 2008
• Să conţină o unitate de afişaj digital, cu cronometrarea secundelor în ordine 11 Semnale sonore

descrescătoare.
11.1 Trebuie să existe cel puţin două(2) semnale sonore independente, de tonalităţi
10.2 Aparatul de 24 secunde trebuie să funcţioneze astfel încât:
evident diferite şi cu mare putere acustică:
• Să poată fi pornit de la 24 secunde.
• Unul(1) dintre semnale va fi la dispoziţia cronometrorului şi a scorerului,
• Când este oprit să afişeze secundele rămase din atac.
care va trebui să sune automat pentru a indica sfârşitul jocului şi al perioadelor. Acest
• Să poată fi repornit de la momentul la care a fost oprit.
semnal va putea fi acţionat şi manual de către scorer şi cronometror, pentru a-i atenţiona
• Atunci când este necesar, să nu afişeze nimic pe display.
pe oficiali/i.
10.3 Aparatul de 24 secunde trebuie să fie conectat cu cronometrul de joc astfel încât:
• Un al 2-lea semnal va fi pus la dispoziţia operatorului de 24". Acest semnal
• Atunci când cronometrul de joc se opreşte, să se oprească automat şi
trebuie să se declanşeze şi să sune automat, pentru a indica sfârşitul perioadei de 24".
cronometrul de 24".
11.2 Ambele semnale sonore trebuie să fie suficient de puternice pentru a fi auzite în
• Să poată fi repornit manual, independent de cronometrul de joc.
condiţii de zgomot deosebit de puternic. Volumul semnalelor sonore trebuie să poată fi
• Atunci când aparatul de 24" declanşează semnalul sonor, sau se
reglabil, în funcţie de dimensiunea sălii şi de zgomotul produs de persoanele din sală,
opreşte, cronometrul de joc să continue să funcţioneze şi să poată fi acţionat manual,
până la un nivel de max. 120 dBA măsurat la o distanţă de un(1) m de la sursa de sunet
dacă este necesar.
a semnalului. Este recomandat a se crea condiţii de informare a publicului asupra
10.4 Afişajul aparatului de 24" (Diagram 10), împreună cu duplicatul cronometrului de joc
nivelului de zgomot al instalaţiilor sonore din sală.
şi semnalul luminos de culoare roşie trebuie să: • Fie montate pe structura de susţinere a
panoului, la înălţimea de 300 mm deasupra panoului şi 300 mm în spatele panoului, sau
12 Indicatoarele pentru greşeli personale de jucătorilor
să fie suspendate de tavan.
Cinci(5) indicatoare pentru greşelile personale de jucător vor fi puse la
• Aibă culori diferite ale afişajelor pentru cronometrul de 24" şi pentru duplicatul
dispoziţia scorerului şi trebuie:
cronometrului de joc.
• Să fie de culoare albă. • Să aibă cifrele cu dimensiunile de min. 200 mm
• Înălţimea cifrelor afişajului de 24" să fie de min.230 mm şi să aibă lăţimea mai
înălţime şi 100 mm lăţime.
mare decât a cifrelor cronometrului de joc (a duplicatului).
• Să fie numerotate de la 1 la 5(1 la 4 cu negru, iar cifra 5 cu roşu).
• Pentru Nivelul 1, trebuie să fie cuprinse în unităţi compacte cu 3 sau 4 zone
de afişaj (recomandabil pentru nivelul 2 şi 3) care să fie perfect vizibile de către toate
persoanele implicate în joc.
13 Indicatoare pentru greşeli de echipă
• Aibă o greutate, (inclusiv structura de prindere) care să nu depăşească 80 kg. 13.1 Două(2) indicatoare pentru greşelile de echipă vor fi la dispoziţia scorerului şi ele
• Corespundă testului de rezistenţă la loviturile cu mingea, conform normelor trebuie:
DIN 18032-3 (vezi Referinţe [8]). • Să fie de culoare roşie.
• Fie compatibil din punct de vedere al componentelor electromagnetice, cu • Să aibă înălţimea min. de 350 mm şi lăţimea min. de 200 mm.
standardele ţării în care sunt folosite. • Să fie perfect vizibile de către toate persoanele implicate în joc, inclusiv de
10.5 Semnalul luminos al unităţii de afişaj al aparatului de 24" trebuie să fie astfel: către spectatori, atunci când sunt aşezate pe oricare din extremităţile laterale ale mesei
• De o culoare roşu strălucitor. oficiale.
• Să fie sincronizat cu cronometrul de joc, şi să semnalizeze sfârşitul jocului şi a • Să fie folosite pentru a indica faptul că o echipă a acumulat 5 greşeli
fiecărei perioade. personale şi se află în situaţia sancţiunilor specifice după acumularea celor 5 greşeli.
• Să fie sincronizat cu aparatul de 24" şi să semnalizeze, împreună cu semnalul 13.2 Se pot folosi ş indicatoare electrice şi electronice, dar care să îndeplinească
sonor al aparatului la expirarea perioadei de 24". cerinţele de mai sus.
14 Indicatorul de posesie alternativă

14.1 Indicatorul de posesie alternativă (Diagrama 11) va fi la dispoziţia scorerului şi
va trebui să:
• Aibă o săgeată cu o lungime de min. 100 mm şi înălţimea de min.100
mm.
• Afişeze pe partea din faţă o săgeata, iluminată în culoarea roşu, care să
arate direcţia posesiei alternative.
• Fie poziţionat pe centrul mesei oficiale, şi să fie perfect vizibil de către
toate persoanele implicate în joc, inclusiv de către spectatori.
2008 din 92 din 92 2008
14.2 Pentru Nivelul 1, tabela de scor trebuie să includă şi un indicator de posesie Culoarea acestei benzi suplimentare trebuie să fie la fel ca şi culoarea cu
alternativă (Diagrama 8) care să indice echipa care are dreptul la următoarea care sunt vopsite interioarele cercului central şi ale zonelor de restricţie.
posesie alternativă 16.2 Masa oficială, având lungimea minimă de 6000 mm şi înălţimea minimă de 800
mm trebuie aşezată pe un podium/platformă cu înălţimea minimă de 200 mm.
16.3 Toţi spectatorii trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 5000 mm de la marginea
exterioară a liniilor ce delimitează terenul de joc.
15 Suprafaţa de joc
15.1 Suprafaţa de joc trebuie să fie confecţionată din:
• Parchet din lemn fixat definitiv (Nivelul 1 şi 2).
• Parchet din lemn demontabil (Nivelul 1 şi 2).
• Podea sintetică fixată definitiv (Nivelul 2 şi 3).
• Podea sintetică demontabilă (Nivelul 2 şi 3).
15.2 Suprafaţa de joc trebuie să fie după cum urmează:
• Să aibă o lungime minimă de 32,00 m şi o lăţime minimă de 19,00 m 17 Iluminarea
• Să nu reflecte lumina. 17.1 Terenul de joc trebuie iluminat uniform şi adecvat. Sursele de lumină trebuie
• Pentru Nivelul 1, parchetul din lemn fixat definitiv trebuie să fie conform plasate astfel încât să nu deranjeze sau să afecteze vederea jucătorilor şi a oficialilor.
DIN 18032-2 (vezi Referinţe [7]). 17.2 Tabelul de mai jos arată nivelele de iluminare pentru jocurile televizate ale FIBA.
15.3 Producătorul suprafeţei de joc, precum şi firmele care o instalează sunt obligaţi Aceste valori trebuie măsurate la înălţimea de 1500 mm deasupra nivelului
să : terenului de joc.
• Aibă certificat de asigurarea calităţii conform ISO 9001 and ISO 9002 17.3 Toate instalaţiile de iluminat trebuie să :
(vezi Referinţe [9]). • Reducă reflecţiile şi umbrele, fiind corect poziţionate.
• Asigure documentaţia pentru fiecare beneficiar, care să cuprindă, cel • Fie în conformitate cu standardele de conformitate şi siguranţă ale
puţin următoarele: rezultate ale testelor pe prototip, o descriere a procedurii de echipamentelor electrice corespunzătoare ţării în care se desfăşoară competiţia.
instalare, sfaturi de întreţinere, rezultate ale inspecţiei şi aprobări ale instalaţiilor • Asigure condiţii de Nivel 3 în cazul întreruperii alimentării generale cu energie
existente eliberare de către inspectori oficiali. electrică.
15.4 Înălţimea tavanului sau a celui mai de jos obstacol, deasupra suprafeţei de joc,
trebuie să fie de cel puţin şapte(7) m.
16 Terenul de joc
16.1 Terenul de joc trebuie să fie trasat astfel:
• Cu linii cu lăţimea de 50 mm conform Regulamentului Oficial al Jocului de
Baschet.
• În jurul terenului de joc va trebui trasată o alta bandă suplimentară
(Diagrama 12), cu o culoare contrastantă şi având lăţimea minimă de 2000 mm.
2008 din 92 din 92 2008
18 Panouri pentru publicitate

18.1 Panourile pentru publicitate pot fi aşezate în jurul terenului de joc şi trebuie:
• Să fie aşezate la o distanţa minima de 2000 mm de la liniile de tuşa şi liniile
de fund (Diagrama 13).
• Panourile aşezate de-a lungul liniilor de fund trebuie să fie la o distanţă min.
de 900 mm faţă de lateralele structurilor mobile ale panourilor, pentru a permite trecerea
persoanelor care deservesc ştergerea terenului şi a operatorilor TV cu camere mobile,
dacă e necesar.
18.2 Panourile pentru publicitate se pot plasa şi în faţa mesei oficialilor, cu condiţia ca ele
să fie aşezate direct în faţa mesei oficialilor.
18.3 Panourile pentru publicitate trebuie să:
• Nu fie mai înalte de 1000 mm de la nivelul terenului de joc.
• Fie capitonate pe muchia superioară, capitonajul având grosimea minimă de
20 mm.
• Nu aibă proeminenţe, iar toate muchiile trebuie rotunjite.
• Fie construite în conformitate cu standardele naţionale de securitate electrică
ale ţării în care se desfăşoară competiţia.
• Fie dotate cu protecţii pentru părţile mecanice în mişcare.
• Nu fie inflamabile.
18.4 Pentru Nivelul 1, sunt permise numai panourile pentru publicitate dotate cu
mecanism de rotire.
17.4 Pentru Nivelul 1, sistemul de iluminare instantanee trebuie să fie după cum
urmează:
• Să fie instalat pe patru laturi, câte una în fiecare colţ al terenului de joc.
• Fiecare linie să poată alimenta un set de 4 surse de lumină instantanee.
• Fiecare set să aibă cabluri de legătură şi să poată fi accesibile fotografilor
pentru conectare, în apropierea structurii de susţinere şi fixare a panoului.
• Fiecare set trebuie să fie montat la o distanţă de 5000 mm de la liniile ce
delimitează terenul de joc şi la o înălţime de 15000 mm (recomandată), deasupra
suprafeţei de joc.
• Să aibă 4 prize de cuplare a surselor de lumină instantanee, poziţionate la
2000 mm de lămpi. Fiecare priză trebuie să fie separată şi protejată împotriva 19 Zone pentru asigurarea serviciilor
interferenţelor dintre lămpi. 19.1 Zonele pentru asigurarea serviciilor, care trebuie să fie accesibile persoanelor
• Sistemul de fixare/ancorare trebuie să fie sigur şi imposibil de atins de către responsabile pentru aceasta, sunt destinate operaţiunilor esenţiale necesare desfăşurării
spectatori. competiţiei în condiţii optime.
• Lămpile trebuie să fie instalate sigur, pentru a se evita căderea lor.
17.5 Flash-urile/Blitz-urile individuale ale fotografilor sunt interzise.
2008 din 92 din 92 2008
19.2 Zonele specificate sunt:

a) Vestiarele echipelor.
b) Vestiarele arbitrilor şi oficialilor. 21 Referinţe
c) Încăperi pentru comisari şi reprezentanţi ai organizatorilor/FIBA.
[1] DIN ISO 286, 1990: ISO system of limits and fits; bases of tolerances, deviations and
d) Zona de control Doping.
fits
e) Spaţiu de prim ajutor pentru jucători.
[2] National Colour System of Standardiseringkommissionen i Sverige (SIS), Doc. No.
f) Vestiare pentru personalul sălii.
SS019102
g) Magazie materiale.
[3] EN 913, Annex C, 1996: Determination of shock absorption of padding
h) Birouri.
[4] EN 71-3, 1995: Safety of toys. Specification for migration of certain elements
i) Zona destinată presei.
[5] EN 1270, 1998: Playing field equipment – Basketball equipment – Functional and
j) Zona VIP
safety requirements, test methods
[6] DIN EN 12193, 1999: Lighting application, Sports lighting
20 Zona spectatorilor [7] prEN 14904, 2006: Surfaces for sports areas – Indoor surfaces for multi-sports use –
20.1 Zonele destinate spectatorilor trebuie să fie după cum urmează: Specification. Nota: Acest standard n-a fost încă lansat oficial
• Să permită accesul şi mişcarea publicului, inclusiv a persoanelor cu handicap. [8] DIN 18032-3, 1997: Sport halls: halls for gymnastic and games: testing of safety
• Să asigure vizionarea jocului de către spectatori, în condiţii confortabile. against ball throwing
• Să asigure vizionarea jocului fără obstrucţii, (Diagrama 14), cu excepţia [9] ISO 9002, 1994: Quality assurance management
situaţiilor unde standardele locale au specificaţii exprese.
Standardele Comitetului European de Standardizare (CEN), precum şi standardele
naţionale sunt disponibile la fiecare organism naţional de standardizare.
20.2 Capacitatea locurilor pentru spectatori este definită după cum urmează, cu excepţia
cazurilor unde standardele locale au specificaţii exprese:
• Capacitatea totală a unei săli de sport reprezintă suma locurilor pe scaune şi
în picioare.
• Numărul locurilor pe scaune, reprezintă numărul locurilor, sau lungimea totală
a teraselor sau băncilor, în metrii, împărţită la 480 mm.
• Numărul locurilor în picioare reprezintă spaţiul de pardoseală, având 35
2
spectatori pe 10 m .
Specificaţiile menţionate mai sus sunt cu titlu de recomandare.

Regulament Oficial Basket 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulament Oficial Basket 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iulie 2008 REGULAMENTUL OFICIAL

Pagina 2 AL JOCULUI DE BASCHET

Federaţia Internaţională de Baschet - FIBA

Federaţia Română de Baschet - FRB

Lucrare apărută sub autoritatea

TABLA DE MATERII Art. 35. – Dublă greşeală pag 40

REGULA Nr. 2 - TERENUL DE JOC ŞI ECHIPAMENTUL

1.3. Învingătoarea unui joc

2.2.2. Linia de centru, cercul central şi semicercurile

2.2.3. Liniile de aruncări libere, spaţiile de urmărire şi zonele de restricţie

2.2.4. Zona coşului de trei puncte:

pe marginea interioară a acestei linii.

• Un semicerc cu raza de 6,25 m măsurată de la marginea exterioară a liniei

2.2.5. Zonele băncilor echipelor:

2.3. Poziţia mesei oficialilor şi a scaunelor pentru înlocuitori (Diagrama 4)

1 = Operator 24 secunde 3 = Comisar, dacă e prezent

Zona Scaune pentru Scaune pentru Zona

Diagrama 4 – Masa oficialilor şi scaunele pentru înlocuitori

Art. 3 Echipament ______________________________________________________________________

4.3. Echipamentul jucătorilor

Art. 9 Începutul şi sfârşitul unei perioade sau a jocului

12.4 Procedura posesiei alternative 13.2. Regulă

Art. 23 Jucător afară din joc. Minge afară din joc

Art. 24 Regula driblingului

24.1.3. Următoarele acţiuni nu sunt considerate driblinguri:

Art. 38 Greşeală tehnică

Constituie greşeală tehnică: Art. 39 Conflict / Încăierare

Art. 44 Eroare rectificabilă

44.2. Procedură generală

• Dacă jucătorul a fost schimbat deoarece a comis 5 greşeli, sau a fost

Art. 49 Cronometrorul: Îndatoriri Art. 50 Operatorul de 24 secunde: Îndatoriri

Diagrama 9 - Antetul foii de arbitraj

Dacă sunt descalificaţi atât antrenorul principal cât şi cel secund:

B.10 Evoluţia scorului

B.11 Evoluţia scorului: Instrucţiuni suplimentare

Agăţarea plaselor (exemplu)

2.7 Panourile trebuie să fie montate de o manieră rigidă pe structura de fixare, la

• Când mingea este lăsată să cadă pe panou, ea trebuie să sară la o

5 Structura de fixare a panoului

• Fixată/montată pe podea astfel încât să se evite mişcarea ei. Dacă nu se 7 Mingea

• Să conţină o unitate de afişaj digital, cu cronometrarea secundelor în ordine 11 Semnale sonore

14 Indicatorul de posesie alternativă

18 Panouri pentru publicitate

19.2 Zonele specificate sunt:

S-ar putea să vă placă și