Reg Jocului de Baschet

FEDERATIA INTERNATIONALA DE BASCHET
FIBA
FEDERATIA ROMANA DE BASCHET

FRB
REGULAMENTUL OFICIAL
AL JOCULUI DE BASCHET
SI PROCEDURILE OFICIALE
Adoptate de CENTRAL BOARD - FIBA

Munchen, 4/5 mai 2000
REGULAMENTUL OFICIAL AL JOCULUI DE BASCHET
2000
Lucrare aparuta sub autoritatea
FEDERATIEI ROMANE DE BASCHET
Presedinte Prof. Ioan I. Dobrescu

Secretar general Prof. Mircea Campeanu
si a
Colegiului Central al ARBITRILOR de BASCHET
Presedinte Ing. Marius Marinescu
Traducere, adaptare in limba romana dupa:

FIBA – OFFICIAL BASKETBALL RULES 2000
si
coordonarea lucrarii:
Dr. Mihai S. Aldea – Comisar FIBA si instructor national
FIBA pentru arbitri
Tehnoredactare computerizata:
Ing. Serban Dabija – arbitru divizionar A/M
Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 2

2000
_____________________________________________________________________________________
TABLA DE MATERII
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 1 – JOCUL

Art. 1. – Definitie
REGULA Nr. 2 – DIMENSIUNI SI ECHIPAMENT

Art. 2 – Teren de joc – linii si dimensiuni
Art. 3 – Echipament
REGULA Nr. 3 – OBLIGATIILE ARBITRILOR, OFICIALILOR SI COMISARULUI

Art. 4 – Arbitrii, oficialii si comisarul
Art. 5. – Arbitrul principal – responsabilitati si puteri
Art. 6. – Arbitrii - momentul si locul deciziilor
Art. 7. – Arbitrii - obligatii în cazul comiterii unei infractiuni
Art. 8. – Accidentarea unui arbitru
Art. 9. – Scorerul si ajutorul scorerului - îndatoriri
Art. 10 – Cronometrorul - îndatoriri
Art. 11 – Operatorul de 24 secunde - îndatoriri
REGULA Nr. 4 – ECHIPELE

Art. 12. – Echipele
Art. 13. – Jucatori si înlocuitori
Art. 14. – Accidentarea unui jucator
Art. 15. – Capitanul - obligatii si drepturi
Art. 16. – Antrenorul - obligatii si drepturi
REGULA Nr. 5 – REGULI DE JOC

Art. 17. – Timp de joc, scor egal si prelungiri
Art. 18. – Începutul jocului
Art. 19. – Starile mingii
Art. 20. – Pozitia jucatorului si arbitrului
Art. 21. – Angajare între doi
Art. 22. – Cum se joaca mingea
Art. 23. – Controlul mingii
Art. 24. – Jucator în actiune de aruncare la cos
Art. 25. – Cos reusit si valoarea sa
Art. 26. – Repunerea în joc din afa ra terenului
Art. 27. – Minut de întrerupere
Art. 28. – Înlocuiri de jucatori
Art. 29. – Cînd se termina o perioada sau un joc
Art. 30. – Joc pierdut prin neprezentare
Art. 31. – Joc pierdut în conditii speciale

2000
REGULA Nr. 6 – ABATERI

Art. 32. – Abateri
Art. 33. – Jucator afara din joc. Minge afara din joc
Art. 34. – Regula driblingului
Art. 35. – Regula „pasilor“
Art. 36. – Regula celor 3 secunde
Art. 37. – Jucator strîns marcat
Art. 38. – Regula celor 8 secunde
Art. 39. – Regula de 24 secunde
Art. 40. – Minge întoarsa în zona din spate
Art. 41. – Interventie pe traiectoria mingii spre cos si interventie la minge
REGULA Nr. 7 – GRESELI

Art. 42. – Greseli
Art. 43. – Contact
Art. 44. – Greseala personala
Art. 45. – Dubla greseala
Art. 46. – Greseala antisportiva
Art. 47. – Greseala descalificatoare
Art. 48. – Reguli de comportament
Art. 49. – Greseala tehnica a jucatorului
Art. 50. – Greseli tehnice ale antrenorilor, înlocuitorilor si însotitorilor echipei
Art. 51. – Greseala tehnica în timpul unui interval de joc
Art. 52. – Conflict / Încaierare
REGULA Nr. 8 – DISPOZITII GENERALE

Art. 53. – Principiul de baza
Art. 54. – Cinci greseli de jucator
Art. 55. – Greseli de echipa / reguli de sanctionare
Art. 56. – Situatii speciale
Art. 57. – Aruncari libere
Art. 58. – Eroare rectificabila
PROCEDURI OFICIALE ALE JOCULUI
A. SEMNELE ARBITRILOR
B. FOAIA DE ARBITRAJ
C. PROCEDURA DE URMAT IN CAZ DE RECLAMATIE
D. CLASAMENTUL ECHIPELOR
E. MINUTE DE INTRERUPERE PENTRU T.V.

2000
În întreg cuprinsul textului Regulamentului Oficial al Jocului de baschet, toate referirile la

antrenor, jucator, arbitru, etc. exprimate la genul masculin nu sunt un semn oarecare de
discriminare, ele trebuie întelese deasemenea si la genul feminin.
Acest lucru trebuie sa fie înteles ca s-a facut numai în sensul simplificarii exprimarii.
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 1 JOCUL
_____________________________________________________________________________________
Art. 1. DEFINITIE
1.1. Jocul de Baschet

Un joc de Baschet se desfasoara între doua echipe de câte cinci jucatori fiecare. Scopul fiecarei
echipe este sa introduca mingea în cosul adversarilor si sa împiedice cealalta echipa sa intre în posesia
mingii sau sa înscrie.
1.2. Cosul propriu si cosul adversarilor

Cosul care este atacat de o echipa este cosul advers, iar cosul care este aparat de o echipa
reprezinta cosul propriu al echipei.
1.3. Miscarea mingii

Mingea poate fi pasata, aruncata, atinsa usor, rostogolita sau driblata în orice directie, în limitele
fixate prin regulile care urmeaza.
1.4. Învingatoarea unui joc

Învingatoarea unui joc este acea echipa care înscrie un numar mai mare de puncte la terminarea
timpului de joc al celei de-a patra perioade sau a oricarei prelungiri.
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 2 DIMENSIUNI SI ECHIPAMENT
_____________________________________________________________________________________
Art. 2. TERENUL DE JOC – LINII SI DIMENSIUNI
2.1. Terenul de joc

Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, plana si dura, libera de orice obstacol. (vezi
Diagrama 1).
Pentru marile competitii FIBA precum si pentru terenurile nou construite, dimensiunile terenului
trebiue sa fie de 28 m. în lungime pe 15. m. în latime, acestea fiind masurate de la marginea interioara a
liniiilor care delimiteaza terenul.
Pentru toate celelalte competitii, organismul competent al FIBA, care sunt Comisia de Zona, sau
federatiile Nationale au autoritatea sa aprobe terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m.
în lungime si 14 m. în latime.
2.2. Spatiul de deasupra terenului de joc

Spatiul de deasupra terenului de joc trebuie sa fie liber de orice obstacol pâna la o înaltime de cel
putin 7 m.

2000
2.3. Iluminarea
Suprafata de joc trebuie sa fie uniform si suficient luminata. Corpurile de iluminat trebuie plasate
de asa maniera încât sa nu împiedice vizibilitatea jucatorilor si a arbitrilor.
Diagrama 1 – Terenul de joc regulamentar
2.4. Linii
Toate liniile trebuie sa fie trasate cu aceiasi culoare ( de preferinta alb), sa aiba o latime de 5 cm. si sa fie
complet si perfect vizibile

2000
2.4.1. Liniile care delimiteaza terenul

Liniile care delimiteaza terenul în sensul lungimii se numesc linii de tuse, iar cele care- l
delimiteaza în sensul latimii se numesc linii de fund. Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.
Ele trebuie situate la o distanta de cel putin 2 m. de spectatori, panouri publicitare, sau de orice alt
obstacol inclusiv zona bancii echipelor.
2.4.2. Linia de centru

O linie de centru trebuie trasata ,paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecarei linii de
tuse si este prelungita în afara limitelor terenului cu 15 cm. de fiecare parte a liniilor de tuse.
2.4.3. Liniile de aruncari libere, Zonele de restrictie si Culoarele de aruncari libere

O linie de aruncari libere trebuie trasata paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioara
trebuie situata la 5,80 m. de la marginea interioara a liniei de fund si trebuie sa aiba 3,60 m. lungime.
Centrul liniei este situat pe o linie imaginara care uneste mijlocul celor doua linii de fund.
Zonele de restrictie sunt spatiile delimitate pe teren prin liniile de fund, liniile de aruncari libere si
liniile care unesc extremitatile liniilor de aruncari libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m. de o
parte si de cealalta a mijlocului acestor linii, masurate de la marginea exterioara a acestor linii. Toate
aceste linii, cu exceptia liniilor de fund fac parte din zona de restrictie. Daca interiorul zonelor de
restrictie este vopsit, culoarea trebuie sa fie identica cu aceea a cercului central.
Culoarele de aruncari libere cuprind zonele de restrictie prelungite în interiorul terenului printr- un
semicerc cu o raza de 1,80 m. al carui centru este situat în mijlocul liniei de aruncari libere. Un semicerc
identic este trasat punctat în interiorul fiecarei zone de restrictie.
Spatiile din lungul culoarelor de aruncari libere utilizate de jucatori cu ocazia unei aruncari libere,
sunt marcate asa cum se arata in Diagrama 2.
2.4.4. Cercul central

Cercul central trebuie trasat la centrul terenului si va avea o raza de 1,80 m. masurata de la
marginea exterioara a circumferintei.Daca suprafata cercului este colorata, atunci culoarea va fi aceiasi cu
cea a zonelor de restrictie.
2.4.5. Zona cosului de trei puncte (Diagrama 1 si 3) :

Zona cosului de trei puncte a unei echipe este întreaga suprafata a terenului de joc cu exceptia
zonei apropiate de cosul adversarului si de liniile care o delimiteaza si care cuprinde:
? Doua linii trasate paralel cu liniile de tuse, la o distanta de 6,25 m. din punctul de pe suprafata
de joc situat perpendicular pe centrul cosului adversarilor. Distanta de la acest punct pâna la
marginea interioara a mijlocului linei de fund este 1,575 m., masurat pe marginea interioara a
acestei linii.
? Un semicerc cu raza de 6,25 m. masurata de la marginea exterioara a circumferintei lui, cu
centrul în acelasi punct ca în paragraful anterior, care intersecteaza liniile paralele.

2000
Diagrama 2 – Culoarul de aruncari libere
Diagrama 3 – Zona cosului de 2/3 puncte
2.4.6. Zonele bancilor echipelor (Diagrama 1)

Cele doua zone ale bancilor echipelor sunt situate în exteriorul terenului, de o parte si de cealalta a
mesei oficiale si sunt marcate dupa cum urmeaza:
Fiecare zona va fi delimitata de o linie cu o lungime de cel putin 2 m. trasata în prelungirea liniei
de fund a terenului si prin o alta linie cu o lungime de cel putin 2 m. trasata la 5 m. distanta de linia de
centru si perpendiculara pe linia de tuse.

2000
2.5. Masa oficiala si scaunele pentru inlocuitori (Diagrama 4)

Urmatoarele amenajari sunt recomandate pentru bancile ecbipelor ca si pentru scaunele pentru
înlocuitori. Aceste amenajari sunt obligatorii pentru toate jocurile oficiale organizate de FIBA, sau în
numele FIBA.
Diagrama 4 – Masa oficiala si scaunele/bancile pentru inlocuitori
Art. 3. ECHIPAMENT
Referinte detaliate se gasesc în Apendix referitor la Echipamentul Jocului de Baschet.
3.1. Panouri le si suportii panourilor (Diagrama 5)
3.1.1. Cele doua panouri trebuie confectionate dintr- un material transparent corespunzator (preferabil
plexiglass) si facute dintr-o singura bucata.
Panourile pot fi confectionate si din alt (e) material (e) netransparent, dar trebuie sa respecte
cerintele prezentate mai sus si sa fie vopsite în alb.

2000
3.1.2. Dimensiunile panoului trebuie sa fie de 1,80 m. pentru latura orizontala ( lungime) si de 1,05 m.
pentru latura verticala (latime).
3.1.3. Toate liniile de pe fata anterioara a panourilor vor fi trasate astfel:

? Cu vopsea alba, daca panoul este dintr-un material transparent.
? Cu vopsea neagra daca panoul este din alt material.
? Cu o grosime de 5 cm.
3.1.4. Fata anterioara a celor doua panouri trebuie sa fie neteda si trasata conform Diagramei 5:
Diagrama 5 – Marcajul regulamentar al panourilor
3.1.5. Panourile trebuie montate de o maniera rigida astfel (Diagrama 6):

La fiecare extremitate a terenului de joc, perpendicular pe sol si paralel cu liniile de fund
Centrele de pe suprafetele frontale trebuie sa fie perpendiculare pe punctele din teren situate la
1.20 m. fata de marginea interioara a mijlocului fiecarei linii de fund
Diagrama 6 – Suportul regulamentar al panoului

2000
3.1.6. Capitonajul de protectie al panourilor trebuie sa fie dupa cum urmeaza (Diagrama 7):
Diagrama 7 – Capitonajul panoului
3.1.7. Suportii panourilor trebuie sa fie astfel (Diagrama 6):

? Partea din fata a suportilor panourilor (incluzând si capitonajul) trebuie sa fie situate în
exteriorul terenului de joc la o distanta de minim 2.00 m. masurata de la marginea exterioara a
liniei de fund. Acestea trebuie sa aiba o culoare stralucitoare, in contrast cu fundalul pentru a
fi usor vizibile pentru jucatori.
? Suportii panorilor trebuie fixati pe podea pentru a evita deplasarea lor.
? Orice suport din spate al panourilor trebuie capitonat la partea inferioara pe o lungime de 1.20
m. fata de panou. Grosimea minima a capitonajului suportilor panourilor trebuie sa fie de 5
cm. si trebuie sa aiba aceeasi densitate ca si capitonajul panourilor
? Toate structurile de sustinere ale panoului trebuie sa aiba baza complet capitonata de la nivelul
solului pâna la o înaltime de 2,15 m. pe partea dinspre teren a acestora. Capitonajul trebuie sa
fie în grosime minima de 10 cm.
3.1.8. Capitonajul trebuie sa fie atasat de asa maniera încât sa previna orice agatare a membrelor
jucatorilor.
3.2. Cosurile (Diagrama 8)

Fiecare cos cuprinde un inel si o plasa.
3.2.1. Inelele trebuie sa fie fabricate astfel:

? Inelele trebuie confectionate din fier rotund compact, cu diametrul interior de 45 cm., fiind
vopsite în culoarea portocaliu.
? Metalul din care sunt confectionate inelele trebuie sa fie cu diametrul sectiunii de minim 16
cm. si maxim 20 cm. Ine lele vor fi prevazute cu un dispozitiv fixat la partea lor inferioara
pentru a se putea agata plasa în asa fel încât sâ previna prinderea degetelor.
? Agatarea plasei de inel trebuie sa fie în 12 puncte distincte distribuite echidistant pe
circumferinta inelului. Sistemul de prindere trebuie sa nu aiba margini ascutite si spatii care sa
permita intrarea degetelor.
? Inelele trebuie sa fie fixate pe scheletul (rama) panoului de asa maniera ca nici o forta
exercitata pe inel sa nu fie transmisa direct panoului. De aceea nu va fi nici un contact direct
între inel, rama si panou (sticla sau alt material transparent). Deasemenea gaurile trebuie sa fie
atât de mici încât sa nu permita agatarea degetelor.

2000
? Marginea superioara a fiecarui inel trebuie pozitionata orizontal la 3.05 m. deasupra solului, la
egala distanta de marginile laterale ale panoului.
? Distanta intre fata panoului si marginea interioara cea mai apropiata a inelului trebuie sa fie de
15 cm.
3.2.2. Cosurile prevazute cu un dispozitiv de declansare la presiune pot fi utilizate.
3.2.3. Plasele cosurilor trebuie sa fie confectionate dupa cum urmeaza:

? Ele trebuie sa fie din sfoara alba, agatate de inele si sa fie confectionate astfel încât sa frâneze
un moment mingea, atunci când ea trece prin cos. Lungimea lor nu poate fi mai mica de 40
cm. si nici mai mare de 45 cm.
? Fiecare plasa va fi prevazuta cu 12 bucle pentru legarea de inel.
? Partea superioara a plasei trebuie sa fie suficient de rigida pentru ca :
- Sa nu se rasuceasca deasupra inelului, producând încurcarea ei;
- Mingea sa nu ramâna prinsa în plasa sau sa ricoseze afara din cos.
Diagrama 8 – Cosul regulamantar
3.3. Mingea
3.3.1. Mingea trebuie sa fie sferica de culoare portocalie, omologata. Ea trebuie sa fie confectionata din
opt (8) bucati de material, separate prin spatii (cusaturi) de culoare neagra.
3.3.2. Suprafata exterioara a mingii trebuie sa fie din piele, din cauciuc sau din material sintetic.
3.3.3. Mingea trebuie umflata cu aer la o asemenea presiune încât daca este lasata sa cada pe o suprafata
de joc de la o înaltime de aproximativ 1,80 m., masurata de la partea sa inferioara, sa ricoseze la o
înaltime medie cuprinsa între 1,20 si 1,40 m., masurata de la sol pâna la partea sa superioara.
3.3.4. Latimea cusaturilor si/sau a crestaturilor mingei nu trebuie sa depaseasca 0,635 cm.
3.3.5. Circumferinta nu trebuie sa fie mai mica de 74,90 cm. si nici mai mare de 78 cm. (masura 7).
Mingea trebuie sa cântareasca între 567 si 650 grame.

2000
3.3.6. Echipa gazda trebuie sa puna la dispozitie cel putin doua mingi care au mai fost folosite, dar care
sa corespunda normelor de mai sus. Arbitrul este singurul care decide daca mingea este regulamentara.
Daca cele doua mingi prezentate nu corespund cerintelor regulamentare, arbitrul poate alege fie o minge
oferita de echipa vizitatoare, fie una dintre mingile folosite de una dintre echipe pentru încalzire.
3.4 Echipament Tehnic
Echipa gazda trebuie sa puna la dispozitia arbitrilor si a asistentilor acestora urmatorul echipame nt tehnic:
3.4.1. Cronometrul de joc si un cronograf
3.4.1.1. Cronometrul de joc serveste pentru cronometrarea perioadelor de joc cât si a intervalelor
dintre ele. El trebuie astfel amplasat încât sa fie perfect vizibil tuturor persoanelor implicate în
desfasurarea jocului, inclusiv spectatorilor.
3.4.1.2. Cronograful va fi folosit pentru cronometrarea minutelor de întrerupere. El trebuie

deasemenea sa fie vizibil.
3.4.1.3. Daca cronometrul principal este plasat deasupra centrului terenului de joc, trebuie sa
existe doua tablouri repetitive (display) plasate la fiecare extremitate a terenului, în spatele liniei de fund,
la o înaltime suficienta pentru a fi observate de toate persoanele implicate în desfasurarea jocului, inclusiv
de catre spectatori. Fiecare tablou (display) va indica timpul ramas de jucat.
3.4.2. Aparatul pentru 24 secunde
3.4.2.1. Aparatul de 24 secunde trebuie sa aibe un modul de control pentru manevrarea lui si tabele
repetitive de tip digital, care :
? Vor indica derularea celor 24 secunde prin scadere.

? Nu vor afisa nici o indicatie de timp când nici una dintre echipe nu are controlul mingiei.
? Sa poata fi pornite afisând în continuare timpul ramas din momentul în care a fost oprit.
3.4.2.2. Tabelele repetitive de afisaj digital (display) vor fi pozitionate astfel:

? Daca sunt 2 asemenea tabele, câte o tabela trebuie sa fie plasata deasupra fiecarui panou, la o
distanta de minim 30 cm. si maxim 50 cm. în spatele acestuia (Diagrama 6 si Diagrama 9 – A).
? Daca exista 4 asemenea tabele, acestea vor fi plasate pe sol, în cele 4 colturi ale terenului la
distanta de 2 m de linia de fund si la 2 m. de prelungirea liniei de tusa (Diagrama 9 – B).
? Cele 2 tabele repetitive pot fi amplasate deasemenea si în colturile terenului în diagonala. Una
dintre ele trebuie plasata în stanga mesei scorerului, respectându-se distantele fata de linii, asa
cum au fost mentionate mai sus (Diagrama 9 – C).
3.4.2.3. Tabelele de afisaj pentru 24 secunde trebuie sa fie perfect vizibile pentru toti cei implicati
în desfasurarea jocului, inclusiv pentru spectatori

2000
Diagrama 9 – Pozitionarea aparaturii de 24 secunde
3.4.3. Semnalele sonore

Trebuie sa existe cel putin doua (2) semnale sonore independente, de tonalitate evident diferite si
cu mare putere acustica:
? Unul dintre semnale va fi la dispozitia cronometrorului si a scorerului. Semnalul
cronometrorului trebuie sa se declanseze si sa sune automat pentru a indica terminarea unei
perioade, unei prelungiri. Acest semnal va putea fi pus în functiune si manual de catre scorer
si cronometror atunci când trebuie sa-i atentioneze pe arbitrii ca a fost solicitat un minut de
întrerupere, o înlocuire de jucatori, ca au trecut 50 sec. de la începerea unui minut de
întrerupere ori ca exista o situatie de eroare rectificabila.
? Un al doilea semnal sonor va fi pus la dispozitia operatorului de 24 sec. Acest semnal trebuie
sa se declanseze si sa sune automat pentru a indica terminarea unei perioade de 24 sec.
Cele doua semnale trebuie sa fie suficient de puternice pentru a putea fi auzite în cele mai ostile
conditii sau de zgomot deosebit de puternic.
3.4.4. Tabela de scor

O tabela de scor trebuie sa fie astfel amplasata încât sa fie perfect vizibila pentru toate persoanele
implicate în joc, inclusiv pentru spectatori.
Tabela de scor va afisa cel putin:
? Timpul ramas de joc;
? Scorul;
? Numarul perioadei de joc;
? Numarul minutelor de intrerupere acordate.
3.4.5. Foaia de arbitraj

Foaia oficiala de arbitraj trebuie sa fie cea care este aprobata de Comisia Tehnica Mondiala FIBA
si ea trebuie folosita la toate competitiile organizate de FIBA.
3.4.6. Placutele pentru greselile de jucator

Placutele pentru greselile de jucator trebuie sa fie la dispozitia scorerului. Ele trebuie sa fie de
culoare alba cu cifre de dimensiuni cuprinse între 20 cm. în înaltime si 10 cm. în latime si trebuie sa fie
numerotate de la 1 la 5 (cifrele de la 1 la 4 vor fi de culoare neagra, iar cifra 5 de culoare rosie).

2000
3.4.7. Placutele pentru greselile de echipa

Scorerul va avea la dispozitie doua seturi de placute pentru greselile de echipa. Ele vor fi de
culoare rosie si vor avea o latime de 20 cm. si o înaltime de 35 cm. si vor fi confectionate astfel încât
atunci când sunt amplasate pe masa scorerului sa fie clar vizibile de toate persoanele implicate în joc,
inclusiv de catre spectatori.
Aparatele electrice sau electronice pot fi deasemenea folosite, dar ele trebuie sa corespunda
caracteristicilor specificate mai sus.
3.4.8. Aparatul pentru indicarea greselilor de echipa

La fiecare joc trebuie sa functioneze câte un aparat digital adecvat pentru indicarea numarului de
greseli comise de fiecare echipa. Aparatul trebuie oprit când o echipa a acumulat 5 greseli de echipa pe
perioada ceea ce înseamna ca echipa respectiva se afla în situatia de a fi sanctionata conform Art. 55.
3.5. Instalatii si echipamente necesare pentru marile competitii oficiale FIBA

Instalatiile si echipamentele mentionate in continuare sunt necesare pentru urmatoarele competitii
internationale: Turnee Olimpice; Camp ionate Mondiale pentru Seniori - Masculin si Feminin;
Campionate Mondiale de Tineret – Masculin si Feminin; Campionate Mondiale de Juniori - Masculin si
Feminin; Campionate Continentale pentru Seniori si Tineret – Masculin si Feminin.
Aceste instalatii si echipamente sunt recomandate în egala masura pentru toate celelalte competitii
3.5.1. Toti spectatorii trebuie sa fie asezati la o distanta de cel putin cinci (5) m. de marginea exterioara
a liniilor care delimiteaza terenul de joc.
3.5.2. Terenul de joc trebuie:

? Sa fie din lemn
? Sa fie delimitat printr-o linie cu grosimea de 5 cm.
? Sa fie înconjurat de o zona - banda - cu o latime de cel putin 2 m. trasata la exteriorul liniilor
care delimiteaza terenul si a carei culoare sa contrasteze cu terenul de joc. Culoarea benzii din
jurul terenului poate fi asemanatoare aceleia în care sunt vopsite cercul central si zonele de
restrictie (vezi Diagrama 10).
3.5.3. Sa fie prevazut cu patru dispozitive absorbante din pânza groasa câte doua pentru fiecare
jumatate de teren, necesare pentru stergerea terenului.
3.5.4. Panourile vor fi confectionate din securit turnat.
3.5.5. Mingea va fi fabricata din piele. Organizatorii vor pune la dispozitie cel putin 12 mingi produse
de aceeasi firma pentru antrenament si încalzirea echipelor.
3.5.6. Iluminarea terenului de joc nu va fi mai mica de 1500 lux. Acest nivel al luminozitatii va fi
masurat la înaltimea de 1,50 m. deasupra terenului de joc. Iluminarea trebuie sa corespunda normelor
cerute pentru televizarea jocurilor.
3.5.7. Terenul de joc va fi echipat cu un echipament electronic care sa fie perfect vizibil de la masa
scorerului, din terenul de joc, de la bancile echipelor si de catre orice persoana implicata în desfasurarea
jocului, inclusiv de catre spectatori. Echipamentul se va compune din:

2000
Diagrama 10 – Terenul de joc pentru competitiile FIBA
Diagrama 11 – Tabela de marcaj pentru competitiile FIBA
3.5.7.1. Doua tabele de scor de mare dimensiune , amplasate câte una la fiecare capat al terenului
(vezi Diagrama 11):
? O tabela de scor de forma cubica, plasata deasupra centrului terenului, nu poate exclude
necesitatea existentei celor doua tabele de scor descrise mai sus.

2000
? Un panou de control al tabelei de scor va fi pus la dispozitia cronometrorului si un altul identic

la dispozitia asistentului scorerului.
? Tabelele de scor vor contine fiecare un cronometru de tip digital, perfect vizibil, care va indica
timpul de joc prin scadere si care va fi prevazut cu un semnal sonor foarte puternic, cu
declansare automata la terminarea fiecarei perioade / prelungiri.
? Afisajul timpului de joc si al scorului de pe tabela trebuie sa aiba o inaltime de minim 30 cm.
? Cronometrele trebuie sa fie perfect sincronizate si ele vor indica timpul care a mai ramas de
jucat de-a lungul întregului joc.
? In timpul ultimelor 60 secunde ale perioadei / prelungirii timpul ramas de jucat va fi indicat
prin secunde si zecimi de secunda.
? Unul dintre aceste cronometre va fi desemnat de catre arbitrul principal drept “Cronometrul
jocului”.
? Tabelele de scor (Diagrama 11) trebuie deasemenea sa indice:
- Numarul fiecarui jucator si daca este posibil, numele acestuia;
- Punctele marcate de fiecare echipa si de preferat, punctele marcate de fiecare jucator;
- Greselile comise de fiecare jucator al celor doua echipe. Acest lucru nu exclude
utilizarea de catre scorer a placutelor pentru indicarea numarului greselii comise de
fiecare jucator.
- Numarul greselilor de echipa de la 1 la 5 (cu posibilitatea de a fi oprite la cifra 5).
- Perioade: posibilitatea de a înscrie cifrele 1,2,3 si 4, precum si E pentru prelungiri.
- Minute de întrerupere: posibilitatea de a înscrie cifre de la 0 la 2 pentru afisarea
minutelor de întrerupere acordate fiecarei echipe.
3.5.7.2. Un aparat pentru afisaj 24 sec. (vezi Diagrama 12) împreuna cu un cronometru de joc
aditional si o lampa elecrica de culoare rosu aprins, trebuie sa fie amplasate deasupra fiecarui panou. El
trebuie sa fie pozitionat la minimum 30 cm. si maximum 50 cm. în spatele marginii superioare a panoului
(Diagrama 6).
? Aparatele pentru 24 sec. trebuie sa fie automate, de tip digital si vor indica derularea
secundelor prin scadere. Ele vor fi înzestrate cu un semnal sonor cu declansare automata
foarte puternic, care sa indice terminarea perioadei de 24 sec.
? Aparatul de 24 sec. va fi conectat la cronometrul de joc principal în asa fel încât:
- Atunci când cronometrul de joc se opreste, aparatul de 24 sec. sa se opreasca simultan;
- Atunci când cronometrul de joc este pornit, sa existe posibilitatea ca aparatul pentru 24
sec. sa fie pornit independent / manual;
- Atunci când aparatul de 24 sec. emite semnalul sonor pentru terminarea perioadei de 24
sec. cronometrul principal al jocului sa se opreasca automat.
? Culoarea cifrelor cronometrului principal trebuie sa fie diferita de cifrele aparatului pentru 24
sec.
? Cronometrul de joc aditional trebuie sa îndeplineasca caracteristicile specificate anterior.
? Lampa electica situata deasupra si în spatele panoului trebuie:
- Sa fie de culoare rosu aprins si sa fie sincronizata cu cronometrul principal al jocului în
asa fel încât sa intre în functiune când suna semnalul care indica terminarea timpului de joc
al fiecarei perioade / prelungiri;
- Sa fie sincronizata cu aparatul de 24 sec. în asa fel încât sa intre în functiune când suna
semnalul care indica expirarea perioadei de 24 sec.

2000
Diagrama 12 – Cronometru de joc si aparat de 24 sec. pentru competitiile FIBA

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr.3 OBLIGATIILE ARBITRILOR,OFICIALILOR SI COMISARULUI
_____________________________________________________________________________________
Art. 4. ARBITRII, ASISTENTII LOR (OFICIALII) SI COMISARUL
4.1. Arbitrii sunt primul arbitru si al doilea arbitru (arbitrul principal si arbitrul secund). Ei sunt asistati
de oficiali si de catre un comisar, daca acesta este prezent. Organismele specifice ale FIBA si
anume Comisiile de Zona sau Federatiile Nationale sunt autorizate sa utilizeze sistemul de arbitraj
cu trei (3) arbitri, dintre care unul este arbitrul principal iar ceilalti doi sunt arbitri secunzi.
4.2. Oficialii sunt un cronometror, un scorer, un operator de 24 sec. si un ajutor de scorer.
4.3. Deasemenea poate fi prezent si un comisar. El va ocupa un loc între scorer si cronometror.
Datoria sa în timpul jocului este de a supraveghea în principal munca oficialilor de la masa scorerului si
de a-i ajuta pe arbitri pentru desfasurarea normala a jocului.
4.4. Nu se subliniaza niciodata suficient ca arbitrii desemnati pentru un anume joc nu trebuie sa aiba
nici un fel de legatura cu una sau cealalta echipa prezenta pe teren.
4.5. Arbitrii, oficialii si comisarul trebuie sa conduca jocul în conformitate cu aceste reguli si
interpretarile oficiale ale FIBA si nu au nici o autoritate de a aduge schimbari acestor reguli.
4.6. Echipamentul (uniforma) arbitrilor (principal si secund) trebuie sa fie: camase / bluza de culoare
gris; pantaloni lungi de culoare neagra; pantofi / ghete de baschet de culoare neagra si sosete negre.
4.7. Pentru marile competitii oficiale FIBA, oficialii de la masa scorerului vor fi echipati uniform.
Art. 5. ARBITRUL PRINCIPAL : RESPONSABILITATI SI PUTERI
Arbitrul principal trebuie:

5.1. Sa verifice si sa aprobe tot echipamentul care va fi folosit în timpul jocului.
5.2. Sa aleaga cronometrul oficial ( principal) al jocului, aparatul de 24 sec. si cronometrul suplimentar
precum si sa confirme pe oficiali in functiile lor.
5.3. Sa nu permita jucatorilor sa poarte asupra lor obiecte care pot produce accidentari (raniri).
5.4. Sa efectueze angajarea între doi, în cercul central, la începutul fiecarei perioade si prelungiri.
5.5. Are dreptul sa opreasca jocul atunci când situatia o justifica.
5.6. Are dreptul sa declare pierderea jocului prin neprezentare de catre o echipa dupa ce în prealabil a
avertizat-o ( în cazul în care echipa refuza sa joace), sau când prin actiunile / atitudinea adoptata aceasta
împiedica desfasurarea jocului.
5.7. Sa examineze cu atentie foaia de arbitraj la sfârsitul perioadei a doua si a patra de joc si a fiecarei
prelungiri, sau în orice moment cand considera necesar, pentru a aproba scorul.

2000
5.8. Sa ia decizia finala ori de cate ori este necesar sau atunci cand arbitrii nu sunt de acord. In acest
scop el se poate consulta cu partenerul, comisarul jocului si/sau cu oficialii de la masa scorerului.
5.9. Are puterea de a lua orice decizie asupra tuturor punctelor nespecificate în prezentul
regulament.
Art. 6. ARBITRII - MOMENTUL SI LOCUL DECIZIILOR
6.1. Arbitrii au dreptul sa ia decizii pentru sanctionarea infractiunilor la regulile de joc comise fie în
interiorul terenului, fie în afara limitelor acestuia, inclusiv in zona mesei oficiale, a bancilor echipelor si
in suprafata aflata imediat in spatele liniilor ce delimiteaza terenul.
6.2. Aceste puteri încep din momentul sosirii lor pe teren, aceasta însemnând cu douazeci (20) minute
înaintea orei programate pentru începerea jocului si se termina odata cu expirarea timpului de joc al
întâlnirii, aprobata de arbitrii. Aprobarea prin semnatura de catre arbitrul principal a foii de arbitraj la
terminarea jocului, pune capat sarcinilor arbitrilor în legatura cu jocul.
6.3. Daca, cu mai mult de 20 min. inaintea orei de începere a jocului sau dupa terminarea timpului de
joc dar inainte de semnarea foii de arbitraj, jucatorii, antrenorii, antrenorii secunzi, sau însotitorii produc
sau sunt implicati in comportari nesportive, arbitrul principal va consemna incidentul pe spatele foii de
arbitraj inainte de a o semna. Comisarul sau arbitrul principal vor asigura apoi trimiterea unui raport
detaliat autoritatii competente.
6.4. Daca vreuna dintre echipe depune o reclamatie, comisarul sau arbitrul principal trebuie sa
raporteze incidentul autoritatilor competente in interval de o (1) ora de la terminarea jocului.
6.5. Daca o prelungire este necesara ca urmare a unei / unor aruncari libere, consecutiv unei greseli
comise simultan cu / sau chiar înaintea terminarii celei de-a patra perioade, sau a unei prelungiri, atunci
toate greselile comise dupa semnalul de expirare a timpului de joc, dar înaintea executarii aruncarii /
aruncarilor libere trebuie sa fie considerate ca s-au petrecut în timpul unui interval de joc si trebuie sa fie
penalizate corespunzator.
6.6. Nici un arbitru nu are dreptul sa critice sau sa anuleze decizia unui coleg, luata în limitele
îndatoririlor lor, asa cum este prevazut în prezentul regulament !
Art. 7. ARBITRII - OBLIGATII ÎN CAZUL COMITERII UNEI INFRACTIUNI
7.1. Definitie
Orice abatere sau greseala comisa de catre un jucator, înlocuitor, antrenor, antrenor secund sau
însotitor este o infractiune de la reguli.
7.2. Procedura
7.2.1. Atunci când a fost comisa o abatere sau greseala arbitrul trebuie sa fluiere si simultan va face
semnul corespunzator pentru oprirea cronometrului, ceea ce face ca mingea sa devina moarta.

2000
7.2.2. Arbitrii nu trebuie sa fluiere dupa o aruncare libera reusita, dupa un cos reusit din actiune sau
atunci cand mingea devine vie.
7.2.3. Dupa fiecare greseala sau decizie de angajare între doi, arbitrii trebuie sa-si schimbe întotdeauna
pozitiile între ei pe teren.
7.2.4. Pentru toate întâlnirile internationale, daca este necesara o comunicare verbala pentru a clarifica o
decizie, aceasta trebuie facuta în limba engleza.
Art.8. ACCIDENTAREA UNUI ARBITRU
Daca un arbitru se accidenteaza sau din orice alt motiv el nu mai poate continua sa-si
îndeplineasca îndatoririle în urmatoarele 10 min. de la producerea incidentului, jocul va fi reluat. Celalalt
arbitru va arbitra singur pâna la terminarea jocului, cu exceptia cazului când exista posibilitatea înlocuirii
arbitrului accidentat cu un alt arbitru calificat. Arbitrul programat initial si care a ramas valid, dupa ce se
va consulta cu comisarul (daca acesta este prezent) va decide asupra înlocuirii.
Art. 9. SCORERUL SI AJUTORUL SCORERULUI – ÎNDATORIRI
9.1. Scorerul trebuie sa foloseasca foaia oficiala de arbitraj pentru:

? Înregistrarea numelor si numerelor jucatorilor care intra în joc la început si ale tututror
înlocuitorilor desemnati sa ia parte la joc. Atunci când se produce o infractiune în legatura cu
înscrierea primilor cinci (5) jucatori, înlocuirea sau numerele jucatorilor, el trebuie sa
informeze arbitrul cel mai apropiat, cât mai repede posibil dupa descoperirea infractiunii.
? Tinerea evidentei cronologice a punctelor marcate si înregistrarea cosurilor marcate din
actiune si aruncarile libere reusite.
? Înregistrarea tuturor greselilor personale si tehnice comise de fiecare jucator, urmând sa
informeze imediat arbitrii ca un jucator a comis a 5-a greseala. În aceeasi maniera, el trebuie
sa înregistreze greselile tehnice dictate fiecarui antrenor si sa avertizeze imediat pe arbitrii
atunci când un antrenor este descalificat si trebuie sa paraseasca jocul.
9.2. Deasemenea scorerul:

? Va informa arbitrii la prima oportunitate / ocazie atunci când o echipa a solicitat un minut de
întrerupere, va înregistra în foaia de arbitraj minutul solicitat si- l va informa pe antrenor prin
intermediul arbitrului atunci când acesta nu mai are dreptul la nici un minut de intrerupere in
perioada de joc respectiva.
? Va indica numarul greselilor comise de fiecare jucator. De fiecare data când un jucator comite
o greseala, scorerul trebuie sa ridice de o maniera vizibila celor doi antrenori, tablita
corespunzatoare cu numarul de greseli comise de acel jucator.
? Va pozitiona corespunzator semnalul pentru greselile de echipa pe masa scorerului, la
extremitatea cea mai apropiata de banca echipei care a comis cea de-a 4 -a greseala în cursul
unei perioade, imediat ce mingea devine vie in urma greselii (personale sau tehnice) dictate
impotriva oricarui jucator al echipei respective.
? Va efectua schimbarile de jucatori.
? Va declansa semnalul sau numai atunci când mingea este moarta si cronometrul de joc oprit si
înainte ca mingea sa redevina vie. Semalul sonor al scorerului nu opreste cronometrul si nici
jocul si nu face ca mingea sa devina moarta.

2000
9.3. Ajutorul scorerului are datoria de a actiona tabela de scor si de a-l ajuta pe scorer.
În toate situatiile în care apar divergente între tabela de scor si foaia oficiala de arbitraj si care nu
pot fi solutionate, înregistrarile din foaia de arbitraj vor avea prioritate iar tabela de scor va fi rectificata în
consecinta dupa foaia de arbitraj.
9.4. În timpul înregistrarii evolutiei scorului în foaia de arbitraj se pot produce urmatoarele erori
importante:
? A fost reusit un cos din actiune de 3 puncte dar la evolutia scorului au fost adaugate numai 2
puncte;
? A fost reusit un cos din actiune de 2 puncte dar la evolutia scorului au fost adaugate 3 puncte;
Daca eroarea a fost descoperita de scorer în timpul jocului el trebuie sa astepte pâna la prima
minge moarta dupa care sa actioneze semnalul sau sonor si sa atraga atentia arbitrilor în scopul ca acestia
sa opreasca jocul.
Daca eroarea a fost descoperita dupa terminarea jocului, în timp ce foaia de arbitraj este verificata
de catre arbitrul principal, dar înainte ca ea sa fi fost semnata de arbitrii, arbitrul principal trebuie sa
corecteze eroarea si este posibil chiar rezultatul final al jocului, daca acesta este influentat de respectiva
eroare.
Daca eroarea este descoperita dupa ce foaia de arbitraj a fost semnata de catre arbitrii, eroarea nu
mai poate fi rectificata de catre arbitrul principal. În acest caz arbitrul principal trebuie sa întocmeasca un
raport detaliat asupra incidentului si sa-l trimita autoritatii competente, organizatoarea competitiei.
Art. 10. CRONOMETRORUL - ÎNDATORIRI
10.1. Cronometrorul va avea la dispozitie un cronometru pentru joc si un cronograf pentru minutele de
intrerupere si:
? Va cronometra derularea timpului de joc cât si durata opririlor.

? Va anunta personal, sau va face în asa fel ca echipele si arbitrii sa fie avertizati cu cel putin 3
minute înainte de inceputul primei si celei de-a treia perioade de joc.
? Va declansa cronograful special cand se acorda un minut de intrerupere si va actiona semnalul
sonor când s-au scurs 50 secunde de la începutul acestuia.
? Va indica prin intermediul unui semnal sonor puternic expirarea timpului de joc al fiercarei
perioade de joc sau prelungiri. Daca semnalul cronometrorului nu a functionat sau nu a fost
auzit, cronometrorul trebuie sa- ii avertizeze pe arbitrii, imediat, utilizând orice mijloc posibil
pe care- l are la dispozitie.
Semnalul cronometrorului face ca mingea sa devina moarta si opreste cronometrul de joc. Totusi,
semnalul sau nu face ca mingea sa devina moarta atunci cand aceasta se gaseste in aer ca urmare a unei
aruncari la cos din actiune sau aruncari libere.
10.2. Cronometrul de joc trebuie pornit:
? În cazul unei angajari între doi în momentul când mingea este atinsa regulamentar de unul din
cei doi saritori;
? În cazul când, dupa o aruncare libera nereusita mingea ramâne în continuare vie si ea atinge un
jucator din teren;

2000
? În cazul când, dupa o repunere în joc din exteriorul terenului, mingea atinge un jucator din
teren.
10.3. Cronometrul de joc trebuie oprit:
? La terminarea fiecarei perioade de joc sau prelungiri;
? Ori de câte ori un arbitru a fluierat in timp ce mingea este vie;
? Când se aude semnalul operatorului de 24 secunde in timp ce mingea este vie;
? Cand a fost reusit un cos din actiune impotriva echipei ce solicitase anterior un minut de
intrerupere.
? Când a fost reusit un cos din actiune în ultimele doua (2) minute ale jocului si în ultimele doua
(2) minute ale oricarei prelungiri.
Art. 11. OPERATORUL DE 24 SECUNDE - ÎNDATORIRI
Operatorul de 24 secunde trebuie sa actioneze aparatul de 24 secunde astfel incat acesta sa fie:
11.1. Pornit sau repornit imediat când un jucator castiga controlul unei mingii vii pe teren;
11.2. Oprit si resetat la 24 sec. fara nici o cifra afisata pe ecran / display imediat ce:
? Un arbitru a fluierat o greseala, o angajare intre doi sau o abatere, in afara abaterii de minge
afara din joc atunci cand echipei care a avut anterior controlul mingii, ii este acordata
repunerea ei in joc;
? Este realizat un cos ca urmare a unei aruncari la cos din actiune;
? O aruncare la cos din actiune atinge inelul;
? Jocul este oprit din cauza unei actiuni a adversarilor echipei care controleaza mingea.
11.3. Readus la 24 secunde si repornit imediat ce un adversar castiga controlul unei mingii vii pe
teren. Simplul fapt ca un adversar atinge mingea nu este suficient pentru a se acorda o noua perioada de
24 secunde, daca aceeasi echipa controleaza mingea in continuare.
11.4. Oprit, dar fara a se acorda o noua perioada de 24 secunde, când aceleiasi echipe care a avut
anterior controlul mingii ii este acordata mingea pentru o repunere in joc din afara terenului ca urmare a:
? Unei mingii afara din joc;
? Unei duble greseli;
? Opririi jocului pentru orice alt motiv imputabil echipei care controla mingea.
11.5. Oprit fara a-l mai porni (nici un afisaj pe ecran) cand o echipa castiga controlul mingii si au mai
ramas de jucat mai putin de 24 sec. din orice perioada sau prelungire.

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 4 ECHIPELE
_____________________________________________________________________________________
Art. 12. ECHIPELE
12.1. Definitie
12.1.1. Drept de joc inseamna a avea autorizatia de a juca pentru o echipa asa cum este prevazut in
regulamentele forului organizator al competitiei. Limita de varsta poate fi o conditie a dreptului de joc.
12.1.2. Un component al echipei este desemnat sa joace atunci cand el a fost inscris in foaia de arbitraj
inaintea inceperii jocului si pâna in momentul in care este descalificat sau comite cinci (5) greseli.
12.1.3. In timpul jocului fiecare component al echipei este jucator sau inlocuitor.
12.1.4. Un insotitor al echipei poate sta pe banca echipei daca are o responsabilitate precisa (manager,
doctor, fizioterapeut, statistician, interpret). Un jucator care a acumulat cinci (5) greseli devine insotitor al
echipei.
12.2. Regula
Fiecare echipa va fi compusa din:
? Maximum 10 sportivi, cu drept de joc.
? Maximum 12 sportivi, cu drept de joc pentru turneele în care o echipa are de disputat mai mult
de 3 jocuri.
? Un antrenor si eventual un antrenor secund.
? Un capitan care va fi unul dintre sportivii echipei desemnat sa joace.
? Un numar maxim de cinci (5) insotitori cu responsabilitati precise.
Art. 13. JUCATORI SI ÎNLOCUITORI
13.1. Definitie
Un membru (component) al echipei este considerat jucator atunci când el se gaseste pe terenul de
joc si este autorizat de catre arbitrii sa joace. Un membru al echipei este înlocuitor atunci când el nu
joaca sau atunci când el se afla pe terenul de joc, dar nu este autorizat sa joace deoarece a fost descalificat
sau a acumulat cinci (5) greseli.
13.2. Regula
13.2.1. Cinci (5) jucatori din fiecare echipa trebuie sa fie pe teren in timpul jocului si vor putea fi inlocuiti
13.2.2. Un înlocuitor devine jucator atunci când arbitrul îi face semnul ca poate sa intre pe teren. Un
jucator devine înlocuitor din momentul în care arbitrul a facut semnul înlocuitorului acestui jucator sa
intre pe terenul de joc.
13.2.3. Echipamentul jucatorilor fiecarei echipe se compune din:

? Tricouri (maieuri) de aceeasi culoare dominanta pe fata si spate. Toti jucatorii (atât baietii
cât si fetele ) trebuie sa aiba tricourile (maieurile) bagate în sorturi în timpul jocului. Este
permisa folosirea echipamentului “totul dintr-o bucata”.

2000
? Tricourile cu mâneca scurta (T- shirts) nu pot fi purtate pe sub maieuri decât în cazul în care
exista o recomandare medicala scrisa. Daca exista recomandarea medicala, tricourile cu
mâneca scurta vor avea în mod obligatoriu aceeasi culoare cu cea a uniformei de joc (maieuri);
? Sorturile trebuie sa fie de aceeasi culoare dominanta pe fata si pe spate, dar nu este
obligatoriu sa fie de aceeasi culoare cu maieurile sau tricourile:
? Lenjeria de corp de protectie care depaseste sorturile poate fi purtata cu conditia ca aceasta
sa aiba o culoare unica, identica cu a sortului.
13.2.4. Fiecare jucator trebuie sa poarte maieuri (tricouri) numerotate pe fata si spate cu cifre pline si de o
culoare unica care sa contrasteze cu cea a maieurilor (tricourilor).
? Numerele trebuie sa fie perfect vizibile si:
? Cele care se afla pe spate trebuie sa aiba o înaltime minima de 20 cm.
? Cele care se afla pe fata trebuie sa aiba o înaltime de minimum. 10 cm.
? Cifrele nu pot avea mai putin de 2 cm. latime
? Echipele trebuie sa utilizeze numere de la 4 la 15
? Jucatorii aceleasi echipe nu pot avea numere identice.
Reclamele de pe maieuri, trebuie sa fie conforme cu regulamentul competitiei, nu trebuie sa
jeneze în nici un fel vizibilitatea numerelor de pe fata si spatele maieurilor.
13.2.5. Arbitrul principal nu trebuie sa autorizeze ca un jucator sa poarte echipament sau obiecte care pot
provoca accidentarea celorlalti jucatori.
? Nu sunt permise:
- Echipamentul de protectie pentru degete, mâini, încheieturi, coate, antebrate care este
confectionat din piele, plastic moale, metal sau alte materiale dure, chiar daca sunt
acoperite cu bandaje sau cu un capitonaj moale.
- Orice fel de echipament care poate agata sau zgâria; unghiile trebuie sa fie taiate scurt.
- Orice fel de bijuterii, ornamente de cap sau accesorii în par.
? Sunt permise:
- Echipamentul de protectie pentru umeri, brate, coapse, gambe, daca acesta este astfel
capitonat încât nu pune în pericol pe ceilalti jucatori.
- Genunchierele care sunt corespunzator capitonate;
- Echipamentul de protectie pentru fracturile de nas, chiar daca acesta este confectionat
dintr- un material dur.
- Ochelari daca nu sunt periculosi pentru ceilalti.
- Echipamentul de protectie a capului care sa nu depaseasca 5 cm. în latime si este
confectionat dintr-un material care nu este abraziv, de aceeasi culoare, din plastic moale
sau cauciuc.
13.2.6. Tot echipamentul utilizat de jucatori trebuie sa fie specific / adecvat jocului de baschet.
Orice echipament care este conceput astfel încât sa mareasca talia si detenta jucatorului sau care
într- un mod sau altul pot avantaja neloial un jucator nu trebuie sa fie autorizat.
13.2.7. Orice alt echipament care nu este mentionat special în acest regulament trebuie sa primeasca în
prealabil aprobarea Comisiei Tehnice Mondiale FIBA.
13.2.8. Echipele trebuie sa aiba un minimum de 2 rânduri de maieuri (tricouri) si:

? Prima echipa înscrisa în programul jocurilor (denumita si echipa gazda) trebuie sa poarte
maieuri de culoare deschisa ( de preferinta de culoare alba);

2000
? Cea de -a doua echipa înscrisa în programul jocurilor (denumita echipa vizitatoare) trebuie sa
poarte maieuri de culoare închisa.
? Totusi, daca cele 2 echipe sunt de acord, ele pot schimba culoarea maieurilor.
13.2.9. Pentru marile competitii FIBA, toti jucatorii aceleiasi echipe trebuie:
? Sa poarte ghete de aceeasi culoare, sau în aceeasi combinatie de culori;
? Sa poarte ciorapi de aceeasi culoare, sau în aceeasi combinatie de culori;
Art. 14. ACCIDENTAREA UNUI JUCATOR
14.1. Arbitrii pot opri jocul ca urmare a accidentarii unui jucator.
14.2. Daca mingea este vie în momentul producerii accidentarii, arbitrii se vor abtine sa fluiere pâna
când faza de joc nu se va termina, adica pâna când echipa care controleaza mingea va arunca la cos, va
pierde posesia mingei, va retine mingea fara a o juca sau daca mingea devine moarta.
Totusi, atunci când este necesar ca un jucator accidentat sa fie protejat arbitrii pot opri imediat
desfasurarea jocului.
14.3. Înlocuirea unui jucator accidentat:
? Daca jucatorul accidentat nu poate continua jocul imediat (aproximativ 15 secunde) sau
primeste îngrijiri, el trebuie înlocuit în timp de un (1) minut sau cât mai repede posibil;
? Totusi, un jucator care a primit îngrijiri sau care s-a refacut în intervalul de un (1) minut poate
continua jocul, dar un minut de întrerupere va fi acordat echipei sale;
? Un jucator accidentat nu poate ramâne în joc si va fi înlocuit, daca accidentarea sa este de asa
natura încât jucatorul nu poate relua jocul în timp de un (1) minut sau echipa sa nu mai are la
dispozitie un minut de întrerupere,
Exceptie: Când echipa sa trebuie sa continue jocul cu mai putin de 5 jucatori.
14.4. Daca jucatorul accidentat beneficiaza de aruncari libere, ele trebuie sa fie executate de catre
înlocuitorul sau. Daca jucatorul accidentat trebuie sa participe la o angajare între doi, atunci înlocuitorul
sau va lua parte la angajare. Înlocuitorul jucatorului accidentat nu poate fi schimbat decât dupa ce
cronometrul jocului a fost pornit si oprit din nou.
14.5. Un jucator care a fost desemnat de antrenor sa inceapa jocul in primii cinci (5), poate fi inlocuit in
cazul unei eventuale accidentari, cu conditia ca arbitrul sa constate autenticitatea accidentarii. In acest
caz si adversarii au dreptul la o schimbare de jucator daca doresc acest lucru.
14.6. În timpul jocului arbitrii vor cere oricarui jucator care sângereaza sau care prezinta rani deschise
sa paraseasca terenul de joc si deci ca acel jucator sa fie înlocuit. Jucatorul poate reveni pe teren numai
dupa ce sângerarea a fost oprita si zona afectata sau rana deschisa a fost complet si perfect bandajata.
Art. 15. CAPITANUL - OBLIGATII SI DREPTURI
15.1. Capitanul este reprezentantul echipei sale în teren. El se poate adresa unui arbitru pentru a obtine
informatii esentiale cu conditia de a face acest lucru într-o maniera cuviincioasa, si numai când mingea
este moarta si cronometrul de joc oprit.

2000
15.2. Când capitanul paraseste terenul de joc pentru un motiv justificat, antrenorul echipei va trebui sa
faca cunoscut arbitrului numarul jucatorului care îl va înlocui pe acesta în functia de capitan pe terenul de
joc în timpul absentei sale.
15.3. Capitanul echipei poate actiona si ca antrenor.
15.4. Capitanul trebuie sa desemneze jucatorul care va lua parte la o angajare între doi, cât si pe cel care
va executa aruncarile libere, în toate situatiile când atât cel care participa la o angajare între doi cât si cel
care urmeaza sa execute aruncarile libere nu este desemnat prin aplicarea regulamentului.
15.5. In cazul ca o echipa protesteaza impotriva rezultatului jocului, capitanul acesteia trebuie sa- l
informeze pe arbitrul principal, imediat dupa terminarea jocului, moment in care el va semna in spatiul
corespunzator al foii de arbitraj.
Art. 16. ANTRENORUL - OBLIGATII SI DREPTURI
16.1. Antrenorul, sau antrenorul secund, sunt singurii reprezentanti ai echipei care pot comunica cu
oficialii de la masa scorerului (inclusiv comisarul) în timpul jocului pentru a obtine informatii legate strict
de indatoririle oficialilor respectivi. Ei pot face aceasta numai când cronometrul este oprit si mingea este
moarta. Aceste relatii cu masa oficiala trebuie sa fie întotdeauna calme si civilizate si nu trebuie sa
deranjeze desfasurarea normala a jocului.
16.2. Cu cel putin 20 minute înainte de ora fixata pentru începerea jocului, fiecare antrenor sau
reprezentantul lui trebuie sa înmâneze scorerului, lista scrisa cu numele si numerele sportivilor cu drept
de joc, precum si numele capitanului echipei, al antrenorului si al antrenorului secund.
16.3. Cu cel putin 10 minute înainte de începutul jocului, antrenorii trebuie sa confirme acordul lor
asupra numelor si numerelor sportivilor si al antrenorilor înscrisi pe foaia de arbitraj, semnând-o si
indicând în acelasi timp pe cei 5 jucatori care vor începe jocul. Antrenorul echipei “A” este primul care
este obligat sa furnizeze aceste informatii.
16.4. Înlocuitorii sositi cu întârziere, pot juca, numai daca numele lor figureaza în lista membrilor
echipei cu drept de joc pe care antrenorul a înaintat-o scorerului înainte de începerea jocului.
16.5. Numai antrenorul, sau antrenorul secund poate cere minut de întrerupere.
16.6. Numai antrenorul principal sau cel secund, al carui nume este înscris pe foaia de arbitraj (dar nu
amandoi in acelasi timp), poate sa stea în picioare pe tot parcursul jocului. Aceasta prevedere se va
aplica deasemenea capitanului care îl va înlocui pe antrenor pentru orice motiv intemeiat.
16.7. Când antrenorul sau antrenorul secund decide sa faca o schimbare de jucator, înlocuitorul se va
prezenta singur scorerului pentru a- i solicita schimbarea. Înlocuitorul trebuie sa fie gata sa joace imediat.
16.8. Daca exista un antrenor secund, numele sau trebuie sa fie înscris pe foaia de arbitraj înaintea
începerii jocului, dar semnatura sa nu este obligatorie. El poate prelua functiile antrenorului principal
daca acesta nu mai poate, dintr- un motiv oarecare, sa-si îndeplineasca functiile.

2000
16.9. Capitanul echipei poate îndeplini functia de antrenor daca echipa nu are antrenor, sau daca
antrenorul nu-si mai poate îndeplini functiile si daca echipa nu are antrenor secund înscris în foaia de
arbitraj, sau daca acesta nu-si mai poate îndeplini functiile. Daca, capitanul echipei trebuie sa paraseasca
terenul dintr- un motiv justificat, el poate sa continue sa îndeplineasca functia de antrenor. Totusi, daca el
trebuie sa paraseasca terenul ca urmare a unei greseli descalificatoare, sau nu mai poate functiona ca
antrenor, ca urmare a unei accidentari, înlocuitorul sau în functia de capitan îl va înlocui si ca antrenor.

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 5 REGULI DE JOC
_____________________________________________________________________________________
Art. 17. TIMP DE JOC, SCOR EGAL SI PRELUNGIRI
17.1. Jocul consta în patru (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.
17.2. Va exista o pauza de doua minute între perioadele (sferturile) 1 - 2 si 3 – 4 si inaintea fiecarei
prelungiri.
17.3. Intervalul (pauza) dintre reprize (intra sfertul 2 si 3) va fi de 15 minute.
17.4. Daca scorul este egal la teminarea celei de-a patra perioade jocul va continua cu o prelungire de
cinci (5) minute, sau cu atâtea prelungiri câte sunt necesare pentru a decide un învingator.
17.5. Echipele vor continua sa joace si sa arunce de-a lungul tuturor prelungirilor la aceleasi cosuri la
care au jucat în cea de-a patra perioada.
Art. 18. ÎNCEPUTUL JOCULUI
18.1. Pentru toate jocurile, echipa mentionata prima in program (echipa gazda) va avea dreptul sa-si
aleaga cosul si banca echipei.
Aceasta alegere va fi adusa la cunostinta arbitrului principal cu cel putin 20 minute inaintea orei
de inceput a jocului.
18.2. Inaintea primei si a celei de-a treia perioade de joc, echipele au dreptul sa se incalzeasca in
jumatatea de teren in care se gaseste cosul adversarilor.
18.3. Echipele trebuie sa schimbe terenul pentru a treia perioada de joc.
18.4. Jocul nu poate începe daca una dintre echipe nu are în teren cinci (5) jucatori gata de joc.
18.5. Jocul începe oficial prin angajarea mingii între doi, in cercul central, atunci cand mingea este
atinsa regulamentar de unul dintre participantii la angajare .
Art. 19. STARILE MINGII
Mingea poate fi vie sau moarta.

19.1. Mingea devine vie, când:
? În timpul unei angajari între doi, mingea este regulamentar atinsa de unul dintre saritori.
? În procedura de executate a aruncarilor libere, arbitrul pune mingea la dispozitia celui care
urmeaza sa execute aruncarea / aruncarile libere.
? În timpul repunerii în joc din afara limitelor terenului, mingea este la dispozitia jucatorului
care efectueaza repunerea în joc.
19.2. Mingea devine moarta, când:

? A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera.

2000
? Un arbitru fluiera când mingea este vie.

? Este vizibil ca mingea nu va intra în cos în urma unei aruncari libere, care este urmata de:
- Una sau mai multe aruncari libere.
- O noua sanctiune ( aruncare sau aruncari libere) si / sau o repunere în joc din afara
limitelor terenului.
? Se aude semnalul operatorului de 24 secunde si mingea este vie.
? Se aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al unei
prelungiri.
? Mingea care este deja în aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al uneia
dintre echipe, dupa:
- Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.
- Ce un arbitru a fluierat.
- Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde.
19.3. Mingea nu devine moarta si punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci când:
? Mingea este în aer în urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude
semnalul sonor al cronometrului oficial de joc sau al celui de 24 secunde.
? Mingea este în aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o infractiune,
alta decat cea comisa de executantul aruncarilor.
? Un adversar comite o greseala atunci când mingea este înca controlata de un jucator care
arunca la cos si care îsi termina actiunea printr-o miscare continua, începuta înainte ca greseala
sa fi fost comisa.
Art. 20. POZITIA JUCATORULUI SI ARBITRULUI
20.1. Pozitia unui jucator este determinata de locul unde el atinge solul.
Când el este în aer ca urmarea unei sarituri, este considerat ca apartine locului unde a atins solul
înaintea sariturii, fie ca este vorba de limitele terenului, de linia de centru, de linia cosului de 3 puncte, de
linia de aruncari libere, sau liniile care delimiteaza culoarul de aruncari libere.
20.2. Pozitia unui arbitru este identic determinata cu cea a unui jucator. Daca mingea atinge un arbitru,
se considera ca ea a atins solul în locul unde se gaseste arbitrul.
Art. 21. ANGAJARE ÎNTRE DOI
21.1. Definitie
21.1.1. O angajare între doi (2) se produce atunci când un arbitru arunca mingea între doi jucatori
adversi in oricare dintre cercurile terenului de joc.
21.1.2. O minge tinuta este atunci când unul sau mai multi jucatori adversi tin mingea cu una sau ambele
mâini, de asa maniera încât nici unul dintre ei nu poate intra în posesia ei fara sa se produca o infractiune
oarecare.
21.2. Regula
21.2.1. O angajare între doi ( 2) se va efectua în cercul central, intre doi adversari oarecare desemnati
de capitanii echipelor ori de câte ori începe o perioada sau prelungire a jocului.

2000
21.2.2. O angajare între doi (2) trebuie sa fie efectuata în cercul cel mai apropiat între cei doi jucatori
implicati, ori de câte ori a fost fluierata o minge tinuta sau o dubla greseala in urma careia jocul va fi
reluat prin angajare intre doi.
Daca mai mult de doi (2) jucatori sunt implicati intr-o situatie de minge tinuta, angajarea intra doi (2) va
fi efectuata intre doi (2) jucatori de talie aproximativ egala si care vor fi desemnati de arbitrii.
21.2.3. O angajare între doi (2) se va efectua în cel mai apropiat cerc între doi adversari oarecare
desemnati de capitanii in orice situatie cand jocul trebuie reluat printr-o angajare intre doi (2), alta decat
cele prevazute la Art. 21.2.1. sau Art. 21.2.2., inclusiv atunci cand o minge vie ramâne fixata între
suportii cosului.
Cei doi jucatori care participa la angajarea intre doi (2) trebuie sa fi fost pe teren atunci cand s-a
produs situatia ce a dus la dictarea acestei decizii.
21.2.4. De fiecare data când cel mai apropiat cerc pentru efectuarea unei angajari între doi (2) nu poate fi
determinat, angajarea se va efectua în cercul central.
21.3. Procedura
21.3.1. În cursul angajarii între doi (2), cei doi saritori trebuie sa stea cu picioarele în acel semicerc care
este cel mai apropiat de cosul lor propriu, cu un picior aproape de mijlocul liniei care- i separa.
21.3.2. Arbitrul va arunca dupa aceea mingea vertical între cei doi saritori, la o înaltime la care nici unul
dintre ei sa nu o poata atinge sarind.
21.3.3. Mingea trebuie sa fie lovita regulamentar de catre unul sau cei doi saritori, dupa ce a atins punctul
cel mai înalt.
21.3.4. Nici unul dintre saritori nu trebuie sa-si paraseasca locul înainte ca mingea sa fie legal atinsa.
21.3.5. Nici unul dintre saritori nu poate prinde mingea si nici sa o atinga de mai mult de doua ori înainte
ca aceasta sa fi atins solul, cosul, panoul, sau sa fi fost atinsa de unul din cei 8 jucatori care nu au luat
parte la saritura.
21.3.6. Toti ceilalti jucatori nu trebuie sa aiba nici o parte a corpului lor pe sau deasupra liniei care
delimiteaza cercul (cilindrul) mai înainte ca mingea sa fi fost atinsa de cei doi saritori.
21.3.7. Daca mingea nu a fost atinsa de unul sau ambii saritori, sau daca ea atinge terenul fara sa fi fost
atinsa de cel putin unul dintre saritori, angajarea între cei doi (2) va fi repetata.
21.3.8. Jucatorii aceleiasi echipe nu pot ocupa pozitii vecine în jurul cercului, daca un adversar manifesta
dorinta sa se intercaleze.
21.3.9. Daca jucatorul desemnat sa ia parte la saritura nu este capabil sa o faca din cauza unei accidentari,
deoarece a comis cea de-a 5-a greseala sau pentru ca a fost descalificat, atunci înlocuitorul lui va lua parte
la angajarea între doi (2). Daca nici un inlocuitor nu mai este disponibil, atunci capitanul va desemna
orice jucator pentru a lua parte la angajare.

2000
O infractiune la Art. 21.3.1. 21.3.3. 21.3.4. 21.3.5. si 21.3.6. reprezinta o abatere .
Art. 22. CUM SE JOACA MINGEA
22.1. În baschet mingea este jucata numai cu mâinile.
22.2. A alerga cu mingea în mâna / mâini, a o lovi sau a o bloca în mod deliberat cu orice parte a
piciorului sau cu pumnul constituie o abatere.
22.3. Un contact sau lovirea accidentala a mingii cu piciorul nu constituie o abatere.
Art. 23. CONTROLUL MINGII
23.1. Un jucator controleaza mingea când el tine, dribleaza sau are la dispozitia sa o minge vie.
23.2. O echipa controleaza mingea, când un jucator al acelei echipe controleaza o minge vie sau
mingea este pasata între coechipieri.
23.3. Controlul mingei de catre o echipa continua pâna când un adversar îsi asigura controlul mingei
sau mingea devine moarta, sau cand in urma unei aruncari la cos din actiune sau a unei aruncari libere,
mingea nu mai este în contact cu mâna sau mâinile aruncatorului.
Art. 24. JUCATOR ÎN ACTIUNE DE ARUNCARE LA COS
24.1. Actiunea de aruncare la cos începe când jucatorul initiaza o miscare normala care precede
aruncarea mingei si care, dupa parerea arbitrului, reprezinta începutul tentativei de a introduce mingea în
cosul adversarului prin aruncare, slam-dunk sau voleibolare. În aprecierea acestei actiuni nu este esential
daca mingea a parasit mâna / mâinile jucatorului. Bratul poate fi retinut de asa maniera ca jucatorul sa nu
poata arunca, dar arbitrul poate aprecia ca el sa fi facut aceasta tentativa. Actiunea de aruncare la cos
continua pâna când mingea a parasit mâna / mâinile jucatorului.
Nu exista nici o legatura între numarul de pasi legal efectuati si actiunea de aruncare la cos.
24.2. În cazul unui jucator aflat în saritura în momentul unei aruncari la cos, actiunea de aruncare la cos
continua pâna când tentativa este complet terminata (mingea a parasit mâna / mâinile jucatorului) si
ambele picioare ale jucatorului au revenit în contact cu podeaua.
În orice caz, controlul mingei de catre echipa înceteaza din momentul in care ea a parasit
mainile jucatorului.
24.3. Pentru a considera ca o greseala a fost comisa asupra unui jucator în actiune de aruncare la cos, în
opinia arbitrului, greseala trebuie sa fi fost comisa dupa ce aruncatorul a început o miscare continua de
aruncare a mingii la cos cu una sau ambele mâini si/sau cu corpul.
Prin miscare continua se intelege ca:
? Aceasta incepe când mingea se afla în mâna sau mâinile jucatorului care începe o miscare de
aruncare, deobicei în sus si în directia cosului.
? Acesta poate include miscarea bratului / bratelor si / sau corpului folosite de jucator în
încercarea de aruncare la cos din actiune.
? Aceasta se termina daca este efctuata o miscare in intregime noua.

2000
Daca criteriile mentionate mai sus cu privire la miscarea continua sunt îndeplinite, atunci jucatorul
va fi considerat ca fiind în actiune de aruncare la cos din actiune.
Art. 25. COS REUSIT SI VALOAREA SA
25.1. Definitie
25.1.1. Un cos reusit este atunci când o mingie vie intra în cos pe deasupra si ramâne înauntru sau trece
prin el.
25.1.2. Mingea este considerata in cos chiar daca numai o parte mica a ei este in interiorul inelului si
dedesubtul partii superioare a acestuia.
25.2. Regula
25.2.1. Un cos reusit din teren este atribuit echipei care a atacat cosul în care mingea a fost aruncata, dupa
cum urmeaza:
? Un cos reusit in urma unei aruncari libere conteaza 1 punct.
? Un cos reusit din zona cosului de 2 puncte conteaza 2 puncte.
? Un cos reusit din zona cosului de 3 puncte conteaza 3 puncte.
25.2.2. Daca o echipa înscrie accidental în propriul cos punctele conteaza si vor fi inregistrate in contul
capitanului echipei adverse.
25.2.3. Daca o echipa înscrie deliberat în propriul cos, aceasta este o abatere si cosul nu trebuie sa
conteze.
25.2.4. Daca un jucator face ca mingea sa intre accidental sau intentionat în cos de jos în sus aceasta este
o abatere.
Art. 26. REPUNEREA ÎN JOC DIN AFARA TERENULUI
26.1. Principii generale
26.1.1. Ori de cate ori mingea intra in cos, dar aruncarea din actiune sau aruncarea libera nu este validata,
repunerea mingii in joc se va face dintr-un loc situat in exteriorul terenului in prelungirea liniei de
aruncari libere.
26.1.2. In urma unei / unor aruncari libere consecutiv unei greseli tehnice, antisportive sau
descalificatoare, mingea va fi repusa in joc din afara terenului de la mijlocul acestuia, din partea opusa
mesei scorerului, indiferent daca ultima aruncare libera a fost sau nu reusita. Jucatorul care va efectua
repunerea in joc va avea picioarele de o parte si de alta a prelungirii liniei de centru si poate pasa mingea
in orice punct din terenul de joc.
26.1.3. In urma unei greseli personale comise de un jucator al echipei ce controleaza o minge vie, sau al
echipei ce avea dreptul la o repunere in joc din exteriorul terenului, jocul va fi reluat de catre cealalta
echipa printr-o repunere in joc din exteriorul terenului, dintr- un punct cat mai apropiat de locul producerii
greselii personale.

2000
26.1.4. Un arbitru poate sa arunce sau sa paseze cu pamantul mingea jucatorului care trebuie sa efectueze
o repunere în joc, cu conditia ca:
? Arbitrul sa nu se afle la o distanta mai mare de 3 sau 4 m. de jucatorul care va efectua

repunerea în joc din afara terenului;
? Jucatorul care va repune mingea in joc din afara terenului sa se afle în locul corect indicat de
arbitru;
? Echipa care este pe punctul de a câstiga posesia mingii sa nu obtina un avantaj.
26.2. Dupa un cos din actiune sau dupa ultima aruncare libera reusita:
26.2.1. Orice adversar al echipei care a reusit cosul are dreptul de a repune mingea în joc, din orice punct,
din afara terenului, de pe, sau din spatele liniei de fund, din partea de teren unde cosul a fost reusit.
Acest lucru se va aplica deasemenea dupa ce un arbitru a înmânat sau a pus mingea la dispozitia unui
jucator dupa un minut de întrerupere sau dupa orice oprire a jocului ca urmare a realizarii unui cos.
26.2.2. Jucatorul care efectueaza repunerea in joc se poate misca lateral si/sau in spate si/sau poate pasa
mingea unui coechipier care se afla deasemenea pe, sau în spatele liniei de fund, dar numararea celor 5
secunde va începe din momentul când mingea este la dispozitia primului jucator, în afara terenului.
26.2.3. Adversarii celui care executa repunerea în joc din afara terenului nu trebuie sa atinga mingea dupa
ce aceasta a trecut prin cos. O atingere accidentala sau reflexa poate fi totusi tolerata, dar daca, dupa un
prim avertisment, jucatorul întârzie reluarea jocului prin atingerea mingii, se va acorda o greseala tehnica.
26.3. Ca urmare a unei infractiuni, sau pentru orice alta oprire a jocului
26.3.1. Jucatorul care va repune mingea în joc trebuie sa stea în afara terenului, în locul desemnat de
arbitru, în punctul cel mai apropiat de locul infractiunii, sau de locul unde jocul a fost oprit cu exceptia
oricarui punct situat direct în spatele panoului.
26.3.2. Arbitrul trebuie sa înmâneze mingea, sa o paseze, sau sa o puna la dispozitia jucatorului care
efectueaza repunerea in joc din afara terenului.
26.4. Regula
26.4.1. Jucatorul care efectueaza repunerea în joc din afara terenului nu trebuie:
? Sa atinga mingea în teren înainte ca ea sa fie atinsa de un alt jucator;
? Sa paseasca in teren înainte sau în momentul când paseaza mingea;
? Sa întârzie mai mult de 5 secunde pentru a repune mingea în joc;
? Sa faca în asa fel ca mingea sa ajunga direct în afara terenului de joc, fara a fi atinsa de vreun
alt jucator;
? Sa faca astfel ca mingea sa intre în cos înainte de a fi atinsa de un jucator din teren;
? Sa faca mai mult de un pas normal lateral (aproximativ 1 m.) într-o singura directie, plecând
din locul indicat de arbitru, înainte sau in timpul repunerii mingii in joc. Totusi el poate
efectua o deplasare în spate si perpendiculara pe linie la o distanta oricât de mare de aceastea,
daca conditiile permit.

2000
26.4.2. Nici un alt jucator nu trebuie:

? Sa aiba orice parte a corpului sau deasupra liniilor terenului, înainte ca mingea sa fi fost
aruncata / pasata peste aceste linii.
? Sa fie mai aproape de un (1) metru de jucatorul care efectueaza repunerea, atunci cand distanta
de la liniile ce delimiteaza terenul pâna la primul obstacol este mai mica de doi (2) metri.
Orice infractiune la Art. 26.4. este o abatere .
26.5. Sanctiuni
Mingea este acordata unui adversar pentru o repunere in joc din afara terenului, din punctul unde
s-a efectuat initial repunerea în joc.
Art. 27. MINUTUL DE ÎNTRERUPERE
27.1. Definitie
Un minut de intrerupere este o intrerupere a jocului solicitata de catre antrenorul principal sau cel
secund al echipei.
27.2. Regula
27.2.1. Un minut de întrerupere trebuie sa dureze intotdeauna un (1) minut.
27.2.2. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere incepe atunci când:
? Mingea devine moarta si cronometrul de joc este oprit, si cand arbitrul a terminat comunicarea
sa cu masa scorerului, atunci când el efectueaza semnalizarile corespunzatoare pentru
sanctionarea unei greseli sau abateri.
? Un cos din actiune este reusit impotriva echipei care a solicitat un minut de intrerupere
indiferent daca cererea a fost facuta inainte sau dupa primirea cosului.
27.2.3. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere inceteaza atunci când:
? Un arbitru intra cu mingea în unul din cercuri pentru a efectua o angajare între doi,
? Un arbitru intra cu sau fara minge în spatiul de aruncari libere pentru a administra prima sau
singura aruncare libera.
? Mingea se afla deja la dispozitia unui jucator pentru o repunere în joc din afara terenului.
27.2.4. Pot fi acordate fiecarei echipe câte un (1) minute de întrerupere pentru fiecare din primele trei (3)
perioade de joc, cate doua (2) minute de intrerupere pentru a patra perioada si câte un (1) minut de
întrerupere pentru fiecare prelungire.
27.2.5. Minutul de întrerupere va fi acordat si înregistrat în contul antrenorului care a facut primul
solicitarea, cu exceptia cazului când minutul de întrerupere a fost acordat ca urmare a unui cos din actiune
reusit de adversari si fara ca sa fi fost sanctionata o greseala.
27.2.6. Solicitarea pentru acordarea unui minut de întrerupere poate fi retrasa de o echipa numai înainte ca
scorerul sa fi semnalizat arbitrilor ca a fost facuta o asemenea cerere.
27.2.7. În timpul unui minut de întrerupere jucatorii sunt autorizati sa paraseasca terenul de joc si sa ia loc
pe banca echipei. Toate persoanele autorizate sa se afle în timpul jocului în zona bancii echipei, pot intra

2000
pe teren în timpul unui minut de întrerupere cu conditia ca ei sa ramâna în apropierea zonei bancii
propriei echipe.
27.3. Procedura
27.3.1. Antrenorul sau antrenorul secund au dreptul sa ceara minut de întrerupere. Pentru aceasta ei
trebuie sa se adreseze personal scorerului, solicitând acest lucru cu claritate si aratându- i cu ajutorul
mâinilor semnul pentru “minut de întrerupere”.
27.3.2. Scorerul va indica arbitrilor, ca a fost solicitata acordarea unui minut de întrerupere punând în
functiune semnalul sau sonor, cât mai rapid posibil, atunci când conditiile pentru acordarea acestuia sunt
îndeplinite.
Daca un cos din actiune a fost reusit impotriva echipei care a solicitat un minut de intrerupere,
cronometrorul va opri imediat cronometrul jocului si va actiona semnalul sau sonor.
27.3.3. Minutul de întrerupere începe atunci când arbitrul fluiera si arata semnul conventional
corespunzator pentru minut de întrerupere.
27.3.4. Minutul de întrerupere ia sfârsit atunci când arbitrul fluiera si cere echipelor sa reintre pe teren.
27.4. Restrictii
27.4.1 Un minut de întrerupere nu poate fi acordat între aruncarile libere sau dupa executarea uneia /
unor aruncari libere care sunt consecutive unei singure sanctiuni si pâna când mingea devine din nou
moarta, dupa ce cronometrul a fost pus în functiune si oprit din nou.
Exceptii:
? O greseala se produce între executia unor aruncari libere. În acest caz, aruncarile libere
consecutiv primei greseli vor fi executate si apoi se va acorda un minut de întrerupere înainte
de executarea sanctiunilor pentru greseala comisa ulterior.
? O greseala se produce înainte ca mingea sa devina vie ca urmare a ultimei sau singurei
aruncari libere. În acest caz minutul de întrerupere va fi acordat înainte de executarea
sanctiunilor corespunzatoare noii greseli.
? Când o abatere este sanctionata înainte ca mingea sa devina vie, ca urmare a ultimei sau
singurei aruncari libere si pentru care sanctiunea este angajarea între doi, sau repunerea în joc
din afara limitelor terenului.
În cazul unor serii / grup de aruncari libere ca urmare a sanctiunilor acordate pentru mai mult de o
greseala, fiecare serie / grup va fi tratata separat.
27.4.2. În ultimele doua (2) minute ale jocului si / sau ale fiecarei prelungiri, când cronometrul jocului
este oprit urmare a realizarii unui cos din actiune, echipa care a reusit cosul nu poate sa beneficieze de
un minut de întrerupere .
27.4.3. Minutele de întrerupere care nu au fost utilizate nu pot fi folosite în perioada de joc urmatoare
sau în prelungiri.

2000
Art. 28. ÎNLOCUIRI DE JUCATORI
28.1. Regula
28.1.1. O echipa poate efectua o înlocuire de jucatori în timpul unei oportunitati de inlocuire.
28.1.2. O oportunitate pentru o înlocuire de jucatori începe atunci când:

? Mingea a devenit moarta si cronometrul de joc este oprit, si dupa ce arbitrul care semnalizeaza
o greseala sau abatere si-a terminat comunicarea cu masa scorerului.
? Un cos din actiune a fost reusit in ultimele doua (2) minute ale perioadei a patra sau ale unei
prelungiri impotriva echipei care a solicitat o inlocuire de jucatori.
O oportunitate pentru o înlocuire de jucatori înceteaza atunci când:
? Un arbitru cu mingea în mâna intra în cerc pentru a efectua o angajare între doi (2);
? Un arbitru cu sau fara minge intra în spatiul de aruncari libere pentru administrarea primei sau
singurei aruncari libere;
? Mingea este la dispozitia unui jucator pentru o repunere în joc din afara terenului.
28.1.3. Un jucator care a fost înlocuit nu poate reveni pe teren si înlocuitorul sau devenit jucator nu poate
parasi jocul înainte ca mingea sa devina moarta dupa ce a fost pus în functiune cronometrul de joc pentru
derularea unei noi faze de functionare a acestuia.
Exceptii:
? Daca o echipa ramâne cu mai putin de cinci (5) jucatori;
? Daca un jucator implicat într-o situatie de rectificare a unei erori se afla pe banca echipei dupa
ce a fost înlocuit regulamentar.
28.2. Procedura
28.2.1. Un înlocuitor are dreptul de a solicita o înlocuire de jucator. El trebuie sa faca aceasta ducându-
se si adresându-se personal scorerului. El trebuie sa solicite acest lucru cu claritate si sa faca semnalul
corespunzator cu ajutorul mâinilor. El va sta pe scaunul/banca pentru schimbari pâna la prima
oportunitate de efectuare a schimbarii.
28.2.2. Scorerul va indica arbitrilor ca a fost solicitata o înlocuire de jucatori, actionând semnalul sonor
cât mai rapid posibil când începe o oportunitate pentru înlocuiri de jucatori.
28.2.3. Jucatorul trebuie sa ramâna în afara limitelor terenului pâna când un arbitru fluiera si face semnul
corespunzator pentru înlocuire de jucatori.
28.2.4. Jucatorul care a fost înlocuit nu trebuie sa se prezinte nici arbitrului si nici scorerului. El este
autorizat sa mearga direct la banca echipei sale.
28.2.5. Înlocuirile trebuie sa se efectueze cât mai repede posibil. Jucatorul care a comis a 5-a greseala sau
care a fost descalificat trebuie sa fie înlocuit în interval de 30 secunde. Daca în opinia arbitrului, se
produce o întârziere nejustificata, se va înregistra un minut de întrerupere în contul echipei care a
provocat întârzierea jocului.
28.2.6. Daca o înlocuire de jucatori este solicitata în timpul unui minut de întrerupere înlocuitorul trebuie
sa se prezinte scorerului înainte de a intra pe teren.

2000
28.2.7. O cerere de înlocuire de jucatori poate fi retrasa / anulata numai înainte ca scorerul sa actioneze
semnalul sau sonor.
28.3. Inlocuirile de jucatori nu sunt permise:
28.3.1. Dupa o abatere, daca aceasta înlocuire a fost solicitata de catre echipa care nu este în posesia
mingii pentru o repunre în joc din afara terenului.
Exceptii:
? Echipa care efectueaza repunerea în joc din afara terenului a efectuat o înlocuire de jucatori.
? A fost fluierata o greseala contra uneia dintre echipe.
? A fost acordat un minut de întrerupere oricarei echipe.
? Un arbitru a întrerupt jocul.
28.3.2. Între sau dupa executarea unei / unor aruncari libere ca urmare a unei singure sanctiuni si pâna
când mingea redevine moarta ca urmare a derularii unei faze de functionare a cronometrului de joc;
Exceptii:
? Când se produce o greseala între aruncarile libere. În acest caz aruncarile libere trebuie
executate si înlocuirea se va efectua înainte de administrarea sanctiunii pentru greseala
produsa ulterior.
? Când se produce o greseala înainte ca mingea sa devina vie ca urmare a ultimei sau singurei
aruncari libere. În acest caz, înlocuirea se poate efectua înainte de administrarea sanctiunii
pentru greseala produsa ulterior.
? Când este fluierata o abatere, înainte ca mingea sa devina vie, ca urmare a ultimei sau singurei
aruncari libere si pentru care sanctiunea este angajare între doi (2) sau o repunere în joc din
afara terenului.
În cazul seriilor / grupelor de aruncari libere ca urmare a sanctiunilor decise pentru mai mult de o
greseala, fiecare serie / grup va fi tratat separat.
28.3.3. In cazul unui jucator care trebuie sa ia parte la o angajare între doi (2) sau are de executat una sau
mai multe aruncari libere.
Exceptii:
? Daca el este accidentat;
? Daca el a comis a cincea (5) greseala;
? Daca el a fost descalificat.
28.3.4. Când cronometrul de joc este oprit ca urmare a unui cos din actiune realizat în timpul ultimelor
doua (2) minute ale jocului si / sau al prelungirii / prelungirilor de catre echipa care a solicitat o inlocuire
de jucatori.
Exceptii:
? În timpul unui minut de întrerupere
? Echipa impotriva careia a fost inscris cosul a solicitat si ea o inlocuire de jucatori.
? Atunci când un arbitru a întrerupt jocul.

2000
28.4. Înlocuirea unui jucator care executa o aruncare / aruncari libere
Jucatorul care urmeaza sa execute o aruncare / aruncari libere poate fi înlocuit cu conditia ca:
? Inlocuirea sa fi fost solicitata înainte ca oportunitatea pentru inlocuire sa ia sfarsit in cazul

primei sau singurei aruncari libere;
? În cazul seriilor / grupelor de aruncari libere decise ca urmare a sanctiunilor pentru mai mult
de o greseala fiecare serie / grup va fi tratat separat.
? Daca dupa ultima sau singura aruncare libera mingea devine moarta.
Daca executantul aruncarii / aruncarilor libere este înlocuit, atunci si adversarii pot efectua
deasemenea o singura înlocuire de jucatori, cu conditia ca ea sa fi fost solicitata înainte ca mingea sa
devina vie pentru executarea ultimei sau singurei aruncari libere.
Art. 29. CÂND SE TERMINA O PERIOADA SAU UN JOC
29.1. O perioada, o prelungire sau un joc trebuie sa ia sfârsit atunci când se aude semnalul sonor al
cronometrului care indica terminarea timpului de joc.
29.2. Când o greseala este comisa chiar in momentul, sau putin înainte de a se auzi semanlul
cronometrorului care indica sfârsitul unei perioade sau al unei prelungiri, eventualele aruncari libere
acordate ca urmare a sanctiunii aplicate trebuie sa fie executate.
Art. 30. JOC PIERDUT PRIN NEPREZENTARE
30.1. Regula
O echipa va pierde jocul prin neprezentare, daca:
? Ea refuza sa joace dupa ce a primit dispozitie de la arbitru;

? Prin atitudinea ei împiedica desfasurarea jocului;
? Daca 15 minute dupa ora oficiala de începere a jocului nu este prezenta sau nu este în masura
sa prezinte cinci (5) jucatori gata de joc.
30.2. Sanctiuni
30.2.1. Jocul este câstigat de echipa adversa cu scorul de douazeci – zero ( 20-0). Echipa care a pierdut
prin neprezentare va primi zero (0) puncte în clasament.
30.2.2. Pentru intâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singura serie (totalul punctelor) precum si
pentru Play-Off (cel mai bun din trei jocuri), echipa care a pierdut una din intâlniri prin neprezentare,
pierde seria sau Play-Off prin neprezentare. Acest lucru nu se aplica pentru Play-Off (cel mai bun din
cinci jocuri).
Art. 31. JOC PIERDUT ÎN CONDITII SPECIALE
31.1. Regula
O echipa va pierde jocul prin “înfrângere”, daca în cursul lui numarul minimum de jucatori ramasi
pe teren devine mai mic de doi (2).

2000
31.2. Sanctiune
31.2.1. Daca echipa care beneficiaza de victorie conduce ca scor, rezultatul din momentul opririi jocului
ramâne valabil. Daca aceasta echipa este condusa, scorul va fi de doi – zero (2-0) in favoarea sa, dar
echipa adversa, declarata învinsa, va primi un (1) punct in clasament.
31.2.2. Pentru întâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singura serie (totalul punctelor) , echipa care
a pierdut una din întâlniri prin “înfrângere”, pierde seria prin “infrangere”.

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 6 ABATERI
_____________________________________________________________________________________
Art. 32. ABATERI
32.1. Definitie
O abatere este o infractiune de la reguli.
32.2. Procedura
In cazul sanctionarii unei abateri, arbitrii trebuie sa reflecteze si sa tina seama de urmatoarele
principii fundamentale:
? Spiritul si intentia regulilor cat si necesitatea de a mentine integritatea / cursivitatea
jocului.
? Constanta si intelepciune in aprecierea uniforma la fiecare joc, avand in vedere
aptitudinile jucatorilor implicati cat si atitudinea si comportarea acestora in timpul
jocului.
? Constanta in mentinerea unui echilibru intre controlul jocului si desfasurarea acestuia,
avand capacitatea de a sesiza ceea ce este necesar pentru buna desfasurare a jocului.
32.3. Sanctiuni
Mingea va fi acordata echipei adverse pentru o repunere in joc din exteriorul terenu!ui, de la
punctul cel mai apropiat de unde s-a produs abaterea, cu exceptia zonei situate direct în spatele panoului.
Exceptii Art. 26.5., 41.3., 57.4.6. si 57.5.4.
Art. 33. JUCATOR AFARA DIN JOC. MINGE AFARA DIN JOC
33.1. Definitie
33.1.1. Un jucator este afara din joc atunci când orice parte a corpului sau este în contact cu podeaua sau
orice alt obiect, în afara unui jucator aflat pe, deasupra, sau în afara liniilor care delimiteaza terenul.
33.1.2. Mingea este afara din joc când ea atinge:

? Un jucator sau orice alta persoana care se gaseste în afara limitelor terenului;
? Podeaua sau orice alt obiect aflat pe, deasupra sau în afara limitelor terenului;
? Suportii panoului, partea din spate a panoului, sau orice obiect aflat deasupra si / sau în spatele
panoului.
33.2. Regula
33.2.1. Responsabilitatea pentru minge afara din joc revine ultimului jucator aflat pe teren care a atins-o,
sau care a fost atins de minge, înainte ca ea sa paraseasca limitele terenului, chiar daca mingea a parasit
terenul atingând orice altceva decât un jucator.
33.2.2. Daca mingea iese în afara terenului pentru ca a atins sau a fost atinsa de un jucator care este pe ,
sau în afara limitelor terenului, acel jucator este responsabil pentru iesirea mingii afara din joc.

2000
Art. 34. REGULA DRIBLINGULUI
34.1. Definitie
34.1.1. Un dribling începe în momentul când un jucator care are controlul unei mingii vii pe teren, o
arunca, o loveste, o rostogoleste sau o dribleaza pe sol ,dupa care o reatinge din nou înainte ca ea sa fie
atinsa de alt jucator.
Un dribling se termina în momentul în care un jucator atinge simultan mingea cu ambele mâini
sau când retine mingea cu una sau cu ambele mâini.
In timpul unui dribling mingea poate fi aruncata in aer, dar ea trebuie sa atinga solul inainte de a fi
din nou atinsa cu mana de jucatorul care dribleaza.
Numarul pasilor pe care un jucator îl poate face când mingea nu este în contact cu mâinile sale
este nelimitat;
34.1.2. Pierderea accidentala si apoi recastigarea controlului unei mingii vii pe teren de catre un jucator
este considerata control slab.
34.1.3. Urmatoarele actiuni nu sunt considerate driblinguri:

? Aruncarile succesive la cos;
? Controlul slab al mingii la începutul sau la sfârsitul unui dribling;
? Incercarile de a obtine controlul mingii, lovindu-o pentru a o îndeparta de jucatorii care si-o
disputa;
? Atingerea mingii în scopul de a deposeda un jucator care o controleaza;
? Devierea unei pase si recuperarea / prinderea mingii;
? Pasarea mingii dintr-o mâna în alta si tinerea ei înainte ca ea sa atinga podeaua, cu conditia ca
sa nu se comita o abatere de la regula pasilor.
34.2. Regula
Un jucator nu poate dribla a doua oara dupa ce a terminat primul dribling, doar daca a pierdut
controlul unei mingii vii pe teren, ca urmare:
? A unei aruncari la cos din actiune;
? A lovirii mingii de catre un adversar;
? A unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsa de un alt jucator.
Art. 35. REGULA “PASILOR”
35.1. Definitie
35.1.1. Abaterea de pasi este miscarea unuia sau ambelor picioare, in orice directie, in timp ce un jucator
tine in mana (maini) o minge vie pe teren, in afara limitelor precizate in acest articol.
35.1.2. O pivotare are loc atunci când un jucator, aflat in posesia unei mingii vii pe teren, deplaseaza
acelasi picior o data sau de mai multe ori în orice directie, în timp ce celalalt picior, denumit picior pivot,
este tinut în acelasi punct de contact cu podeaua.
35.2. Regula

2000
35.2.1. Stabilirea piciorului pivot
? Un jucator care prinde mingea, având ambele picioare pe podea, poate sa utilizeze oricare
dintre picioare ca picior pivot. Daca unul dintre picioare este ridicat atunci celalalt devine
picior pivot;
? Un jucator care prinde mingea, atunci când este în miscare sau atunci când dribleaza, se
poate opri, iar piciorul pivot se stabileste dupa cum urmeaza:
- Daca un picior este în contact cu podeaua:
? Acel picior devine picior pivot imediat dupa ce celalat picior atinge podeaua;
? Jucatorul poate sari de pe acel picior si sa aterizeze simultan pe ambele
picioare. ln acest caz nici unul dintre picioare nu mai poate deveni picior pivot.
- Daca ambele picioare nu sunt în contact cu podeaua si jucatorul:
? Aterizeaza simultan pe ambele picioare, atunci el poate sa utilizeze oricare
dintre picioare ca picior pivot. Din momentul în care unul dintre cele doua
picioare este ridicat celalalt devine picior pivot;
? Aterizeaza pe un picior, urmat de celalalt, atunci primul picior care a atins
podeaua devine picior pivot;
? Aterizeaza pe un picior, atunci el poate sari de pe acest picior si poate reveni
simultan pe podea cu ambele picioare. In acest caz nici unul dintre picioare nu
mai poate fi picior pivot.
35.2.2. Inaintarea cu mingea
? Dupa ce jucatorul si-a stabilit piciorul pivot in timp ce controleaza o minge vie pe teren:
- Când el executa o pasa sau o aruncare la cos din actiune, piciorul pivot poate fi ridicat,
dar nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea sa paraseasca mâna (mâinile)
jucatorului;
- La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea sa paraseasca
mâna (mâinile) jucatorului.
? Dupa ce jucatorul s-a oprit si nici un picior nu este picior pivot:
- Când el executa o pasa sau o aruncare la cos din actiune, unul sau ambele picioare poate /
pot fi ridicate, dar nu mai poate / pot fi repuse pe podea înainte ca mingea sa paraseasca
- La plecarea in dribling nici un picior nu poate fi ridicat înainte ca mingea sa paraseasca
35.2.3. Jucator care cade, este intins sau este asezat pe teren
Nu este o abatere de la acest articol când un jucator care detine mingea cade pe teren, sau daca
el câstiga controlul mingei când este întins sau asezat.
Este o abatere daca dupa aceea jucatorul aluneca, se rostogoleste, sau incearca sa se ridice
atunci când tine mingea în mâini.
Art. 36. REGULA CELOR 3 SECUNDE
36.1. Regula
36.1.1. Daca o echipa are controlul unei mingii vii pe teren si cronometrul este în functiune, un jucator al

2000
acelei echipe nu poate ramâne pentru mai mult de 3 secunde consecutive în zona de restrictie adversa.
36.1.2. O toleranta poate fi admisa în cazul unui jucator care:

? Face o încercare pentru a parasi zona de restrictie.
? Se afla în zona de restrictie atunci când el sau un coechipier este în actiune de aruncare la cos,
iar mingea paraseste sau este pe punctul de a parasi mâna / mâinile aruncatorului;
? Aflându-se în zona de restrictie mai putin de 3 secunde dribleaza în interiorul acesteia pentru a
arunca la cos.
36.1.3. Pentru a fi considerat în afara zonei de restrictie un jucator trebuie sa fie cu ambele picioare în
contact cu terenul in afara zonei restrictive.
Art. 37. JUCATOR STRÂNS MARCAT
37.1. Definitie
Un jucator care detine o minge vie pe teren este strans marcat atunci cand un adversar se afla
intr-o pozitie activa de aparare la o distanta de cel mult un (1) metru.
37.2. Regula
Un jucator strâns marcat trebuie sa o paseze, sa dribleze, sau sa arunce mingea la cos într- un
interval de cinci (5) secunde.
Art. 38. REGULA CELOR 8 SECUNDE
38.1.1. Daca un jucator are controlul unei mingii vii, în zona sa din spate, echipa sa trebuie sa treaca
mingea în zona din fata într- un interval de 8 secunde.
38.1.2. Zona din spate a unei echipe cuprinde cosul propriu, fata dinspre teren a panoului si suprafata de
teren situata intre linia de fund din spatele propriului cos, liniile de tuse si linia de centru.
38.1.3. Zona din fata a unei echipe este partea de teren care cuprinde cosul adversarului, partea din fata a
panoului adversarului si suprafata de teren situata între linia de fund din spatele cosului adversarului,
liniile de tuse si marginea liniei de centru cea mai apropiata de cosul adversarului.
38.1.4. Mingea este considerata în zona din fata a unei echipe atunci când atinge zona din fata sau
atinge un jucator sau un arbitru care are o parte a corpului sau în contact cu zona din fata.
Art. 39. REGULA DE 24 SECUNDE
39.1. Regula
39.1.1. Atunci când un jucator preia controlul unei mingii vii pe teren, echipa acestuia trebuie sa
efectueze o aruncare la cos din actiune într- un interval de 24 secunde .
Pentru ca aruncarea la cos sa fie considerata corecta, urmatoarele conditii trebuie indeplinite:
? Mingea trebuie sa paraseasca mana / mainile jucatorului inainte ca semnalul sonor al
aparatului de 24 secunde sa intre in functiune;
? Dupa ce mingea a parasit mana / mainile jucatorului, ea trebuie sa atinga inelul inainte ca
semnalul sonor al aparatului de 24 secunde sa intre in functiune.

2000
39.1.2. Daca echipa care controleaza mingea nu reuseste sa efectueze o aruncare la cos în 24 secunde,
acest lucru va fi indicat prin semnalul sonor al operatorului de 24 secunde.
39.1.3. Atunci cand se incearca o aruncare la cos din actiune in apropiere de terminarea perioadei
de 24 secunde si semnalul sonor se declanseaza in timp ce mingea se afla in aer dupa ce a parasit
mana / mainile jucatorului pentru efectuarea aruncarii, daca mingea intra in cos, cosul este valabil
indiferent daca ea a intrat direct sau dupa ce a atins inelul.
39.2. Procedura
39.2.1. Daca un arbitru constata ca aparatul / cronometrul de 24 sec. a fost readus din greseala la 24 sec.
în timp ce mingea este vie si cronometrul jocului este în functiune, arbitrul va opri jocul imediat daca
acest lucru nu va dezavantaja vreuna dintre echipe. Aparatul / cronometrul de 24 sec. va fi corectat în asa
fel încât sa afiseze numarul de secunde care au mai ramas din atac în momentul în care s-a produs
greseala, iar posesia mingii va fi atribuita echipei care avea controlul ei in momentul comiterii erorii.
39.2.2. Daca aparatul / cronometrul de 24 sec. emite semnalul sonor din greseala atunci când o echipa
controleaza mingea, arbitrul trebuie sa opreasca jocul. Posesia mingii va fi atribuia echipei care a avut
controlul acesteia când a fost declansat din eroare semnalul sonor si se va acorda o noua perioada de 24
sec.
Toate restrictiile referitoare la interventii la cos sau la minge vor fi puse in aplicare.
39.2.3. Daca aparatul / cronometrul de 24 sec. emite semnalul sonor din greseala când nici o echipa nu
controleaza mingea jocul va fi reluat printr-o angajare între doi.
Art. 40. MINGE ÎNTOARSA ÎN ZONA DIN SPATE
40.1. Definitie
40.1.1. O minge este întoarsa în zona din spate atunci când:

? Atinge zona din spate.
? Atinge un jucator sau un arbitru, care are o parte a corpului sau în contact cu zona din spate.
40.1.2. O minge este considerata ca a fost întoarsa în zona sa din spate când un jucator al echipei care
controleaza mingea:
? Este ultimul care a atins mingea în zona din fata si dupa aceea un jucator al aceleiasi echipe
este primul care atinge mingea:
- Dupa ce aceasta a atins zona din spate, sau
- Daca acest jucator este în contact cu zona din spate
? Este ultimul care atinge mingea în zona sa din spate, dupa care mingea atinge zona din fata si
în continuare un jucator al aceleiasi echipe care este în contact cu zona din spate este primul
care atinge mingea.
Aceasta restrictie se aplica în toate situatiile care se produc în zona din fata a unei echipe, inclusiv
repunerile în joc din exteriorul terenului.

2000
40.2. Regula
Un jucator a carui echipa are controlul unei mingii vii în zona sa din fata nu poate sa o readuca în
zona sa din spate.
Regula nu se aplica la repunerile în joc din lateral, atunci cand aruncarea (aruncarile) libere este
(sunt) urmata(e) de posesia mingii pentru o repunere in joc de la linia de centru.
Art. 41. INTERVENTIE PE TRAIECTORIA MINGII SPRE COS SI INTERVENTIE LA MINGE
41.1. Definitie
41.1.1. O aruncare la cos din actiune este atunci când mingea este tinuta in mâna /mâinile jucatorului si
apoi este proiectata prin aer spre cosul adversarilor.
O voleibolare este atunci cand mingea este directionata (impinsa) cu mâna /mâinile jucatorului
spre cosul adversarilor.
Un slam-dunk este atunci cand mingea este introdusa fortat sau se incearca introducerea ei fortata
de sus in jos cu mâna /mâinile in cosul adversarilor.
O voleibolare si un slam-dunk sunt deasemenea considerate ca aruncari la cos din actiune.
41.1.2. O aruncare la cos din actiune incepe atunci cand mingea paraseste mana / mainile unui jucator
care este in actiune de aruncare la cos.
41.1.3. O aruncare la cos din actiune se termina atunci cand mingea:
? Intra in cos direct de sus in jos si ramane in cos sau trece prin el.
? Nu mai are posibilitatea sa intre in cos fie direct din aruncare fie dupa ce a atins inelul.
? Este atinsa regulamentar de un jucator dupa ce a atins inelul.
? Atinge podeaua.
? Devine moarta.
41.2. Regula
41.2.1. O interventie pe traiectoria mingii spre cos se produce atunci cand in timpul unei aruncari la
cos din actiune:
? Un jucator atinge mingea când aceasta se afla pe o traiectorie descendenta complet deasupra
nivelului inelului.
? Un jucator atinge mingea dupa ce aceasta a atins panoul si mingea se gaseste complet deasupra
nivelului inelului.
Aceasta restrictie se aplica numai pâna când mingea nu mai are posibilitatea sa intre in cos direct
sau dupa ce a atins inelul.
41.2.2. O interventie la minge se produce atunci cand in timpul unei aruncari la cos din actiune:
? Un jucator atinge cosul sau panoul atunci când mingea este în contact cu inelul.
? Un jucator introduce mâna / bratul prin cos pe dedesubt si atinge mingea.
? Un jucator aparator atinge mingea sau cosul atunci când mingea se afla în cos.
? Un aparator face sa vibreze panoul sau inelul de asa maniera încât dupa parerea arbitrului acest
lucru împiedica intrarea mingii în cos.

2000
41.2.3. In timp ce mingea se gaseste in aer ca urmare a unei aruncari la cos din actiune si dupa aceea un
arbitru fluiera sau cronometrul jocului sau aparatul de 24 sec. suna, se vor aplica toate prevederile
referitoare la interventia la cos si la minge.
41.3. Sanctiuni
41.3.1. Daca abaterea este comisa de catre un atacant nu va fi acordat nici un punct. Mingea va fi
atribuita adversarilor pentru o repunere în joc din exteriorul terenului de la nivelul prelungirii liniei de
aruncari libere.
41.3.2. Daca abaterea este comisa de catre un aparator se vor acorda echipei aflate in atac:
? Doua (2) puncte daca aruncarea la cos a fost executata din zona cosului de 2 puncte.
? Trei (3) puncte daca aruncarea la cos a fost executata din zona cosului de 3 puncte.
Acordarea punctelor si reluarea jocului este aceeasi ca si in cazul cand punctele acordate au
rezultat din intrarea efectiva a mingii in cos.
41.3.3. Dca abaterea este comisa simultan de jucatori ai ambelor echipe , nu se va acorda nici un punct.
Jocul va fi reluat printr-o angajare intre doi.

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 7 GRESELI
_____________________________________________________________________________________
Art.42. GRESELI
42.1. Definitie
Greseala este infractiunea de la reguli, care implica un contact personal cu un adversar, si / sau un
comportament antisportiv;
42.2. Regula
O greseala este înregistrata în contul jucatorului vinovat si se sanctioneaza conform dispozitiilor
articolului corespunzator din prezentul regulament.
Art.43. CONTACT
43.1. Definitie
43.1.1. In jocul de baschet contactele personale nu pot fi evitate atâta timp cât 10 jucatori se deplaseaza
cu mare rapiditate intr-un spatiu limitat;
43.1.2. Pentru a determina daca un astfel de contact trebuie sau nu sanctionat, în fiecare situatie de
contact, arbitrii vor tine seama si vor decide având în vedere urmatoarele principii fundamentale, si
anume:
? Spiritul si scopul regulilor si necesitatea de a mentine fluenta jocului.

? Consecventa în aplicarea conceptului “avantaj / dezavantaj” prin intermediul caruia arbitrii nu
trebuie sa “caute” sa întrerupa inutil cursivitatea jocului, pentru a sanctiona un contact
personal întâmplator care nu ofera nici un avantaj jucatorului responsabil de producerea lui si
nici nu- l pune pe jucatorul care a suferit contactul în dezavantaj.
? Consecventa si intelepciune în aplicarea unei aprecieri uniforme a contactelor la fiecare joc
tinând cont permanent de posibilitatile jucatorilor implicati cât si de atitudinea si conduita lor
în timpul jocurilor.
? Consecventa în mentinerea unui echilibru între controlul jocului (de catre arbitru) si
cursivitatea acestuia, întelegand ceea ce încearca sa faca jucatorii si sanctionând ceea ce este
just pentru desfasurarea jocului.
Art. 44. GRESEALA PERSONALA
44.1. Definitie
44.1.1. O greseala personala este greseala unui jucator care provoaca un contact ilegal cu un adversar
indiferent daca mingea este vie sau moarta.
Un jucator nu trebuie sa tina, sa obstructioneze, sa împinga, sa forteze, sa puna piedica, sau sa
împiedice înaintarea unui adversar prin extinderea mâinilor, bratelelor , coatelor, umerilor, coapselor,
genunchilor sau a picioarelor sau prin înclinarea corpului într-o pozitia anormala (în afara cilindrului sau)
si nici sa apeleze la mijloace brutale sau violente;

2000
44.1.2. Obstructia: este contactul personal neregulamentar prin care se împiedica înaintarea unui
adversar care controleaza sau nu mingea;
44.1.3. Fortarea: este contactul personal provocat de jucatorul, care are sau nu posesia mingii si care
împinge sau încearca sa treaca în forta când în drumul sau se afla pieptul unui adversar;
44.1.4. Marcajul din spate : este contactul personal provocat de un aparätor care se afla plasat în spatele
unui atacant. Simplul fapt ca aparatorul încearca sa joace mingea, nu justifica producerea de catre el a
unui contact din spate asupra adversarului sau;
44.1.5. Tinerea: este contactul personal cu un adversar caruia i se restrânge libertatea de miscare. Acest
contact (tinerea) se poate produce cu orice parte a corpului;
44.1.6. Blocaj / paravan neregulamentar: este tentativa de a întârzia / devia sau de a împiedica
neregulamentar un adversar care nu controleaza mingea sa ocupe pozitia pe care o doreste pe terenul de
joc.
44.1.7. Folosirea ilegala a mâinilor: se produce atunci când un aparator care se afla în pozitia de aparare
foloseste una sau ambele mâini pentru a produce un contact cu un adversar, prin care se împiedica
libertatea de miscare / înaintare a acestuia.
44.1.8. Impingererea: este contactul personal provocat cu orice parte a corpului si care are loc atunci
când un jucator deplaseaza sau încearca sa deplaseze în forta un adversar care are sau nu controlul mingii;
44.2. Sanctiuni
O greseala peronala va fi înscrisa în toate cazurile în contul jucatorului vinovat. În plus:
44.2.1. Daca greseala este comisa asupra unui jucator care nu este în actiune de aruncare la cos:
? Jocul va fi reluat prin repunerea mingii în joc din exteriorul terenului de catre echipa adversa,
din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs infractiunea;
? Daca echipa al carei jucator care a comis greseala se afla sub incidenta situatiei de aplicare a
sanctiunilor corespunzatoare prevederilor Art. 55 (Greseli de echipa) atunci aceste prevederi
vor fi aplicate.
44.2.2. Daca greseala este comisa asupra unui jucator care este în actiune de aruncare la cos:
? Daca cosul este reusit, el va conta si în plus se va acorda o (1) aruncare libera;
? Daca este vorba de o aruncare de doua (2) puncte nereusita, se vor acorda doua (2) aruncari
libere;
? Daca este vorba de o aruncare de trei (3) puncte nereusita, se vor acorda trei (3) aruncari
libere.
? Si asupra acelui jucator se comite o greseala personala in momentul sau chiar inainte ca
semnalul sonor sa sune indicand sfarsitul unei perioade de joc sau prelungiri sau cand
semnalul sonor al aparatului de 24 sec. se declanseaza in timp ce mingea este inca in mana /
mainile jucatorului si mingea intra in cos, acesta nu va fi acordat. Se vor acorda doua (2) sau
trei (3) aruncari libere.

2000
44.3. Principiul cilindrului
Principiul cilindrului este definit ca fiind spatiul din interiorul unui cilindru imaginar ocupat de
un jucator pe terenul de joc. El include si spatiul de deasupra lui si este delimitat astfel:
? în fata: prin palmele mainilor.
? în spate: de conturul coapselor si al posteriorului jucatorului.
? în lateral: prin conturul exterior al bratelor si picioarelor jucatorului.
Mainile si bratele pot fi intinse in fata pieptului avand o deschidere egala cu distanta dintre
picioare, bratele fiind indoite de la coate in asa fel incat antebratele si mainile sunt ridicate. Departarea
picioarelor trebuie sa fie proportionala cu talia.
Diagrama 13 – Principiul cilindrului
44.4. Principiul verticalitatii
44.4.1. Pe terenul de baschet fiecare jucator are dreptul sa ocupe orice pozitie (cilindru) de pe teren care
nu a fost deja ocupata de un jucator advers.
44.4.2. Acest principiu protejeaza spatiul de pe sol pe care- l ocupa jucatorul cât si spatiul de deasupra lui
sau când el sare vertical, spatiul de pe teren situat sub jucator.
44.4.3. Daca un jucator paraseste pozitia sa verticala (cilindru) si se produce un contact cu un adversar
care ocupase deja o pozitie verticala (cilindru), jucatorul care si-a parasit pozitia verticala (cilindru) este
responsabil de contactul produs.
44.4.4. Aparatorul nu trebuie sanctionat daca sare vertical parasind solul (în interiorul cilindrului sau),
sau având mainile si bratele intinse vertical deasupra lui si in interiorul cilindrului sau;
44.4.5. Un jucator atacant care se afla pe podea sau în aer nu trebuie sa produca un contact cu un
aparator aflat în pozitie regulamentara de aparare prin:
? Folosirea bratelor pentru a-si crea un spatiu suplimentar (a se degaja);
? Departarea picioarelor sau bratelor pentru a produce un contact în timpul sau imediat dupa o
aruncare la cos.

2000
44.5. Pozitia legala în aparare
44.5.1. Un aparator ocupa o pozitie legala initiala în aparare, atunci când:
? Se gaseste cu fata la adversar si

? Are ambele picioare pe sol.
44.5.2. Pozitia legala de aparare se extinde, pe verticala, deasupra lui (cilindru). El poate sa ridice bratele
si mainile deasupra capului sau, sa sara vertical, dar ele trebuie sa ramâna în pozitie verticala, în interiorul
cilindrului imaginar.
44.6. Apararea unui jucator care controleaza mingea
44.6.1. Atunci când se efectueaza apararea unui jucator care controleaza mingea (o tine sau dribleaza),
notiunile de spatiu si timp nu mai sunt luate în consideratie.
44.6.2. Jucatorul care detine mingea trebuie sa se astepte sa fie aparat si deci trebuie sa fie pregatit sa se
opreasca sau sa-si schimbe directia imediat ce un adversar a ocupat o pozitie regulamentara initiala de
aparare în fata sa chiar si aunci când acest lucru se petrece într-o fractiune de secunda.
44.6.3. Aparatorul trebuie sa ocupe o pozitie regulamentara initiala de aparare evitând sa provoace un
contact corporal înainte sa-si ocupe pozitia.
44.6.4. Din momentul în care un aparator a ocupat o pozitie regulamentara initiala de aparare el se poate
misca în scopul de a se apara împotriva adversarului sau dar el nu poate sa-si deplaseze bratele sau sa-si
miste umerii, coapsele sau picioarele sale si prin aceasta sa produca un contact pentru a împiedica un
jucator care dribleaza sa- l depaseasca.
44.6.5. Pentru a judeca o situatie de obstructie sau de trecere in forta a unui jucator care are mingea, un
arbitru trebuie sa foloseasca urmatoarele principii:
? Aparatorul trebuie sa-si stabileasca o pozitie regulamentara de aparare cu fata la atacantul cu

mingea si având ambele picioare pe podea;
? Aparatorul poate sa stea pe loc, sa sara vertical, sau sa se deplaseze lateral sau în spate în
scopul mentinerii pozitiei regulamentare de aparare.
? In miscarea sa pentru mentinerea pozitiei initiale regulamentare de aparare el se poate afla
pentru scurt timp cu unul sau ambele picioare în aer, atâta timp cât deplasarea sa este laterala
sau înapoi dar nu spre jucatorul care are mingea.
? Contactul trebuie sa se produca in tors (piept), caz in care aparatorul va fi considerat ca a fost
primul care a ocupat locul respectiv.
? Dupa ce si-a stabilit o pozitie regulamentara de aparare, aparatorul se poate rasuci în
interiorul cilindrul sau pentru a atenua un soc sau pentru a evita o accidentare.
Daca prevederile de mai sus sunt îndeplinite atunci greseala personala va fi considerata ca
fiind comisa de jucatorul cu mingea.

2000
44.7. Jucator in aer
44.7.1. Un jucator care sare in aer dintr-un punct oarecare al terenului are dreptul sa aterizeze în acelasi
loc.
44.7.2. El are dreptul sa aterizeze si în alt loc, cu conditia ca sa nu existe nici un adversar între locul de pe
care a facut saritura si cel pe care urmeaza sa aterizeze si acest loc sa nu fi fost deja ocupat de un adversar
în momentul începerii sariturii;
44.7.3. Daca un jucator care a sarit si a aterizat, dar datorita elanului, provoaca un contact cu un adversar
care este într-o pozitie regulamentara de aparare în apropierea locului aterizarii, vinovat de contact este
jucatorul care a sarit.
44.7.4. Un jucator nu are dreptul sa se miste / aseze în drumul unui adversar, dupa ce acesta a facut
saritura in aer.
44.7.5. Deplasarea si / sau ocuparea unui loc sub un jucator care este în aer, este deobicei o greseala
antisportiva si în unele cazuri ea poate fi o greseala descalificatoare .
44.8. Apararea unui jucator care nu controleaza mingea
44.8.1. Un jucator care nu controleaza mingea are dreptul sa se miste liber pe teren si sa ocupe orice
pozitie care nu este deja ocupata de un adversar.
44.8.2. Cand este aparat un jucator care nu controleaza mingea, notiunile de timp si spatiu trebuiesc
aplicate. Aceasta înseamna ca un aparator nu poate sa ocupe o pozitie prea aproape si / sau cu o
asemenea rapiditate în drumul unui adversar în miscare, asa fel încât acesta sa nu aiba timp sau distanta
necesara pentru a se opri sau schimba directia.
Distanta este direct proportionala cu viteza adversarului, niciodata mai mica de 1 pas si niciodata
mai mare de 2 pasi normali.
Daca un jucator nu respecta notiunile de timp si spatiu când ocupa pozitia initiala de aparare si din
aceasta cauza se produce un contact el este responsabil pentru acest contact.
44.8.3. Atunci când un aparator a ocupat o pozitie initiala regulamentara de aparare el nu trebuie sa
produca un contact cu un adversar în scopul de a-l impiedica sa treaca întinzând bratele, umerii, coapsele
sau picioarele în drumul acestuia. El poate totusi sa se întoarca sau sa-si pozitioneze bratele in fata si
aproape de corp, in interiorul cilindrului sau, pentru a evita o accidentare.
44.9. Blocaj / paravan legal sau ilegal
44.9.1. Un blocaj / paravan se produce când un jucator încearca sa întârzie sau sa impiedice un adversar,
care nu controleaza mingea, sa ajunga într-o pozitie oarecare pe teren;
44.9.2. Blocajul este legal atunci când jucatorul care- l executa:

? Sta pe loc (în interiorul cilindrului) în momentul contactului.
? Are cele doua picioare pe podea în momentul producerii contactului.
44.9.3. Blocajul este ilegal când jucatorul care- l executa:

2000
? A fost în miscare în momentul producerii contactului;

? Nu a lasat distanta necesara în momentul efectuarii blocajului, în afara câmpului vizual al unui
adversar, care avea o pozitie statica în momentul producerii contactului.
? Nu a respectat elementele de timp si spatiu fata de un adversar în miscare , atunci când s-a
produs contactul.
44.9.4. Dca blocajul este executat în câmpul vizual lateral sau în fata unui adversar imobil, el se poate
aseza atât de aproape cât doreste, atâta timp cât nu provoaca un contact.
44.9.5. Daca blocajul este facut în afara câmpului vizual al unui adversar care sta nemiscat, jucatorul
care efectueaza blocajul, trebuie sa se aseze la o asemenea distanta încât jucatorul blocat sa poata face un
(1) pas normal spre blocaj, fara a produce un contact.
44.9.6. Daca adversarul este în miscare , notiunile de timp si spatiu vor fi aplicate. Cel care efectueaza
blocajul trebuie sa lase suficient loc pentru a permite jucatorului blocat sa evite blocajul, oprindu-se sau
schimbând directia.
Distanta nu va fi niciodata mai mica de un (1) pas si mai mare de doi (2) pasi normali.
44.9.7. Un jucator blocat legal este responsabil de orice contact produs cu jucatorul care a efectuat
blocajul.
44.10. Obstructie
44.10.1.Un jucator care încearca sa faca un blocaj, comite o obstructie daca se produce un contact, când el
este în miscare, si daca adversarul sau este în pozitie stationara sau efectueaza o miscare de retragere în
raport cu el.
44.10.2.Daca un jucator, fara sa tina seama de minge, stând cu fata la un adversar, îsi schimba pozitia
când adversarul îsi schimba si el pozitia, acest jucator este responsabilul principal al oricarui contact care
va rezulta, în afara de cazul ca nu intervin alti factori.
Expresia “în afara de faptul ca nu intervin alti factori”, enuntata mai sus, se refera la actiunile
premeditate de a împinge, de a trece prin forta sau de a tine, comise de jucatorul asupra caruia s-a facut
blocajul.
44.10.3.Este permis unui jucator sa-si întinda bratul (tele) sau cotul (tele) in afara cilindrului sau, atunci
când ocupa o pozitie pe teren, dar el (ele) trebuie lasat(e) în jos în interiorul cilindrului atunci cand un
adversar încearca sa treaca. Daca jucatorul are bratul (ele) sau cotul (ele) in exteriorul cilindrului sau si se
produce un contact, înseamna ca el a provocat o obstructie sau tinere.
44.11. Atingerea unui adversar cu mâinile (mana) si / sau bratele (bratul)
44.11.1.Atingerea unui adversar cu mâna / mâinile si / sau bratul / bratele nu constituie în sine o
infractiune.
44.11.2.Arbitrii vor decide daca jucatorul care a comis contactul a obtinut un avantaj în urma acestei
situatii. Daca contactul provocat de jucator împiedica în orice mod libertatea de miscare în orice directie a
adversarului, aceasta constituie o greseala.

2000
44.11.3.Folosirea ilegala a mâinii / mâinilor sau întinderea bratului / bratelor are loc atunci când un
aparator este intr-o pozitie de aparare si ele sunt plasate pe, si ramân în contact cu un adversar care are
sau nu mingea.
44.11.4.Atingerea repetata cu mâna sau cu vârful degetelor a unui adversar cu sau fara minge poate fi
deasemenea considerata ca o greseala, deoarece aceasta poate conduce la o agravare a duritatilor.
44.11.5.Sunt considerate ca fiind o greseala a unui atacant care are mingea:
? “Însurubarea” bratului sau al cotului în jurul unui aparator (trecerea în spate) în scopul de a
obtine un avantaj;
? Împingerea “in afara” în scopul îndepartarii unui aparator si al împiedicarii lui sa joace sau sa
încerce sa joace mingea sau pentru a crea un spatiu mai mare intre el si aparator.
? Intinderea mâinii sau bratului când dribleaza în scopul de a împiedica un adversar sa câstige
posesia mingii;
44.11.6.Sunt considerate ca fiind o greseala a unui atacant care nu are mingea atunci când el împinge
“in afara” un adversar pentru:
? A se elibera în scopul de a primi mingea;

? A împiedica un aparator sa joace sau sa încerce sa joace mingea;
? A-si crea mai mult spatiu între el si jucatorul aparator.
44.12. Jocul pivotului / centrului
44.12.1.Principiul verticalitatii se aplica si în jocul pivotului / centrului.

Atât jucatorul atacant în postul pivot / centru cât si aparatorul sau, trebuie sa-si respecte reciproc
dreptul fiecaruia la verticalitatea (cilindrul) celuilalt;
44.12.2.Este ilegal atat pentru un atacant în pozitia pivot / centru cat si pentru aparatorul sau sa-si
îndeparteze adversarul din pozitia pe care o ocupa cu ajutorul umerilor sau coapselor sau sa împiedice
libertatea de miscare a acestuia cu ajutorul bratelor, coatelor departate, genunchilor sau a oricarei parti a
corpului.
Art. 45. DUBLA GRESEALA
45.1. Definitie
Dubla greseala este situatia în care doi adversari comit un contact personal, unul împotriva
celuilalt, aproximativ în acelasi timp.
45.2. Sanctiuni
45.2.1. O greseala personala se va înscrie în contul fiecarui jucator. Nu va fi acordata nici o aruncare
libera.
45.2.2. Jocul va fi reluat astfel:
? Daca un cos valabil a fost marcat în acelasi timp, mingea va fi repusa în joc de la linia de fund

2000
de catre adversarii echipei care a reusit cosul.

? Daca o echipa avea controlul mingii sau avea dreptul de posesie a mingii, repunerea mingii în
joc se va face din afara terenului, din punctul cel mai apropiat de locul producerii infractiunii
de catre aceasta echipa.
? Daca nici o echipa nu avea controlul mingii si nici dreptul de posesie a mingii, se va efectua o
angajare între cei doi jucatori implicati, în cercul cel mai apropiat de locul unde s-a produs
infractiunea.
Art. 46. GRESEALA ANTISPORTIVA
46.1. Definitie
46.1.1. O greseala antisportiva este greseala personala a unui jucator care dupa parerea arbitrului, nu a
facut o încercare regulamentara de a juca direct mingea, în limitele spiritului si a prevederilor acestui
regulament.
46.1.2. Greseala antisportiva trebuie interpretata si sanctionata de aceiasi maniera pe tot parcursul
jocului.
46.1.3. Arbitrii trebuie sa judece numai actiunea.
46.1.4. Pentru judecarea corecta a greselilor antisportive arbitrii trebuie sa aplice urmatoarele principii:
? Daca un jucator nu face nici un efort pentru a juca mingea, contactul pe care l- a produs este o
greseala antisportiva.
? Daca în efortul de a juca mingea jucatorul produce un contact excesiv (greseala dura) acest
contact trebuie sa fie considerat ca unul antisportiv;
? A tine, a lovi sau a împinge deliberat un adversar este o greseala antisportiva.
? Daca un jucator comite o greseala facând un efort vizibil de a juca mingea (actiune normala de
baschet) aceasta nu este o greseala antisportiva.
46.1.5. Un jucator care comite în mod repetat greseli antisportive trebuie sa fie descalificat.
46.2. Sanctiuni
46.2.1. O greseala antisportiva va fi înscrisa în contul jucatorului vinovat.
46.2.2. Una sau mai multe aruncari libere vor fi acordate echipei adverse, urmate de posesia mingii.
Numarul de aruncari libere vor fi acordate dupa cum urmeaza:
? Daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care nu este în actiune de aruncare la cos se
vor acorda doua (2) aruncari libere.
? Daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care este în actiune de aruncare la cos, cosul
daca a fost reusit va conta si in plus se va acorda o (1) aruncare libera.
? Daca greseala a fost comisa asupra unui jucator în actiune de aruncare la cos, si daca cosul nu
a fost reusit, se vor acorda doua (2) sau trei (3) aruncari libere în functie de locul de unde s-a
efectuat încercarea de aruncare la cos;

2000
Art. 47. GRESEALA DESCALIFICATOARE
47.1. Definitie
47.1.1. Orice comportare flagranta, cu caracter nesportiv a jucatorilor, inlocuitorilor, antrenorului

principal, antrenorului secund si însotitorilor echipei este o greseala descalificatoare .
47.1.2. Un antrenor va fi descalificat când:
? El este sanctionat cu doua (2) greseli tehnice ca urmare a unui comportament nesportiv
personal (“C”).
? El acumuleaza un numar de trei (3) greseli tehnice ca urmare a unei comportari nesportive a
antrenorului secund, a oricarui înlocuitor sau însotitor al echipei care sunt autorizati sa stea pe
banca echipei (“B”), sau în toate cazurile în care el acumuleaza trei (3) greseli tehnice, din
care una a fost dictata personal împotriva sa (“C”).
47.1.3. Un antrenor care a fost descalificat va fi înlocuit de antrenorul secund, daca acesta a fost înscris în
foaia de arbitraj. Daca echipa nu are antrenor secund înscris în foaia de arbitraj, el va fi înlocuit de
capitanul echipei.
47.2. Sanctiuni
47.2.1.O greseala descalificatoare va fi trecuta în contul celui vinovat.
47.2.2. El va trebui sa fie descalificat si sa fie trimis la vestiar unde va ramâne pe toata durata ulterioara a
timpului de joc, sau, daca doreste, el poate parasi sala de joc (cladirea).
47.2.3. O aruncare sau aruncari libere vor fi acordate echipei adverse, urmate de posesia mingii.
Numarul aruncarilor libere acordate va fi stabilit de aceeasi maniera ca in cazul greselii
antisportive, Art 46.2.2.
Art. 48. REGULI DE COMPORTAMENT
48.1. Definitie
48.1.1. Desfasurarea normala a unui joc presupune colaborarea totala si loiala între arbitrii,
asistentii lor si comisar pe de o parte, si membrii celor doua echipe (jucatorii, antrenorii, antrenorii
secunzi, înlocuitorii si persoanele care însotesc echipele) pe de alta parte.
48.1.2. Cele doua echipe au dreptul sa faca tot posibilul pentru a obtine victoria, cu conditia sa o faca într-
un spirit de sportivitate si fair – play.
48.1.3. Orice încalcare deliberata sau repetata a acestei cooperari sau a spiritului acestor reguli trebuiesc
considerate greseli tehnice si sanctionate conform prevederilor articolelor aferente.
48.1.4. Arbitrii pot preveni greselile tehnice avertizand componentii echipei / echipelor sau chiar trecand
cu vederea infractiuni tehnice minore cu caracter administrativ, care sunt evident neintentionate si care nu
au vreun efect direct asupra jocului, exceptand situatiile cand acestea se repeta dupa avertisment.

2000
48.1.5. Daca o infractiune tehnica este descoperita dupa ce mingea este vie, jocul va fi oprit si se va
acorda o greseala tehnica. Sanctiunea corespunzatoare va fi administrata ca si cand greseala tehnica s-a
comis in momentul acordarii ei. Orice altceva se va produce in intervalul dintre producerea infractiunii
tehnice si oprirea jocului va fi validat.
48.2. Regula
În cursul unui joc se pot produce acte de violenta contrare spiritului de sportivitate si fair play.
Acestea trebuie oprite imediat de catre arbitrii si daca este necesar si de fortele responsabile pentru
mentinerea ordinii publice, la cererea arbitrilor.
48.2.1. Ori de câte ori se produc acte de violenta între jucatori, înlocuitori, antrenori si însotitorii de pe
banca echipelor, oficialii vor lua masurile necesare pentru oprirea lor.
48.2.2. Oricare dintre persoanele de mai sus vinovate de acte flagrante de agresiune împotriva
adversarilor sau oficialilor (arbitrii, comisar si asistentii lor) vor fi imediat descalificati pentru acel joc.
Dupa aceea arbitrii trebuie sa raporteze incidentul autoritatilor competente.
48.2.3. Fortele de ordine publica pot intra pe teren numai daca arbitrii solicita acest lucru.
Totusi, daca spectatorii intra pe teren cu intentia evidenta de a comite acte de violenta, fortele de
ordine publica trebuie sa intervina imediat pentru a asigura protectia jucatorilor si oficialilor.
48.2.4. Toate celelalte zone incluzând: intrarile, iesirile, culoarele, vestiarele, etc. sunt sub jurisdictia
organizatorilor si a fortelor responsabile pentru mentinerea ordinii publice.
48.2.5. Toate actiunile fizice agresive ale jucatorilor, inlocuitorilor, antrenorilor, însotitorilor care pot
provoca stricaciuni si distrugeri echipamentului necesar disputarii jocului nu trebuie sa fie permise de
arbitri.
Atunci când un comportament de asemenea natura este observat de arbitri, acestia trebuie sa
avertizeze imediat pe antrenorul echipei în cauza.
Daca acest comportament se repeta, persoana vinovata va fi penalizata imediat cu o greseala
tehnica. Daca numele persoanei nu apare pe foaia de arbitraj greseala tehnica va fi înscrisa în contul
antrenorului cu specificatia “B”.
Deciziile arbitrilor sunt definitive si nu pot fi ignorate sau contestate.
Art. 49. GRESEALA TEHNICA A JUCATORULUI
49.1. Definitie
49.1.1. Orice greseala a unui jucator, care nu implica contact personal cu un adversar este o greseala
tehnica a jucatorului.
49.1.2. Este o greseala tehnica atunci când un jucator ignora avertismentele arbitrilor sau când:
? Se adresezaza unui arbitru, comisar, oficialilor de al masa scorerului, sau unui adversar în
termeni nerespectuosi sau îl agreseaza.
? Foloseste un limbaj sau gesturi care sa ofenseze sau sa enerveze / incite spectatorii.
? Enerveaza sau incomodeaza un adversar agitând mâinile in fata ochilor.
? Întârzie reluarea jocului prin împiedicarea repunerii rapide a mingii în joc.

2000
? Nu ridica corect mâna când un arbitru i-o cere in urma unei greseli fluierate impotriva sa
? Îsi schimba numarul de pe tricou fara a anunta scorerul si arbitrul.
? Paraseste terenul pentru un motiv neautorizat.
? Se agata de inel astfel încât greutatea corpului sau sa fie suportata în totalitate de acesta.
În cazul aruncarilor de sus (slam – dunk) un jucator poate:
- Prinde cu mâna / mâinile sale inelul pentru moment si întâmplator.
- Sa se agate de inel daca, dupa parerea arbitrului, a facut-o în scopul de a evita
accidentarea sa sau a altui jucator.
49.2. Sanctiuni
49.2.1. O greseala tehnica trebuie înregistrata în contul celui vinovat.
49.2.2. Pentru o greseala tehnica trebuie acordata adversarilor o (1) aruncare libera, urmata de posesia
mingii de la centrul terenului.
Art. 50. GRESELILE TEHNICE ALE ANTRENORILOR, ÎNLOCUITORILOR SI

ÎNSOTITORILOR ECHIPEI
50.1. Definitie
50.1.1. Un antrenor, antrenor secund, inlocuitor sau insotitor al echipei nu trebuie sa se adreseze de o
maniera necuviincioasa sau sa atinga pe arbitrii, comisar, oficialii de la masa scorerului sau adversari.
50.1.2. Antrenorul, antrenorul secund, înlocuitorii si însotitorii sunt singurele persoane care pot sa se afle
în interiorul zonei bancii echipei, unde trebuie sa ramana, cu urmatoarele exceptii:
? Un antrenor, antrenor secund, înlocuitor sau însotitor poate intra în teren pentru a da îngrijire
unui jucator accidentat, dupa ce a primit încuviintarea arbitrului.
? Un medic poate intra pe teren, fara încuviintarea arbitrului, daca dupa aprecierea lui jucatorul
accidentat este în pericol si necesita îngrijiri imediate.
? Un înlocuitor, pentru a cere schimbare la masa scorerului.
? Un antrenor sau antrenor secund, pentru a cere minut de întrerupere.
? Un antrenor, antrenor secund, înlocuitor sau însotitor poate intra pe teren pentru a se adresa
membrilor echipei sale în timpul unui minut de întrerupere, cu conditia sa ramâna în
apropierea zonei bancii echipei sale.
Totusi, un antrenor sau antrenor secund se pot adresa jucatorilor din teren în timpul jocului cu
conditia ca el sa ramâna în interiorul zonei bancii echipei sale;
? Când cronometrul de joc este oprit, antrenorul sau antrenorul secund poate cere relatii la masa
scorerului în legatura cu scorul, timpul de joc,numarul minutelor de întrerupere ramase,
numarul de greseli, sau în cazul unei erori rectificabile. Acest lucru trebuie facuta de o maniera
politicoasa si fara a perturba desfasurarea jocului.
50.2. Sanctiuni
50.2.1. O greseala tehnica trebuie acordata antrenorului.
50.2.2. Doua (2) aruncari Iibere trebuiesc acordate adversarilor urmate de posesia mingii.

2000
Art. 51. GRESEALA TEHINCA ÎN TIMPUL UNUI INTERVAL DE JOC
51.1. Definitie
51.1.1. În timpul unui interval de joc pot fi fluierate greseli tehnice. Un interval de joc este perioada
care precede începerea jocului (20 minute), intervalul între orice perioade si intervalul care precede
fiecare prelungire.
Un interval de joc începe cu 20 minute înainte de debutul jocului sau odata cu semnalul
cronometrorului care anunta terminarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.
Un interval de joc se termina cu o angajare intre doi (2) în cercul central atunci cand mingea este
atinsa regulamentar de catre un saritor pentru inceputul perioadei de joc urmatoare.
51.2. Sanctiuni
Daca greseala tehnica a fost fluierata împotriva:

? Unui membru al echipei desemnat sa joace, ea va fi inregistrata impotriva membrului echipei
ca o greseala de jucator si sanctiunea va fi doua (2) aruncari libere acordate adversarilor.
Greseala se va adauga la numarul de greseli de echipa.
? Unui antrenor, antrenor secund, jucator – antrenor, sau însotitor, ea va fi înregistrata în rubrica
antrenorului si sanctiunea va fi de doua (2) aruncari libere acordate adversarilor.
Aceasta greseala nu se va adauga la numarul greselilor de echipa.
Daca s-au dictat mai multe greseli tehnice vezi Art. 56 (Situatii speciale).
51.3. Procedura
Dupa ce au fost executate aruncarile libere jocul, perioada sau prelungirea vor începe printr-o
angajare între doi de la cercul central.
Art. 52. CONFLICT / ÎNCAIERARE
52.1. Definitie
Un conflict / încaierare este o actiune fizica violenta reciproca între doua sau mai multe persoane
(antrenori, antrenori secunzi, înlocuitori sau însotitori).
Prevederile acestui articol se refera numai la antrenori, antrenori secunzi, înlocuitori sau
însotitori care parasesc limitele zonei bancii unei echipe în timpul unui conflict / încaierare sau în
timpul oricarei situatii care poate conduce la un conflict / încaierare .
52.2. Regula
52.2.1. Înlocuitori sau însotitori care parasesc limitele zonei bancii unei echipe în timpul unui conflict /
încaierare sau în timpul oricarei situatii care poate conduce la un conflict / încaierare, trebuie sa fie
descalificati.
52.2.2. Numai antrenorul si / sau antrenorul secund au permisiunea sa paraseasca limita zonei bancii în
timpul unui conflict / încaierare sau în timpul oricarei situatii care poate conduce la un conflict /

2000
încaierare, în scopul de a- i ajuta pe arbitrii sa mentina sau sa restabileasca ordinea. În aceasta situatie
antrenorul si / sau antrenorul secund nu vor fi descalificati.
52.2.3. Daca antrenorul si / sau antrenorul secund parasesc zona bancii si nu ajuta sau nu încearca sa ajute
la mentinerea sau restabilirea ordinei ei trebuie sa fie descalificati
52.3. Sanctiuni
52.3.1. Îndiferent de numarul înlocuitorilor sau însotitorilor care au fost descalificati pentru parasirea
limitelor zonei bancii, o singura greseala tehnica va fi înregistrata si înscrisa cu litera “B” în foaia de
arbitraj contra antrenorului.
52.3.2. În cazul în care membrii ai ambelor echipe sunt descalificati ca urmare a prevederilor acestui
articol si nu mai exista o alta greseala sanctionata ( vezi Art. 52.3.4. de mai jos) jocul va fi reluat cu o
angajare între doi (2).
52.3.3. Toate greselile descalificatoare vor fi înregistrate asa cum este specificat în “Procedura oficiala”
B.8.3. si nu vor conta ca greseli de echipa.
52.3.4. Toate sanctiunile care au survenit înainte ca înlocuitorii si / sau însotitorii echipei sa paraseasca
zona bancii vor fi administrate in concordanta cu Art. 56 (Situatii speciale).

2000
_____________________________________________________________________________________
REGULA Nr. 8 DISPOZITII GENERALE
_____________________________________________________________________________________
Art. 53. PRINCIPIU DE BAZA
53.1. Fiecare arbitru poate fluiera greseli independent de partener, în orice moment al jocului, indiferent
daca mingea este vie, sau moarta;
53.2. Un numar nedeterminat de greseli pot fi fluierate împotriva uneia sau ambelor echipe. Oricare ar fi
sanctiunea, o greseala trebuie înscrisa în foaia de arbitraj, în contul jucatorului vinovat, pentru fiecare
infractiune.
Art. 54. CINCI GRESELI DE JUCATOR
54.1. Un jucator care a comis cinci (5) greseli personale si / sau tehnice trebuie sa fie informa t si sa
paraseasca imediat terenul de joc. El trebuie sa fie înlocuit în timp de 30 secunde.
54.2. Greseala comisa de un jucator care avea deja comise cinci (5) greseli va fi înregistrata în contul
antrenorului si se va inscrie “B” in foaie de arbitraj.
Art. 55. GRESELI DE ECHIPA – REGULI DE SANCTIONARE
55.1. Definitie
55.1.1. O echipa este in situatia de a fi sanctionata pentru greseli de echipa dupa ce a acumulat patru
(4) greseli echipa (personale si/ sau tehnice) acordate contra oricarui jucator (jucatori) în timpul unei
perioade de joc.
55.1.2. Toate greselile de echipa comise în timpul unui interval de joc sunt considerate ca facând parte
din perioada sau prelungirea imediat urmatoare.
55.1.3. Toate greselile de echipa comise în oricare prelungire vor fi considerate ca facând parte din
ultima perioada (a patra).
55.2. Regula
55.2.1. Toate greselile personale care vor fi comise ulterior asupra unui jucator care nu este in actiune de
aruncare la cos vor fi sanctionate cu doua (2) aruncari libere, in loc de posesia mingii pentru o repunere in
joc din exteriorul terenului.
55.2.2. In cazul ca a fost comisa o greseala de catre un jucator a carui echipa are controlul mingii sau care
are dreptul la o repunere a mingii din exteriorul terenului, aceasta greseala nu va fi penalizata cu doua (2)
aruncari libere.
Art. 56. SITUATII SPECIALE
56.1. Definitie

2000
In timpul aceleiasi perioade în care cronometrul de joc este oprit ca urmare a unei greseli sau
abateri pot avea loc situatii speciale atunci cand sunt comise greseli suplimentare.
56.2. Procedura
56.2.1. Toate greselile vor fi înregistrate si se vor stabili sanctiunile corespunzatoare fiecarei greseli.
56.2.2. Se va determina ordinea în care greselile s-au produs.
56.2.3. Toate sanctiunile identice împotriva ambelor cat si toate sanctiunile pentru dublele greseli trebuie
anulate. Odata ce ele au fost anulate, vor fi considerate ca si cand nu s-ar fi produs niciodata.
56.2.4. Dreptul de posesie a mingei pentru o repunere in joc din afara terenului, ca parte a sanctiunii
pentru ultima greseala, va anula orice alt drept de posesie rezultat in urma sanctiunii oricarei alte greseli
anterioare.
56.2.5. Odata ce mingea a devenit vie pentru executarea primei sau singurei aruncari libere, sau a unei
repuneri din exterior, atunci acea sanctiune nu mai poate fi utilizata pentru anularea sanctiunilor aferente
unei alte greseli.
56.2.6. Sanctiunile pentru toate greselile ramase vor fi executate în ordinea în care greselile s-au produs.
56.2.7. Daca, dupa anularea tuturor sanctiunilor egale dictate impotriva ambelor echipe, nu mai raman
alte sanctiuni care trebuie administrate, jocul va fi reluat conform Art. 45.2.2.
Art. 57. ARUNCARI LIBERE
57.1. Definitie
57.1.1. O aruncare libera este posibilitatea data unui jucator de a înscrie un (1) punct dintr-o aruncare la
cos, fara împotrivirea unui adversar, dintr-un loc situat în spatele liniei de aruncari libere si în interiorul
semicercului.
57.1.2. Un set de aruncari libere este definit ca totalitatea aruncarilor libere rezultate din penalizarea
unei singure greseli.
57.1.3. O aruncare libera si orice activitate care o acompaniaza este considerata ca a luat sfârsit atunci
când mingea:
? Intra în cos direct pe deasupra, ramâne în cos sau trece prin el;
? Nu mai are posibilitatea de a intra în cos, direct sau dupa ce a atins inelul;
? Este atinsa regulamentar de unul din jucatorii celor doua echipe dupa ce ea a atins inelul;
? Atinge solul;
? Devine moarta.
57.1.4. In urma ultimei sau singurei aruncari libere, dupa ce mingea a atins inelul si apoi a fost atinsa
regulamentar de catre un atacant sau aparator inainte de a intra in cos, acesta isi schimba statutul si devine
cos reusit de doua (2) puncte.

2000
57.2. Când a fost fluierata o greseala personala si sanctiunea este acordarea de aruncare / aruncari
libere:
57.2.1. Jucatorul împotriva caruia a fost comisa greseala trebuie sa incerce sa execute aruncarea sau
aruncarile libere;
57.2.2. Daca este solicitata o înlocuire a jucatorului împotriva caruia a fost comisa greseala, el va parasi
terenul numai dupa executarea aruncarilor libere;
57.2.3. Daca jucatorul desemnat sa execute aruncare / aruncari libere trebuie sa paraseasca terenul ca
urmare a unei accidentari, sau pentru ca a acumulat cinci (5) greseli sau a fost descalificat, înlocuitorul
sau trebuie sa execute aruncarea / aruncarile. Daca nu exista înlocuitori, capitanul va desemna orice alt
jucator sa execute arncarea / aruncarile libere.
57.3. Când a fost fluierata o greseala tehnica aruncarile libere pot fi executate de orice jucator al
echipei adverse, care a fost desemnat de capitanul echipei.
57.4. Jucatorul care executa aruncarile libere :
57.4.1. Trebuie sa se aseze în spatele liniei de aruncari libere si în interiorul semicercului;
57.4.2. Este liber sa fo loseasca orice metoda de a arunca la cos, dar trebuie sa arunce de asa maniera încât
mingea, fara a atinge podeaua, sa intre în cos pe sus sau sa atinga inelul;
57.4.3. Trebuie sa arunce mingea la cos intr-un interval de cinci (5) din momentul în care aceasta i-a fost
pusa la dispozitie de unul dintre arbitri;
57.4.4. Nu trebuie sa atinga linia de aruncari libere sau terenul de joc dincolo de ea pâna ce mingea nu a
atins inelul sau a intrat in cos;
57.4.5. Nu trebuie sa fenteze înainte de aruncare.
O infractiune de la regula 57.4. este o abatere .
57.4.6. Sanctiuni
Daca abaterea este comisa de aruncator: Orice alta abatere comisa de orice alt(i) jucator(i) chiar
inainte, in timpul sau imediat dupa aceea, va fi neglijata si nu se va acorda nici un punct (e).
Mingea va fi acordata adversarilor pentru o repunere în joc din afara terenului dintr-un punct situat
in prelungirea liniei de aruncari libere, cu exceptia cazului în care urmeaza sa fie executate alta / alte
aruncare / aruncari libere.
57.5. Jucatori in spatiile din lungul culoarului de aruncari libere
57.5.1. Ocuparea locurilor în lungul culoarului de aruncari libere :
? Maximum cinci (5) jucatori ( 3 aparatori si 2 atacanti) pot ocupa spatiile din jurul culoarului
de aruncari libere, care sunt considerate a avea un (1) metru în adâncime;

2000
? Primele doua pozitii, de-o parte si de alta a zonei restrictive, vor fi ocupate numai de adversari
ai celui ce executa aruncarea / aruncarile libere;
? Jucatorii care ocupa spatiile trebuie sa ocupe pozitii alternative si numai pozitiile la care au
dreptul.
Diagrama 14 – Asezarea jucatorilor in timpul aruncarilor libere
57.5.2. Toti jucatorii aflati în spatiile de -a lungul culoarului de aruncari libere nu trebuie:
57.5.2.1. Sa ocupe spatiile la care nu au dreptul;

57.5.2.2.Sa patrunda în zona de restrictie, în zona neutra sau sa paraseasca pozitiile lor înainte ca mingea
sa paraseasca mâna / mâinile jucatorului care executa aruncarile libere;
57.5.2.3.Sa atinga mingea când ea este în traiectoria sa spre cos, pâna când ea nu atinge inelul sau este
evident ca l-ar fi atins;
57.5.2.4.Sa atinga cosul sau panoul atâta timp cât mingea, este în contact cu inelul;
57.5.2.5.Sa introduca mana /mainile prin cos pe dedesubt si sa atinga mingea;
57.5.2.6.Sa atinga mingea, cosul sau panoul atâta timp cât mingea are posibilitatea de a patrunde in cos in
timpul oricarei aruncari libere, care va fi urmata de alta (alte) aruncare(i) libera(e);
57.5.2.7.Sa paraseasca pozitiile lor odata ce mingea a devenit vie pentru o aruncare libera pâna cand
mingea nu a parasit mana / mainile aruncatorului.

2000
57.5.3. Adversarii jucatorului care executa aruncari libere nu trebuie:
57.5.3.1.Prin actiunile lor sa incomodeze jucatorul care executa aruncarile libere.

57.5.3.2.Sa atinga mingea sau cosul când mingea este în cos.
57.5.3.3.Sa faca astfel incat panoul sau inelul sa vibreze in timp ce mingea este in aer si prin aceasta sa o
impiedice, dupa parerea arbitrului, sa intre in cos.
O infractiune la Art. 57.5. este o abatere.
57.5.4. Sanctiuni
57.5.4.1.Daca aruncarea libera este reusita si abaterea de la Art. 57.5.1., Art. 57.5.2.1., Art. 57.5.2.2.,
Art. 57.5.2.7. sau Art. 57.5.3.1. este comisa de oricare jucator situat in lungul culoarului de aruncari
libere abaterea va fi ignorata si cosul va conta.
57.5.4.2.Daca aruncarea libera nu este reusita si abaterea de la Art. 57.5.1., Art. 57.5.2.1., Art. 57.5.2.2.,
Art. 57.5.2.7. sau Art. 57.5.3.1. este comisa de:
? Un coechipier al jucatorului care executa aruncarea libera, mingea va fi acordata echipei
adverse pentru a fi repusa în joc din afara terenului din prelungirea liniei de aruncari libere.
? Un adversar al celui ce executa aruncarea libera, va fi acordata o aruncare libera suplimentara
celui ce executa aruncarile libere.
? Jucatorii ambelor echipe , jocul va fi reluat printr-o angajare între doi.
57.5.4.3.Daca abaterea de la la Art. 57.5.2.3., Art. 57.5.2.4., Art. 57.5.2.5., Art. 57.5.2.6., Art. 57.5.3.2.,
sau Art. 57.5.3.3. este comisa de:
? Un coechipier al celui ce executa aruncarea libera, nu va fi acordat nici un punct , iar mingea
va fi acordata adversarilor pentru a fi repusa în joc din afara terenului din prelungirea liniei de
aruncari libere.
? Un adversar al celui ce executa aruncarea libera, aruncarea libera va fi considerata reusita si
va fi acordat un (1) punct.
? Jucatorii ambelor echipe , nu va fi acordat nici un punct, iar jocul se va relua printr-o
angajare între doi.
57.5.4.4.Daca se produce o abatere la Art. 57.5.2.3. în timpul ultimei sau singurei aruncari libere de catre
un adversar al jucatorului care a executat aruncarea libera, aceasta va fi considerata reusita si se va
acorda un (1) punct si în plus se va acorda o greseala tehnica jucatorului care a comis abaterea.
57.5.4.5.Daca se executa mai multa aruncari libere, repunerea mingii din afara terenului sau angajarea
intre doi vor fi acordate numai daca abaterea s-a produs la ultima sau singura aruncare libera.
57.6. Toti jucatorii care nu se gasesc în spatiile de -a lungul culoarului de aruncari libere :
57.6.1. Nu trebuie, prin actiunile lor, sa deranjeze pe cel ce executa aruncarile libere.
57.6.2. Trebuie sa ramâna în spatele prelungirii liniei de aruncari libere si în spatele liniei cosului de trei
(3) puncte, pâna în momentul cand mingea atinge inelul sau aruncarea este terminata.
O infractiune de la Art. 57.5.4.5. este o abatere .
57.6.3. Sanctiune
Vezi Art. 57.5.4. de mai sus.

2000
57.7. In timpul unei (unor) aruncari libere care este (sunt) urmata (e) de alta / alte aruncari libere,
de o repunere în joc din afara terenului sau de o angajare intre doi:
57.7.1. Jucatorii nu trebuie sa ocupe nici unul din spatiile de-a lungul culoarului de aruncari libere;
57.7.2. Toti jucatorii trebuie sa se plaseze în spatele prelungirii liniei de aruncari libere si în spatele liniei
cosului de trei (3) puncte.
O infractiune de la Art. 57.7. este o abatere .
57.7.3. Sanctiuni
Vezi Art. 57.5.4. de mai sus.
Art. 58. EROARE RECTIFICABILA
58.1. Definitie
Arbitrii pot rectifica o eroare daca una din reguli nu a fost aplicata din cauza unei neatentii numai daca
eroarea rezulta din urmatoarele situatii:
58.1.1. Acordarea unei (unor) aruncari libere nemeritate;
58.1.2. Cazul când un jucator care nu are dreptul, a executat una sau mai multe aruncari libere;
58.1.3. Neacordarea unor aruncari libere la care echipa avea dreptul;
58.1.4. Acordarea sau anularea de puncte ca urmare a unei greseli a arbitrilor.
58.2. Procedura
58.2.1. Pentru a fi recitificabile, erorile enumerate anterior trebuie sa fie descoperite de un arbitru, sau sa i
se atraga atentia unui arbitru, înainte ca mingea sa redevina vie dupa prima minge moarta care urmeaza
pornirii cronometrului de joc dupa producerea erorii.
Respectiv:
Eroarea se produce – Toate erorile se produc când mingea este moarta
Mingea este vie – Eroarea este rectificabila
Cronometrul porneste sau continua sa mearga – Eroarea este rectificabila
Mingea este moarta – Eroarea este rectificabila
Mingea este vie – Eroarea NU mai este rectificabila
58.2.2. Un arbitru poate opri imediat jocul când s-a descoperit o eroare rectificabila cu conditia sa nu
defavorizeze nici una din echipe. Daca eroarea a fost descoperita in timpul jocului, scorerul trebuie sa

2000
astepte prima situatie de minge moarta înainte de a actiona semnalul sau sonor pentru a atrage atentia
arbitrilor pentru ca acestia sa opreasca jocul.
58.2.3. Toate punctele reusite, timpul care s-a scurs cât si orice alta activitate suplimentara care se poate
produce înainte de descoperirea erorii nu trebuie sa fie anulate.
58.2.4. Dupa ce o eroare a fost descoperita si este înca rectificabila:
? Daca jucatorul implicat în corectarea erorii este pe banca echipei dupa ce a fost înlocuit
regulamentar (dar nu a fost descalificat sau a comis 5 greseli) el trebuie sa revina în teren
pentru a participa la rectificarea erorii (în acest moment el devenind jucator).
Dupa ce eroarea a fost rectificata el poate ramâne pe teren, cu exceptia cazului în care a fost
solicitata regulamentar din nou o înlocuire de jucatori, caz în care jucatorul poate parasi
terenul de joc.
? Daca jucatorul a fost schimbat deoarece a comis 5 greseli, sau a fost descalificat, înlocuitorul
sau legal trebuie sa participe la corectarea erorii.
58.2.5. Dupa rectificarea erorii jocul trebuie sa se reia din locul unde a fost intrerupt pentru corectarea
erorii. Mingea va fi acordata echipei care se gasea în posesia ei atunci când eroarea a fost descoperita.
58.2.6. Erorile rectificabile nu mai pot fi corectate dupa ce arbitrul a aprobat si semnat foaia de arbitraj.
58.2.7. Toate erorile sau omisiunile de înregistrare ale scorerului în privinta scorului, a numarului
greselilor sau a numarului minutelor de întrerupere, nu sunt erori rectificabile dar pot fi corectate în orice
moment de arbitri, înainte ca foaia de arbitraj sa fi fost semnata de arbitrul principal.
58.3. Exceptii:
58.3.1. Daca din eroare s-au acordat aruncare / aruncari libere nemeritate, sau un jucator care nu avea
dreptul a executat aruncarea / aruncari libere, atunci aruncarea / aruncarile libere executate ca rezultat al
erorii cat si toata activitatea ce o insoteste trebuie anulate, cu exceptia eventualelor greseli tehnice,
antisportive sau descalificatoare care au fost acordate in timpul actiunii ce a urmat dupa producerea erorii.
58.3.2. Daca eroarea consta in faptul ca un alt jucator incearca transformarea aruncarii / aruncarilor libere
sau consta in neacordarea unor aruncari libere la care echipa avea dreptul si daca nu a avut loc o
schimbare de posesie a mingii din momentul cand s-a produs eroarea, jocul va fi reluat dupa corectarea
erorii ca si dupa orice alta aruncare libera.
58.3.3. Daca eroarea consta in neacordarea unor aruncari libere la care echipa avea dreptul, eroarea va fi
neglijata in situatia in care aceeasi echipa reuseste sa inscrie dupa ce din greseala a beneficiat de posesia
mingii.
SFARSITUL REGULAMENTULUl

2000
PROCEDURI OFICIALE ALE JOCULUI
A SEMNELE ARBITRILOR
A.1. Semnele ilustrate la sfarsitul acestor reguli trebuie sa fie învatate si cunoscute la perfectie de toti
arbitrii si utilizate in toate jocurile. Aceste semne sunt singurele oficiale si trebuie folosite in orice
moment de catre toti arbitrii;
A.2. Este important ca aceste semne sa fie la fel de bine cunoscute de scorer si cronometror.

2000

2000

2000

2000

2000
Diagrama 15 – Semnalizarea oficiala a arbitrilor

2000
B FOAIA DE ARBITRAJ
Diagrama 16 – Foaia de arbitraj

2000
B.1. Foaia de arbitraj oficiala mentionata în Diagrama 16 este cea aprobata de Comisia Tehnica
Mondiala FIBA;
B.2. Ea cuprinde originalul si trei copii pe hârtie de diferite culori. Originalul - pe hârtie alba - este
destinat pentru FIBA. Prima copie - pe hartie bleu - este destinata organizatorilor competitiei, a doua
copie - pe hartie roz - este destinata echipei câstigatoare si ultima copie - pe hartie galbena - este
destinata echipei care pierde jocul.
Nota: 1. Este recomandat scorerului sa foloseasca doua culori diferite pentru orice înscriere în
foaia de arbitraj, o culoare pentru prima repriza si una pentru a doua.
2. Daca conditiile o permit, foaia de arbitraj poate si pregatita si completata electronic.
B.3. Cu cel putin 20 minute înaintea jocului scorerul trebuie sa pregateasca foaia de arbitraj astfel:
B.3.1. Trebuie sa înscrie numele celor doua echipe, în locul special destinat, situat în partea de sus a foii
de arbitraj. Prima echipa este întotdeauna echipa gazda. In cazul unui turneu sau al unui joc care se
disputa pe un teren neutru, echipa gazda este cea mentionata prima în program. Prima echipa este echipa
“A”, iar a doua este echipa “B”.
B.3.2. Apoi scorerul trebuie sa inscrie:
? Numele competitiei;
? Numarul jocului;
? Data, ora si locul de desfasurare;
? Numele arbitrului principal si al celui de al doilea arbitru.
Diagrama 17 – Antetul foii de arbitraj

B.3.3. Scorerul trebuie sa înscrie în continuare numele jucatorilor celor doua echipe, folosind in acest
scop lista cu jucatorii care i-a fost inmanata de catre antrenor sau reprezentantul acestuia. Echipa “A” va
ocupa partea superioara a foii de arbitraj si echipa “B” partea inferioara:
B.3.3.1. In prima coloana scorerul trebuie sa înscrie numarul (ultimele trei cifre) de pe licentele de
joc. In cazul unui tumeu aceasta se va face numai la primul joc disputat de echipa.
B.3.3.2. In coloana a doua sorerul trebuie sa înscrie numele si initiala prenumelui toate cu
MAJUSCULE, alaturi de numarul pe care îl va purta jucatorul in timpul jocului. Capitanul echipei va fi
indicat prin înscrierea mentiunii “Cap” imediat dupa numele sau;
B.3.3.3. Daca echipa prezinta un numar mai mic de 12 jucatori scorerul va trebui sa bareze cu o
linie spatiile ramase libere.

2000
B.3.4. La partea inferioara a spatiului fiecarei echipe scorerul trebuie sa înscrie cu MAJUSCULE numele
antrenorului si antrenorului secund.
B.4. Cu cel putin 10 minute înainte de începerea jocului, antrenorul trebuie:
B.4.1. Sa-si dea acordul în privinta numelor si numerelor jucatorilor
B.4.2. Sa confirme numele antrenorului si antrenorului secund;
B.4.3. Sa indice cei cinci (5) jucatori care vor incepe jocul, inscriind un “X” in coloana a patra (intrari in
joc) in dreptul numarului jucatorilor.
B.4.4. Sa semneze foaia de arbitraj.

Antrenorul echipei “A” trebuie sa fie primul care va furniza aceste informatii.
B.5. La inceputul jocului, pentru primii cinci jucatori, scorerul trebuie sa încercuiasca “X”-ul în
coloana a patra alaturi de numarul jucatorilor.
B.6. In timpul jocului, de câte ori un jucator va intra pe teren pentru prima oara, scorerul va repeta
operatiunea înscriind un “X” dar fara sa il încercuiasca.
Diagrama 18 – Completarea echipelor pe foaia de arbitraj
B.7. Minute de întrerupere
B.7.1. Înregistrarea unui minut de întrerupere pentru fiecare perioada de joc sau prelungire se va face
înscriind un “X” mare în casutele special destinate.

2000
B.7.2. La sfârsitul fiecarei periode de joc sau prelungiri, spatiile neutilizate vor fi barate cu doua linii
paralele orizontale trasate în interiorul lor.
B.8. Greseli
B.8.1. Greselile jucatorilor pot fi personale, antisportive, descalificatoare sau tehnice si ele trebuie
înregistrate in contul jucatorilor.
B.8.2. Greselile antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor si însotitorilor sunt greseli tehnice sau
descalificatoare si trebuiesc înregistrate în contul antrenorului.
B.8.3. Inscrierea tuturor greselilor trebuie facuta astfel:

B.8.3.1. O greseala personala va fi notata cu “P”
B.8.3.2. O greseala tehnica va fi notata cu “T”
B.8.3.3. O greseala tehnica dictata pentru comportare personala nesportiva a antrenorului va fi
notata cu “C”
B.8.3.4. O greseala tehnica ce este imputata unui antrenor pentru orice alt motiv va fi notata cu “B”
B.8.3.5. O greseala antisportiva va fi notata cu “U”
B.8.3.6. O greseala descalificatoare va fi notata cu “D”
B.8.3.7. Orice greseala (personala, antisportiva, descalificatoare sau tehnica) implicând una sau mai
multe aruncari libere vor fi indicate, adaugând în dreptul literelor P, U, D, T, C sau B, cifrele 1, 2, sau 3
în functie de numarul aruncarilor libere acordate;
B.8.3.8. Toate greselile fluierate împotriva ambelor echipe, care implica sanctiuni de aceeasi
gravitate, anulate în conformitate cu Art. 56 (Situatii speciale), vor fi indicate înscriind un “c” mic alaturi
de literele P. U, D, T, C sau B;
B.8.3.9. La sfârsitul fiecarei perioade scorerul va trage o linie orizontala groasa între spatiile care
au fost folosite si cele care nu au fost.
La sfârsitul jocului scorerul va trage o linie groasa orizontala în mijlocul spatiilor ramase nefolosite.
B.8.3.10. Exemple de greseli descalificatoare
Greselile descalificatoare dictate impotriva antrenorilor, antrenorilor secunzi, insotitorilor sau
inlocuitorilor pentru parasirea zonei bancii (Art. 52 – Conflict / Încaierare) vor fi inregistrate asa cum se
arata in continuare. In toate casutele ramase libere, in dreptul persoanei descalificate se va inscrie un “F”.
Daca este descalificat numai antrenorul principal:
Coach: LOOR, A. D2 F F
Assistant Coach: MONTA, B.
Daca este descalificat numai antrenorul secund:
Coach: LOOR, A. B2
Assistant Coach: MONTA, B. F F F
Daca sunt descalificati atat antrenorul principal cat si cel secund:
Coach: LOOR, A. D2 F F
Assistant Coach: MONTA, B. F F F

2000
Daca inlocuitorul are mai putin de 4 greseli, atunci se va inscrie un “F” in toate casutele ramase libere:
003 SMITH, E. 5 X P2 P2 F F F
Daca este a cincea greseala a inlocuitorului, atunci se va inscrie un “F” in ultima casuta:
002 JONES, M. 6 X P2 P2 P P F
Daca inlocuitorul avea deja cinci (5) greseli, atunci se va inscrie un “F” dupa ultima casuta:
015 RUSH, S. 9 X P2 P2 P P P
In plus, in cele trei exemple de jucatori descalificati prezentate anterior, sau daca este descalificat un
insotitor, se va inscrie o greseala tehnica in rubrica antrenorului principal:
Coach: LOOR, A. B2
Nota: Greselile tehnice sau descalificatoare ca urmare a aplicarii Art. 52

(Conflict/Incaierare) nu se aduna la greselile de echipa.
B.8.3.11. O greseala descalificatoare dictata impotriva unui inlocuitor (exceptand cazul aplicarii
Art.52 – Conflict/Incaierare) va fi inregistrata astfel:
015 RUSH, S. 9 X D
si
Coach: LOOR, A. B2
B.8.3.12. O greseala descalificatoare dictata impotriva unui antrenor secund (exceptand cazul
aplicarii Art.52 – Conflict/Incaierare) va fi inregistrata astfel:
Coach: LOOR, A. B2
Assistant Coach: MONTA, B. D
B.8.3.13. O greseala descalificatoare dictata impotriva unui jucator dupa ce acesta acumulase cinci
greseli (exceptand cazul aplicarii Art.52 – Conflict/Incaierare) va fi inregistrata astfel:
015 RUSH, S. 9 X T2 P P3 P1 P2
si
Coach: LOOR, A. B2

2000
B.9. Greseli de echipa
B.9.1. Pentru fiecare perioada sunt prevazute 4 spatii pentru inregistrarea greselilor de echipa (aflate
imediat sub numele echipei si deasupra numelor jucatorilor).
B.9.2. De fiecare data când un jucator comite o greseala, fie personala, antisportiva, descalificatoare sau
tehnica, scorerul trebuie sa înregistreze aceasta greseala în dreptul echipei jucatorului vinovat înscriind un
“X” mare in spatiile corespunzatoare.
B.10. Evolutia scorului
B.10.1. Scorerul trebuie sa înregistreze evolutia continua a scorului prin însumarea punctelor marcate de
cele doua echipe;
B.10.2. Exista 4 coloane în foaia de arbitraj pentru evolutia scorului;
B.10.3. Fiecare coloana este împartita în 4 coloane mai mici. In stânga doua coloane pentru echipa “A”,
iar în dreapta doua pentru echipa “B”. In spatiile centrale se înscrie evolutia scorului (160 puncte) pentru
fiecare echipa.
Scorerul trebuie:
? Sa traga o linie diagonala pentru fiecare cos marcat si un punct (cerc plin) pentru fiecare aruncare
libera reusita. Prin aceasta se va determina numarul total de puncte acumulate de echipa.
? Dupa aceea în spatiul ramas liber de pe aceeasi parte a noului total (/ sau . ) scorerul trebuie sa
înscrie numarul jucatorului care a marcat.
B.11. Urmatoarele instructiuni suplimentare trebuiesc urmate de scorer:
B.11.1. Un cos de 3 puncte reusit de un jucator va fi înregistrat încercuind numarul jucatorului in coloana
corespunzatoare.
B.11.2. Un cos reusit de o echipa în propriul cos va fi înregistrat ca reusit de capitanul echipei adverse;
B.11.3. Punctele reusite atunci când mingea nu a patruns în cos (Art.41 - Interventie pe traiectoria mingii
spre cos si interventie la minge) trebuie sa fie înregistrate ca fiind marcate de jucatorul care a aruncat la
cos;
B.11.4. La sfârsitul fiecarei perioade, scorerul trebuie sa încercuiasca cu o linie groasa ultima cifra a
punctelor reusite si sa traseze o linie groasa sub cifra scorului si a numarului jucatorului care a reusit
ultimele puncte;
B.11.5. La începutul fiecarei perioade si a eventualelor prelungiri scorerul trebuie sa continue procedura
descrisa, începând de la locul întreruperii;
B.11.6. De fiecare data când este posibil, scorerul trebuie sa controleze evolutia scorului înregistrata în
foaia de arbitraj cu cel înregistrat pe tabela de scor. Daca sunt neconcordante, iar scorul din foaia de
arbitraj este cel corect, atunci scorul de pe tabela va fi modificat în concordanta cu scorul de pe foaia de
arbitraj.
Daca exista un dubiu, sau una din echipe are obiectii în privinta corectarii, scorerul trebuie sa

2000
informeze arbitrul principal, imediat când mingea este moarta si cronometrul oprit.
B.12. Bilant
B.12.1. La sfârsitul jocului scorerul trebuie sa traseze doua linii groase sub cifra finala a punctelor fiecarei
echipe si a numarului jucatorului care a reusit ultimele puncte. Pe urma trebuie sa bareze cu o diagonala
cifrele ramase nefolosite pentru fiecare echipa;
B.12.2. La sfârsitul fiecarei perioade si a eventualelor prelungiri, scorerul trebuie sa înscrie scorul obtinut
de fiecare echipa în partea de jos a foii de arbitraj, în rubrica indicata;
B.12.3. La sfârsitul jocului scorerul trebuie sa înregistreze scorul final si numele echipei câstigatoare;
B.12.4. Dupa aceea scorerul trebuie sa semneze foaia de arbitraj care va fi contrasemnata de cronometror
si de operatorul de 24 secunde;
B.12.5. Dupa ce a fost semnata de arbitrul secund, arbitrul principal trebuie sa fie ultimul care semneaza
foaia de arbitraj, iar semnatura sa face ca jocul sa ia sfârsit.
Nota: Atunci când unul dintre capitanii echipei semneaza foaia de arbitraj în caz de protest
(folosind spatiul destinat acestui scop) oficialii de la masa scorerului cât si arbitrul secund vor
ramâne la dispozitia arbitrului principal pâna cand acesta le va permite sa plece.
Diagrama 21 – Partea inferioara (finala) a foii de arbitraj
C. PROCEDURA IN CAZ DE RECLAMATIE
Daca o echipa considera ca a fost defavorizata de o decizie a unui oficial, arbitru principal sau secund sau
ca urmare a unui eveniment oarecare surve nit în timpul jocului se va proceda astfel:
C.1. Daca la sfârsitul jocului echipa în cauza considera ca a fost dezavantajata, capitanul echipei
trebuie sa informeze imediat arbitrul principal ca echipa sa contesta rezultatul jocului.
Dupa aceea capitanul va semna foaia de arbitraj la rubrica destinata acestui scop “to be signed by
captain in case of protest”.
Pentru ca reclamatia sa fie valabila este necesar ca reprezentantul oficial al echipei (antrenorul,
sau reprezentantul federatiei nationale) sa confirme în scris aceasta reclamatie în urmatoarele 20 minute
care urmeaza sfârsitului jocului.
Explicatii detaliate nu sunt necesare. Este suficient sa fie scris “Federatia Nationala, sau echipa X
protesteaza împotriva rezultatul jocului dintre echipele X si Y”. Dupa aceea el trebuie sa depuna suma
echivalenta stabilita de forul organizator reprezentantului acestuia.

2000
C.2. In cazul unei reclamatii, comisarul jocului sau arbitrul principal va expedia Presedintelui sau unui
reprezentant al forului organizator textul protestului în decurs de o (1) ora de la sfârsitul jocului
C.3. Federatia nationala sau clubul în cauza va expedia Presedintelui forului organizator textul
protestului în decurs de o (1) ora de la sfârsitul jocului.
Daca protestul a fost acceptat suma depusa va fi restituita.
C.4. Daca federatia nationala sau clubul în cauza respectiv si /sau daca federatia nationala sau clubul
advers nu sunt de acord cu prima decizie, pot face apel la autoritatea superioara competenta.
Ca acest apel sa fie primit el trebuie facut in 20 minute de la primirea deciziei si va fi însotit de
depunerea unei sume stabilite prin regulamentele forului organizator.
Autoritatea superioara competenta va judeca reclamatia iar verdictul va ramâne definitiv.
C.5. Casetele video, filmele, pozele sau orice alt echipament, vizual, electronic, digital NU vor fi
utilizate pentru a determina sau schimba rezultatul unui joc. Aceste echipamente vor fi utilizate NUMAI
pentru determinarea responsabilitatilor in cazul unor abateri disciplinare sau in scop educativ dupa
terminarea jocului.
D. CLASAMENTUL ECHIPELOR
D.1. Procedura :
Clasificarea echipelor va fi facuta în baza punctelor acordate, în functie de victoriile si înfrângerile

înregistrate si anume 2 puncte pentru fiecare joc câstigat, 1 punct pentru fiecare joc pierdut (inclusiv
pentru cel pierdut în conditii speciale) si 0 puncte pentru joc pierdut prin neprezentare.
D.1.1. Daca doua echipe sunt la egalitate în acest clasament rezultatul întâlnirii / întâlnirilor dintre ele va
fi folosit pentru întocmirea clasamentului.
D.1.2. Daca totalul punctelor marcate si primite în întâlnirile directe este acelasi clasamentul se va
întocmi prin “cosaveraj” în baza rezultatelor tuturor jocurilor pe care cele doua echipe le-au disputat în
grupa.
D.1.3. Daca mai mult de doua echipe se gasesc la egalitate în clasament va fi alcatuit un al doilea
clasament tinând cont numai de rezultatul întâlnirilor jucate între echipele aflate la egalitate.
D.1.4. Daca si dupa ce a fost întocmit al doilea clasament echipele sunt în continuare la egalitate, locul
lor va fi determinat prin “cosaveraj” tinând cont numai de rezultatul jocurilor dintre echipele în cauza.
D.1.5. Daca egalitatea persista, locul lor va fi determinat prin “cosaveraj “ alcatuit în baza rezultatelor
înregistrate în toate jocurile pe care ele le-au disputat în gr upa.
D.1.6. Daca în orice faza si dupa ce s-a aplicat procedura mentionata mai sus ( D.1.1. la D.1.5.) o
egalitate multipla a fost redusa si au ramas la egalitate numai doua echipe, procedura mentionata la
punctele D.1.1. si D.1.2. va fi aplicata automat.

2000
D.1.7. Daca egalitatea a fost redusa la mai mult de doua echipe, procedura începând cu punctul D.1.3. va
fi repetata.
D.1.8. “Cosaverajul” va fi calculat întotdeauna prin împartire.
D.2. Exceptie:
Daca la o competitie iau parte numai 3 echipe si clasamentul nu se poate întocmi prin procedura
mentionata mai sus (“cosaverajul” prin împartire este identic), clasamentul se va întocmi tinând cont de
numarul cel mai mare de puncte marcate de echipe.
În cazul în care egalitatea persista si dupa aplicarea procedeului de mai sus, clasamentul se va
efectua prin tragere la sorti. Metoda logistica a tragerii la sorti va fi determinata de comisar (daca este
prezent) sau de autoritatea competenta.
D.3. Alte exemple de clasament :
D.3.1. Doua echipe au un numar egal de puncte si o singura întâlnire jucata între ele. În acest caz
clasamentul celor doua echipe aflate la egalitate se va stabili în baza victoriei directe.
D.3.2. Doua echipe într-o grupa au acelasi numar de puncte si au disputat doua jocuri între ele.
Rezultatele posibile sunt:
D.3.2.1. Daca o echipa câstiga ambele întâlniri aceasta echipa se va clasa pe un loc superior;
D.3.2.2. Fiecare echipa a câstigat un joc. Departajarea se face prin “cosaveraj”. Echipa cu
cosaverajul mai bun va ocupa o pozitie superioara.
D.3.2.3. Fiecare echipa a câstigat un joc. Ambele echipe au acelasi “cosaveraj” si aceeasi diferenta
de puncte. Clasamentul va fi întocmit în baza cosaverajului general, tinând cont de rezultatul tututror
întâlnirilor jucate în grupa.
D.3.3. Mai mult de doua echipe sunt la egalitate.

Pentru stabilirea clasamentului echipelor la egalitate se face un al doilea clasament în baza
rezultatelor dintre ele. Daca egalitatea persista se apeleaza la “cosaveraj” calculat tinându-se cont numai
de rezultatele dintre ele. Daca în continuare echipele se afla la egalitate clasamentul va fi alcatuit în baza
“cosaverajului” calculat tinându-se cont de toate rezultatele jocurilor disputate în grupa.
D.3.4. Mai multe echipe sunt la egalitate

Pentru stabilirea clasamentului echipelor la egalitate se face un al doilea clasament în baza
rezultatelor dintre ele. Daca egalitatea persista se apeleaza la “cosaveraj” calculat tinându-se cont numai
de rezultatele dintre ele. Daca în continuare echipele se afla la egalitate clasamentul va fi alcatuit în baza
“cosaverajului” calculat tinându-se cont de toate rezultatele jocurilor disputate în grupa.
Daca o echipa, fara un motiv justificat, nu se prezinta pentru a disputa un joc programat sau
paraseste terenul îna inte de terminarea jocului, ea trebuie sa piarda jocul prin neprezentare (20 – 0) si va
primi zero (0) puncte în clasament.
În plus autoritatea competenta poate decide retrogradarea acestei echipe pe ultimul loc al
clasamentului. Aceasta declasare se va aplica automat în cazul recidivei aceleiasi echipe.
Cu toate acestea, rezultatele întâlnirilor jucate de aceasta echipa vor ramâne valabile pentru
clasamentul general al competitiei.

2000
E. MINUTE DE INTRERUPERE PENTRU TELEVIZIUNE
E.1. Definitie
E.2. Regula
E.2.1. Un (1) minut de întrerupere TV este posibil în cursul fiecarei perioade (dar NU si pe parcursul
eventualelor prelungiri).
E.2.2. Primul minut de întrerupere (de echipa sau TV) pentru fiecare perioada trebuie sa aiba o durata de
60 , 75, 90 sau 100 secunde (în functie de solicitarea organizatorilor si cu acordul autoritatii responsabile).
E.2.3. Durata tuturor celorlalte minute de întrerupere din fiecare perioada trebuie sa fie de 60 secunde.
E.2.4. Fiecare dintre cele doua echipe are dreptul la cate un (1) minut de întrerupere in primele trei
perioade de joc si la cate doua (2) minute de intrerupere in cea de-a patra perioada.
Aceste minute de întrerupere pot fi cerute în fiecare moment în timpul jocului si pot avea o durata:
? de 60, 75, 90 sau 100 secunde, daca el este considerat ca un minut de întrerupere TV, adica primul
al unei perioade de joc (Vezi E.2.2. de mai sus) sau
? de 60 secunde, daca el nu este considerat ca un minut de întrerupere TV, adica cerut de una dintre
echipe dupa ce minutele de întrerupere TV au fost acordate (Vezi E.2.3. de mai sus).
E.3. Procedura
E.3.1. Ideal, minutul de întrerupere TV va fi acordat cu 5 minute inainte de incheierea unei perioade de
joc. Totusi, nu exista nici un fel de certitudine ca asa se va întâmpla.
E.3.2. Daca nici una dintre echipe nu a solicitat un minut de întrerupere înaintea ultimelor 5 minute de
joc dintr-o perioada, atunci un minut de întrerupere TV trebuie acordat la prima ocazie când mingea este
moarta si cronometrul de joc oprit. Acest minut de întrerupere nu va fi înregistrat în contul nici unei
echipe.
E.3.3. Daca un minut de întrerupere este acordat uneia dintre echipe înaintea ultimelor 5 minute de joc
dintr-o perioada, acest minut de întrerupere va fi atunci utilizat ca minut de întrerupere TV.
În acest caz acest minut de întrerupere va fi considerat ca minut de întrerupere TV cât si ca minut
de întrerupere de echipa pentru echipa care l- a solicitat si in consecinta echipa respectiva nu va beneficia
de un alt minut de intrerupere in perioada de joc respectiva. Aceasta regula se aplica pentru primele trei
(3) perioade de joc; in cea de-a patra perioada, echipa in cauza poate beneficia de inca un minut de
intrerupere.
E.3.4. În conformitate cu acest procedeu în cursul fiecarei perioade de joc va exista minim un (1) minut
de intrerupere si un numar maxim de trei (3) minute de intrerupere in fiecare din primele trei perioade de
joc. In cea de-a patra perioada de joc vor exista maxim cinci (5) minute de întrerupere.
SFÂRSITUL REGULAMENTULUI DE JOC SI AL PROCEDURII OFICIALE

_____________________________________________________________________________________

2000
INDEX AL REGULILOR
_____________________________________________________________________________________
Abatere
situatii speciale
Abateri
Accidentare
arbitru
jucator
Actiune de aruncare la cos
Ajutor de scorer
indatoriri (obligatii)
Alegerea cosului si a bancilor echipelor
Angajare intre doi
Antrenor
descalificare
greseala tehnica
indatoriri (obligatii) si puteri
membru al echipei
Antrenor secund
foaia de arbitraj
Aparare neregulamentara
din spate
Aparand
un jucator care controleaza mingea
un jucator care nu controleaza mingea
Aparat de 24 secunde
precizari
principalele competitii oficiale
resetat din greseala
suna din greseala
Arbitru principal
puteri
Arbitru secund
Aruncare la cos din actiune
greseala comisa asupra jucatorului
Aruncare libera
aruncator
cinci secunde
definitie
jucatori in afara culoarului
jucatori in spatiile din lungul culoarului
ocuparea spatiilor in lungul culoarului
sfarsit
Avantaj / dezavantaj – concept
Banca echipei
alegere

2000
Banci
alegere
Blocaj
Blocaj neregulamentar
Capitan
actionand ca antrenor
antrenor
inlocuire
Capitonaj
panouri
suportii panourilor
Cerc central
Cilindru
definitie
Cinci greseli
Cinci secunde
aruncare libera
jucator strans marcat
repunere in joc
Ciorapi
Clasificarea echipelor
Comisar
Comportare nesportiva
raportul arbitrului principal
Conflict / incaierare
Contact
Contact personal
Control slab
Controlul mingiei
Cos
adversari
alegerea
minge in
mingea intra in propriul
mingea intra pe dedesubt
precizare
propriu
se schimba inaintea perioadei a treia
Cos reusit
cand este reusit
in propriul cos, accidental
in propriul cos, intentionat
pe dedesubt
valoare
Cronograf
Cronometror

2000
Cronometru de joc
Culoar de aruncari libere
Culoarea tricourilor (maieurilor)
Decizii
momentul si locul pentru
Definitia jocului
Desemnat sa joace
Dincolo de liniile ce delimiteaza terenul
Dispozitiv de presiune
Drept de joc
Dribling
Dubla greseala
Echipa avand controlul mingiei
definitie
Echipament
joc
Echipament tehnic
Echipele
Eroare rectificabila
Facilitati
Foaia de arbitraj
procedura
Folosirea echipamentului video
Folosirea ilegala a mainilor
Greseala
antisportiva
cinci de jucator
conflict / incaierare
definitie
descalificare a antrenorului
descalificatoare
inainte de inceputul jocului
interval de joc
jucator in actiune de aruncare la cos
personala
sanctiune
situatie de sanctionare
situatii speciale
tehnica a antrenorului
tehnica a inlocuitorului
tehnica a insotitorului
tehnica a jucatorului
Greseala antisportiva
Greseala descalificatoare
Greseala personala

2000
Greseala tehnica
interval de joc
Greseli de echipa
Iluminare
Impingere
In afara terenului
jucator
minge
Inaintarea cu mingea
Inceputul jocului
Indicator pentru greseli de echipa
Inel
precizare
Infractiune
Inlocuire
jucator accidentat
Inlocuitor
devine jucator
greseala tehnica
Insotitor
cinci greseli
greseala tehnica
Interval de joc
definitie
greseala tehnica
Interventie pe traiectoria mingii spre cos
Interventie la minge
Intrare in forta
Intrare in forta a jucatorului cu mingea
Jocul
decizie
inceputul
pierdut in conditii speciale
pierdut prin neprezentare
sfarsit
timp de joc
Jocul pivotului
Jucator
accidentare
care este in aer
cinci greseli
controlul mingiei
devine inlocuitor
greseala tehnica
in actiune de aruncare la cos din actiune
localizare (pozitie)
numar

2000
primii cinci
purtand obiecte
strans marcat
Jucator – antrenor
Jucator care dribleaza
intrare in forta a
Jucator strans marcat
Linie de aruncari libere
Linie de centru
Linii de fund
Linii de tuse
Linii delimitand terenul
Lovirea mingiei
Lovirea mingii cu pumnul
Lumina electrica
Maini
folosirea
in contact cu adversarul
Masa scorerului
Membru al echipei
Minge
a lovi
a lovi cu pumnul
control
echipa gazda sa puna la dispozitie
este intoarsa in zona din spate
in cos
inaintarea cu
interventie la
interventie pe traiectoria mingii spre cos
intra in propriul cos
intra in zona din fata
intra pe dedesubt
moarta
precizare
statutul
vie
Minge moarta
Minge tinuta
Minge vie
Minut de intrerupere
indatoriri (obligatii) ale cronometrorului
indatoriri (obligatii) ale scorerului
Minut de intrerupere TV
Miscare continua
Miscarea mingii
Numere
pe tricouri (maieuri)

2000
Obiecte
purtate de jucator
Oficial
accidentare
asistent
dezacord
indatoriri
momentul si locul deciziilor
pozitie
puteri
semnale
abateri
administrarea aruncarilor libere
administrative
inscrierea de puncte
referitoare la cronometru (timp)
semnalizarea unei greseli
Operator de 24 secunde
Indatoriri (obligatii)
Oportunitate pentru minut de intrerupere
Oportunitate pentru schimbare
Opt secunde
Panou
echipament
Panou – marcaj
Panou – suporti
echipament
Pantofi
Paravan
Pasi
Patru greseli de echipa
Pauza intre perioada a doua si a treia
Perioada
Picior pivot
Pivot
Plasa
precizare
Pozitie legala de aparare
Pozitie normala
Prelungiri
Primii cinci jucatori
Principalele competitii oficiale
aparat de 24 secunde
echipament
facilitati
iluminare

2000
oficialii de la masa
panou
pantofi sport si ciorapi
tabela de marcaj
teren de joc
Principiul verticalitatii
Protest
procedura
raport al arbitrului
Raport al comisarului
Reclame
pe tricouri (maieuri)
Regula de 24 secunde
Reguli de comportament
definitie
Repunere in joc din exterior
Sanctiuni pentru
abatere la repunerea in joc din exeteriorul terenului
abateri
dubla greseala
greseala
greseala antisportiva
greseala descalificatoare
greseala tehnica contra unui antrenor
greseala tehnica contra unui jucator
greseala tehnica in timpul unui interval de joc
in timpul aruncarilor libere
interventie la minge
joc pierdut in conditii speciale
joc pierdut prin neprezentare
Scaunele pentru inlocuitori
Scor egal
Scorer
Semnale
precizare
Set de aruncari libere
Sfarsitul jocului
video
Sfert
Sistem de arbitraj cu trei arbitri
Situatie de pena lizare pentru greseli de echipa
Situatie de sanctionare
Situatii speciale
Slam-dunk
Sorturi
Spatii in lungul culoarului
Spectatori

2000

T – shirts
Tabela de marcaj
panou de control
Tablite indicatoare pentru greseli
de echipa
de jucator
Tavan
inaltime
Teren
dimensiuni
linii
Teren de joc
Timp de joc
Tinere
Trei secunde
Tricouri (maieuri)
numere
Unghii
Uniforma
oficiali, arbitru principal si arbitru secund
jucator
Verticalitate
definitie
pozitie legala (regulamentara) de aparare
Voleibolare
Zona bancii echipei
antrenor parasind
definitie
Zona cosului de trei puncte
Zona de restrictie
Zona din fata
mingea intra in
Zona din spate
minge intoarsa in

Reg Jocului de Baschet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reg Jocului de Baschet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FEDERATIA INTERNATIONALA DE BASCHET

FEDERATIA ROMANA DE BASCHET

Adoptate de CENTRAL BOARD - FIBA

Lucrare aparuta sub autoritatea

FEDERATIEI ROMANE DE BASCHET

Presedinte Prof. Ioan I. Dobrescu

Traducere, adaptare in limba romana dupa:

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 2

REGULA Nr. 1 – JOCUL

REGULA Nr. 2 – DIMENSIUNI SI ECHIPAMENT

REGULA Nr. 3 – OBLIGATIILE ARBITRILOR, OFICIALILOR SI COMISARULUI

REGULA Nr. 4 – ECHIPELE

REGULA Nr. 5 – REGULI DE JOC

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 3

REGULA Nr. 6 – ABATERI

REGULA Nr. 7 – GRESELI

REGULA Nr. 8 – DISPOZITII GENERALE

PROCEDURI OFICIALE ALE JOCULUI

C. PROCEDURA DE URMAT IN CAZ DE RECLAMATIE

E. MINUTE DE INTRERUPERE PENTRU T.V.

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 4

În întreg cuprinsul textului Regulamentului Oficial al Jocului de baschet, toate referirile la

1.1. Jocul de Baschet

1.2. Cosul propriu si cosul adversarilor

1.3. Miscarea mingii

1.4. Învingatoarea unui joc

Art. 2. TERENUL DE JOC – LINII SI DIMENSIUNI

2.1. Terenul de joc

2.2. Spatiul de deasupra terenului de joc

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 5

Diagrama 1 – Terenul de joc regulamentar

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 6

2.4.1. Liniile care delimiteaza terenul

2.4.2. Linia de centru

2.4.3. Liniile de aruncari libere, Zonele de restrictie si Culoarele de aruncari libere

2.4.4. Cercul central

2.4.5. Zona cosului de trei puncte (Diagrama 1 si 3) :

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 7

Diagrama 2 – Culoarul de aruncari libere

Diagrama 3 – Zona cosului de 2/3 puncte

2.4.6. Zonele bancilor echipelor (Diagrama 1)

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 8

2.5. Masa oficiala si scaunele pentru inlocuitori (Diagrama 4)

Diagrama 4 – Masa oficiala si scaunele/bancile pentru inlocuitori

Referinte detaliate se gasesc în Apendix referitor la Echipamentul Jocului de Baschet.

3.1. Panouri le si suportii panourilor (Diagrama 5)

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 9

3.1.3. Toate liniile de pe fata anterioara a panourilor vor fi trasate astfel:

Diagrama 5 – Marcajul regulamentar al panourilor

3.1.5. Panourile trebuie montate de o maniera rigida astfel (Diagrama 6):

Diagrama 6 – Suportul regulamentar al panoului

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 10

Diagrama 7 – Capitonajul panoului

3.1.7. Suportii panourilor trebuie sa fie astfel (Diagrama 6):

3.2. Cosurile (Diagrama 8)

3.2.1. Inelele trebuie sa fie fabricate astfel:

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 11

3.2.2. Cosurile prevazute cu un dispozitiv de declansare la presiune pot fi utilizate.

3.2.3. Plasele cosurilor trebuie sa fie confectionate dupa cum urmeaza:

Diagrama 8 – Cosul regulamantar

Regulamentul Oficial al Jocului de Baschet Mai 2000 12

3.4 Echipament Tehnic

3.4.1. Cronometrul de joc si un cronograf