ARBITRAJ

(NIVEL 1)

PREFAŢĂ – ARBITRAJ (NIVELUL 1)

Baschetul ca joc progresează în fiecare zi. Acest progres este un proces natural al mediului înconjur ător,
care are loc în mod necondiţionat şi se numeşte evoluţie. Jocul și cu atât mai mult cu cât arbitrajul este
complet diferit față de acum 10 ani. În prezent, arbitrajul la nivelul cel mai înalt progresează mai rapid
decât jocul în sine și standarde mai ridicate de performanță sunt de așteptat în fiecare an. Ritmul actual
ne determină să adoptăm un motto: “Ceea ce ieri a fost considerat excepțional, azi este
considerat standard de calitate iar mâine va fi sub calitatea medie”.

Această doctrină a fost scrisă pentru a oferi viitorilor Instructori pentru arbitri FIBA informații
despre practicile eficiente de educare a arbitrilor și subiectele cheie pentru dezvoltarea
arbitrilor de baschet de succes. Este destinată, să fie parte a Programului Instructorilor de
Arbitri FIBA, pentru finalizarea cu succes a Nivelului 1 care va conduce la obţinerea licenţei de
Instructor Naţional pentru Arbitri FIBA.

Acest document este destinat celor cu o oarecare experienţă pentru instruire care, doresc să-şi
îmbunătăţească abordarea pentru pregătirea arbitrilor şi pentru cei cu vaste cunoştinţe despre
arbitraj, care doresc să-şi dezvolte punctele cheie pentru instruire şi predare practică. Este
împărţit în trei module şi tratează subiecte precum Arbitrajul Jocului Baschet, Tehnici Individuale
de Arbitraj şi elemente de bază pentru sistemul de arbitraj cu 3 arbitri pe terenul de joc. Cea
mai importantă premisă este să aveţi o gândire deschisă şi bunăvoinţa de a vă autoanaliza
atuurile şi slăbiciunile, în timp ce veţi fi capabil să vă adaptaţi la noile abordări şi practici.

Programul promovează studiul individual, astfel încât puteţi să-l parcurgeţi funcţie de timpul vostru
propriu şi în ritmul propriu. Este de natură interactivă, deci veţi avea nevoie materiale pentru scris.
Rezervaţi-vă cel puţin câteva ore pentru a finaliza modulul online. Parcurgerea acestui program v ă va
ajuta să vă pregătiţi sesiunea educaţională, concentrându-vă pe subiectele cheie, relevante
pentru educarea în domeniul arbitrajului jocului baschet.
 CUPRINS
Modul R1 Introducere & Generalităţi ...........................................................................................................................................
Modul R2 Tehnici individuale de Arbitraj (IOT) –
Bază .......................................................................................................................................................
Modul R3 Sistemul de arbitraj cu 3 arbitri (3PO) –
Bază ...................................................................................................................................................
ANEXA A: Auto-Examinare ...........................................................................................................................................................

INTRODUCERE & GENERALITĂŢI

R1.1 ARBITRAJUL JOCULUI BASCHET

R1.2 IMAGINEA UNUI ARBITRU DE ELITĂ

R1.3 TERMINOLOGIA DE BAZĂ ÎN ARBITRAJUL JOCULUI BASCHET

R1.1. ARBITRAJUL JOCULUI BASCHET

În general, arbitrajul jocurilor sportive este dificil şi mai mult decât atât, la jocul baschet – în special unde
zece jucători atletici se mişcă rapid într-un spaţiu restrâns. De fapt terenul a devenit mai mare şi
evident jocul s-a schimbat, dar nu ca urmare a dimensiunilor actuale ale terenului ci în sensul ac ţiunilor şi a
arbitrajului. Situaţiile de joc sunt răspândite pe tot terenul cu fiecare jucător capabil să acţioneze în
aproape toate poziţiile. În mod natural, acest fapt stabileşte o cerinţă nouă pentru arbitrajul jocului
baschet. Este bine să ne amintim că perfecţionarea zilnică nu ar trebui considerată ca un progres
real ci mai curănd este doar necesară pentru a păstra ritmul cu cel al dezvoltării jocului - aceasta
se numește evoluție și aceasta se va produce indiferent dacă noi dorim sau nu dorim acest
lucru.

Uneori există tendinţa de a defini arbitrajul jocului baschet ca o combinaţie foarte complexă de
abilităţi diverse. Este adevărat că acesta solicită multe abilităţi din partea arbitrului, dar ideea de
bază este că toate aceste abilităţi vizează realizarea unui lucru – să fie pregătit să arbitreze jocul
sau să gestioneze situațiile care pot să apară în timpul jocului.Toate instruirile ar trebui concentrate pe
pregătirea jocului pentru a ajuta arbitrii să abordeze diversele situaţii ale jocurilor.

Arbitrajul este:
Anticiparea a ceea ce se va întâmpla – Gândire activ ă
Înţelegerea asupra ceea ce se întâmplă – Cunoştinţe despre Jocul Baschet
Reacţia la ceea ce s-a întâmplat – Antrenamentul Imaginii Mentale

R1.2. IMAGINEA UNUI ARBITRU DE ELITĂ

FIBA are o regulă de aur atunci când vine vorba de stabilirea priorităților pentru pregătirea arbitrilor
pentru jocurile FIBA – Controlul Jocului. Acesta înseamnă asigurarea desfăşurării fluente şi
dinamice a jocului în care jucătorii sunt capabili să-şi etaleze abilităţile baschetbalistice. Aceasta
este imaginea pe care o caută FIBA. Cei doi sau trei arbitri delegaţi sunt cei care sunt
responsabili pentru acest control al jocului.

Este bine să definim şi să memorăm faptul că a controla jocul este diferit de managementul
jocului. Acesta din urmă este sarcina Arbitrilor implicaţi în joc. Ei definesc ce este permis și ce nu -
nimeni altcineva.

Acestea fiind spuse, este la fel de important ca arbitrii să arate şi să acţioneze ca şi cum ei sunt
implicaţi în joc. Arbitrii ar trebui să dea un mesaj non-verbal prin care să arate că ei sunt pregătiţi şi
capabili să ia decizii. Funcţia de bază a arbitrajului este luarea deciziei. Arbitrii trebuie să se
simtă confortabil când iau o decizie, fără nici o ezitare pe parcursul procesului de luare a deciziei.
Desigur, corectitudinea acestor decizii poate fi analizată după joc şi de aceea arbitrii trebuie să
demonstreze siguranţă şi încredere sau cel puţin prezenţă astfel încât alte păreri (percepţii) să-i vadă
în acest fel.

Prin urmare, FIBA a adăugat subiectul “Prezentarea în teren” la programul ei de formare. Acesta include
pregătirea mentală bazată pe o idee: “Sunt responsabil”. Acesta va fi combinat cu un plan de
pregătire fizică pentru a creea imaginea unui corp puternic și atletic, potrivit imaginii
profesionalismului şi promovând controlul jocului.

“Controlul este o atitudine”

 R1.3. TERMINOLOGIA DE BAZĂ ÎN ARBITRAJUL JOCULUI BASCHET
TERMEN
45° (Patruzecişicinci grade)
(45° (Forty five degrees))
Acţiune de aruncare la coş
(Act of Shooting)
Zona Acţiunii
(Action Area)
Gândire Activă
(Active Mindset)
Arbitrul Activ
(Active Referee)
Posesia Alternativă
(Alternative Possession)
Săgeata Posesiei Alternative
(Alternating Possession Arrow)
TERMEN
Unghi(uri)
Angle(s)
Anticiparea (sancţionării)
Anticipate (call)
Anticiparea (jocului)
Anticipate (play)
Ajutorul Scorerului
(Assistant Scorer)
(Minge) La Dispoziţia
At the Disposal (Ball)
Semnalizări Autorizate
(Authorized Signals)
ABREV. EXPLICAŢIE
45° Acesta se referă la unghiul preferat de poziţionare, în special pentru poziţiile
iar în unele cazuri ale Arbitrului Centru (C), de asemenea. Arbitri în poziţia (L) şi (T
păstrează un unghi de 45°, cu scopul de a păstra în câmpul lor vizual, cât mai m
Arbitrului (C), este în general plană, cu spatele spre linia laterală, dar în m
aproximativ 45° pe parcursul pătrunderilor spre coş, din partea slabă.
AOS O aruncare la coş, din acţiune sau din aruncare liberă este atunci când, m
jucător şi apoi, este aruncată în aer spre coşul adversarilor. O voleibalare sau un p
în coş de sus în jos (dunk) sunt, de asemenea, acţiuni de aruncare la coş.
AA Zona Acţiunii poate să implice jucători cu sau fără minge. Cunoştinţe referit
& roll”, blocaj, "post ups", recuperare) vor ajuta arbitrii să identifice Zona A
(primară) sau, când aceasta are loc fie în zona de acoperire secundară sau în zon
AMI Fără a fi pregătit să-l prestezi, arbitrajul nu are nici o semnificaţie. Arbitrii b
acţiunile jucătorilor cu scopul de a fi în poziţia din care văd ceva ne
(neregulamentare) pentru a fluiera (sancţiona).
AR Arbitrul care pune mingea la dispoziţia executantului aruncărilor libere, a ju
mingii în joc, sau care administrează angajarea între doi, de la începutul jocului.
AP Posesia alternativă este o metodă de a face ca mingea să devină vie, prin rep
degrabă decât printr-o angajare între doi.
APA Echipa îndreptăţită să repună mingea în joc, conform regulii posesiei alternat
alternative, orientată în direcţia coşului adversarilor. Direcţia săgeţii posesie
când, repunerea mingii conform posesiei alternative se termină.
ABREV. EXPLICAŢII
N/A Formarea unghiurilor; aceasta este o încercare de menţinere a direcţiei privirii
dintre jucători, cu scopul de a menţine atenţia concentrată spre zonele cu c
contactelor.
AC Descrie situația în care un arbitru anticipează că o anumită infracţiune se va
reflecta, asupra evenimentului care se petrece în realitate. De obicei, acest l
greșeşte, pentru că ceea ce a anticipat, nu s-a produs în realitate.
APL Descrie situația în care, un arbitru este în stare să prevadă (”citească”)
următoarele mişcări care vor fi efectuate, fiind capabil să-şi adapteze p
anterior acoperirii acţiunii de joc care urmează.
ASC Ajutorul scorerului trebuie să opereze tabela de scor şi să ajute scorerul. În cazul o
foaia oficială de joc, care nu poate fi soluţionată, înregistrările din foaia oficială de
corectată ca atare.
BATD Atunci când un arbitru înmânează mingea unui jucător care efectuează rep
liberă sau când arbitrul plasează mingea la dispoziţa jucătorului.
N/A ”Semnalizări autorizate : Acele semnalizări efectuate de arbitru pentru co
persoanele autorizate să ocupe loc pe banca echipei, aşa cum sunt ele
Baschet FIBA”.
Panou BB Dreptunghi din lemn sau securit, pe care este montat inelul. Dimensiunile oficiale
(Backboard) Inelul este centrat pe suprafaţa frontală a panoului, la 15 cm faţă de baza in
Terenul din spate BC Terenul din spate al unei echipe cuprinde coşul propriu al echipei, faţa dinspre t
(Backcourt) a terenului de joc delimitată de linia de fund din spatele propriului ei coş, li
Abatere de ”Teren” BCV Atunci când, un jucător al echpei în atac, cu mingea în terenul lui din
(Backcourt Violation) neregulamentar în terenul lui din spate, el fiind ultimul care atinge mingea în
coechipier, este primul care atinge mingea după ce aceasta a fost în terenul lui din
”peste şi înapoi” (”over and back” violation).
Partea Mingii BS Aceasta se referă la poziția mingii. Dacă împărţim terenul de joc printr-o lin
(Ball Side) coș la celălalt, partea terenului de joc unde se află mingea este numit Parte
Linia de fund N/A Linii trasate care delimitează ambele extremităţi (capete) ale suprafeţei de jo
(Baseline) afara limitelor suprafeţei de joc.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Interferenţa la Coş
(Basket Interference)
BI ”O interferenţă neregulamentarǎ pe traiectoria mingii spre coş, se produce câ
• După o aruncare la coş din acţiune sau după ultima sau singura arunca
panoul în timp ce mingea este în contact cu inelul.
• După o aruncare liberă urmată de o aruncare liberă suplimentară (arun
atinge mingea, coşul sau panoul când există încă, posibilitatea ca mingea să
• Un jucător introduce mâna/braţul prin coş, pe dedesubt, şi atinge mingea.
• Un jucător apărător atinge mingea sau coşul, când mingea se aflǎ în coş, împied
• Un jucǎtor provoacă vibraţia panoului sau se agaţă de inel, astfel încât,
împiedicată să intre în coş sau acest fapt a determinat intrarea mingii în coş.
• Un jucător se agaţă de inel pentru a juca mingea.”

Controlul Băncii (Bench
Control)
Obstrucţia (Blocking)
Bonus
(Bonus)
Liniile delimitatoare
(Boundary Lines)
Sirenă
(Buzzer)
Anularea Punctelor (coşului)
(Cancel the Score (basket))
Linia de Centru (Center Line)
Forţare (Charge (Charging))
N/A Arbitrii se asigură că jucătorii (înlocuitorii) și antrenorii care stau pe banca de rezer
BL Obstrucţia este contactul personal neregulamentar, prin care se împiedicǎ
minge.
N/A Atunci când două aruncări libere sunt acordate unui jucător, ca urmare a
adversarilor lui a atins limita celor patru greşeli într-un sfert.
N/A Terenul de joc trebuie să fie limitat de liniile care-l delimitează, acestea fiind l
linii nu fac parte din terenul de joc.
N/A Semnalul sonor declanşat de la masa scorerului, utilizat pentru a indica efect
întrerupere, descalificările şi sfârşitul sferturilor/prelungirii sau, ce poate fi
scorerului pentru a solicita unui arbitru să ofere lămuriri în cazul unei neînţel
N/A Semnalizarea arbitrului care indică faptul că un coş marcat nu trebuie să fie lu
jucător atacant comite o forţare în timp ce se află în acţiune de aruncare la c
mingea să-i părăsească mâinile - arbitrul anulează înscrierea punctelor indicând
contează.
N/A Linia desemnată să marcheze jumătatea terenului de joc.
CH Forţarea este contactul personal neregulamentar, cu sau fără minge, prin
unui adversar.
TERMEN
Apropiere Jos (Close Down)
Unghi Închis (Close Angle)
Comisar
(Commissioner)
Consecvent (Consistency)
Greşeală de Contact
(Contact Foul)
Controlul Mingii
(Control Of the Ball)
Erori corectabile
(Correctable Errors)
Acoperirea (Coverage)
Şeful Brigăzii (Crew Chief)
TERMEN
Pas în Direcţie Opusă
(Cross Step)
Cilindru (Principiu)
Cylinder (Principle)
Minge Moartă
(Dead Ball)
ABREV. EXPLICAŢIE
CD Poziţia în care Arbitrul de Cap (L) trebuie să se deplaseze, înainte ca să înceapă e
CA O vizibilitate blocată sau obstrucţionată în linie dreaptă, asupra zonei acţiunii
principală / secundară a arbitrului.
COM Comisarul trebuie să se aşeze între scorer şi cronometror. Datoria sa principală e
să ajute arbitrul principal şi arbitrul secund (arbitrii secunzi), pentru o desfăşurare n
N/A Un arbitru care interpretează situațiile de joc și criteriile exact în același fel,
este consecvent.
N/A O greşeală personală care rezultă în urma unui contact neregulamentar provoca
care îl dezavantajează.
COB Se consideră că o echipă deţine controlul mingii, atunci când un jucător a
mingea în posesia lui, în interiorul terenului de joc sau atunci când mingea este pu
pentru o repunere în joc. Controlul mingii de către echipă se menţine până l
mâna unui jucător al echipei care efectuează o aruncare la coş, un arbitru flu
câştigă un nou control al mingii pentru echipa lui. Un jucător controlează m
mâini sau o driblează sau, când mingea este la dispoziţia lui pentru pentru o rep
aruncări libere.
CE ”Arbitri pot corecta o eroare, dacă o regulă este din neatenţie greşit aplicată, numa
• Acordarea unor aruncări libere, nemeritate.
• Omisiunea acordării unor aruncări libere, meritate.
• Acordarea sau anularea eronată a unui (unor) punct(e).
• Permisiunea unui jucător neîndreptăţit să execute, aruncarea liberă (aruncări lib
CG Vederea jocului de către cei doi arbitrii; o bună acoperire înseamnă că între ei arbi
jocul cu mingea cât şi cei care joacă departe de minge.
CC Şeful brigăzii este în general cel mai vârstnic şi/sau experimentat dintre cei do
sunt aceleaşi cu cele ale arbitrilor, cu excepţia faptului că şeful brigăzii:
• Iniţiază începerea jocului şi a fiecărui sfert/ fiecărei prelungiri
• Inspectează și aprobă toate echipamentele utilizate în joc.
• Are autoritatea să ia decizii asupra oricăror puncte, neacoperite în mod
Baschet.
ABREV. EXPLICAŢIE
CS Când jocul începe să se dezvolte într-o direcţie iar arbitrul responsabil de
direcţia opusă. Această adaptare faţă de dezvoltarea jocului poate fi efectua
CP Extinderea verticală imaginară, a spaţiului ocupat de un jucător pe terenu
ocupe orice loc, care nu este deja ocupat pe terenul de joc şi de asemene
pot să sară vertical în interiorul propriului cilindru fără ca acest lucru să însem
terenul de joc)
DB Mingea devine moartă, când : 1) Un coş din acţiune sau dintr-o aruncare liberă
timp ce mingea este vie. 3) Este vizibil că mingea nu va intra în coş, la încercarea
sau mai multe aruncări libere; 3.2 O altă sancţiune (aruncări libere şi/sau p
 cronometrului de joc se declanşează indicând terminarea sfertului/prelungirii. 5
sună în timp ce o echipă controlează mingea.
Arbitraj în timp de Minge Moartă DBO Se referă la orice acțiuni care au loc după ce arbitrul a sancţionat o infracţi
(Dead Ball Officiating) nou. Arbitrajul în timp de Mingea Moartă, este înainte de toate proactiv şi solicită
pasiv (i) să devină activ (i) pe parcursul perioadei de minge moartă.
Descalificare DQ O greşeală descalificatoare este orice acţiune flagrant nesportivă comisă de
(Disqulification) să ocupe loc pe banca echipei.
Dublu Dribling DD Un dribling neregulamentar care se produce atunci când un jucător întrerupe dr
(Double Drible) ambele mâini în timpul driblingului sau oprind mingea ţinând-o în mână, după car
Dublă Greşeală (Double Foul) DOF O dublă greşeală, este o situaţie în care 2 adversari comit greşeli personale, unu
moment.
Fluier Dublu (Double Whistle) DW Atunci când doi arbitri fluieră simultan.
Acoperire Duală DUCE Zonă de responsabilitate şi acţiuni, în care responsabilităţile principale de aco
(Dual Coverage) suprapun pentru doi arbitri.
Mărginirea Acţiunii de Joc EOP În poziţia (L), este esenţială adaptarea poziţionării conform localizării ming
(Edge of the Play) află în afara zonei de restricţie, cu scopul de a menţine jucătorii în câmpul
asupra jocului.Când mărgineşte o acţiune de joc, în mod normal, arbitrul este c
anticipeze mai bine dezvoltarea acţiunii de joc, care urmează. Aceast
semnificaţia termenului ”Unghi de 45°”.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Opt (8) secunde - Abatere 8S Atunci când o echipă câştigă un nou control al mingii în terenul ei din spate, are
(Eight (8) seconds - Violation mingea în terenul ei din faţă.
Expulzare N/A Atunci când un arbitru dispune ca un jucător să părăsească incinta terenului de
(Ejection) o greşeală descalificatoare sau pentru că a doua greşeală tehnică sau anti
aceluiaşi jucător.
Cotire ELW Orice lovire sau contact provocat cu cotul şi care implică sancţionarea unei g
(Elbowing) oscilare excesivă a coatelor, efectuată de către un jucător atacant cu mingea
Sfârşitul Jocului EOG Sfârşitul Jocului
(End Of Game)
Sfârşitul Perioadei EOQ Sfârşitul Perioadei
(End Of Period)
Acoperire Extinsă EXCE La cel mai înalt nivel al arbitrajului, un arbitru trebuie să fie capabil să-şi extindă
(Extended Coverage) joc diferite, în acelaşi timp.
Simularea de a fi faultat FKF Simularea (Arbitraj) este orice acţiune prin care un jucător se preface că ar fi
(Fake being fouled) exagerate cu scopul de a influenţa o opinie în sensul faptului că a fost fault
avantaj necinstit. Exemple de simulări sunt: lăsarea pe spate, căderea pe
etc. prefăcându-se că un contact a fost provocat asupra lui de către adversa
fost atins doar în mod neglijabil (vezi “Flop”).
Decizie Fantezistă FAC Descrie situația în care un arbitru decide sancţionarea unui jucător pentru co
(Decizie Iluzorie) realitate nu s-a produs nici un contact, pe parcursul acţiunii de joc respective (p
(Fantasy Call) Nu fluier”). Această situaţie este diferită faţă de cea în care se produce un
(Phantom Call) sancţionat de arbitru drept greşeală personală (problemă legată de criteriile
Contraatac FB O schimbare rapidă a sensului de atac, urmare a faptului că echipa în apărare a o
(Fast Break) intercepţii, recuperări, abateri sau coş reuşit, după care atacă rapid spre

Simţ pentru Joc
(Feel for the game)
Încăierare (Fighting)
TERMEN
Cinci (5) Greşeli
(Five (5) Fouls)
Cinci (5) secunde – Abatere
(Five (5) seconds – Violation)
Greşeală Flagrantă
(Flagrant Foul)
Flop (Arbitraj)
Flop (Refereeing)
Abatere de Picior (Lovire cu)
Foot Violation (Kick)
Greşeala
(Foul)
Culoarul Greşelilor
(Foul Lane)
Greşeală când nu este Acţiune FNAOS Atunci când asupra unui jucător atacant un contact neregulamentar este pro
de aruncare la coş
(Foul on no Act of Shooting
(AOS))
TERMEN
speranţa obţinerii unui avantaj numeric şi poziţional asupra echipei adverse
de reuşită al aruncărilor la coş.
N/A Abilitatea arbitrului de a simţi ce se întâmplă în mod real pe terenul de joc : devin
ritmul jocului rapid ; se produc prea multe contacte ; etc. ? Un arbitru cu un bun sim
bună poziţie pentru a menţine controlul asupra jocului.
FGT Încăierarea este o interacţiune fizică între, 2 sau mai mulţi adversari (jucători şi
echipei).
ABREV. EXPLICAŢIE
5F Un jucător care a comis 5 greşeli , va fi informat de către un arbitru şi trebuie s
trebuie să fie înlocuit, în timp de 30 secunde.
5S De îndată ce un jucător are mingea la dispoziţie pentru o repunere în joc sau
el are la dispoziţie cinci secunde în care să elibereze mingea. De asemene
controlează mingea, ţinând-o în mână (mâini), el are la dispoziţie cinci (5) secu
pentru a dribla – dacă nu procedează astfel, comite o abatere. Un jucăto
subiect pentru numărarea celor cinci (5) secunde.
FF Poate fi o greşeală care presupune contact sau o greşeală tehnică (fără cont
contact, este întotdeauna antisportivă şi ea poate fi comisă intenţionat sau nei
acesta presupune a fi violent sau brutal, precum lovirea cu pumnul sau
genunchiul, deplasarea sub un jucător care se află în săritură, ghemuirea
într-o manieră care ar putea provoca o accidentare gravă a adversarului
aceasta implică un comportament necivilizat, uneori persistent vulgar şi/sa
FL O subcategorie a “Simulării de a fi faultat”, este atunci când un jucător apărător p
situaţie de forţare/obstrucţie simulând provocarea contactului de către advers
fost atins doar în mod neglijabil (vezi “Simularea de a fi faultat”).
FVI ”Un jucător, nu va alerga cu mingea în mână (mâini), şuta sau bloca mingea de
lovi cu pumnul.Totuşi, un contact întâmplător sau o atingere accidentală a ming
o abatere.” (Atingerea mingii cu piciorul este voită, intenţionată).
N/A
Greşeala (fault) este o încălcare a regulilor, constând într-un contact persona
comportament nesportiv.
N/A Zona de restricţie, de la ambele capete ale terenului de joc, împrejmuită de li
de urmărire a aruncărilor libere şi linia de fund a terenului de joc. De ase
”vopseaua” (”key or ”paint”).
este sancţionată, dar atacantul nu este în acţiune de aruncare la coş.
ABREV. EXPLICAŢIE
Faultat în Acţiune de aruncare FAOS Atunci când asupra unui jucător atacant, un contact neregulamentar este p
la coş încercării de aruncare la coş.
(Fouled in the Act of
Shooting(AOS))
Prelungirea Liniei de Aruncări FTEX Această linie imaginară reprezintă prelungirea liniei de aruncări libere pe
Libere antrenorilor o folosesc ca reper de îndrumare pentru antrenamentul tacticilor
(Free Throw Line Extended) prelungirii liniei de aruncări libere, o anumită îndrumare se aplică. Când minge
libere, o altă îndrumare se aplică. Este, de asemenea, utilizată ca referinţă pen
atacant. De asemenea, FTEX este reper pentru poziţia iniţială (de bază) ca
de Centru (C), pe terenul de joc.
Libertate de Mişcare FOM Un termen fundamental şi foarte important de înţeles, de asemenea, menţio
(Deplasare) abilitatea unui jucător de a se deplasa din locul în care se află într-un alt loc de
(Freedom of Movement) neregulamentar să facă acest lucru. Dacă un contact provocat de un jucător,
mişcare a adversarului, un astfel de contact este o greşeală.
”Îngheţare” N/A În cazul în care se fluieră simultan, arbitrul care simte că este într-o poziţie
(Freeze) decizia (de obicei arbitrul care este mai îndepărtat de locul incidentul
”îngheţe”) pentru un moment, cu scopul de a pemite partenerului său de
înceapă administrarea situaţiei.
Terenul din Faţă FC Terenul din faţă al unei echipe cuprinde coşul adversarului, partea dinspre
(Frontcourt) suprafaţă a terenului de joc limitată de linia de fund din spatele coşului ad
interioară a liniei de centru, mai apropiată de coşul adversarului.
Controlul Jocului GC Se spune că arbitrul deţine controlul jocului, atunci când jocul se desfăşoa
(Game Control) fapt, se şi urmăreşte, în acelaşi timp cu respectarea regulilor de sportivitate
Acest concept are o semnificaţie diferită faţă de Managementul Jocului.
Cursivitatea Jocului GF Viteza sau ritmul (tempo-ul) la care se desfăşoară jocul. Aceasta este
(Game Flow) competitoare, iar arbitrii ar trebui să încerce, pe cât de mult posibil, să nu într
Salvarea Jocului GS O decizie importantă şi corectă luată de un arbitru, indiferent de poziţia şi z
(Game Saver) joc, care este hotărâtoare pentru protejarea integrităţii jocului (pur şi simplu ”
fi fost luată, s-ar fi putut creea o situaţie prin care echipa care merita să c
realizeze acest fapt.
Acordarea Ajutorului GH Arbitrul care acordă ajutor în afara zonei de acoperire principală, luând o
(Giving Help) partenerului să ia această decizie în zona lui de acoperire principală.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Coş (Coş din acţiune)
(Goal (Field Goal))
Intervenţie neregulamentară
la mingea aruncată spre coş
(Goaltending)
FG Un coş este reuşit, când o minge vie intră în coş pe deasupra şi rămâne
considerată în coş chiar dacă numai o mică parte a ei este în interiorul inelului şi s
GT ”Intervenţie neregulamentară la mingea aruncată spre coş se produce în tim
un jucător atinge mingea în timp ce aceasta este complet deasupra inelului şi :
• Este pe traiectoria ei descendentă spre coş.
• După ce aceasta a atins panoul.”

Controlul adversarului cu mâna
(Hand checking)
Minge Ţinută (Held Ball)
HC ”Controlul adversarului cu mâna / Folosirea neregulamentară a mâinii (mâinilor) s
când jucătorul, aflat în poziţie de apărare, pune mâna (mâinile) sau braţul (braţe
şi rămân în contact cu acesta pentru a-i împiedeca înaintarea.”
HB O minge ţinută se produce atunci când unul sau mai mulţi jucători din echipele
sau ambele mâini, astfel încât, nici un jucător nu ar putea obţine controlul ei, fă

Ţinere (Holding)
Încârligare (Hooking)
Dribling Neregulamentar
(Illegal Dribble)
Folosire Neregulamentară a
Mâinilor
(Illegal Use of Hands)
Imaginea unui Arbitru
(Image of the Referee)
Tehnici Individuale de Arbitraj
(Individual Officiating
Techniques)
TERMEN
Infracţiune
(Infraction)
Interior – În afară (Unghi)
(Inside – Out (Angle)
Sistemul Reluării Instantanee
Instant Replay System
Interpretarea Regulilor
(Interpretation of the Rules)
Interval (De Joc)
Interval (Of Play)
Înghiontire (control cu mâna)
(Jab (hand – checking))
Judecată
(Judgement)
exagerată.
HOL Ţinerea este contactul personal neregulamentar provocat asupra unui adve
de mişcare. Acest contact (ţinerea), se poate produce cu orice parte a corpului.
HOK Când un jucător atacant ”încârligă” sau încolăceşte braţul sau a cotul în juru
împiedica apărătorul să efectueze apărare regulamentară.
IDR O abatere a jucătorului care driblează, fie cărând mingea sau comiţând un dubl
IUH Folosirea neregulamentară a mâinilor pentru a împiedeca înaintarea unui adversa
comisă asupra jucătorului care driblează şi presupune ca apărătorul să l
dribling, în încercarea de a îndepărta mingea.
IOR Modul în care un arbitru este perceput de ceilalţi participanţi la joc. De exem
imaginea creată poate influenţa jucătorii şi antrenorii să se aştepte că
Imaginea unui arbitru de top este ”Puternic, Decisiv şi Abordabil”.
IOT Aspecte tehnice individuale de arbitraj, despre cum trebuie judecată acţiune
precum : Distanţa & Staţionar, Arbitrarea Apărării, Gândire Activă, ”Ră
terminarea ei”, Adaptări ale poziţiei pentru menţinerea unui Unghi Deschis
ABREV. EXPLICAŢIE
N/A Literalmente orice infracţiune reprezintă o încălcare a regulilor. De exempl
abateri. Totuşi, în mod normal infracţiunile se referă doar la abateri (adică: tre
IN - O Acest termen se referă, în general, la Arbitrul de Cap (L) care nu poate fi la margin
din Interior spre Afară, în loc s-o arbitreze la un unghi de 45 grade, cu cât mai m
lui vizual.
IRS Se referă la un sistem de reluare video, care este posibil a fi utilizat, în si
Analizele video la IRS vor fi efectuate de arbitri. Dacă sancţiunea şi dec
video la IRS, acea decizie iniţială trebuie să fie arătată de arbitri pe terenul
decizia iniţială a arbitrului (arbitrilor) poate fi corectată numai dacă
concludente pentru corectare.
N/A Arbitrajul bun nu solicită neapărat arbitrului să aplice regulile pur şi simp
permis), ci mai degrabă judecarea fiecărei situaţii, ţinând cont de efec
respective, adică interpretând regulile prin spiritul şi intenţia lor.
IOP ”Trebuie să existe un interval de joc de 20 minute, înainte de ora la care a fost
Trebuie să existe intervale de joc de 2 minute, între primul şi al doilea sfert (pr
sfert (a doua repriză) şi înaintea fiecărei prelungiri.
Trebuie să existe un interval de joc de 15 minute între prima şi a doua repriză
În timpul unui interval de joc, toţi componenţii echipei îndreptăţiţi să joace, sun
JAB Atingerea sau ”înghiontirea” repetată a unui adversar, cu sau fără minge, este o
un joc dur.
N/A Capacitatea arbitrului de a analiza fiecare situaţie aşa cum ea apare şi de a lua
efectul” acţiunii asupra situaţiei de joc, reacţionând pe bază de consecinţă.
Angajare între Doi (Situaţie) JB O angajare între doi, are loc atunci când un arbitru aruncă mingea între oricare 2
(Jump Ball (Situation)) începutul primului sfert. De asemenea, termenul se poate referi la ”situaţia de anga
Ultima Aruncare LS Se referă la situaţia de joc, în care echipa câştigă un nou control al ming
(Last Shot) secunde sau mai puţin, însemnând că este posibil ca sfertul sau prelungirea să

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Cap (Arbitru) L Cap (L) (2PO/3PO) este arbitrul care se află în faţa jocului şi a cărui responsa
(Lead (Referee)) liniei de fund, la capătul terenului de joc spre care se dezvoltă atacul.
Poziţia Regulamentară de LGP ”Un jucător apărător a ocupat o poziţie iniţială regulamentară de apărare, când:
Apărare • El este cu faţa spre adversarul său, şi
(Legal Guarding Position) • Are ambele picioare pe podea.”
”Alinierea” N/A În timpul executării aruncărilor libere, jucătorii se ”aliniază” pe fiecare parte a
(Line up)
Minge Vie LB Mingea devine vie, când : 1) În timpul angajării între doi mingea părăseşte mâna (
(Live Ball) unei aruncări libere, mingea este la dispoziţia executantului aruncării libere
se află la dispoziţia jucătorului care efectuează repunerea.
Minge scăpatâ LOB Când o minge vie, nu se află în posesia unui jucător ci se rostogoleşte sau
(Loose ball) ambele echipe caută să obţină controlul ei sau când, o situaţie de recupera
asupra mingii nu se schimbă până când echipa adversă obţine controlul min
abatere pentru expirarea timpului de atac se poate produce, când mingea e
”Fabricarea” (Aruncării) MS De fiecare dată când asupra unui jucător atacant cu mingea, care nu se
(Manufactured (Shot)) neregulamentar, dar imediat după producerea contactului începe AOS, sp
aruncărilor libere.
Contact Neglijabil MC Cu toate că jocul baschet este un sport non-contact, practic este imposibil
(Marginal Contact) fără să se atingă între ei. Dacă contactul văzut, este apreciat că are efect asu
trebuie sancţionată. Alt contact, care nu are nici un efect asupra situaţie
poate fi ignorat.
Mecanică MEC Aspectele tehnice ale arbitrajului, adică: cum se deplasează arbitrii, acoperire, s
(Mechanics) libere, a angajării între doi, a repunerilor mingii în joc, etc.
Minut(e) de Întrerupere Media MTO Forul organizator al competiţiei poate decide pentru sine dacă minut(e) de
(Media Time – Out(s)) decide acordarea lor, va decide şi durata lor (60,75,90 sau 100 secunde).
”No – Call” NC Unele dintre cele mai bune decizii pe care un arbitru le poate lua, care implic ă abţ
(No – Call) un posibil contact (fault) sau abatere, nu contravine spiritului şi intenţiilor r

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Acţiune de Joc Evidentă OP Acţiuni de joc, care sunt clar vizibile pentru majoritatea participanţilor la jo
(Obvious Play) şi spectatorii. Arbitrii trebuie să fie corecţi în acest tip de situaţii, 100% din ca
Departe de Minge
(Off the Ball)
Capătul Atacului
(Offensive End)
Interpretările Regulilor
Oficiale ale Jocului Baschet
(IROJB)
(Official Basketball Rules
Interpretations (OBRI))
Arbitru (Arbitri)
(Official(s))
Semnalizările Arbitrilor
(Official's Signals)
Unghi Deschis
(Open Angle)
Partea Opusă (Opposite Side)
În afara terenului de joc
(Out – of – bounds)
Din afară spre interior O - IN
(Unghi)
(Outside – In (Angle))
Palmarea (mingii) PLM
Palming (the ball)
Pasă (Pass) N/A
Pasă la Exterior POFF
(Pass – Off)
Arbitru Pasiv
(Passive Referee)
TERMEN
Răbdarea utilizării Fluierului
(Patienced Whistle)
Vedere Periferică
(Peripheral Vision)
Greşeală Personală
(Personal Foul)
Decizie Iluzorie (Decizie
Fantezistă)
Phantom Call (Fantasy Call)
Blocaj ofensiv (Pick)
Picior Pivot
(Pivot Foot)
OFB Se referă la toate aspectele jocului care nu implică direct jucătorul cu m
vecinătate.
N/A Capătul terenului de joc spre care o echipă atacă şi încearcă să înscrie un coş
OBRI Un document pe care FIBA îl publică şi include toate interpretările oficiale, defi
N/A Arbitri vor fi, arbitrul principal şi 1 arbitru secund sau 2 arbitri secunzi. Ei vo
comisar, dacǎ este prezent.
N/A ”Semnalizările cu mâinile ale arbitrilor sunt folosite pentru a comunica decizia
scorerului.
În timpul raportării la masa scorerului este recomandabil, în mod deosebit,
jocuri internaţionale, în limba engleză).
OA Vedere clară a acţiunii în zona de acoperire principală / secundară a arbitrul
posibilitatea de a menţine o privire deschisă asupra acţiunii de joc.
OPS Aceasta se referă la partea terenului de joc, cea mai îndepărtată de masa sco
OOB Acea suprafaţă din afara terenului de joc – extinsă în afara liniilor care delimitea
Poziţia preferabilă pentru arbitrul de cap, care se poziţionează la un unghi d
posibili în câmpul său vizual.
Vezi : căratul mingii (Dribling neregulamentar)
O metodă de a deplasa mingea pe terenul de joc, prin aruncarea ei de la un
Situaţia în care jucătorul începe AOS şi o greşeală este sancţionată la adver
acţiunii de aruncare şi sfârşeşte prin a pasa coechipierul său. Greşeala se
comisă în timpul AOS.
PAR Arbitrul care nu administrează aruncarea liberă sau repunerea mingii în joc
angajării între doi, de la începutul jocului.
ABREV. EXPLICAŢIE
PW Când arbitrul este capabil să proceseze întreaga acţiune de joc (început / mijloc /
PV A vedea larg deschis spre fiecare parte, în timp ce privirea este orientată drept în fa
PF O greşeală personală este contactul neregulamentar provocat de un jucă
dacă mingea este vie sau moartă.
FAC Descrie situația în care un arbitru decide sancţionarea unui jucător pentru co
realitate nu s-a produs nici un contact la respectiva acţiune de joc (problemă cu
Această situaţie este diferită faţă de cea în care se produce un Contact Neglija
de arbitru ca şi o greşeală personală (problemă legată de criteriile adoptate).
SC Blocaj efectuat de un jucător al echipei aflate în atac.
PF Când un jucător are posesia mingii şi nu driblează, îi este permis să se r
respectând condiţia de a menţine acest picior în acelaşi loc pe podea – astfel
Jucător
(Player)
Şedinţa Dinaintea Jocului
(Pre – Game Conference)
Rutina Dinaintea Jocului
(Pre – Game Routines)
Arbitraj Preventiv
(Preventive Officiating)
Principală (acoperire)
Primary (coverage)
Îndepărtarea prin Împingere
(Push – Off)
Împingerea
(Pushing)
N/APe parcursul desfăşurării jocului (timpului de joc), un component al echipei
de joc fiind îndreptăţit să joace.
PGC Înainte de începerea unui joc important (toate jocurile sunt importante) este neces
pentru a se familiariza, discutând despre modul în care vor lucra cu referiri
pentru abordarea jocului.
N/A Rutina urmată de arbitri înainte de începerea efectivă a jocului. Aceasta in
asigurarea că cronometrorul ştie regulile de cronometrare, identifica
funcţionării cronometrului de atac, etc.
PRO Se referă la acţiuni ale arbitrilor care încearcă să preîntămpine producerea in
/ sau antrenorii. Acesta poate avea loc în timp ce mingea este vie (post, jocul l
este moartă.
PCE Zonă de responsabilitate şi acţiuni pe care arbitrul trebuie să fie capabil, s-o
PO Atunci când un jucător atacant, îndepărtează prin împingere un adversar, pentru
joace mingea sau pentru a-şi crea spaţiu suplimentar pentru el însuşi.
PU Împingerea este contactul personal neregulamentar provocat cu orice parte a
deplasează forţat sau încearcă să deplaseze un adversar cu sau fără minge.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Fluier Rapid QW Când un arbitru nu este capabil să proceseze întreaga situaţie de joc, înainte
(Quick Wisthle) Uneori ”fluieratul rapid” conduce la decizii nejustificate (”unnecessary calls
Recuperarea RB În urma unei aruncări la coş nereuşite, disputa celor două echipe care rezu
(Rebound) este cunoscută sub numele de recuperare (mingea ricoşează de pe inel
înseamnă de fapt, asigurarea controlului mingii după o aruncare ratată.
Dreptunghi (Rectangle) RC Se referă la terenul din faţă care a fost împărţit în 6 părţi dreptunghiula
responsabilitate.
”Ref” (Ref) N/A Prescuratarea rostirii cuvântului arbitru (“referee”).
Arbitru R În general, termenul este folosit pentru cei doi/trei oficiali care lucrează împreună c
(Referee) este compusă din Şeful brigăzii şi un arbitru (2PO) sau 2 arbitri (3PO).
Arbitrajul apărării RD La arbitrajul jocului cu mingea, prioritatea este concentrarea atenţiei asupra legali
(Refereeing the Defence) timp ce în câmpul vizual este păstrat, jucătorul atacant cu mingea.
Decizie normală (Regular Call) RC Considerată a fi o decizie normală (aşteptată) de către arbitrul care a avea r
Rotaţia ROT Acest termen se referă la o situaţie de joc în care deplasarea / localizarea mingii
(Rotation) o schimbare a poziţiei sau o ”rotaţie” spre partea în care se află mingea
rotaţiei pentru Arbitrul de Cap (L), îl reprezintă deplasarea mingii pe par
slabă) şi rămânerea ei pe această parte. O schimbare a poziţiei Arbitrului de C
pentru Arbitrul de Coadă (T) ( din T în C) şi pentru Arbitrul de Centru (C) (d
RVER RSBQ Definiţia pentru ”Ritm, Viteză, Echilibru & Rapiditate” utilizat în NBA. Dac
(RSBQ) adversari şi cel puţin unul dintre aceşti parametrii este afectat, înseamn
afectată şi astfel în mod normal se comite o greşeală.
”Scanarea”(Zonei de Restricţie) SPA Când Arbitrul de Cap (L) declanşează rotaţia pe linia fund, este necesar ca
Scan (the Paint) restricţie (”paint – zona vopsită”) pentru acţiunile neregulamentare depar
nu se află jucători, următoarea zonă de acţiune.
A Puncta (Scor) FG Marcarea unui coş din acţiune (”fIeld goal”) sau aruncare liberă. Termen
(Score) numărul total de puncte înscrise de ambele echipe – cum ar fi de evemplu, sc

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Scorer
(Scorer)
Foaia Oficială de Joc
(Scoresheet)
Blocajul
(Screening)
Secundară (Acoperirea)
Secondary (Coverage)
Auto – Evaluare
(Self – Evaluation)
Vânzarea Deciziei
(Selling the Call)
Semicercul ”No Charge”
(Semi-circle (No – Charge))
Operatorul Cronom. de Atac
Shot Clock Operator
Abatere pt. expirarea t.a.
(Shot Clock Violation)
Linii laterale
(Sidelines)
Semnalizări
(Signals)
Semnalizări (comunicare între
parteneri)
Signals (communication among
the crew)
SR Scorerul trebuie să ţină o evidenţă a foii oficiale de joc, conform regulilor jocu
SS Înregistrarea oficială a detaliilor jocului, care se menţine pe tot parcursul desf
evidenţază bilanţul echipei dar şi punctele individual marcate precum şi gre
SC Blocajul este o încercare, de a întârzia sau de a împiedica un adversar care nu cont
doritǎ, pe terenul de joc.
SCE Zonă de responsabilitate şi acţiuni pe care arbitrul este capabil s-o acoper
zonei principală este realizată.
SEF Procesul de evaluare a performanţei proprii.
STC Punerea unui accent, la o anumită decizie, folosind o voce mai puternică sau
mai demonstrative. Aceasta ar trebui să se întâmple doar în cazul unor deciz
”câştiga” acceptarea deciziei.
NCSC Zonele semicercurilor “No – charge”, sunt marcate pe terenul de joc, cu sc
pentru interpretarea situaţiilor de forţare/obstrucţie, care se produc sub
parte din zonele semicercurilor “No – charge”.
SCO Operatorul cronometrului de atac, trebuie să controleze funcţionarea cronomet
baschet.
SCV Din momentul în care o echipă câştigă posesia mingii pe terenul de joc,este
24/14 secunde. Încălcarea acestei prevederi este o abatere.
N/A Linii laterale care delimitează câte o parte laterală a suprafeţei terenului de joc.
N/A Comunicările oficiale, aşa cum sunt descrise în Regulile Oficiale ale Jocului B
luate jucătorilor şi oficialilor de la masa scorerului.
N/A Gesturi subtile făcute de către un arbitru pentru a ajuta la menţinerea inte
definesc munca în echipă – cum ar fi de exemplu gestul întrebător adresat cel
ultimul jucător care a atins mingea înainte ca aceasta să fie afară din joc.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Situaţii Speciale
(Special Situations)
Spiritul şi Intenţia Regulilor
(Spirit and Intend of the Rules)
SPS În aceeaşi perioadă în care, cronometrul de joc este oprit, urmare a unei infrac
sunt comise greşeli suplimentare.
N/A Regulile nu au fost scrise pentru a fi interpretate ”ad literam”, ci mai degrabă, pentr
prin utilizarea unor metode neregulamentare. Astfel, nu orice contact
contactul, care determină ca un jucător să fie dezavantajaf de către inițiat
incident trebuie judecat prin prisma efectului pe care-l are asupra jocului
de context. O interpretare flexibilă a regulilor, este o necesitate pentru : ar

Primii Cinci
(Starting Five)
Rămănerea cu Jocul
(Stay with the Play)
Partea Puternică
(Arbitraj/3PO)
(Strong Side (Refereeing/3PO)
Oportunitate de Înlocuire
(Substitution Opportunity)
Înlocuire / Înlocuitor
(Substitution / Substitute)
Repoziţionare (arbitri)
(Switching (referees))
Masa Oficialilor
(Table Officials)
TERMEN
Voleibalare (Tap)
Echipă / Membrii echipei
(Team / Team Member)
Zonele Băncii Echipei
(Team Bench Areas)
Controlul Echipei (Mingea)
Team Control (Ball)
intenţiei regulilor”.
SF Antrenorul principal trebuie să indice, cu cel puţin 10 minute înainte de începe
intra pe teren pentru a începe jocul.
SWP Se referă la tehnica individuală de arbitraj (IOT) prin care arbitrul nu-şi
acţiunea de joc, înainte ca aceasta să se termine.
SSR Partea laterală a terenului de joc, unde se află arbitrii (L) & (T).
SUBO ”O oportunitate pentru înlocuire, începe când:
• Pentru ambele echipe, mingea a devenit moartă, cronometrul de joc este oprit ş
scorerului.
• Pentru ambele echipe, mingea devine moartă ca urmare a ultimei sau singurei aru
• Pentru echipa împotriva căreia un coş din acţiune a fost reuşit atunci când, cro
mai puţin în a patra perioadă de joc şi în fiecare perioadă de prelungiri.
O oportunitate pentru o înlocuire încetează când mingea este la dispoziţia unui juc
prima sau singura aruncare liberǎ.”
SUB Pe parcursul desfăşurării jocului, un component al echipei este înlocuitor, c
îndreptăţit să joace.
SW Se referă la schimbarea poziţiilor (rolurilor) arbitrilor, (L), (T) & (C) du
Scorerului. În mod normal, repoziţionarea implică deplasarea (după raportare
nouă poziţie pe terenul de joc.
TBO Oficialii de la masă vor fi un scorer, un ajutor scorer,un cronometror şi un ope
ABREV. EXPLICAŢIE
N/A O voleibalare este atunci când, mingea este direcţionată cu mâna/mâinile spre co
TM Fiecare echipă, va fi formată din :
• Nu mai mult de 12 componenţi îndreptăţiţi să joace, inclusiv căpitanul echipe
• Un antrenor principal.
• Un număr maxim de 8 membri însoţitori delegaţi, inclusiv un număr maxim
aşeza pe banca echipei. În cazul în care o echipă are antrenori asistenți, p
foaia oficială de joc
TBA Zonele băncilor echipelor trebuie să fie marcate în afara terenului de joc, limit
disponibile în zona băncii echipei, pentru persoanele autorizate să ia loc pe banca
antrenori asistenţi, înlocuitori, jucători eliminaţi şi membrii însoţitorii delegaţi. Oric
în spatele băncii echipei.
TC “Controlul echipei asupra mingii, începe, când un jucător al acestei echipe controle
când o minge vie este la dispoziţia lui.
Controlul echipei asupra mingii continuă, când :
• Un jucător al acestei echipe controlează o minge vie.
• Mingea este pasată între coechipieri.
Controlul echipei asupra mingii, se termină, când :
• Un adversar obţine controlul mingii.
• Mingea devine moartă.
• Mingea a părăsit mâna/mâinile jucǎtorului la o aruncare la coş din acţiune sa
Greşeala Echipei care
Controlează Mingea
(Team Control Foul)
Greşeală (greşeli) de Echipă
(Team Foul(s))
Munca în Echipă
(Teamwork)
Greşeala tehnică
(Technical Foul)
TERMEN
Tempo
(Tempo)
Arbitrajul cu trei (3) arbitri
(Three (3) Person Officiating)
Trei (3) secunde
Three (3) seconds
Repunere în joc
(Throw – in)
Timp & Spaţiu (Distanţă) (Joc
Baschet)
(Time & Distance (Basketball)
Minut de întrerupere (Arbitri)
(Time – out (Officials))
Minut de întrerupere (Echipă)
(Time – out (Team))
Oportunitate pentru Minut de
Întrerupere
(Time – out Opportunity)
TCF O greşeală ofensivă. O greşeală comisă de un jucător al echipei care
producerii ei.
TFO O greşeală de echipă este greşeala personală, tehnică, antisportivă sau des
echipǎ este în situaţie de penalizare pentru greşeli de echipă, când aceasta, a c
de joc.
N/A Conlucrarea unitară în cadrul brigăzii de arbitri, pentru a asigura acoperirea adecva
TF O greşeală sancţionată împotriva unui jucător, antrenor, înlocuitor sau însoţ
comportament nesportiv care nu implică contact.
ABREV. EXPLICAŢIE
N/A Viteza la care jocul se desfăşoară : sunt echipe, ambele alergând dintr-o parte
contratacând frecvent şi comiţănd o mulţime de erori (turnover-uri) ; sau, su
(prudent) cu scopul de a folosi la maximum posibil posesia mingii şi timpul
3PO Un concept de arbitraj, conform căruia trei arbitri muncesc în şi pentru joc. Ter
Brigăzii (”Crew Chief”), Arbitrul 1 (U1), Arbitrul 2 (U2) şi toţi arbitrii lucrea
poziţiile Cap (L), Coadă (T) & Centru (C).
3S Un jucător nu trebuie sǎ rămână în zona de restricţie a echipei adverse, pentru m
ce echipa lui controlează o minge vie în terenul din faţă şi cronometrul timpului de j
T - IN O repunere a mingii în joc, are loc atunci când mingea este pasată în interiorul ter
afara terenului de joc, care efectuează repunerea.
T & D Când este apărat un jucător care nu controlează mingea pe terenul de joc, elemen
jucător apărător, nu are voie să ocupe o poziţie atât de aproape şi/sau atât d
adversar, astfel încât acesta să nu aibă timpul necesar sau distanţa suficientă p
direcţia lui de deplasare. Distanţa este direct proporţională cu viteza de de
mai mică de 1 pas normal.
RTO Arbitri pot, de asemenea, să decidă asupra necesităţii de întrerupere oficială
accidentat sau în cazul în care doresc să se consulte între ei, să transmită ce
scorerului sau persoanelor autorizate să ocupe loc pe banca echipei (prin in
TO Este o întrerupere de un minut a desfăşurării jocului în care, antrenorul princip
poate solicita două minute de întrerupere la orice oportunitate din prima repriz
oportunitate din cea de-a doua repriză şi unul la orice oportunitate de pe parcu
TOO ”O oportunitate pentru minut de întrerupere începe când :
• Pentru ambele echipe, mingea a devenit moartă, cronometrul de joc este oprit
masa scorerului
• Pentru ambele echipe, mingea a devenit moartă ca urmare a ultimei sau singurei
• Pentru echipa împotriva căreia, a fost reuşit un coş din acţiune.
O oportunitate pentru minut de întrerupere se termină când mingea este la dispoz
joc sau pentru o primă aruncare liberă.”
TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE
Cronometror TR Cronometrorul trebuie să cronometreze timpul de joc, minutele de întrer
(Timer) Regulilor Oficiale ale Jocului Baschet.
Coadă (Arbitru) T În cadrul sistemului dual de arbitraj, întotdeauna un arbitru se află în faţa acţiunii
(Trail (Referee)) iar celălalt arbitru rămâne aproape de acţiunea de joc şi puţin în urma (s
aplicabil principiul cutiei. Din această poziţie este, întotdeauna, responsabilita
intervenţiile şi interferenţele neregulamentare şi să observe dacă aruncarea
Abatere de Paşi TV Atunci când un jucător care ţine mingea, ridică sau deplasează piciorul piv
(Travelling Violations) podea, înainte să elibereze mingea din mâinile sale pentru un dribling, sau fac
punct vedere regulamentar după ce prinde mingea şi încearcă să se oprească, s
posibil să comită o abatere de paşi în timp ce driblează. În timpul unui dribling, n
care un jucător poate să-i facă atunci când, mingea nu este în contact cu mâna sa.
Fluier triplu 3W Atunci când trei arbitri fluieră simultan, sancţionând aceeaşi infracţiune comisă
(Triple Whistle)
Minge pierdută TOR Atunci când echipa care se află în atac pierde posesia mingii (controlul asupra m
(Turnover) ratarea sau reuşirea unei aruncări efectuate ; adică urmare a unei interc
abateri sau greşeli comise de echipa aflată în atac.
Arbitrajul cu doi (2) arbitri 2PO Un concept de arbitraj, conform căruia doi arbitrii muncesc în şi pentru joc.
(Two (2) person officiating) Arbitrul Principal (R) şi Arbitrul (U), şi ei activează pe parcursul desfăşurăr
(T).
Arbitru U(U1,U2)În cadrul sistemului 2PO, un arbitru este principal (R) iar celălalt este arbitru (U).
(Umpire) tânăr şi / sau cu mai puţină experienţă, dintre cei doi arbitrii. Atribuţiile
aceleaşi ca cele ale arbitrului principal (R) cu excepţiile menţionate în acest
În cadrul sistemului 3PO este Şeful Brigăzii (CC) şi doi arbitrii (U1&U2).
Conduită Nesportivă UC A fi nesportiv înseamnă a acţiona într-o manieră nepotrivită sensului noţi
(Comportament) onorabilitate personală. Aceasta constă din acţiuni de înşelare, cum ar fi a
Unsportsmanlike Conduct unei aruncări libere care ar fi trebuit executată de un coechipier ; lipsă d
(Behaviour) comentarii înjositoare sau critice despre sau la adresa unui arbitru sau a unui adve
cuvinte sau gesturi obscene, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt îndrep
conduită nesportivă a unui jucător, antrenor, component /însoţitor al
tehnice.

TERMEN ABREV. EXPLICAŢIE

Greşeală Antisportivă
(Unsportsmanlike Foul)
UF • Încercare nelegitimă pentru a juca direct mingea, în cadrul spiritului şi scopulu
• Un contact excesiv, dur, provocat de un jucător în efortul său pentru a juca min
• Un contact nejustificat provocat de jucătorul apărător cu scopul de a opri înain
• Contactul provocat de jucătorul apărător din spate sau lateral asupra adver
contraatac şi fără să mai existe vreun jucător apărător între jucătorul atacant
• Contactul provocat de jucătorul apărător asupra unui adversar în timpul ult
fiecare prelungire, când mingea se află în afara terenului de joc pentru o repunere
sau la dispoziţia jucătorului care efectuează repunerea.(C5)
Abatere N/A O abatere este o încălcare a regulilor. Mingea va fi acordată echipei ad
(Violation) terenului de joc, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs aba
în spatele panoului, afară de cazul în care altfel este stabilit prin reguli.
Avertisment WAR Se referă la orice situaţie în care arbitrii stabilesc că un antrenor principal sau
(Warning) o conduită incorectă ; în mod normal un comportament nepotrivit sau flop/simular
Partea Slabă (Arbitraj) WSR Partea laterală a terenului de joc, unde se află Arbitrul de Centru (C) (3PO).
(Weak Side (Refereeing))
Anularea coşului marcat N/A Anularea înregistrării punctelor corespunzătoare coşului.
(Wiping the Basket)
Zona de lucru WA Zonă în care, un arbitru aflat în orice poziţie dată, activează în mod normal.
(Working Area)

MODUL R2 TEHNICI INDIVIDUALE DE ARBITRAJ (IOT) – ELEMENTE DE BAZĂ

R2.0. INTRODUCERE

R2.1. DISTANŢĂ & STAŢIONAR

R2.2. ARBITRAREA APĂRĂRII

R2.3. RĂMÂI CU JOCUL

R2.4. POZIŢIONARE, UNGHI DESCHIS (45º) ŞI ADAPTĂRI (AJUSTĂRI)

R2.5. SANCŢIONAREA INFRACŢIUNILOR, LUAREA DECIZIILOR ŞI COMUNICAREA

R2.6 SEMNALIZAREA & RAPORTAREA

R2.7. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ARBITRUL ACTIV (ARUNCÂND MINGEA)

R2.8. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ARBITRUL (ARBITRII) NON-ACTIV(I)

R2.9. ADMINISTRAREA REPUNERII ÎN JOC (GENERAL & LINIA DE FUND TERENUL DIN FAŢĂ)

R2.10. CONTROLUL CRONOMETRULUI DE JOC ŞI DE ATAC

R2.0. INTRODUCERE

Tehnicile Individuale de Arbitraj (IOT) sunt temelia de bază fie pentru sistemul de arbitraj cu 2 arbitri (2PO)
sau cu 3 arbitri (3PO) pe terenul de joc. Este evident că în ultimii 15 ani s-a acordat o atenţie sporită
asupra sistemului 3PO (şi anume pentru mecanica deplasării arbitrilor pe podea). Acest fapt a
condus la o lipsă de cunoştinţe asupra modului de arbitraj a unor faze de joc specifice din timpul
jocului – acestea fiind abilitățile fundamentale pe care arbitrii trebuie să le dețină pentru a
procesa și facilita luarea deciziei corecte. Acestea sunt abilităţi intriseci ale IOT şi sunt în mod
similar relevante atât pentru sistemul 2PO cât şi pentru sistemul 3PO.

În analizarea fazelor de joc şi arbitrarea jocului, unele principii de bază sunt necesar să fie
respectate:
• Să aveţi distanţa adecvată faţă de acţiunea de joc – păstrând un unghi deschis şi rămânând
staţionar. Nu vă deplasaţi prea aproape de acţiune şi nu vă restrângeţi câmpul vizual –
(Distanţă & Staţionar)
• Arbitraţi apărarea.
• Căutaţi întotdeauna acţiunile neregulamentare pentru a le sancţiona.(Gândire activă)
• Aveţi în câmpul vizual jucătorii cheie (în relaţie 1 la 1) sau cât mai mulţi jucători posibil pentru ca
să vedeţi orice acţiune neregulamentară (45º şi Unghi deschis).
• Conştietizaţi când acţiunea de joc s-a încheiat astfel încât să puteţi trece la următoarea
acţiune – mental / fizic (Rămâi cu acţiunea până când aceasta s-a terminat).

Lipsa respectării principiilor menționate mai sus este motivul principal pentru deciziile greşit luate pe
terenul de joc. Simplu de tot !

Atunci când arbitrii sunt capabili să aibă o acoperire principală adecvată pentru toate acţiunile de
joc evidente, va crește substanțial calitatea arbitrajului. Aceste acţiuni de joc evidente, dacă sunt
ratate (scăpate), reprezintă factorul determinant în mintea oamenilor cu privire la ceea ce constituie
un nivel acceptabil al arbitrajului.

“Acoperirea primară la Acţiunile Evidente”

R2.1. DISTANŢĂ & STAŢIONAR

Obiectiv:
Identificarea şi înţelegerea punctelor cheie şi impactul menţinerii unei distanţe adecvate faţă de
acţiunea de joc, fiind staţionar, atunci când arbitrezi perechi de jucători concurenţi.

Mulți arbitri au tendința să creadă că deplasându-se în sus și în jos pe terenul de joc și fiind foarte
aproape de acţiune, îi ajută să ia decizii corecte.

Prin urmare, este necesar să înțelegem și să ne concentrăm asupra acestor două probleme
principale:
• Distanţa – Când arbitraţi acţiunea de joc este important să menţineţi o distanţă potrivită faţă
de acţiunea de joc, fără să ajungeţi prea aproape de aceasta. Arbitrul poate pierde
perspectiva deoarece toate mişcările par să fie mai rapide. Imaginaţi-vă vizionând jocul de pe
rândul cel mai înalt al tribunei şi veţi vedea că mişcările

jucătorilor par mai lente decât cele văzute de la nivelul terenului. Ele doar par să arate în acest
mod dar în mod evident acestea nu sunt astfel.
• Staţionar – Deseori, arbitrii care sunt resposabili pentru acţiunea de joc nu conștientizează
dacă ei se deplasează sau nu atunci când începe acțiunea. Este în sensul comun al înţelegerii
faptul că dacă dorim să ne concentrăm atenţia pe ceva cel mai bine este să facem acest lucru
în timp ce staţionăm. Aceleaşi două pricipii se aplică la arbitraj.

Dacă un arbitru are distanţa adecvată faţă de acţiunea de joc (3 – 6 metri):

• Posibilitatea unui “fluier emoţional” scade.
• El poate să mențină o perspectivă, deoarece mișcările arată mai lent.
• El poate să mențină un unghi larg, crescând posibilitatea de a vedea mai mulți jucători în câmpul
lui vizual.
• El este capabil să vadă imaginea de ansamblu (viitoarele acţiuni de joc care urmează, să
controleze cronometrele, să identifice unde sunt partenerii)

Dacă un arbitru este staţionar atunci când judecă o acţiune de joc:

• Ochii lui nu se mişcă “stânga-dreapta”, “sus-jos” iar concentrarea sporeşte
• O decizie Corectă este mult mai probabilă, deoarece atenţia şi concentrarea este mărită

Este important faptul că un arbitru trebuie să se deplaseze ca să se afle în poziţia potrivită pentru a
vedea fereastra (acest fapt este diferit de adaptarea poziţiei); şi trebuie să facă acest lucru cât
mai rapid posibil. Apoi Stop, Observă şi Decide.

R2.2. ARBITRAREA APĂRĂRII

Obiectiv: Identificarea atenţiei prioritare ce trebuie acordată atunci când se analizează o relaţie de joc 1
contra 1.

Conceptul de arbitrare a apărării este una din pietrele de temelie pentru acurateţea arbitrajului
jocului baschet. În esenţă, acesta înseamnă că prioritatea unui arbitru responsabil pentru jocul cu
mingea la o pereche de jucători concurenţi este să-şi concentreze atenţia asupra acţiunilor
neregulamentare ale jucătorului apărător, păstrând jucătorul atacant cu mingea în câmpul lui
vizual. Este necesar ca arbitrul să ajungă într-o poziţie care-i permite să vadă clar jucătorul apărător.

Notă: Noi nu arbitrăm spaţiul dintre jucători, noi arbitrăm apărarea în sine – dar este necesar să
obţineţi poziţia de unde vedeţi spaţiul dintre jucători cu scopul de a arbitra apărarea.
Când arbitraţi jocul cu mingea concentraţi-vă atenţia
asupra acţiunilor neregulamentare ale jucătorului apărător !

R2.3. RĂMÂI CU JOCUL

Obiectiv:
Înţelegerea modului prin care se îmbunătăţeşte calitatea controlului asupra situaţiilor de joc.

Uneori, arbitrii scapă un fault evident. Din păcate, deseori pare că, singurele persoane care au
scăpat faultul evident au fost cele două sau trei persoane de pe teren care au fluier. Cheia
pentru a sancţiona corect aceste acţiuni evidente constă în adoptarea unei discipline profesionale –
adică să fii răbdător şi atent de fiecare dată când arbitrezi acţiunea de joc. Aceasta presupune că
arbitrii vor “rămâne cu jocul până la terminarea acţiunii” (acest fapt însemnând păstrarea ochilor şi
atenţiei asupra acţiunii de joc până când aceasta s-a terminat).

În mod practic, este necesar ca arbitrii să aplice strategii:

• Mental, concentrându-se asupra apărătorului până când acţiunea de joc s-a terminat, de ex.
aruncătorul a aterizat, pe pătrundere apărătorul a aterizat
• Fizic nu începe să se deplaseze. Arbitrul de Coadă (T) / Centru (C) păşind în spate în timpul
aruncării – există potenţial ca arbitrul să se elibereze mental, diminuându-şi concentrarea
asupra acţiunii de joc înainte ca mingea să fi intrat în coş sau echipa aflată în apărare să fi
obţinut controlul mingii la recuperare.

R2.4. POZIŢIONARE, UNGHI DESCHIS (45º) ŞI ADAPTĂRI (AJUSTĂRI)

Obiectiv:
Înțelegera impactului și a tehnicii de maximizare a numărului de jucători din interiorul câmpului vizual în
toate momentele.

S-a afirmat că arbitri trebuie să caute întotdeauna acțiunile neregulamentare (ceva de sancţionat). În
mod logic, dacă un arbitru are mai mulți jucători în câmpul lui vizual, șansele de a vedea acțiuni
neregulamentare cresc în mod dramatic. Şi anume, acei arbitri care s-au poziţionat pe terenul de joc
având distanţa adecvată şi un unghi larg deschis, au mai multe şanse să aibă un nivel mai înalt de
acurateţe rezultând astfel un nivel mai ridicat de performanţă.
Analizele dovedesc faptul că noţiunea menţinerii unui unghi deschis nu este suficient de bine
înţeleasă de către arbitrii. Deseori, arbitrii care şi-au stabilit un unghi deschis, în mod inutil se
deplasează din nou, pierzând unghiul deschis şi devenind poziţionaţi în linie dreaptă pe acţiunea de
joc.

Un al doilea principiu cheie este de a avea atât Arbitrul de Cap (L) cât şi Arbitrul de Coadă (T) pe
aceeaşi parte a acţiunii de joc (cu jucători şi minge). În acest mod, arbitri sunt capabili să menţină
cât mai mulţi jucători posibil în câmpul vizual. Drept urmare, este important pentru Arbitrul de Cap (L) să
se deplaseze pe linia de fund odată cu mingea (oglindind deplasarea mingii) şi pentru Arbitrul de
Coadă (T) să fie întotdeauna în spatele acţiunii de joc (între ultimul jucător şi coşul din terenul din
spate). Următoarea diagramă demonstrează avantajul de a fi poziţionat la “marginea acţiunii de
joc” şi având un unghi de 45º.

Principiile pentru poziţionare şi unghi deschis sunt:

• Deplasaţi-vă la locul potrivit şi stabiliţi unghiul deschis
• Anticipaţi (mental cu un pas în faţa acţiunii de joc) unde este necesar să fiţi
• Adaptaţi-vă plasamentul conform acţiunii de joc pentru a menţine unghiul deschis (un pas
aici, un pas acolo)
• Întotdeauna deplasaţi-vă cu un scop, conştientizând unde şi de ce este necesar să vă
deplasaţi
• Deplasaţi-vă acolo unde este necesar ca să fiţi în poziţia din care puteţi arbitra acţiunea de
joc
• Dacă poziţia iniţială este corectă – este necesară o deplasare mai scurtă, dar să nu fiţi
STATIC (este necesar să vă adaptaţi poziţia permanent conform acţiunii de joc şi deplasării
jucătorilor)

R2.5. SANCŢIONAREA INFRACŢIUNILOR, LUAREA DECIZIILOR ŞI COMUNICAREA

Obiectiv:
Cunoaşterea modului de sancţionare a infracţiunilor, fiind capabil să comunicaţi imediat decizia,
verbal şi prin semnalizarea standard cu mâinile.

Uneori subestimăm importanţa tehnicilor simple de bază în vederea creării bazelor solide ale
arbitrajului jocului baschet la nivelul cel mai înalt.
Când suflaţi în fluierul fără bilă este foarte important să aveţi suficient aer (forţă) într-o perioadă
scurtă care să intre în fluier. Acest lucru creează sunetul puternic decisiv. Având în vedere necesitatea
de a comunica verbal decizia după sancţionarea infracţiunii este imperios necesar să reţinem ceva
aer în plămânii noştri.

De aceea următoarele puncte cheie sunt importante:

1. Tehnica modului în care suflaţi în fluier – suflu puternic scurt (“scuipat”) în fluier – o singură dată.
2. Eliberaţi fluierul din gură după ce aţi fluierat.
3. Indicaţi semnalizările justificative şi relevante pentru decizie.
4. Sprijiniţi-vă verbal decizia “Greşeală (fault) albastru 5, greşeală ofensivă; Paşi, etc...”
5. Mai puţin înseamnă mai mult – reamintiţi-vă mai puţin şi odată ce indicaţi / stabiliţi ceva
autoritatea mesajului este mai solidă (exersaţi cuvintele cheie şi modul în care le rostiţi
(articulaţi) clar).

R2.6 SEMNALIZAREA & RAPORTAREA

Obiectiv:
Identificarea diverselor faze și tehnici pentru a avea semnalizări pronunţate și hotărâtoare ca parte a
prezentării pe terenul de joc.

Arbitri ar trebui să utilizeze numai semnalizările oficiale definite în Regulile FIBA ale jocului baschet.
Este o dovadă de profesionalism şi atitudine să utilizaţi numai semnalizările oficiale. Obiceiurile și
preferințele personale demonstrează doar o lipsă de înțelegere și de atitudine profesională.

Atunci când comunicăm decizii prin semnalizări, este bine să ne amintim că utilizarea
semnalizărilor creează o percepție puternică în rândul persoanelor care urmăresc arbitrii. Este o
piesă din pachetul general al furnizării unei imagini de încredere şi acceptare a arbitrajului.
Deseori considerăm că nu este nevoie să exersăm semnalizările oficiale dar, acest fapt este
foarte necesar.

O listă de verificare pentru folosirea cu succes a semnalizărilor oficiale:

1. Utilizaţi doar semnalizările oficiale şi autorizate FIBA
2. Ritm
• Fiecare semnalizare are un început şi un sfârşit
• Când terminaţi semnalizarea, “îngheţaţi-o” şi număraţi “unu – doi” în mintea voastră
3. Semnalizări Viguroase, Precise, Vizibile şi Decisive (exersaţi-le în faţa oglinzii)
4. Pentru indicarea direcţiei utilizaţi ambele mâini, în funcţie de umărul mâinii care se află în faţă.
5. Trataţi fiecare echipă, jucător, joc cu acelaşi standard (fără gesturi teatrale sau exagerări)
6. Reamintiți-vă că mai puțin înseamnă mai mult ( o semnalizare clară şi viguroasă, fără
repetiție)
7. Sprijiniţi-vă întotdeauna verbal semnalizarea

O listă de verificare pentru o raportare reuşită spre oficialii mesei:

• Deplasaţi-vă spre un loc de unde aveţi contact vizual cu masa oficialilor
• Vă opriţi, ambele picioare pe podea la acelaşi nivel, de o parte şi de cealată a corpului şi
respiraţi (echilibrul corpului – picioarele la nivelul umerilor)
• Ritm (start – stop – “unu – doi” / start – stop – “unu – doi” / start – stop – “unu – doi”)
• Identificaţi: Numărul, natura greşelii şi penalizarea (repunere în joc sau aruncări libere)
• Natura greşelii trebuie să fie aceeaşi cu cea care s-a petrecut în realitate în timpul acţiunii de
joc
 • Sprijiniţi-vă verbal raportarea către masa scorerului

R2.7. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ARBITRUL ACTIV (ARUNCÂND MINGEA)

Obiectiv:
Identificarea diferitelor faze și tehnici corecte în timpul aruncării mingii la angajarea între doi.

Situaţia angajării între doi este captivantă dar, din păcate, uneori arbitrul care o administrează nu
este capabil să arunce mingea în mod corespunzător. Analiza indică faptul că 50% dintre abaterile
petrecute pe parcursul angajării între doi sunt provocate de aruncarea deficitară a mingii de către
arbitru. Cu alte cuvinte, acest fapt ar putea fi evitat. Aruncarea mingii este un lucru care este
necesar să fie exersat (antrenat) în mod regulat, într-un mod deosebit faţă de cum este situaţia în
prezent.

Este crucial să înțelegeți că săritorii sunt încordați și vor reacționa cu ușurință la orice mișcare
efectuată de arbitru. Prin urmare este esenţial să evitaţi orice mişcări inutile.

O listă de verificare pentru o aruncare reuşită a mingii la angajare între doi:

• Jucătorii sunt încordați - evită orice mișcări suplimentare
• Stilul aruncării mingii este irelevant (cu două mâini – de jos sau de sus, cu o mână – de jos
sau de sus)
• Este mult mai important să efectuaţi o mişcare hotărâtă în sus pentru a arunca mingea
• Nivelul la care este ţinută mingea la începerea aruncării – cu cât mingea este mai jos – acesta
are o distanţă mai lungă de parcurs până atinge “punctul cel mai înalt”
• Viteza şi intensitatea aruncării (punct de plecare mai jos – mişcare mai intensă şi mai
rapidă)
• Fără fluier în gură când administraţi aruncarea la angajarea între doi

R2.8. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ARBITRUL (ARBITRII) NON-ACTIV(I)

Obiectiv:
Identificarea diferitelor sarcini şi tehnici pentru arbitri care nu administrează aruncarea (pasivi) în timpul
angajării între doi.

Arbitrul (arbitri) care nu administrează aruncarea are (au) doar responsablităţi foarte limitate în timpul
situaţiei de angajare între doi. Chiar și așa, din când în când încă asistăm la evidente abateri sau
erori de administrare care nu sunt arbitrate în mod corespunzător. Un motiv posibil este acela că
arbitrul (arbitrii) non-activ nu este pregătit să reacționeze la acțiunile neregulamentare ale
jucătorilor sau la erorile de administrare a partenerului lor. Gândirea activă este cheia pentru o
acoperire potrivită a acestora. Arbitrul (arbitri) non activ(i) ar trebui să revizuiasca anticipat
(vorbind în sine) pentru ca să identifice acţiunile neregulamentare şi procedurile corespunzătoare
care trebuie urmate în cazul în care acestea au loc.

O listă de verificare pentru o acoperire reuşită a arbitrului (arbitrilor) non-activ(i):

• Fluieraţi în cazul unei aruncări deficitare pentru ca aruncarea să fie repetată (aruncare prea joasă,
traiectoria nu este dreaptă, sincronizare necorespunzătoare)
• Sancţionaţi abaterea dacă mingea este atinsă pe traiectoria ascendentă (“furtul” atingerii
regulamentare a mingii)
• Sancţionaţi abaterea dacă jucătorii nesăritori nu stau în afara cercului până când mingea este
 atinsă regulamentar de jucătorul (jucătorii) săritori
• Controlaţi cronometrul de joc (10:00) şi de atac (24”) – asigurându-vă că ele sunt resetate
când o abatere a fost sancţionată înainte ca mingea să fie regulamentar atinsă
• Asiguraţi-vă că orice repunere în joc ca rezultat a unei abateri comise de jucătorul săritor se
efectuează din noul teren din faţă, aproape de linia de centru

R2.9. ADMINISTRAREA REPUNERII ÎN JOC (GENERAL & LINIA DE FUND TERENUL DIN FAŢĂ)

Obiectiv:
Identificarea fazelor standard și a procedurii corecte de administrare pentru toate situațiile de repunere a
mingii în joc.

Administrarea repunerii mingii în joc ar trebui să fie o procedură mecanică (reflex, automatism). Dacă
este efectuată de fiecare dată utilizând tehnica adecvată, arbitrul va fi pregătit fizic şi mental ca să
acopere diversele tipuri de situaţii de joc care se pot produce în timpul unei acţiuni de repunere a
mingii în joc.

Listă de verificare a procedurii generale de repunere a mingii în pentru arbitrul care o administrează:
• Arătaţi întotdeauna locul din care se efectuează repunerea mingii în joc
• Utilizaţi arbitrajul preventiv, de exemplu “din acest loc” , “stai” sau “nu te deplasa”
• Luaţi şi menţineţi distanţă faţă de acţiunea de joc.
• Puneţi-vă fluierul în gură, în timp ce ţineţi mingea
• Pasaţi mingea cu podeaua la jucător
• Începeţi numărarea vizibilă
• Observaţi repunerea mingii în joc şi acţiunea din jurul acesteia.
• Folosiţi semnalizarea pentru pornirea cronometrului de joc

Notă:
Atunci când o repunere a mingii în joc este efectuată de la linia de fund din terenul din faţă, arbitrul
activ va fluiera înainte să pună mingea la dispoziţia jucătorului pentru repunerea în joc.

R2.10. CONTROLUL CRONOMETRULUI DE JOC ŞI DE ATAC

Obiectiv:
• Identificarea tehnicilor corecte privind modul în care se controlează cronometrul de joc &
 cronometrului de atac
• Identificarea celor mai frecvente (obişnuite) situaţii de joc în care posibile erori s-ar putea produce
• Identificarea procedurii şi metodelor corecte privind modul în care se resetează cronometrul
de joc sau de atac

Controlul cronometrului de joc şi de atac de către arbitri a devenit actualmente o rutină standard.
Acum cinci ani era practic inexistent sau cel puțin foarte rar. Anterior au existat semne de
întrebare asupra modului în care un arbitru este capabil să controleze cronometrele aproape tot
timpul fiind şi mereu concentrat total asupra situaţiilor de joc. Secretul constă în tehnica corectă
şi sincronizarea potrivită. Acestea combinate cu mii de acţiuni repetitive (exerciţiu) vor asigura
ca acesta să devină o abilitate mecanică (dezvoltat şi menţinut ca reflex, automatism).
Elementul de bază prin care cronometrul joc va fi controlat este faptul că fe fiecare dată există
un nou control al echipei asupra mingii.

Notă: Aceste tehnici sunt funcționale atunci când afișajele de cronometrare sunt vizibile pentru
arbitri.

Faza 1 Învaţă să controlezi cronometrul de joc

Cronometrul de joc – când ar Pornind cronometrul de joc când:
trebui să fie pornit • În timpul unei angajări între doi, mingea este regulamentar atinsă de un jucător sărito
• După ultima aruncare liberă nereuşită şi mingea continuă să rămână vie, min
jucător pe terenul de joc.
• În timpul unei repuneri în joc, mingea atinge sau este regulamentar atinsă de oricare ju

Cronometrul de joc – când ar Oprind cronometrul de joc când:

trebui să fie oprit
• Timpul expiră la sfârşitul unui sfert şi unei prelungiri, dacă acesta nu este oprit în
propriu zis.
• Un arbitru fluieră în timp ce mingea este vie.
• Un coş din acţiune este reuşit împotriva echipei care a solicitat un minut de întrerupe
• Un coş din acţiune este reuşit când cronometrul de joc afişează 2:00 minute sau m
prelungire.
• Semnalul cronometrului de atac sună în timp ce o echipă controlează mingea.

Faza 2 Învaţă să controlezi cronometrul de joc oricând o echipă obţine o nouă posesie a mingii
Echipa stabileşte nouă Vizualizaţi afişajul cronometrului de joc:
posesie şi un control nou al • Observaţi şi ţineţi minte ultimele două cifre ale cronometrului de joc.
mingii (o nouă perioadă de • Exemplu: 6:26 → ţineţi minte cifra 26
atac) • Oricând este necesar să corectaţi timpul cronometrului de atac, veţi şti timpu
cronometrul de joc când perioada de atac a început.
• Exemplu: 6:26 – o nouă posesie a echipei echipa aflată în apărare provoacă mi
iasă afară din joc iar cronometrul de atac este resetat în mod eronat. Cronometr
indicând 6:10, arbitrul poate stabili perioada de atac rămasă cu simple cunoşti
aritmetică : 26 – 10 = 16 (deci 16 secunde din timpul de atac s-au scurs). No
corect pe cronometrul de atac este 8 secunde .
Cele mai frecvente situaţii
când se pot produce erori
legate de cronometrare
Faza 3
Nou control al echipei şi 24.0 Când mai aveţi 24.0 secunde sau mai puţin din joc şi are loc un nou control al echipe
de secunde sau mai puţin
pe cronometrul de joc.
Procedura când semnalul
sună / LED-urile se aprind
la terminarea sfertului sau
a prelungirii
• Angajarea între doi – atingere regulamentară a mingii (porneşte cronometrul
cronometrul de atac)
• Acţiune afară din joc (opreşte cronometrul de joc)
• Repunere în joc (porneşte cronometrul de joc)
• Acţiune de recuperare a mingii aruncate la coş (cronometrul de atac)
• Salvarea mingii ca să nu iasă afară din joc (dacă este un nou control al mingii sa
• “Minge pierdută” dar nu o schimbare a controlului echipei asupra mingii (resetarea eron
Învăţaţi să controlaţi cronometrul de joc şi de atac la terminarea sfertului şi a prelungirii
• Unul dintre arbitri indică acest fapt arătând cu degetul arătător
• Celălalt arbitru (ceilalţi arbitri) va (vor) imita semnalul (oglindi)
• Acest lucru înseamnă: este posibil ca sfertul sau prelungirea să se termine în
acestui control
• Toţi arbitri ar trebui să fie pregătiţi să acorde o atenţie sporită cronometrului
cu scopul de a determina pentru o situaţie de aruncare în ultimul momen
aruncarea a fost efectuată în timp – Un coş valabil sau nu (coş anulat)
• Arbitrul fluieră imediat şi îşi ridică mâna.
• Dacă coşul este valabil (mingea a fost eliberată înainte ca semnalul să sune / LED
să lumineze), arbitrul menţine mâna ridicată iar când mingea intră în coş semnali
coşul contează (2/3 puncte)
• Dacă coşul trebuie anulat (mingea este încă în mâna aruncătorului când semnalul
LED-urile luminează), arbitrul semnalizează imediat: “coş anulat”
MODUL R3 SISTEMUL DE ARBITRAJ CU 3 ARBITRI (3PO) – ELEMENTE DE BAZĂ
R3.0. INTRODUCERE

R3.1. POZIŢIILE PE TERENUL DE JOC

R3.2. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ÎNCEPEREA SFERTURILOR ŞI A FIECĂREI PRELUNGIRI

R3.3. ACOPERIREA TERENULUI DE JOC / TERENUL DIN FAŢĂ

R3.4. ROTAŢIA

R3.5. POZIŢIA ARBITRULUI DE CAP (L) & TRANZIŢIA

R3.6 POZIŢIA ARBITRULUI DE COADĂ (T) & TRANZIŢIA

R3.7. POZIŢIA ARBITRULUI DE CENTRU (C) & TRANZIŢIA

R3.8. CONTRAATACUL

R3.9. SITUAŢIILE DE MINGE AFARĂ DIN JOC & REPUNERE A MINGII ÎN JOC

R3.10. ACOPERIREA ARUNCĂRILOR (GENERAL & ÎNCERCĂRILE DE 3 PUNCTE)

R3.11 ACOPERIREA ACŢIUNILOR DE RECUPERARE A MINGII ARUNCATE SPRE COŞ

R3.12 RAPORTAREA GREŞELILOR & REPOZIŢIONARE

R3.13 ULTIMA ARUNCARE

R3.0. INTRODUCERE

Sistemul cu trei arbitri este cea mai bună soluţie pentru arbitrarea unui joc. Dacă nu ar fi fost aşa,
NBA, WNBA,NCAA, FIBA şi toate ligile de top din lume nu ar fi utilizat acest sistem. În baschetul
modern, jocul este răspândit pe tot terenul şi mai multe acţiuni au loc simultan. Sistemul 3PO este un
excelent instrument pentru a implementa principiile IOT corecte şi pentru a oferi mai mult timp
pentru procesarea efectivă a acţiunii de joc în mod analitic (începutul-mijlocul-terminarea acţiunii de
joc) înainte de luarea unei decizii. Analizele arată că deciziile “no call” corecte sunt mai numeroase
în sistemul 3PO decât în sistemul 2PO iar, primele acţiuni neregulamentare sunt sancţionate mai
degrabă decât reacţiile. Ambele rezultate reduc efectiv numărul sancţionărilor şi permit
desfăşurarea unui joc mai dinamic.

Cheia pentru un sistem 3PO de succes este un simplu cuvânt: încredere. Voi trebuie să aveţi încredere în
partenerii voştri. Doar în acest caz vă puteţi concentra asupra zonei voastre principale de
acoperire şi fără să vă faceţi griji pentru ceea ce se întâmplă în zona partenerului vostru. În mod ideal,
toţi cei 3 arbitri ar trebui să acopere o zonă principală în sistemul 3PO şi n-ar trebui să fie necesar să
arbitreze în nici o zonă de acoperire secundară.

La nivelul cel mai înalt al arbitrajului, sistemul 3PO este o muncă în echipă unitară în care toţi trei arbitri
arbitrează individual acolo unde ceilalţi nu pot s-o facă, fiecare acoperind o parte a terenului de
joc sau, la un nivel avansat, acoperind o parte difertă a aceleeaşi acţiuni de joc. Cu toate
acestea, înainte de a trece la un nivel avansat, este important să dobândiți cunoștinţe solide și
înțelegere asupra elementelor de bază ale sistemului 3PO.

Cea mai mare provocare în rândul instructorilor de arbitri este faptul că nu întotdeauna instructorii au
experienţa arbitrajului în sistemul 3PO pe terenul de joc. Este acelaşi lucru ca şi cum ai învăţa pe
cineva cum să conducă o maşină dar, fără a avea experienţă de şoferie efectivă ci numai nişte
cunoştinţe teoretice.

R3.1. POZIŢIILE PE TERENUL DE JOC

Obiectiv: Înţelegerea poziţiilor de bază de pe teren a Arbitrului de Coadă (T), Cap (L) şi Centru (C)
şi poziţiile înainte de începerea jocului şi în timpul minutelor de întrerupere.

Să începem cu niște termeni cheie referitori la pozițiile de pe teren:

TERMEN EXPLICAŢIE
Partea puternică – Partea laterală a terenului de joc, unde se află Arbitrul de Cap (L) & Arbitrul de Coadă (T) (
arbitaj (SSR)
Partea slabă – Partea laterală a terenului de joc, unde se află Arbitrul de Centru (C) (în sistemul 3PO)
arbitraj (WSR)
Acesta se referă la poziţia mingii. Dacă împărţim terenul de joc printr-o linie imaginară car
Partea mingii (BS) partea terenului de joc unde se află mingea este numit “partea mingii”.

Partea Opusă (OPS) Aceasta se referă la partea terenului de joc, cea mai îndepărtată de masa scorerului.
Arbitrul de Coadă este arbitrul care este poziţionat aproximativ la marginea zonei băncii ech
Arbitrul de Coadă (T) pe aceeaşi parte ca şi Arbitrul de Cap “L” (întotdeauna pe partea puternică).
Arbitrul de Cap este arbitrul care este poziţionat la linia de fund. Arbitrul de Cap ar trebui să se a
Arbitrul de Cap (L) mult posibil (partea puternică)
Arbitrul de Centru este arbitrul care este poziţionat pe partea opusă a terenului din faţă în rapo
Arbitrul de Centru (C) pe partea opusă mingii) la nivelul prelungirii imaginare a liniei de aruncări libere (poz
mingii, “C” se poate afla pe fiecare parte laterală a terenului din faţă.
Poziţionarea standard înainte de începerea jocului şi în timpul intervalului de joc dintre reprize este
ilustrat în Diagrama 5.

Dacă arbitrii efectuează exerciţii de încălzire în mod corespunzător, un arbitru observă echipele
care se află pe terenul de joc în timp ce ceilalţi doi arbitri fac exerciţiile de încălzire în spatele liniei
laterale (Diagrama 6). Arbitrii ar trebui să se rotească schimbându-şi poziţiile pentru ca toţi să
efectueze o încălzire adecvată şi pentru a supraveghea echipele.

Poziţionarea arbitrilor în timpul minutelor de întrerupere:

Arbitri au trei poziţii standard în timpul minutelor de întrerupere (întotdeauna pe partea opusă). Ei pot să
aleagă oricare din cele trei poziţii, cea pe care ei o consideră că este cea mai potrivită (Notă:
lăsaţi mingea pe terenul de joc la locul de unde jocul va fi reluat).

Când mai sunt 20 de secunde dintr-un minut de întrerupere, doi arbitri se vor deplasa în apropierea
băncilor echipelor cu scopul de fi pregătiţi să activeze echipele să reintre pe terenul de joc când
semnalul de avertizare de 50 secunde sună.
R3.2. ANGAJAREA ÎNTRE DOI / ÎNCEPEREA SFERTURILOR (ALTELE DECÂT PRIMUL) ŞI A
FIECĂREI PRELUNGIRI

Obiectiv: Identificarea şi înţelegerea procedurilor pe parcursul angajării între doi şi la începerea

sferturilor (altele decât primul) şi a fiecărei prelungiri.

Poziţiile arbitrilor în timpul angajării între doi pentru începerea jocului:

• Şeful brigăzii (R) este responsabil pentru aruncarea mingii la angajarea între doi poziţionat cu
faţa spre masa scorerului.

• Arbitrii vor ocupa poziţii la cele două linii laterale opuse. Arbitrul 1 (U1) este pe partea mesei
oficiale aproape de linia de centru iar Arbitrul 2 este pe partea opusă tocmai la nivel cu linia
care delimitează zona băncii echipei.

• Responsabilităţile Arbitrului 1 (U1):

• Să fluiere pentru o repetare a angajării între doi în cazul unei aruncări deficitare a mingii sau
pentru a sancţiona abaterea comisă de un jucător săritor.

• Efectuarea semnalizării de pornire a timpului pe cronometrul de joc când mingea a fost

regulamentar atinsă.

• Responsabilităţile Arbitrului 2 (U2): să supravegheze cei opt (8) jucători nesăritori pentru a
sancţiona posibilele abateri şi greşeli.
Angajarea între doi – jocul se dezvoltă în stânga Şefului brigăzii (R) Angajarea între
doi – jocul se
dezvoltă în
dreapta Şefului
brigăzii (R)

Începutul sferturilor (altele decât primul) şi a fiecărei prelungiri

Poziţionarea arbitrilor este: 1) Şeful brigăzii (R) administrează repunerea mingii în joc de la linia de
centru pe partea opusă şi devine T, 2) U1/U2 se vor poziţiona ei înşişi în poziţia L pe partea opusă şi
în poziţia C pe partea mesei.

R3.3. ACOPERIREA TERENULUI DE JOC / TERENUL DIN FAŢĂ

Obiectiv: Identificarea şi înţelegerea acoperirii de bază în terenul din faţă.

Când sistemul cu trei arbitri 3PO funcţionează în mod optim cu arbitri profesionişti, experimentaţi, ei
vor trebui să arbitreze numai în propriile zone principale. Dacă toţi 3 arbitri acoperă zona lor
principală, teoretic nu există necesitatea nici unei acoperiri secundare. Principiul de bază este că
un arbitru ar trebui să aibă o privire deschisă asupra acţiunii de joc și ar trebui să se afle în
poziția de a arbitra acolo unde partenerul lui este incapabil să observe.
După cum se poate observa în diagramele de mai jos, Arbitrul de Cap (L), are cea mai mică zonă de
acoperire ca şi mărime, dar analizele indică în mod clar faptul că totuşi Arbitrul de Cap (L)
sancţionează aproximativ 50-60% din totalul deciziilor de sancţionare ale greşelilor într-un joc.
Acest fapt este rezultatul aşa numitei “zonă de acţiune” (de asemenea cunoscută şi sub denumirea
“staţia de autobuz”) care este în fapt postul centrului (pivotului) pe partea mingii. Cu alte cuvinte,
majoritatea acţiunilor de joc se finalizează în zona de acţiune şi dacă Arbitrul de Cap este pe partea
mingii, aşa cum ar trebui să fie, el are cel mai bun unghi ca să acopere orice acţiune de joc din
zona de acţiune. Acesta este motivul pentru care este esenţial să avem doi arbitri (T&L = partea
puternică) pe partea mingii.
Desigur în mod natural, jocul este dinamic dar, teoretic zonele de acoperire sunt statice. Acesta este şi
motivul pentru care sunt două descrieri diferite ale acoperirii zonelor: Principial (static – diagramele
13&14) şi Funcţional (dinamic – diagramele 15&16) în care noi vom avea în mod natural acoperire
suprapusă sau duală în aceeaşi zonă principală (primară).

R3.4. ROTAŢIA

Obiectiv: Identificarea necesităţii, a momentului şi a tehnicilor adecvate ale rotaţiei.

Rezultatul reuşitei sistemului de arbitraj cu 3 arbitri (3PO), depinde de cât de multe din acţiunile de
joc care implică jocul cu mingea sunt acoperite de către arbitrii de pe partea puternică (L & T).
Pentru aceasta, sistemul de arbitraj cu 3 arbitri (3PO) are o deplasare rotaţională care permite
Arbitrului de Cap (L) să-şi schimbe poziţia (să rotească) pe linia de fund spre cealaltă parte a
terenului de joc.
Întotdeauna Arbitrul de Cap (L) iniţiază şi dictează rotaţia. Este foarte important ca întotdeauna
Arbitrul de Cap (L) să caute motivele pentru care este necesară efectuarea rotaţiei (şi nu motivele
pentru care nu este necesară efectuarea rotaţiei). Această gândire activă menţine o acoperire
3PO eficientă în terenul din faţă asigurând faptul că doi arbitri sunt pe partea mingii cât mai mult
posibil. Deşi poate părea celor care nu au experienţă cu sistemul 3PO că arbitrii doar se
deplasează în timpul rotaţiei şi că nu este important modul în care este executată rotaţia, trebuie
înţeles faptul că există o tehnică specifică în fiecare poziţie pe parcursul rotaţiei. L,T& C trebuie să
fie mereu conştienţi asupra momentului & modului de efectuare a rotaţiei şi când să schimbe
zona lor de acoperire principală.
Cheile unei tehnici reuşite pentru o rotaţie adecvată, în special a Arbitrului de Cap (L) care o iniţiază,
sunt: (1) distanţa adecvată pentru efectuarea rotaţiei (“close down”), (2) sincronizarea
corespunzătoare pentru efectuarea rotaţiei (când mingea este deplasată pe partea slabă), (3)
tehnica potrivită (evaluare, deplasare concisă, fără ezitare).

La analizarea jocurilor, s-a constatat faptul că în unele jocuri au existat mai multe situaţii de joc care s-au
finalizat printr-o pătrundere sau o aruncare de pe partea slabă decât de pe partea puternică,
însemnând că numai un arbitru (C) acoperea jocul cu mingea. Acest fapt este contrar filosofiei şi
semnificaţiei sistemului de arbitraj 3PO.

Atunci când analizăm rotațiile la nivel avansat, ar trebui să luăm întotdeauna în considerare dacă o
rotație era posiblă în cazul unei aruncări şi/sau pătrunderi spre coş de pe partea slabă. Dacă
răspunsul este afirmativ, atunci mai este loc pentru îmbunătăţire.

Rotaţia pe scurt:

• Mingea este deplasată spre mijlocul terenului (pe lăţime) Arbitrul de Cap (L) se deplasează în
poziţia “close-down”

• Mingea este deplasată pe partea slabă A) Arbitrul de Cap (L) efectuează rotaţia deplasându-se
spre partea slabă şi B) Arbitrul de Coadă (T) efectuează rotaţia deplasându-se spre poziţia noului
Arbitru de Centru (C).

• Arbitrul de Cap (L) a finalizat rotaţia şi este pregătit să arbitreze acţiunea de joc Arbitrul de
Centru (C) efectuează rotaţia deplasându-se spre poziţia noului Arbitru de Coadă (T). Rotaţia
este finalizată.

• În cazul unei aruncări sau unei pătrunderi rapide spre coş de pe partea slabă, nu ar trebui
iniţiată rotaţia de către Arbitrul de Cap (L) (vezi Pauza).

• Când Arbitrul de Cap (L) efectuează rotaţia, el merge iute (nu aleargă niciodată). Acest fapt îi
permite să oprească efectuarea rotaţiei în cazul unei aruncări sau unei pătrunderi rapide spre
coş de pe partea slabă sau, ca urmare a unei schimbări de direcţie a jocului.

Rotaţia are 4 faze diferite:

• Faza1: “Close Down”: Când mingea este la mijlocul terenului (dretunghiul 2), Arbitrul de Cap (L) ar
trebui să se deplaseze în poziţia “close down” cu scopul de a fi pregătit să efectueze rotaţia
când mingea este deplasată spre partea slabă.
Dacă mingea este reîntoarsă pe partea puternică, Arbitrul de Cap (L) va reveni la poziţia iniţială
normală.

Notă: Poziţia “close down” nu este o poziţie din care se arbitrează acţiunea de joc. Dacă are loc o
pătrundere spre coş sau o aruncare la coş, Arbitrul de Cap (L) în poziţia “close down” ar trebui să
se deplaseze în afară (spre exterior) cu scopul de a obţine distanţa adecvată şi unghiul necesar
pentru arbitrarea acţiunii de joc.

• Faza 2: Rotaţia Arbitrului de Cap (L) & Coadă (T) Când mingea este deplasată pe partea slabă,
Arbitrul de Cap (L) începe rotaţia cât mai rapid posibil. La acelaşi moment Arbitrul de Coadă (T)
se deplasează în poziţia noului Arbitru de Centru (C).
• Faza 2a: Rotaţia Arbitrului de Cap (L) – Pauză: Când mingea a ajuns pe partea slabă, Arbitrul de
Cap (L) ar trebui să analizeze dacă există o şansă pentru o aruncare sau o patrundere
rapidă spre coş de pe partea slabă. Această întârziere de o secundă (“o respiraţie”) este
numită Pauză. Dacă un jucător cu mingea efectuează o aruncare sau o pătrundere spre coş
de pe partea slabă, nu va mai fi efectuată rotaţia şi Arbitrul de Centru (C) trebuie să
acopere acţiunea de joc de pe partea slabă. În timp ce – principiile distanţă & staţionar pentru
arbitrarea unei acţiuni de joc individuale sunt încă necesar a fi respectate (mai presus de
toate).
• Faza 2b: Rotaţia Arbitrului de Cap (L) – Scanarea zonei de restricţie: Când Arbitrul de Cap
efectuează rotaţia, el ar trebui să meargă drept (direct) şi iute, în timp ce arbitrează activ în
permanenţă. Dacă sunt jucători în zona de restricţie, ei sunt în zona de acoperire primară a
Arbitrului de Cap (L) iar dacă în zona de restricţie nu sunt jucători, Arbitrul de Cap (L) caută
să arbitreze următoarea împerechere activă (următoarele împerecheri active) sau jucători care ar
putea ajunge în zona de acţiune (“staţia de autobuz”) de pe noua parte puternică.
• Faza 2c: Rotaţia Arbitrului de Coadă (T) la poziţia Arbitrului de Centru (C) De îndată ce Arbitrul
de Coadă (T) s-a asigurat că Arbitrul de Centru (C) a preluat jocul cu mingea pe partea
slabă, Arbitrul de Coadă (T) ar trebui să-şi mute ochii pe jocul departe de minge şi să preia
jocul din zona pivotului (centrului) de pe noua parte slabă (partea lui). Studiile indică faptul
că aceasta este una dintre cele mai slabe verigi de pe parcursul procedurii rotaţiei,
deoarece deseori Arbitrul de Coadă (T) rămâne “blocat” pe jocul cu mingea.
•

• Faza 2d: Rotaţie “incompletă” a Arbitrului de Cap (L) Când Arbitrul de Cap (L) utilizezază
tehnica adecvată pentru efectuarea rotaţiei (pornire rapidă, mers “iuţit”), el va fi capabil să
oprească completarea rotaţiei la orice moment şi să se reîntoarcă la poziţia lui iniţială. Cele
mai frecvente situaţii sunt pătrundere/aruncare spre coş de pe partea slabă pe parcursul
rotaţiei sau pasă trecută în cealaltă parte a terenului de joc. Când aceste situaţii se produc,
Arbitrul de Centru (C) încă nu se deplasează nicăieri şi va rămâne în poziţia lui ca Arbitru de
Centru. Arbitrul de Coadă (T) se va întoarce la poziţia lui iniţială ca Arbitru de Coadă. Ca
principiu, dacă Arbitrul de Cap (L) a trecut de punctul de mijloc al panoului sau a zonei de
restricţie, el va completa (termina) rotaţia deoarece acesta este punctul de neîntoarcere.
• Faza 3: Arbitrul de Cap (L) ajunge pe partea mingii şi Arbitrul de Centru (C) efectuează rotaţia în
noua poziţie a Arbitrului de Coadă (T)

După ce Arbitrul de Cap (L) a terminat rotaţia lui, Arbitrul de Centru (C) este ultima persoană
care efectuează rotaţia în noua poziţie a Arbitrului de Coadă (T).
• Faza 3a: Acoperirea de către Arbitrul de Centru (C) & Arbitrul de Cap (L) Arbitrul de Centru
va rămâne fizic în poziţia lui şi mental pe jocul cu mingea şi pe orice acţiune de joc din jurul
acesteia până când Arbitrul de Cap (L) a terminat rotaţia lui, fiind pregătit să arbitreze acţiunea
de joc sau, acţiunea de joc nu mai este activă. Dacă acţiunea de joc se dezvoltă (înaintează)
în timp ce Arbitrul de Cap (L) efectuează rotaţia, Arbitrul de Centru (C) va rămâne cu acţiunea
de joc până când aceasta s-a finalizat sau nu mai este activă. Obiectivul nostru principal este să
continuăm să arbitrăm orice acţiune de joc şi apoi să ne deplasăm spre noua poziţie (să
efectuăm rotaţia). Ca rezultat, pentru un scurt moment, întotdeauna vor fi doi Arbitri de Centru
(C).
• Faza 3b: Rotaţia Arbitrului de Centru (C) spre poziţia Arbitrului de Coadă (T) Când Arbitrul de
Centru (C) se deplasează “sus” spre poziţia Arbitrului de Coadă (T) el ar trebui să se
deplaseze în spate, permanent cu faţa spre coş (45º)

• Nesincronizarea – “partenerii nu preiau” rotaţia Deşi aceasta ar trebui să fie evitată, vor
exista momente în care nu toţi arbitrii vor fi conştienţi asupra faptului că există o rotaţie în
desfăşurare şi atunci, o schimbare a direcţiei de atac se produce. Care este procedura în
acest caz ? Arbitri nu ar trebui să intre în panică deoarece sunt două opţiuni de ajustare
potrivită a rotaţiei nereuşite, în timpul tranziţiei. În mod normal, există întotdeauna cel puțin un
arbitru (dar de obicei doi), care realizează apariţia acestei situații.
• Opţiunea 1: Noul Arbitru de Cap (L) & Noul Arbitru de Centru (C) ar trebui să observe
poziţia partenerilor pentru a echilibra acoperirea terenului de joc, în timpul tranziţiei.
Identificaţi pe ce parte a terenului din spate este noul Arbitru de Coadă (T) şi ajustaţi în
consecinţă pentru a avea o acoperire corect echilibrată când ajungeţi în terenul din faţă. Puteţi
utiliza vocea sau semnale prestabilite în cadrul brigăzii de arbitri pentru ca să atenţionaţi
 arbitrul care a ratat rotaţia iniţială.
• Opţiunea 2: Noul Arbitru de Coadă (T) are întotdeauna ultima şansă de a echilibra acoperirea
terenului de joc ca urmare a unei rotaţii eşuate, în timpul tranziţiei. În mod normal noul Arbitru
de Coadă (T) are mai mult timp şi o perspectivă ideală ca să vadă dezvoltarea acţiunii de
tranziţie. Dacă este necesar, noul Arbitru de Coadă (T) se poate deplasa pe cealaltă parte a
terenului de joc pe parcursul tranziţiei pentru a avea Arbitrul de Coadă (T) şi Arbitrul de
Cap (L) pe aceeaşi parte. Totuşi, acest fapt ar trebui să aibă loc în terenul din spate.

R3.5. POZIŢIA ARBITRULUI DE CAP (L) & TRANZIŢIA

Obiectiv: Identificarea zonei de lucru şi de acoperire corespunzătoare în poziţia Arbitrului de Cap (L)
Pe parcursul tranziţiei, noul Arbitru de Cap (L) ar trebui să ajungă la linia de fund în patru sau mai
puţine secunde şi ar trebui să fie într-o poziţie pregătit să arbitreze. Noul Arbitru de Cap (L) ar
trebui să fie, de asemenea, într-o bună poziţie pentru a arbitra acţiunea de joc pe tot parcursul
tranziţiei jos la nivelul podelei. Acest lucru este posibil numai când următoarele tehnici corecte
sunt aplicate:

• Rămâneţi cu acţiunea de joc anterioară de dinaintea noii tranziţii – şi anume, aşteptaţi

până când mingea a intrat în coş în cazul unei aruncări reuşite din acţiune sau până când un
jucător apărător a câştigat controlul mingii la o acţiune de recuperare;
• După răsucirea (întoarcerea) pe un picior puternic, asiguraţi-vă că vă aflaţi permanent cu faţa
spre joc (atunci când acest lucru este făcut corespunzător, arbitrul ar trebui să fie capabil să
observe timpul de pe cronometrul de joc);
• Începeți tranziția cu viteza maximă și mențineți-o până la sosirea la linia de fund;
• Rămâneţi cu faţa îndreptată spre joc pe parcursul întregii tranziţii (căutând activ să anticipaţi
următoarea acţiune de joc şi arbitrând apărarea);
• Alergaţi în linie dreaptă spre linia de fund pentru a vă stabili poziţia iniţială (menţinând
aceeaşi distanţă faţă de acţiunea de joc pe tot parcursul tranziţiei) – unghi
“exterior/exterior” (“din afară/spre afară”);
• Opriţi-vă la linia de fund în doi timpi (numărând “unu-doi” (“un pas – al doilea pas”)) într-o poziţie
staţionară şi fiţi pregătit să arbitraţi acţiunea de joc când aceasta începe;

Arbitrul de Cap (L) lucrează la linia de fund, poziţionat în unghi de 45º cu faţa spre coş. Poziţia lui nu
ar trebui să fie mai departe de 1m faţă de linia de fund şi în mod normal în afara zonei de restricţie.
Zona de lucru a Arbitrului de Cap (L) este de la linia coşului de trei puncte până la linia culoarelor
de urmărire a zonei de restricţie.

Poziţia iniţială normală a Arbitrului de Cap (L) este între linia culoarelor de urmărire a zonei de
restricţie şi linia coşului de trei puncte. Arbitrul de Cap (L) ar trebui să se deplaseze la linia de
fund conform deplasării mingii pe terenul de joc, asigurându-se că poziţia lui este la marginea
acţiunii de joc. Arbitrul de Cap (L) ar trebui să lucreze în afara terenului de joc.

În mod normal, Arbitrul de Cap (L) ar trebui să sancţioneze numai abateri/greşeli de pe partea
puternică a terenului de joc. Studiile au dovedit că atunci când Arbitrul de Cap (L) sancţionează pe
partea slabă (cealaltă parte a terenului de joc) în special în cazul unei pătrunderi spre coş
(probabilitate mare de producere a contactului), deciziile sunt incorecte şi în multe cazuri
sancţionările fanteziste se produc pe bază de “ghiceală” (greşeli sancţionate pentru contacte
regulamentare sau chiar şi în cazuri în care nici măcar contact n-a existat). Acest tip de
sancţionare se numeşte “Sancţionare în cruce a Arbitrului de Cap (L)” (“Lead cross call”) şi acest lucru
nu ar trebui să se întâmple. Arbitrul de Cap trebuie să aibă încredere că Arbitrul de Centru va
sancţiona dacă un contact este neregulamentar (“Arbitrul de Cap are încredere & Arbitrul de Centru
este activ”).

Când mingea ajunge în zona centrului (pivotului) pe partea puternică (partea Arbitrului de Cap (L)),
Arbitrul de Cap (L) ar trebui să se pregătească pentru o posibilă pătrundere spre coş făc ând
câţiva paşi mai largi spre exterior. Acest lucru este denumit “Păşirea în cruce a Arbitrului de Cap (L)”
(“Lead cross step”). Acest fapt îi permite Arbitrului de Cap (L) să vadă o posibilă pătrundere spre coş,
să identifice posibilul ajutor în apărare venit de pe partea slabă şi să aplice acelaşi principiu
“Distanţă & Staţionar” ca şi în tranziţie.

R3.6 POZIŢIA ARBITRULUI DE COADĂ (T) & TRANZIŢIA

Obiectiv: Identificarea zonei de lucru şi de acoperire corespunzătoare în poziţia Arbitrului de Coadă (T)

Pe parcursul tranziţiei, noul Arbitru de Coadă (T) ar trebui ca întotdeauna să fie în urma acţiunii de
joc (în spatele acţiunii de joc – nu în linie sau în faţa acţiunii de joc). În acest fel, Arbitrul de Coadă (T)
este capabil să controleze uşor cronometrele şi să analizeze următoarele posibile acţiuni de joc
care se vor desfăşura. Acest lucru este posibil numai când următoarele tehnici corecte sunt
aplicate:
 • Aşteptaţi în spatele liniei de fund atât până când mingea este pasată la un coechipier de pe terenul
de joc după un coş marcat cât şi până când jucătorul repunător a avansat pe terenul de joc
(noul (T) ar trebui să aştepte ca să aibă o distanţă de minim de 3 metri faţă de jocul cu
mingea înainte ca el să păşească pe terenul de joc);
• Menţineţi întotdeauna o distanţă potrivită în spatele acţiunii de joc (fără alergare de tip “yo –
yo”(“înainte – înapoi”));
• Fiţi ultimul care ajunge în terenul din faţă şi vă poziţionaţi la un unghi de 45º cu faţa spre coş
(toţi jucătorii ar trebui să se afle între braţele direct extinse = drept/stâng partea liniei laterale &
stâng/drept partea liniei de centru);

Zona de lucru a Arbitrului de Coadă (T) este între linia care delimitează zona băncii echipei şi linia de
centru. Arbitrul de Coadă (T) ar trebui să fie capabil să controleze o suprafaţă largă dacă el
menţine o distanţă adecvată faţă de jucători cu o gândire activă pentru a analiza următoarele
mişcări ale jucătorilor. În mod normal, Arbitrul de Coadă lucrează pe terenul de joc.

Când mingea este deplasată în apropierea liniei laterale a Arbitrului de Coadă (T), el ar trebui să
păşească spre interiorul terenului de joc (singurul caz). Ori de câte ori Arbitrul de Coadă (T) are un
jucător care driblează în faţa lui, el ar trebui să gândească activ care va fi direcţia următoare în
care se va deplasa jucătorul care driblează. Ori de câte ori un jucător se deplasează într-o direcţie,
Arbitrul de Coadă (T) ar trebui să se deplaseze în cealaltă direcţie – acest lucru se numeşte
“Păşirea în cruce a Arbitrului de Coadă (T)” (“Trail cross step”). Când acţiunea de joc s-a încheiat,
Arbitrul de Coadă (T) ar trebui să revină aproape de linia laterală la poziţia de lucru standard.
R3.7. POZIŢIA ARBITRULUI DE CENTRU (C) & TRANZIŢIA

Obiectiv: Identificarea zonei de lucru şi de acoperire corespunzătoare în poziţia Arbitrului de Centru (C)

Pe parcursul tranziţiei din vechea poziţie a Arbitrului de Centru în noua poziţie a Arbitrului de
Centru, arbitrul în cauză trebuie să urmărească aplicarea acestor tehnici:
• Rămâneţi cu acţiunea de joc anterioară înainte de noua tranziţie. Şi anume, aşteptaţi până
când mingea a intrat în coş în cazul unei încercări reuşite pentru marcarea unui coş sau, până
când un jucător apărător a câştigat controlul mingii la o acţiune de recuperare;
• Rămâneţi cu faţa îndreptată spre joc pe parcursul întregii tranziţii (căutând activ să anticipaţi
următoarea acţiune de joc şi arbitrând apărarea);
• Alergaţi direct spre prelungirea liniei de aruncări libere din terenul din faţă (poziţia iniţială);
• Când o acţiune de tranziţie avansează spre partea slabă, Arbitrul de Centru (C) ar putea să
aibă nevoie să se oprească pentru moment şi să arbitreze acţiunea de joc (păstrând distanţa
faţă de acţiunea de joc – anticipând);

Zona de lucru a Arbitrului de Centru (C) este între partea superioară a cercului de aruncări libere şi
“partea inferioară a cercului imaginar de sub linia de aruncări libere”. Vorbind practic, aceasta
înseamnă câţiva paşi în sus, câţiva paşi în jos de la nivelul prelungirii liniei de aruncări libere. În mod
normal, zona de lucru a Arbitrului de Centru (C) este întotdeauna pe terenul de joc.

Orice acţiune de joc de pe partea slabă care se îndreaptă spre coş este zona de responsabilitate
principală a Arbitrului de Centru (C). Arbitrul de Centru trebuie să-şi reamintească să fie pregătit
să sancţioneze când există contact neregulamentar sau acţiune neregulamentară. Dacă Arbitrul
de Centru (C) pierde contactul neregulamentar şi este pasiv, acest fapt va determina ca Arbitrul
de Cap (L) să fie mai activ şi în scenariul celui mai rău caz se va rezulta “Sancţionarea în cruce a
Arbitrului de Cap (L)” (“Lead cross call”) (“Arbitrul de Cap are încredere & Arbitrul de Centru este activ”).
Când are loc o pătrundere spre coş pe partea slabă, Arbitrul de Centru (C) ar trebui să facă un pas
(paşi) spre interiorul terenului de joc în diagonală spre linia de centru,sub acelaşi principiu ca şi
Arbitrul de Coadă (T). Ori de câte ori un jucător se deplasează într-o direcţie, Arbitrul de Centru (C)
ar trebui să se deplaseze în cealaltă direcţie. Acest lucru se numeşte “Păşirea în cruce a Arbitrului
de Centru (C)” (“Center cross step”). Va exista întotdeauna un moment în care Arbitrul de Centru (C) va fi
poziţionat în linie cu jucătorii la începerea pătrunderii spre coş dar, acest fapt este doar de moment
şi este minimizat cu păşirea în cruce.

În cazul unei capcane în terenul din faţă pe partea slabă şi aproape de linia de centru, Arbitrul de
Centru (C) se deplasează aproape de linia de centru ca să arbitreze acţiunea de joc ( în baza
principiului “mergi oriunde îţi este necesar ca să arbitrezi acţiunea de joc”). După ce situaţia de
capcană s-a terminat, Arbitrul de Centru (C) va reveni la poziţia normală în prelungirea liniei de
aruncări libere, exceptând cazul în care Arbitrul de Cap (L) a efectuat rotaţia în timpul capcanei (ar trebui
să fi efectuat rotaţia înaintea capcanei).
R3.8. CONTRAATACUL

Obiectiv: Identificarea acoperirii adecvate şi cooperarea dintre Arbitrul de Cap (L) – Arbitrul de Centru
(C) pe parcursul contraatacului.

Pe parcursul contraatacului, este important de înţeles faptul că Arbitrul de Centru (C) trebuie să fie
activ, el având 50% din acoperirea terenului de joc (partea slabă).
Orice acţiune sau contact de pe partea slabă trebuie acoperit de către Arbitrul de Centru (C) şi
orice acţiune sau contact de pe partea puternică de către Arbitrul de Cap (L). Aceasta este
frumuseţea sistemului 3PO atunci când acesta lucrează corespunzător.
Este bine să exersaţi atunci când alergaţi din poziţia de Arbitru de Coadă (T) spre poziţia de
Arbitru de Cap (L) în tranziţie, identificarea automată a locului unde Arbitrul de Centru (C) se află
pe cealaltă parte a terenului de joc. Atunci când acest fapt devine o procedură standard, se va
repeta de asemenea automat pe parcursul contraatacului, când timpul este mult mai limitat.
Arbitrul de Cap (L) şi Arbitrul de Centru (C) trebuie să alerge cu viteză maximă, să analizeze când
va începe acţiunea de joc şi apoi, să se oprească şi să arbitreze acţiunea de joc concentrându-şi
atenţia pe apărare (arbitrarea apărării). Punctul slab al acoperirii acţiunii de joc apare atunci
când noul Arbitrul de Cap (L) face o curbă ajungând sub coş şi încearcă să arbitreze acţiunea de pe
partea slabă. Acest lucru distruge semnificaţia conceptului 3PO şi anume că fiecare arbitru este
responsabil pentru zona lui principală şi nu este nevoie ca să acopere zona secundară.
Este important ca Arbitru de Centru (C) să ajungă rapid în terenul din faţă la prelungirea liniei de
aruncări libere pentru că el are cea mai bună acoperire pentru posibilele situaţii de intervenţie
sau interferenţă neregulamentară.

R3.9. SITUAŢIILE DE MINGE AFARĂ DIN JOC & REPUNERE A

MINGII ÎN JOC
R3.10. ACOPERIREA ARUNCĂRILOR (GENERAL & ÎNCERCĂRILE DE 3 PUNCTE)

Obiectiv: Identificarea şi înţelegerea acoperirii fiecărui arbitru în timpul aruncărilor la coş.

Principiul de bază este că Arbitrul de Cap (L) are acoperire principală pentru oricare aruncări la
coş de 2 puncte de pe partea puternică (aşa cum este demonstrat mai jos zona albastră) iar
Arbitrul de Coadă (T) are acoperire principală pentru toate aruncările la coş de 3 puncte şi
aruncări la coş de 2 puncte de pe partea puternică.
Arbitrul de Centru (C) are acoperire principală pentru toate aruncările la coş de pe partea slabă (vezi
diagrama R48).

Ori de câte ori există o acoperire duală (zona de restricţie, dreptunghiul 2), principiul de bază este
că respectivul arbitru acoperă partea lui din acţiunea de joc (vezi diagrama R49).
R3.11 ACOPERIREA ACŢIUNILOR DE RECUPERARE A MINGII ARUNCATE SPRE COŞ

Obiectiv: Identificarea tehnicilor corecte pentru acoperirea totală a situaţiilor de recuperare a mingii
aruncate spre coş şi asigurarea faptului că nu mai mult de 1-2 perechi active de jucători sunt
acoperite de fiecare arbitru.

Pe parcursul secţiunii Cunoştinţe de Joc Baschet, principiile tehnicilor pentru recuperări reuşite
ale jucătorilor (poziţie la interior, sincronizare) au fost acoperite. Să trecem acum la
implementarea practică a acestor principii şi la modul în care acestea se raportează la arbitraj.
În primul rând este esenţial să înţelegem faptul că atunci când o aruncare la coş este efectuată,
acesta este momentul cheie pentru jucători ca să se deplaseze în poziţia cea mai avantajoasă cu
scopul de a recupera mingea. În multe cazuri, arbitrii consideră că momentul cheie este atunci când
mingea atinge inelul ceea ce este complet mult prea târziu. Ţinând cont de pricipiile menţionate mai sus,
este important ca arbitrii să fie deja în poziţia pentru a arbitra situaţia de recuperare a mingii
încă de la momentul în care aruncarea la coş este efectuată (gândire activă, poziţionare potrivită
pentru următoarea acţiune de joc). În acest sens, arbitrii vor pune în aplicare elementele de bază IOT
referitoare la Distanţă & Staţionar şi gândire activă, facilitându-şi şansa de a procesa întreaga
acţiune de joc ((decizie analitică) – fără ca să vadă numai finalul acţiunii şi să reacţioneze
(decizie emoţională)).
A doua tehnică de succes, este respectarea principiului potrivit căruia fiecare arbitru are numai 1-
2 perechi de jucători activi pe care să-i urmărească pe parcursul acţiunii de recuperare a mingii.
Nu este atât de dificil ca arbitrul să-şi concentreze atenţia doar pe câţiva jucători în loc să încerce să
acopere tot terenul de joc și cei zece jucători. Provocarea constă în faptul ca fiecare arbitru să preia
perechi diferite de jucători. Desigur, şedinţa tehnică dinaintea jocului (Pre-Game Conference)
joacă un rol semnificativ la stabilirea planului corect, a metodelor potrivite şi execuţiei
corespunzătoare.

În mod normal, fiecare arbitru preia cea mai apropiată pereche de jucători activă şi eventual încă una.
În mod normal, sunteţi în măsură să excludeţi o pereche de jucători care nu va fi activă pe
parcursul unei situaţii de recuperare a mingii şi care nu necesită o atenţie activă.

Aruncare la coş de pe partea puternică: Arbitrul de Cap (L) acoperă perechea de jucători din
apropierea coşului (ţinerea, lovirea peste mână), Arbitrul de Coadă (T) & Centru (C) sunt
concentraţi pe jucătorii aflaţi în interiorul perimetrului acţiunii de recuperare (împingerea, ciocnirea,
încolăcirea braţelor la spatele adversarului) pe respectivele lor părţi. Arbitrul de Centru (C) are ca
acoperire principală intervenţia şi interferenţa neregulamentară iar Arbitrul de Coadă (T) va
acoperi acţiunea de aruncare a mingii spre coş (diagrama R50).
Aruncare la coş de pe partea slabă: Arbitrul de Cap (L) acoperă perechea de jucători din apropierea
coşului (ţinerea, lovirea peste mână), Arbitrul de Coadă (T) & Centru (C) sunt concentraţi pe
jucătorii aflaţi în interiorul perimetrului acţiunii de recuperare (împingerea, ciocnirea, încolăcirea
braţelor la spatele adversarului) pe respectivele lor părţi. Arbitrul de Coadă (T) are ca acoperire
principală intervenţia şi interferenţa neregulamentară iar Arbitrul de Centru (C) va acoperi
acţiunea de aruncare a mingii spre coş (diagrama R51).

R3.12 RAPORTAREA GREŞELILOR & REPOZIŢIONARE

Obiectiv: Identificarea şi cunoaşterea poziţiilor corecte şi a procedurilor de urmat după ce o

greşeală a fost sancţionată.

Există patru principii de bază pentru schimbarea poziţiilor (repoziţionare) după ce o greşeală a
fost sancţionată.
• Arbitrul care sancţionează şi raportează o greşeală a cărei penalizare este o repunere a mingii
în joc întotdeauna se va deplasa pe partea opusă mesei oficiale;

• Dacă doi arbitrii sancţionează aceeaşi greşeală, arbitrul care se află pe partea opusă va
raporta greşeala şi nu va fi nevoie de schimbarea părţii (diagrama R56 & R57);

• Arbitrul care sancţionează şi raportează o greşeală a cărei penalizare este aruncare liberă
(aruncări libere) de executat, întotdeauna se va deplasa pe partea opusă în poziţia Arbitrului de
Coadă (T) (mai jos câteva exemple);
 • Atunci când o greşeală este sancţionată la apărător în terenul din spate al echipei atacante sau o
greşeală ofensivă este sancţionată în terenul din faţă al echipei atacante, nu va exista nici o
schimbare a părţii, exceptând cazul în care este necesară facilitarea deplasării în noua poziţie
a arbitrului aflat pe partea opusă care a raportat greşeala (vezi punctul a)) (fără
repoziţionări care necesită deplasarea pe distanţe lungi);

R3.13 ULTIMA ARUNCARE

Obiectiv: Identificarea arbitrului care acoperă ultima aruncare la coş şi cine este responsabil pentru a
controla cronometrul de joc/atac la terminarea unui sfert sau a prelungirii.

În mod normal, fie Arbitrul de Coadă (T) sau Arbitrul de Centru (C) decid dacă orice aruncare reuşită
aproape de terminarea unui sfert sau a prelungirii este un coş valabil sau dacă mingea nu a fost
eliberată înainte de aprinderea LED-urilor/semnalizarea sonoră.
Procedura normală este aceea că arbitrul (Coadă (T) sau Centru (C)) de pe partea opusă mesei
scorerului este responsabil pentru controlul ultimei aruncări, în afara cazului în care el este ocupat
cu o altă acţiune de joc, caz în care arbitrul de pe partea mesei este responsabil pentru cronometrul de
joc.

Dacă oricare dintre arbitrii care nu acoperă ultima aruncare spre coş are informaţii referitoare la
ultima aruncare şi cronometrul de joc, el trebuie să meargă imediat la arbitrul care este
responsabil să decidă pentru ultima aruncare şi să împărtăşească aceste informaţii membrilor
brigăzii de arbitri.
În cazul în care există un dezacord între membrii brigăzii de arbitri, Şeful brigăzii va lua decizia finală.

A se vedea, de asemenea, modulul R2 al IOT despre tehnicile individuale pentru o procedură corectă.

ANEXA A: AUTO-EXMINARE
Întrebări referitoare la Modulele R1÷R3 “Arbitraj”:

Vă rugăm să încercaţi prima dată să răspundeţi la următoarele întrebări, înainte de a căuta răspunsul corect
din Manualul de Studiu Individual (“Home Study Book”):

• Ce este arbitrajul ? (R1)

• Care este funcţia de bază a arbitrului ? (R1)

• Care sunt principiile de bază pentru analizarea fazelor de joc şi arbitrarea jocului ? (R2)

• Care sunt beneficiile faptului de a avea o distanţă adecvată faţă de acţiunea de joc ? (R2)

• Puteţi numi 3 din cele 6 principii pentru poziţionare şi unghi deschis ? (R2)

• Care sunt punctele cheie pentru sancţionarea infracţiunilor şi comunicarea deciziei de la locul
potrivit ? (R2)

• Puteţi enumera punctele unei liste de verificare pentru o aruncare reuşită a mingii la
angajarea între doi ? (R2)
• Care este procedura generală pentru administrarea unei repuneri a mingii în joc ? (R2)

• Care este procedura pe care arbitrul trebuie s-o urmeze când o aruncare la co ş este efectuată
aproape de terminarea sfertului/ prelungirii dacă: (R2)
• Coşul este valabil ?
• Coşul nu este valabil ?

• Puteţi încerca să desenaţi acoperirea de bază din terenul din faţă, în principiu, pentru Arbitrul de
Cap (L), Arbitrul de Coadă (T) şi Arbitrul de Centru (C) ? (R3)

• Puteţi numi cele 3 faze ale rotaţiei ? (R3)

• Puteţi descrie şi explica termenul “Sancţionare în cruce a Arbitrului de Cap (L)” (“Lead cross
call”) ? (R3)

• Cine are acoperire principală în cazul unei pătrunderi/aruncări spre coş de pe partea slabă ? (R3)

• Puteţi explica principiul “păşirii în cruce” ? (R3)

• În mod normal, cine este responsabil pentru ultima aruncare la coş în sistemul 3PO ? (R3)