Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești

Facultatea de Științe Economice

REGULAMENTUL JOCULUI
DE BASCHET
Generalități și noțiuni

Profesor: Marius VAIDA

STUDENT: ION MIHAI-LAURENȚIU

Grupa: CIG 50484

Ploiești, 2019
Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Facultatea de Științe Economice

REGULI DE BAZĂ ALE BASCHETULUI

Ideea de bază a jocului este de a marca cât mai multe puncte posibile până la sfârşitul
jocului, aruncând mingea în coşul echipei adverse, aflat la înălţimea de 3.05 metri. Echipa cu cele
mai multe puncte câştigă. Fiecare coş din zona de atac, o aruncare, sau un dunk, valorează două
puncte. Un coş marcat de la linia de trei puncte valorează trei puncte, în timp ce un coş de la linia
de aruncări libere valorează doar un punct.

Regulament

Un joc de baschet are în mod normal patru sferturi. Fiecare sfert durează zece minute
(pentru asociaţiile de baschet care fac parte din FIBA) şi douăsprezece minute în NBA. În cazul
în care la sfârşitul celui de al patrulea sfert scorul este la egal, jocul intră în prelungiri. Câte o
repriză de cinci minute se adaugă pe rând la timpul de joc până când este declarat un câstigător.
Pauza de la sfârşitul celui de al doilea sfert durează cincisprezece minute. După fiecare sfert şi
fiecare repriză de prelungiri este o pauză de două minute. Doar timpul de joc efectiv este
cronometrat, cronometrul fiind oprit de fiecare dată când jocul este oprit.

La orice moment dat pe teren se află două echipe a câte cinci jucători fiecare. Formaţia de
start este numită “Linia de start”. Jucătorii pot fi recunoscuţi după echipamentul lor care constă în
tricou şi pantaloni scurţi. Un joc de baschet este arbitrat în mod normal de doi arbitri, deşi pentru
ligile naţionale superioare şi pentru cele internationale sunt folosiţi trei arbitri. Fiecare arbitru are
o zonă diferită a terenului de joc pe care trebuie să o observe, deşi aceasta zonă se schimbă
constant în funcţie de poziţia mingii. Toţi arbitrii au dreptul să ia o decizie; cu toţii au aceeaşi
putere de decizie în timpul jocului. Pe lângă arbitri, mai există oficiali care urmăresc timpul de
joc (la fiecare fluier al arbitrului cronometrul este oprit), punctele marcate, faulturile individuale
şi de echipă, înlocuirile de jucători şi timpul de aruncare la coş.

2
Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Facultatea de Științe Economice

Echipament

Mingea de baschet modernă cântăreşte aproximativ 19-22 uncii (540-650 de grame), în

funcţie de ce mărime este folosită (bărbaţii folosesc mărimea 7, în timp ce femeile folosesc
mărimea 6) şi are o circumferinţă de la 28.5 ţoli până la 29.5 ţoli (75-78 centimetri). Este făcută
din cauciuc şi fire de nailon. În iunie 2006, ComisarulDavid Stern a introdus o nouă minge de
baschet în NBA.
Materialul de suprafaţă al acestei mingi foloseşte microfibre sintetice în locul celor de piele.
Ca urmare a criticilor venite din partea sindicatului jucătorilor, această schimbare a fost anulată şi
de la începutul anului 2007 mingea originală din piele a fost folosită din nou. Terenul de joc este
o suprafaţă rigidă, dreptunghiulară, cu lungimea de 94 de picioare şi lăţimea de 50 de picioare (29
de metri pe 15 metri), fabricată din lemn în cea mai mare parte. Pe suprafaţa de joc se află
marcaje cum ar fi cercuri, linii şi zone, fiecare din acestea având câte o funcţie. Linia de centru
împarte terenul de joc în două jumătăţi.
Cercul de la centrul terenului are o rază de şase picioare (1.8 metri). Fiecare jumătate a
terenului are o “zonă de trei puncte” (un semicerc cu raza de 22 de picioare/6.7 metri în jurul
fiecărui coş) şi un culoar pentru aruncări libere (care are 18 picioare/5.5 metri între liniile de
demarcaţie şi 12 picioare/3.6 metri lăţime la linia de aruncări libere, ajungând la 19 picioare/5.8
metri în interiorul terenului).

Abateri de la reguli

Jucătorul ce are mingea se poate mişca înainte doar driblând, adică să bată mingea în timp ce
se mişcă. Dacă nu reuşeste sa facă asta, atunci face “paşi” şi echipa adversă câştigă posesia
balonului, având dreptul la o aruncare de la margine. Dacă un jucător se opreşte din dribling dar
este încă în mişcare, are dreptul de a mai face încă doi paşi (în NBA trei) înainte de a pasa
mingea sau de a arunca la coş. De îndată ce atacatorul ține mingea după ce a driblat, nu mai are
voie sa reînceapă driblingul. Jucătorii nu au voie să blocheze sau să prindă o minge ce se află
într-o traiectorie descendentă spre coş. Acest lucru se numeşte “goaltending”. Lovirea panoului
din spate sau împingerea mâinii prin coş de jos în sus este de asemenea considerat goaltending. În
astfel de ocazii, echipei atacatoare i se acordă un coş reuşit, chiar dacă aruncarea nu a fost reuşită

3
Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Facultatea de Științe Economice

Timpul de aruncare

Timpul de aruncare arată timpul rămas pentru a încerca o aruncare la coş. În total, echipa
atacatoare are 24 de secunde la dispoziţie pentru a încerca o aruncare la coş care trebuie să
lovească inelul. Din momentul când mingea este pusă în joc sau când o echipă câştigă posesia
mingii, aceasta are la dispoziţie opt secunde (din cele 24) pentru a aduce mingea în terenul
adversarilor. O data ce jucătorul care are posesia mingii se află în terenul adversarilor, mingea nu
mai poate fi pasată unui coechipier aflat în propria jumătate de teren. În timpul repunerii mingii
în joc, un jucător are doar cinci secunde în care poate ține mingea înainte de a fi nevoit să o
paseze unui coechipier. În timpul jocului, dacă un jucător este “păzit” indeaproape de un
adversar, are tot cinci secunde la dispoziţie pentru a dribla, ori a incerca o aruncare la coş, ori a
pasa mingea.

Unui jucător din echipa care atacă nu îi este permis să se afle în zona de restricţie a echipei
adverse (culoarul pentru aruncări libere) mai mult de trei secunde. Dacă se află sau nu în posesia
mingii este irelevant, în comparaţie cu faptul că echipa sa se află în posesia mingii şi în terenul
adversarilor. Dacă doi jucători adverşi nu pot controla mingea şi ca urmare se ţin amândoi de ea,
apare o situaţie “jump ball”. Aceasta duce la o schimbare a posesiei mingii după cum e indicat de
o săgeată pe masa oficială, care este supravegheată de oficiali. În NBA, pe de altă parte, un “jump
ball” are loc în cercul cel mai apropiat jucătorilor care ţin mingea.

Faulturi

Încercarea de a dezavantaja neregulamentar un adversar prin contact fizic nu este permisă şi

se numeşte fault. Dacă atacatorul are mingea, apărătorul are posibilităţi limitate. Totuşi, dacă un
jucător în ofensivă se împinge (cu umărul) într-un jucător aflat în defensivă care se află pe loc sau
într-o mişcare de retragere, sau dacă îşi ridică cotul prea mult, atunci el comite un fault ofensiv.
Când arbitrul arată unui jucător un “pumn închis”, aceasta înseamnă că jucătorul a comis fault.
Blocajele sunt permise în baschet (spre deosebire de fotbal, unde sunt considerate faulturi), dar
dacă un jucător face un “blocaj în mişcare” atunci el comite fault.

4
Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Facultatea de Științe Economice

În baschet există de asemenea faulturi tehnice, faulturi nesportive, și faulturi ce pot duce
uneori la descalificare. Faulturile nesportive (cunoscute anterior ca faulturi intenţionate) sunt
faulturi pe care un jucător le comite cu intenție. Faulturile tehnice sunt acordate în urma greşelilor
administrative, ca şi pentru greşelile tehnice cum ar fi deranjarea adversarului (de exemplu
aplauzele publicului în timpul unei aruncări la coş) sau indisciplinei antrenorilor sau a jucătorilor
(de exemplu plângeri exagerate adresate arbitrilor).

Faulturile de descalificare sunt rezultatul unui comportament nesportiv abuziv (trântirea

adversarilor, lupte etc.). Ca urmare a săvârșirii a cinci faulturi comise în timpul jocului (şase în
NBA) , jucătorul este suspendat din joc. În general, un fault comis în timpul unei aruncări la coş
duce la acordarea unei aruncări libere. Pentru faulturi ofensive nu se acordă aruncări libere dar se
contabilizează la totalul greşelilor de echipă pentru acea perioadă. Când un jucător este faultat
deşi nu încearcă să arunce la coş, atunci, în general, nu se acordă aruncare liberă.

O EXCEPȚIE ESTE ATUNCI CÂND O ECHIPA ARE DEJA CINCI FAULTURI,

DECI DUPĂ CEL DE-AL CINCILEA FAULT DE ECHIPĂ (TOATE FAULTURILE
PERSONALE ȘI TEHNICE PENTRU TOȚI JUCĂTORII ȘI ECHIPELE PER SFERT)
JOCUL SE SPUNE A FI „ÎN PEDEAPSĂ” ȘI PENTRU FIECARE FAULT,
ÎNCEPÂND DE ATUNCI SE ACORDĂ DOUĂ ARUNCĂRI LIBERE ADIȚIONALE.

5
Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești
Facultatea de Științe Economice

Bibliografie

 Florentina POPESCU Baschet- aprofundare, Editura Fundației România de mâine

 TEODORESCU Leon, PREDESCU Teodora, VASILESCU Lucian, Baschet - Teorie,
tactica, probleme de metodica, Editura Sport-Turism
 http://bcrookies.com/reguli-de-baza-ale-baschetului/