Tema:Dezvoltarea multilaterala a tineretului studios

prin intermediul sportului:Volei

(Referat la disciplina:educatia fizica)

Bălți, 2020

Partea I
CONDITII MATERIALE SI TEHNICA JOCULUI
1. Terenul de joc este un dreptunghi de 18 mpe 9 m, impartit in doua patrate egale printr-o linie de
mijioc. Liniile de marcare ale terenului sunt late de 5 cmsi fac parte din terenul de joc. Se poate juca
pe pamint, pe iarba, pe bitum, zgura sau in sali de sport.
Fileul care separa cele doua terenuri de joc are inaltimea (la marginea sa superioara), de 2,43 m pentru
barbati, 2,24 m pentru femei.
Mingea este confectionata din benzi de piele avand o camera de cauciuc in interior, o circumferinta de
65-68 cm si o greutate de 250 g.
Echipa este formata din 6 jucatori titulari (care sunt pe teren) si inca 6 jucatori de rezerva, care pot fi
introdusi oricand in timpul jocului (dar nu mai mult de 6 schimbari intr-un set). Jucatorii unei echipe
stau pe teren astfel incat sa acopere intreaga suprafata de 81 mp. In timpul efectuarii serviciului,
jucatorii sunt obligati sa stea pe teren in ordinea numerelor anuntate de catre antrenor la arbitrul
scorer.
Pentru a usura intelegerea unui joc, cele 6 zone de pe teren au fost numerotate de la 1-6 in sensul
invers de miscare a acelor ceasornicului. Ori de cate ori o echipa castiga serviciul de la adversari,
jucatorii isi schimba locurile pe teren, efectuand o rotatie in sensul acelor ceasornicului. Echipele
aflate fata in fata, incearca sa-si trimita astfel mingea de joc, incat adversarul sa nu o poata returna in
conditii regulamentare.
Mingea se pune in joc printr-un servici care este executat din afara terenului (din spatiul special
destinat) de catre jucatorul aflat in dreapta, pe linia de fund a terenului. Echipa care este in posesia
mingii este obligata ca, prin maximum trei lovituri, sa o trimita in terenul advers. Se obtine un punct
de catre echipa care a servit in cazul cand echipa adversa nu reuseste sa-i retransmita mingea
regulamentar. Un set se incheie atunci cand o echipa a totalizat 15 puncte (cu condifia departajarii cu
2 puncte la scorul de 14:14, 15:15 etc.). Victoria este obtinuta de catre echipa care castiga prima doua
seturi (din trei) sau trei din cinci.
2. Cele mai frecvente greseli ce pot fi facute in jocul de volei sunt:

 La executarea serviciului: daca jucatorul care serveste arunca mingea in aer, dar n-o loveste,
ci o reprinde sau mingea in cadere si atinge orice parte a corpului, se considera serviciu gresit
si mingea va fi data echipei adverse spre a servi, de asemenea atingerea liniei de fund a
terenului sau iesirea din zona de serviciu, trimiterea mingii prin afara benzilor laterale ale
fileului, atingerea cu mingea servita a unor obstacole existente in sala sau teren, serviciul care
nu cade in intervalul terenului advers.
 La pasarea mingii: lovirea de catre acelasi jucator de doua ori consecutiv a mingii (singura
exceptie admisa se refera la efectuarea blocajului care da dreptul la o a doua lovitura
jucatorilor care au participat la blocaj), tinerea, impingerea, conducerea mingii in momentul
pasei, atingerea mingii cu o parte a corpului aflata sub nivelul mijiocului.
 La lovirea mingii (lovitura de atac): atingerea fileului cu mana, atacarea mingii aflate in
terenul advers, tinerea sau conducerea mingii; jucatorul din linia a II-a, trecut pe parcursul
jocului in prima linie, nu are voie sa atace si sa participe la blocaj. El poate pasa sau trimite
mingea peste fileu la adversar.

 La efectuarea blocajului atingerea fileului, participarea la blocaj a jucatorilor din linia a II-a.

Mai sunt considerate greseli: depasirea liniei de mijloc a terenului, calcarea liniilor de demarcare a
terenului in momentul efetuarii serviciului (de catre oricare dintre jucatori), emiterea unor sunete,
efectuarea unor gesturi care sa distraga sau sa deruteze adversarul (bataie din palme, bataia picioarelor
in podea etc.).
3. Principalele elemente tehnice care sunt folosite in jocul de volei sunt:
· Serviciul - care poate fi efectuat de sus sau de jos, din fata si din lateral (in functie de pozitia
jucatorului fata de fileu).
· Preluarea (manseta) cu doua maini de sus sau de jos, din serviciu sau din atac
· Ridicarea pentru lovitura de atac sau pasarea mingii.
· Lovitura de atac - procedeu drept, intors sau prin rotarea bratului
· Blocajul - individual, in 2 si 3 jucatori
· Dublarea pasei loviturii de atac sau blocajului.

VOCABULAR
Dubla - lovirea consecutiva a mjngii de catre acelasi jucator.
Dublare - plasamentul unui jucator in spatele celui care trage (ataca).
Intrare - trecerea unui jucator din linia a 11-a in linia I, pentru a ridica mingea in vederea atacului.
Sextet - cei 6 jucatori de volei din teren.
Aut (engl. out = afara) - mingea cazuta in afara terenului de joc.
Coordonator de joc- jucator in teren care a tost desemnat de antrenor sa dirijeze jocul echipei (cine
ridica, cine va trage, plasament, dublaj s.a.).

PARTEA II :PRINCIPII TEORETICE DE APLICARE

Arbitrul este persoana care actioneaza pentru ca regulile sa fie aplicate. Pentru corecta aplicare a
acestora arbitrul trebuie sa cunoasca fara greseala regulile si sa le aplice hotarat si corect in contextul
jocului de volei. Dar un lucru mult mai important este ca arbitrii trebuie sa inteleaga principiile de
baza ale formularii regulilor. Daca nu reusesc acest lucru atunci niciodata nu vor fi in stare sa aiba o
intelegere cuprinzatoare si de ansamblu a regulilor fapt care ii va impiedica sa aplice in mod corect
regulamentul. In schimb daca reusesc acest lucru vor fi in stare ca in cazul unei situatii neprevazute in
mod explicit in regulament sa ia o decizie corecta si prompta. Regula 24.2.3 stipuleaza: “Arbitrul este
imputernicit sa decida asupra tuturor problemelor in legatura cu jocul, inclusiv asupra celor care sunt
prevazute in Regulament”. Acest lucru poate fi realizat numai daca arbitrul a reusit sa inteleaga in
ansamblu principiile fundamentale ale regulilor si modul lor de aplicare.

1.1. SCOPUL REGULILOR:

In general regulile, ca un tot unitar, au urmatoarele scopuri:
A. A. Sa caracterizeze jocul (regulile dau caracteristicile jocului si il diferentiaza de alte sporturi):
a. regulile specifica conditiile, posibilitatile si echipamentul necesar, suprafata de joc si
dimensiunile ei, caracteristicile fileului si mingilor de joc, etc.
b. regulile stipuleaza numarul membrilor unei echipe, numarul jucatorilor care pot fi folositi in joc si
pozitia lor pe teren, ordinea la rotatie, etc.
c. regulile stabilesc metodele de joc, felul in care se poate mentine mingea in joc, spatiul de trecere,
si cum se castiga un punct, un set si un meci.

B. B. Sa stabileasca procedeele tehnice regulamentare:

Multe dintre reguli definesc clar si distinct diferenta dintre un procedeu regulamentar si unul
neregulamentar. Aceste reguli, din categoria celor tehnice, sunt cele care trebuiesc studiate si
clarificate foarte bine pentru a fi corect aplicate de catre arbitri.

C. C. Sa asigure desfasuarea meciul in conditii de echitate:

Toate regulile cu privire la spatiul de joc, echipament, procedee tehnice sau chiar de conduita sunt
egale pentru membrii ambelor echipe. Aceasta este echitatea pe care o ofera Regulamentul Jocului De
Volei. Acesta reprezinta un punct delicat (critic) al arbitrajului. Daca aplicarea regulilor este diferita
pentru cele doua echipe, chiar si daca nu este in mod voit realizata, acest lucru duce la inechitate.
Asadar precizia (acuratetea) in intelegerea si aplicarea regulilor este elementul de baza al echitatii si
justitiei in volei.

D. D. Sa aiba un rol educativ:

A avea o conduita sportiva este un element de baza in comportamentul participantilor din toate
sporturile. Capitolul sapte, “CONDUITA PARTICIPANTILOR”, stipuleaza exact acest lucru. Arbitrii
trebuie sa acorde o atentie deosebita acestui scop al regulilor pentru ca aceasta este menirea sportului.
Telul sportului nu este numai competitia ci si sa creeze o atmosfera de colegialitate, sa dezvolte
intelegerea intre oameni si o prietenie universala.

2.2. FACTORI CARE AU INFLUENTAT FORMULAREA REGULILOR JOCULUI DE

VOLEI:

Regulile trebuie sa fie in concordanta cu cererintele dezvoltarii sportului. Asa ca in formularea si

modificarea regulilor au fost luati in considerare urmatorii factori:

A. A. Dezvoltarea tehnico-tactica:
Regulile nu trebuie doar sa se potriveasca cerintelor tehnico-tactice ci deasemenea trebuie sa
impulsioneze si sa ia initiativa in dezvoltarea sportului.

B. B. Spectaculozitatea:

Promovarea oricarui eveniment sportiv catre o extindere considerabila depinde de atractivitatea

acestuia. Atractivitatea este aratata de nivelul de interes si de motivatia emotionala a spectatorilor.
Factorul care creste atractivitatea este SPECTACULOZITATEA.

C. C. Publicitatea:

Dezvoltarea sportului modern depinde foarte mult de elementul social, de societate in general.
Publicitatea este cea mai importanta si eficienta cale de a trezi interesul publicului pentru sport.
Acesta este unul din cei mai importanti factori care trebuie luati in considerare.

D. D. Economicul:

In mod normal pentru promovarea oricarui tip de sport este necesara o sustinere financiara. Anumite
concesii au trebuit sa fie facute datorita acestei necesitati.

3.3. PRINCIPII FUNDAMENTALE PENTRU APLICAREA REGULILOR

Principiile fundamentale pentru aplicarea regulilor sunt bazate pe cele doua considerente: scopul
regulilor si factorii care influenteaza regulile. Pe baza cerintelor celor doua criterii de mai sus
urmatoarele puncte pot fi recunoscute ca principii de baza in aplicarea regulilor:

A. A. Conditii corespunzatoare si echitabile pentru joc:

Un principiu de baza este acela de a se oferi sanse si conditii optime jucatorilor pentru a juca la cel
mai inalt nivel al performantelor lor. Nivelul performantelor jucatorilor demonstreaza nivelul acelui
sport. Sportivii se antreneaza ani de zile pentru a participa la competitii. Asadar competitia este o
oportunitate pentru sportivi sa evalueze efectele antrenamentelor lor si sa demonstreze nivelul real de
joc. Evaluarea corecta a nivelului atins de sportivi sau rezultatul adevarat al unui meci sau competitii
se poate realiza numai daca jucatorii se manifesta complet si la nivelul maxim al performantelor lor.
Pentru arbitru este necesar sa fie constient de faptul ca fiecare decizie a sa influenteaza psihic
jucatorii. Orice influenta psihica poate avea un efect pozitiv sau negativ. De aceea unul din principiile
de baza cerute arbitrilor este sa acorde sanse optime sportivilor pentru a obtine cel mai inalt nivel al
performantelor lor. Din acest punct de vedere foarte importante pentru arbitraj sunt uniformitateasi
stabilitatea. Baza materiala a uniformitatii si stabilitatii o reprezinta corectitudinea, precizia si
scrupulozitatea iar baza mentala este echitatea. O alta posibilitate a arbitrilor de a oferi sanse pentru
un nivel inalt al performantelor sportivilor este controlul tempo-ului jocului. Tempo-ul nu trebuie sa
fie nici prea rapid dar nici prea lent.

B. B. Incurajarea spectaculozitatii:

Spectaculozitatea este un factor important in promovarea sportului. A creste entuziasmul spectatorilor

pentru joc este un alt factor care trebuie luat in consideratie de catre arbitru. De exemplu arbitrul
trebuie sa se gandeasca cum poate scurta intreruperile de joc la strictul necesar si cum poate scoate in
relief jocul. Arbitrul nu trebuie sa initieze actiuni (prin deciziile sale) care sa motiveze spectatorii dar
in acelasi timp el nu trebuie sa descurajeze multimea si nici sa scada entuziasmul ei. Arbitrul are de
asemenea responsabilitatea sa promoveze sportul.

C. C. Colaborarea dintre oficiali:

Colaborarea arbitrilor reprezinta baza administrativa a muncii lor si a conducerii corecte a jocului.
Fiecare arbitru are propriile atributii si responsabilitati stipulate in regulament. Fiecare membru al
corpului de arbitri are o pozitie specifica in teren care sa-i dea posibilitatea sa-si indeplineasca
indatoririle cat mai bine. Cu toate acestea se poate intampla ca la un moment dat sa nu aiba o viziune
de ansamblu asupra jocului si de aceea echipa este chemata sa acopere in intregime jocul. Pentru acest
motiv colaborarea totala intre oficiali este singura cale pentru a fi siguri de decizii corecte, de
indeplinirea exacta a propriilor indatoriri si responsabilitati.

In concluzie, sintetizand toate punctele de mai sus, putem observa ca arbitrul nu este doar persoana
care conduce jocul si aplica corect si strict regulamentul ci este de asemenea cel care trebuie sa ia in
consideratie influentele factorilor psihologici, sociali si tehnici in desfasurarea meciului. Arbitrul nu
este un simplu organizator, un arbitru ci este de asemenea un educator si un promotor al sportului.

CAPITOLUL 2: PARTICIPANTI

PURTAREA DE OBIECTE PERICULOASE

2.1 Un jucator se prezinta pentru a fi inlocuit. Al doilea arbitru observa ca are o proteza la picior.
Este permis acest lucru?
2.2 In timpul unei competitii feminine una dintre jucatoare purta pe deget un inel cu diamant ascutit.
Primul arbitru i-a cerut sa-l scoata dar jucatoarea a replicat ca ii este imposibil. Ii va fi permis
juctoarei sa joace cu acel inel pe deget?

CAPITANUL
2.3 In timpul unui meci, de nenumarate ori, capitanul in joc al unei echipe s-a deplasat la primul
arbitru intrebandu-l politicos de ce a luat anumite decizii. Care trebuia sa fie cel mai bun raspuns al
primului arbitru?

2.4 In timpul unui meci capitanul in joc nu este sigur ca ordinea la rotatie a echipei sale este corecta.
Il roaga pe cel de-al doilea arbitru sa verifice pozitia jucatorilor sai inainte de a continua jocul. Care ar
trebui sa fie raspunsul primului arbitru?

2.5 Capitanul in joc al echipei la serviciu nu stie care dintre jucatorii echipei adverse se afla in linia
de atac. Pentru a afla cere arbitrului sa verifice fisa cu pozitia initiala a adversarilor. Este permis acest
lucru?

2.6 Un asistent de linie semnalizeaza atingerea blocajului de catre un jucator la receptie fapt observat
si de capitanul in joc al echipei adverse. Primul arbitru nu a observat semnalizarea asistentului. Cum
poate capitanul in mod regulamentar si politicos sa atraga atentia primului arbitru asupra acestui fapt?

2.7 Un capitan in joc protesteaza la o faza in care decizia primului arbitru a fost gresita. Primul
arbitru avertizeaza ca decizia sa este finala si ca nu accepta nici un fel de protest. Este corecta pozitia
primului arbitru?

ANTRENORUL
2.8 Inainte de inceputul meciului primul arbitru observa ca unul din antrenori are un aparat de emisie
receptie cu care comunica cu cineva din tribuna. Sunt aceste echipamente permise?
2.9 In seturile unu si doi antrenorul principal al unei echipe nu este de acord cu unele decizii ale
primului arbitru. La un moment dat antrenorul merge la cel de-al doilea arbitru si insista sa primeasca
explicatii la deciziile primului arbitru. De doua ori al doilea arbitru sta de vorba mai mult de 10
secunde cu antrenorul. Este corect acest mod de a aplica regulamentul?

2.10 La sfarsitul unei faze de joc antrenorul se ridica, protesteaza la decizia primului arbitru si
cere schimbarea acesteia. Care trebuie sa fie raspunsul corect al primului arbitru?
2.11 Aflandu-se in picioare linga linia laterala a terenului antrenorul face semn antrenorului
secund sa apese pe butonul soneriei dupa care el face semnalizarea oficiala pentru o intrerupere
regulamentara de joc. Este corecta aceasta procedura?

2.12 In timpul unui meci antrenorul secund si maseorul au “sarit” de pe banca de rezerve si s-au
alaturat antrenorului incepand sa se deplaseze in lungul liniei laterale. Arbitrii nu au intervenit in nici
un fel. Este aceasta o comportare acceptabila?

2.13 Antrenorul se afla plasat foarte aproape de marginea terenului dand indicatii jucatorilor. Din
cand in cand el se pozitiona intre arbitrul secund si jucatori. Deoarece nu avea vizibilitate optima
asupra terenului de joc al doilea arbitru a cerut antrenorului sa se mute. Antrenorul a replicat ca se afla
in pozitie regulamentara. Ce spune regulamentul despre aceasta situatie?
2.14 Un antrenor a intrat in teren pe la linia de fund pentru a da indicatii libero-ului. Cu alta
ocazie s-a plasat intre prelungirile liniei de centru si a celei de atac pentru a da indicatii. Pozitia lui
obstructiona arbitrul scorer sa vada jucatorul la serviciu. Care ar trebui sa fie procedura corecta in
aceste cazuri?