MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI INSPECTORATUL COLAR JUDETEAN DOLJ Nr. 334 din 23.01.

2008

CAIET METODIC NR. 28

MODALITATI DE PREGATIRE A ECHIPELOR REPREZENTATIVE COLARE LA RUGBY

AUTORI:
PROF. OPRICA PUIU GR.C.IND.TRANSP.C.F. Craiova PROF. PRAZARU VICU GR.C. I.MURGULESCU, Craiova PROF. VISAN ILIE GR.SC. I.MURGULESCU, Craiova

Federatia Romana de Rugby considera ca sportul este o arta,dar,in primul rand,este un ajutor extraordinar in misiunea de formare a tinerei generatii prin scopurile nobile pe care le promoveaza: Formarea si educarea tinerilor pentru societate prin cooperare si raspundere Pregatirea tinerilor pentru o societate bazata pe competitie Acceptarea multiculturalitatii ca diversitate generatoare de progres Cresterea increderii in sine a tinerilor si redescoperirea valorilor morale Promovarea unui sistem alternativ de educatie,intr-un climat placut pentru ei,acceptat si sustinut de parinti Eliminarea violentei fizice din preocuparile copiilor si tinerilor Deturnarea atentiei de la fumat,alcool si droguri catre o forma organizata de practicare a sportului Selectionarea acestora pentru sportul de performanta

Promovarea interesului pentru rugby la nivelul copiilor si tinerilor si Consideraii generale n evoluia sa pe plan mondial, n lupta ce o duce spre satisfacerea exigenelor mereu crescnde la nivel de mare performan, rugby-ul, n etapa actual are ca trstur comun n toate coliile avansate, efortul din ce n ce mai susinut, pe toat durata partidei, n vederea obinerii victoriei. Fr pretenii de delimitare fundamental se ntrezresc dou tendine cu anumite particulariti: 1. Prim tendin care impune dezvoltarea fizic i caliti fizice superioare; tehnicitate eficient de joc; pregtirea organizrii jocului i n special a aprrii, n cadrul unei idei tactice prestabilite, n care este prezent angajamentul fizic total, contactele directe cu adversarul fiind tot mai frecvente i mai dure. Este jocul vigoarei, este jocul care ctig tot mai mult teren. 2. Alt orientare promoveaz un joc care apeleaz la virtuozitate tehnic i idee tactic mai flexibil bazat pe personalitate, pe prezena n echipe a juctorilor cu mari posibiliti de improvizaie. Este vorba despre rugbyul deschis, cu o preocupare mai mare pentru atac, dar care n ultima perioad nu mai are att de muli adepi, pentru c neglijnd aprarea, victoria nu este sigur. Fa de aceste tendine se desprind urmtoarele caracteristici: a. Factorul fizic apare ca o problem aproape rezolvat i se manifest prin eforturi superioare i repetri recuperabile pe fondul calitilor fizice bine dezvoltate.

Jocul modern cuprinde din ce n ce mai multe faze cuprise ntre 30 i 1 min., iar dup ultima Cup Mondial (Australia - 2003 ) fazele de peste 130 s-au dublat. Tot n acest sens putem sublinia c timpul efectiv de joc a crescut, fiind n medie de 35 min. Astfel se apreciaz c ntr-un joc se alerg n medie 7500 m., dintre care 500 600 m., n tempou maximal. Concluzia este c se impune folosirea n antrenamente a eforturilor de scurt durat i intensitate maximal caracterizat de vitez exploziv i for n regim de vitez (putere). b.Tehnicitatea juctorilor se apropie tot mai mult de cerinele de manifestare tactic individual i colectiv, caracteristic devenind efectuarea procedeelor tehnice n vitez i pe spaii libere. Concluzia este c se impune crearea unui bagaj de cunotine tehnice individuale ct mai vast, naintea de nvarea i consolidarea tehnicii colective. c.Factorul tactic este n continu cutare pentru realizarea unei judicioase repartizri a efortului pe ntreaga echip i a exploatrii la maximum a calitilor juctorilor. Constant, se dorete crearea a dou grupuri de juctori pe prile laterale ale terenului, cu scopul nfruntrii i evitrii aprii adverse. Realizarea sarcinilor duble (cele de post i cele de rol) de ctre toi juctorii a devenit un imperativ al rugby-ului modern, fapt ce a dus la mrirea razei de aciune i varietate n deprinderile tehnico-tactice, ca urmare a acionrii n mod temporar i pe alte posturi i pe alte zone dect cea obinuit n vechile sisteme.
Cerinele tot mai complexe, att n cadrul unui factor ct i n totalitatea lor, devin mai evidente, juctorii avnd de realizat sarcini:

- de aprare; - de pregtire a aciunilor ofensive: - de finalizare

Tehnica jocului de rugby cuprinde :

I.Tehnica generala Elemente de miscare in teren: -alergari si deplasari in diferite directii,opriri si franari; -schimbarile de directie; -debordaj; -fentele si miscarile inselatoare. Elemente de receptie a balonului: -din pasa; -din aer; -de pe sol. Elemente de transmitere a balonului: 1)prin pase: -pentru atac in axa laterala: -pasa clasica de rugby; -pasa lunga si foarte lunga;

-pasa din incrucisare; -pase cu demarcarea coechipierului la interior sau exterior -pentru atac in axa profunda: -pasa oferita la interior sau exterior; -pase dupa contact cu aparatorul sau precontact; -pasa din cazut la sol. 2)prin lovituri de picior pentru continuarea atacului: -cu bolta; -razanta. Elemente de contact in atac: -de evitare a placajului(tamponul) -de initiere a grupajului(mol si gramada spontana) Elemente tehnice de aparare; -placajul din diferite pozitii(lateral,fata,spate) -oprirea balonului din sut; -marcajul la atacant Elemente de sustinere a purtatorului de balon -incadrarea in atac lateral si in atac penetrant; -suportul la purtatorul de balon blocat; -tehnica de actionare la mol si la gramada spontana II.Tehnica specifica Tehnica specifica de compartiment Tehnica specifica la momentele fixe Elemente de tehnica specifica a posturilor

Tactica jocului de rugby in :

1)Aparare 2)Atac Tactica jocului de rugby vom ncerca s o abordm ntr-un viitor caiet metodic

ELEMENTE AJUTATOARE DIN REGULAMENTUL DE RUGBY IN 7 TERENUL DE JOC- nu trebuie sa depaseasca 100m. lungime si 70m.latime. Fiecare teren de tinta nu trebuie sa depaseasca 22m. lungime si 70m. latime. Distanta de la linia de tinta pana la linia de balon mort nu va fi mai mica de 10m Distanta dintre stalpii de tinta este de 5,6m. iar bara transversala dintre cei 2 stalpi va avea o inaltime de 3m.

NUMARUL JUCATORILOR-ECHIPA -o echipa nu poate avea mai mult de 7 jucatori in suprafata de joc ;

-se pot inlocui sau substitui pana la 3 jucatori ; -daca un jucator a fost substituit, el nu mai poate reintra in joc chiar pentru a inlocui un jucator accidentat decat in cazul inlocuirii un jucator care sangereaza s-au are o rana deschisa DURATA JOCULUI -nu pote depasi 14 minute plus timpul pierdut si cel suplimentar ; -jocul este impartit in 2 reprize a cate 7 minute ; -in finala competitiei durata jocului nu pote depasi 20 minute plus timpul pierdut si cel suplimentar ; -pauza dintre reprize este de un minut iar in finala competiei de 2 minute ; -daca,la sfarsitul jocului,scorul eate egal si sunt necesare prelungiri,reprizele suplimentare vor avea o durata de 5 minute,dupa fiecare repriza echipele schimband ternul fara pauza ; -echipa care marcheaza prima in prelungiri va fi declarata castigatoare chiar daca nu s-a terminat timpul de joc LOVITURA DE INCEPERE- reprezinta debutul jocului s-au reluarea acestuia dupa pauza Se executa printr-o lovitura cazuta de pe s-au dinapoia centrului liniei de mijloc : -de catre echipa care incepe jocul ; -de echipa adversa,la reluarea jocului,dupa pauza. Pedeapsa : lovitura libera la centrul liniei de mijloc

Indicatii: -balonul trebuie sa atinga s-au sa depaseasca linia de zece metri,daca nu,se executa o lovitura libera de la centrul liniei de mijloc de catre echipa nevinovata ;daca echipa adversa preia balonul jocul poate continua ; -daca balonul este sutat direct in margine,se va acorda o lovitura libera echipei nevinovate la centrul liniei de mijloc ; -echipa adversa trebuie sa se afle in spatele liniei de 10 m., in caz contrar,se va repeta lovitura; -echipa care repune balonul trebuie sa se plaseze in spatele celui care executa lovitura,in caz contrar,se executa lovitura libera la centrul liniei de mijloc de echipa adversa -daca balonul este sutat direct in terenul de tinta fara sa fi atins vreun jucator, echipa adversa are urmatoarele optiuni :sa culce balonul,sa faca balonul mort s-au sa joace balonul ;daca alege sa culce balonul s-au sa-l faca mort, echipa nevinovata va beneficia de o lovitura libera la mijlocul terenului de joc LOVITURA DE REANCEPERE-reprezinta reluarea jocului dupa ce s-a marcat sau dupa ce s-a realizat un atins la pamant Indicatii : -se executa din spatele liniei de 22 m. printr-o lovitura cazuta ;

-daca mingea repusa iese in afara terenului de joc s-au nu atinge,nu depaseste linia de 22 m.,echipa adversa are doua optiuni : sa repete lovitura s-au sa beneficieze de formarea unei gramezi ordonate la centrul linii de 22m. ; -in cazul in care blonul ajunge in terenul de tinta advers fara sa fie atins de un jucator,echipa adversa are 3 optiuni : sa culce balonul,sa-l faca mort,sau sa-l joace.Daca echipa adversa culca balonul sau il face mort ea va avea 2 optiuni : sa beneficieze de o gramada ordonata la centrul liniei de 22m. sau sa se repete lovitura de reancepere ; -jucatorii echipei in atac in momentul executarii loviturii trebuie sa se afle in spatele celui care executa lovitura,in caz contrar,se va forma o gramada la centrul liniei de 22 m.cu introducerea balonului de catre echipa adversa ; -echipa adversa nu trebuie sa atace dincolo de linia de 22m.inainte ca balonul sa fie sutat,in caz contrar,se pedepseste cu lovitura libera pe locul infractiunii MARC SAU OPRIREA DIN ZBOR -se realizeza cand jucatorul din aparare prinde din zbor migea,fiind in pozitie statica,cu ambele picioare pe sol si strigamarc,, -migea se repune printr-o lovitura de picior cazuta,asezata sau din zbor Indicatii : -lovitura trebuie executata de cel care a facut marcul,exceptie face daca cel in cauza s-a accidentat; -un marc,,nu se poate face din lovitura de incepere ; -pentru a face marc,,un jucator trebuie sa se afle pe sau in spatele propriei linii de 22m ; -in cazul in care jucatorul care a facut marcul nu executa lovitura in mai putin de un minut se va forma o gramada ordonata pe locul marcului ,echipa acestui jucator avand introducerea balonului. ,,INAINTE SAU,, PASA INAINTE -are loc cand jucatorul pierde posesia balonului,care se indreapta spre terenul de tinta advers sau cand un jucator propulseaza mingea cu mana sau bratul in directia liniei adverse sau cand balonul ricoseaza spre inainte dupa ce loveste mana sau bratul unui jucator Indicatii : -nu este ,,inaintesau ,,pasa inaintedaca: a)mingea este propulsata inainte de un jucator care a incercat sa blocheze o lovitura de picior fara intentia de a prinde mingea; b)mingea este propulsata inainte odata sau de mai multe ori de un jucator care incearca s-o prinda; c)daca mingea sare inainte dupa ce a lovit un jucator sau pamantul. -lovitura de pedepsa se executa de pe locul unde s-a comis infractiunea in cazul in care arbitrul constata ca inaintele a fost facut intentionat ; -daca inaintele sau pasa inante a fost neintentionata se acorda o gramada ordonata pe locul greselii ;

-daca greseala are loc la margine se acorda o gramada ordonata la 15m. de linia de margine ; -in cazul cand inantele se face in terenul de tinta se acorda o gramada ordonata la 5m. pe aceeasi linie cu locul greselii dar nu mai aproape de 5m, fata de linia de margine.

GRAMADA ORDONATA -poate avea loc numai in campul de joc si este formata din 3 jucatori legati intre ei in asa fel incat sa permita introducerea balonului prin cele doua linii, jucatorul din mijloc este singurul care poate trage mingea cu piciorul in spate pentru a fi jucata;

GRAMADA SPONTANA -se formeaza cand mingea se afla pe pamant si unul sau mai multi jucatori din fiecare echipa,aflati in picioare si in contact fizic,se aduna in jurul mingii. Indicatii : -toti jucatorii care formeaza sau iau parte la gramada trebuie sa aiba capetele si umerii peste nivelul soldurilor, in caz contrar se acorda lovitura libera ; -jucatorul care se alatura gramezii spontane trebuie sa se lege de aceasta cel putin cu un brat in jurul corpului unui coechipier,daca nu se acorda lovitura de pedeapsa -se acorda lovitura de pedeapsa in urmatoarele conditii : Daca cade intentionat Joaca balonul cu mana Sare desupra gramezii Jucatorul care se alatura gramezii nu trece prin spatele picioarelor ultimului coechipier Jucatorii care nu participa la gramada se afla in fata acesteia(ofsaid)

MOL SAU GRAMADA SPONTANA CU BALON PURTAT -are loc cand mai multi jucatori aflati in picioare si in contact fizic,se afla grupati in jurul unui jucator purtator. Indicatii : -molul se termina cand mingea ajunge la pamant sau cand jucatorul purtator se desprinde din mol ; -daca mingea din mol nu mai poate fi jucata se va ordona o gramada ordonata,echipa care castiga teren va introduce,in cazul in care nicio echipa nu castiga teren,va introduce echipa in aparare ; -cand un mol ramane stationar sau este oprita miscarea de avansare mai mult de 5 secunde se dicteaza gramada ordonata ; -toti jucatorii care se alatura molului trebuie sa o faca din spatele picioarelor ultimului coechipier sau sa se retraga in spatele liniei de ofsaid, in caz contrar se acorda lovitura de pedeapsa impotriva echipei vinovate.

 ATINS IN TERENUL DE TINTA-survine cand jucatorul din aparare executa un atins(culca mingea )in propriul sau teren de tinta. Indicatii : -in acest caz,se repune mingea fie printr-o lovitura de la 22m, fie printr-o gramada la 5m.de catre echipa in atac OFSAID- un jucator este in ofsaid daca se afla in fata unui coechipier purtator de balon sau in fata unui coechipier care a jucat ultimul balonul - in acest caz jucatorii sunt penalizati cu loviture de pedeapsa; - la o gramada ordonata, spontana, mol sau margine un jucator este in ofsaid daca el este in fata liniei de ofsaid - un jucator care este in pozitie de ofsaid este posibil de a fi penalizat daca actioneaza intrunul din urmatoarele moduri: -intervine in joc; -se deplaseaza inainte spre balon; -nu respecta prevederile privind linia de 10m. -in jocul curent, exista urmatoarele modalitati prin care un jucator in ofsaid pote fi pus in joc: -cand un jucator in ofsaid alearga si ajunge in spatele coechipierului care a sutat,a atins s-au a purtat ultimul balonul; -cand un coechipier purtator de balon alearga si depaseste jucatorul aflat in ofsaid; -cand s-a sutat, jucatorul aflat in ofsaid este depasit de suteor sau de un coechipier care a fost la acelasi nivel cu sau in spatele suteorului in momentul executiei .

MODALITATI DE A MARCA 1) INCERCARE SAU ESEU -are loc cand un jucator atacant culca primul balonul in terenul de tinta advers. Indicatii: -pentru eseu se acorda 5 puncte si o transformare care daca este marcata are o valoare de 2 puncte ; -daca un jucator,probabil,ar fi marcat o incercare fara antijocul unui adversar,se va acorda o incercare de penalizare intre stalpii de tinta cu o valoare de 5 puncte. 2) TRANSFORMARE-provine in urma unui eseu si trebuie sa fie executata intrun interval de timp de 40 de secunde de la marcarea incercarii,printro lovitura cazuta de picior. Indicatii : -toti coechipierii suteorului trebuie sa se afle in spatele balonului cand acesta este sutat -echipa adversa,in momentul executiei,trebuie sa se afle in apropierea propriei linii de 10m. 3) LOVITURA DE PICIOR CAZUTA

-in timpul jocului,un jucator poate marca printro lovitura de picior cazuta,valoarea ei fiind de 3 puncte. 4) LOVITURA DE PEDEAPSA LA TINTA -un jucator poate marca prin reusita executiei unei lovituri de pedepsa cu valore de 3 puncte

FACTORII CHEIE AI PASEI LA RUGBY

Primirea pasei simple 1. Viziune priveste balonul 2. Pozitie fi acolo mai devreme 3. Bratele Bratele intinse - Coatele indoite - Palmele spre balon Pasa intarziata 1. Brate complet intinse 2. Rotirea umerilor si a coapselor 3. Lobarea balonului

Pasarea Suport dupa pasa 1. Actiunea bratele spre inapoi si in 1. Pasarea balonului catre parten jos 2. Privirea catre umarul partener 2. Coate indoite 3. Alergare catre partenerul caru 3 Privirea catre locul pasarii a pasat. 4. Brate incrucisate 5. Degetele inapoia balonului si catre locul de pasare Pasa sarita Pasa insurubata Pasa lobata 1. Plata 1. Mainile de o parte si de alta 1. Privirea catre 2. Privirea catre a balonului bratele jucatoru bratele jucatorului 2. Mana din spate roteste suport sarit balonul 2. Inaltimea traiectoriei Conducerea pasei 1. Corpul usor aplecat 2. Piciorul de sprijin in fata. 3.Ciupirea balonului. Prindere 1. Apropiere 2. Contact cu balonul 3. Prindere

Pasa normala, curata 1. Piciorul cel mai indepartat langa balon. 2. Marirea bazei de sustinere. 3. Asigurarea balonului.

Culegerea balo 1. Apropiere 2. Indoirea genunchilor 3. Culegere

Deprinderea tehnica 1:a) Controlul balonului

Aceste exercitii se pot executa cu baloane de rugby (B.R.), mingii de tenis (M.T.) sau mingii de tenis de masa(M.T.M.) Nr.
1.

Descrierea exercitiului
Exercitiul degetelor a) Bratele spre inainte se arunca balonul dintr-o palma in alta b) Se invarteste balonul in jurul capului. c) Idem a) din joc de glezne.

Dozare

3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep.

2.

Maini rapide a) Picioarele departate la nivelul umerilor, balonul se arunca printre picioare din spre inainte spre inapoi si se va prinde in spatele picioarelor. b) Idem a) cu ochii inchisi. c) Idem a), insa balonul este tinut cu o mana in fata si cealalta in spate. Se schimba concomitent mana din fata cu cea din spate. 3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep.

3.

Pasa peste umeri a) Balonul se va pasa peste umeri si se va prinde la spate. b) Idem a) din alergare. 3 serii X 5 rep. 3 serii X 5 rep.

4.

Fata spate a) Cu un partener spate in spate, se arunca balonul peste cap catre partener, iar acesta trebuie sa-l prinda. 3 serii X 10 rep.

5.

Jos sus a) Pe perechi, fata in fata cu un balon, unul va pasa pe sus celalalt pe jos. Initial distanta va fi de 3m. si treptat ea se micsoreaza pentru a reduce timpul de reactie. 3 serii X 30 rep.

Deprinderea tehnica 1:b)Controlul baloanelor aeriene

Nr.
1.

Descrierea exercitiului
Exercitii din stand a) Pe perechi, jucatorii stau fata in fata si isi paseaza balonul de deasupra capului cu mana drepta primind cu mana stanga (pase de handbal). b) Idem a), insa se paseaza cu mana stanga si se primeste cu mana dreapta. c) Idem a) se folosesc doa baloane in acelasi timp.

Dozare

3 serii X 20 rep.

3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep.

2.

Exercitiul degetelor a) Bratele deasupra capului se paseaza balonul dintr-o mana in cealalta. b) Voleibalarea balonului (ciupirea balonului) impingandu-l in sus de deasupra capului. Bratele se vor tine intinse deasupra capului. Exercitiul la zid a) Se vor folosi mingii de tenis. Un brat va fi intins catre zid. Se arunca mingea catre zid din poanie, la nivelul umerilor si se reprinde cu aceeasi mana (controlul degetelor). b) Idem a) se folosesc 2 mingi de tenis concomitent. c) Idem b), dar bratul trebuie intins spre zid intre aruncare si prindere (mingea trebuie aruncata mai inalt in zid pentru a 3 serii X 10 rep. creste timpul de reactie). Aruncare din tusa (fotbal) a) Cu fata la un partener se arunca balonul catre el de deasupra capului ca la aruncarea in margine de la fotbal. Partenerul prinde si ii paseaza imediat. 3 serii X 30 rep. 4 serii x 20 rep. 4 serii x 20 rep. (2 st., 2 dr.) 3 serii X 20 rep. 3 serii X 20 rep.

3.

4.

Deprinderea tehnica 2: a)Pasa

Nr.
1.

Descrierea exercitiului
3 pe linie a) Se arunca balonul, rasucit, cat mai sus posibil si se prinde fara a misca picioarele, ele fiind departate la latimea umerilor.

Dozare

3 seriiX 10 rep. St. 3 seriiX 10 rep. Dr.

2.

Pase cu partener a) Pe perechi, la o distanta de 3m. unul de celalalt, fata in fata, balonul se va pasa numai cu mana dreapta, insa se poate prinde si cu doua maini. b) Idem a), dar cu mana stanga. c) Idem a), din joc de glezna. d) Idem b), din joc de glezna. e) Idem a), dar cu 2 maini din joc de glezna. 3 serii x 30 sec. 3 serii X 30 sec. 3 serii X 30 sec. 4 serii X 30 sec. (2 st., 2 dr.) 3 serii X 1 min.

3.

Pasa la 5, 10, 15m. a) Jucatorii stau la 5m. distanta unul de altul. Paseaza balonul din mers. b) Idem a) din alergare usoara. c) Idem a) din alergare accelerata 90%. d) Idem a) la o distanta de 10m. e) Idem b) la 10m. f) Idem c) la 10m. g) Idem a) la 15m. h) Idem b) la 15m. i) Idem c) la 15m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m. 2 serii X 100m.

Deprinderea tehnica 2:b) Pasa lunga

Nr.
1.

Descrierea exercitiului
3 pe linie a) Se arunca balonul, rasucit, cat mai sus posibil si se prinde fara a misca picioarele, ele fiind departate la latimea umerilor. Pase cu partener a) Pe perechi, la o distanta de 3m. unul de celalalt, fata in fata, balonul se va pasa numai cu mana dreapta, insa se poate prinde si cu doua maini. b) Idem a), dar cu mana stanga. c) Idem a), din joc de glezna. d) Idem b), din joc de glezna. e) Idem a), dar cu 2 maini din joc de glezna. Grid cu 4 colturi A B X X C 10m. x 10m. intre conuri de la X conul central (C). D E X X a) Jucatorul paseaza de la conul A catre un partener aflat la conul B care prinde balonul si il aseaza pe sol dupa care alearga catre conul E. Jucatorul care a pasat initial (de la conul A) alearga catre conul C, il ocoleste si se duce catre conul B unde se afla balonul. Paseaza partenerului aflat acum la conul E. Apoi exercitiul continua in aceeasi maniera. Exercitiul pentru reactie si pasa de dupa margine O X O

Dozare
3 seriiX 10 rep. St. 3 seriiX 10 rep. Dr. 3 serii X 1 min. 3 serii x 30 sec. 3 serii X 30 sec. 3 serii X 30 sec. 4 serii X 30 sec. (2 st., 2 dr.)

2.

3.

8 serii X 1 tur (4 pase) 4 de la dr. la st. si 4 invers. 15 sec. recuperare intre serii.

4.

.
2 serii X 5 pase

a) Partenerul are 2 baloane (unul in mana stanga, altul in mana dreapta). Jucatorul ce trebuie sa paseze se afla in pozitie joasa cu fata la partener. Odata ce balonul a fost aruncat jucatorul reactioneaza prinzand balonul si pasandu-l catre tinta (ex. Daca vine balonul din partea dreapta se paseaza catre tinta din dreapta) b) Idem a), insa jucatorul ce paseaza va face joc de glezna.

2 serii X 5 pase

1)EXERCITII DE MANUIRE A BALONULUI -alergare usoara pe distanta de 20-30m.cu rotirea balonului in jurul corpului ; -din alergare usoara,aruncarea balonului in sus si prinderea acestuia in diferite pozitii:joase,medii,inalte 2-4X20m. -pe perechi,trecerea balonului,de cateva ori,printre picioare si in jurul corpului dupa care se paseza la coechipier, 6-8X -fata in fata,la distanta de 2m.unul de altul,se paseza balonul , pe masura ce acestia se aseaza jos,apoi se intind pe spate sau se rostogolesc 4-6X 2)EXERCITII DE PRINDERE SI PASARE A BALONULUI Factori importanti ai prizei : -degetele desfacute in jurul balonului; -bratele relaxate; -cotele usor indoite,lipite de corp ; Factori importanti ai pasei : -in timp ce pasezi privesti spre coechipier ; -intoarce pieptul spre primitor ; -lanseaza balonul spre tinta cu o aruncare din incheietura mainii Factori importanti ai prinderii balonului : -priveste balonul,nu adversarul ; -indreaptate catre balon cu bratele relaxate,intinse si degetele desfacute 8-10 jucatori,dispusi in cerc,se numeroteza si se dispun in asa fel incat numarul 1 nu trebuie sa stea langa 2 si asa mai departe.numarul 1 paseaza la 2,2 la 3,etc.pana se executa 3-5 ture.Exercitiul se poate inbunatati prin introducerea a2-3 baloane sau prin schimbarea locului,dupa ce jucatorul a pasat. Orientarea metodic a federaiei Cunoscnd att profilul juctorului de performan, ct i al copilului i al juniorului (vezi Strategia naional de selecie elaborat de Federaia Romn de Rugby), se va stabili obiective concrete, care s fac legtura n mod organic ntre calitile existente i cele spre care tindem. n acest sens, ealonarea mijloacelor i sarcinilor se va efectua la un nivel din ce n ce mai ridicat, dar pornind dintotdeauna de la cele corespunztoare vrstei: 10 12 ani: dezvoltarea fizic multilateral i organic; dezvoltarea plcerii jocului i a deprinderii tehnico tactice elementare.

13 15 ani: dezvoltarea calitilor fizice de baz; consolidarea deprinderilor tehnico tactice n regim de caliti fizice i psihice.

16 19 ani: dezvoltarea calitilor fizice specifice; perfecionarea deprinderilor tehnico tactice n regim de vitez i de opoziie. Ca mijloace principale specifice s-au recomandat aciunile de joc (efectuate cu efectiv redus sau total) i jocul n sine, deci corelarea factorilor tehnico - tactici cu nivelul calitilor psihice i motrice. Numrul antrenamentelor colective recomandate este de patru pe sptmn, plus jocul de duminic, la care se pot aduga dou trei antrenamente individuale pentru juniorii mari.n funcie de intensitatea antrenamentelor, durata acestora variaz ntre 60 120 minute la juniori i 60 90 minute la copii. Indicaii metodice Selecia prezint o serie de dificulti privind aprecierea n perspectiv a datelor morfologice i funcionale, a indicilor calitilor fizice i tehnice, ndeosebi ale copiilor, deoarece nu vom ntlni dect predispoziii pentru rugby-ul de nalt nivel. Ca principiul general valabil rmn observaiile pedagogice i medicale obinute ntr-o perioad lung de timp n condiiile solicitrilor complexe. Atenia va fi ndreptat spre urmtoarele criterii: Criteriul medical stabilete posibilitile funcioale de adaptare la efort. Putem lucra numai cu un organism cu adevrat sntos. Aadar examenul medical i interpretarea lui este obligatorie. Ca date suplimentare, dar edificatoare, se vor lua cele legate de nlime, greutate, att cele ale copilului, ct i cele ale prinilor, ntru-ct dezvoltarea fizic joac din ce n ce, un rol tot mai nsemnat. Criteriul motric cu ct dezvoltarea motric general va fi bun sau foarte bun, cu att va fi mai uor ca pe acest fond valoros s se dezvolte ulterior, la un nivel ridicat, dseprinderile specifice. Acest criteriu este valabil n special la grupele de vrst mic, mai trziu ponderea fiind ndreptat ctre ndemnarea specific. Criteriul rugbystic va urmri capacitatea de a manevra balonul i de deplasarea n teren n funcie de vrst: 10 12 ani: Joc fr balon -n atac nu trebuie s aglomereze spaiul de aciune n momentul sprijinirii purttorului de balon

-n aprare nvarea i aplicarea placajului individual i recuperarea balonului Jocul cu balon -nvarea purtrii, pasrii, prinderii i culegerii balonului. -Rezolvarea situaiilor de 1 contra 1 13 15 ani: Joc fr balon -n atac deplasare pentru sprijinirea purttorului de balon; crearea spaiilor libere pentru pasarea balonului sau ptrunderea purttorului de balon; asigurarea att a lrgimii, ct i a adncimii aciunilor. -n aprare placaj individual i colectiv; recuperare; constituirea i susinerea liniei defensive; nvarea unor modele de aprare Jocul cu balon -Consolidarea purtrii, pasrii, prinderii i culegerii balonului. -nvarea loviturilor de picior. -Varietatea transmiterii balonului (mn/picior). -Transmiterea oportun a balonului (timing) -Rezolvarea situaiilor de joc n funcie de relaia partener adversar spaiu. (situaii 1X1, 2X1, 3X2, 2+1X1+1, etc.) Criteriul psihologic corelarea calitilor psihice cu manifestarea calitilor fizice, cere urmrirea iniiativei, perseverenei, curajului, stpnirii de sine, colaborrii, comunicrii, etc. De asemenea se va urmrii prezena rezistenei la emoii negative legate de echilibrul psihic. 1.Abordarea factorilor antrenamentului se face n mod diferit, n funcie de vrst: a. La grupa de 10 12 ani instruirea are un caracter general i multilateral, pe toi factorii, urmrindu-se n principal formarea unui bagaj motric variat i un nivel funcional necesar specializrii de mai trziu. n cadrul factorului fizic, ponderea va fi urmtoarea: -70 % pregtire fizic general (vitez, for, rezisten, ndemnare) -30% pregtire fizic specific Din punct de vedere tehnico-tactic se urmrete dezvoltarea analitic a pasrii balonului i nlnuirea a trei elemente tehnice fundamentale (prindere + purtarea + pasarea balonului). Atenia va fi ndreptat n special n corectitudinea n execuie, apelndu-se n mod frecvent la metoda demonstraiei. b. La grupa de 13 15 ani coninutul principal al pregtirii fizice l constituie, n continuare, pregtirea fizic general i dezvoltarea treptat, pe acest baz, a calitilor fizice, n strns legtur i cu pregtirea fizic specific (50% pregtire fizic general i 50% pregtirea fizic specific).

Combinaia dintre diferitele caliti fizice necesare practicrii jocului, determin ca fiecare calitate s se dezvolte i s se manifeste n regimul celorlalte respectnd ns legile transferului pozitiv al interaciunii lor. Predomin dezvoltarea ndemnrii n regim de vitez i dezvoltarea progresiv a vitezei i a forei. Ca mijloace se folosesc: exerciiile cu partener, exerciii i jocuri pregtitoare din atletism, jocuri complementare, exerciii cu haltere i greuti, exerciii n circuit i jocuri dinamice. Dezvoltarea tehnico-tactic se va asigura prin exerciii desfurate n condiii apropiate de joc i prin jocul propriu-zis, privit ca mijloc de pregtire. Se va ine seam de gradarea dificultilor n nsuirea exerciiilor i sarcinilor tactice i de modalitatea de lucru cu adversarul. Apare tot mai pregnant, la aceast vrst preocuparea pentru nsuirea tacticii colective. a. La grupa de juniori instruirea capt o pondere tot mai mare fizico-tactic, pentru apropierea de cerinele mari de efort i de complexitatea acionrii n teren, cerute de perioada senioratului. n acest se va lucra i pentru realizarea unei anumite rezistene n regim de vitez i de for. Pregtirea tactic va fi orientat spre nsuirea modului de rezolvare rapid a unor sisteme de joc n condiii de dificultate. Dinamica efortului va cpta pe parcursul instruirii o curb ascendent, n favoarea intensitii n raportul su cu volumul.
1.

Fiind vorba de un proces de adaptare a organismului la efort, formarea i perfecionarea de deprinderi specifice reprezentate de o nou stare calitativ, stimulii vor fi aplicai n mod gradat, pe cele trei trepte de instruire, n funcie de sarcina ce o avem de ndeplinit, pornindu-se de la de la stimuli uniformi, fr intensitate, prelungii i ajungndu-se la cei inteni, cu durat de aplicare variat. Important apare pauza pentru recuperare pe care trebuie s o acordm, mai ales n cazul stimulilor inteni. 2. Rolul jocului i al competiiei Toat munca de pregtire nu ar avea nici un rost fr posibilitatea valorificrii celor nvate n jocul din finalul antrenamentelor, dar mai ales n competiie, acestea constituind att un mijloc de pregtire, ct i de verificare. Jocul se recomand a fi prezent n fiecare antrenament, deoarece este singurul care ne arat dac mijloacele folosite au contribuit la mbuntirea acestuia sau nu. n vederea realizrii scopului, desigur c sarcina din antrenament trebuie transpus i sub forma unei teme n joc. Dac n antrenament am exersat circulaia juctorilor dup momente fixe, este obligatoriu ca nainte de meci s precizm care sunt juctorii i care le vor fi responsabilitile. n privina jocului, ponderea lui n instruire este diferit, avnd o greutate mai mare n primii ani, dup care nrregistrm o scdere, pentru ca la nivel de performan s predomine din nou. 10 13 ani: numai joc de teren redus, cu un numr mic de juctori. 14 15 ani: n afara jocurilor pe teren redus, se vor disputa dou jocuri pe teren normal (unul de campionat i unul coal).

16 19 ani: 2 3 jocuri pe teren normal, inclusiv cel de campionat. Competiia constituie cel mai eficient mijloc, ctigul cel mai mare fiind de ordin psihologic, deoarece doar prin exerciii sau jocuri de pregtire nu vom reui s modificm starea emoional. Scopul final al pregtirii este marea performan, reprezentat tot prin competiie i deci, pregtirea competiiei la vrste mici s fie la un nivel corespunztor cerinelor pariale sau integrale solicitate mai trziu n competiia propriu-zis. 3. Controlul medical Este obligatoriu n vederea urmririi i depistrii gradului de adaptare a organismului la efort i eventual strile de surmenaj i supra antrenament. Cu ocazia controlului medical iniial i a celui intermediar, prin nsumarea valorilor tuturor indicilor, mai ales n primii ani, vom avea datele de comparaie a evoluiei copiilor, acestea constituind totodat i material de baz n stabilirea tipului constituional optim pentru rugby-ul de performan i a justeei metodicii folosite.

PLAN CALENDARISTIC
PERIOADA SEMESTRUL I SAPTAMANA
CALI TATI MOT RICE P R T E E G H A N T I I C R A E P R T E A G C A T T I I C R A E PREG PSIH OLO GICA PREG TEOR ETIC. VITEZA INDEMANARE FORTA REZISTENTA Elemente de miscare in teren Elemente de receptie si transm. a mingii Elemente tehnice de aparare Elemente tehnice de atac Tactica la gramada ordonata Tactica la margine Contraatacul Atacul prlungit Concentrarea atentiei Tenacitate Curaj Sigur in decizie Regulament Cunotinte teoretice
1 2 3 4 5 6 7 8

ANSAMBLUL SPORTIV-RUGBY CLASA A IX-A SEMESTRULI

9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 15 1 6 1 7 1 8 1 2 3 4 5 6 7

SEMESTRUL II
8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 17

- - - - - - - - - - X X X X X X X X E X

X X X X X X X X E X X X X X X X - - C C O M

X X X X X X X X X X X X E - X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X - X X X X X X - -

O M

X X X X X E X X P -

X X X X X X X X E X X E
T I T T I

X X T I E

X X X -

X X X X X

- -

- -

- - - - - - - - - - - - - - X X X X - - - - - - - - - - - - -

JOC

3X3;5X5;7X7

X X X X X X X X X X X

X X X X

X X X X X X X X X X E X

STANDARDELE DE PERFORMANTA LA ANSAMBLUL SPORTIV-RUGBY CLASA A-IX-A

CALITATI MOTRICE NR. CR. PROBE SPECIFICE MEMBRELOR INFERIOARE 1) Saritura in lungime de pe loc 2)Sarituri pe verticala din ghemuit in ghemuit MEMBRELOR SUPERIOARE 1)Flotari 2)Tractiuni din atarnat ABDOMINALE 1)Ridicarea simultana a trun.si pic. 2)Ridicarea trunchiului la 45 5 1,60 10 18 4 5 14 18 7,5 19 405 6 1,70 12 19 6 6 16 20 7,4 18 400 7 1,80 14 20 8 7 18 22 7,3 17 355 8 1,90 16 22 10 9 20 24 7,2 16 350 9 2,00 18 24 12 11 22 26 7,1 15 345 10 2,10 20 26 14 13 24 28 7,0 14 340

FORTA MUSCULA TURII

2 3 4

SPATELUI Extensia trunchiului din culcat facial VITEZA 1)Alergare pe 50 m.cu start de jos INDEMANAR 2)Naveta 5x10m. REZISTENTA Alergare pe distanta de 1000 m.

PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE NR. CRT 1 2 3 4 PROBE SPECIFICE Lovirea mingii din cadere 10x Transformare de la 20 m.,10 incercari Placajul la un adversar semiactiv 10 incercari Prindera mingii din zbor,fenta de pas, alergare cu trecere printre 5 jaloane,alergare de viteza pe 10m.,plonjon cu culcarea balonului 5 5 3 4 6 6 4 5 7 7 5 6 8 8 6 7 9 9 7 8 10 10 8 9

OBIECTIVE PROPUSE: Formarea unei echipe competitive care s obin locul I la faza judeean

V prezentm coninuturile pregtirii i probele de control date de Federaia Romn de Rugby Coninutul pregtirii pentru grupa de 10 12 ani RUGBY
PREGTIRE TEHNICO TACTIC PREGTI RE TACTIC PREGTIRE PSIHOLOGIC PRO BE DE CON TRO L
Fizice: - 50 m. Rezist en Menin ut n atrnat / Traciu ni Abdo mene Sritur n lungim e de pe loc Mobili tate Arunc are minge

GTIRE FIZIC GENERAL Vitez ndemnare Coordonare Echilibru

Elemente de for

Detent

Rezisten
1. Alergri uniforme (1/2 i ) pe distane de pn la 300 m. 2. Alergri repetate pe distane de 20 40 m. 3. Se poate realiza i prin mijloacele folosite n dezvoltare a celorlalte caliti, care au pondere mai mare la aceast vrst.

Alte mijloace
1. Exerciii din coala cderii din judo 2. Jocuri compl.: handbal, volei, baschet 3. Jocuri dinamice 4. tafete combinate

ala alergrii de glezn gare cu genunchii sus gare cu atingerea ezutei gare de vitez de 10 20 m. uri din diferite poziii 5 10

1. Elemente din gimnastica acrobatic: - rostogoliri - srituri peste obiecte mici

2. Escaladri 3. Crri 4. tafete

1. Exerciii pentru dezvoltarea musculaturii braelor, picioarelor, abdomenului:

- genoflexiuni ndoiri, ntinderi, rotiri, extensii brae aplecri, ndoiri, rotri de trunchi 2. Aruncri i prinderi de obiecte uoare cu 1, 2 mini 3. Jocuri pe

uni rapide de executat la l eceri pe perechi i n grup pe e scurte

4.

5. Exerciii cu schimbarea direciei

6. Exerciii pe spaii de sprijin nguste 7. Jocuri pe perechi de evitare, urmrire, imitare 8. Variante de alergare: - pas srit - pas sltat

1. Srituri ca mingea 2. Srituri pe ambele picioare i alternativ pe cte un picior 3. Srituir cu coarda 4. Srituri cu 1 2 pai elan cu atingerea unor obiecte suspendate 5. Din ghemuit srituri nalte cu extensia trunchiului, aterizare joas cu amortizare

1. Exerciii pentru nvarea elementelor tehnice de baz: - purtarea, pasarea i prinderea balonului culegerea balonului - placajul - lovirea balonului cu piciorul 2. Exerciii de atac aprare 1X1, 2X1, 3X2, 2+1X1+1 3+2X2+1 5X5, 7X7, etc 3. Jocuri cu tem

Se vor forma deprinderi elementare ca: - susinerea purttorului de balon aflat n vecintate. - folosirea spaiului lateral i longitudinal ieire colectiv n aprare - circulaia juctorilor n funcie de circulaia balonului

Prin caracterul de 1. joc al instruirii se va urmrii n special dezvoltarea:

curajului i drzeniei spiritului de colectivitate responsabilitii comportamentului la antrenamente i jocuri

- alergare lateral ncruciat

perechi: - opoziie - mpingeri - traciuni 4. Circuite uoare cu 4 6 ateliere

de oin ndem nare

VEZI ANEX A

ANEXA PROBE CONTROL

30 p 40 p 50 p 60 p 70 p 80 p 90 p 100 p 30 p 40 p 50 p 60 p 70 p 80 p 90 p 100 p

te oba ta

10 7 10 6 10 0 9 7 9 4 9 2 9 1 9 1

10 2 10 0 9 5 9 2 9 0 8 7 8 6 8 5

Alergare de vitez: 50 m. (sec.) 9 7 9 2 8 7 8 2 9 5 8 9 8 3 7 8 9 0 8 5 8 0 7 5 8 7 8 3 7 8 7 3 8 5 8 1 7 6 7 1 8 3 7 8 7 4 6 9 8 2 7 7 7 2 6 8 8 1 7 6 7 1 6 7

7 7 7 2 6 9 6 8 6 7 6 5 6 3 6 1

7 2 6 7 6 5 6 4 6 3 6 0 5 8 5 7

Sritura n lungime de pe loc ( cm.) 111 122 135 119 130 142 128 140 162 136 148 166 144 156 168 156 164 176 154 165 178 152 166 180

144 155 168 174 180 188 191 194

155 164 175 186 192 200 204 209

166 175 187 199 204 212 217 225

178 186 199 212 216 224 229 240

189 197 211 224 228 236 242 255

Rezisten: 7 11 ani 600 m.; 12 14 ani 1000 m.( min.) 3 317 302 240 257 225' 32 3 305 250 255 220 205 20 3 256 241 226 211 156

210 150 145

200 140 134

Aruncarea mingii de oin ( m.) 10.0 13.1 16.2 12.0 15.9 15.4 19.5 18.7 23.1

19.3 22.1 26.7

22.5 25.5 30.4

25.6 28.8 34.0

28.7 32.2 37.6

31.8 35.5 41.3

12 3 10 3 04 4 19 4 15 4 10

251 249 404 400 355

236 234 349 345 350

222 220 335 330 325

208 206 319 315 310

154 152 300 258 255

142 140 245 238 235

132 130 230 228 227

19.3 21.6 24.5 24.6 27.9

23.2 25.6 28.9 29.5 33.1

27.1 29.7 33.3 34.3 38.2

30.9 33.7 37.6 39.2 43.4

34.8 37.8 42.1 44.0 48.5

38.7 41.8 46.4 48.9 53.7

42.5 45.9 50.8 53.8 58.8

46.4 49.9 55.2 58.6 64.0

Meninut n atrnat: 7 11 ani; Traciuni; 12 14 ani ( min.) 0 026 042 058 113 129 11 0 030 048 106 125 143 12 0 036 055 114 134 153 17 0 037 057 118 138 159 17 0 041 102 125 145 206 19 1 3 5 7 10 12 1 4 7 9 11 14 1 4 7 10 13 16

145 201 212 219 227 14 17 18

200 220 231 239 248 16 18 21

ndemnare ( navet) 154 144 134 149 145 139 137 136 135 134 140 136 131 129 128 127 126 132 127 121 121 118 117 16

125 123 118 114 113 110 108 107

115 114 109 106 104 102 98 96

105 105 100 98 96 94 90 89

96 96 91 91 88 86 82 80

89 89 83 83 81 79 78 77

10 12 14 14 14 15 15 16

13 15 17 17

Abdomene (nr. rep.) /30 sec. 17 20 23 19 21 24 20 23 26 20 23 27 17 18 18 19 21 21 21 22 24 24 24 24 27 27 27 27

27 27 29 30 30 30 30 30

30 30 31 31 31 31 31 31

31 31 32 32

Mobilitate ( cm.) 49 53 49 53 48 52 48 52 32 32 32 32 48 48 48 48

56 56 56 56 52 52 52 52 56 56 56 56

62 60 60 59 59 59 61 59

66 64 64 63 62 63 64 63

70 68 68 67 66 66 68 68

74 72 72 72 70 70 72 70

79 76 76 74 74 74 76 74

Aprecierea punctajului o Excelent o Foarte bun o Bun

840 720 pct. - 720 640 pct. - 640 560 pct.

Suficient - 560 400 pct. Slab - 400 320 pct. Foarte Slab - sub 320 pct.

Precizri asupra probelor: o Alergarea de vitez: Se execut cu start din picioare, cronometrat de la prima micare: Se fac dou alergri la un interval de minimum 15 minute, cu nregistrarea rezultatului mai bun. o Sritura n lungime de pe loc: Se permite numai un balans de brae. Se acord dou ncercri, nregistrndu-se cea mai bun sritur. o Alergarea de rezisten: Pn la vrsta de 12 ani se alearg 600 m., dup 12 ani 1.000m. Se alearg o singur dat, contra cronometru. o Aruncarea mingii de oin: Se arunc din poziie static i numai cu o mn. Se face din dou ncercri, nregistrndu-se cea mai bun aruncare.

o Meninere n atrnat i traciuni n brae: Pn la 12 ani se testeaz fora flexorie n brae n poziia atrnat, apucat cu palmele spre corp i cu brbia deasupra barei (proba se termin cnd brbia coboar sub bar). Dup 12 ani se execut traciuni n brae, la care braele se ntind complet i brbia se duce deasupra barei. Copii sunt ajutai s ajung n poziia de prob. o ndemnare (naveta): Se traseaz dou linii paralele la 10 m. distan i n spatele fiecrei linii, se vor trasa dou cercuri tangente cu liniile cu raza de 50 cm., iar ntr-o parte se aeaz cte un cub de lemn de latur de 5 cm., concurentul aezndu-se pentru nceperea probei cu picioarele n celelalte dou cercuri. La semnal alearg i aduce succesiv cte un cub aezndu-l n cte un cerc din partea cealalt. Cronometrul se oprete cnd cel de-al II-lea cub a fost aezat n cerc. n lipsa cuburilor se pot folosi alte materiale (mingii de tenis, etc) o For abdomen: Se execut din culcat pe spate cu minile la ceaf i picioarele flectate cu tlpile pe sol, fixate. La semnal se ridic n seznd cu atingerea genunchilor cu coatele. Proba dureaz 30 de secunde, nregistrndu-se numrul de execuii corecte. o Mobilitatea trunchiului n flexie: Concurentul st pe un scaun sau pe o banc nalt de 50 cm. i care fixat jos o rigl. Se apleac n fa cu genunchii perfect ntini i se alunec cu degetele pe rigl, ncercndu-se coborrea ct mai jos Se menine la limita maxim 3 secunde. Se execut de dou ori i se nregistreaz rezultatul cel mai bun.