Sunteți pe pagina 1din 44

Istoria rugby-ului

Strmoul rugbyului este "la soule", sport practicat pe scar


larg n Frana, ncepnd cu perioada Evului Mediu. Varianta
original a sa a fost inventat pe terenului principalului colegiu din
oraul Rugby, situat n Anglia. Potrivit legendei, n cursul unui
meci de fotbal (care nu trebuie ns confundat cu varianta actual
a sportului desemnat cu acest nume), jucat n anul 1823, William
Webb Ellis, elev al acestui colegiu i viitor pastor, a luat n brae
balonul i l-a purtat n spatele liniei porii adverse, dei tradiia
cerea ca punctele s fie nscrise cu piciorul. n realitate, originele
rugbyului sunt ceva mai complexe. n acea perioad, fiecare
dintre colegiile britanice practicau un joc cu balonul derivat din "la
soule". Fiecare colegiu avea propriile sale reguli, iar jocul cu
piciorul i cu mna erau destul de rspndite. Gestul lui William
Webb Ellis, de a ine balonul n mini, ntr-o faz a jocului n care
aa ceva nu era permis, a fcut ca regulile colegiului din
Rugby s evolueze progresiv.
Regulile de joc, care afirmau specificitatea fotbalului jucat n
colegiul din Rugby, vor fi codificate pentru prima dat n anul 1846
de ctre elevi, iar la 8 decembrie 1863, la Cambridge, de ctre
studenii acestei universiti, foti elevi provenii din Rugby.
n anul 1871, pentru a se distinge n mod definitiv de fotbal i de
"Football Association", se nate prima federaie naional: Rugby
Football Union (RFU). n acelai an, la Edinburgh are loc i prima
ntlnire internaional, disputat ntre Scoia i Anglia, meci
ncheiat cu victoria gazdelor, cu scorul de 4-1.
n mod progresiv, RFU a adoptat diverse reguli pentru
mbuntirea jocului, cum sunt suprimarea unor anumite lovituri

periculoase, permiterea pasei cu mna (n 1875) sau diminuarea


numrului de juctori de la 20 la 15 (n 1877).
ncetul cu ncetul, rugbyul, rezervat iniial elitelor, ctig toate
pturile sociale. n anii 1880 se pune problema profesionismului,
adoptat n 1885 de fotbal]], care va determina scindarea micrii
rugbystice. ncepnd cu anul 1891, respectiv la un an de la
nfiinarea International Board, for nsrcinat cu gestiunea jocului
i a regulilor acestuia, cluburile din nordul Angliei reclamau un
ajutor pentru compensarea muncitorilor pentru timpul de munc
pierdut prin jucarea meciurilor de smbt (care era zi
lucrtoare), dar RFU a refuzat s admit aceast pretenie. Dup
mai multe tentative, "Northern Rugby Football Union", o copie
profesionist a RFU, a fost nfiinat la 27 august 1895. Ulterior,
aceast organizaie a dat natere unei variante diferite a acestui
sport, denumit "rugby league", care este practicat n rile
anglofone. Abia la sfritul sec. XX, rugbyul va accepta
profesionismul.
n anul 2007, se numrau circa 3,5 milioane de juctori
legitimai n ntreaga lume.

Istoricul jocului de rugby in tara noastra


La noi in tara rugby-ul a patruns in anul 1912, fiind promovat de
studentii romani intorsi de la studii din Franta si Anglia. Printre acestia
amintim : fratii Iconomu, Grigore Caracostea, fratii Tanasescu, Nicolae
Marascu si altii.
La 28 septembrie1913 a avut loc primul meci intre Tenis Club si
Sporting Club, incheiat cu scorul de 3 la 3.
In anul 1914 are loc primul campionat al Romaniei la care au
participat trei echipe: Tennis Club, Sporting Club si Rugby Club. Inca de la

inceput ia fiinta si rugbyul scolar, Cupa Malta , disputata intre liceele Sf.
Sava, Gheorghe Lazar, Matei Basarab si Scoala de Arte si Meserii
In vederea organizarii si rezolvarii problemelor legate de acest sport,
ia nastere in 1915 Comisiunea de Footbal-Rugby ca for tutelar
In 1919 apar primele echipe studentesti pe langa Scoala Militara de
Educatie Fizica si are loc prima confruntare international la Paris in cadrul
Jocurilor Inter Aliate.
Jocurile Olimpice de la Paris din anul 1924 reprezinta singura
participare a rugby-ului la aceasta competitie, precum si prima medalie
olimpica Castigata de tara noastra in istorie, prin echipa de rugby care s-a
clasat pe locul trei, dupa echipele Frantei si S.U.A.
In anul 1931 ia nastere Federatia Romana de Rugby,carese afiliaza
la U.F.S.R. ( Uniunea Federatiilor Sportive din Romania ).
In anul 1960 se consemneza prima victorie romaneasca impotriva
Frantei (3-0). Intre anii 1961-1965 castigam trei Cupe Europene : doua
prin Dinamo Bucuresti si una prin Grivita Rosie.
Rezultate notabile la nivel de echipe nationale:
- 21 august 1954 prima echipa britanica la Bucuresti Swansea
- 1957 reluarea jocurilor anulate traditionale dintre Romania si
Franta
- Castigarea Nation Cup 1969, 1968
- Castigarea Cupei F.I.R.A 1974-1975, 1976-1977, 1980-1981,
1982-1983
- Castigarea Cupei Europene pe Natiuni 2000, 2001-2002, 20042006, 2010
- Junior Locul III la Capionatul Mondial de la Brescia 1996
- Seniori Locul XII la Cupa Mondiala din 1987
- Calificari la toate Cupele Mondiale
1987 Noua Zeelanda
1991 Anglia, Scotia, Tara Galilor, Irlanda, Franta
1995 Africa de Sud
1999 Anglia, Franta, Tara Galilor, Irlanda, Scotia
2003 Australia
2007 Franta
2011 Noua Zeelanda

Gramada Ordonata
Gramada ordonata se defineste ca fiind faza statica in care balonul este
introdus intru-un culoar format de cele doua echipe si se castiga prin tragere si
impingere de catre jucatorii participanti.
Gramada ordonata este o faza statica importanta a jocului de rugby atat prin
frecventa sa, cat si prin sfera solicitarilor pentru conservarea sau castigarea
balonului. Nivelul de eficienta la aceasta faza statica are reverberatie in majoritatea
celorlalte momente ale jocului de rugby.
In vederea reusitei unui atac este necesara respectarea urmatoarelor principii:
Prioritati in gramada ordonata:
- Castigarea tuturor care se introduc
- 2 impingeri (2 socuri)
- Incercarea de furare a balonului pe introducerea adversarului (in
aproprierea butului propriu sau al adversarului)
- Daca suntem batuti trebuie sa dezaxam
- Lucrarea iesiri balonului pe culoarele 1,2,3
- Lansarea jocului se realizeaza prin una dintre cele trei forme de joc, in
functie de raportul de forte, sisteme de joc, zona de teren etc.
- Pe partea stanga jucam cu treisferturile sa eliminam un jucator de
treisferturi ( nr. 9 advers )
- Dupa centru la fel
- Dupa partea dreapta nu jucam direct cu treisferturile, jucam intai cu
jucatorii de linia a-III-a si dupa jucam cu ei
- Organizarea iesirii in aparare, om la om, zona, etc
- Nr. 9 trebuie sa vorbeasca mult pentru a comunica pozitia balonului si ce
se intampla cu acesta
- Viteza trebuie mentinuta pe tot parcursul actiunii de joc.
Lucruri interzise la gramada ordonata:
- Interzis de pierdut baloane pe introducerea proprie
- Interzis de a recula
- Blocarea incercari de intoarcere a gramezii ordonate
- Interzis de iesit in ofsaid
- Comiterea de infractiuni si luarea de lovituri de pedeapsa
Un lucru foarte important in desfasurarea jocului dupa gramada ordonata
este coordonarea nr.9 cu nr.2, pt introducerea balonului, si circulatia balonului in
gramada ordonata.

Circulatia balonului in gramada ordonata:


9
1
7

8
Zonele de joc dupa o gramada ordonata:

0
1

Gramada ordonata
pe partea stanga

0
2

Gramada ordonata
pe centru
1

0
3

Gramada ordonata pe
partea dreapta

Presiune
puternica
a atacului

Zona C

Presiune
echilibrata

Zona B

Presiunea
puternica
a apararii

Zona A

1
2
3
3
2
1
2
1
2
Culoarul 1(sau zona 1), in sau aproape de locul de contestare a posesiei
Culoarul 2(sau zona 2), in centru su in aproprierea contestarii posesiei
Culoarul 3(sau zona 3), departe de zona de contestare a posesiei
Obiective in zonele de joc sunt:

Zona A IESIRE prin


Jocul cu piciorul
Joc grupat penetrant
Presiunea este defensive
Zona B DEZECHILIBRU Alternanta celor trei forme de joc
Presiunea este echilibrata.
Zona C MARCARE prin :
Eseu
Lovitura de pedeapsa
dropgol
Presiunea este ofensiva

Rolul jucatorilor in grmada ordonat


Construcia (Posturi)

Trgator
Legarea
1. Deasupra umerilor stlpilor, minile sub axilele lor, asigur o bun
coeziune pentru cea mai bun penetrare n grmada advers.
Picioarele care sunt apropiate de linia de repunere n joc, asigur o
bun mpingere i o bun stopare a trgtorului advers.

2. Braul drept pe deasupra stlpului, braul stng fiind pe sub axila.


Coeziunea poate fi mai puin bun dect prima, dar rotirea bazinului
trgtorului este mult mai uurat.
3. Braele pe deasupra braelor stlpilor. Aceast legare poate fi
convenabil unui trgtor de talie mic.
Sprijinul inferior
1. Picioarele pe aceeai linie, n poziie de mpingere.
2. Bazinul ntors ctre partea introducerii.
Sprijinul superior
1. Apuc ceafa adversarului cu umrul drept.
2. Ridic adversarul cu umrul stng.
mpingerea
1. Se va mpinge n sus i ctre partea dreapt pentru a opri o aciunea
trgtorului advers.
2. Nu trebuie s lase presiunea n timpul tragerii balonului.

Stlpii
Legarea cu partenerii
1. Stlpii ncadreaz trgtorul cu braul interior.
Reglementare = o bun securitate
2. Stlpul drept se leag de stlpul stng, prinde partenerul de ort
(partea interioar a centurii).
Admis de arbitru = soliditate bun = fr deprtare

Legare cu adversarul direct


- Stlpul drept (capul n interior) se leag de tricou pe deasupra
braului stlpului stng advers. Stlpul stng (capul n exterior) nu
este obligat s se lege de adversarul direct.
Sprijinul superior
- Umrul de sprijin este cel drept. Umrul liber este stngul. ntr-o
grmad, stlpul care mpinge mai puternic trebuie s flexeze partea
inferioar, apoi cea de mijloc i la sfritul aciunii partea superioar.
Angajarea cu capul n dreptul pieptului advers i ntodeauna n
contact cu el (umrul stng chiar umrul drept advers). Aezarea
spatelui spatelui bine ntins naintea celuilalt (capul ridicat).
Sprijinul inferior
- Cele dou tlpi sunt retrase, picioarele ntinse napoia centrului de
greutate. Stlpul stng va avea piciorul stng foarte larg deschis
ctre partea stng. Bazinul mult mai jos dect linia umerilor pentru a
asigura o mpiedicare de jos n sus.
mpingere
1. mpingerea poate fi orientat ctre axa grmezii, dar o mpingere
colectiv ctre dreapta poate fi mai eficient.
2. Stlpul stng ncerac se se impun prin ndreptarea capului i
trenului superior. Stlpul drept se impune prin ndreptarea trenului
inferior i a bazinului. (Avantajul mpingerii colective ctre dreapta).

Linia a II-a
Legarea ntre ei
1. La centur
2. Sub axil
Juctorul care are bustul mai scurt i va trece braul pe sub axila
partenerului.

Sprijinul superior
Plasarea umrului sub plica fesier a stlpului. Probleme ce pot
aprea: alunecarea (glisarea) pe stlp din cauza legrii insuficient de
strnse, iar slbiciunea muscular se evideniaz prin curbarea
spatelui i deprtarea de stlp.
Sprijinul inferior
Cele dou piciore sunt retrase i pe aceeai linie pentru a mpinge,
posibilitate de transfer a greutii prin poziionarea corpului n funcie
de culoarul pe care balonul va iei sau de mpingerea adversarului.
mpingerea
Foarte joas, orizontal. (atenie s nu-i ridice propriul stlp). n
general, ea va fi axial, asupra stlpului orientat fie la tnga, fie la
dreapta n funcie de presiunea primit sau exercitat.

Linia a III-a nchidere, Nr. 8


Legarea cu linia a II-a
1. ntre picioarele celor doi juctori de linia a II-a. O mai bun mpingere,
dar poate mpiedica naintarea liniei a II-a.
2. Braul n exterior. Strnge bazinul juctorilor de linia a II-a.
Sprijin superior
Sub plica fesier a jucturilor de linia a II-a.
Sprijin inferior
Cele dou picioare retrase aproape pe aceeai linie pentru a ajuta
mpingerea.
Remarca
Exist posibilitatea de a se poziiona la fel ntre linia a III-a arip i
linia a II-a (diverse formaii ale grmezii), mai puin la U19.
Linia a III-a arip

Legarea cu linia a II-a


1. Sub axil.
2. De ort
3. De ortul liniei a II-a opuse
Sprijin superior
1. Sub plica fesier a stlpului (mna liber pe sol).
2. Sub plica fesier a stlpului (mna liber e fesa stlpului).
Sprijin inferior
Cele dou picioare retrase pentru o mai bun mpingere. Deprtate
larg pentru o acionare mai rapid.
mpingere
Aezarea juctorilor de linia a III-a se realizeaz naintea intrrii n
grmad. mpingerea va realiza echilibrarea mpingerii stlpului n ax.

Progresia n grmad i respiraia


Progresia
Aceast progresie se bazeaz pe trei principii ale efortului de
mpingere:
1. Puterea de mpingere este mult mai mare cnd sprijinul este pe dou
picioare.
2. Este mai uor de nchis un unghi mic,dect un unghi deschis.
3. Progresia i meninerea se face n cea mai mare presiune.
mpingerea se efectueaz:
Pe dou picioare, retrase i aezate pe aceeai linie. Se deschid cele
dou unghiuri vecine de 20 (130 - 150 trunchi pulpe, 160 - 180
pulpe gambe). Deplasare cu sprijin foarte scurt.
Trei posibiliti:
1. Stlpii adveri i pstreaz sprijinul lor superior i i retrag
picioarele. Trebuie s mpingem n continuare nainte ca ei s-i
regseasc spijinul inferior.

2. Stlpii adveri (sau doar unul) i vor pierde sprijinul superior, ns nu


obligatoriu picioarele se vor retrage. Vor obosi i nu vor mai transmite
acelai impact partenerilor.
3. Stlpii adveri i pierd att sprijinul superior, ct i cel inferior i
astfel nu se mai pot opune presiunii.
Respiraia
Necesitatea contraciei musculare pentru a produce un efort de
mpingere se face n general n detrimentul aportului de oxigen
necesar alimentrii muchilor ce lucreaz. Coordonarea efortului de
mpingere cu respiraia: respiraie abdominal naintea efortului de
mpingere maxim; expiraie abdominal prelungit n momentul
mpingerii maxime. Timp de apnee dup expiraie dac efortul se
prelungete. Inspiraie abdominal n momentul recptrii sprijinului.
Coordonarea mpingerii
Grmada trebuie s-i impun mpingerea care va fi n funcie de
diversitatea presiunii adverse.Dar este indispensabil ca toate forele
convergente, s fie ctre ax sau ctre dreapta. Presiunea trebuie s
se efectueze de jos n sus.
mpingerea colectiv este legat de problema flexie-extensie
colectiv.
Introducere n flexie.
Talonare n extensie.
Problemele respiratorii sunt legate de flexia i extensia:
Inspirare n flexie.
Blogaj lejer n tensiune.
Expiraie la extensie.

Marginea
Se defineste ca faza static de reluare a balonului, dupa ce acesta a parasit
suprafata de joc. In aceasta faza, balonul este repus pe un culoar delimitat de doua
coloane de jucatori si se castiga prin prindere si impingere de catre jucatorii
participanti.
Marginea este o faza static foarte importanta a jocului de rugby, avand
ponderea cea mai mare din totalul fazelor statice.

Totodata, lansarea de la margine, in contextul celor 10m distanta intre


participant si neparticipanti, ofera o prespectiva foarte favorabila jocului
treisferturilor, pe de-o parte, si pozitionarea participantilor cel mai aproape de linia
avantajului in raport cu toate fazele statice, pe de alta parte.
In acelasi timp, castigarea si/sau conservarea balonului la margine trebuie
inteleasa ca actiune colectiva a tuturor participantilor, indifferent de rolul jucat:
aruncator, prinzator, sustinator. Fiecare din acestia au sarcini bine delimitate, a
caror indeplinire influenteaza pozitiv sau negative jocul de margine.
La nivelul jocului de rugby in XV, marginea se desfasoara in conditiile luptei
pentru castigarea si/sau conservarea posesiei balonului.
Numarul de participanti este variabil intre 2 si 8 jucatori, in contextul
respectarii regulamentului.
Margine se particularizeaza prin asezarea jucatorilor participant. Astfel, in
rugbyul international au existat mai multe modele sisteme de asezare.
Marginea se structureaza pe zone, in functie de numarul de participant:

5M
X

15 M
X

C
B

Zona A este delimitata intre jucatorii aflati in pozitiile 1 si 3 si avand pe


pozitia 2 jucatorul prinzator.
Zona B este delimitata intre jucatorii aflati in pozitiile 3 si 5 si avand pe
pozitia 4 jucatorul prinzator.

Zona C este delimitata intre jucatorii aflati in pozitiile 5 si 7 si avand pe


pozitia 6 jucatorul prinzator.
Zona D este delimitata de linia de 15 M si nivelul mijlocasului la
deschidere, si nu are jucator prinzator specializat, este recuperate de diferiti
jucatori in functie de tactica fiecarei echipe.
Marginea incepe cand balonul paraseste mana repunatorului, si se termina
cand:
- Cand balonul este lovit, sutat sau aruncat din margine
- Cand balonul sau purtatorul de balon ajunge in zona dintre 5 m si linia de
margine.
- Cand un jucator din aliniament da balonul unui coechipier care se
desprinde intr-o circulatie razanta.
- Cand balonul este aruncat dincolo de linia de 15 m sau cand un jucator il
pune sau il duce dincolo de 15 m.
- Cand se formeaza gramada spontana sau un mol in margine si toate
picioarele jucatorilor participanti la gramada spontana se deplaseaza
dincolo de linia de repunere.
- Cand balonul a devenit nejucabil.
Eficienta atacului este determinata de resectarea urmatoarelor principia:
- Trecerea rapida a liniei de avantaj prin actiuni tactice individuale sau
collective
- Lansarea jocului se realizeaza prin una din cele trei forme de joc ( jocul
grupat penetrant, jocul desfasurat sau jocul cu piciorul )
- Cheia lansarilor este reprezentata de viteza actiunilor de joc
In functie de zona in care vom vrea sa ducem balonul din margine vom tine
cont si de zona unde vom arunca balonul in margine.
Zonele de joc dupa margine:
0

Margine
pe partea dreapta
0

Margine
pe partea stanga

Rolul jucatorilor in margine

Cum lucrm marginea

Principii:

1. Ce trebuie s fac toi aprticipanii


- Nu doar 3 / 4 juctori
- Toate problemele de concentrare, seriozitate, sincronizare,
aplicare sunt importante.
2. Necesitatea de informare (invizibil pentru adversari)
- Unde vom lansa ?
- Cum vom srii (n avansare sau n retragere) ?
- Pentru ce o facem ?
- Cine va fi desemnat ?
3. Bloc de 3
- Necesitatea de a fixa n locul de aruncare un bloc de 3 juctori:
1 prinztor, 2 susintori pentru:
- asigurarea ctigrii posesiei.
- consolidarea ctigrii i permiterea unei bune utilizri.
- Crearea unui ecran pentru facilitarea eliberrii
balonului.
- Permite sau evit trecerea printr-o regrupare.

Rolul fiecruia:

1. Efectiv complet:
L: lansator
S1: susintor nainte
S2: susintor napoi
P: prinztor

Prinderea balonului n zona A (1)

n avansare

Fix

Prinderea balonului n zona A (1)

n retragere

n avansare

L: idem

L: n serviciul P
-

n retragere

Fix

L: idem

Declanez lansarea
Se adapteaz la moment,
traectoria, viteza lansrii

S1: aezat departe de P


-

Cu faa la adversar
Sprijin fix: piciorul apropiat
de P
Sprijin
mobil:
piciorul
deprtat de P
Nu trebuie s privesc pe
L
Se uit fix la piciorele lui P
Pivoteaz i va transforma
sritura n avansare a lui P
ntr-una vertical
Juctorul tampon l va
menine pe P

S1: aezat aproape


de P
-

ntors cu faa la
adversar
Se uit fix la piciorele
lui P
Se angajeaz
Ridic
Echilibreaz
ntoarce

S1: lipit de P
-

ntors cu faa la
adversar
Se uit fix la piciorele
lui P
l urmrete pe P
Ajut la ridicare
Echilibreaz i cur
ntoarce

S2: lipit de P
-

Cu faa la adversar
Sprijin fix: piciorul apropiat
de P
Linia umerilor n culoar
Se uit fix la piciorele lui P
l urmrete pe P
Ajut urcarea lui P
El declaneaz rotirea i
coborrea lui P
l echilibreaz pe P n aer
Priz interioar i nalt

S2: lipit de P
S2: aproape de P
-

Cu faa la adversar
Se uit fix la piciorele
lui P
Ridic
Echilibreaz
Rotire - ntoarce

Poziia susintorilor n flexie

Cu faa la adversar
Se uit fix la piciorele
lui P
Juctor tampon
Ridic i menine p
Rotire - ntoarce

Prinderea balonului n zona B (2)

n avansare

L: n serviciul P

n retragere

Fix
L: idem

L: idem

S1:

S1:

P declanez lansarea
Se adapteaz la moment,
traectoria, viteza lansrii

S1:
a) Direct idem zona A (1)
b) Regrupare idem + dup
aterizare i elibereaz
braul pentru a se lega i
mpinge

a) Direct idem zona A (1)


b) Regrupare idem ca n
avansare

S2:
a) Direct idem zona A (1),
ns st cu faa la lansator
b) Regrupare idem +
elibereaz P; intr n
culoar; se leag; mpinge;
impune contactul

a) Direct idem zona


A (1)
b) Regrupare idem +
elibereaz P; intr n
culoar; se leag;
mpinge;
impune
contactul

S2:
S2:
a) Direct idem ca n
avansare
b) Regrupare idem ca n
avansare

a) Direct idem zona


A (1)
b) Regrupare idem
i elibereaz braul
pentru a se lega cu
S1 i mpinge

Prinderea balonului n zona C (3)

n avansare

L:
-

n retragere

Fix
L: idem

L: idem

S1: Foarte aproape de P

S1: Aproape de P

Se adapteaz la moment,
traectoria, viteza lansrii

S1: Departe de L
-

Cu faa la adversar
Se uit fix la piciorele lui P
Juctor tampon

S2:
-

l urmrete pe P
Mai puin lipit de el
cu faa la adversar
n cazul n care balonul
trece de el este foarte atent

ntors cu faa la adversar


Se angajeaz
Un mare efort pentru a
ridica

S2: Aproape de S1
-

cu faa la adversar
Ajut ridicarea
Echilibreaz P + ecranare
Atenie: dac este trecut de
balon va fi nlocuit de
releyeur

Cu faa la adversar

Rmne lipit
Ajut ridicarea
Echilibreaz

S2: Deprtat de P
-

cu faa la
adversar
Juctor tampon
Ridic
Menine
Rotire i ecraneaz
n cazul n care
balonul trece de el
este foarte atent

Juctorii n Peel-off
Juctorii nu depesc balonul
Ali juctori din aliniament
- Trebuie s lucreze pentru asigurarea unui baraj ce va mpiedica
infiltrarea adversarilor.
- Dac penetrm (regrupare dinamic)
- Lucru pentru construirea molului
- nchiztorul i lansatorul rmn disponibili

2. Permtri: juctorii trebuie s se deplaseze cte 2

- Susinerea se deplaseaz
- O bun coordonare cu lansatorul
- Schimbarea juctorilor declanat de lansator
- Susinerea urc,saritorul se deplaseaza.

Rolul antrenorului de rugby

Pentru a fi un antrenor de succes trebuie s ndeplinim o serie de roluri


cum ar fi:
lider, organizator,manager,prieten, profesor, motivator, inovator, erou, om
de decizie,model,conducator.

Pentru a-i ajuta jucatorii sa inteleaga jocul, antrenorii trebuie s aib:


- O cunoatere profund a jocului de rugby dac antreneaz la nivelul
seniorilor sau o cunoatere a diferitelor forme i variante de joc dac
antreneaz la alte categorii de vrst sau la alte nivele (juniori/copii
sau rugby 7/rugby TAG, etc)
- O atitudine pozitiv, centrat pe dezvoltarea sportivilor.
- O cunoatere amnunit a ct mai multor exerciii pentru
mbuntirea tehnicii.
- O varietate de metode de corectare a greelilor.
UN BUN ANTRENOR trebuie s-i dezvoltae abilitatea de a :
-

Dezvolta continuu toi juctorii


Descoperii cei mai buni sportivi pe posturile respective
Dezvolta tehnica i polivalena sportivilor
Dezvolta juctorii n logica jocului, astfel nct s aib posibilitatea
de a folosi oportunitile tactice i de lua cea mai bun decizie n
timpul ct mai scurt.

Pentru a dezvolta tehnica sportivilor, antrenorii trebuie s se asigure c


lecia de antrenament urmeaz principiul A.P.D.S.:
Activ S fim siguri c toi juctorii sunt implicai n permanen.
Provocator s fim siguri c obiectivele sunt clare.
Distractiv s fim siguri c antrenamentul este variat i plcut
Sigur S fim siguri c ne desfurm activitatea pe suprafee propice
jocului
= SUCCES !

UN ANTRENOR BUN:
-

Vede ce este bine i laud


Vede ce este greit
recunoate ce este greit, i
tie cum s corecteze.

Proiect de dezvoltare
personala pentru termen lung (5
etape)

In fiecare etap, esena i caracteristicile jocului,


juctorilor i antrenorilor sunt evideniate ca puncte de
referin pentru toi participanii implicai in
practicarea,antrenarea, arbitrajul i managementului jocului.
Aceste caracteristici sunt prezentate in urmtoarele pagini:
Capaciti tehnice
Cunoaterea i inelegerea deprinderilor specifice, necesare practicrii cu
eficien a
jocului de rugby.
Capaciti tactice
Cunoaterea i inelegerea jocului i aplicarea principiilor pentru
indeplinirea obiectivelor
jocului.
Capaciti fizice
Cunoaterea i inelegerea componentelor fizice specifice in legtur cu
maturizarea i
dezvoltarea individual
Capaciti mentale
Cunoaterea i inelegerea deprinderilor i strategiilor psihice legate de
eficacitatea performanelor.

Capaciti de conducere personal a vieii extra-sportive


Cunoaterea i inelegerea problemelor legate de auto-evaluare, autodezvoltare, i stabilire a unei perspective echilibrate, realiste.

Cunoaterea i inelegerea componentelor fizice specifice in legtur cu


maturizarea i
dezvoltarea individual
Capaciti mentale
Cunoaterea i inelegerea deprinderilor i strategiilor psihice legate de
eficacitatea performanelor.
Capaciti de conducere personal a vieii extra-sportive
Cunoaterea i inelegerea problemelor legate de auto-evaluare, autodezvoltare, i
stabilire a unei perspective echilibrate, realiste.

ETAPA 1 FUNDAMENTAL
JUCTORUL JOAC

Sportivii din aceast categorie sunt copii cu vrste cuprinse


ntre 6 i 12 ani
Capacitatea de invare a copiilor din aceast categorie se bazeaz in
principal pe joc.
Aceast capacitate de a inva nu se regsete doar in jocurile modificate
de rugby, ci i in exerciiile i situaiile pedagogice organizate sub form de
concurs. Tehnica specific i corectrile pot fi integrate in activitate chiar
pstrand plcerea i implicarea maxim a micilor juctori.

ANTRENORUL GHIDEAZ
Pentru a rspunde necesitilor i capacitilor micilor rugbyti, antrenorul
trebuie s reacioneze ca i un ghid, asigurand un mediu in care sportivii
pot explora jocul intr-o deplin siguran i intr-o manier stimulant.
Coreciile i ghidarea trebuie s fie subtile i simple, furnizandu-le
informaiile generale inainte de a detalia perspectiva.
JOCUL PLCERE
Rezultatul final trebuie s fie plcerea i sigurana experienei.
Evidenierea se face in jocul deschis / micarea general, in care toi
juctorii alearg, paseaz i placheaz.
Copii vor veni in continuare la antrenamente dac ele sunt plcute i
motivante. Odat cu dezvoltarea capacitilor copiilor, ei vor avea alte
necesiti i cerine ce privesc jocul.
Etapa fundamentala este o etapa de alegere si descoperire a rugbyului.

Obiective cadru si de referinta:


a) Orientarea copiilor catre jocul de rugby
b) Ameliorarea coeficientului de sanatate
c) Initierea procedeelor tehnico-tactice de baza si dezvoltarea
motricitatii generale
d) Insusirea principiilor de baza
e) Invatarea unor notiuni teoretice fundamentale
f) Ameliorarea sferei psihice
Aceasta etapa are 3 faze:
Faza 1 Plcere (6 8) Dezvoltare prin joc structurat(in aceasta
faza nu se executa gramezi ordonate si margini)
In aceasta perioada jucatorul de rugby isi dezvolta abilitatile cognitivintelectuale (cunoastere), se formeaza autocontrolul, constientizeaza
nevoia de socializarea si si-o manifesta, incepe sa ia cunostinta de
normele sociale si
sa le foloseasca pentru a se integra in societate. Structura fizica este
in formare, remarcandu-se schimbarile ce-l diferentieaza pe baiat de
fata. Motricitatea este mai dezvoltata si mult mai rafinata, existand
un oarecare control al echilibrului, creste capacitatea de coordonare.
Cresterea aceasta este raportata la perioada copilariei medii, 3-6
ani.
Din punct de vedere al senzorialitatii, sensibilitatea se situeaza la un
maxim de maturizare, mai putin cea vizuala.

Faza 2 Plcere, siguran i elemente tehnice de baz (8 10)


Consolidarea si dezvoltarea fazei 1(si in aceasta faza nu se executa
gramezi ordonate si margini)
Pentru a putea fi un bun educator si pentru a putea capta foarte
bine atentia fiecarui jucator, pentru a le putea urmari indeaproape evolutia,
antrenorul nu-si poate forma o echipa cu un numar mai mare de 20-25 de
copii. Statistica ne arata ca actul de predare nu mai este eficient atunci
cand trebuie sa captam atentia unui numar mai mare de 20 de copii din
diferite motive, cum ar fi:
- la varsta de 8-10 atentia si puterea de analiza sunt inca in formare, de
aceea este absolut necesar sa-ti acorzi timp pentru fiecare membru in
parte pentru a vedea daca a inteles informatia transmisa;
- in general, atentia asa zisa concentrata, focusata, pe informatia transmisa
se incadreaza intr-un interval de timp intre 2 si 7 minute. Ceea ce este
peste se pierde sau nu se fixeaza suficient de bine.Totodata, informatia se
dilueaza iremediabil in maxim 4 zile de la momentul initial daca nu se
produce repetarea ei cu rol de fixarememorare.;
- copiii isi fixeaza atentia foarte bine pe joc, ca mod de formare general
valabil si, in special, pe jocurile care evidentieaza liderul in cadrul grupului.
Asadar, orice informatie ce dureaza mai mult de 5 minute va permite
copiilor sa-si indrepte atentia spre jocurile disturbatoare care ofera pozitii
de genul superior-inferior in cadrul grupului.
Impartindu-i in mici grupuri de cate 4 -5 persoane si transmitand informatia
necesara in cadrul unui joc care sa puna in evidenta superioritatea unui
astfel de microgrup fata de celelalte, antrenorul va reusi sa-i capaciteze si
sa le mentina atentia pentru un interval de timp relativ lung si cu rezultate
pozitive in memorare si intelegere.

Particularitatile celor doua faze


In aceste etape pregatirea fizica are o pondere de 15% si vizeaza
aptitudinile motrice si psihomotrice cu grad foarte mare de heritabilitate.
Pregatirea tehnico-tactica cu pondere de 50% urmareste initierea in jocul
de rugby prin invatarea unor procedee tehnico-tactice de baza,insusirea
principiilor fundamentale,deprinderea formelor de joc.Accentul se va pune
pe pregtirea tactica 30% si doar 20% pregatire tehnica.
Pregatirea teoretica are pondere de 5% si continua transmiterea de
informatii privind jocul de rugby,cu accent pe fair play.Sedintele de pregatire
teoretica sunt 1-2 pe saptamana cu durata de 15 minute,fiind pozitionate
inainte de antrenamentul propiu-zis sau in antrenament,desfasurandu-se
si/sau pe terenul de rugby.

Pregatirea psihologica are pondere de 30%,cea mai


semnificativa,urmand optimizarea sferei psihice cu rol marcant in formarea
jucatorului de rugby si apare in fiecare moment al antrenamentului sportiv.
Lectile de antrenament au durata de 50-60 minute,se pot desfasura pe
terenul de rugby sau sali de sport. Se programeaza 1-2 teme cu o durata
de 35-40 minute(ambele teme).Temele de pregatire fizica vor ocupa prima
pozitie din partea fundamental.
Mijloacele de antrenament recomandate urmaresc fundamentarea
rationamentului vezi-judeca-actioneaza,in care jucatorul trebuie sa opteze
pentru cea mai buna solutie.
Faza 3 Elemente tehnice de baz i nelegere (10 12)
Consolidarea i dezvoltarea fazei 2.
La aceasta categorie de virsta G.O. din 3 juctori n linia I-a fr a mpinge.
Cine bag scoate,cel care introduce nu este atacat i paseaz fr a
avansa cu balonul.
Marginea se executa din maxim 3 jucatori,nu se contesta si nu se face lift.
Elemente tehnice de baza pentru grmada ordonat
Poziia corpului individual - Stabilitate
Dezvoltarea coordonrii
Sigurana Controlul unei grmezi ordonate prbuite
Elemente pentru margine
Juctori de suport i prinztorul molul de margine
Pentru jucatorii care participa la margine nu se va efectua o pregatire fizica
specifica iar pentru pregatirea tehnico-tactica :
-lansatorul va arunca la punct fix
-prinzatorii vor efectua exercitii cu sarituri cu bataie pe unul sau doua
picioare.

ETAPA 2 NVA S JOCI I S PRACTICI


JUCTORUL EXPLOREAZ
Sportivii din aceast categorie sunt copii cu vrste
cuprinse ntre 12 i 14 ani
Capacitatea de invare a copiilor din aceast categorie se bazeaz pe
explorare.
Incercand noi metode, urmrind soluii i noi experimente ale mediului in
care ii desfoar activitatea se vor dezvolta in aceast etap. Sportivii

sunt capabili s rezolve diverse situaii pedagogice i trebuie s fie


incurajai s-i exprime propriile opinii.
ANTRENORUL PRED
Odat cu inceperea pubertii, sportivii sunt capabili de o concentrare i
atenie mental pe o perioad mai lung de timp. Astfel, predarea este mai
potrivit pentru facilitarea invrii. Cunotinele despre cum s uurm
invarea, precum i dezvoltarea progresiv a deprinderilor tehnice sunt
cruciale in aceast etap.
JOCUL STRUCTURAT
Cu o capacitate de inelegere mrit i cu competene tehnice importante,
jocul se dezvolt de la micarea general la un format mult mai structurat
prin apariia jocului pe compartimente (inaintai, treisferturi). Jocul rmane
plcut, sigur i distractiv cu o amploare mai mare a aciunilor cum ar fi
alergarea cu balonul, pasarea i placajul.
Particularitatile acestei etape sunt:
-selectia intermediara
-pregatirea de baza a rugbystului
-debutul specializarii pe post si compartiment.
Obiectivele de instruire ale etapei:
-optimizarea indicatorilor morfo-functionali
-dezvoltarea aptitudinilor motrice de baza si specifice jocului de rugby
-cresterea capacitatii de effort
-consolidarea si perfectionarea procedeelor tehnico-tactice de baza si
invatarea de procedee tehnico-tactice specifice
-consolidarea actiunilor tactice colective si invatarea actiunilor de tactica
individuala
-integrarea in activitatea competitionala
-dezvoltarea aptitudinilor psihice-motivationale,afective si competitive.
Obiective cadru si de referinta:
a)Ameliorarea dezvoltarii morfo-functionale:
-optimizarea indicilor antropometrici;
-imbunatatirea capacitatii functionale (aerob-anaerob)
-capacitatea fizica corespunzatoare sustinerii eforturilor.
b)Dezvoltarea aptitudinilor motrice de baza:
-viteza sub toate formele de manifestare:
-mobilitatea generala si specifica:
-coordonare complexa in actiuni si pozitii neobisnuite;
-orientarea spatio-temporala si echilibru la un nivel optim;
-rezistenta si forta generala.

c)Consolidarea si perfectionarea procedeelor tehnico-tactice de baza si


invatarea paselor speciale:
-procedee tehnico-tactice de baza in aparare;
-procedee tehnico-tactice de baza in atac;
-procedee tehnico tactice de pasa special.
d)Consolidarea actiunilor tactice colective si invatarea actiunilor de tactica
individuala:
-actiuni tactice colective ofensive si defensive la nivel de echipa;
-circulatia de balon si jucatori in cadrul formelor de joc;
-actiuni tactice colective ofensive si defensive in2-4 jucatori si a
sistemelor aferente;
-actiuni tactice individuale ofensive si defensive;
-gramezi ordonate nedisputate,marginile disputate si aglomerarile;
-principii de baza;
avansare,sustinere,continuitate,pressing(avansare,pastrarea
posesiei,agresivitate)
e)Integrarea in activitatea competitionala:
-aprofundarea notiunilor de regulament specific;
-invatarea notinilor de igiena echipamentului,refacere,recuperare,etc.;
-legitimarea obligatorie.
f)Educarea aptitudinilor psihice:
-nivel motivational si afectiv optim;
-atitudine combativas de colaborare;
-asigurarea integritatii jucatorilor.
Capacitati tehnice ale etapei:
Elemente pentru gramada ordonata-atac[5jucatori]-introducerea liniei aII-a
-formare
-angajarea
-introducerea si impingerea
-conducerea balonului-culoarul 1sau2
-eliberarea si folosirea balonului
Elemente pentru gramada ordonata-aparare(5jucatori)
-formare
-angajare
-contestarea posesiei
Elemente pentru margine-atac
-formarea
-coduri,comunicare si variante
-aruncare,saritura si prindere

-eliberarea balonului
Elemente pentru margine aparare
-formare
-miscare si reactie
-contestarea posesiei
-prevenierea pierderii teritoriale

ETAPA 3 NVA S TE ANTRENEZI


JUCTORUL CONCENTRARE
Sportivii din aceast categorie sunt adolesceni cu
vrste cuprinse ntre 15 i 17 ani
Juctorii din aceast categorie de varst au capacitatea de a se focaliza
i chiar ii pot crete radical capacitatea lor de atenie i aplicare a
corectrilor. Auto evaluarea i responsabilitatea sunt caracteristice aceste
varste i vor forma fundamentul viitoarelor realizri i succese. Juctorii
sunt foarte competitivi datorit ateniei acordate spiritului de echip i
valorilor i obiectivelor comune.
Juctorii acestei varste au competene tehnico-tactice similare cu cele ale
adulilor, ins datorit faptului c nu au ajuns la maturitate deplin,
capacitile lor fizice, mentale i din viaa personal pot progresa imens in
etapele urmtoare.
ANTRENORUL PROVOAC
Avand in vedere capacitile mai mari ale juctorilor din aceast categorie
de varst ,cerina principal a antrenorilor este de a trece dincolo de cele
predate i de a crea situaii in care juctorii sunt provocai s ajung la un
nivel mai inalt de performan sub presiunea exercitat de exerciiile
propuse (presiunea adversarului, a timpului, a spaiului, a volumului i
intensitii efortului).
JOCUL STRUCTURAT

Chiar dac juctorii sunt acum extrem de competitivi i joac intr-un


campionat de regularitate, punctul cheie in aceast etap este precizia
performanei individuale, de compartiment i colective. Jocul este clar
structurat, cu accent mai mare pe rolurile din compartimente. Cu toate
acestea, pentru a maximiza dezvoltarea, accentul ar trebui pus pe
performantele pe termen lung si nu neaparat pe rezultatele immediate.
Particularitatile acestei etape sunt:
-selectia intermediara
-pregatirea de baza a rugbystului
-debutul specializarii pe post si compartiment.
Etapa de debut a specilizarii
Obictive cadru si de referinta:
a)Optimizarea indicatorilor morfo-functionali:
-ameliorarea indicilor somatici
-imbunatatirea capacitatii functionale(aerob-anaerob)
b)Dezvoltarea aptitudinilor motrce specifice jocului de rugby
-viteza sub toate formele de manifestare
-mobilitate generala si specifica
-coordonare complexa
-forta generala si specifica postului si compartimentului
-rezistenta generala si specifica compartimentului si postului
c)Perfectionarea procedeelor tenico-tactice de baza si invatarea de
procedee tehnico-tactice specifice si speciale
-procedee tehnico-tactice de baza,atac si aparare
-procedee tehnico-tactice specifice postului si compartimentului
-procedee tehnico-tactice speciale
d)Perfectionarea actiunilor tactice colective si consolidarea actiunilor de
tactica individuala:
-actiuni tactice colective ofensive aferente compartimentelor si echipei
-actiuni tactice colective defensive aferente compartimentelor si
echipei
-actiuni tactice colective ofensive si defensive in relatia 2-4 jucatori
-circulatia de balon si jucatori in cadrul formelor de joc
-gramezi ordonate disputate,margini disputate,aglomerari
-actiuni tactice individuale specifice postului,ofensive si defensive
-proiectul de joc(corelat cu FRR)
-prinicipiile fundamentale ale jocului
e)Integrarea in activitatea competitionala

-notiuni regulamentare aplicate


-cunostiinte de igena,biomecanica
-participarea la competitii regionale si nationale
f)Ameliorarea sferei psihice:
-optimizarea motivationala si afectiva
-atitudine combativa si de colaborare
-intarirea spiritului de fair-play
-incredere si dorinta de castig

Capacitati tehnice ale etapei:

Elemente pentru gramada ordonata-atac-dezvoltarea unei platforme pentru


atac
-formare
-angajarea
-introducerea si impingerea
-conducerea balonului-culoarul 1sau2
-eliberarea si folosirea balonului
Elemente pentru gramada ordonata-aparare-ingreunarea eliberarii
balonului
-formare
-angajare
-contestarea posesiei
Elemente pentru margine-atac-dezvoltarea unei platforme pentru atac
-formarea
-coduri,comunicare si variante
-aruncare,saritura si prindere
-eliberarea balonului
Elemente pentru margine aparare-ingreunarea eliberarii balonului
-formare
-miscare si reactie
-contestarea posesiei

-prevenierea pierderii teritoriale


Procedee tehnico-tactice specifice compartimentelor si posturilor.
-pozitia fundamentala a prinzatorului la margine
-pozitia fundamentala a sustinatoruli la margine
-pozitia fundamentala de impingere la gramezi ordonate a:
-stilpului
-tragatorului
-linia a II-a
-linia a III-a(R xv)
-repunerea balonului la gramezi ordonate
-repunerea balonului la margine
-prinderea balonului la margine
Pregatire tactica
Gramezi ordonate
-sisteme de legare-3-2(R XII)
-3-4-1(R XV)
-sisteme de aparare R XII-R XV
Margine
-sisteme de asezare-2 jucatori(R XII)
-2-8 jucatori(R XV)
Particularitatile etapei
Prezenta etapa, asa cum se observa din denumire, determina initierea
jucatorului de rugby in vederea specializarii pe post. In acest context
pregatirea fizica are o pondere de 30% si urmareste asigurarea suportului
fizic minimal satisfacerii cerintelor de post si compartiment.
Metodele si mijloacele utilizate sunt cu caracter general,mixt si
specific,recomandandu-se mijloacele complexe care vizeaza dezvoltarea
aptitudinilor motrice sau psihomotrice si/sau in conditii de abilitati tehnice.
Pregatirea tehnico-tactica are o pondere de 50%(25% tehnic si 25%
tactic) si vizeaza,prin metode si mijloacele specifice,debutul specilalizarii
jucatorului de rugby pe post si compartiment,pe fondul perfectionarii
pregatirii de baza.
Pregatirea teoretica are o pondere de 5% si vizeaza,prin metode si
mijloace specifice,ameliorarea sferei cognitive care sa contribuie la

manifestarea optima a jucatorului de rugby.Sedintele se programeaza in


numar de 2-3/saptamana au o durata de 10-15 minute.
Pregatirea psihologica are o pondere de 15% si se realizeaza atat in
antrenamente cat si in sedinte separate,in special,cu ocazia competitiilor si
a pregatirilor centralizate. Se recomanda constientizarea jucatorilor asupra
importantei pregatirii psihologice.
Lectiile de antrenament se programeaza in numar de 3-4/saptamana cu
o durata de 75-90 minute,din care partea fundamentala reprezinta
aproximativ 60-70 minute.
Programarea temelor se realizeaza in numar de:
-2 teme o tema din pregatirea fizica
- o tema din pregatirea tehnico-tactica
-2 teme din pregatirea tehnico-tactica
-1 tema din pregatirea tehnico tactica
Mijloacele elaborate sa coreleze nivelul formativ si particularitatile de
varsta cu nivelul de joc.
Jucatorii de inaintare vor incepe sa faca exercitii de intarirea
musculaturii cervicale si lombare.Aceste exercitii vor fi de izometrie sau cu
ajutorul partenerului.
Exemple:
-flexii/extensii,rotatii,inclinatii ale capului
-jucatorul se afla in pozitia sezut cu spatele si capul perpendicular cu
solul,cu ajutorul unei benzi elastice partenerul va trage din fata sau din
spate pentru al dezechilibra timp de 5
-jucatorul se afla intins pe sol cu spatele si gitul blocate,partenerul va
incerca sa il ridice de la sol ridicindu l de cap.
ETAPA 4 NVA S CONCUREZI
JUCTORUL SPECIALIZARE
Sportivii din aceast categorie sunt tineri cu vrste cuprinse ntre 18
i 21 ani
Juctorii din aceast categorie de varst, s-au decis ca rugbyul s devin
sportul lor
principal i sunt dispui s investeasc o cantitate semnificativ de timp i
energie pentru
a deveni rugbyti de succes. Ei ii conduc aciunile i acord o mare
atenie pentru a-i
insui toate competenele legate de joc. Juctorii acord acum o mai mult
atenie pentru

dezvoltarea specializrii lor pe anumite posturi in vederea efecturii cu


succes a rolurilor
lor funcionale.
Odat cu creterea capacitii lor de cunoatere i a maturizrii, juctorii
sunt capabili de
a lua opiuni puternice i s-i asume mari responsabiliti pentru a rezolva
multe din
problemele aprute.
ANTRENORUL FACILITEAZ
Odat cu formarea caracterelor juctorilor, rolul antrenorului este de a
uura
cunoaterea, de a facilita punerea in practic a cunotinelor acumulate.
Permiterea juctorilor de a avea opiuni in rezolvarea de probleme, este
fundamental
pentru a dezvolta increderea i o relativ autonomie.
Antrenorul, inc este obligat s recurg la metode de predare, provocare i
ghidare
pentru a evidenia abilitile juctorilor de a naviga / explora, mai mult
decat a copia.
Jocul devine la aceast categorie foarte competitiv, avand influene din
partea juctorilor
JOCUL OBIECTIV
specializai pe posturi, din partea jocului compartimentelor i a celui
colectiv, prin
reducerea erorilor i eficientizarea aciunilor. Jocul este concentrat pe
indeplinirea
obiectivelor propuse atat in atac i in aprare.
De exemplu, catigarea posesiei in margine este mai important acum, la
acest nivel,
decat catigarea meciului in sine; oricum esena stagiilor trecute
(performan,
organizare, plcere) contribuie la randul lor la indeplinirea obiectivelor
generale.
Acest nivel se mai numeste si nivel de performanta si include pregatirea
juniorilor republicani si seniorii vizind urmatoarele:
-selectia finala

-specializarea intensiva pe post si compartiment


-optimizarea potentialului individual si obtinerea de performante superioare
Obiectivele de instruire ale etapei:
-adaptarea indicilor morfofunctionali la specificul competitional
-cresterea capacitatii de effort
-dezvoltarea aptitudinilor motrice specific
-perfectionarea procedeelor tehnico-tactice de baza si consolidarea si
perfectionarea procedeelor tehnico-tactice specifice si speciale,pe
compartimente si posturi,modelate competitional.
-consolidarea si perfectionarea actiunilor tactice individuale si colective;
-participarea la concursuri si atingerea obiectivului de performanta;
-selectionarea in loturile reprezentative si participarea la competitii
internationale;
-educarea capacitatii psihice si de adaptare la regimul complex al vietii
cotidiene.
Obiective cadru si de referinta a acestei etape(etapa
specializarii intensive)
a) Optimizarea indicilor morfofunctionali:
-indici morfologici conform modelului antropometric;
-indici funcutionali superiori;
b) Educarea aptitudinilor motrice specifice:
-indici superiori de viteza,coordonarea forta si rezistenta a
actiunilor tehnico-tactice specifice jocului de rugby;
c) Perfectionarea procedeelor tehnico-tactice de baza si consolidarea si
perfectionarea procedeelor tehnico-tactice specifice si speciale:
-corectarea deficientelor de executie a procedeelor tehnico-tactice;
-procedee tehnico-tactice specifice postului si compartimentului;
-procedee tehnico-tactice speciale;
d) Consolidarea si perfectionarea actiunilor tactice individuale si
colective,ofensive si defensive;
e) Participarea la concursuri si atingerea obiectivului de performanta;
-aprofundarea notiunilor de regulament;
-pregatirea temeinica pentru jocuri;
-va demonstra ritmuri variate de joc in atac si aparare;
-pregatire suplimentara in orele de antrament:
f)Educarea capacitatii psihice si de adaptare la regimul complex de
viata.

PREGATIREA FIZICA
-capacitatea anaeroba alactacida
-capacitatea anaeroba lactacida
-anduranta scurta
-anduranta medie
-anduranta lunga
-aptitudini motrice combinate precum:
-viteza-forta
-viteza-coordonare
-forta-viteza
-forta-coordonare
-rezistenta-viteza
-rezistenta-forta
-rezistenta-coordonare
-aptitudini motrice complexe:
- detenta,viteza-rezistenta
- forta exploziva si forta-anduranta
-rezistenta viteza si rezistenta-forta
-mobilitate si suplete specifice postului si compartimentului
Procedee tehnico-tactice specifice compartimentelor si
posturilor:
- pozitia fundamentala a prinzatorului la margine
- pozitia fundamentala a sustinatorului la margine
- pozitia fundamentala de impingere la gramezi ordonate a:
-stilpului
-tragatorului
-linia a II-a
-flankerului
-inchizatorului
- repunerea balonului la gramada ordonata
- repunerea balonului la margine
- prinderea balonului la margine
-protejul prinzatorului

Actiunile tactice si sistemele aferente gramezilor ordonate si


marginilor:
Gramada ordonata
- sisteme de legare 3-4-1,3-3-2
- combinatii tehnico-tactice tip89 si98
- sisteme de aparare
Margine
-sisteme de asezare
-sisteme de platform
-combinatii tehnico-tactice pe fata marginii
-combinatii tehnico-tactice pe spatele marginii
-sisteme de aparare.
Particularitatile etapei
Prezenta etapa are ca scop specializarea jucatorului de rugby pe post si
compartiment. Astfel pregatirea fizica realizata,functie de periodizarea
antrenamentului,prin mijloacele cu caracter general,mixt si specific, are
pondere de 40% si tenta specifica. Mijloacele vor fi complexe si analogice
structurii efortului din jocul de rugby.
Pregatirea tehnico-tactica are pondere de 50% (25% tehnic si
25%tactic) si urmareste ridicarea maiestriei tehnico-tactice. Se
recomanda ,in general,programarea unei singure teme in cadrul lectiei de
antrenament.
Pregatirea teoretica ,cu o pondere de 5%,cu 1-3 sedinte pe saptamana
cu o durata de 20-30 minute,pune accent pe fair-play. La acestea se
adauga sedintele video.
Pregatirea psihologica cu o pondere de 5% se adreseaza tuturor
laturilor pregatirii psihice. Aceasta pregatire se realizeaza in antrenamente
sau in sedinte separate prin participarea constienta a sportivilor.
Lectiile de antrenament se programeaza in nr de 3-5/saptamana,cu un
total de 120-160 de antrenamente pe an si cu o durata de 60-90
minute/antrenament. Partea fundamental are o durata de aproximativ 4565 minute si va programa:
- 1 tema tehnico tactica sau fizica (in conditii special)
- 2 teme - o tema tehnico-tactica
- o tema cu continut fizic.

Ansamblul metodelor si mijloacelor utilizate in cadrul lectiilor vor avea un


caracter complex si combinat astfel incat sa apropie jucatorul de viitorul
performer.
Elemente pentru gramada ordonata:
-atac-reactioneaza la presiunea adversarului
-formare
-angajare
-mentinerea presiunii constante
-introducere si impingere
-conducerea balonului pe culoarele 1,2si 3
-eliberearea si folosirea balonului.
-aparare-atacarea punctelor slabe ale adversarului;
-formare
-angajare
-exercitarea presiunii
-contestarea posesiei.
Elemente pentru margine:
-atac-executarea rolurilor functionale:
-aruncatorul-rol specializat
-prinzatori/saritori
-jucatori falsi/ optiuni de saritura
-suportul
-distribuirea balonului.
-aparare- executarea rolurilor functionale;
-prinzatori/saritori
-suportul
Exercitii:
-1 vs1 jucatorii stau fata in fata se lupta corp la corp pina un jucator il ia in
brate pe celalalt;
-1vs1 jucatorii stau piept in piept si se imping;
-1vs1jucatorii stau in pozitie de legare, se lasa pina ating cu genunchii
pamintul apoi se ridica;
-1vs1 jucatorii stau in pozitie de legare si se imping;
-se pot face impingeri 1vs2,3vs3,3vs5,5vs5,8vs8
La aceasta categorie de virsta se pot face impingeri la jug cu 3,5 si 8
jucatori. Acest exercitiu este foarte bun pentru forta de impingere cit si

pentru gasirea unei pozitii bune de impingere in gramada ordonata.Se


pune accent pe lucrul la sala de forta.

ETAPA 5 NVA S CTIGI

JUCTORUL INOVEAZ
Sportivii din aceast categorie sunt aduli peste 21 de ani
Aceti juctori au capacitatea de a trece dincolo repertoriile recitate, de
strategii i soluii
tactice impuse i s inoveze in cazul in care situaia cere. Extrem de
competitivi i buni
lideri, ar trebui s fie exceleni in rolurile lor funcionale i pe posturile lor,
precum i in
indeplinirea rolurilor lor multiple in jocul general.
Ei trebuie s aib capacitatea de a face fa presiunii ateptrilor publicului,
implicrilor i
imixtiunilor lui, precum i s dea dovad de auto-management i autodezvoltare.
ANTRENORUL NTRETE
Principiile invrii la nivelul adulilor, precum i caracteristicile sportivilor de
inalt nivel, ii oblig pe antrenorii acestei categorii s elibereze mai mult
decat s restricioneze potenialul sportivilor sau ai altor membrii ai
staffului, astfel incat s stimuleze potenialul pentru creaie i
responsabilitate. Prin evaluarea precis a juctorilor ei vor fi
responsabilizai i controlai mult mai uor. Pentru ca acest lucru s fie pus
in practic, antrenorul trebuie s creeze un mediu in care increderea i

respectul intre membrii colectivului este stabil i care va conduce in final la


responsabilitate colectiv pentru rezultate.
JOCUL REZULTAT
Acesta este scopul afacerii rugby, in care, ca in orice sport de elit /
profesionist, trebuie s catigi i unde nu exist prea mare consolare
pentru cei care pierd. Analiza i exploatarea punctelor slabe ale
adversarului, ascunderea i protejarea propriilor puncte slabe sunt
caracteristicile principale ale acestui nivel.
Oricum, printr-o imbuntire permanent a performanelor i prin
indeplinirea obiectivelor propuse, victoriile intampltoare vor lsa loc
certitudinilor.

Aceasta etapa vizeaza:


- atingerea maiestriei sportivein urma perfectionarii pe post si
compartimet;
- maximizarea potentialului individual si obtinerea de performante
deosebite:
- formarea atitudinilor aferente statutului de profesionist.
Obiectivele de instruire ale stadiului
-

ameliorarea indicilor morfofunctionali conform modelului international;


optimizarea componentei fizice la nivel maximal;
amplificarea la un nivel superior a complexitatii efortului;
perfectionarea componentei tehnico-tactice si tactice in contextual
jocului modern;

- educarea capacitatii psihice in conditiile rezistentei la stresul de


antrenament,competitive si mass-media.
Particularitatile esentiale ale stadiului sunt reperzentate de:
- individualizarea pregatirii in cadrul colectivului. Astfel programele de
pregatire se adreseaza caracteristicelor si necesitatilor fiecarui
jucator in vederea exprimarii optime a acestuia in contextual efortului
colectiv cerut de jocul de rugby;
- cresterea gradului de responsabilitate a jucatorului profesionist in
ceea ce priveste propria pregatire;
- ca urmare a caracteristicilor parametrilor efortului aferenti stadiului
este foarte importanta refacerea jucatorilor. In acest context se
recomanda utilizarea intregului spectru de mijloace eficiente de
refacere care vizeaza atat latura fizica cat si psihica;
- se utilizeaza cu prioritate mijloacele cu character competitional,astfel
incat competitia este parte integranta a pregatirii;
- asa cum reiese si din prezentarea obiectivelor stadiului se observa ca
o particularitate definitorie este tendinta de maximizare a potentialului
jucatorului la nivelul fiecarui macrociclu.

Bibliografie

ROBERT ANTONIM,DANIEL MITREA- Academia de rugby 2011-2012


DAN BADEA- Rugby Particularitatile procesului de selectie
DAN BADEA- Rugby-Fundamente teoretice si metodice