SUBIECTE BASCHET 1. Caracteristicile jocului competitional .

- dinamism si rapiditate - aciclitate tehnica si complexitate tehnico-tactica - tendinta de universalism tehnico-tactic - accesibilitate organizatorica - teorie dezvoltata - dezvolatare fizica - indemanare - viteza : -de reactie -de executie -viteza-forta (forta exploziva) detenta - rezistenta - educarea calitatilor de ordin psihic : educarea spiritului de colectiv de echipa - spiritul de organizare si disciplina - dezvoltarea gandirii.

2. Sistematizarea tehnicii jocului de baschet in atac si aparare . Sistematizarea elementelor tehinice ca si actiunilor tactice individuale din jocul de baschet se realizeaza in functie de fazele de joc respectiv atac si aparare astfel: ATAC tehnica jocului cu minge si fara minge A A!A!E tehnica jocului fara minge Tinand cont de obiectul de joc sistematizarea tehnicii evidentiaza elementele tehnice fara minge si elemente tehnice cu minge care in functie de faza de joc atac sau aparare unele sunt comune celor doua faze dar cu procedee si caracteristici de executie diferite . Tehnica jocului in atac "ara min#e $ - pozitia fundamentala - deplasarile - sariturile - pirueta Tehnica jocului in atac cu min#e $ - tinerea mingii - prinderea mingii - pasarea mingii - driblingul - oprirea - pivotarea - aruncarea la cos Tehnica jocului in aparare "ara min#e $ - pozitia fundamentala - deplasarile - sariturile - pirueta - jocul de picioare si lucru de brate . %. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii pozitiei "undamentale . !ucatorul are genunchii usor indoiti orientati spre interior picioarele sunt departate lateral la nivelul latimii umerilor . "leznele indoite greutatea corpului repartizata egal pe intreaga suprafata a talpilor asezate paralel pe sol cu o orientare a varfurilor usor spre interiorul poligonului de sustinere . #chilibrarea antero posterioara este realizata prin impingerea spre inainte cu maxim o jumatate de talpa a unuia dintre picioare . Trunchiul este usor aplecat spre inainte coborarea centrului de greutate al corpului fiind realizata prin tripla flexie a articulatiilor gleznelor genunchilor si a soldurilor . $merii relaxati cu bratele usor departate in lateral pregatite pentru a actiona in toate planurile si sensurile in vederea prinderii mingii . %apul si barbia se mentin in sus si privirea cautand sa cuprinda o cat mai mare zona de teren . &n invatare accentul va cadea pe realizarea unei baze de sustinere corespunzatoarea prin obisnuirea repartizarii egale a greutatii corpului pe ambele picioare care asigura jucatorului o permanenta stabilitate . 'entru metodica invatarii avem un numar mic de repetari consolidarea realizandu-se odata cu celelalte executii tehnice.

E'ercitii de pe loc$ - gasirea pozitiei optime - balans vertical lateral antero posterior - dezechilibrari in pereche de cate doi unul in pozitie fundamentala celalalt incearca sa-l dezechilibreze - sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala cu accent pe balans vertical fara si cu schimbarea planului de aterizare . E'ercitii din deplasare$ - alergare semnal oprire in poz. fun. - alergare la semnal saritura cu aterizare in poz fun pe directia de deplasare si cu schimbarea directiei de deplasare - perechi fata in fata mainile sprijinite pe umerii partenerilor deplasare in poz fun - perechi o poz fun joasa jucatorii incearca sa atinga genunchii partenerului (leapsa pe genunchi ( Structuri de procedee tehnice$ - din poz fun jucatorii executa deplasari cu pasi adaugati inainte-inapoi dreapta-stanga oblic inainte si inapoi dupa indicatiile profesorului - (joc de picioare si lucru de brate( cu o poz fun joasa la semnal sprint . ). &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii pasei cu doua maini de la piept de pe loc . )in pozitie fundamentala cu mingea tinuta in dreptul pieptului in priza simetrica cu doua maini se incepe miscarea de extindere a bratelor spre inainte . 'artea finala a executiei da un ultim impuls mingii pirintr-o miscare de biciuire executata din articulatiile pumnilor si de impingere din degete ( mai putin cel mare ) . )atorita impulsului dat mingii bratele sunt intinse inainte la inaltimea umerilor catre directia de pasare cu palmele orientate in jos cu degetele rasfirate . &n cazul in care mingea este trimisa la o distanta mai mare de *-+m .miscarea bratelor va fi insotita de un impuls suplimentar dat printr-o pasire spre inainte . E'ercitii de pasarea min#ii cu doua maini de la piept de pe loc $ - pe perechi la ,--m distanta fata in fata pase - pasarea mingii in formatie de capitan : in linie cerc . - pase in triunghi patrat stea romb spre dreapta spre stanga pasare la semnal.

schimbarea sensului de

*. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii driblin#ului . )riblingul este elementul tehnic care da posibilitatea jucatorului sa se deplaseze in teren fara a se abate de la regula inaintarii cu minge adica pasi. )riblingul poate fi executat prin impingere rostegolire sau lovirea mingii . %onsta intr-o serie de impulsuri imprimate mingii care fac sa ricoseze din sol in raport cu directia impulsiei si viteza de deplasare a jucatorului . )riblingul inalt si jos executat din deplasare acesta fiind determinat de situatia tactica impusa de momentul jocului (dribling pentru protectia mingii cu trecerea din terenul de aparare in cel de atac de depasirea adversarului ) . Se executa cu palma si cu degetele rasfirate formand o cupa inversa ia contact cu mingea pe traiectoria sa ascendenta acoperind o parte a calotei superioare . 'rin flexia bratului din articulatia cotului si a mainii din cea a pumnului se amortizeaza forta ascensionala a mingii care este controlata imediat palma imprima mingii o noua impulsie spre sol print-o miscare a antebratului din articulatia cotului a pumnului si a degetelor conducand mingea pe treiectoria descendeta . &mpulsul dat mingii spre sol va fi orientat putin lateral oblic si inainte fata de jucator unghiul de contact al mingii cu solul depinzand de viteza de deplasare a jucatorului . &ntreg acest ansamblu de miscari este cunoscut sub denumire de (miscare de pompare( . E'ercitii indi(iduale $ - de pe loc din mers din alergare usoara din ghemuit cu mana dreapta cu stanga inalt mediu jos . - cu ocolire de jaloane - micul maraton - cu schimbare de directie trecerea mingii prin fata cu pirueta pe la spate printre picioare Structuri de procedee tehnice $ - dribling orire pivotare pasa - dribling aruncare la cos din dribling

pase in doi incrucisare cu dribling dribling cu schimbare de directie pasa din deplasare schimbare de directie prindere dribling aruncare la cos din dribling.

+. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii opririi intr,un timp . !ucatorul in momentul in care precede prinderea mingii executa o usoara saritura inainte pe orizontala . 'rinderea mingii se face in saritura aterizarea facandu-se pe ambele picioare care vor fi proiectate putin inainte %"% ramanand inapoia poligonului de sprijin al talpilor pentru a anula inertia si a oferi echilibru corpului . "leznele ghenunchii si trunchiul se flecteaza foarte mult jucatorul intrand in pozitie fundamentala . )aca viteza de deplasare care precede oprirea este mare se recomanda ca dupa efectuarea aterizarii propriu-zise un picior sa fie dus inainte trecand in pivotare prin pasire si realizand astfel o noua franare . E'ercitii indi(iduale $ - fara minge usoare sarituri si aterizare in poz fun cu sau fara schimbare de plan - aruncarea mingii in sus saritura prindere si oprire intr-un timp - prindere oprire dupa ricosarea mingii din sol Structuri de procedee tehnice $ - formatie de capitan iesire la minge prindere oprire pasa deplasare - iesire la minge prindere pivotare ./0 pasa deplasare - dribling oprire pivotare pasa deplasare -. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atatrii pi(otarii . Pivotarea prin pasire reprezinta jucatorul oprit in poz fun cu minge in protectia prin lucrul de brate trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot executand o usoara flexie in toate artic acestui picior . %orpul se apleaca spre inainte calcaiul piciorului de pivot se ridica de pe sol si printr-o usoara extensie a articulatiei acestiu picior jucatorul executa o pasire spre inainte cu celalalt picior (oscilant) . 'ingeaua piciorului de pivot pe care se paseste nu ramane intins ci usor indoit din genunchi preluand o parte din greutatea corpului la fiecare contact cu solul . Pivotarea prin intoarcere este o micare asemanatoare celei prin pasire . #sential in aceasta pivotare este descarcarea de greutate piciorului oscilant si impulsul dat de usoara rasucire a umerului trunchiului soldului si a piciorului catre directia intoarcerii . 1a terminarea intoarcerii jucatorul se va afla in poz fun cu baza de sustinere ceva mai mare si orientat pe noua directie . 'ivotare se realizeaza in jocul ofensiv ori de cate ori jucatorul are minge si executa opriri protectia mingii blocaje ofensive fente precum si in jocul jucatorului centru sau pivot . E'ercitii "ara min#e $ - pasiri inainte inapoi cu revenire in poz fun - intoarceri prin pasiri repetate la indicatiile profesorului E'ercitii indi(iduale $ - aruncarea mingii in sus si inainte deplasare saritura prindere oprire pivotare E'ercitii in #rup $ - formatie capitan cu executia opririi si pivotarii in linie cerc . Structuri de procedee tehnice $ - dribling oprire pivotare pasa - iesire la minge prindere oprire dribling oprire pivotare pasa deplasare la coada sirului opus pasarii - autolansare prindere oprire pivotare dribling oprire pasa deplasare - dribling oprire pivotare aruncare la cos - pasa iesire la minge prindere oprire pivotare aruncare la cos . .. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii aruncarii la cos de pe loc cu o mana de deasupra capului . &n poz fun mingea este tinuta in priza asimetrica in dreptul pieptului la nivelul barbiei . 'almele mainii care executa aruncarea se afla inapoi si putin sub minge cu degetele rasfirate si cu cotul orientat in jos flexia bratului pe antebrat formand un unghi de aprox 20 celalalta mana sprijina mingea din lateral cu privire orientata la panou . !ucatorul in poz fun medie este orientat catre cos cu trunchiul putin aplecat inainte cu talpile paralele si departate aprox la niv umerilor . 'iciorul de pe partea bratului de aruncare este cu o jum3tate de talpa inaintea celuilalt . "reutatea corpului este egal repartizata pe ambele picioare pe intreaga suprafata a talpilor . #xecutia aruncarii incepe printr-o tripla flexie a membrelor inferioare care fac ca %"% sa coboare putin in acest timp mingea este ridicata deasupra fruntii in asa fel incat cotul bratului de aruncare sa fie deasupra umarului . $rmeaza aruncarea proriu-zisa prin tripla

extensie a membrelor inferioare concomitent cu ducerea bratelor in sus . &n continuarea miscarii mingea este trecuta de palma bratului de aruncare care se gaseste acum sub minge si paraseste mana ca urmare a unei ultime impulsii data dintr-o flexie palmara pronuntata din artic pumnului miscare de biciuire . 4ratul opus ramane in lateral si in sus constituind element de proiectie a mingii pe ultima parte a aruncarii . &n finalul executiei corpul este extins usor pe varfuri cu greutatea deplasata pe piciorul din fata bratul de aruncare este intins in sus si inainte cu palma si degetele rasfirate orientate in jos si putin in afara . )egetele index si mijlociu ultimele care au atins mingea sunt orientate catre directia aruncarii . 5runcarea folosita in jocul actual pentru aruncarile libere reprezentand si mecanismul de baza pt celelalte aruncari cu o mana executate din deplasare si saritura numai ca difera priza /etodica in(atarii $ - din apropierea cosului .m din unghi de -* - cu modificarea distantei si a unghiului de aruncare - ex in doi aruncatori si pasatori - concursuri cine inscrie mai repede .0 cosuri sau cine inscrie cele mai multe cosuri din .0 aruncari Structuri de procedee tehnice $ - deplasare prindere oprire aruncare la cos - dribling oprire pivotare aruncare la cos - deplasare prindere oprire fente depasire plecare dribling partea opusa oprire aruncare la cos. 0. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atatrii aruncarii la cos din driblin# . )ribling in alergare jucatorul da impuls mai puternic mingii la ultima bataie a acesteia in sol pentru a avea posibilitatea sa efectueze o pasire mai lunga cu piciorul de pe partea bratului de aruncare decat cea normala din timpul aruncarii . &mpulsia mai puternica a mingii in sol coordonata cu aceasta pasire mai lunga permite ca mingea sa poate fi prinsa cu doua maini si dusa spre piept . 5lergarea este continuata cu o a doua pasire pe piciorul opus bratului de aruncare care ia contact cu solul avand rolul de-a bloca si frana viteza de translatie prin rulare calcai talpa pingea transformand energia acumulata in deplasare in forta de ridicare pe verticala . )esprinderea de sol este ajutata si prin pendularea dinapoi spre inainte si in sus a genuchiului celuilat picior cu ducerea coapsei la orizontala . %orpul si piciorul de bataie se extind miscarea de aruncare fiind inceputa de brat prin ducerea mingii deasupra capului bratul formand cu antebratul un unghi aprox drept . 5runcarea la cos este executata in punctul maxim al sariturii corpul fiind intins bratul orientat pe directia aruncarii mingea parasind mana ca urmare a unui impuls dat prin flexia palmara a articulatiei pumnului aceasta determina un final in care palma cu degetele intinse si rasfirate este orientata in jos si putin in afara . 5terizarea se face pe ambele picioare si pet posibil cat mai aproape de locul de desprindere in saritura pentru o eventuala participare la recuperarea in situatia ratarii aruncarii E'ercitii $ - din apropierea cosului . *m la un unghi de -* cu minge tinuta in priza asimetrica se executa pasire pe piciorul stang desprindere in saritura si aruncare la cos cu aterizare pe ambele picioare . - la 6 * m pasire lunga cu piciorul drept apoi cu stangul desprindere in saritura aruncare la cos si aterizare - ,m pasire cu piciorul stang si un dribling pasire luga cu dreptul iar pasire pe stangul desprindere saritura aruncare aterizare - )e la o distanta de 7m driblin pasire cu dreptul stangul desprindere saritura aruncare aterizare Structuri de procedee tehnice $ - aruncare mingii in sus si inainte prindere oprire aruncare la cos - dribling oprire pivotare pasa deplasare cu schimbare de directie prindere dribling aruncare la cos - iesire la minge prindere oprire fenta de aruncare de depasire dribling aruncare la cos - pase in doi din deplasare finalizare aruncare la cos 11. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii aruncarii la cos din aler#are . Se executa ca procedeu identic aruncarii la cos din dribling cu singura deosebire ca mingea ii este pasata jucatorului care urmeaza sa finalizeze . 5cesta in alergare isi coordoneaza in asa fel pasii ca momentul de prindere a mingii sa coincida cu pasirea ceva mai lunga decat in mod obisnuit pe piciorul mainii de aruncare . &n timpul zborului executa prinderea mingii cu doua maini pe care o duce spre piept . )e aici succesiunea complexului de miscari pasire mai scurta pe piciorul de bataie privirea

orientata spre panou bataia desprinderea zborul aruncarea propriu-zisa si aterizarea sunt identice procedeului de aruncare din dribling . E'ercitii pt in(atarea aruncarii a cos din aler#are $ - alergare prinderea mingii pe o pasire mai lunga pe piciorul drept apoi pe stang desprindere aruncare la cos si aterizare pe ambele picioare - succesiunea prinderii mingii urmeaza metodoligia minge luata din mainile profesorului minge usor aruncata in sus de profesor minge aruncata in sus si inainte de executant minge pasata din lateral de catre profesor Structuri de procedee tehnice $ - schimbare de directie prinderea runcare la cos - dribling pasa deplasare prindere aruncare la cos - ex pe tot terenul pasa din deplasare cu doua maini de la piept aruncare la cos 11. Sistematizarea tacticii jocului de baschet atac si aparare . T5%T&%5 &8)&9&)$515 :#15T&5 .x. In Atac )emarcaj : in adancime si lateral &esire la minge 'ozitia triplei amenintari 'atrunderea : pe partea mingii si pe partea opusa )epasire : cu pasire deschisa cu pas incrucisat cu pirueta :ecuperarea ofensiva : dupa aruncarea proprie si a coechipierului In Aparare ;arcaj : normal agresiv la interceptie diferentiat specializat 5ctiuni individuale : interceptia smulgerea mingii scoaterea mingii din dribling provocarea unei angajari . la . capacul :ecuperarea defensiva : blocajul defensiv . T5%T&%5 %<1#%T&95 :#15T&5 6x6 ,x, In Atac )a si du-te &ncrucisarea simpla si dubla 4locajul si iesire din blocaj 5tacul in superioritate numarica )ublajul In Aparare &nchiderea culoarului 5lunecarea =lotarea 5glomerarea Schimbarea de adversar #vitarea blocajului 5parare in inferioritate numerica S&ST#;5T&>5:#5 T5%T&%&& )# #%?&'5 T5%T&%5 *x* In Atac &mpotriva apararii om la om &mpotriva apararii zona =ara jucatori pivoti %u jucatori centru si pivot %u jucatori pivoti In Aparare <m la om >ona

'ressing om la om si zona %ombinata 5daptata 5lternata 12. &escrierea modelului de e'ecutie si metodica in(atarii actiunii tactice indi(iduale depasirea. Tehnica de executie: 9om pleca in prezentarea modelului nostru de la oprirea realizata de atacant concomitent cu prinderea mingii si folosirea ca pivot a piciorului din urma. )in pozitia triplei amenintari atacantul in functie de felul in care este marcat va preceda intotdeauna plecarea in depasire printr-o fenta.5stfel in cazul in care aparatorul se mentine la o distanta ceva mai departata el va trebui sa faca o fenta de aruncare la cos prin care sa il determine pe aparator sa se apropie de el@ )aca aparatorul executa un marcaj apropiat eficienta unei fente de plecare spre stanga cu piciorul de pe aceasta parte determina deplasarea aparatorului in aceasta directie ceea ce ii usureaza plecarea in depasire pe partea dreapta@ :evenirea din aceasta fenta de depasire Adeschisa( si plecarea in depasire cu dribling se va face printr-un pas Aincrucisat( efectuat cu piciorul stang peste dreptul protejand mingea inainte de efectuarea primei impulsii in dribling. )e notat: -lungimea pasului de atac(a pasului Aincucisat()@ -protectia corecta a mingii umerii si piciorul stang constituie un paravan in protectia mingii driblingul cu mana dreapta la o distanta de o latime de corp@ -pastrarea mingii permanenta a unui camp vizual al ansamblului de joc. /ET2&ICA I34ATA!II &E ASI!II$ #tapa .::ezolvarea cu succes a depasirii cere din partea jucatorului un control deosebit asupra: -conducerii mingii cu ambele maini(ambidextrie)@ -protectiei mingii in timpul driblingului@ -schimbarilor de directie in dribling@ -opririlor fentelor si pivotarilor@ -aruncarilor la cos din deplasare si din saritura. #tapa 6:&n invatarea si perfectionarea actiounii de depasire se folosesc si urmatoarele exercitii cu desfasurare pe jumatate sau tot terenul: -fenta de aruncare-dribling-oprire-pasa@ -fenta de aruncare-dribling si aruncare la cos@ -jucatorul fara minge:iesire la minge-prindere-oprire-depasire. jucatorul cu minge:dribling-oprire-pasa si trecere cu ramanere un moment pe post de aparator in fata jucatorului . care depaseste@ -schimbare de directie-alergare-prindere-oprire si depasire@ -pasa-schimbare de directie-prindere si pasa din alergare-deplasare-prindere-oprire-depasire@ -dribling-oprire-pasa-schimbare de directie-deplasare-oprire-prindere fenta-depasire@ -dribling cu schimbare de directie-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-depasire cu aruncare la cos din saritura.!ucatorul pasator devine aparator.)upa finalizare atacantul devine aparator iar aparatorul recupereaza mingea si se deplaseaza pe colt devenind atacant@ -jucatorul fara minge:iesire la minge-prindere-oprire-depasire. !ucatorul cu minge: dribling-oprire-pasa si devine aparator-in fata jucatorul . care depaseste. &n etapa a ,-a a se incadra actiunea de depasire in sistemul de atac in semicerc sau cu un jucator pivot. -joc *x* cu tema pe jumatate de teren si pe tot terenul: Bsunt valabile numai cosurile inscrise din depasire@ Bcosurile inscrise din depasire valoreaza , puncte@ Bcosurile inscrise din depasirea pivotului sau a extremelor valoreaza - puncte. 1%. Combinatia tactica 5da si du,te 5 descrierea modelului de e'ecutie si componentele combinatiei . #ste combinatia tactica fundamentala de atac desfasurata intre 6 jucatori ce poate fi integrata in orice sistem de circulatie ofensiva prin care jucatorul care paseaza patrunde in mod sistematic spre cos in scopul de finalizare. %ombinatia tactica(da si du-te( se realizeaza intre doi jucatori@ jucatorul aflat in posesia mingii o va pasa unui coechipier apropiat dupa care executa o actiune de demarcaj individual cu

directie de cos(realizand o patrundere) pentru a reprimii mingea si a incerca sa finalizeze printr-o aruncare la cos. 5lte forme sau variante ale combinatiei tactice Ada si du-te( ce apar mai des in jocul competitional sunt: Bcu demarcarea celui care paseaza cu ajutorul coechipierului caruia i-a pasat(incrucsarea simpla pe jucator static) sau Bdemarcarea celui de-al treilea atacant prin blocajul efectuat de primul pasator. %<;'<8#8T#1# %<;4&85T&#& ()5 S& )$-T#( &n executia combinatiei tactice Ada si du-te( deosebim mai multe actiuni tactice individuale care constituie mijloace de realizare a respectivei faze de joc si care trebuie coordonate in raport de situatia concreta de joc: a)Transmiterea mingii si intrarea in posesia acesteia de catre partener presupune: Bdin partea celui care executa pasa ca aceasta sa fie precedata de o fenta pentru a determina Aculoarul( de pasare prin mutarea atentiei aparatorului spre o alta directie si Bdin partea primitorului castigarea prioritatii de plan fata de aparatorul direct in raport de minge prin executia unei Aiesiri la minge( si de folosirea momentului de intrare in posesia mingii drept faza initiala pentru actiunea sa urmatoare. b))emarcajul individual al pasatorului urmat de patrundere cu directie de cos folosind in acest scop urmatoarele mijloace: B'atrundere directa catre cos(prin surprindere) din pozitie statica@ B=enta de plecare pe directia opusa si patrundere pe partea mingii@ Bplecare falsa cu schimbare de directie si patrundere pe partea mingii. Sunt cunoscute drept clasice patrunderile a caror deplasare in teren descriu literele 1 % sau S in functie de pozitia initiala in teren si demarcajul pe care-l realizeaza cel care executa actiunea de patrundere. c)'asa de angajare a patrunzatorului va trebui sa fie precedata de elemente de Ahartuire( a aparatorului direct(fenta de aruncare la cos de la semidistanta fenta de depasire) efectuate in scopul de a impiedica pe acesta sa contribuie la intrajutorarea apararii prin inchiderea culoarului de patrundere. 1). Contraatacul 6 "aze 6 principii de des"asurare 6 continutul tehnico,tactic 6 tipuri . %a definitie contraatacul reprezinta trecerea organizata si in viteza din aparare in atac cu scopul de a surprinde aparatorii in inferioritate numerica. %u alte cuvinte contraatacul inseamna a ataca inainte ca apararea sa fie organizata. %ontraatacul trebuie inteles ca o faza colectiva de echipa putand fi considerat si un sistem de atac cu aplicare temporara avand principii clare de desfasurare care au ca scop surprinderea apararii in inferioritate numerica sau pozitionala si finalizarea atacului precedata de 6-, pase. 7A8E9E C23T!AATACU9UI$ &ntrarea in posesia mingii reprezinta momentul de declansare a contraatacului.5nticiparea intrarii in posesia mingii reprezinta un rezultat al gandirii tactice a jucatorilor care sesizeaza momentul oportun de intrare in posesia mingii acesta putand fi repunerea mingii din lateral repunerea mingii dupa cos marcat interceptie recuperari defensive.%unoscand aceste posibilitati de intrare in posesia mingii jucatorii vor incerca declansare contraatacului in orice situatie care permite acest lucru fie direct la varful de contraatac fie la coechipierul cel mai apropiat si mai bine plasat. Trecerea in terenul de atac reprezinta cea de-a doua faza a contraatacului faza care include trei momente foarte importante: Bpreluarea momentana a sarcinilor pe post:lansatorul cel care intra primul in posesia mingii intermediarii si varfurile de contraatac@ Bcirculatia jucatorilor care se desfasoara conform unor atribute determinate de rolul postului pe care il ia fiecare jucator in aceasta faza raportat insa si la plasamentul adversarilor.%irculatia jucatorilor se va face in linie dreapta in maximum de viteza pe o suprafata larga si pe culoare prestabilite central sau lateral. Bcirculatia mingii include lansarea contraatacului care poate fi facuta:direct prin dribling prin pasa lunga transmisa direct la varful de contraatac sau printr-o pasa scurta la unul dintre intermediari.%irculatia mingii trebuie sa fie rapida pasele date in adancime pe pozitii viitoare puternic precis si in mare viteza. =inalizarea se realizeaza in principiu ca urmare a rezolvarii (atacului in superioritate numerica( prin aruncare din apropierea cosului(din dribling alergare sau saritura) urmata de dublarea jucatorului cu minge in vederea recuperarii ofensive a mingii in cazul nereusitei aruncarii sau daca finalizarea nu poate fi realizata pentru a se putea asigura continuitatea ofensiva prin trecerea in atacul rapid.

!I3CI II I3 &ES7ASU!A!EA C23T!AATACU9UI 5sigurarea posesiei mingii-un factor foarte important in asigurarea posesiei mingii este anticiparea acestui moment.&n situatia in care nu se obtine posesia mingii ca urmare a primirii unui cos sau ca urmare a comiterii unei infractiuni da catre echipa adversa sunt foarte importante masurile tactice luate de echipa in aparare si anume marcajul la interceptie (triunghiul defensiv din saritura( si Ablocajul defensiv(. Scoaterea rapida a mingii din suprafata de restrictie.5ceasta se poate realiza prin dribilng cea mai moderna si mai putin riscanta formula de realizare a trecerii mingii in terenul de atac fie prin pasa.&n aceasta ultima solutie trebuie impus tuturor jucatorilor participarea la contraatac participare ce include deplasarea lor cat mai rapida pentru realizarea demarcajului si crearii culoarului de pasare.'asa lunga cea care depaseste linia ultimului aparator este de mare eficienta ea este insa cea mai dificila pasele scurte sunt cele mai recomandate mai ales atunci cand adversarul dispune de o buna repliere defensiva. Sustinerea jucatorului cu minge reprezinta un principiu foarte important in pastrarea posesiei mingii ca urmare a unei ratari a varfului de contraatac aceasta realizandu-se prin dublaj. 'recizarea culoarului de circulatie a mingii: Bpe mediana terenului prin dribling realizat de recuperator-lansator sau de intermediari care tot prin dribling realizeaza trecerea rapida in terenul de atac@ Bpe unul din culoarele laterale in urma unei pase efectuate de recuperator intermediarul dribland de-a lungul liniei laterale sau pasand tot pe culoarul lateral unui varf de pe aceeasi parte cu el. C23TI3UTU9 7I8IC SI TEH3IC2:TACTIC A9 C23T!AATACU9UI :ealizarea contraatacului depinde de modul in care fiecare jucator isi realizeaza sarcinile ce-i revin din momentul intrarii in posesia mingii dar acestea nu pot fi realizate decat pe fondul unei foarte bune pregatiri fizice tactice si tehnice.&n cele ce urmeaza vom puncta calitatile si deprinderile tehnicotactice ce trebuiesc stapanite de jucatori. )in punct de vedere fizic:dezvoltarea vitezei de deplasare reactie si executie dezvoltarea rezistentei in regim de viteza. )in punct de vedere tehnic:elementele de miscare in teren:sprinturile opririle sariturile pasele lungi cu o mana de pe loc si din deplasare pasele scurte driblingul cu toate variantele lui aruncarile la cos din alergare din dribling din saritura. )in punct de vedere tactic:recuperarea defensiva si ofensiva interceptia demarcajul dublajul atacul in superioritate numerica 6x. ,x. ,x6. TI U!I &E C23T!AATAC 5.%ontraatac direct Bcu dribling efectuat de primul jucator intrat in posesia mingii@ Bcu pasa directa la jucatorul varf de contraatac 4.%ontraatac-dupa modul de folosire a culoarelor:median lateral pentru jucatori si minge. %.%ontraatac cu un varf sau cu doua varfuri cu un intermediar si un varf cu un intermediar si cu doaua varfuri cu doi intermediari si un varf cu doi intermediari si doua varfuri. 1*. Bazele tactice in atac 6 principii 6 "aze 6 "orme . ':&8%&'&&1# 5T5%$1$& 'rincipiul atacarii cosului advers: 5plicarea acestui principiu constituie nota specifica a atacului determinand orientarea tuturor actiunilor in directia realizarii scopului imediat al fiecarui atac.'rincipiul atacarii cosului trebuie sa stea la baza stabilirii conceptiei de atac a echipei precum si la baza circulatiilor tactice care cunt utilizate in pregatirea atacului. &n cadrul sistemelor de atac aplicarea acestui principiu se realizeaza prin orientarea circulatiei de minge si de jucatori in adancime catre cos.#ste principiul de baza al atacului modern-determinat de scurtarea duratei atacului. 'astrarea posesiei mingii reprezinta conditia esentiala a atacului 5plicarea acestui principiu presupune a nu se pierde mingea decat ca urmare a unei aruncari la cos inscrise sau ratate.5tacul trebuie astfel desfasurat incat sa se termine cu aruncarea la cos motivata tactic.'astrarea posesiei mingii in actiunile individuale se realizeaza printr-o buna protejare a ei.&n actiunile colective posesia mingii se realizeaza printr-o buna circulatie tactica prin echilibru defensiv si prin actiunea de dublare. 5daptarea atacului la specificul apararii 'entru ca jucatorii in atac sa manifeste initiativa si sa-si impuna ritmul de joc este necesar sa tina seama de particularitatile apararii adverse si sistemul de aparare folosit.&n functie de aceste

particularitati ei trebuie sa aleaga si sa aplice in joc actiunile individuale si colective cat si sistemul de atac cel mai indicat. 5daptarea atacului la specificul apararii reprezinta initiativa jucatorilor de atac in situatiile concrete noi aparute in procesul de joc. 'rovocarea aparatorilor de a comite greseli si valorificarea acestora <rganizarea si pregatirea atacului urmareste sa invinga rezistenta apararii contracarand masurile pe care le-a luat pentru a nu permite insrierea de cosuri.'regatirea atacului determina adversarul sa faca greseli care-l pun in inferioritate in lupta directa cu atacantul.5ceste greseli trebuie valorificate ele oferind conditii mai usoare de rezolvare a actiunilor finale. 7A8E9E ATACU9UI &ntrerea in posesia mingii 'entru a putea desfasura atacul echipa trebuie sa fie in posesia mingii.&ntrarea in posesia mingii constituie in consecinta prima faza a atacului. 'entru a realiza aceasta prima faza a atacului este necesar a se lua o serie de masuri in aplicarea apararii.5ceste masuri se realizeaza printr-o justa repartizare a adversarilor prin initiativa si printr-un amplasament corect al aparatorilor care trebuie astfel efectuat incat sa favorizeze in egala masura atat intrare in posesia mingii cat si continuarea imediata a acestei faze cu actiuni de atac. &ntrarea in posesia mingii se realizeaza prin actiunile de interceptare smulgere urmarire si recuperare a mingii ricosate din panou sau inel.)e asemenea se mai poate intra in posesia mingii la angajarea intre doi sau ca urmare a unei infractiuni comise de adversar. Trecerea in terenul de atac poate fi considerata ca o faza sau un mijloc de pregatire a atacului.Trecerea jucatorilor sau a mingii in zona de atac trebuie sa se desfasoare in mod rapid.< buna trecere in terenul de atac trebuie sa surprinda apararea adversa dezorganizata iar in acest caz atacul poate finaliza fara a mai fi necesara faza de asezare in dispozitiv si de pregatire a atacului(atacul rapid). Trecera in atac se poate realiza prin trecere rapida sau prin trecere prin combinatii.#a se realizeaza prin circulatie de minge si de jucatori.Se urmareste ca mingea sa ajunga in cel mai scurt timp in apropierea panoului advers inainte ca toti aparatorii sa se fi repliat. <cuparea dispozitivului de atac constituie o faza obligatorie nu numai in cazul cand apararea adversa s-a organizat.<cuparea dispozitivului de atac trebuie sa constituie o continuare fireasca a trecerii in atac fara intreruperi in circulatia de minge si de jucatori.#a trebuie sa dureze cat mai putin. 'regatirea atacului #ste o faza importanta a atacului scopul ei fiind acela de a crea unuia sau mai multor atacanti un plasament si pozitii cat mai favorabile din care sa poata arunca la cos nestingherit.'regatirea atacului consta dintr-o serie de actiuni tactice individuale si colective.Succesul lor este conditionat de numarul si gradul de insusire a procedeelor tehnice si de gradul de dezvoltare a gandirii tactice.&n baschetul modern dureaza foarte putin urmarindu-se permanent atacarea cosului(,-- pase). =inalizarea atacului aruncarea propriu-zisa la cos constituie actiunea cea mai importanta.5plicarea ei in joc cere mult discernamant din partea jucatorilor.< aruncare la cos nemotivata poate strica tot ce a rezolvat bine atacul pana atunci. :ecuperarea la panou-urmarire in atac-reprezinta ultima faza a atacului.:eusita acestei actiuni sporeste considerabil numarul de atacuri.Sunt multe cazuri in care unele echipe desi realizeaza procentaje slabe la aruncarile la cos din actiune castiga jocurile deoarece reusesc sa recupereze mingiile din aruncarile ratate. 'roblema recuperarii a fost unul din motivele care au determinat folosirea pe scara larga a jucatorilor inalti.&n jocul modern se pune un accent deosebit pe castigarea mingiilor din aruncarile la cos nereusite.:ecuperarea se efectueaza dupa aruncarea proprie si dupa aruncarea coechiperilor. 72!/E9E &E 2!;A3I8A!E A ATACU9UI =orma generala de organizare si coordonare a actiunilor atacantilor constituie ceea ce numim sistem de atac. #lementul care serveste la diferentierea unui sistem de atac fata de altul il constituie prezenta unuia sau mai multor jucatori specializati care determina modul de distribuire si de realizare a sarcinilor celorlalti atacanti.5cesti atacanti specializati sunt jucatorul pivot si centru. &n jocul de baschet deosebim urmatoarele sisteme de atac: a)sisteme fara jucatorii pivoti@ b)sisteme cu pivoti c)sisteme cu centrii d)sisteme cu pivoti si centrii. &n cadrul fiecarui sistem se folosesc diferite variante caracterizate prin dispozitivele de atac si circulatiile tactice utilizate in pregatirea atacului.

1+. Bazele tactica in aparare 6 principii 6 "aze 6 "orme. ':&8%&'&&1# 5'5:5:&& 4aschetul modern nu poate fi conceput decat avand la baza practicarii lui o serie de principii si reguli tactice bine precizate care insusite si aplicate creator permit desfasurarea unui joc la nivelul exigentelor actuale 5pararea cosului constituie principiul cel mai important exprimat si sub forma de a impiedica adversarul sa inscrie puncte se refera la apararea cosului impotriva aruncarilor dar si actiunilor finale ale atacantului catre zonele cat mai departate de cos &ntrajutorare apararea trebuie sa aiba un caracter colectiv fiind concretizat printr-o serie de actiuni de colaborarea intre jucatori . %a reguli mentionam - ajutor de la aparatorul din apropierea panoului si lupta impotriva atacantului cu minge - aparatorul al carui atacant executa depasirea - aparatorul al carui atacant este un bun aruncator la cos de sub panou 5daptarea apararii la specificul atacantului advers si propriu tactica jocului de baschet se caracterizeaza prin adaptabilitate . 5ceasta este dictata de particularitatile adversarilor si coechipierilor precum si de unele conditii concrete ale jocului . 5cest principiu trebuie inteles ca o modificare a sistemului a formelor si actiunilor de aparare folosite la cerintele impuse de atacul advers . )eterminarea adversarului sa comita greseli si valorificarea acestora orice greseala comisa in manevrarea mingii in efectuarea diferitelor procedee tehnico-tactice trebuie valorificata imediat de aparator cautand a intra in posesia acesteia si mai mult chiar aceste greseli nu trebuie asteptate ci provocate . 1upta pentru intrarea in posesia mingii desfasurarea jocurilor de baschet dovedeste ca victoria apartine echipelor care au superioritate in numarul atacurilor efectuate si deci au fost de mai multe ori in posesia mingii apararea trebuie sa fie activa aparatorii cautand mijloace regulamentare sa preia posesia mingii cat mai repede in actiunile de atac ale adversarilor acest principiu este caracteristic apararilor moderne. 7A8E9E A A!A!II #chilibru defensiv este o faza a apararii care aplicata corect contribuie la preintampinarea contraatacurilor adverse . #chilibrul defensiv consta in anumite masuri de aparare preventive luate de echipa aflata in atac in timpul organizarii unei actiuni finale de aruncare la cos . Scopul echilibrului defensiv este triplu a) reorganizarea pregatirii atacului in caz de esec b) trecerea organizata in aparare dupa pierderea mingii c) asigurarea unei aparari temporare a cosului pana la retragerea tuturor aparatorilor in dispozitiv 'ierderea posesiei mingii faza care determina trecerea echipei din situatia de atac in cea de aparare .'ierderea posesiei mingii poate fi determinata de : a) aruncare la cos reusita C pierdere normala b) arunc la cos nereusita C pierdere pluzibila c) comiterea unor infractiuni sau pierderi de minge C pierdere anormala <prirea contraatacului advers efectuat ca urmare a interceptarii mingii de catre adversar revine jucatorilor care ar asigura echilibrul defensiv . #i vor actiona unul la jucatorul care intra in posesia mingii si incearca sa lanseze contraatacul celalalt la varful de contraatac .&n cazul lansarii contaraatacului ca rezultat al recuperarii defensive oprirea lui va fi efectuata de jucatorul aflat in imediata apropiere a aparatorului devenit atacant prin intrarea in posesia mingii :etragerea D :eplierea este actiunea care conditioneaza succesul celorlalte faze care urmeaza in aparare cu exceptia celor care incearca oprire contraatacului si se efectueaza respectand anumite reguli : a) retragera se face cu spatele pentru a se putea urmari mingea si atacantii b) alergarea se face in linie dreapta spre propriul cos si in plina viteza c) replierea se executa succesiv incepand cu jucatorii din apropierea liniei de centru d) se vor incerca actiuni de interceptie a mingii in special cand jucatorii repliati sunt in situatie supranumerica <cuparea si organizarea dispozitivului de aparare faza ce incepe o data cu retragearea jucatorilor in aparare impiedicand atacanul sa inscrie cos si in acelasi timp isi organizeaza zona de aparare barand caile de acces spre cos . 5pararea propriu-zisa consta in aplicarea actiunilor individuale si colective in cadrul apararii . #a are un caracter organizat si scoate in evidenta relatia atacant aparator precum si gradul de pregatire al acestora. $rmarirea si recuperarea defensiva constituie ultima faza a apararii ea are loc in cazul in care s-a aruncat la cos si s-a ratat . 72!/E9E &E 2!;A3I8A!E A A A!A!II

=ormele apararii constau din sistemele in care se organizeaza si se coordoneaza activitatea jucatorilor din aparare . &n evolutia jocului de baschet s-au conturat trei sisteme de aparare : aparare om la om aparare in zona aparare in presing .