Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici. Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora. care determina implicit si cresterea vitezei. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor. medii si mari). cresterea fortei maxime.Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare. Specifica pentru viteza este a doua sarcina . persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. cand baietii le agaleaza pe fete. in functie de dimensiunile corporale.De asemenea. posibilitatea de dezvoltare ale sale. Astfel. care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective.55 kg. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului.W. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi. .Greh (1972). se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. De asemenea.Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. marimea vitezei depinde de nivelul fortei.de asemenea. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode. vor lamuri aceasta problema..Cercetarile actuale. cu 0. progresul primilor este superior pentru tot restul vietii. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete).Incepand insa de la varsta de 11 ani. in toate cazurile.3 sec. 2. o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).1 sec.Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora. pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1. vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei.5 kgm/sec.viteza mai mare). Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie. revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza). in toate conditiile.in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii. care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale. alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec.

determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. Cresterea concentratiei enzimelor. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate. ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare.8-6. viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. ca viteza de reactie depinde. ca urmare a efortului fizic. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba.3. coprodus final al acestui tip de glicoliza. aruncarea greutatii ect. transmiterea semnalului prin caile motorii. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe. II. care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza). analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii. Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica.).(alergarea pe 100m. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic.3-6. cum sunt cele de viteza. mai multe forme de manifestare a vitezei. Putem aprecia. deci. In eforturile pana la 10sec. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata. 5. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. si peste.Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic. care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover). Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate. 4. inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. de calitatea fiecarei dintre . Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta. 3. de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant. cu ponederi diferite. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic. Prin antrenamente speciale (durata efortului.9).4) si in sange arterial (6. aparitia axcitatiilor in receptor. 2. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor. Muschiul scheletic este.Asa cum aminteam anterior. Dintre cele mai importante amintim: 1. in special CP si de glicogen. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange. Daca efortul se mentine pana la 50 sec. in final. nu are loc numai in muschi.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata.

trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. dupa efectuare serviciului. la semnal luminos. sau a lovoturii de atac. De exemplu. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. se elaboreaza raspunsuri adecvate. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. componenta importanta a reactiei complexe. incat se aproprie de reactia simpla. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi. Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. bine insusite. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare.componentele respective. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. un jucator de volei. in primul caz. precum si de mai multe aspecte psihologice. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic. cu ponder mare. Din punct de vedere a teriei informatiei. mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport.sa aleaga planul de actiune. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul. Aceaste elemente. de reula stereotipe. Astfel. astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. sa aprecieze directia si viteza de zbor. In cel de-al doilea caz. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. pocnetul pistolului la start). decat se poate egala cu zero. care intra in componenta perioadei de latenta. Aceasta sta la baza vitezei de decizie. timpul de latenta este de 180 msec. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. o conditie de manifestare a . La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. se realizeaza in conditii in care de multe pri. Pentru diferite situatii prezumtive.. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers. Masura nedeterminarii se numaste entropie. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. cum este cazul reactiei simple. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. In general. sa inceapa realizarea planului. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. a unui loc pe podium. la durere 800msec. in sport. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. in schimb. Acest tip de reactie se intalnesc. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. care apare insa inopinot (de exempli. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare.

de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda. crescand proportional si intesitatea efortului.). Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport. supletea si mobilitatea articulara. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase.celorlalte tipuri de viteza. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). sau gradului de insusire a deprinderilor. aciclice si combinate. Actele si actiunile . Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. denumita de unii autori capacitatea de demaraj. De asemenea. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos. notiuni prezentate anterior. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). fenta si aruncarea la cos etc. in haltere. Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare. deoarece. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. In sport. precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. ciclice. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp. intensitatea este data de incarcatura). intrand in relatie cu alte calitati motrice. de altfel. ceea ce creaza un regim aproape izometric. de pilda. si alternarea contractiilor cu relaxare. in specialforta. frecventa scade substantial. Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara. Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. nereusind sa realizeze scurtari complete. cu atat viteza este mai mare. Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. ce asigura. care la randul sau este puternic conditionat genetic. este specifica sportivilor bine antrenati.4. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). cum sunt: forta. Contractia puternica a muschiului.

Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. de asemenea.exercitiul sa fie foarte bine insusit. 60 m. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. contraatacuri.) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . De obicei. 3-4 reperati x 15-20 secunde.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime. 10-15 m pana la 50 m. volumul si duratelor de lucru. -pentru dezvoltarea vitezei. Refacerea functiilor vegetative. recuperarea datoriei de oxigen. in cazul eforturilor anaerob-aerobe).) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. 150-200 m. intre repetari. din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere. ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. in atletism. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. atacuri rapide. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. dupa un effort. 100-200 m. in natatie. In functie de tipul de viteza care se dezvolta. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. in canotaj. totusi. se vor prefera. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime. dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. deci odihna activa. exercitii de respiratie etc. Imediat dupa efort. in principal. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde.etc. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. 100 m si 200 m. In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. nu este uniforma. stafete. combinatii de 2-3 procedee tehnice. secventa de joc. in patinaj. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. jocuri dinamice etc. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime.

caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale). dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii. In sinteza.forta mobilitate. etapa precompetitionala si in perioada competitionala. ca atare. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. diferite procedee la lupte etc. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu. aruncari cu obiecte grele. si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata.). stare greau de depasit. In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza. care necesita intensitati deosebite si. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv.5. II. aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului.). intensitatea si pauza. de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire.dupa Platonov. se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: . Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate. In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere. se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale. In antrenamentul sportivilor de performanta. pana la 85% din capacitatea maxima. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime. la saritura in inaltime. fiind realizata diferite.5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). In aceste conditii. In acest scop. marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii. utilizarea tractiunii mecanice si altele). Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. De exemplu. durata efortului.

de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C). in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex).metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1.reactii cu alegerea unui raspuns. . A.reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante. -metoda alternativa: cresterea vitezei.metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata). Viteza de cursa (m/sec.metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice. 2. maximale si submaximale. . atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia. -metoda intrecerii. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru.reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate). -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: . in functie forma de manifestare ce se vrea influientata. Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei.) 10 9 8 7 6 .reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului. Tharstenson si colab.Matveev.L. . o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie). Viteza in functie de durata efortului. -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor .metoda jocului . .Novicov si colab. -metoda stafetelor si jocurilor. -metoda repetarilor in tempouri submaximale. reducerea distantei obiectului fata de subiect. (1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: . -metoda intrecerii cu ³handicap´. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime. repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor). in final.P.D. (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat.

-metoda senzoriomotrica. -metoda jocului. in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. -metoda intrecerii. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec.) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. -metoda intrecerii. probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. . Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca. prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. precum respectarea regulilor de aplicare. sex nivel de pregatire. cele mai eficiente. Dintre acestea. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ . In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. numai o forma de manifestare. cu exercitiile standardizate si rationalizate.fractionata). de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului).5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. ale particularitatilor de varsta. organismului sa fie refacut. o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. In acelasi timo. maximale si deceleratie). perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc. In sportul de performanta. dupa eforturile de antrenament. cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). Aceste aparte se integreaza. care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. in rare situatii. h. Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei. Combinarea acestora. la tetarea. -metoda intrecerii. probele de teren se confunda. si 1 minut. in dese cazuri. min. de regula.

.

Termenii de pregatire fizica. factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. I. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. motricitatea. Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod . prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice. D. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. autorii D. 2. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica.Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. Se considera ca factorii fizic. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. factorul tehnic. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate. iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. de care se ocupa strategia instructionala. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului. capacitatea tehnica. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. capacitatea functionala si de refacere. referitor la cei trei factori de esenta motrica. comportamentul tehnic. Evulet COlibaba. dimensiunile somatice. Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. Evulet Colibaba si I. Din punct de vedere terminologic.indicii de sanatate. factorul pregatirii teoretice.

.F. componenta motrica.normal si la nivel superior. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. schema corporala. actiuni motrice si miscari care incorr parti. b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului.F. coordonarea generala si segmentara. Colibaba si I. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu. imbogateste fondul general de deprinderi motrice. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea. lateralitatea. la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala. faze sau momente din exercitiile in concurs. Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta.F. O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D.G. psihomotrica si componenta functionala.S..Sp. b)capacitatea de autoapreciere. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice. care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. perseverenta. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire.). ca o conditie hotaratoare a performantei. rezistenta.C. forta si mobilitatea ). Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii.F.F. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar.) si pregatirea fizica specifica (P. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza. care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. viteza. chinestezia. intre aceste doua componente. rezistenta si indemanare. si capacitatea fizica specifica ± C. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport. existand o stransa corelatie. capacitatea fizica selectiva . Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului).S. echilibru static si dinamic. viteza de reactie.G. M. componenta somatica. pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica. Bota. de repetitie si de executie. c)increderea in fortele proprii. coordonarea perceptivemotrica.motrice. Evulet.

jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge. indemanare. . . dribling).viteza de executie . Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza. suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie. coechipieri si adversari.reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta. recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive.reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. care in practica nu pot fi separate. rezistenta si mobilitate (supletea).viteza de angrenare .exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari. Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului.viteza de deplasare (integrala) . ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie.suportarea durerii. Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal. de viteza ce-i este imprimata. Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: .viteza de reactie .miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze . . . Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: . etc. baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului.viteza de repetitie . fortza.viteza de intuitie sau de optiune.

segment mai putin indemanatec. manifestata in formele ei de reactie. la fotbal.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea. . ea asigura adesea. de deplasare. conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul. viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului.fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului.indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea. . precizia.in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica. pe ansamblu echipei. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele. viteza de reactie. Privitor la calitatea motrica indemanare.indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal. ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului. viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei. varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii. fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului.in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei. selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. . necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur. usurinta.referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. de reactie.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana. viteza de joc. . in minim de timp fazei si jocului.jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid.acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor. .in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. . a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge. . cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. de deplasare. . . capacitatea de orientare spatiala. precum si cu o eficacitate sporita. . viteza de gandire plus eficienta gestului motric. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. deplasare precum si de transmitere. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: . de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final. . capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii. .viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii.in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica. circulatie si manevrare a mingii. .viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor. .

in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare. corectitudinea tehnicii de executie. dar mai ales o imbinare perfecta a lor. chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. precizia si oprtunitatea loviturii. .forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare.forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului. .forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc.dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul. viteza de aplicare a loviturii. adica 90 de minute de effort. efectuarea a numeroase sarituri.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii. viteza de sosire a mingii. cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice.. Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. In . solicitand calitati motrice. forta de joc a fiecarui jucator. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. .in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). desprinderea de pe sol. tehnica de efectuare a acestei lupte. psihice si tehnice deosebite. care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. . care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste. forta de invingere a conditiilor de mediu si teren. este intins. volumul masei musculare. la aruncarea de la margine. in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. in sariturile de pe loc si in sariturile portarului).exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. fentele sau schimbarea de directie. san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului. forta de lovire a mingii. procedee. Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc. . forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii.fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. desprinderea de pe sol in plina viteza. . . rolul rezistentei iese clar in evidenta. parcurgerea a 10-12 km. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. Dupa 60-70 minute de joc.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala. etc. dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale. daca n-au o buna pregatire fizica.

dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata. rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate. intr-o forma particulara. fiind tot timpul alta. . Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. A. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. inclusive cea a membrelor inferioare. Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate. sprintul. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. . Consideratii referitoare la rezistenta: . lupta cu adversarul).jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. in functie de situatia create. sariturile. specifica. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului. .puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii. mai este denumita si ³forta-viteza´. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. . in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii. de grupele musculare angajate in effort. sau reconsiderat aceste date. .imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea. pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului. care este intr-o continua schimbare. inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie. da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc. executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori. de tipul solicitarii´. darn u excesiv de voluminoasa. musculatura fotbalistului. trebuie sa fie puternica.in fotbal rezistenta nu este numai generala.trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C. tactice ale unei actiuni de joc. in conditii de viteza si forta. . rezistenta la eforturi repetate de forta.rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel. . tehnice.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite. Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. rezistenta la solicitarile fizice.in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului. . . acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului. rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului.

indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. . puterea de start. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii. .preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec. pe o perioada de timp relative mare.. .indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii.nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura. ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite. . in conditiile unor contractii rapide. .executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. puterea de desprindere. .jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: . pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec. cu efecte notabile. sarituri. puterea de acceleratie si puterea de decelerare. pe o durata mare de timp.rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata.cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date. . puterea reactiva. dar sportivul produce forme mixte.in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi.forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima. schimbari de directie .viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici. nu se amelioreaza o singura capacitate. a unei adversitati directe. etc. sprintrui. bazate pe invingerea unei rezistente. deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create. majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ . care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice.. . Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: . . accelerari. in maxim de viteza. sa cuprinda elemente tehnico-tactice. . care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: . numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti. care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive.incat sa constituie o greutate inutila.

25. 3. prin stabilirea unui numar optim de repetari. 2. inapoi + 5m. 5m. prin folosirea metodelor. sprint inainte.alergari de 5m. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. inainte + 10m. prin temp-ul si ritmul executiei. 2.se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. b) 10m.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive. in acceasi maniera alternativa. in sisteme precise de actionare. 5m. 5. b) 5m. dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. . 4. 5m inapoi. sprint maxim.. 5m. 5m. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori. distantele si pauzele dintre repetari. Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . . . 9. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. mers. la stanga. 15. durata executiilor.joc de handbal 2 x 20 min. lateral dreapta + 5m. pe un teren redus. 10.combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m. si 5m. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba. atunci cand nu dau randamentul scontat. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. . procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3.se alearga 5. mers. 8. inapoi. valoarea incaturilor. 10m. prin testari periodice ale valorilor atinse. pentru ca. 10m. . dependent de acestea. in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. 20.tennis cu piciorul. 7. a volumului si intensitatii efortului. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m. inainte + 5m. dupa care se reia alergarea. sprint maxim. in urmatoarele combinatii: a) 5m. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice. alergare usoara. inainte. . sprint inainte + 5m. inapoi.joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul. sprint . sa se intervina cu modificarile necesare. prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice.. 6. handbal un gol.joc de rugby. fotbal . la dreapta x 10 ori. alergare laterala. 5m. alergare usoara si 5m. joc continuu.1.joc d baschet. c) 15m. prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive.alternative. Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: . . care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare. lateral.

5. sprint inainte. .. b. spint inainte 10m. Program pentru dezvoltarea vitezei pure: .alergarea in panta usoara. doborarea de pe banca de echilibru. simularea preluarii mingii.jocuri si stafete.efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite.joc 3:1 pe directia portii.lupta cocosilor. (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . . (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice). realizat cu mijloace specifice jocului: . pentru viteza de reactie: a. tractiuni.gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere. intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7. 5m alergare laterala. leapsa. Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m.joc 2:1 pe directia portii. mers 5m. prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta. . .2:1 intr-un spatiu delimitat. la semnale vizuale: . cu o singura atingere a mingii. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului). .executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului. in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. lunga de circa 100-200-300 m.joc 3:3 la doua porti mari. mers. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor.Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii.maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului). . 4. la semnale tactile: . viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate. lejer cu deplasare laterala. . in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare. 5m. 8. Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: . oprire brusca. 10m sprint maxim. intoarcere scurta. in viteza maxima. .luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie. a. saritura la cap. sprint inapoi 10m.idem efectuatate la semnale inverse.pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare.impingeri. 6. cadere si ridicare urmata de saritura la cap. alergare cu spatele 5m. la semnale sonore: . .10m.

sprint dupa minge si reluarea pasarii.pase. . cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir. 2. . ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat.sezand: aruncarea mingii cu mana sus. 10. . cu ..din suvieca dupa pasarea mingii. conduce si se reia exercitiul. distanta paseaza direct. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m. extensia bratelor.stafete si jocuri dinamice (leapsa.pase in doi in maxim de viteza. unul de celalalt. . Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. lovirea ei cu capu la perete. autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii. de poarta. ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc. C. de adversitate. preia mingea.exercitii cu mingea. care se intoarce rapid. . in ritm lent si egal. alergare inapoi cu spatele 3m. mingea frige). dupa un numar de repetari stabilite . Jucatorul executa in viteza maxima. si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie). ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. 30 repetari. .. dupa fiecare lovire. .se realizeaza in doze de 5.pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: . intre doi jucatori .exercitii cu doua mingi.. . situat la 25m. jucatorii schimba locurile intre ei. fereste-te de 4 mingi.trei jucatori asezati in linie la 5m.doi jucatori. A si B.jucatorii asezati in doua siruri. .din usor departat. jucatorul A.jucatorul. .mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. fiecare cu mingea. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat. fara intrerupere intre exercitiile circuitului... sprinteaza. trunchiului si picioarelor din pe fata culcat. isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa. Exercitii pentru viteza de executie: . de colaborare. stau in linie la 3m. sprinteaza. cu fata de acceasi directie.individual cu mingea la picior conducere. . fara ca mingea sa atinga solul.exercitii contraconometru. 20. B. cu mingea. la distanta de 5m.. cu picioarele la nivelul umerilor. . unul dintre ei dupa fiecare executie..doi jucatori la 20m. 25. unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei.exercitii de perechi: de imitare. . cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. genofelxiuni. . . bricege. 15. o trimite pe langa B. la 15m. . Exercitii pentru viteza de deplasare: . iar cand s-au apropiat la 2-3m. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m. sare peste acesta si suteaza la poarta. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1.doi jucatori. se ridica haltera la piept si de aici sus. jucatorii trec repede in sezand. dupa o preluare de control. ridicarea rapida si preluarea mingii. stau fata in fata.

.sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. cu jucatorul in spate. . . Program de dezvoltarea fortei pe perechi . de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate. Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: .. 3.se alearga 50 d m.idem din stand cu genunchii jumatate flexati. . dupa care rolurile se schimba. 9. pauza. celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca.. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate.pase in doi cu mingea medicinala.amandoi jucatorii prinsi de brate. timp de un minut. incearca cu partenerul pe umeri. fixate pe umeri.mers pe bicicleta 5-10 km. Jocuri sau alte actiuni pe nisip. ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea.. Sporturi complemntare .1. Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. in echilibru.. genuflexiuni.din pozitie in picioare. o data pe varfuri. 6. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori..impingere timp de 6 sec. intr-un spatiu delimitat de 2m. usore sarituri pe varfuri (5. de 5 ori cate 30 de sec. . . o data pe toata talpa. 4. se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie. cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec. cu 10-20-30 sec. (6 ori). intr-un perete.cu halter ape umeri. se ramane asa timp de 6 sec.2x2. Varianta executie individuala: . cu contractie izometrica de 6-12 sec.lupta cocosilor. pentru a-l dezechilibra pe partener..din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min. de 6 ori pe fiecare picior.inot 20 min. 10. de lupta. .din aceeasi pozitie.. . 20 repetari-2 serii). jucatorii pe perechi de greutate apropiate. . . timp de 6 sec.un jucator sta in 4 labe. tragerea piciorului inainte sus.se executa genuflexiune lenta.in pozitie de flexie totala. alternative. 4.cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol.inaltarea pe varfuri. . din culcat dorsal-1 min. . . 8. . cu o greutate de 20 kg. sustinuta in maini.varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare. (de cate 6 ori cate 6 sec. . 7.urcari si coborari de pe o banca.2. alternative. Program sub forma de circuit combinat . 20m.. trag concomitant cat pot fiecare.) 5. pauza intre repetari). repetat de 6 ori.. . . . sa stea intr-un picior.. ridicare. pe varf. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec.. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause. ramandu-se asa timp de 6 sec.joc de handbal 30 min.cu halter pe umeri. 15. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri. alternative cu ambele picioare.alergare pe teren variat. pe zapada sau pe alte terenuri grele. repetat de 6 ori. Program prin contractii intermediare .

.fata in fata.. intr-un cerc cu raza de 1m. partenerul din spate.sarituri cu desprindere de pe ambele picioare. cu ristul interior 20 ori inainte . schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit. .. cu mana stanga. ..cu latul din voleu de 20 ori inainte.catarari la franghie-1 min. extensii ale trunchiului-1 min. dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: . cu atingerea unui panou-1 min. mainile pe umerii partenerului.din voleu.fata in fata. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: .1. . exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul..mingea rostogolita pe sol.stand fata in fata. cu mainile pe umerii partenrului. . talpa in talpa. .cu genunchiul de 20 ori inainte . exercitii cu mingi medicinale: .din culcat ventral cu mainile la ceafa. cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol. . cu fata in aceeasi directie.un jucator tine mingea foarte strans in doua maini.din stand unul inapoia celuilant. . tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc. apucat de ambele maini.sezand fata in fata. tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. un executant incadreaza picioarele partenerului.din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte . cu piciorul drept. . sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte. incercarea de a smulge mingea de la partener. c. dreapta. acesta opune rezistenta. iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a. din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor.un jucator tine mingea sub talpa.cu exteriorul 20 ori inainte. . . picioarele intinse si departate. la diferite inaltimi.cu ristul plin 20 ori inainte.cu latul 20 ori inainte .genuflexiuni spate in spate. b.dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare. impingeri reciproce.culcat pe spate talpa in tapla.ghemuit fata in fata.sezand fata in fata. .cu calcaiul 20 ori inapoi . picioarele indoite.cu interiorul 20 ori inainte . cu fiecare mana . de maini apucate. stang. care opune rezistenta la apropierea acestora. . iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. ambii apucand o minge cu amandoua mainile. piciorul drept intins lateral. a. . ..

. .2x50m. Varianta 4: .jocuri sportive complementare (handball. tempo variat impus: .aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa.). alergare usoara..). .stafete cu alergari si sarituri.la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m. Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min. un sprint de la linia de fund la centru. si 200m. mers. . . alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m.5-6 min. Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. . . . care sa solicite deplasari rapide si sarituri. .2x100m.2-3 min. alergare usoara.2x50m.alergare combinata cu opriri si porniri rapide. dupa care se poate relua intreg ciclu. .2x120m.aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari. echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata.aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul. . . pase in doi.3x60m. din miscare.sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare.la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m. sprint.. . 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m.parcursuri de obstacole. .3x60m. . alergare pe teren. sarituri in bazin). . exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: .la a doua tura.1:1 incercari de depasire a adversarului. baschet.si fiecare picior pe 40m. .6x200m.pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) .minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior. . . alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m. Varianta 3 (model de interval): . .alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer. .sariturile in contact direct cu un adversar in aer. . .la a treia tura un spint pe o latura a terenului.exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori. . d.cu conducerea mingii. urmata de sprinturi in diferite directii.impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior.). preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior).

d. alergare cu conducere si pasare. .m. V.a.10 trepte sarituri pe piciorul drept.3x30m. alergare cu finalizare.alergare pe trepte.200m.aruncarea mingii cu mana puternic de sol. pentru oxigenare si refacere. din delpasare in viteza. . .a. lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa.m. . aruncare s.mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi.. sprint.mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. . 2. Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. lovirea ei cu piciorul spre inainte. dr. si apoi se trece la alte teme de antrenament. din alergare in viteza. dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze). . . coapsa si capul. Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. . o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie. de-a lungul terenului.m. Varianta 5: . . altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari. alergare libera. . pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min. fara a pierde controlul ei. 5:5 timp de 45 de min..a.. . gimnastica articulara.un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m. prinderea. cu trimiterea ei inainte la 5-6 m.individual.d. Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1. . .Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari.. spint. pauza 10 min. sprint dupa ea. din nou. . din nou lovirea.). alergare usoara.m. prindere. din deplasare in viteza (direct sau cu preluare).2x30m.10 trepte sarituri pe piciorul stang.un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie. o opreste pentru partener s. Varianta III ± Joc la doua porti 4:4.individual.5-6 minute alergare libera. ..800m. . Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: . . in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane.10 trepte sarituri pe ambele picioare. . 3. imediat din spate sprinteaza alt jucator. Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii . Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min.rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept.a. trimitand-o cu bolta inainte. lovirea ei din saritura cu capul.d.3x60m. o conduce 5-6 m. care ridica mingea direct de pe sol cu varful. o controleaza doua-trei lovituri. Varianta II ± Alergare 5 min. . o preia prin ricosare. aruncarea mingii cu mana. dupa ce a ricosat din sol s. cu deplasare in viteza cu spatele.10 min.idem.conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat. s.

unul de celalalt.sarituri pe un picior cu pendularea inainte.din stand fandari si ridicari. inapoi sau lateral a piciorului liber. lovind-o cu capul sau cu piciorul. ..idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie. .salt veritical cu picioarele departate. . . . .sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor. sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala.pe linia de la mijlocul terenului.dreapta.deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare.sarituri din fandare laterala. se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m. .din stand aplecari si extensii de trunchi.balansari din picioare cu extensia trunchiului.extensii.imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer). iar partenerul o retrimite précis.sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma. departarea picioarelor.din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga. forfecarea picioarelor. de ka 10 m. cu picioarele intinse sau indoite din genunchi.sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical.extensii alternative ale bratelor (sus si jos). Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): . usoara saritura in ghemuit. extensia corpului. . urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit. miscari de brate si combinari a acestor actiuni.din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor. distanta.bratele sus incrucisate . . Programe pentru dezvoltarea puterii: 1. . aruncarea gambelor inapoi.alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m. se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului..rotarea concomitenta a corpului si bratelor.rotarea bratelor . 2. un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare. . . sarituri din deplasare .sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului.din pozitia ³pe genunchi´. .imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul. .cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii. de-a lungul sau. sarituri excutate cu efort crescut. crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare. .sarituri cu ducerea genunchilor sus. . . . . sarituri de pe loc .sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine. . .. . intre dupa repere asezate la 50-60 cm. .

. etc. . 4.idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant. brusc in sus pe 25 m.sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini.sarituri in inaltime.5-2 m.5 unul de altul.idem cu lovire umar in umar. . . de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol. .pe perechi. sau cu bataie in cercuri culcate. . . . . sarituri de pe un obiect (in adancime) . ... la distante de 1. .alergare.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor.de pe loc: 10 sarituri pe dreptul. sarituri cu coarda . 7.idem cu atingerea obiectului cu capul. .pas sarit cu coarda pe 30 m. pe ambele picioare pe 25 m. saritura peste gard cu departarea picioarelor. . . alternative stang-drept.sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept. .sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta. .pasi sariti peste bastoane dispuse de 1. 6. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit. . . . exercitii de sarituri pe perechi . ..pasi sariti in zig-zag. .triplu sau pentasalt.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi.deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. dispuse in zig-zag.sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare .sarituri din cerc in cerc. ghemuit cu sprijin. . fata in fata la distanta de un metro.de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca. saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor. saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit. 5. cu . sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) .saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala..sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru. unul de altul. 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori.idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.saritura cu contact in aer piept in piept.sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor. sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte .sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang. se reia cu piciorul stang.lupta cocosilor pe perechi.sarituri din stand lateral fata de gard. urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii.sarituri peste garduri si portite. .treceri peste garduri specifice atletilor. 3. 10 pe stangul.

doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar. nr. . 2:3.alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta. a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul.idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. . . jocul se desfasoara pe o jumatate de teren. .doi jucatori se afla la centrul terenului. pauza serie 6-7 minute. cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant. 4:4. .joc in reprise scurte de cinci min. . se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta. iar celalat devine aparator. saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer. pentru analiza temelor propuse. . cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min. echipate distinct. aterizare. durata 15-20 sec. Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: . ceilalti in aparare.idem din doua in doua trepte. nr.joc 2:1.. .combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte. pauza reprise 10- .pas saltat alternative. antrenorul arunca mingea in zona lor. .executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime.antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul. durata 15-20 sec. 8. 3:3. . desprindere.de poarta.idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate.2:1 cu finalizare de la 40-50 m. . cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor). actiuni 5-6. de actiuni pe serie 56 . cine intra in posesia mingii este in atac..patru echipe a cate patru jucatori fiecare. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: . . pauza serie 8 min. . .3:2 cu finalizare de la 40-50 m.sarituri din ghemuit in ghemuit. . la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul.. durata 15-30 sec.idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade.sarituri succesive pe acelasi picior. se fac 10-20 de incercari. .reprise de 10-15 min. .sarituri pe doua picioare. nr. pauza reprise 10-20 sec.jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara. cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct. intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. pauza repriza 10-25 sec.de poarta. . . jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec. fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui..circulatia libera cu finalizare de la 30 m. actiuni 5-6. 3:1. . se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului.atingerea cu capul a unei mingi suspendate..saritura in adancime.. .

. . .lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate.sporturi complementare: schi. .1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt.pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt. . . . opriri si mentionarea unor pozitii comandate. .stand fata in sapte.individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata. pauza serie 9 minute. iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus.exercitii de deposedare executate cu ambele picioare.alergari la vale in padure.redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare. Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii .schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii. . sarituri in apa. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului . . combinate cu franari.miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90.pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare. cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc.joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin.exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare. partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc.. . . . .dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori. patinaj.25 sec. . 180 sau 360 grade.