P. 1
Dezvoltarea calitatii motrice si fotbal

Dezvoltarea calitatii motrice si fotbal

|Views: 2,099|Likes:
Published by Gogea Gabriela

More info:

Published by: Gogea Gabriela on Mar 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2013

pdf

text

original

Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

.viteza mai mare).Greh (1972). posibilitatea de dezvoltare ale sale.in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii.1 sec.Cercetarile actuale. 2. Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora.W. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective.55 kg. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei. persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. cand baietii le agaleaza pe fete. unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului. alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale. ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici. progresul primilor este superior pentru tot restul vietii. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza). care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime.5 kgm/sec.. vor lamuri aceasta problema. care determina implicit si cresterea vitezei. medii si mari). cresterea fortei maxime. exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie.Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1. care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor. Astfel. Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament.de asemenea. se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4. pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode.Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).3 sec. marimea vitezei depinde de nivelul fortei. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta. in toate conditiile. cu 0. in functie de dimensiunile corporale.De asemenea. in toate cazurile.Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete). De asemenea. Specifica pentru viteza este a doua sarcina .Incepand insa de la varsta de 11 ani.

5. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata. transmiterea semnalului prin caile motorii. nu are loc numai in muschi. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare. Putem aprecia. ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia. in final. ca urmare a efortului fizic. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic.(alergarea pe 100m. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic.3-6. II. Daca efortul se mentine pana la 50 sec.8-6. 2. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare. Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta.4) si in sange arterial (6. Cresterea concentratiei enzimelor. deci. 4. de calitatea fiecarei dintre . Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP. de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange. Dintre cele mai importante amintim: 1. ca viteza de reactie depinde. mai multe forme de manifestare a vitezei.3.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza. coprodus final al acestui tip de glicoliza. 3. aparitia axcitatiilor in receptor. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba. care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza). inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate.Asa cum aminteam anterior. viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. cu ponederi diferite. analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii. Prin antrenamente speciale (durata efortului. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe. determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. Muschiul scheletic este. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate. aruncarea greutatii ect.9). care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover).). cum sunt cele de viteza. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O. si peste. in special CP si de glicogen. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. In eforturile pana la 10sec.Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic.

In cel de-al doilea caz. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. pocnetul pistolului la start). In general. care intra in componenta perioadei de latenta. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. sau a lovoturii de atac. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul. sa aprecieze directia si viteza de zbor. Astfel. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi. se realizeaza in conditii in care de multe pri. Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare. cum este cazul reactiei simple. trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. sa inceapa realizarea planului. Aceaste elemente. decat se poate egala cu zero. Acest tip de reactie se intalnesc. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport.. incat se aproprie de reactia simpla. la semnal luminos. timpul de latenta este de 180 msec. dupa efectuare serviciului. la durere 800msec. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. in sport. de reula stereotipe. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. o conditie de manifestare a . un jucator de volei. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. in schimb. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie.componentele respective. La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. Din punct de vedere a teriei informatiei. bine insusite. care apare insa inopinot (de exempli. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. in primul caz. fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. precum si de mai multe aspecte psihologice. mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. De exemplu. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers. Masura nedeterminarii se numaste entropie. cu ponder mare. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). se elaboreaza raspunsuri adecvate. Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. Pentru diferite situatii prezumtive.sa aleaga planul de actiune. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. a unui loc pe podium. componenta importanta a reactiei complexe. Aceasta sta la baza vitezei de decizie.

ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). ceea ce creaza un regim aproape izometric. viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. crescand proportional si intesitatea efortului. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). fenta si aruncarea la cos etc. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase.celorlalte tipuri de viteza. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. de pilda. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara. ciclice. este specifica sportivilor bine antrenati. frecventa scade substantial. notiuni prezentate anterior. sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos. deoarece. intensitatea este data de incarcatura). si alternarea contractiilor cu relaxare. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda. Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. cum sunt: forta. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie. de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II. De asemenea. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. sau gradului de insusire a deprinderilor. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. In sport. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. denumita de unii autori capacitatea de demaraj. Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare. intrand in relatie cu alte calitati motrice. cu atat viteza este mai mare. Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. de altfel. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. aciclice si combinate. in haltere. care la randul sau este puternic conditionat genetic. In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. nereusind sa realizeze scurtari complete. ce asigura. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda. supletea si mobilitatea articulara.4. Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. in specialforta.). Contractia puternica a muschiului. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. Actele si actiunile .

in natatie. intre repetari. in principal. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime. nu este uniforma. contraatacuri. in canotaj. in patinaj. -pentru dezvoltarea vitezei. de asemenea. in cazul eforturilor anaerob-aerobe). In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. stafete. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde.exercitiul sa fie foarte bine insusit.) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. dupa un effort. 100 m si 200 m. In functie de tipul de viteza care se dezvolta. 10-15 m pana la 50 m. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere. 150-200 m. 100-200 m. secventa de joc. se vor prefera. volumul si duratelor de lucru. De obicei. Refacerea functiilor vegetative. Imediat dupa efort. exercitii de respiratie etc. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. deci odihna activa. in atletism. recuperarea datoriei de oxigen. Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. combinatii de 2-3 procedee tehnice.etc. refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. 3-4 reperati x 15-20 secunde. totusi. 60 m. atacuri rapide. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite.) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min. dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). jocuri dinamice etc.

5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. pana la 85% din capacitatea maxima. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime. In aceste conditii. De exemplu. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: . In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere.forta mobilitate. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie. se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate.dupa Platonov.5. aruncari cu obiecte grele. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu. intensitatea si pauza. etapa precompetitionala si in perioada competitionala. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii. stare greau de depasit. In sinteza. la saritura in inaltime. utilizarea tractiunii mecanice si altele). care necesita intensitati deosebite si.). Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale. se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta. si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun.). aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport. diferite procedee la lupte etc. Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza. fiind realizata diferite. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. durata efortului. caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale). In acest scop. ca atare. de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire. II. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. In antrenamentul sportivilor de performanta.

reducerea distantei obiectului fata de subiect. atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia.P.reactii cu alegerea unui raspuns. -metoda repetarilor in tempouri submaximale. maximale si submaximale. -metoda intrecerii.metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice.reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului. o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie).reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante.) 10 9 8 7 6 . in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex). . in functie forma de manifestare ce se vrea influientata. 2.metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1. de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C).metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata). in final. (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat. -metoda intrecerii cu ³handicap´. -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor . (1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: . repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor). Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru. Tharstenson si colab. -metoda stafetelor si jocurilor. Viteza de cursa (m/sec.reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate).D.Novicov si colab. Viteza in functie de durata efortului. -metoda alternativa: cresterea vitezei. .Matveev. A. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime.metoda jocului . -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: . .L. .

care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. dupa eforturile de antrenament. in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. . se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. cu exercitiile standardizate si rationalizate. Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. Aceste aparte se integreaza.fractionata). -metoda jocului.) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. de regula. prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ . precum respectarea regulilor de aplicare. min. sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec. in rare situatii. -metoda intrecerii. perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc. numai o forma de manifestare. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. Combinarea acestora. ale particularitatilor de varsta. in dese cazuri. organismului sa fie refacut.5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. cele mai eficiente. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. sex nivel de pregatire. cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. In acelasi timo. h. de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului). maximale si deceleratie). o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. probele de teren se confunda. In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult. probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire. la tetarea. In sportul de performanta. Dintre acestea. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca. -metoda intrecerii. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului. si 1 minut. -metoda senzoriomotrica. -metoda intrecerii.

.

tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod . Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului. capacitatea tehnica. Se considera ca factorii fizic. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. 2. I. Evulet Colibaba si I. D. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate. Termenii de pregatire fizica. iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. autorii D. capacitatea functionala si de refacere. motricitatea. de care se ocupa strategia instructionala. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. Evulet COlibaba. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica. factorul tehnic. referitor la cei trei factori de esenta motrica. Din punct de vedere terminologic. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat.Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. dimensiunile somatice. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice.indicii de sanatate. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. factorul pregatirii teoretice. comportamentul tehnic.

) si pregatirea fizica specifica (P. componenta somatica. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. imbogateste fondul general de deprinderi motrice. Evulet. viteza.). Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii. rezistenta.S. care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. rezistenta si indemanare.F. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza.motrice. psihomotrica si componenta functionala.F.Sp. coordonarea generala si segmentara. Bota. Colibaba si I. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire. chinestezia. O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D. ca o conditie hotaratoare a performantei. . capacitatea fizica selectiva . pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica.C. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare.F. si capacitatea fizica specifica ± C. b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului. actiuni motrice si miscari care incorr parti. b)capacitatea de autoapreciere. componenta motrica.F.G.. Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului). de repetitie si de executie. viteza de reactie. c)increderea in fortele proprii. la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport. lateralitatea. Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu. echilibru static si dinamic. coordonarea perceptivemotrica.G.S. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P.normal si la nivel superior. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. existand o stransa corelatie. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila.F. M. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea. care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. perseverenta. schema corporala. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor. faze sau momente din exercitiile in concurs. intre aceste doua componente. forta si mobilitatea ).

de viteza ce-i este imprimata.viteza de deplasare (integrala) . recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive. . .reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie.viteza de repetitie .viteza de angrenare . coechipieri si adversari.reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta. baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului. fortza. Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal.exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari. suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice.viteza de reactie . Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza. etc. indemanare. Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: .viteza de executie . Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: . rezistenta si mobilitate (supletea).miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze . care in practica nu pot fi separate.suportarea durerii.viteza de intuitie sau de optiune. .jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge. . dribling). Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului.

. viteza de gandire plus eficienta gestului motric. cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. precum si cu o eficacitate sporita. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur. . . . ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului. circulatie si manevrare a mingii. a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul. de deplasare.indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal. viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului. de reactie.viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor. viteza de joc.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea.acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor.fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului. usurinta. .indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea. deplasare precum si de transmitere. la fotbal. . . Privitor la calitatea motrica indemanare. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele. capacitatea de orientare spatiala. . selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. viteza de reactie. de deplasare. . manifestata in formele ei de reactie. . conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul. .jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie.viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii. in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final. .in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica. . capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii. varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: . viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei. precizia.in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. . pe ansamblu echipei.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana.in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica. fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului. ea asigura adesea.in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei.referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. segment mai putin indemanatec. in minim de timp fazei si jocului.

forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii.. precizia si oprtunitatea loviturii. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. parcurgerea a 10-12 km. viteza de sosire a mingii. in sariturile de pe loc si in sariturile portarului). Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. tehnica de efectuare a acestei lupte. dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale. psihice si tehnice deosebite. Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc. etc. rolul rezistentei iese clar in evidenta. . forta de lovire a mingii. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). efectuarea a numeroase sarituri.fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica. desprinderea de pe sol. care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste. forta de invingere a conditiilor de mediu si teren.dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul. . . . viteza de aplicare a loviturii. In . . volumul masei musculare. in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . este intins. daca n-au o buna pregatire fizica. . chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. desprinderea de pe sol in plina viteza.forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala. la aruncarea de la margine.in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala.exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. solicitand calitati motrice. dar mai ales o imbinare perfecta a lor. in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare. procedee. adica 90 de minute de effort. forta de joc a fiecarui jucator. san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului. fentele sau schimbarea de directie.forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare. . (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice. corectitudinea tehnicii de executie. Dupa 60-70 minute de joc.forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului.

cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului. tehnice. .imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea. . rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului. da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii.rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel. . musculatura fotbalistului. inclusive cea a membrelor inferioare. trebuie sa fie puternica. in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice. de tipul solicitarii´. sau reconsiderat aceste date.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite. dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´. tactice ale unei actiuni de joc. . specifica.trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C. Consideratii referitoare la rezistenta: . fiind tot timpul alta. de grupele musculare angajate in effort. darn u excesiv de voluminoasa.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii.in fotbal rezistenta nu este numai generala. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului. . lupta cu adversarul). . Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . rezistenta la solicitarile fizice. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. . sprintul.puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. care este intr-o continua schimbare. Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate.jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori. rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. A. rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate.in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata. inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie. intr-o forma particulara. pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului. acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. rezistenta la eforturi repetate de forta. in conditii de viteza si forta. in functie de situatia create. mai este denumita si ³forta-viteza´. . . sariturile.

pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. .rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. cu efecte notabile. nu se amelioreaza o singura capacitate. puterea de start. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: . .forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima. care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive.cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date. pe o perioada de timp relative mare.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi.executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica. in conditiile unor contractii rapide.indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii. ..nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii. . pe o durata mare de timp. schimbari de directie . sa cuprinda elemente tehnico-tactice. puterea de acceleratie si puterea de decelerare. sarituri. majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata. a unei adversitati directe.jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice. puterea de desprindere. care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice. bazate pe invingerea unei rezistente. . si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec. . . . etc.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create.viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici. numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti. . dar sportivul produce forme mixte. in maxim de viteza.. Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: . ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite. care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. sprintrui.preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. accelerari.incat sa constituie o greutate inutila. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: .in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare. deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create. in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ . .indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. puterea reactiva.

in sisteme precise de actionare. si 5m. mers.joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul.. 10. durata executiilor. lateral. . 8. inapoi. prin temp-ul si ritmul executiei. c) 15m. 2. in urmatoarele combinatii: a) 5m. 5m inapoi. 5m. sprint maxim. joc continuu.combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m..se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba. handbal un gol.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . pe un teren redus. . . sa se intervina cu modificarile necesare. . atunci cand nu dau randamentul scontat. in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. 10m. 5m. a volumului si intensitatii efortului.joc de handbal 2 x 20 min. sprint . prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive. dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. 6. 5. alergare laterala. 25. prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice. prin stabilirea unui numar optim de repetari. sprint inainte. dependent de acestea. b) 5m. prin folosirea metodelor. procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3. care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare. 3.alergari de 5m. inainte. sprint maxim. lateral dreapta + 5m. pentru ca. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice. inapoi + 5m. alergare usoara si 5m. prin testari periodice ale valorilor atinse.1. la stanga. fotbal . la dreapta x 10 ori. 9. 2. mers. distantele si pauzele dintre repetari. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. valoarea incaturilor. sprint inainte + 5m.tennis cu piciorul. Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: . . . 15. . 5m. 5m. b) 10m.joc d baschet. inainte + 5m. 7. Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . alergare usoara. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. 4.se alearga 5. in acceasi maniera alternativa. 20. inapoi. prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive. 10m. dupa care se reia alergarea.alternative. 5m.joc de rugby. inainte + 10m.

4. . 5m. 8. 6. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea. .luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie.. in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate. prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta.2:1 intr-un spatiu delimitat. . intoarcere scurta. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. sprint inainte. alergare cu spatele 5m. .jocuri si stafete.alergarea in panta usoara. Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m. lejer cu deplasare laterala. leapsa. b. a. .impingeri. oprire brusca. spint inainte 10m. 5m alergare laterala. sprint inapoi 10m.Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii. in viteza maxima. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului). saritura la cap.executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . la semnale tactile: . calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7. pentru viteza de reactie: a.maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului). . mers. cu o singura atingere a mingii. doborarea de pe banca de echilibru. in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. realizat cu mijloace specifice jocului: . viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor. cadere si ridicare urmata de saritura la cap. (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente. Program pentru dezvoltarea vitezei pure: . intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara.idem efectuatate la semnale inverse.joc 2:1 pe directia portii.10m. 10m sprint maxim.joc 3:1 pe directia portii.joc 3:3 la doua porti mari.pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare.gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere. la semnale sonore: . lunga de circa 100-200-300 m.efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite. mers 5m. 5.lupta cocosilor. . simularea preluarii mingii. Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: . tractiuni. la semnale vizuale: . . . (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice). in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare.

jucatorul. . jucatorii schimba locurile intre ei. C. unul de celalalt... unul dintre ei dupa fiecare executie. ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat. . se ridica haltera la piept si de aici sus.trei jucatori asezati in linie la 5m.exercitii contraconometru. fara intrerupere intre exercitiile circuitului. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m.exercitii cu doua mingi. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1. dupa fiecare lovire.doi jucatori. preia mingea. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m. cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. A si B. Exercitii pentru viteza de executie: . de poarta. de adversitate. . cu picioarele la nivelul umerilor. in ritm lent si egal. stau fata in fata.stafete si jocuri dinamice (leapsa.. unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei. cu mingea. jucatorii trec repede in sezand. . sprinteaza. Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: .doi jucatori la 20m. . trunchiului si picioarelor din pe fata culcat. ridicarea rapida si preluarea mingii. mingea frige). de colaborare. jucatorul A. situat la 25m.pase in doi in maxim de viteza. stau in linie la 3m. cu .doi jucatori. fara ca mingea sa atinga solul.exercitii cu mingea. .. .pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. o trimite pe langa B.. cu fata de acceasi directie. alergare inapoi cu spatele 3m. Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. intre doi jucatori . . Jucatorul executa in viteza maxima.jucatorii asezati in doua siruri. lovirea ei cu capu la perete. genofelxiuni. 25.din suvieca dupa pasarea mingii. conduce si se reia exercitiul. . la 15m. . B. sprint dupa minge si reluarea pasarii.exercitii de perechi: de imitare. la distanta de 5m. 20. fiecare cu mingea..sezand: aruncarea mingii cu mana sus. bricege. extensia bratelor.din usor departat. iar cand s-au apropiat la 2-3m. 2. . 15. cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir.se realizeaza in doze de 5. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat. 10. dupa o preluare de control. dupa un numar de repetari stabilite .mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. . si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie). ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc.individual cu mingea la picior conducere. Exercitii pentru viteza de deplasare: . . distanta paseaza direct. 30 repetari.. sare peste acesta si suteaza la poarta. . sprinteaza.pase. fereste-te de 4 mingi. care se intoarce rapid. . . autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii. isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa.

Varianta executie individuala: .cu halter ape umeri. 3. repetat de 6 ori. din culcat dorsal-1 min. Jocuri sau alte actiuni pe nisip. usore sarituri pe varfuri (5.2x2. . . .cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol. . Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. cu contractie izometrica de 6-12 sec. Program prin contractii intermediare . . . 15. celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori..alergare pe teren variat.se executa genuflexiune lenta.din aceeasi pozitie. 9.1. genuflexiuni. Sporturi complemntare .inot 20 min... . Program sub forma de circuit combinat . Program de dezvoltarea fortei pe perechi . ramandu-se asa timp de 6 sec. sa stea intr-un picior.mers pe bicicleta 5-10 km. incearca cu partenerul pe umeri. .un jucator sta in 4 labe.. . sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause. intr-un perete.. (de cate 6 ori cate 6 sec. de lupta.urcari si coborari de pe o banca.din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min.joc de handbal 30 min. se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie. pe zapada sau pe alte terenuri grele. de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate. alternative. intr-un spatiu delimitat de 2m. dupa care rolurile se schimba. 4. cu 10-20-30 sec. 20 repetari-2 serii).din pozitie in picioare. o data pe varfuri. ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea. 7. .varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare. pentru a-l dezechilibra pe partener. o data pe toata talpa.cu halter pe umeri. pauza intre repetari). trag concomitant cat pot fiecare.lupta cocosilor. ridicare.. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri. de 5 ori cate 30 de sec. (6 ori). 4. 6. . alternative cu ambele picioare. .amandoi jucatorii prinsi de brate. repetat de 6 ori. jucatorii pe perechi de greutate apropiate. fixate pe umeri. pauza.2. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec.impingere timp de 6 sec. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). pe varf. tragerea piciorului inainte sus. 10. Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: . . ..se alearga 50 d m. in echilibru.in pozitie de flexie totala. 20m. cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate. .. timp de 6 sec.idem din stand cu genunchii jumatate flexati.pase in doi cu mingea medicinala. 8.. de 6 ori pe fiecare picior.. timp de un minut. se ramane asa timp de 6 sec. .sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. cu jucatorul in spate. alternative. . . cu o greutate de 20 kg.inaltarea pe varfuri.) 5.. sustinuta in maini.

un jucator tine mingea foarte strans in doua maini. cu mana stanga.cu latul din voleu de 20 ori inainte. dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: . iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. cu ristul interior 20 ori inainte . cu fiecare mana .un jucator tine mingea sub talpa.stand fata in fata.sarituri cu desprindere de pe ambele picioare. la diferite inaltimi. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a.fata in fata. . . cu atingerea unui panou-1 min. schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit. .ghemuit fata in fata. incercarea de a smulge mingea de la partener. .genuflexiuni spate in spate.fata in fata. mainile pe umerii partenerului.sezand fata in fata. picioarele intinse si departate.catarari la franghie-1 min. b. .dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare. apucat de ambele maini.cu genunchiul de 20 ori inainte . a. iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. .1.din voleu. sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: .. stang. . . tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. cu piciorul drept. .cu calcaiul 20 ori inapoi . exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul.. impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. intr-un cerc cu raza de 1m. partenerul din spate. .cu latul 20 ori inainte .culcat pe spate talpa in tapla. extensii ale trunchiului-1 min.sezand fata in fata. de maini apucate. .cu exteriorul 20 ori inainte.. dreapta.din culcat ventral cu mainile la ceafa. . ..din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte .cu interiorul 20 ori inainte .. impingeri reciproce.cu ristul plin 20 ori inainte. cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol. tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc. cu mainile pe umerii partenrului. care opune rezistenta la apropierea acestora. piciorul drept intins lateral.mingea rostogolita pe sol. acesta opune rezistenta. exercitii cu mingi medicinale: . . din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor. . un executant incadreaza picioarele partenerului. ambii apucand o minge cu amandoua mainile. picioarele indoite. cu fata in aceeasi directie. talpa in talpa.din stand unul inapoia celuilant. c.

aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari.alergare combinata cu opriri si porniri rapide.minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior.3x60m.la a treia tura un spint pe o latura a terenului. sarituri in bazin).jocuri sportive complementare (handball.2x50m. exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: .alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer.la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m.la a doua tura.stafete cu alergari si sarituri.). baschet. . 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m.exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori. Varianta 3 (model de interval): .cu conducerea mingii.impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior. alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m. alergare pe teren.aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul. Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min..3x60m. pase in doi. . .1:1 incercari de depasire a adversarului. .. . Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. si 200m. .pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) . sprint.aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa. echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata. urmata de sprinturi in diferite directii. alergare usoara. un sprint de la linia de fund la centru. . Varianta 4: . care sa solicite deplasari rapide si sarituri.5-6 min.sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare. din miscare. tempo variat impus: .6x200m.la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m. .). alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m. .2-3 min. . . preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior). . mers. . .sariturile in contact direct cu un adversar in aer.si fiecare picior pe 40m. . . . .). . .2x50m.2x100m.parcursuri de obstacole. dupa care se poate relua intreg ciclu.2x120m. . d. . . . alergare usoara.

si apoi se trece la alte teme de antrenament. Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii .mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. .m.un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie. . aruncare s.).m. . . 2. . prindere. dupa ce a ricosat din sol s. imediat din spate sprinteaza alt jucator. din nou lovirea. Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. lovirea ei cu piciorul spre inainte.Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari.mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi. . s. spint. Varianta III ± Joc la doua porti 4:4. o conduce 5-6 m. . .10 min. trimitand-o cu bolta inainte. ..10 trepte sarituri pe piciorul stang. din alergare in viteza. alergare cu finalizare.d. din deplasare in viteza (direct sau cu preluare).. prinderea.individual. altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari. . Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. cu trimiterea ei inainte la 5-6 m. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie.2x30m. alergare libera.a.m. Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1.idem. 3. .800m. alergare usoara.d.conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat. sprint dupa ea. . .rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept. Varianta II ± Alergare 5 min. fara a pierde controlul ei. gimnastica articulara. o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral. . dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul.10 trepte sarituri pe piciorul drept.m. .3x30m. in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane. V.3x60m. . din nou. care ridica mingea direct de pe sol cu varful.un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m. Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: ..a. cu deplasare in viteza cu spatele. pauza 10 min.a. de-a lungul terenului.d.. o controleaza doua-trei lovituri.a. aruncarea mingii cu mana. sprint.5-6 minute alergare libera. pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min. . coapsa si capul. dr. Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min. lovirea ei din saritura cu capul. 5:5 timp de 45 de min..individual. alergare cu conducere si pasare. o preia prin ricosare. Varianta 5: .aruncarea mingii cu mana puternic de sol.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze). o opreste pentru partener s. .200m. . din delpasare in viteza. pentru oxigenare si refacere.10 trepte sarituri pe ambele picioare. lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa.alergare pe trepte.

deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare.imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine.alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m. . sarituri din deplasare . de ka 10 m.extensii. . .din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor. lovind-o cu capul sau cu piciorul.extensii alternative ale bratelor (sus si jos). . .imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer). sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala. cu picioarele intinse sau indoite din genunchi. ..bratele sus incrucisate . . sarituri de pe loc . usoara saritura in ghemuit. . un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare.rotarea concomitenta a corpului si bratelor.. iar partenerul o retrimite précis.sarituri cu ducerea genunchilor sus. distanta. unul de celalalt. .sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma.din stand aplecari si extensii de trunchi.din stand fandari si ridicari. . . forfecarea picioarelor. .sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului. . aruncarea gambelor inapoi.dreapta. . Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): . inapoi sau lateral a piciorului liber. . miscari de brate si combinari a acestor actiuni.sarituri pe un picior cu pendularea inainte.idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie.salt veritical cu picioarele departate.sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical. intre dupa repere asezate la 50-60 cm.din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga. crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare. departarea picioarelor. extensia corpului.sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor.pe linia de la mijlocul terenului.rotarea bratelor . .cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii. de-a lungul sau. sarituri excutate cu efort crescut. urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit..sarituri din fandare laterala. 2. . se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului. . .balansari din picioare cu extensia trunchiului. . Programe pentru dezvoltarea puterii: 1. . .din pozitia ³pe genunchi´.sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade. . se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m.

saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor. brusc in sus pe 25 m. .sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor. 5.de pe loc: 10 sarituri pe dreptul. .idem cu atingerea obiectului cu capul. . alternative stang-drept. pe ambele picioare pe 25 m. 4. . 10 pe stangul.idem cu lovire umar in umar.sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta.sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept. 6. de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol.lupta cocosilor pe perechi.pe perechi. sarituri cu coarda . .triplu sau pentasalt. sau cu bataie in cercuri culcate.5 unul de altul.. . .5-2 m. etc. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit. se reia cu piciorul stang.saritura cu contact in aer piept in piept.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor. la distante de 1. . urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii. fata in fata la distanta de un metro. 7.sarituri peste garduri si portite. . 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori. dispuse in zig-zag. .sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru. . . sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) . saritura peste gard cu departarea picioarelor. saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit.pasi sariti peste bastoane dispuse de 1.idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi. ghemuit cu sprijin.sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini. 3.. cu . . . .sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare . sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte . . .. exercitii de sarituri pe perechi . unul de altul. .idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant.sarituri in inaltime..pas sarit cu coarda pe 30 m. .sarituri din cerc in cerc.de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca.pasi sariti in zig-zag.alergare. . . .saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala.deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. . sarituri de pe un obiect (in adancime) .sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang.treceri peste garduri specifice atletilor.sarituri din stand lateral fata de gard.

de poarta.alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta. saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer..idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade. aterizare.. cine intra in posesia mingii este in atac. pentru analiza temelor propuse.combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte.jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara.doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar. 3:3.patru echipe a cate patru jucatori fiecare.reprise de 10-15 min.atingerea cu capul a unei mingi suspendate.. . 3:1. 8. pauza serie 6-7 minute.circulatia libera cu finalizare de la 30 m.2:1 cu finalizare de la 40-50 m. . intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. . iar celalat devine aparator.idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate.. cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct. . . de actiuni pe serie 56 . Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: .joc 2:1. . durata 15-20 sec. cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor).antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul. jocul se desfasoara pe o jumatate de teren. .sarituri succesive pe acelasi picior. .sarituri din ghemuit in ghemuit. .de poarta.idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. pauza serie 8 min.idem din doua in doua trepte. actiuni 5-6.saritura in adancime.. . pauza reprise 10- . 2:3. nr. se fac 10-20 de incercari. desprindere. antrenorul arunca mingea in zona lor. cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min. cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant. . . .joc in reprise scurte de cinci min.. durata 15-20 sec. . .pas saltat alternative.doi jucatori se afla la centrul terenului. ceilalti in aparare. se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului. echipate distinct. pauza repriza 10-25 sec. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: . . pauza reprise 10-20 sec. actiuni 5-6. .3:2 cu finalizare de la 40-50 m. . jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec. . fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui.sarituri pe doua picioare. nr. .executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime. la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul. . a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul. 4:4. se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta. nr. durata 15-30 sec.

alergari la vale in padure. sarituri in apa. partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc. .25 sec. . . Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului . .individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata.redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare.exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare.lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate. iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90. pauza serie 9 minute.schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii. . . . opriri si mentionarea unor pozitii comandate. . . cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc.1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt..stand fata in sapte. 180 sau 360 grade.joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin.miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare. .pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt. combinate cu franari.pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare.exercitii de deposedare executate cu ambele picioare. . Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii . . .sporturi complementare: schi. . patinaj. .dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->