Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta. cresterea fortei maxime. De asemenea.Incepand insa de la varsta de 11 ani. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi. exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective.Greh (1972). in functie de dimensiunile corporale.5 kgm/sec. in toate conditiile. marimea vitezei depinde de nivelul fortei. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei. Specifica pentru viteza este a doua sarcina . o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).W. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare.in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode. cand baietii le agaleaza pe fete. Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza). alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec.de asemenea.Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora.. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1. posibilitatea de dezvoltare ale sale. unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului.1 sec. care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime.55 kg. 2.3 sec. Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora. persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. . Astfel. pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0. care determina implicit si cresterea vitezei. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete). se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei. revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului. care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie. progresul primilor este superior pentru tot restul vietii.viteza mai mare). vor lamuri aceasta problema. in toate cazurile.Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata.De asemenea. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului. medii si mari). ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie.Cercetarile actuale. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale. cu 0. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor.

Prin antrenamente speciale (durata efortului. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba. Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate. de calitatea fiecarei dintre . care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza). ca urmare a efortului fizic. de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant.3-6. transmiterea semnalului prin caile motorii. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic. care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover). 2. Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. nu are loc numai in muschi. II. Daca efortul se mentine pana la 50 sec. inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O.4) si in sange arterial (6. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP. coprodus final al acestui tip de glicoliza. mai multe forme de manifestare a vitezei. Cresterea concentratiei enzimelor. 5. cum sunt cele de viteza. Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. ca viteza de reactie depinde. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor. Putem aprecia.9). in final. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic. analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii.8-6. ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia. 4. 3. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe.3. viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. Muschiul scheletic este. aruncarea greutatii ect. si peste. cu ponederi diferite. in special CP si de glicogen.Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic. aparitia axcitatiilor in receptor.(alergarea pe 100m. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. deci. In eforturile pana la 10sec. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare.Asa cum aminteam anterior. Dintre cele mai importante amintim: 1.).

in schimb. care intra in componenta perioadei de latenta. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers.sa aleaga planul de actiune. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. o conditie de manifestare a . Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare. Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare. in sport. se elaboreaza raspunsuri adecvate. Aceaste elemente. sau a lovoturii de atac. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. cu ponder mare. Aceasta sta la baza vitezei de decizie. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. un jucator de volei. timpul de latenta este de 180 msec. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul. incat se aproprie de reactia simpla. bine insusite. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. Astfel. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. sa aprecieze directia si viteza de zbor. Din punct de vedere a teriei informatiei. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. in primul caz. sa inceapa realizarea planului. subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. In cel de-al doilea caz. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. componenta importanta a reactiei complexe. dupa efectuare serviciului. a unui loc pe podium. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). precum si de mai multe aspecte psihologice. Masura nedeterminarii se numaste entropie. cum este cazul reactiei simple. de reula stereotipe. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. pocnetul pistolului la start). Acest tip de reactie se intalnesc.componentele respective. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. la durere 800msec. Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. decat se poate egala cu zero. mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. De exemplu. In general. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic.. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. la semnal luminos. La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. care apare insa inopinot (de exempli. Pentru diferite situatii prezumtive. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. se realizeaza in conditii in care de multe pri.

Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara. muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. in specialforta. Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. care la randul sau este puternic conditionat genetic. in haltere. Contractia puternica a muschiului. ce asigura. Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. Actele si actiunile . Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda. viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. intrand in relatie cu alte calitati motrice. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda. ciclice. nereusind sa realizeze scurtari complete. este specifica sportivilor bine antrenati. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari.4. Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie. ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). fenta si aruncarea la cos etc. sau gradului de insusire a deprinderilor. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. supletea si mobilitatea articulara. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase. cu atat viteza este mai mare. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). de pilda. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp.celorlalte tipuri de viteza. cum sunt: forta. Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. frecventa scade substantial. aciclice si combinate. crescand proportional si intesitatea efortului. si alternarea contractiilor cu relaxare. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. de altfel. Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport.). In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. ceea ce creaza un regim aproape izometric. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. denumita de unii autori capacitatea de demaraj. De asemenea. deoarece. intensitatea este data de incarcatura). notiuni prezentate anterior. In sport.

jocuri dinamice etc. stafete.exercitiul sa fie foarte bine insusit. in canotaj. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . Imediat dupa efort. In functie de tipul de viteza care se dezvolta. deci odihna activa. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime. Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. 150-200 m.etc. ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. -pentru dezvoltarea vitezei. din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere. atacuri rapide. in principal. recuperarea datoriei de oxigen. Refacerea functiilor vegetative. contraatacuri. dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. 100-200 m. Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata. nu este uniforma. refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime. 10-15 m pana la 50 m. in natatie. In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. se vor prefera. 60 m.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . totusi. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). 100 m si 200 m. volumul si duratelor de lucru. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde. De obicei. sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. de asemenea.) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. in atletism. in patinaj. secventa de joc. exercitii de respiratie etc. combinatii de 2-3 procedee tehnice. dupa un effort. in cazul eforturilor anaerob-aerobe). 3-4 reperati x 15-20 secunde. intre repetari.

In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere. se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata. se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale.forta mobilitate. aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport. aruncari cu obiecte grele. Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza. pana la 85% din capacitatea maxima.5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). In aceste conditii. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime.). la saritura in inaltime. intensitatea si pauza. stare greau de depasit. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv. ca atare. De exemplu. care necesita intensitati deosebite si. marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. In acest scop. etapa precompetitionala si in perioada competitionala. In antrenamentul sportivilor de performanta. utilizarea tractiunii mecanice si altele). de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire. fiind realizata diferite. caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale). In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. diferite procedee la lupte etc.dupa Platonov. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. durata efortului. dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie.5. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu. In sinteza.). Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: . II. si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun.

(1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: . atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia. A. Viteza de cursa (m/sec.Novicov si colab.reactii cu alegerea unui raspuns. maximale si submaximale.reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului. o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie).metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata). -metoda intrecerii cu ³handicap´.metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1.metoda jocului . in functie forma de manifestare ce se vrea influientata.reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate).metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice. . Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei.P.) 10 9 8 7 6 . Tharstenson si colab. -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor . -metoda alternativa: cresterea vitezei. in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex). -metoda repetarilor in tempouri submaximale. -metoda intrecerii.reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante.D. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru. Viteza in functie de durata efortului. 2. de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C). . -metoda stafetelor si jocurilor. . -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: . in final.L.Matveev. . prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime. reducerea distantei obiectului fata de subiect. repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor). (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat.

sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec. -metoda intrecerii. organismului sa fie refacut. In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. probele de teren se confunda. dupa eforturile de antrenament. In sportul de performanta. in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. . cele mai eficiente. la tetarea. Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. h. o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. -metoda senzoriomotrica. de regula. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire.fractionata). In acelasi timo. probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. Combinarea acestora. perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc. se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. precum respectarea regulilor de aplicare. -metoda intrecerii. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. si 1 minut. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. -metoda jocului. min. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. numai o forma de manifestare. -metoda intrecerii. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. Dintre acestea. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului. in rare situatii.5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. sex nivel de pregatire. Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca. de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului). Aceste aparte se integreaza. maximale si deceleratie). cu exercitiile standardizate si rationalizate. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ .) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. in dese cazuri. ale particularitatilor de varsta.

.

iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod . dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat. Se considera ca factorii fizic.Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului. Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. motricitatea. 2. factorul tehnic. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice. referitor la cei trei factori de esenta motrica. D. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. Termenii de pregatire fizica. autorii D. prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. Evulet COlibaba. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica. capacitatea functionala si de refacere. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. capacitatea tehnica. comportamentul tehnic. dimensiunile somatice. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. factorul pregatirii teoretice. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. de care se ocupa strategia instructionala. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate. Din punct de vedere terminologic. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. I. Evulet Colibaba si I.indicii de sanatate.

b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului. echilibru static si dinamic. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza. forta si mobilitatea ). Bota.F. Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului). care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. b)capacitatea de autoapreciere. la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala.). M. Colibaba si I. actiuni motrice si miscari care incorr parti. viteza.normal si la nivel superior. schema corporala.. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. Evulet.G. si capacitatea fizica specifica ± C. pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica.S.G. componenta somatica. capacitatea fizica selectiva . ca o conditie hotaratoare a performantei. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire. rezistenta si indemanare. c)increderea in fortele proprii. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport.C. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar. coordonarea generala si segmentara.F. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. de repetitie si de executie.Sp. rezistenta. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P. perseverenta. faze sau momente din exercitiile in concurs. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice. chinestezia. . care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii.) si pregatirea fizica specifica (P. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea.F. Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta. O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D. lateralitatea.motrice. imbogateste fondul general de deprinderi motrice. existand o stransa corelatie. coordonarea perceptivemotrica.F. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor.F. componenta motrica. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu.S. viteza de reactie. psihomotrica si componenta functionala. intre aceste doua componente.

. fortza.miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze . Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal. indemanare.viteza de angrenare . Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: . Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: . baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului. suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice. rezistenta si mobilitate (supletea). etc.viteza de executie . . coechipieri si adversari.viteza de reactie . .suportarea durerii. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie. .exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari.viteza de repetitie .jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge. de viteza ce-i este imprimata. dribling).viteza de deplasare (integrala) .reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie. Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza.reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta. care in practica nu pot fi separate. Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului.viteza de intuitie sau de optiune. recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive.

. . necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur.referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. viteza de reactie. pe ansamblu echipei.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. .acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor. a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge. viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului. .viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor. . . de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final. deplasare precum si de transmitere.viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii. . . precum si cu o eficacitate sporita. viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei. de deplasare. . Privitor la calitatea motrica indemanare. viteza de joc. varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii. ea asigura adesea.indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal. fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului. .fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului. de deplasare. precizia. ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie. usurinta. selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. . cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. in minim de timp fazei si jocului.in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei. capacitatea de orientare spatiala.jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid. circulatie si manevrare a mingii.indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele. . viteza de gandire plus eficienta gestului motric. de reactie. manifestata in formele ei de reactie. .in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica. capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: .in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica. segment mai putin indemanatec. . in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. la fotbal.in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea.

care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste. . fentele sau schimbarea de directie. cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . psihice si tehnice deosebite. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala.. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. adica 90 de minute de effort.forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. desprinderea de pe sol in plina viteza. viteza de sosire a mingii. (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. Dupa 60-70 minute de joc. . este intins. la aruncarea de la margine. in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. .forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului.forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare. forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii. tehnica de efectuare a acestei lupte. . precizia si oprtunitatea loviturii. desprinderea de pe sol. efectuarea a numeroase sarituri. etc.fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica.exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. forta de lovire a mingii.dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul. . forta de joc a fiecarui jucator. dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale. viteza de aplicare a loviturii. daca n-au o buna pregatire fizica. rolul rezistentei iese clar in evidenta. Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. procedee. volumul masei musculare. . in sariturile de pe loc si in sariturile portarului). solicitand calitati motrice. dar mai ales o imbinare perfecta a lor. In . Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc. corectitudinea tehnicii de executie.in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala. . forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii. parcurgerea a 10-12 km. forta de invingere a conditiilor de mediu si teren.

pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului. sau reconsiderat aceste date.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii. care este intr-o continua schimbare. darn u excesiv de voluminoasa. Consideratii referitoare la rezistenta: . rezistenta la eforturi repetate de forta. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. in functie de situatia create. dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´. rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. inclusive cea a membrelor inferioare. . intr-o forma particulara. specifica. . A. . sariturile. acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. lupta cu adversarul). Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate. .in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului. in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice. inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie. in conditii de viteza si forta. de tipul solicitarii´.rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel. rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate. tehnice. fiind tot timpul alta. executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori. .trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C.in fotbal rezistenta nu este numai generala. cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului. mai este denumita si ³forta-viteza´. sprintul. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului. .puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza. musculatura fotbalistului. Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului.imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. de grupele musculare angajate in effort. .jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. . rezistenta la solicitarile fizice.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii. Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . . trebuie sa fie puternica.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata. da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc. tactice ale unei actiuni de joc. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului.

. majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. dar sportivul produce forme mixte. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create. sarituri.cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date. nu se amelioreaza o singura capacitate.viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici.. in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ .jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice.nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura. .preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. puterea de acceleratie si puterea de decelerare. etc. in conditiile unor contractii rapide. a unei adversitati directe.incat sa constituie o greutate inutila. sa cuprinda elemente tehnico-tactice. pe o perioada de timp relative mare.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi. numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti.. deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create. . pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec. bazate pe invingerea unei rezistente.indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. pe o durata mare de timp.rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice. puterea de desprindere.executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica. accelerari. . . sprintrui. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: . .forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima. avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata. puterea reactiva. ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite.indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii. . . schimbari de directie . cu efecte notabile. puterea de start. si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: . care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive. Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: . . in maxim de viteza.in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare. .

b) 5m. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m.se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. 5m. 5m. pentru ca. prin testari periodice ale valorilor atinse. . 2.joc de rugby. 15. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori. alergare usoara. in sisteme precise de actionare. 5m. si 5m. inainte + 10m. . 9. sprint maxim. dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. sa se intervina cu modificarile necesare. mers.joc d baschet. valoarea incaturilor.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . c) 15m. 10. alergare usoara si 5m. lateral. 20. .1. . 4. in acceasi maniera alternativa. in urmatoarele combinatii: a) 5m. inapoi + 5m. dependent de acestea. Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: .alergari de 5m.. 8. prin folosirea metodelor. 2. sprint inainte. 6. mers. . joc continuu. inainte + 5m. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice. dupa care se reia alergarea. procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3. prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive.joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul. inainte. distantele si pauzele dintre repetari. a volumului si intensitatii efortului. sprint maxim. la stanga. . 10m. 5. durata executiilor.tennis cu piciorul. care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare.alternative. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. alergare laterala. pe un teren redus.joc de handbal 2 x 20 min. 5m inapoi. lateral dreapta + 5m. b) 10m. 10m. . in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. prin temp-ul si ritmul executiei. sprint inainte + 5m. 25. handbal un gol. 7. fotbal ..combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m. sprint . prin stabilirea unui numar optim de repetari. atunci cand nu dau randamentul scontat. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. 3. prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice. 5m. Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . inapoi. 5m. inapoi. la dreapta x 10 ori. prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba.se alearga 5.

.alergarea in panta usoara. saritura la cap. prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta..efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite. spint inainte 10m. . in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. a. lejer cu deplasare laterala.10m. leapsa. lunga de circa 100-200-300 m. alergare cu spatele 5m.luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie. b. (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice). .gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere.jocuri si stafete. . Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . la semnale tactile: . pentru viteza de reactie: a. mers. .lupta cocosilor. mers 5m. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor.joc 3:1 pe directia portii. in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea. cadere si ridicare urmata de saritura la cap. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului). . sprint inainte. Program pentru dezvoltarea vitezei pure: .idem efectuatate la semnale inverse. calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7. 8. doborarea de pe banca de echilibru. (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente. 6. cu o singura atingere a mingii. . simularea preluarii mingii. intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara. 10m sprint maxim. sprint inapoi 10m. 5m alergare laterala. 5.joc 3:3 la doua porti mari. Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: .Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii.maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului). 5m.2:1 intr-un spatiu delimitat. intoarcere scurta. Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m. realizat cu mijloace specifice jocului: . oprire brusca.executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului.joc 2:1 pe directia portii. la semnale vizuale: . in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare.impingeri. in viteza maxima. la semnale sonore: . tractiuni. 4. .pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare. viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. .

. iar cand s-au apropiat la 2-3m. la distanta de 5m.. dupa o preluare de control. situat la 25m. fara ca mingea sa atinga solul.. ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat.individual cu mingea la picior conducere. o trimite pe langa B. mingea frige). ridicarea rapida si preluarea mingii. 10. . 15.jucatorul. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m. cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir. jucatorii trec repede in sezand. de poarta. fiecare cu mingea. ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. . de adversitate. jucatorul A. preia mingea. . 25. distanta paseaza direct. cu .trei jucatori asezati in linie la 5m. Exercitii pentru viteza de executie: . unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei. 2. 20.se realizeaza in doze de 5. Jucatorul executa in viteza maxima. se ridica haltera la piept si de aici sus. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m.exercitii contraconometru. autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii.jucatorii asezati in doua siruri. in ritm lent si egal. isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1.din usor departat. jucatorii schimba locurile intre ei. stau fata in fata. lovirea ei cu capu la perete. fara intrerupere intre exercitiile circuitului. dupa fiecare lovire. . . . . ..exercitii cu doua mingi. 30 repetari. . dupa un numar de repetari stabilite .exercitii de perechi: de imitare.exercitii cu mingea.doi jucatori. . A si B.sezand: aruncarea mingii cu mana sus. cu fata de acceasi directie. . care se intoarce rapid. sare peste acesta si suteaza la poarta. Exercitii pentru viteza de deplasare: . unul dintre ei dupa fiecare executie. de colaborare. cu picioarele la nivelul umerilor. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat. sprinteaza.pase.pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. alergare inapoi cu spatele 3m. bricege.. . la 15m. B. C. sprint dupa minge si reluarea pasarii. . .. extensia bratelor. unul de celalalt. ..mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie).pase in doi in maxim de viteza. genofelxiuni.stafete si jocuri dinamice (leapsa. cu mingea.din suvieca dupa pasarea mingii. stau in linie la 3m. . intre doi jucatori . fereste-te de 4 mingi. conduce si se reia exercitiul. sprinteaza. trunchiului si picioarelor din pe fata culcat.doi jucatori la 20m. Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: . ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc.doi jucatori.

.cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol. (de cate 6 ori cate 6 sec. cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec. timp de un minut. 3. 20m.idem din stand cu genunchii jumatate flexati. .din pozitie in picioare. . ..din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min. fixate pe umeri. in echilibru. o data pe toata talpa.1. usore sarituri pe varfuri (5. ..inaltarea pe varfuri. de lupta. . . 4.2x2. . tragerea piciorului inainte sus. Varianta executie individuala: . celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca.amandoi jucatorii prinsi de brate. intr-un spatiu delimitat de 2m. pentru a-l dezechilibra pe partener. Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. Sporturi complemntare .se executa genuflexiune lenta. pe varf. . ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea.se alearga 50 d m. sa stea intr-un picior. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori... repetat de 6 ori. . o data pe varfuri.inot 20 min. sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause. Program de dezvoltarea fortei pe perechi . alternative. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri.in pozitie de flexie totala. pe zapada sau pe alte terenuri grele. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec. 7. incearca cu partenerul pe umeri. dupa care rolurile se schimba.lupta cocosilor.alergare pe teren variat. pauza.2. Program sub forma de circuit combinat .) 5. timp de 6 sec. Program prin contractii intermediare . Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: .cu halter pe umeri. 8.. pauza intre repetari).joc de handbal 30 min. ramandu-se asa timp de 6 sec.. alternative cu ambele picioare..mers pe bicicleta 5-10 km. . trag concomitant cat pot fiecare.pase in doi cu mingea medicinala.din aceeasi pozitie. jucatorii pe perechi de greutate apropiate.varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare. . cu jucatorul in spate.. . Jocuri sau alte actiuni pe nisip. 9. 10. genuflexiuni. de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate.. 4. intr-un perete. repetat de 6 ori. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate.cu halter ape umeri. din culcat dorsal-1 min. cu 10-20-30 sec. .impingere timp de 6 sec. alternative. se ramane asa timp de 6 sec. de 5 ori cate 30 de sec.urcari si coborari de pe o banca. cu contractie izometrica de 6-12 sec. 6. ridicare. . . se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie.un jucator sta in 4 labe. (6 ori). 15.sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. sustinuta in maini. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). .. 20 repetari-2 serii). de 6 ori pe fiecare picior. . . cu o greutate de 20 kg.

cu genunchiul de 20 ori inainte .din stand unul inapoia celuilant. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: .din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte . cu atingerea unui panou-1 min. dreapta.sarituri cu desprindere de pe ambele picioare.culcat pe spate talpa in tapla..sezand fata in fata.sezand fata in fata. extensii ale trunchiului-1 min. .. cu ristul interior 20 ori inainte . .fata in fata. care opune rezistenta la apropierea acestora. tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc. iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. cu mana stanga.mingea rostogolita pe sol.un jucator tine mingea foarte strans in doua maini. .un jucator tine mingea sub talpa. cu fata in aceeasi directie. . impingeri reciproce.. . stang. impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. a.dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare. cu fiecare mana .cu latul 20 ori inainte . mainile pe umerii partenerului.cu latul din voleu de 20 ori inainte.1. cu mainile pe umerii partenrului. cu piciorul drept. talpa in talpa. exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul. .catarari la franghie-1 min.cu calcaiul 20 ori inapoi . intr-un cerc cu raza de 1m. cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol.din culcat ventral cu mainile la ceafa. . dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: .stand fata in fata. la diferite inaltimi. . incercarea de a smulge mingea de la partener. . picioarele indoite. . iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. ambii apucand o minge cu amandoua mainile. . .ghemuit fata in fata.din voleu. din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor.. .genuflexiuni spate in spate. tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. acesta opune rezistenta. . picioarele intinse si departate. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a.. sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte.cu ristul plin 20 ori inainte. apucat de ambele maini. piciorul drept intins lateral.cu exteriorul 20 ori inainte. exercitii cu mingi medicinale: . schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit. un executant incadreaza picioarele partenerului. . c. partenerul din spate. de maini apucate. b.fata in fata.cu interiorul 20 ori inainte .

sariturile in contact direct cu un adversar in aer. .). tempo variat impus: .la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m.).alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer.si fiecare picior pe 40m. care sa solicite deplasari rapide si sarituri. dupa care se poate relua intreg ciclu. . Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min. .la a treia tura un spint pe o latura a terenului. . . exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: .la a doua tura. . . alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m..la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m.2x100m. .2-3 min.aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari.5-6 min. baschet.aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa. alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m. Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. sprint. .3x60m.).alergare combinata cu opriri si porniri rapide. . . un sprint de la linia de fund la centru.2x120m. urmata de sprinturi in diferite directii. . .6x200m.impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior. pase in doi.sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare. . d. Varianta 3 (model de interval): . echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata. . sarituri in bazin). si 200m. alergare usoara. .2x50m. .3x60m. preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior).1:1 incercari de depasire a adversarului.aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul. . din miscare.cu conducerea mingii.. mers.parcursuri de obstacole.pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) .minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior.exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori. alergare pe teren.jocuri sportive complementare (handball. 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m. . alergare usoara. Varianta 4: . . .2x50m. .stafete cu alergari si sarituri. . .

cu trimiterea ei inainte la 5-6 m. dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul.individual. altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari.. Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1. s. aruncarea mingii cu mana. Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min. din nou.conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat. Varianta 5: . . 2.3x30m. 5:5 timp de 45 de min. Varianta III ± Joc la doua porti 4:4.m. si apoi se trece la alte teme de antrenament.a. lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa. o controleaza doua-trei lovituri.3x60m. care ridica mingea direct de pe sol cu varful. alergare cu finalizare.un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie. spint. . .800m. . din alergare in viteza.Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari.alergare pe trepte. .d.un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m. V. fara a pierde controlul ei. dupa ce a ricosat din sol s. prinderea. in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane.. Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. cu deplasare in viteza cu spatele. imediat din spate sprinteaza alt jucator. coapsa si capul. . 3.m.m.individual. aruncare s. de-a lungul terenului. . gimnastica articulara.aruncarea mingii cu mana puternic de sol. pauza 10 min. trimitand-o cu bolta inainte. . din deplasare in viteza (direct sau cu preluare). pentru oxigenare si refacere. .. pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min.2x30m.).. dr. o opreste pentru partener s. o preia prin ricosare. Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: . . .200m. Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii .idem.10 trepte sarituri pe ambele picioare.a.10 trepte sarituri pe piciorul stang. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie. . . sprint. . o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral. lovirea ei din saritura cu capul.a.mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. alergare libera.10 trepte sarituri pe piciorul drept. . din delpasare in viteza.. alergare usoara.rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept. sprint dupa ea.10 min. . .mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi.a. prindere. din nou lovirea. . Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. Varianta II ± Alergare 5 min. .m. alergare cu conducere si pasare.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze).5-6 minute alergare libera. o conduce 5-6 m.d. lovirea ei cu piciorul spre inainte.d.

extensii alternative ale bratelor (sus si jos).dreapta. Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): . se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului. cu picioarele intinse sau indoite din genunchi. aruncarea gambelor inapoi. . de-a lungul sau. sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala. . . urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit.. .sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului.sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor.pe linia de la mijlocul terenului. .sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical. distanta. de ka 10 m. . inapoi sau lateral a piciorului liber. . intre dupa repere asezate la 50-60 cm..din stand aplecari si extensii de trunchi. .sarituri cu ducerea genunchilor sus.sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade.din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga. . usoara saritura in ghemuit. .rotarea bratelor . crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare. forfecarea picioarelor. se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m. extensia corpului. lovind-o cu capul sau cu piciorul. . . . .extensii. sarituri din deplasare . . .idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie.sarituri pe un picior cu pendularea inainte.imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul.bratele sus incrucisate . Programe pentru dezvoltarea puterii: 1.din pozitia ³pe genunchi´.din stand fandari si ridicari. . . miscari de brate si combinari a acestor actiuni. .salt veritical cu picioarele departate. unul de celalalt. .deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare. .balansari din picioare cu extensia trunchiului.imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer).rotarea concomitenta a corpului si bratelor. sarituri excutate cu efort crescut.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine.cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii.sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma. iar partenerul o retrimite précis.alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m.sarituri din fandare laterala. un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare.din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor. . 2. departarea picioarelor.. sarituri de pe loc . .

de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca. la distante de 1. exercitii de sarituri pe perechi .pasi sariti peste bastoane dispuse de 1.sarituri din cerc in cerc.idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant. .sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor. 3. .saritura cu contact in aer piept in piept. de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol. cu . dispuse in zig-zag.pe perechi.lupta cocosilor pe perechi. alternative stang-drept.idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare .pas sarit cu coarda pe 30 m. urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii.idem cu lovire umar in umar. ..alergare..sarituri peste garduri si portite.sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru.. . unul de altul.deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. . .sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept. .triplu sau pentasalt. . 4. . fata in fata la distanta de un metro. 7. . .treceri peste garduri specifice atletilor. saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor.5 unul de altul. . saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit. sarituri cu coarda . 5. . se reia cu piciorul stang. 10 pe stangul.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi. . ghemuit cu sprijin.pasi sariti in zig-zag. . .sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang.sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta. pe ambele picioare pe 25 m. . . brusc in sus pe 25 m. . 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori. sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte .sarituri din stand lateral fata de gard. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit.5-2 m. . . saritura peste gard cu departarea picioarelor.sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini. sau cu bataie in cercuri culcate. .. sarituri de pe un obiect (in adancime) .saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala.idem cu atingerea obiectului cu capul.sarituri in inaltime. .de pe loc: 10 sarituri pe dreptul. sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) . etc.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor. 6.

. ceilalti in aparare.sarituri din ghemuit in ghemuit..joc 2:1. .pas saltat alternative. pauza reprise 10-20 sec. .idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate. echipate distinct.de poarta. . actiuni 5-6.joc in reprise scurte de cinci min.idem din doua in doua trepte. .de poarta. pauza serie 6-7 minute. 8. pauza repriza 10-25 sec.jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara.reprise de 10-15 min. cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min.saritura in adancime. fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui. pauza serie 8 min..executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime.. desprindere. se fac 10-20 de incercari. pauza reprise 10- . durata 15-20 sec. intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. . 3:3. actiuni 5-6. cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct.sarituri pe doua picioare. .patru echipe a cate patru jucatori fiecare. durata 15-20 sec. pentru analiza temelor propuse. . antrenorul arunca mingea in zona lor.alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta. Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: .combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte. . cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor). la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul. durata 15-30 sec. . . nr.2:1 cu finalizare de la 40-50 m. se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului. 3:1.sarituri succesive pe acelasi picior.idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. . saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer. . de actiuni pe serie 56 . . . a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul. nr. jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec.doi jucatori se afla la centrul terenului.doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar.atingerea cu capul a unei mingi suspendate. jocul se desfasoara pe o jumatate de teren. . 2:3. iar celalat devine aparator.circulatia libera cu finalizare de la 30 m. .idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade... Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: .antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul. . cine intra in posesia mingii este in atac. 4:4. .. . cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant. nr. . aterizare. se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta.3:2 cu finalizare de la 40-50 m.

. iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus.exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare. pauza serie 9 minute.joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin. . . opriri si mentionarea unor pozitii comandate.pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare. combinate cu franari.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90.dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori.redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare. . .alergari la vale in padure.25 sec.1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt.. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului . .exercitii de deposedare executate cu ambele picioare.lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate. . sarituri in apa. . . patinaj. . cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc. . partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc.schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii.miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare. 180 sau 360 grade. .individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata.sporturi complementare: schi. . .pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt. . Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii .stand fata in sapte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful