Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora. posibilitatea de dezvoltare ale sale. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete). persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie. care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime. care determina implicit si cresterea vitezei. care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. cu 0. Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode.1 sec. cresterea fortei maxime. alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1.55 kg.Greh (1972). . vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei. in toate conditiile. pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare.Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. cand baietii le agaleaza pe fete. unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor. in toate cazurile.. medii si mari). progresul primilor este superior pentru tot restul vietii.de asemenea. De asemenea. marimea vitezei depinde de nivelul fortei. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta. Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora. vor lamuri aceasta problema.5 kgm/sec. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi. in functie de dimensiunile corporale. se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie. o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).De asemenea. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. Specifica pentru viteza este a doua sarcina .W. Astfel. 2.3 sec. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza). revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4.Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului.in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale.Cercetarile actuale. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei.viteza mai mare). exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici. Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului.Incepand insa de la varsta de 11 ani.

Dintre cele mai importante amintim: 1. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza. de calitatea fiecarei dintre . 5. Muschiul scheletic este. in final. Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic. transmiterea semnalului prin caile motorii. deci. care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover). cu ponederi diferite.). Prin antrenamente speciale (durata efortului. Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. nu are loc numai in muschi. ca viteza de reactie depinde. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP.9). Cresterea concentratiei enzimelor. viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica. cum sunt cele de viteza. ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia.4) si in sange arterial (6. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata. inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. 4.Asa cum aminteam anterior. 3. In eforturile pana la 10sec. aruncarea greutatii ect.(alergarea pe 100m. si peste. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare. care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza). aparitia axcitatiilor in receptor. Putem aprecia. 2. de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant.Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. in special CP si de glicogen. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe. Daca efortul se mentine pana la 50 sec. ca urmare a efortului fizic. Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate. II.3. mai multe forme de manifestare a vitezei. coprodus final al acestui tip de glicoliza. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata.8-6. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare.3-6. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba.

Pentru diferite situatii prezumtive.. Aceaste elemente. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. timpul de latenta este de 180 msec. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare.sa aleaga planul de actiune. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. In general. cum este cazul reactiei simple. In cel de-al doilea caz. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul. pocnetul pistolului la start). precum si de mai multe aspecte psihologice. sa inceapa realizarea planului. Astfel. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. in schimb. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. sau a lovoturii de atac. trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. a unui loc pe podium. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. care intra in componenta perioadei de latenta. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. Aceasta sta la baza vitezei de decizie. De exemplu. decat se poate egala cu zero. Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. la durere 800msec. care apare insa inopinot (de exempli. cu ponder mare. de reula stereotipe. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi. Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. in sport. o conditie de manifestare a . subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie. Acest tip de reactie se intalnesc. Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. un jucator de volei. bine insusite. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. sa aprecieze directia si viteza de zbor. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare. in primul caz. se elaboreaza raspunsuri adecvate. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers. componenta importanta a reactiei complexe. fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. dupa efectuare serviciului. la semnal luminos. mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. Masura nedeterminarii se numaste entropie.componentele respective. Din punct de vedere a teriei informatiei. se realizeaza in conditii in care de multe pri. incat se aproprie de reactia simpla.

precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. si alternarea contractiilor cu relaxare. in specialforta. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. supletea si mobilitatea articulara. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. ciclice. intrand in relatie cu alte calitati motrice. In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. Contractia puternica a muschiului. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). denumita de unii autori capacitatea de demaraj. Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. ce asigura. De asemenea. in haltere. care la randul sau este puternic conditionat genetic. frecventa scade substantial. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara. de altfel.celorlalte tipuri de viteza. In sport. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). notiuni prezentate anterior. aciclice si combinate. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. intensitatea este data de incarcatura). viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. de pilda. nereusind sa realizeze scurtari complete. cu atat viteza este mai mare. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie. cum sunt: forta. este specifica sportivilor bine antrenati. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase. de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II.4. sau gradului de insusire a deprinderilor. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp. Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda.). Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. ceea ce creaza un regim aproape izometric. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari. crescand proportional si intesitatea efortului. ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare. Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport. fenta si aruncarea la cos etc. Actele si actiunile . Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. deoarece. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele.

in patinaj. intre repetari. dupa un effort.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . in atletism. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere. 3-4 reperati x 15-20 secunde. sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime.etc. deci odihna activa. secventa de joc. ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . exercitii de respiratie etc. 100-200 m. stafete. jocuri dinamice etc. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. recuperarea datoriei de oxigen. 10-15 m pana la 50 m. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde. 60 m. Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata. contraatacuri.exercitiul sa fie foarte bine insusit. in cazul eforturilor anaerob-aerobe). Refacerea functiilor vegetative. -pentru dezvoltarea vitezei. de asemenea. refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime. In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. Imediat dupa efort. Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite.) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. De obicei. totusi. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. In functie de tipul de viteza care se dezvolta. 100 m si 200 m. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. volumul si duratelor de lucru. in principal. se vor prefera. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min.) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . in canotaj. in natatie. nu este uniforma. atacuri rapide. 150-200 m. combinatii de 2-3 procedee tehnice.

5. In antrenamentul sportivilor de performanta. se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: . In aceste conditii. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii.forta mobilitate. de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire. la saritura in inaltime. se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale. In acest scop.5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). stare greau de depasit. fiind realizata diferite. aruncari cu obiecte grele. De exemplu. In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. II. marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului. Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. intensitatea si pauza. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata. care necesita intensitati deosebite si. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv. aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime. pana la 85% din capacitatea maxima. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu. diferite procedee la lupte etc. In sinteza. etapa precompetitionala si in perioada competitionala. ca atare. se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate.). Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza.). durata efortului. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale). si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun.dupa Platonov. utilizarea tractiunii mecanice si altele).

-metoda intrecerii.metoda jocului . -metoda repetarilor in tempouri submaximale. o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie). A. repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor). -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: . atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia. -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor . .metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice.reactii cu alegerea unui raspuns. .reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante.) 10 9 8 7 6 . . . Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei. (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat. (1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: .metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1.Novicov si colab. Viteza in functie de durata efortului. de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C). -metoda intrecerii cu ³handicap´.L. Tharstenson si colab. in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex). reducerea distantei obiectului fata de subiect. in functie forma de manifestare ce se vrea influientata.metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata). in final.Matveev. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru. maximale si submaximale. 2.reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului.reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate).P. Viteza de cursa (m/sec. -metoda alternativa: cresterea vitezei.D. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime. -metoda stafetelor si jocurilor.

in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. min. numai o forma de manifestare. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ . organismului sa fie refacut. probele de teren se confunda. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. ale particularitatilor de varsta. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului). cu exercitiile standardizate si rationalizate. dupa eforturile de antrenament. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire. in rare situatii. -metoda intrecerii. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. In sportul de performanta. maximale si deceleratie). si 1 minut. h. o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. Dintre acestea. cele mai eficiente. in dese cazuri. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. la tetarea. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc.fractionata). Combinarea acestora. In acelasi timo.) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. -metoda senzoriomotrica. prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului.5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. . probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. precum respectarea regulilor de aplicare. care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca. sex nivel de pregatire. -metoda intrecerii. sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec. -metoda intrecerii. de regula. -metoda jocului. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei. Aceste aparte se integreaza. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult.

.

referitor la cei trei factori de esenta motrica. de care se ocupa strategia instructionala. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. capacitatea tehnica. factorul pregatirii teoretice. iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. factorul tehnic. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. Se considera ca factorii fizic. capacitatea functionala si de refacere. comportamentul tehnic. tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. Evulet COlibaba. motricitatea. Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat. Evulet Colibaba si I. Termenii de pregatire fizica. I. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. 2. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate. Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. D. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod .Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice. Din punct de vedere terminologic.indicii de sanatate. dimensiunile somatice. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. autorii D.

Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta. Colibaba si I. forta si mobilitatea ).).) si pregatirea fizica specifica (P. b)capacitatea de autoapreciere.G.. coordonarea generala si segmentara. pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica. psihomotrica si componenta functionala.S. perseverenta. lateralitatea. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza. coordonarea perceptivemotrica. b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului. componenta somatica. la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala.motrice. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea. Evulet. intre aceste doua componente. actiuni motrice si miscari care incorr parti. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu. Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii. care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P.C.normal si la nivel superior. si capacitatea fizica specifica ± C. componenta motrica.F. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila. viteza de reactie. c)increderea in fortele proprii. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice.S. capacitatea fizica selectiva . rezistenta si indemanare. existand o stransa corelatie. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire. Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului). ca o conditie hotaratoare a performantei. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. M. chinestezia.F. echilibru static si dinamic.F. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor. . viteza. imbogateste fondul general de deprinderi motrice. schema corporala. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. rezistenta.Sp.F.F.G. Bota. de repetitie si de executie. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare. care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D. faze sau momente din exercitiile in concurs.

reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta.viteza de angrenare . suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice. ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie. . indemanare. fortza. . rezistenta si mobilitate (supletea). .miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze .viteza de intuitie sau de optiune. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie. Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: .viteza de executie . Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: .viteza de reactie . care in practica nu pot fi separate. Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal.suportarea durerii.viteza de repetitie .jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge.viteza de deplasare (integrala) . . coechipieri si adversari. baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului. Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza. etc. dribling).exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari. Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului.reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive. de viteza ce-i este imprimata.

de deplasare. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana. usurinta. viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei. capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii. in minim de timp fazei si jocului.in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica.viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii. de reactie.in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei.in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica.indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal. de deplasare. ea asigura adesea.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea. a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge. . segment mai putin indemanatec. pe ansamblu echipei. la fotbal.fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului. viteza de reactie. conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele. . varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii. .acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor. circulatie si manevrare a mingii. viteza de joc. . precizia. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: . deplasare precum si de transmitere. .referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. . Privitor la calitatea motrica indemanare.jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid.viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor. precum si cu o eficacitate sporita. . . .in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului. . in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. capacitatea de orientare spatiala.indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea. selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului. . de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final. . . . cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur. manifestata in formele ei de reactie. viteza de gandire plus eficienta gestului motric.

parcurgerea a 10-12 km. efectuarea a numeroase sarituri. volumul masei musculare. .forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc. forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. forta de joc a fiecarui jucator. cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice. in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare. psihice si tehnice deosebite. este intins. . procedee. fentele sau schimbarea de directie. (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. tehnica de efectuare a acestei lupte. forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii. viteza de aplicare a loviturii. .dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul.forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste. Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc. viteza de sosire a mingii. desprinderea de pe sol in plina viteza. In . forta de invingere a conditiilor de mediu si teren. la aruncarea de la margine.exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. . in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza. . rolul rezistentei iese clar in evidenta.in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului.. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. . corectitudinea tehnicii de executie.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale.fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica. chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. adica 90 de minute de effort.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala. in sariturile de pe loc si in sariturile portarului). dar mai ales o imbinare perfecta a lor. forta de lovire a mingii.forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare. care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. etc. daca n-au o buna pregatire fizica. Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. desprinderea de pe sol. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). Dupa 60-70 minute de joc. precizia si oprtunitatea loviturii. . solicitand calitati motrice.

Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate. de tipul solicitarii´.in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului. rezistenta la eforturi repetate de forta. rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata. mai este denumita si ³forta-viteza´. care este intr-o continua schimbare. lupta cu adversarul). .imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea. intr-o forma particulara. . rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului. inclusive cea a membrelor inferioare. specifica.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii. cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului. A.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii. tehnice. sprintul. . musculatura fotbalistului. sariturile. . . . trebuie sa fie puternica. inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie.rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel.puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza. rezistenta la solicitarile fizice. da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc. sau reconsiderat aceste date. . rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate. . Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. in conditii de viteza si forta. acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. Consideratii referitoare la rezistenta: . Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice. in functie de situatia create.trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului.in fotbal rezistenta nu este numai generala. fiind tot timpul alta. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. tactice ale unei actiuni de joc. .jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. de grupele musculare angajate in effort. darn u excesiv de voluminoasa. executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori. dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´.

executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica. puterea de acceleratie si puterea de decelerare.viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici.indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: . si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec. majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. pe o durata mare de timp. puterea de start. .forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima. bazate pe invingerea unei rezistente. . deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create.incat sa constituie o greutate inutila. numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti.. pe o perioada de timp relative mare.in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi. .preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. in maxim de viteza. .rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. . . cu efecte notabile.jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice. etc. in conditiile unor contractii rapide. schimbari de directie . . care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive. dar sportivul produce forme mixte. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: . accelerari.cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date.indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii.. sarituri. a unei adversitati directe. pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec. . puterea de desprindere. .nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura. in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ . ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create. sa cuprinda elemente tehnico-tactice. care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. nu se amelioreaza o singura capacitate. . puterea reactiva.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata. Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: . sprintrui. care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice.

joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul. valoarea incaturilor. prin temp-ul si ritmul executiei. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m. inapoi + 5m.joc d baschet. inainte. 6. lateral dreapta + 5m. 10m. inapoi. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. pentru ca. . Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: . 10.1. dupa care se reia alergarea. 5m inapoi. 5m. durata executiilor.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . sprint inainte. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori. la stanga. alergare laterala. dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. a volumului si intensitatii efortului. prin testari periodice ale valorilor atinse. prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive. ..se alearga 5. sprint maxim. 8. lateral.tennis cu piciorul.joc de rugby. 9. atunci cand nu dau randamentul scontat. mers. distantele si pauzele dintre repetari. . inainte + 5m. 25. b) 10m.joc de handbal 2 x 20 min. pe un teren redus. 2. care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare. handbal un gol. 7. procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba. 20. 5m. b) 5m. prin stabilirea unui numar optim de repetari. mers. in urmatoarele combinatii: a) 5m. 3. in sisteme precise de actionare. Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . 5. 2.combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m. prin folosirea metodelor. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. inainte + 10m. . 5m. in acceasi maniera alternativa. prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice. in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. sprint ..alergari de 5m. alergare usoara. joc continuu. inapoi. prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive. c) 15m. sprint inainte + 5m. dependent de acestea. 5m. sa se intervina cu modificarile necesare. 10m. sprint maxim. 5m. la dreapta x 10 ori.se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice. 15. . . 4. . si 5m. fotbal . alergare usoara si 5m.alternative.

. . (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente. . la semnale vizuale: . .alergarea in panta usoara. simularea preluarii mingii. a. .maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului).efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite. la semnale sonore: . .joc 3:1 pe directia portii. .Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii. la semnale tactile: . sprint inainte. (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice). lejer cu deplasare laterala. cadere si ridicare urmata de saritura la cap. in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. doborarea de pe banca de echilibru. 4. intoarcere scurta. Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m.jocuri si stafete. b. 8. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea.impingeri. calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7..executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului. tractiuni. 6.luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie. viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. . leapsa. alergare cu spatele 5m. 5. spint inainte 10m. realizat cu mijloace specifice jocului: . sprint inapoi 10m. lunga de circa 100-200-300 m. .10m. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara. 5m. 5m alergare laterala. saritura la cap. 10m sprint maxim. mers. mers 5m.lupta cocosilor. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului). prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta.2:1 intr-un spatiu delimitat. in viteza maxima. Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor.pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare.joc 2:1 pe directia portii. oprire brusca. Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: . pentru viteza de reactie: a.idem efectuatate la semnale inverse.joc 3:3 la doua porti mari. cu o singura atingere a mingii. Program pentru dezvoltarea vitezei pure: . in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare.gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere. in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate.

.mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. de colaborare.exercitii cu mingea. 2. .. . dupa o preluare de control. Jucatorul executa in viteza maxima. fiecare cu mingea. ridicarea rapida si preluarea mingii. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m.. Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: . Exercitii pentru viteza de executie: . mingea frige). 30 repetari.exercitii de perechi: de imitare. sprinteaza. sprint dupa minge si reluarea pasarii. . care se intoarce rapid. sprinteaza. lovirea ei cu capu la perete. in ritm lent si egal. cu . cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir. 10..individual cu mingea la picior conducere.trei jucatori asezati in linie la 5m.doi jucatori. intre doi jucatori . cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. 20. fereste-te de 4 mingi. cu fata de acceasi directie. extensia bratelor. .din suvieca dupa pasarea mingii.jucatorul. de adversitate. . dupa un numar de repetari stabilite . sare peste acesta si suteaza la poarta.doi jucatori. de poarta. A si B. se ridica haltera la piept si de aici sus. stau fata in fata. la 15m. conduce si se reia exercitiul. o trimite pe langa B. isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa. .jucatorii asezati in doua siruri.pase in doi in maxim de viteza. fara ca mingea sa atinga solul. genofelxiuni. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1..sezand: aruncarea mingii cu mana sus. .. . preia mingea.doi jucatori la 20m. distanta paseaza direct. Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie). C. . stau in linie la 3m.se realizeaza in doze de 5.din usor departat. iar cand s-au apropiat la 2-3m. dupa fiecare lovire. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat.. . unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei. . . ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat.. situat la 25m. unul de celalalt.pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii. la distanta de 5m. ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc. bricege. B. jucatorul A. . cu mingea. 15. alergare inapoi cu spatele 3m. fara intrerupere intre exercitiile circuitului. unul dintre ei dupa fiecare executie. . Exercitii pentru viteza de deplasare: .stafete si jocuri dinamice (leapsa.exercitii contraconometru. 25. jucatorii schimba locurile intre ei.pase.exercitii cu doua mingi. trunchiului si picioarelor din pe fata culcat. ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. cu picioarele la nivelul umerilor. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m. jucatorii trec repede in sezand. .

. . intr-un perete.amandoi jucatorii prinsi de brate. 8.. sa stea intr-un picior. . ...sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. timp de 6 sec.inot 20 min. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec. . . . se ramane asa timp de 6 sec. o data pe toata talpa.in pozitie de flexie totala. . din culcat dorsal-1 min. 10. ridicare. pe varf.se alearga 50 d m. ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea. repetat de 6 ori. (de cate 6 ori cate 6 sec..un jucator sta in 4 labe. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate.mers pe bicicleta 5-10 km. .cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol. alternative cu ambele picioare.alergare pe teren variat.cu halter ape umeri. . genuflexiuni. pentru a-l dezechilibra pe partener. o data pe varfuri..impingere timp de 6 sec.1. 4. 20 repetari-2 serii). . cu o greutate de 20 kg. Sporturi complemntare . de 6 ori pe fiecare picior.inaltarea pe varfuri. . Program de dezvoltarea fortei pe perechi .cu halter pe umeri.varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare.din pozitie in picioare. 6. ramandu-se asa timp de 6 sec..din aceeasi pozitie. 15. (6 ori).) 5. Program prin contractii intermediare . . jucatorii pe perechi de greutate apropiate. 4. sustinuta in maini. pauza..se executa genuflexiune lenta. . cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec.pase in doi cu mingea medicinala.. cu 10-20-30 sec. usore sarituri pe varfuri (5. celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca. alternative. 7. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). Varianta executie individuala: . de 5 ori cate 30 de sec. .. intr-un spatiu delimitat de 2m.lupta cocosilor. 20m. de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate. timp de un minut. cu jucatorul in spate. 3. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori. Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: . repetat de 6 ori. in echilibru. se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie. alternative. pe zapada sau pe alte terenuri grele. Jocuri sau alte actiuni pe nisip. fixate pe umeri.2. .idem din stand cu genunchii jumatate flexati. sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause.urcari si coborari de pe o banca. .. Program sub forma de circuit combinat . .2x2.joc de handbal 30 min.din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min. trag concomitant cat pot fiecare. Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. pauza intre repetari). cu contractie izometrica de 6-12 sec. de lupta. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri. tragerea piciorului inainte sus. 9. incearca cu partenerul pe umeri.. dupa care rolurile se schimba.

piciorul drept intins lateral..cu genunchiul de 20 ori inainte . stang.din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte .dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare. .mingea rostogolita pe sol.culcat pe spate talpa in tapla. b. un executant incadreaza picioarele partenerului. sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte. . . cu fiecare mana . ambii apucand o minge cu amandoua mainile.din voleu.din stand unul inapoia celuilant. .. exercitii cu mingi medicinale: . de maini apucate. schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit.cu exteriorul 20 ori inainte. . . extensii ale trunchiului-1 min.cu calcaiul 20 ori inapoi . iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. . dreapta.ghemuit fata in fata. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a. partenerul din spate. cu atingerea unui panou-1 min.cu latul 20 ori inainte . care opune rezistenta la apropierea acestora. apucat de ambele maini. iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. cu mainile pe umerii partenrului.un jucator tine mingea foarte strans in doua maini. . . .cu interiorul 20 ori inainte ..cu ristul plin 20 ori inainte.din culcat ventral cu mainile la ceafa.. intr-un cerc cu raza de 1m. cu mana stanga.fata in fata.un jucator tine mingea sub talpa. la diferite inaltimi. cu fata in aceeasi directie.. a. talpa in talpa. c. . cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol.sezand fata in fata. cu ristul interior 20 ori inainte . exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul. tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc.catarari la franghie-1 min. picioarele intinse si departate. mainile pe umerii partenerului.1. incercarea de a smulge mingea de la partener.genuflexiuni spate in spate.fata in fata. dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: . .sarituri cu desprindere de pe ambele picioare. din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor. acesta opune rezistenta. impingeri reciproce.sezand fata in fata. . cu piciorul drept.cu latul din voleu de 20 ori inainte. . impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: . . tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. picioarele indoite.stand fata in fata.

d. . . alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m. un sprint de la linia de fund la centru. .). .la a doua tura. Varianta 3 (model de interval): .stafete cu alergari si sarituri. .2-3 min. din miscare. exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: . dupa care se poate relua intreg ciclu.3x60m.aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari. . mers. tempo variat impus: .).sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare. baschet. .3x60m.minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior.2x50m.alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer.impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior. care sa solicite deplasari rapide si sarituri.aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul.la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m.). .exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori.1:1 incercari de depasire a adversarului. . . sprint.sariturile in contact direct cu un adversar in aer. alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m. . preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior). . . 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m. .. Varianta 4: . alergare usoara.aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa.6x200m. . .2x100m. alergare pe teren. . urmata de sprinturi in diferite directii. .2x50m.cu conducerea mingii..la a treia tura un spint pe o latura a terenului. si 200m. Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min. .si fiecare picior pe 40m. .2x120m. . echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata.jocuri sportive complementare (handball. alergare usoara. .alergare combinata cu opriri si porniri rapide.parcursuri de obstacole.5-6 min. sarituri in bazin). . . Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. pase in doi.la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m.pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) .

Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1. si apoi se trece la alte teme de antrenament. din nou.a. . sprint. sprint dupa ea. s. . . lovirea ei din saritura cu capul. .. pentru oxigenare si refacere. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie. pauza 10 min.m. care ridica mingea direct de pe sol cu varful.m. o preia prin ricosare. in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane.Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari. din deplasare in viteza (direct sau cu preluare).idem. Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii .d.10 trepte sarituri pe piciorul stang. 3. . spint. prindere.a.un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie.m. cu deplasare in viteza cu spatele. pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min.m. o controleaza doua-trei lovituri.). . alergare usoara.conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat. Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. cu trimiterea ei inainte la 5-6 m. alergare cu finalizare.un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m. o opreste pentru partener s..200m. .mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi.mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. fara a pierde controlul ei. Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. . lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze).5-6 minute alergare libera.10 trepte sarituri pe ambele picioare. din delpasare in viteza. aruncarea mingii cu mana.10 trepte sarituri pe piciorul drept.aruncarea mingii cu mana puternic de sol. din alergare in viteza. Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: . Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min. . .2x30m. de-a lungul terenului. V. altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari. dr.. gimnastica articulara. imediat din spate sprinteaza alt jucator. dupa ce a ricosat din sol s.individual. Varianta 5: . . ..800m. din nou lovirea. lovirea ei cu piciorul spre inainte. . alergare cu conducere si pasare. . . aruncare s. . . prinderea. alergare libera. 5:5 timp de 45 de min.a. .a..alergare pe trepte. coapsa si capul. Varianta II ± Alergare 5 min. Varianta III ± Joc la doua porti 4:4.d.d.individual. . o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral.3x30m. trimitand-o cu bolta inainte.10 min. o conduce 5-6 m.3x60m.rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept. dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul. 2.

.idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie. . cu picioarele intinse sau indoite din genunchi.sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului. .extensii alternative ale bratelor (sus si jos). sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala. iar partenerul o retrimite précis.sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade.sarituri cu ducerea genunchilor sus. miscari de brate si combinari a acestor actiuni. .balansari din picioare cu extensia trunchiului.imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer). forfecarea picioarelor. se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m. sarituri de pe loc . . crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare.rotarea bratelor . de ka 10 m. . urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit.sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma. sarituri din deplasare . extensia corpului.sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor.pe linia de la mijlocul terenului. sarituri excutate cu efort crescut.din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor. . distanta.sarituri din fandare laterala.din stand aplecari si extensii de trunchi. inapoi sau lateral a piciorului liber. usoara saritura in ghemuit.sarituri pe un picior cu pendularea inainte.dreapta. . lovind-o cu capul sau cu piciorul.. Programe pentru dezvoltarea puterii: 1. unul de celalalt..deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare.din pozitia ³pe genunchi´. un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare. .sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine. . . . . . .imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul. .din stand fandari si ridicari. .salt veritical cu picioarele departate. . .bratele sus incrucisate . . aruncarea gambelor inapoi.alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m. .cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii. se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului. . 2. intre dupa repere asezate la 50-60 cm.extensii. de-a lungul sau.din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga. . Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): . departarea picioarelor.rotarea concomitenta a corpului si bratelor..

unul de altul.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor.idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.pas sarit cu coarda pe 30 m. etc. . .sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang.5 unul de altul. .sarituri in inaltime.idem cu lovire umar in umar. .pe perechi.sarituri peste garduri si portite. pe ambele picioare pe 25 m.sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept. sarituri cu coarda . sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) .lupta cocosilor pe perechi. saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi. de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol. 6.idem cu atingerea obiectului cu capul.sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru.sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare .sarituri din cerc in cerc.pasi sariti in zig-zag.de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca. . .. .idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant. . . se reia cu piciorul stang.sarituri din stand lateral fata de gard. . 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori. 10 pe stangul.deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. alternative stang-drept. . . .saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala. cu . . ghemuit cu sprijin. . . 7. . sau cu bataie in cercuri culcate.. .treceri peste garduri specifice atletilor. . sarituri de pe un obiect (in adancime) . 5. brusc in sus pe 25 m. fata in fata la distanta de un metro. saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor. saritura peste gard cu departarea picioarelor. la distante de 1.. . dispuse in zig-zag. sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte .saritura cu contact in aer piept in piept.alergare. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit.triplu sau pentasalt. exercitii de sarituri pe perechi .sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta.pasi sariti peste bastoane dispuse de 1. 3. .. 4.sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini.5-2 m. urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii. . .sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor.de pe loc: 10 sarituri pe dreptul.

actiuni 5-6. cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min. .. . .alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta. durata 15-30 sec.doi jucatori se afla la centrul terenului. . . 3:1. .de poarta. . intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. se fac 10-20 de incercari.de poarta.doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar.antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul.. saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer. jocul se desfasoara pe o jumatate de teren. . pauza reprise 10- . . nr. fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui.. antrenorul arunca mingea in zona lor. Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: . .saritura in adancime. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: .2:1 cu finalizare de la 40-50 m. actiuni 5-6. .joc in reprise scurte de cinci min. pauza serie 8 min.idem din doua in doua trepte. desprindere.joc 2:1.3:2 cu finalizare de la 40-50 m. jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec. echipate distinct. 4:4. durata 15-20 sec. se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta. pauza serie 6-7 minute. la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul.combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte. durata 15-20 sec. cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant. cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor). .sarituri pe doua picioare.pas saltat alternative. se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului.idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade. pauza reprise 10-20 sec.executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime. cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct.patru echipe a cate patru jucatori fiecare. nr. 8. 3:3..sarituri succesive pe acelasi picior. .sarituri din ghemuit in ghemuit..idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. . cine intra in posesia mingii este in atac. de actiuni pe serie 56 .. ceilalti in aparare. . a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul. . .jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara. aterizare. . . pauza repriza 10-25 sec. .idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate. 2:3. nr. pentru analiza temelor propuse.reprise de 10-15 min. iar celalat devine aparator.circulatia libera cu finalizare de la 30 m.atingerea cu capul a unei mingi suspendate. .

.individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata. . . combinate cu franari. .pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare. . . patinaj. sarituri in apa.exercitii de deposedare executate cu ambele picioare.stand fata in sapte.redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare. . .exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90.schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii. ..joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin.lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate. .sporturi complementare: schi. 180 sau 360 grade. partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc.dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori. . Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii .pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt.alergari la vale in padure. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului .25 sec. . .miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare. . pauza serie 9 minute. iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus. opriri si mentionarea unor pozitii comandate. cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc.1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful