Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor. in toate cazurile.Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului.De asemenea. vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza).3 sec. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului. Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament.W. exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode. cu 0.viteza mai mare). in toate conditiile.1 sec. ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie. care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime.Incepand insa de la varsta de 11 ani. cresterea fortei maxime.5 kgm/sec. se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1. alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec.Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie. in functie de dimensiunile corporale. Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. Specifica pentru viteza este a doua sarcina . revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4. Astfel.55 kg.Greh (1972). pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0. progresul primilor este superior pentru tot restul vietii. Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective. unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului. De asemenea. posibilitatea de dezvoltare ale sale. cand baietii le agaleaza pe fete. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi..in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii.de asemenea.Cercetarile actuale. persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. 2. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete). marimea vitezei depinde de nivelul fortei. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare. . care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. vor lamuri aceasta problema. care determina implicit si cresterea vitezei. medii si mari). o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).

aparitia axcitatiilor in receptor. analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. si peste. deci.(alergarea pe 100m. Cresterea concentratiei enzimelor.9). viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. in final. coprodus final al acestui tip de glicoliza. 2. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare. de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic. Putem aprecia. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange. transmiterea semnalului prin caile motorii. In eforturile pana la 10sec. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. Dintre cele mai importante amintim: 1. care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover). excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata. cum sunt cele de viteza. inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza).4) si in sange arterial (6. ca urmare a efortului fizic.8-6. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate. ca viteza de reactie depinde. de calitatea fiecarei dintre . determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. 4. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. in special CP si de glicogen. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor. Muschiul scheletic este. II. Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP. 5.). Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta. Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba.3-6.Asa cum aminteam anterior. Prin antrenamente speciale (durata efortului. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O. ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia.Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic. Daca efortul se mentine pana la 50 sec.3. aruncarea greutatii ect. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata. 3. cu ponederi diferite. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe. nu are loc numai in muschi. mai multe forme de manifestare a vitezei.

in sport. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. de reula stereotipe. sa inceapa realizarea planului.. o conditie de manifestare a . a unui loc pe podium. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. decat se poate egala cu zero. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic. se elaboreaza raspunsuri adecvate. la durere 800msec. care intra in componenta perioadei de latenta. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport. fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. componenta importanta a reactiei complexe. Pentru diferite situatii prezumtive. cu ponder mare. precum si de mai multe aspecte psihologice. subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul. Aceaste elemente. incat se aproprie de reactia simpla. timpul de latenta este de 180 msec. De exemplu. dupa efectuare serviciului. Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. bine insusite. in schimb. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. sau a lovoturii de atac. Aceasta sta la baza vitezei de decizie. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. Astfel. cum este cazul reactiei simple. Acest tip de reactie se intalnesc.componentele respective. la semnal luminos. In cel de-al doilea caz. se realizeaza in conditii in care de multe pri. pocnetul pistolului la start). Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. care apare insa inopinot (de exempli. un jucator de volei. Masura nedeterminarii se numaste entropie. in primul caz. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. Din punct de vedere a teriei informatiei. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi.sa aleaga planul de actiune. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers. In general. Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. sa aprecieze directia si viteza de zbor.

Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport. si alternarea contractiilor cu relaxare. ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). ceea ce creaza un regim aproape izometric. Contractia puternica a muschiului. in haltere. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara. frecventa scade substantial. muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. deoarece. supletea si mobilitatea articulara. Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat. De asemenea. de pilda.4. sau gradului de insusire a deprinderilor. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). ciclice. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari. Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. de altfel. crescand proportional si intesitatea efortului. in specialforta. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. aciclice si combinate. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie. Actele si actiunile . denumita de unii autori capacitatea de demaraj.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele.celorlalte tipuri de viteza. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda. viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. ce asigura. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. cum sunt: forta. este specifica sportivilor bine antrenati. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp. nereusind sa realizeze scurtari complete. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. notiuni prezentate anterior. de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. care la randul sau este puternic conditionat genetic. intrand in relatie cu alte calitati motrice. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos. fenta si aruncarea la cos etc. Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. cu atat viteza este mai mare.). Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. In sport. Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. intensitatea este data de incarcatura).

) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. In functie de tipul de viteza care se dezvolta. se vor prefera. 100-200 m. volumul si duratelor de lucru. nu este uniforma.exercitiul sa fie foarte bine insusit. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. deci odihna activa. sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime. In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min. 3-4 reperati x 15-20 secunde. ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite. De obicei. in patinaj. de asemenea. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). exercitii de respiratie etc. contraatacuri. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. in cazul eforturilor anaerob-aerobe). din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere. jocuri dinamice etc. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. Imediat dupa efort. 100 m si 200 m.etc. refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime. recuperarea datoriei de oxigen. Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. atacuri rapide. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. in natatie. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. totusi. 60 m. in principal. -pentru dezvoltarea vitezei. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde.) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . 150-200 m. combinatii de 2-3 procedee tehnice. dupa un effort. in atletism.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . 10-15 m pana la 50 m. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. in canotaj. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata. secventa de joc. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . intre repetari. stafete. Refacerea functiilor vegetative.

fiind realizata diferite. pana la 85% din capacitatea maxima. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. In sinteza. se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta. In aceste conditii. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata. aruncari cu obiecte grele. care necesita intensitati deosebite si. Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza. intensitatea si pauza. caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale).forta mobilitate.). In antrenamentul sportivilor de performanta. durata efortului. dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii.5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale. de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. utilizarea tractiunii mecanice si altele). marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. la saritura in inaltime. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: . etapa precompetitionala si in perioada competitionala. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. diferite procedee la lupte etc. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii. stare greau de depasit. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului. II. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu. In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere.5. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv. aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport. De exemplu. In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun.). se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate.dupa Platonov. ca atare. Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. In acest scop.

o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie).P. -metoda alternativa: cresterea vitezei. -metoda intrecerii. A. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru.Matveev.metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice.L. -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: . in final. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime. -metoda repetarilor in tempouri submaximale. atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia. repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor). 2. . Viteza de cursa (m/sec.Novicov si colab. Viteza in functie de durata efortului. in functie forma de manifestare ce se vrea influientata.) 10 9 8 7 6 . -metoda stafetelor si jocurilor.metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1.metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata).D. reducerea distantei obiectului fata de subiect. (1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: . de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C). -metoda intrecerii cu ³handicap´. .metoda jocului . -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor . maximale si submaximale.reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante. . (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat. . in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex).reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate).reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului. Tharstenson si colab.reactii cu alegerea unui raspuns. Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei.

in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire. Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. organismului sa fie refacut. -metoda intrecerii. de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului). si 1 minut. Aceste aparte se integreaza. ale particularitatilor de varsta.) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. Combinarea acestora. o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. h. -metoda intrecerii. cele mai eficiente. -metoda jocului. Dintre acestea. care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. In sportul de performanta. probele de teren se confunda. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. sex nivel de pregatire. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. de regula. in dese cazuri. Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca.fractionata). -metoda intrecerii. in rare situatii. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ . se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult. In acelasi timo. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. la tetarea. maximale si deceleratie). cu exercitiile standardizate si rationalizate. precum respectarea regulilor de aplicare.5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului. numai o forma de manifestare. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. dupa eforturile de antrenament. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. -metoda senzoriomotrica. . sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec. min. perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc.

.

Din punct de vedere terminologic. Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica. factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. D. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice. I. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. comportamentul tehnic. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod . tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. Se considera ca factorii fizic. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. capacitatea functionala si de refacere. referitor la cei trei factori de esenta motrica. de care se ocupa strategia instructionala. Termenii de pregatire fizica. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. motricitatea. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. factorul pregatirii teoretice. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului. Evulet COlibaba. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. autorii D.Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. factorul tehnic. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate.indicii de sanatate. Evulet Colibaba si I. 2. Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat. capacitatea tehnica. dimensiunile somatice.

S. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice. Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii.F.F. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila. psihomotrica si componenta functionala.) si pregatirea fizica specifica (P. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. schema corporala. ca o conditie hotaratoare a performantei. componenta motrica.motrice.F. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P.F. M. Colibaba si I. coordonarea generala si segmentara. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu.C. si capacitatea fizica specifica ± C. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire. rezistenta. Evulet. viteza. Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului). care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. forta si mobilitatea ). O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar. actiuni motrice si miscari care incorr parti. coordonarea perceptivemotrica.F.). componenta somatica. de repetitie si de executie. c)increderea in fortele proprii. viteza de reactie. chinestezia. lateralitatea. existand o stransa corelatie. Bota. b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului.S.G. b)capacitatea de autoapreciere. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare. intre aceste doua componente.G. la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala. perseverenta. echilibru static si dinamic. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport. pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica. care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. . Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta. faze sau momente din exercitiile in concurs.Sp. capacitatea fizica selectiva . imbogateste fondul general de deprinderi motrice..normal si la nivel superior. rezistenta si indemanare. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea.

recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive.viteza de deplasare (integrala) . de viteza ce-i este imprimata. care in practica nu pot fi separate.miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze . .viteza de reactie . . etc. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie. Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: . baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului. Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal. ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie. Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza. Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: .viteza de angrenare . dribling).viteza de executie .jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge.reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta.viteza de repetitie . coechipieri si adversari.viteza de intuitie sau de optiune. indemanare.exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari.suportarea durerii. Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului. rezistenta si mobilitate (supletea). suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice. .reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. fortza. .

fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului.jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid. . capacitatea de orientare spatiala.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul. . ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului.in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica. . viteza de gandire plus eficienta gestului motric. .in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica. a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge.referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: . . . Privitor la calitatea motrica indemanare. conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul. in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii.viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii. . pe ansamblu echipei. cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. precizia. viteza de reactie. de deplasare. .in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei. . . segment mai putin indemanatec. de reactie. viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei.indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea. capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii.in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. . necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final.viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor. usurinta. de deplasare. precum si cu o eficacitate sporita. la fotbal. viteza de joc.indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal. . deplasare precum si de transmitere. circulatie si manevrare a mingii. viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana. manifestata in formele ei de reactie. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie. . . ea asigura adesea.acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor. selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. in minim de timp fazei si jocului.fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului.

la aruncarea de la margine. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. forta de invingere a conditiilor de mediu si teren. . san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. desprinderea de pe sol. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. corectitudinea tehnicii de executie. forta de lovire a mingii. .forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului. tehnica de efectuare a acestei lupte. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii.exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. viteza de aplicare a loviturii. . etc. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza. psihice si tehnice deosebite.in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala. solicitand calitati motrice. desprinderea de pe sol in plina viteza. rolul rezistentei iese clar in evidenta. .forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc. care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste.forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare. forta de joc a fiecarui jucator. viteza de sosire a mingii. efectuarea a numeroase sarituri. precizia si oprtunitatea loviturii. In . Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc. parcurgerea a 10-12 km. . in sariturile de pe loc si in sariturile portarului).fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica. fentele sau schimbarea de directie.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice.. . in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare. . (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. daca n-au o buna pregatire fizica. este intins. procedee.dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul. Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii. Dupa 60-70 minute de joc. volumul masei musculare. chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. adica 90 de minute de effort. in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. dar mai ales o imbinare perfecta a lor. dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala.

de tipul solicitarii´. in functie de situatia create. A. . . dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´.puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii. . . rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului.trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C. fiind tot timpul alta. cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata. specifica. .rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. sariturile. acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. de grupele musculare angajate in effort.imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea. in conditii de viteza si forta. tehnice.in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului. rezistenta la eforturi repetate de forta. care este intr-o continua schimbare. .in fotbal rezistenta nu este numai generala. Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului.jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. tactice ale unei actiuni de joc. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. intr-o forma particulara. musculatura fotbalistului. rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate. executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori. rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. mai este denumita si ³forta-viteza´.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii. lupta cu adversarul). sprintul.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite. Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate. Consideratii referitoare la rezistenta: . trebuie sa fie puternica. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. darn u excesiv de voluminoasa. rezistenta la solicitarile fizice. . pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului. sau reconsiderat aceste date. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului. inclusive cea a membrelor inferioare. Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . . in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice. . da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc. inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie.

dar sportivul produce forme mixte. puterea de acceleratie si puterea de decelerare.rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti. cu efecte notabile. Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: . .executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica. a unei adversitati directe.in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: . pe o perioada de timp relative mare. care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive. .viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici. puterea reactiva.nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura.indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii.. nu se amelioreaza o singura capacitate. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii. .. avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata. . sprintrui. schimbari de directie . deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create.indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. etc.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create.incat sa constituie o greutate inutila. .preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice. pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec.jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: . accelerari. . in maxim de viteza. ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite.cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi. puterea de desprindere. care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. . sarituri. bazate pe invingerea unei rezistente. majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. . puterea de start. . pe o durata mare de timp. in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ . . sa cuprinda elemente tehnico-tactice. in conditiile unor contractii rapide.forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima.

inainte. inapoi. prin testari periodice ale valorilor atinse. . pentru ca. atunci cand nu dau randamentul scontat. 25. sprint . 9. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. distantele si pauzele dintre repetari. 6.se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. 5m. .joc de handbal 2 x 20 min.joc de rugby. 5m inapoi.alternative. inainte + 5m. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m. in urmatoarele combinatii: a) 5m. valoarea incaturilor. . a volumului si intensitatii efortului.combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m. in acceasi maniera alternativa. dependent de acestea. 15. procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. la dreapta x 10 ori. prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive. handbal un gol. sa se intervina cu modificarile necesare. in sisteme precise de actionare.joc d baschet. Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . 2. sprint inainte + 5m. . alergare usoara si 5m. care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare. 3. inainte + 10m. inapoi + 5m. durata executiilor. lateral. 5m. 7. prin stabilirea unui numar optim de repetari. prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive. 10m. 5m. Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: . prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice.. 10m. c) 15m. 5m. joc continuu. . mers. prin temp-ul si ritmul executiei. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori. 2.. sprint maxim. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. 5m.tennis cu piciorul. 5. sprint maxim. si 5m. la stanga.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. b) 5m. 20. prin folosirea metodelor.joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice.1. mers. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba. lateral dreapta + 5m. alergare usoara. . dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. dupa care se reia alergarea.alergari de 5m. inapoi. alergare laterala. 10. b) 10m. 8. sprint inainte. 4. pe un teren redus. fotbal . .se alearga 5.

sprint inainte.executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului. la semnale sonore: . mers.pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare. cadere si ridicare urmata de saritura la cap.luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie. pentru viteza de reactie: a. calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7. . la semnale vizuale: .2:1 intr-un spatiu delimitat.gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere. (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente.jocuri si stafete. simularea preluarii mingii. 10m sprint maxim. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului).lupta cocosilor. . in viteza maxima. lunga de circa 100-200-300 m.alergarea in panta usoara.10m. leapsa. .joc 3:1 pe directia portii.joc 3:3 la doua porti mari. sprint inapoi 10m. realizat cu mijloace specifice jocului: . Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . mers 5m. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea.Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii. (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice).. 5. .joc 2:1 pe directia portii.idem efectuatate la semnale inverse. 6. 5m. intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara. tractiuni. alergare cu spatele 5m. la semnale tactile: . Program pentru dezvoltarea vitezei pure: . Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: . Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor.efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite. . 4. .impingeri. . Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. b. in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate. prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta. lejer cu deplasare laterala. cu o singura atingere a mingii. in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. 8. oprire brusca. in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare. a. . Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m. spint inainte 10m. intoarcere scurta. saritura la cap. 5m alergare laterala. doborarea de pe banca de echilibru.maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului). viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. .

doi jucatori la 20m. de colaborare. iar cand s-au apropiat la 2-3m. . conduce si se reia exercitiul. ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii. . . de poarta.jucatorii asezati in doua siruri.pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. cu mingea. .se realizeaza in doze de 5. unul dintre ei dupa fiecare executie. .exercitii de perechi: de imitare. 15.. . cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. o trimite pe langa B. . de adversitate. alergare inapoi cu spatele 3m.. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1. C. jucatorii schimba locurile intre ei.stafete si jocuri dinamice (leapsa. jucatorul A.. distanta paseaza direct.trei jucatori asezati in linie la 5m. la distanta de 5m.mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. dupa fiecare lovire. . se ridica haltera la piept si de aici sus. preia mingea. cu . sprint dupa minge si reluarea pasarii. unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei. jucatorii trec repede in sezand. Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m. Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: . . fara ca mingea sa atinga solul. 25. . trunchiului si picioarelor din pe fata culcat. dupa un numar de repetari stabilite . cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir. fara intrerupere intre exercitiile circuitului. 30 repetari. sprinteaza. sare peste acesta si suteaza la poarta. intre doi jucatori .doi jucatori. bricege. 10. la 15m. sprinteaza. Exercitii pentru viteza de executie: .. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m. Jucatorul executa in viteza maxima.exercitii cu mingea.pase in doi in maxim de viteza. cu picioarele la nivelul umerilor. fereste-te de 4 mingi.pase. fiecare cu mingea. ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc.din usor departat. ridicarea rapida si preluarea mingii. . in ritm lent si egal. .jucatorul.. .exercitii contraconometru.sezand: aruncarea mingii cu mana sus. cu fata de acceasi directie. genofelxiuni. mingea frige). 2. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat. ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat. extensia bratelor. A si B. stau in linie la 3m. dupa o preluare de control.individual cu mingea la picior conducere. Exercitii pentru viteza de deplasare: . . . B. unul de celalalt. situat la 25m. si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie).doi jucatori.. isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa. stau fata in fata. lovirea ei cu capu la perete.. 20. care se intoarce rapid.din suvieca dupa pasarea mingii.exercitii cu doua mingi. .

) 5. Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. dupa care rolurile se schimba.cu halter pe umeri. . ... jucatorii pe perechi de greutate apropiate.idem din stand cu genunchii jumatate flexati.alergare pe teren variat. intr-un spatiu delimitat de 2m. timp de 6 sec. .lupta cocosilor.pase in doi cu mingea medicinala. 4. .sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. pe varf. 3. Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: . genuflexiuni. celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca.din aceeasi pozitie.in pozitie de flexie totala. incearca cu partenerul pe umeri. alternative. ... se ramane asa timp de 6 sec.2. usore sarituri pe varfuri (5.urcari si coborari de pe o banca. Jocuri sau alte actiuni pe nisip. cu 10-20-30 sec.din pozitie in picioare. ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea.joc de handbal 30 min. intr-un perete. . . fixate pe umeri. 8.. . . pauza. 4. de 6 ori pe fiecare picior. Sporturi complemntare . ..se executa genuflexiune lenta.2x2. pe zapada sau pe alte terenuri grele. 20 repetari-2 serii). de 5 ori cate 30 de sec. cu o greutate de 20 kg. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri. . ramandu-se asa timp de 6 sec. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec. sa stea intr-un picior. in echilibru. . pauza intre repetari). tragerea piciorului inainte sus. Program sub forma de circuit combinat . . ridicare.. cu jucatorul in spate. sustinuta in maini. .. cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec. cu contractie izometrica de 6-12 sec. .cu halter ape umeri. . .impingere timp de 6 sec. 15. alternative cu ambele picioare. de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate. Program de dezvoltarea fortei pe perechi .din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min. 20m. 6. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). trag concomitant cat pot fiecare.un jucator sta in 4 labe.varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare. de lupta. din culcat dorsal-1 min.se alearga 50 d m.. Program prin contractii intermediare . 7. repetat de 6 ori. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate. pentru a-l dezechilibra pe partener.inaltarea pe varfuri. .. 10.1. (de cate 6 ori cate 6 sec. o data pe toata talpa. timp de un minut.mers pe bicicleta 5-10 km. se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie. (6 ori).inot 20 min.. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori.cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol. Varianta executie individuala: . repetat de 6 ori. 9. alternative. o data pe varfuri. sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause.amandoi jucatorii prinsi de brate.

.din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte . piciorul drept intins lateral. . . picioarele intinse si departate. cu mana stanga.cu exteriorul 20 ori inainte. . c.un jucator tine mingea foarte strans in doua maini. cu atingerea unui panou-1 min. ambii apucand o minge cu amandoua mainile. tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc... care opune rezistenta la apropierea acestora.1.. talpa in talpa.catarari la franghie-1 min.stand fata in fata.cu latul 20 ori inainte . apucat de ambele maini. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a. . dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: .. la diferite inaltimi. cu mainile pe umerii partenrului.un jucator tine mingea sub talpa.cu ristul plin 20 ori inainte. cu fiecare mana .din culcat ventral cu mainile la ceafa. .cu interiorul 20 ori inainte . iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. impingeri reciproce. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: .din stand unul inapoia celuilant. schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit.cu genunchiul de 20 ori inainte . cu ristul interior 20 ori inainte . extensii ale trunchiului-1 min..fata in fata.sezand fata in fata. exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul.genuflexiuni spate in spate. din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor. incercarea de a smulge mingea de la partener. a. .fata in fata. b. impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol. . . stang.sezand fata in fata. cu fata in aceeasi directie. cu piciorul drept. de maini apucate. un executant incadreaza picioarele partenerului. . partenerul din spate. picioarele indoite. .ghemuit fata in fata.cu latul din voleu de 20 ori inainte. dreapta. sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte. . . exercitii cu mingi medicinale: .cu calcaiul 20 ori inapoi . .din voleu.culcat pe spate talpa in tapla. mainile pe umerii partenerului. tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. .dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare. intr-un cerc cu raza de 1m. acesta opune rezistenta.sarituri cu desprindere de pe ambele picioare.mingea rostogolita pe sol.

pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) .3x60m.si fiecare picior pe 40m. tempo variat impus: .la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m. sprint. . alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m. . . alergare usoara. d. .6x200m.exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori.. .aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul.cu conducerea mingii. urmata de sprinturi in diferite directii.. . . .5-6 min. . . Varianta 3 (model de interval): . alergare usoara. dupa care se poate relua intreg ciclu.alergare combinata cu opriri si porniri rapide.aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa.la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m. . . un sprint de la linia de fund la centru.1:1 incercari de depasire a adversarului.aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari. . . echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata.jocuri sportive complementare (handball. .3x60m. Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. .stafete cu alergari si sarituri.la a treia tura un spint pe o latura a terenului.2-3 min.). . sarituri in bazin). . baschet. Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min. . si 200m.sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare. alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m. 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m. mers. alergare pe teren.). pase in doi.2x120m.impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior. . care sa solicite deplasari rapide si sarituri. .minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior. . Varianta 4: .2x100m.).la a doua tura.parcursuri de obstacole.alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer.sariturile in contact direct cu un adversar in aer.2x50m. preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior). din miscare.2x50m. . . exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: .

Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min. Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. gimnastica articulara. Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1. altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari.m. pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min. dr. aruncarea mingii cu mana. V. lovirea ei din saritura cu capul. dupa ce a ricosat din sol s..mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. . Varianta 5: . . spint. 2. . 5:5 timp de 45 de min. cu deplasare in viteza cu spatele.rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept. pauza 10 min. lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa.Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari. trimitand-o cu bolta inainte. dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul. in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane. . imediat din spate sprinteaza alt jucator.a.. din nou.a. . din alergare in viteza.alergare pe trepte.individual. pentru oxigenare si refacere. . Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii .individual. . sprint. sprint dupa ea. aruncare s.un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m.. o preia prin ricosare. prindere. . din nou lovirea.a. . .a. o opreste pentru partener s. cu trimiterea ei inainte la 5-6 m. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie. .d..). . alergare cu finalizare. care ridica mingea direct de pe sol cu varful.d. o conduce 5-6 m. alergare usoara.10 trepte sarituri pe piciorul drept. prinderea. din deplasare in viteza (direct sau cu preluare).m.3x60m.200m. de-a lungul terenului.5-6 minute alergare libera. coapsa si capul.mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi. alergare libera. . fara a pierde controlul ei.10 trepte sarituri pe ambele picioare. din delpasare in viteza.m. si apoi se trece la alte teme de antrenament. o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral. o controleaza doua-trei lovituri. . . Varianta III ± Joc la doua porti 4:4.800m. Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: .aruncarea mingii cu mana puternic de sol. . Varianta II ± Alergare 5 min. alergare cu conducere si pasare.3x30m.. s.10 min.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze).2x30m.un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie.10 trepte sarituri pe piciorul stang.d. 3.m. .conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat.idem. . lovirea ei cu piciorul spre inainte. Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. .

rotarea bratelor .alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m. crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare. . . .dreapta. . .idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie. .extensii.din stand aplecari si extensii de trunchi. .sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade. urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit. . 2. intre dupa repere asezate la 50-60 cm. .imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul. . .sarituri pe un picior cu pendularea inainte.sarituri din fandare laterala. miscari de brate si combinari a acestor actiuni. sarituri din deplasare . de ka 10 m.pe linia de la mijlocul terenului. distanta. .. . extensia corpului.salt veritical cu picioarele departate. se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului. .sarituri cu ducerea genunchilor sus. iar partenerul o retrimite précis. aruncarea gambelor inapoi.rotarea concomitenta a corpului si bratelor.deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare. . .din stand fandari si ridicari. . sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala.din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor.din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga. Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): .cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii.din pozitia ³pe genunchi´.sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical. usoara saritura in ghemuit. .sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma. Programe pentru dezvoltarea puterii: 1. de-a lungul sau.extensii alternative ale bratelor (sus si jos).sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor.sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului.balansari din picioare cu extensia trunchiului. forfecarea picioarelor..imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer). . . un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare. sarituri de pe loc .. . inapoi sau lateral a piciorului liber. . departarea picioarelor.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine. se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m.bratele sus incrucisate . cu picioarele intinse sau indoite din genunchi. unul de celalalt. . sarituri excutate cu efort crescut. lovind-o cu capul sau cu piciorul.

sarituri peste garduri si portite. . . . .. saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit. . . alternative stang-drept.sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru. 10 pe stangul. . . exercitii de sarituri pe perechi . unul de altul. sarituri cu coarda .sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini. la distante de 1.idem cu atingerea obiectului cu capul. dispuse in zig-zag. . 6. 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori.deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol.sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare .alergare.sarituri din stand lateral fata de gard. se reia cu piciorul stang.lupta cocosilor pe perechi. . . fata in fata la distanta de un metro. . . saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor.de pe loc: 10 sarituri pe dreptul. . .idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant. sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte . brusc in sus pe 25 m.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor. sau cu bataie in cercuri culcate. .pasi sariti in zig-zag. cu .5-2 m. .5 unul de altul..sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang.sarituri in inaltime. sarituri de pe un obiect (in adancime) .idem cu lovire umar in umar.. etc.pasi sariti peste bastoane dispuse de 1. pe ambele picioare pe 25 m. 7. 5.pas sarit cu coarda pe 30 m. . .saritura cu contact in aer piept in piept.treceri peste garduri specifice atletilor.sarituri din cerc in cerc.de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca.sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor. .. . .sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept.sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta. ghemuit cu sprijin. urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii.pe perechi.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi. 4. . saritura peste gard cu departarea picioarelor. sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) .triplu sau pentasalt.saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala. 3.

aterizare. . . .de poarta.circulatia libera cu finalizare de la 30 m.doi jucatori se afla la centrul terenului.sarituri pe doua picioare.sarituri din ghemuit in ghemuit.reprise de 10-15 min. . echipate distinct. actiuni 5-6.combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte.pas saltat alternative.atingerea cu capul a unei mingi suspendate.joc in reprise scurte de cinci min. pauza reprise 10- . se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta. desprindere.idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade.idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate. nr.. se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului. durata 15-20 sec.. nr. jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec. . . jocul se desfasoara pe o jumatate de teren.saritura in adancime.alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta. . cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct. . durata 15-20 sec. .2:1 cu finalizare de la 40-50 m. antrenorul arunca mingea in zona lor. cine intra in posesia mingii este in atac. fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui. 2:3. cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min.de poarta. . iar celalat devine aparator.executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime. pauza repriza 10-25 sec..antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul.idem din doua in doua trepte. durata 15-30 sec. . Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: . . actiuni 5-6.sarituri succesive pe acelasi picior.. saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer. 3:3. . se fac 10-20 de incercari. cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant. . pauza serie 8 min. nr.doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar.patru echipe a cate patru jucatori fiecare. pauza reprise 10-20 sec. 8. cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor). . . Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: .3:2 cu finalizare de la 40-50 m. ..jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara. . a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul. . pentru analiza temelor propuse.. de actiuni pe serie 56 . intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. 3:1. . la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul.idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. ceilalti in aparare.joc 2:1. pauza serie 6-7 minute. . 4:4.

.miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare. sarituri in apa. . . combinate cu franari. .stand fata in sapte. opriri si mentionarea unor pozitii comandate. partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc. . . . cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc. Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii .schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii.25 sec. pauza serie 9 minute. patinaj.lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate.exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare. . iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus.sporturi complementare: schi.redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare.exercitii de deposedare executate cu ambele picioare. .1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90. .pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare. . .joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin.dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori. .individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata. .pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt.alergari la vale in padure. .. 180 sau 360 grade. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful