Atestat: Dezvoltarea calitatii motrice

Capitolul I Introducere Capitolul dezvoltarii calitatii motrice a fost totdeauna inclus in problematica pregatirii fizice, pentru ca de fapt ii da substantza si in cele din urma o defineste. Autori conscarati in teroia antrenamentului sportiv: Ozolin(42), Harre(32) , Siclovan(44), pastreaza aceasta ordine impusa de relatia dialectica dintre conceptele: factor-cintinut-efect. In schimb Matveev si Novikov(38) plaseaza, capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatariimiscarilor, viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Ca atar , capitolul dezvoltarii calitatilor motrice isi poate gasi ratiunea plasarii in sinteza abordarii celor 3 factori de esebta motrica ai antrenamentului sportiv In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv. Dupa opinia noastra,calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ale exista in dotarea fiecarii fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu nevoile performantei sportive este, in esenta,un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica,biochimica. Aceast proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilr motrice fiind perfectionarea structurilor tisulare(muschi striati, miocardul , cantitatea de hemoglobina, precum si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu cu baza metodologica a procesului didactic de perfectiune a calitatilor respective, care, evident, este de esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este intodeauna si de natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul.Evident procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a sportivului in sensul acceptarii volumului,intensitatii si structurii eforturilor in vederea valorificarii depline a propriului potentzial de concurs. implicatiile procesului sunt desigur de ordin psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic care pregateste salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice, intodeauna masurabile. Prin urmare din punctul nostru de vedere, calitatile - personalitatii umane se educa iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci perfectibile. Continua perfectuionarea a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cucerir ale stiintei, mai cu seama a celor din domeniul fiziologiei, biochimiei, biomecanici, igienei, dieteticii, psihologiei si pedagogiei,si ale stimulate de universalitate fenomenului sportiv, de crestere competitivitatii sportivilor. Viteza si rezistenta s-au dezvoltat datorita progreselor realizate in domeniul energeticii si biochimici musculare, forta musculara s-a amplificat ca urmare a achizitiilor dobandite prin tehnica biopsiei musculare, iar indemanarea a avut de castigat de pe urma clarificarii factorilor care determina

mobilitatea articulara-stretching-ul. O contributie sesizabila au adus-o specialistii romani in explicarea calitatilor motrice combinate-adaptate structurilor si esenteiconcursului actual, tot mai bine studiat si descifrat ca atare. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubila legata de modificari fiziologice la nivelul celulelor, tesuturilor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului. Este usor de explicat cum trebuie fixata o deprindere motrica eficienta, de exemplu, cum se vasleste economic in canotaj, care sunt elementele principale si succesiunea actelor motrice ce asigura inaintarea ambarcatiei, dar nici o explicatie nu-l va ajuta pe canotor sa stabileasca cele mai bune raporturi intre capacitatea de captare, transportu si utilizarea oxigenului in vederea inbunatatirii propriei rezistente. Pentru aceasta este nevoie de marirea treptata a capacitatilor functionale a sistemului cardiovascular, a aparatului respirator si a sistemului enzimatic, care sunt implicate in utilizarea mai abudenta a O2 la nivelul tesutului muscular. Deci, dezvoltarea calitatilor motrice se obtine prin perfectionarea treptata a functiei si structurii anatomice a celulelor, organelor, aparatelor si sistemelor organismului solicitate in mod adecvat si directionat, in timp prelungit (conform principiului continuitatii antrenamentului), in vederea obtinerii unui nivel de adaptare care sa permita indeplinirea sarcinilor motrice in conditii de maxim eficienta. Analizand mai atent manifestarea concreta a calitatilor motrice, vom constata ca ele prezinta doua laturi distincte: o latura exterioara, in care din multe puncte de vedere structura actiunii motrice se aseamana in interiorul unei probleme sportive, cum sunt, de exemplu, in lotul, alergarile din atletism, ciclism, canotaj, deci sporturi ciclice. Diferentzele care apar sunt din ordin cantitativ; lungimea distantei parcurse, viteza de inaintare, frecventa pasilor, a loviturilor sau de vaslire, forta de impingere sau de lovire etc. Latura interna a miscarilor se bazeaza pe cu totul alte procese mult mai intime, metabolice, care reclama o sucesiune rapida a excitatiei si inhibitiei corticalesi subcordicale, o latenta scurta a reactiei motrice la start, o nare capacitate de accelerare, toate aceastea dublate de posibilitatea de a degaja rapid energia obtinuta din hidroliza ATP si CP existente in muschi. Probele lungi, de rezistenta la inot, schi, ciclism, sesea sau deopotriva la atletism se bazeaza pe capacitatea sportivului de a presta un efort aerob la un nivel relativ, pe o perioada de timp indelungata (de la 6 min la cateva ore). Aceste eforturi reclama din partea sportivului o mare capacitate de captare, de transport si de utilizarea a oxigenului. In unele cazuri, actele motrice mult diferite din punct de vedere al caracteristicilor exterioare pot genera efecte fiziologice si biochimice similare, in functie de intensitatea efortului depus. Astfel, alergarea atletica, inotul, ciclismul, canotajul, schiul fond etc., efecueaza cu cca.80% din capacitatea maxima de efort aerob modifica aproximativ cu acceiasi eficienta rezistenta aeroba, in timp ce aceleasi miscari sau exercitii efectuate cu o intensitate de peste 90%VO2 max. vor duce la imbunatatirea capaciatii de efort anaerob, care in acelasi timp va fi specifica fiecarui gen de exercitiu in parte. Dupa prezentarea generala a problematicii calitatilor motrice se impune abordarea analitica a fiecarei calitati motrice in parte: definitive, substrat biologic si psihic,forme de manifestare,motodologie de dezvoltare. Din considerente de ordin metodologic si de natura biologica am optat pentru succesiunea a prezentarii calitatilor motrice in functie de cateva criterii obiective: generalitatea sau partialitatea lor in dinamica umana,posibilitatea ipotetice alea dezvoltarii fata de valorile initiale, caracterul lor perfectabil neconditionat genetic sau invers.

Capitolul II II.1.Definitie Viteza (in acceptiunea cea mai larga)se refera in principal la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in unutatea de timp.Ea se determina prin lungimea traiectoriei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a uneimiscari.Se apreciaza in m/sec., sau in unitati de timp II.2.Factori care conditioneaza viteza Factorii ca determina o buna viteza sunt numerosi si in acelasi timp variati.Acestia sunt de natura genetica (biologica,psihologica zestrea ereditara) si pedagogica. In ce priveste substratul biologic al vitezei desprindem factori morfologici, functionali si unii de natura biochimica-metabolica corelati cu factorii psihologici (calitatea analizatorilor, atentia, tenacitatea, consecventa, tipul de sistem nervos etc). In ce priveste factorii biologici , unii sunt de natura nervoasa si altii sunt proprii muschilor (anatomic, functional). Dintre cestia mai importanti sunt: -mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase, viteza alternarii proceselor de excitatie cu cele de inhibitie, precum si intensitatea acestora; -timpul de latenta sau de reactie care, la randul sau, depinde de calitatea nervului, a jmuschiuluisi a sinapsei; -viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent)prin reteaua nervoasa; -viteza de contractie a muschiului care intra in contractie; -lungimea segmentelor implicate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara; -capacitatea de coordonare a grupelor musculare; -tipul fibrei din care este alcatuit muschiul, fibre albe F.T.(Fast-twitch glycolitic fibers-fibre rapide)sau rosii S.T.(Slow-twitch oxidative fibers-fibre lente); -bogatia de compusi macroergici a fibrei musculare (Cp si ATP) Factorii amintiti cunosc o imbunatatire, ca urmare a procesului de antrenament sportiv sau de educatie fizica. De pilda, in urma pregatirii speciale de viteza scade cronaxia imbunatatinduse excibilitatea neuromusculara si se scurteaza perioada de latenta; de asemenea, cresc rezervele de compusi energetici care stau la baza eforturilor de viteza. Coyl si colab.(1974), Karlson si colab. (1975), au aratat ca rapiditatea contractiei unui muschi este cu atat mai mare cu cat poseda mai multe fibre (F.T.). Aceste fibre sunt bogate in compusi macroergici (creatina-fosfat CP si acid adenozintrifosforic ATP), precu si in glicogen, posedand in mod firesc si enzimele necesare producerii energiei anaerobe. Opuse acestora sunt fibrele rosii (S.T.)care contin mioglobina, glicogen si in acelasi timp masura enzimei pentru productie aeroba de energie.Fibre rapide (F.T.) precu si fibrele lente (S.T.) se deosebesc nu numai structural , ci si din punct de vedere al enzimei miozin-atepazei care este in cantitate mai mare, cu cat durata contractiei este mai mica. Sportivii cu aptitudini de viteza, cum sunt sprinterii de 100 m si 200 m poseda un procent mai ridicat de fibre albe decat alergatorii pe distante lungi (fond).Prin antrenamente speciale pentru dezvoltarea vitezei, detentei sau fortei, s-a constatat o ingrosare, in general, a fibrelor musculare, care devin astfel mai puternice, crescandu-le forta de contractie cu aproximativ 25%. Fl. Ulmeanu a inregistrat scaderea cronoxiei nervilor motori si muschilor care au efectuat un antrenament de viteza de mai multe luni demonstrand astfel posibilitatea imbunatatirii vitezei prin antrenamentele speciale concepute in aceasta directie. Chiel (1975), a constatat ca intr-un effort specific unei curse de 100m sporeste capacitatea de absorbtie a oxigenului cu aproape 90%. In alta ordine de idei,amintim ca lungimea parghiilor segmentelor corpului si inaltimei cu o influienta decisiva asupra vitezei (segmentele scurte favorizeaza o

in cazul efectuarii miscarilor fara ingreuieri sau cu incarcaturi usoare si medii.Prin cercetarea unui lot de copii de 10 ani. care determina implicit si cresterea vitezei. Incepand de la varsta de 10 ani se poate actiona sistematic pentru dezvoltarea tuturor formelor manifestare a vitezei si efectul actionarii sistematice scade treptat pana la varsta maturizarii definitive (20-22 ani la baieti si pana la 18-19 ani la fete).Concluzia care se desprinde este ca viteza poate fi dezvoltata intr-o oare care masura daca sunt disponibilitati si daca se aplica o metodologie adecvata. vom avea ca rezultat cresterea si a fortei si a vitezei. marimea vitezei depinde de nivelul fortei. 2. se realizeaza si disponibilitati pentru a efectua un numar mai mare de repetari. O serie de autori au demonstrat ca prin lucrul de forta.1 sec. prin utilizarea biopsiei musculare si a altor metode.De asemenea. cu 0. in functie de dimensiunile corporale. vor lamuri aceasta problema. Performantele in domeniul vitezei sunt in mare masura conditionate de nivelul fortei musculare (indeosebi explozive)si de capacitatea de coordonare sau usurinta in efectuarea actiunii motrice respective. s-au inregistrat progrese nete ale copiilor sportivi fata de nesportivi. cand baietii le agaleaza pe fete. . Dezvoltarea fortei de impulsie (explozive)la alergatori de sprint are efecte favorabile asupra lungimii pasilor si frecventei acestora. in toate cazurile. Specifica pentru viteza este a doua sarcina . in toate conditiile.3 sec. cresterea fortei maxime. De asemenea. pentru a obtine o inbunatatire a timpului de alergare cu 0.de asemenea. Revenind la proportia de fibre albe si rosii. alergatorul trebuie sa-si mareasca forta de impulsie la fiecare pas cu 7 kgm/sec.W. revenind pentru fiecare zecime de secunda o forta medie de 4. Daca impulsul in faza de sprijin este mai mare. progresul primilor este superior pentru tot restul vietii. care insa se realizeaza numai cu sprijinul (pe baza)fortei maxime. posibilitatea de dezvoltare ale sale.Greh (1972). Tensiunea musculara este determinata de numarul de punti transversale care actioneaza intre miofilament. ceea ce are ca rezultat in final marirea vitezei de contractie. creste lungimea pasului si se scurteaza timpul de sprijin determinand cresterea semnificativa a tempoului.55 kg. exemplifica astfel: un alergator (sprinter pe 100m) cu o greutate de 70kg efectueaza cu piciorul de sprijin o impulsie medie de 45. care duce la marirea sectiuniitransversale a muschiului. o viteza de deplasare mai buna decat cea a baietilor. persoanele de sex masculin au o mai buna viteza decat cele de sex feminin. Hasselbach considera ca viteza de scurtare a muschiului este determinata de numarul puntilor transversale.viteza mai mare). unii autori considera ca prin antrenament special de viteza creste numarul de fibre albe ale muschiului. sportivi si nesportivi s-a evidentiat faptul ca fetele sunt capabile sa dezvolte in medie. medii si mari). Astfel. Daca se lucreaza cu viteza maxima de executie in conditiile efectuarii miscarilor fara ingreuieri (exercitii cu incarcaturi mici.5 kgm/sec..Incepand insa de la varsta de 11 ani. Acestea fovorizeaza alunecarea actiunii si miozinei. Antrenamentul de forta efectuau pentru dezvoltarea vitezei are doua sarcini fundamentale: 1. dezvoltarea capacitatii de a manifesta o forta mare in conditiile miscarilor rapide (forta-viteza).Alti specialisti insa considera ca proportia fibrelor albe si rosii este determinata genetic si ca prin antrenament se produce doar ingrosarea acestora.Cercetarile actuale. Evolutia vitezei in ontogeneza este diferita la barbati si la femei. valorile maxime ale tensunii fiind intre 90% si 110%din lungimea de repaus a muschiului. o crestere a fortei va determina si o crestere a vitezei (mai ales de reactie).

ceea ce duce la scaderea intensitatii efortului sau chiar incentarea acestuia. viteza este determinata de resursele energetice existente la nivelul muschiului si viteza de mobilizare a acestora. ce presupune un proces de codificare a semnelor pentru a putea fi transmis in verigile nervoase urmatoare. coprodus final al acestui tip de glicoliza. care necesita o mobilizare energetica masiva (turnover). de asemenea adaptat special prin posesia echipamentului enzimatic necesar metabolizarii lactatului Hermansen si Waage (1980) evidentiaza ca numai 10 % din lactatul care dispare din muschi in pauzele de refacere dupa eforturi maximale poate fi pus pe seama difuziunii sale in sangele circulant. O mica parte din lactat este transformat in piruvat care la randul sau este degradat in CO2 si H2O. care dispun si de enzimele necesare (glicogen sintetaza). II.). cum sunt cele de viteza. transmiterea axcitatiei codificate prin recreptorul senzitiv catre verigile corespunzatoare ale sistemului nervos. In eforturile pana la 10sec. Autorii polonezi considera ca eforturile de viteza pot fi impinse pana aproape de 2 minute. cu ponederi diferite. inot sau patinaj si au avut ca rezultat scaderea valorilor pH-ului in muschi(6. transmiterea semnalului prin caile motorii. Daca efortul se mentine pana la 50 sec. determina o crestere a activitatii enzimelor celulare implicate in glicoliza. Dintre cele mai importante amintim: 1. ca viteza de reactie depinde.Asa cum aminteam anterior. 5.8-6. fapt care permite impingerea eforturilor de viteza (viteza prelungita) desfasurarea acestui proces. mai multe forme de manifestare a vitezei. Putem aprecia. ca urmare a efortului fizic. nu are loc numai in muschi. durata mentinerii acesteia fiind in stransa corelatie cu timpul de energie consumata. Conditiile acide nu pot fi compensate de sistemele tampon axistente in sange.3-6. 3. deci nu depinde de aportul de ATP furnizat prin glicoliza anaeroba. se constata si producerea de mari cantitati de acid lactic. Cresterea concentratiei enzimelor. in final. 2.(alergarea pe 100m. limita care constituie si momentul optimal al glicolizei anaerobe. se epuizeaza fosfatii energetici ATP si CP. De aceea se presupune ca o mare parte din lactatul produs in timpul efortului maximal este transformat in glicogen la nivelul muschilor.Alte aspecte importante privind bazele metodice ale dezvoltarii vitezei sportive se desprinde din analiza proceselor biochimice care stau la baza eforturilor de viteza.9).Aceasta activitate nu depinde de aportul de oxigen si nici nu produce cantitati detectabile de acid lactic. pauze si incarcaturi)se pot mari rezervele de fosfati energetici. ca urmare a inhibarii enzimelor glicolitice prin feed back metabolic Aactivitatile fizice de scurta durata. Muschiul scheletic este. Sportivii antrenati special pentru efortul anaerob pot tolera concentratii mai mari de acid lactic comparativ cu persoanele neantrenate. Concentratia maxima de lactat (25-30 mmoli/kg in muschi si 20-25 mmoli/l in sange) au fost masurate la subiectii care au prestat eforturi de alergare. 4. si peste. aruncarea greutatii ect. Prin antrenamente speciale (durata efortului. Formule de manifestare a vitezei Realizarea actelor si actiunilor motrice implica. in special CP si de glicogen. de calitatea fiecarei dintre . aparitia axcitatiilor in receptor. semnalizandu-se cresteri seminficative si la nivelul ficatului la persoanele antrenate fata de cele neantrenate. Se considera ca cea de-a treia componenta sonsuma cel mai mult timp din perioada de latenta. deci.4) si in sange arterial (6. excitarea muschiului care prin contractie materializeaza reactia de raspuns sub forma lucrului mecanic. analiza semnalului de catre centrii nervosi si recodificarea acestuia in vederea transmiterii pe caile motorii.3.

sa aleaga planul de actiune. ceea ce demonstreaza ca fondul psihologic. care intra in componenta perioadei de latenta. Efectuarea exercitiilor de viteza imbunatateste viteza reactiei simple. Viteza de decizie este o forma integrata de manifestare a vitezei. in functie de comportamentul partenerului sau de mediu inconjurator. cum este cazul reactiei simple. mai ales in ramurile in care adversarii se intalnesc direct si tactic are o pondere mare. se elaboreaza raspunsuri adecvate. cu ponder mare. la semnal luminos. Reactia complexa se manifesta in doua situatii tipice: reactia la obiecte sau segmente ale corpului in deplasare si reactie la alergare. fapt pentru care se efectueaza miscari inselatoare. se realizeaza in conditii in care de multe pri. o conditie de manifestare a . mingea zboara cu vitee de peste 30 m/sec. In cel de-al doilea caz. incat se aproprie de reactia simpla. sa aprecieze directia si viteza de zbor. care efectueaza o preluare a mingii din serviciul.. Deszvoltarea vitezei de reactie simpla este deosebit de importanta la sportivi. Acest tip de reactie se intalnesc. a unui loc pe podium. care apare insa inopinot (de exempli. trebuie sa intreprinda urmatoarele actiuni: sa urmareasca mingea. deoarece chiar cateva sutimi sau zecimi de secunda pot conditiona obtinerea unui rezultat bun. la durere 800msec. bine insusite. sau a lovoturii de atac. Se considera ca oamenii care au o buna reactie simpla sint mai rapizi si in alte situatii. se mascheaza intentiile prin cele mai diferite procedee. pregatirea pentru proba asigura rezultate mai bune ale timpului de reactie. Viteza de reactie este influientata in probele de sprint de tensiunea psihica premergatoare startului. decat se poate egala cu zero. gradul de nedeterminare a informatiei este cauza gradului de incertitudine. In general. un jucator de volei. cu atat gradul de nedeterminare a informatiei receptionate este mai mare. Astfel. Masura nedeterminarii se numaste entropie. dupa efectuare serviciului. Contracararea gradului de nedeterminare a informatiei in sport se realizeaza prin ceea ce se consuma sub numele de capacitate de anticipare. in schimb. in primul caz. subiectul trebuie sa aleaga un raspuns posibil dintr-o serie. componenta importanta a reactiei complexe. pocnetul pistolului la start). Aceasta sta la baza vitezei de decizie. astfel incat reactiile adversrilor sa fie cat mai mult intarziate. sa inceapa realizarea planului. La sportivii de performanta reactia de alergare este atat de rapida. se cauta ca entropia sa fie cat mai mare. de reula stereotipe.componentele respective. precum si de mai multe aspecte psihologice. Se considera de catre unii autori ca reactiile la semnale optice sunt putin mai lente decat cele la semnalele acustice. Acest tip de reactie este deosebit de important nu numai in sport. Datele literaturii de specialitate evidentiaza ca timpul de reactie este diferit in cazul care se utilizeaza semnalele variate. care se declanseaza in momentul aparitiei la adversar a primului semnal declansator. timpul de latenta este de 180 msec. De exemplu. Aceaste elemente. in sport. Reactiile la diferite semnale pot fi simple sau complexe Reactia simpla consta dintr-un raspuns corec la un semnal dinainte cunoscut. in special in carol jocurilor sportive si al sporturilor de lupta. Pentru diferite situatii prezumtive. dar este posibil ca un sportiv sa reactioneze mai rapid la semnale vizuale decat cele sonore. fenomen care insa nu se mai petrece si in sens invers. Cu cat numarul variantelor de raspuns este mai mare. in numeroase domenii de activitate se cauta ca entropia sa fie cat mai mica. ci si in viata de zi cu zi (sa ne gandim numai la conducerea automobilului). fiind prezenta chiar de la miscarile pregatitoare ale adversarului. Din punct de vedere a teriei informatiei.

cu atat viteza este mai mare. de pilda. viteza de executie este determinata de viteza de reactie simpla si complexa. care la randul sau este puternic conditionat genetic. De asemenea. mobilitatea articulara si elasticitatea musculoligamentara.). Legata de acest tip de viteza este capacitatea de accelerare a subiectului. asigurand refacerea muschiului si o stare optima a proceselor nervoase. sau gradului de insusire a deprinderilor. respectiv rapiditatea cu care alterneaza procesele de excitatie cu cele de inhibitie.gradul de stapanire a procedeelor tehnice si altele. notiuni prezentate anterior. cum este nivelul de stapanire a procedeelor tehnice sau a exercitiilor. Contractia puternica a muschiului. Aspectele metodice privind dezvoltarea vitezei Viteza maxima pe care o poaterealiza un sportiv in efectuarea diferitelor acte si actiuni motrice (procedee tehnice actiuni tehno-tactice). frecventa scade substantial. Cu cat tempoul si ritmul sunt mai mari. Principalul factor care determina viteza de repetitie este mobilitatea proceselor nervoase. ce asigura. cum sunt: forta. intensitatea este data de incarcatura). Acest tip de viteza este foarte important in majoritatea ramurilor de sport. muschii lucreaza numai in zonele de maxima amplitudine. Viteza de executie reprezinta rapiditatea cu care se efectueaza o miscare.4. intrand in relatie cu alte calitati motrice. In sport. Deci o putem defini ca: frecventa cea mai inalta cu care se pot repeta miscarile intr-un timp cat mai scurt. denumita de unii autori capacitatea de demaraj. Se considera ca la om frecventa pasilor poate ajunge la 5 repetari pe secunda.celorlalte tipuri de viteza. Din acest motiv a fost ales tempoul ca masura a intesitatii sau a gradului de solicitare a organismului (in majoritatea ramuilor de sport. cunoscandu-se ca relaxarea are rol important in mentinerea ritmului si tempoului pe perioade mai lungi de timp. urmata de o relaxare cat mai mare a acestora. sautimpul scurs de la inceputul pana la sfarsitul miscarii (de exemplu indreptarea prin subbalansare la bara fixa prinderea mingii. Aceasta conduce la concluzia ca acest tip de viteza este mai greu de dezvoltat. ciclice. deoarece. crescand proportional si intesitatea efortului. Procesul dezvoltarii vitezei este complex si trebuie sa cuprinda si alte elemente importante. viteza de executie este in mare masura determinata de nivelul tehnicii. supletea si mobilitatea articulara. Aceasta scade o data cu marirea incarcaturii si cresterea duratei efortului. Viteza de repetitie este conditionata de tempoul de executie si de ritm. si alternarea contractiilor cu relaxare. Viteza de repetitie se intalneste si sub denumirea de frecvente a miscarilor si viteza de deplasare. In probele de sprint aceasta este influientata in mare masura de forta membrelor inferioare si lungimea pasului (foule). precum si de nivelul celorlalte calitati motrice. In cazul in care incarcatura si durata efortului depasesc 2/3 din posibilitatile maxime. fenta si aruncarea la cos etc. In conditiile unor tempouri foarte ridicate. in haltere. ceea ce creaza un regim aproape izometric. in specialforta. ci si de alti factori (unii dintre acestia au fost prezentati anterior). sau de a atinge cat mai rapid o viteza maxima. miscari ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-o unitate de timp. nereusind sa realizeze scurtari complete. nu depinde numai de viteza propriu-zisa pe care o poseda. Acest tip de viteza este implicit preponderenta in ramurile de sport ciclice. de aceea acest fenomen se constituie ca regula de baza in procesul dezvoltarii vitezei de repetitie II. de altfel. aciclice si combinate. Mobilitatea proceselor nervoase este determinata de calitatea sistemului nervos. este specifica sportivilor bine antrenati. Actele si actiunile .

refacerea este foarte rapida: 70% in prima treime. 100-200 m. atacuri rapide. se efectueaza repetari pornind de la 5-6 secunde (cum sunt cele pentru perfectionarea starturilor) si ajunge la 50-60 secunde (sau mai mult. Cel mai des utilizate sunt repetarile de pana la 30 secunde: alergari pe 30 m. 25% in cea de-a doua si 5% in ultima treime.) INTENSITATE (%) PAUZE (sec. 100 m si 200 m. 3-4 reperati x 15-20 secunde. In pauzele dintre repetari se vor efectua exercitii care sa permita excitatii care sa permita mentinerea excitatiei pe scoarta. Timpul de executie se stabileste in functie de forma de viteza ce se doreste a fi dezvoltata. sa nu se utilizeze exercitii care nu favorizeaza manifestarea vitezei maxime. -pentru dezvoltarea vitezei. contraatacuri. dupa un effort. secventa de joc. intre repetari. O pauza prea lunga duce la achitarea datoriei de oxigen dar determina si estomparea excitatiei pe scoarta. de asemenea. 10-15 m pana la 50 m. volumul si duratelor de lucru. -pauzele dintre repetari trebuie sa fie suficiente de mari pentru a permite revenirea functiilor vegetative si. in canotaj.) Viteza aboluta Exercitii de start 5-10 15-20 30-40 . Imediat dupa efort. astfel incat sa favorizeze efectuarea lui cu viteza maxima (sportivul sa nu se concentreze asupra deteliilor de executie ci asupra vitezei maxime). ceea ce duce la concluzia ca dupa 8 minute functiile organismului revin in procentaj de 95% cand este posibila afectuarea unei noi repetari: OBIECTIV TIP DE EXERCITII TIMPUL DE LUCRU (sec. 60 m. In functie de tipul de viteza care se dezvolta.motrice (deprinderile si priceperile) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . in natatie. deci in stabilirea pauzelor dintre repetari trebuie sa se tine seama de acest aspect. Iata un xemplu 5-6 repetari x 5-10 secunde. stafete. De obicei. pauzele pot fi cuprinse in intervalul 5-15 minute. deci odihna activa. nu este uniforma. exercitii de respiratie etc. In cazul unui efort de 21-22 secunde (alergare pe 200m) se apreciaza ca restabilirea survine dupa aproximativ 12 minute. se vor prefera. incat viteza sa nu scada spre sfarsitul acesteia. in cazul eforturilor anaerob-aerobe).etc. in patinaj. 2-3 repetari x 25-30 secunde cu pauze de 2-5 min. jocuri dinamice etc. totusi. dupa cum se cunoaste un exercitiu de viteza maxima creeaza pe scoarta cerebrala o zona de excitatie optima ce favorizeaza efectuarea cu viteza mare a urmatoarelor repetari. 150-200 m. exercitii specifice fiecari ramuri sau probe sportive . recuperarea datoriei de oxigen. -durata exercuitiilor sa fie astfel stabilite. in principal. in atletism. Parcurgerea gamei de tipuri de viteza se realizeaza in princpal prin locul. Refacerea functiilor vegetative. din cadrul procedeelor tehnice si actiunilor tehnico-tactice axecutarea in conditi de intrecere.exercitiul sa fie foarte bine insusit. combinatii de 2-3 procedee tehnice.

marindu-se incarcatura sau folosind exercitii variate. ca atare. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Sistematizarea metodelor de dezvoltare a vitezei nu este inca realizata dupa criterii unitare. Ruperea barierei de viteza se bazeaza de fapt ca timpul de atingere a unor caracteristici ale miscarilor ( ale stereotipului creat) este diferit (de exemplu.). intensitatea si pauza. diferite procedee la lupte etc. II. In antrenamentul sportivilor de performanta. in anumite etape ale pregatirii se reduce volumul de lucru al exercitiilor cu caracter de concurs (sarituri in inaltime. durata efortului. pana la 85% din capacitatea maxima. In acest scop. fiind realizata diferite. se impune folosirea in lectiile de antrenament a unor exercitii cu intensitati variate. aruncari cu obiecte grele. insa nu trebuie sa se omita individualizarea solicitarii in functie de particularitatile sportivului. Daca un timp nu s-a mai efectuat exercitiul respectiv. In aceste conditii. aprecizam ca viteza imbraca particularitati impuse de fiecare ramura de sport.). se efectueaza eforturi in conditii usurate (alergari la vale. utilizarea tractiunii mecanice si altele). si se intervine cu exercitii de citeza-forta se poate otine un rezultat mai bun. dirijarea eforturilor de viteza este mult usurata. caracteristicile spatiale sunt mai stabile decat cele temporale). se mentin doar 12-15 % din sariturile peste stacheta.5. In cadrul acestora microcicluri se programeaza 2 pana la 4 lectii de viteza si tot atatea lectii de cescarcare sau compensatorii. in functie de profilul specialistilor care incearca sa le clasifice si scolile carora apartin: .forta mobilitate.5-6 90-100 95-100 90-95 95-100 40-90 40-60 30-45 40-120 Raportul dintre obiectiv (tipul de exercitiu). In cazul in care se instaleaza bariera de viteza (care dupa Ozolin reprezinta un steriotip gestual) se va cauta crearea unor condtii siplimentare care se duca la ruperea acestei bariere. stare greau de depasit. Dezvoltarea vitezei va fi prevazuta cu prioritatea in perioada pregatitoare. 1980 In dezvoltarea vitezei se pot folosi si intensitati submaximale. la saritura in inaltime. trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea ei corelatie cu alti factori si calitati (pregatirea tehnico-tactica. restul fiind de alta natura fapt care impiedica stabilizarea fortei de impulsie. Utilizarea excesiva a intesintatilor maximale atrage dupa sine instalarea barierei de viteza. de maxima intensitate si se programeaza dupa microcicluri de restabilire.dupa Platonov. dar se mentine trasaturi spatialeale tehnicii. In sinteza. In unele ramuri de sport cu caracter ciclic au fost elaborate tabele cu tempouri si pauzele necesare calculate in functie de timpul record realizat de sportivi pe distantele de concurs. Microciclurile in care se va lucra pentru dezvoltarea vitezei sunt de obicei considerate de soc. care necesita intensitati deosebite si. De exemplu. etapa precompetitionala si in perioada competitionala.

metoda competitionala Ozolin (1972) sistemalizeaza modelele pentru dezvoltarea vitezei astfel: -metoda exercitiului ³din mers´ : parcurgerea undei distante in viteza maxima dupa un elan prealabil (alergarea lansata). -metoda intrecerii. in final.P. (1980) clasifica metode in functie de principalele tipuri (admise de autori)si anume : -Procedee metodice pentru dezvoltarea reactiei motrice simple: . -Metode pentru dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor . 2. de miokzina cu 20 % (aceasta enzima catalizeaza reactia: ADP + ADP =ATP + AMP) si de apraoape 36% creatinfosfokinaza CPK (enzima ce catalizeaza reactia CP + adp = ATP + C).L. repetarea exercitiulu in tempo variat(alternarea tempourilor).reactii cu alegerea unui raspuns. -metoda stafetelor si jocurilor. -metoda alternativa: cresterea vitezei. Viteza in functie de durata efortului. Tharstenson si colab. maximale si submaximale. Viteza de cursa (m/sec.metoda exersarii (a exercitiului repetat) se aplica in doua variante: 1. se manifesta dupa o curba descendenta pe masura cresterii timpului de lucru. . A. .reactii la un obiect in miscare prin aparitia neasteptata a obiectului. . in functie forma de manifestare ce se vrea influientata.reactii repetata in situatii normale(exersarea analitica-secvente de miscare usurate).metoda senzomotrice ± urmareste dezvoltarea capacitatii de a distinge intervale scurte de timp (zecimi de secunda) intre actiunile motrice.Novicov si colab. reducerea distantei obiectului fata de subiect. -metoda intrecerii cu ³handicap´. -Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: .D. in functie de actiunile partenerului sau modificarea mediului amiant (se aplica principiul de la simplu la complex). .reactia repetata la semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei amiante. prin cresterea treptata a tempoului de lucru pana la atingerea vitezei maxime. -metoda repetarilor in tempouri submaximale.metoda jocului .Matveev. atingerea celei maxime si apoi descresterea acesteia. (1975) au interprins un experiment pe subiect care s-au pregatit timp de doua luni cu 3 si 4 lectii pe saptamana si au cosnstatat. Alti autori prezinta mai detaliat metodele si procedeele metodice pentru dezvoltarea vitezei.) 10 9 8 7 6 . o crestere a ATP ±zei cu 30% (aceasta enzima catalizeaza reactia ATP-ADP x D + energie).

prin crearea de probe si teste adecvate sportului respectiv si grupului de subiecti cu care lucreaza. min. sex nivel de pregatire. -metoda repetarilor in tempouri alternate (submaximale. perioada de pregatire sau timpului de mezociclu etc. . si 1 minut. care sunt dublate de probe de laborator de mare fidelitate. mentionam: alergarile pe distante scurte de la 25 m pana la 100m si chiar mai mult. cu exercitiile standardizate si rationalizate. in functie de cerintele specifice fiecarei ramuri de sport. aplicate in incheierea diferitelor atape sau mezocicluri de pregatire. precum respectarea regulilor de aplicare. numai o forma de manifestare.) Scaderea vitezei in functie de cresterea duratei efortului (dupa Forfel) Dupa cum se poate vedea. o metoda propriu-zisa se foloseste pentru dezvoltarea mai multor forme de manifestare a vitezei. In practica educatiei fizice si a antrenamentului sportiv. In finalul consideratiilor privind evaluarea vitezei specificam contributia originala pe care si-o poate aduce fiecare cadru de specialitate. Combinarea acestora. in rare situatii. insa cu unele note specifice Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie simpla: -metoda repetarii (globala si pe parti. probele de teren se confunda. ale particularitatilor de varsta. Aplicarea probelor de viteza trebuie sa respecte metodologia generala de dezvoltare a vitezei mai ales in ce priveste crearea conditiilor ca. -metoda intrecerii. de regula. h. In sportul de performanta. de dezvoltare a capacitatii de percepere a timpului (formarea simtului tempoului si a ritmului). In acelasi timo. -metoda intrecerii. probele folosite pentru testarea vitezei cuprin. -metoda senzoriomotrica. Aceste aparte se integreaza. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de repetitie: -metoda repetarilor in tempo maxim. cele mai eficiente. sau alte acte si deprinderi motrice a caror durata sa fie cuprinsa intre 5 sec.5 20 44 5 30 2h46 Timpul (s. criteriu ce corespunde deplin necesitatilor impuse de activitatea practica. -metoda repetarilor globale (repetarea integrala a actiunii motrice) -metoda jocului. -metoda intrecerii. datoria manifestarii combinate in majoritatea ramurilor de sport. depin de maiestria pedagogica a fiecarui profesot sau antrenor. Metode si tehnici de evaluare a vitezei Metodologia verificarii si aprecierii este sistematizata dupa formele de manifestare a vitezei.fractionata). la tetarea. in dispozitive care sunt concepute sa mosoare in acelasi timp forme diferite de viteza si la diferite segmente ale corpului. Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie complexa: -metoda repetarilor in tempou maxim pe parti (functionale). Aceasta apreciere este valabila mai mult pentru viteza de reactie care poate fi mai bine izolata decat celelalte forme. maximale si deceleratie). in dese cazuri. Prezentarea acestor clasificari trebuie sa duca la concluzia ca utilizarea metodelor sau procedeelor metodice se face in ³sistem´ . dupa eforturile de antrenament. Pentru masurarea vitezei se utilizeaza cronometre. Dintre acestea. se foloseste probe de teren cu caracter operativ care ofera date destul de exacte referitoare la viteza. organismului sa fie refacut. cronografe si cronoscope cu fidelitati mergand pana la miimi si chiar zecimi de miimi de secunda. -metoda jocului.

.

factorul pregatirii psihologice si factorul pregatirii biologice pentru concurs. Referitor la elementele de continut ale factorului fizic majoritatea specialistilor din domeniul antrenamentului. Se considera ca factorii fizic. b) factorul tehnic cu componentele sale: tactica de joc sau sinonimele (tehnomotricitatea. c) Factorul tactic cu componentele sale: tactica jocului si pregatirea tactica. Bota propun utilizarea in literature de specialitate a termenului de ³capacitate fizica´ in loc de pregatire fizica argumentand acest fapt prin doua motive: 1. referitor la cei trei factori de esenta motrica. factorul tehnic. Indicii de sanatate se refera la necesitatea asigurarii functionarii tuturor organelor in mod . Notiunea de capacitate este o componenta observabila a modelului de joc si se distinge printr-un comportament performantial demonstrat. motricitatea. capacitatea tehnica. perfectiunea priceperilor si deprinderilor motrice si o buna stare de sanatate. Capacitatea fizica a unui sportive este asemuita cu potentialul global de effort al unui sportive. dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice. dezvoltarea indicilor morfo-functionali. I. 2. tehnica motrica) si pregatirea tehnica. factorul pregatirii teoretice.Atesta: STUDIU ASUPRA PREGATIRII FIZICE IN JOCUL DE FOTBAL Majoritatea autorilor considera ca factorii antrenamentului sportiv sunt urmatorii: factorul fizic. capacitatea functionala si de refacere. dimensiunile somatice. Bota propun a se utilize urmatorii termeni: a) factorul fizic cu componentele sale: capacitatea fizica si pregatirea fizica. Termenii de pregatire fizica. autorii D. tehnic si tactic sunt cei trei factori de esenta motrica si ca factorii pregatirii teoretice si psihologice sunt factorii de esenta intelectuala. comportamentul tehnic. Evulet COlibaba. iar pregatirea fizica este o componenta a modului de pregatire de care se ocupa strategia instructionala. D. pregatire tehnica si pregatire tactica sunt considerati componente ale modelului de pregatire. de care se ocupa strategia instructionala. considera ca elementele de continut ale pregatirii fizice sunt urmatoarele: indicii morfo-functionali. prin pregatirea fizica inteleg un system de masuri prin care se asigura capacitatea functionala a organismului. calitatile motrice si priceperile si deprinderile motrice.indicii de sanatate. Din punct de vedere terminologic. Evulet Colibaba si I. datorita caruia acesta reuseste sa indeplineasca in mod constant sarcinile de joc si care are 5 elemente subordonate: resursele energetice. Indicii morfologici si functionali se refera la dezvoltarea calitativa a musculaturii. Factorul fizic a fost obiectul de studio a multor specialisti din domeniul educatiei fizice si al sportului care. articulatiilor si marilor functiuni ale organismului.

la care alti autori adauga pregatirea fizica multilaterala si pregatirea fizica speciala.. c)increderea in fortele proprii. Referitor la pregatirea fizica speciala se afirma ca se adreseaza segmentelor. orientarea si perceperea miscarilor in spatiu. sau laturi esentiale foarte apropiate de acestea. Epuran evidentiaza faptul ca pregatirea fizica are urmatorul continut psihic: a) fondul aptitidinal: aptitudini psiho. Bota. viteza de reactie. viteza.) si pregatirea fizica specifica (P.F. pregatirea fizica speciala nu trebuie sa fie neaparat si specifica. Specialistii sustin ca pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatii functionale a organismului in general. echilibru static si dinamic. Colibaba si I. M. faze sau momente din exercitiile in concurs. Priceperile si deprinderile motrice se refera la ansamblul acelor acte motrice care prin structural lor conditioneaza in buna masura efectuarea actiunilor tehnico-tactice.G. coordonarea perceptivemotrica. Referitor la laturile factorului fizic in viziunea unor specialisti pregatirea fizica are doua laturi de baza: pregatirea fizica generala (P.G. Toate cele trei tipuri ale capacitatii fizice au cinci elemente principale subordonate: starea de sanatate inexorabila. iar pregatirea fizica specifica este o componenta a modului de pregatire.).Sp. Referitor la pregatirea fizica specifica putem mentiona: a) poreaza in forma si continutul lopregatirea fizica specifica cuprinde acele exercitii. componenta motrica. asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea unei ramuri de sport.F. actiuni motrice si miscari care incorr parti. rezistenta. capacitatea fizica selectiva .F. existand o stransa corelatie. grupelor musculare sau calitatilor motrice deficitare. si capacitatea fizica specifica ± C. Calitatile motrice se refera la aptitudini ale organismului de a efectua actiunile motrice cu anumiti indici de forta.F. perseverenta. O opinie originala despre laturile pregatirii fizice o au autorii D. care sistematizeaza capacitatea fizica in trei tipuri fundamentale: capacitatea fizica generala ± C. b) pregatirea fizica specifica asigura o imbinare armonioasa si unitara a calitatilor si deprinderilor motrice specifice fotbalului cu cerintele de dezvoltare concreta a tehnicii si tacticii jocului. imbogateste fondul general de deprinderi motrice. rezistenta si indemanare. Consideram ca este necesar sa subliniem urmatorul fapt: capacitatea fizica specifica este o componenta a modului de joc (originalului). .F. intre aceste doua componente. psihomotrica si componenta functionala.motrice. de repetitie si de executie. coordonarea generala si segmentara.normal si la nivel superior. b)capacitatea de autoapreciere. d) capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar. care reclama o forma de pregatire speciala pentru redesarea lor. ca o conditie hotaratoare a performantei.S. lateralitatea.S. componenta somatica. ideomotricitatea si aptitudinile motrice mari ( viteza. schema corporala. forta si mobilitatea ). Evulet.C. chinestezia.

suportarea durerii. Referitor la aspectele particulare legate de viteza in jocul de fotbal putem mentiona urmatoarele: . Consideratii asupra calitatilor motrice specifice jocului de fotbal Calitatile motrice specifice sunt forme de manifestare ale calitatilor motrice de baza adaptate la caracteristicile si cerintele jocului de fotbal. fortza. care in practica nu pot fi separate.jocul de fotbal are ca specific reactia la stimuli vizuali: minge. baza pe care se sprijina instruirea sportiva (determina randamentul in antrenamente si concursuri) si este pivotal pentru celelalte componente ale antrenamentului. indemanare.exista o viteza ciclica prezenta in sarituri si alergari si o viteza aciclica prezenta in diferite actiuni (preluari.viteza de intuitie sau de optiune. suportul indispensabil al realizarilor tehnico-tactice. de viteza ce-i este imprimata. etc.viteza de angrenare . .reactia la obiecte in miscare (mingea) dezvaluie jucatorului nu numai spatial in care se afla aceasta.viteza de deplasare (integrala) . .viteza de executie . dribling). Exista si alte opinii referitoare la calitatile motrice de baza specifice jocului de fotbal dintre care mentionam: Viteza in jocul de fotbal are urmatoarele forme de manifestare specifice: . Multi autori din domeniul sportului si al fotbalului. recunosc importanta pregatirii fizice si afirma ca pregatirea fizica este unul din factorii de baza in antrenamentul sportive. coechipieri si adversari. ci si modul in care va trebui sa se comporte fata de posibila sa traiectorie. Majoritatea specialistilor considera ca in jocul de fotbal se manifesta urmatoarele calitati motrice de baza: viteza.viteza de repetitie .reactia la obiecte in miscare se leaga de cultivarea la jucatori a vederii distributive. fiind permanent intr-o stransa interdependenta si corelatie.miscarea in teren a coechipierilor si adversarilor trebuie sa determine jucatorul sa se plaseze . .viteza de reactie . . rezistenta si mobilitate (supletea).

cu o eficienta maxima si fara miscari inutile. sau din punct de vedere al relatiilor biomecanice capacitatea de deplasare a membrelor inferioare unele dupa altele.viteza de executie se refera la capacitatea de a efectua cu mare repeziciune asamblul de procedee tehnice specifice fotbalului care ofera posibilitati de surprindere a adeversarului si care se afla in stransa legatura cu gradul de stapanire a tehnicii. . viteza de gandire in combinatii tactice specifice executate rapid cu reactii spontane la interventiile neprevazute ale adversarului. segment mai putin indemanatec. in raport cu modificarile rapide interventite in desfasurarea competitiei. . . precizia.in fotbal exista o viteza specifica cu mingea si o viteza nespecifica fara minge. pe ansamblu echipei. . circulatie si manevrare a mingii.jucatorul dotat pentru fotbal executa total rapid. viteza de joc.daca la majoritatea jocurilor sportive manevrarea mingii se face cu mana. capacitatea de orientare spatiala. viteza de reactie. precum si cu o eficacitate sporita. de deplasare.in spatii care sa-i asigure o superioritate tactica. . varietatea si economicitatea miscarilor in diferite situatii. manifestata in formele ei de reactie. . conducerea mingii si disputa pentru intrarea in posesia mingii se face cu piciorul. usurinta. viteza este mare in tot ce se lucreaza: viteza de executie. ea asigura adesea. viteza de gandire plus eficienta gestului motric. Privitor la calitatea motrica indemanare.viteza de deplasare reprezinta executia rapida a miscarilor.in domeniul fotbalului nu este vorba de o viteza de deplasare de la un punct fix la altul.referitor la viteza specifica jocului de fotbal se afirma ca viteza de actiune a intregii echipe este elemental essential al atacului si apararii. . . ci ne putem referi la mai multe componente: alergarea in viteza cu miscari adaptate jocului.acelasi autor scoate in evidenta trei forme specifice jocului de fotbal: viteza nativa a jucatorilor. viteza individuala de manuire a mingii de fotbal si viteza tactica de joc a echipei.in mod deosebit in jocul de fotbal sunt solicitate aspectele de diferentiere kinestezica.in fotbal se evidentiaza o predominare a vitezei. de excutie cu bine insusite si stapanite de jucatorul de fotbal dau in final. in minim de timp fazei si jocului. a executiilor tehnico-tactice cu si fara minge. . . de deplasare. necesitatea de a executa procedeele tehnice rapid si sigur.fotbalul are o caracteristica si anume ca in principal trenul inferior este solicitat in permanenta pentru suportarea greutatii corpului si mentinerea echilibrului pe parcursul intregii evolutii a fotbalistului. aspectele specifice jocului de fotbal ce pot fi mentionate sunt urmatoarele: . capacitatea de echilibru si capacitatea de adaptare si readaptare motrica la modificari de situatii. fapt ce ingreuiaza procesul de invatare a tehnicii jocului. .indemanarea este capacitatea cea mai des solicitata mai ales in actiunile cu mingea. la fotbal. deplasare precum si de transmitere.viteza de reactie in fotbal reprezinta reactia selectiva care consta in instituirea. la care se adauga manevrarea mingii alternand picioarele. de reactie. . . selectarea si efectuarea actiunilor tehnico-tactice cele mai oprtune. .indemanarea reprezinta capacitatea de executie corecta si rapida a miscarilor din fotbal.

In . la aruncarea de la margine. adica 90 de minute de effort. la conducerea mingii si la lupta corp la corp cu adversarul). . Dupa 60-70 minute de joc. care realizeaza o dezvoltare la nivelul grupelor musculare interesate de executiile tehnice cu si fara minge. rolul rezistentei iese clar in evidenta. efectuarea a numeroase sarituri. forta de lovire pentru tras la poarta si forta in marcarea adversarului si de protejare a mingii. desprinderea de pe sol. parcurgerea a 10-12 km. dar care trebuie dezvoltata pe baza fortei generale. Desi caracterista generala a jocului este determinate de deplasarile si executiile in viteza.forta de invingere a greutatii proprii se refera la: viteza de deplasare a jucatorului. care corespunde situatiei in care muschiul se alingeste. chiar si cei mai rapizi jucatori sau cei mai tehnici nu mai pot face fata cerintelor competitiei. forta dinamica sau forta rapida (prezenta in lovirea mingii. solicitand calitati motrice.forta are urmatoarele forme specifice de manifestare in jocul de fotbal: forta necesara deplasarii corpului pe orizonatala sip e verticala.Opinii referitoare la calitatea motrica forta specifica jocului de fotbal: . este intins. in primele impulsuri din sprinturile cu sau fara minge. Opinii referitoare la calitatea motrica rezistenta specifica fotbalului. procedee. Chiar daca ne referim la cei mai simpli parametrii de joc.forta de depasire a adversarului depinde de: volumul si puterea masei musculare.forta de lovire a mingii depinde de: taria si viteza cu care se loveste obiectul de joc.exista o forta generala (la nivelul tuturor grupelor musculare) si o forta specifica fotbalistului. desprinderea de pe sol in plina viteza. (care apare in confruntarea directa sau lupta 1:1 pentru castigarea mingii. Caracteristica energetica a efortului este incadrata de majoritatea autorilor in tipul anaerob. iar insumarea tuturor acestor forme dau forta de joc a jucatorului respective. san u uitam insa ca un accentuat grad de oboseala impiedica valorificarea potentialului. cand asupra sa este exercitata o forta superioara celei izometrice. forta de lovire a mingii. forta de invingere a conditiilor de mediu si teren. corectitudinea tehnicii de executie. daca n-au o buna pregatire fizica. psihice si tehnice deosebite.. . volumul masei musculare.in literatura sunt mentionate urmatoarele forme de manifestare specifice fotbalului: forta propriu-zisa sau forta maximala. precizia si oprtunitatea loviturii. Fotbalul este unul din cele mai complexe jocuri sportive. in driblingurile cu patrunderi spre poarta) si forta de amortizare.fotbalistul are nevoie de o anumita forta specifica. forta de joc a fiecarui jucator. . . . fentele sau schimbarea de directie. intoarcerile si schimbarile de directie efectuate in conditii variate de timp si teren. dar mai ales o imbinare perfecta a lor. . in sariturile de pe loc si in sariturile portarului). . viteza de sosire a mingii. etc. Fotbalul competitive modern pretinde o rezistenta generala (ca baza a conditiei fizice) si speciala deosebite. tehnica de efectuare a acestei lupte. viteza de aplicare a loviturii.dupa unii autori exista trei forme de manifestare a fortei: forta generala (prezenta la lovirea mingii cu piciorul.

in sensul ca orice miscare in jocul de fotbal cuprinde toate calitatile fizice. pentru a obtine in final rezistenta specifica a organismului. . inteleasa ca fiind capacitatea sistemului neuromuscular de a invinge rezistentele cu o viteza mare de contractie. sprintul. trebuie sa fie puternica. darn u excesiv de voluminoasa.rezistenta este o calitate de baza care dezvoltata la un inalt nivel. mai este denumita si ³forta-viteza´. musculatura fotbalistului. in functie de situatia create.trebuie sa se lucreze minim 20 minute pentru ca efortul sa fie stimulativ (sa aiba caracteristici de anduranta) Referitor la calitatile motrice combinate exista urmatoarele opinii: C. dar una sau mai multe calitati predomina asupra celorlalte´. . . rezistenta la solicitarile psiho-afective ale jocului. fiind tot timpul alta. . rezistenta la eforturi continuie de executie tehnice. Consideratii referitoare la rezistenta: . Opiniile diferitilor autori din domeniul fotbalului despre calitatile motrice combinate pot fi sistematizate astfel: . . sau reconsiderat aceste date. rezistenta la eforturi repetate de forta. de tipul solicitarii´.in fotbal rezistenta nu este numai generala.urma masuratorilor complexe facute in timpul jocului pe diverse posturi sau jocuri diferite. intr-o forma particulara. specifica. Acestea ating chiar proportii de 40% lucru explicabil prin multitudinea situatiilor de joc cand exista deplasari cu viteze moderate. inclusive cea a membrelor inferioare. lupta cu adversarul). executat de un numar ³n´ cat mai mare de ori.performantele in jocurile sportive se realizeaza prin prag superior aerob si mixt mentinut la un nivel superior prin pregatirea adecvata.fotbalul implica actiuni de forta-viteza (lovirea mingii. . cresterea puterii sa corespunda cu specificul jocului. ci apare sub forma combinarii cu viteza si forta si se structureaza datorita solicitarilor jocului.puterea musculara este definite ca fiind capacitatea unui muschi sau grup musculara de a manifesta forta in viteza. Dragnea evidentiaza ca ³pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. care este intr-o continua schimbare. le este proprie necesitatea mobilizarii fortei si vitezei exact la momentul potrivit. . acordandu-se o pondere tot mai amre proceselor aerobe. rezistenta la solicitarile mai multor actiuni corelate. . A. fara eforturi vizibile si fara ca eficacitatea si precizia lor sa scada. rezistenta la solicitarile fizice. da posibilitatea jucatorilor sa execute toate procedeele tehnice si tactice in conditii de joc. tehnice. Cernaianu sustine ca ³intre calitatile fizice exista o corelatie. . de grupele musculare angajate in effort. tactice ale unei actiuni de joc.imbinarea fortei cu viteza este considerate de catre alti autori ca fiind alta calitate motrica combinata si anume puterea.scopul final al factorului fizic este antrenamentul indemanarii. in conditii de viteza si forta.in jocul de fotbal se evidentiaza rezistenta specifica in urmatoarele cazuri si situatii: rezistenta la durata globala a jocului.jocurilor sportive si ramurilor de sport caracterizate prin lupta in doi. sariturile.

deci prin indemanare in regim de viteza putem intelege capacitatea individului de a allege si a executa corect miscarile in functie de stiuatiile nou create. . puterea de acceleratie si puterea de decelerare. si este intercalate cu pause suficiente pentru refacere 45-90 sec.indemanarea in regim de forta reprezinta capacitatea individului de a allege si executa corect anumite exercitii sau complexe de exercitii in situatii nou create. .jocurile sportive se caracterizeaza prin manifestarea complexa a tuturor calitatilor motrice. sprintrui. pe o perioada de timp relative mare.indemanarea in regim de rezistenta reflecta capacitatea individului de a executa corect miscarile in situatii noi. pentru dobandirea rezistentei in regim de viteza efortul optim este acela care dureaza in jur d 45 sec. .in jocul de fotbal sunt necesare toate formele de manifestare ale puterii: puterea de aterizare. puterea de start. bazate pe invingerea unei rezistente.rezistenta in regim de viteza ± reprezinta posibilitatea organismului de a rezista la eforturi. etc.ridica pulsul la aproximativ 180 batai pe min. . in maxim de viteza. dar sportivul produce forme mixte.nu exista niciodata vreo calitate motrica conditionala pura. care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului. . accelerari. . care trebuie sa se adreseze particularitatilor de structura si functionale ale efortulor specifice. in conditiile unor contractii rapide.rolul important al calitatilor motrice combinate determina caracterizarea precisa a mijloacelor folosite. schimbari de directie . majoritatea exercitiilor trebuie sa fie complexe. pe o durata mare de timp. nu se amelioreaza o singura capacitate... in literature de specialitate apare si sub denumirea de ³forta exploziva´ . numai astfel aceste mijloace vor constitui excitanti biologici eficienti. Analizand cele mentionate referitor la calitatile motrice combinate putem afirma urmatoarele: .incat sa constituie o greutate inutila. care se sprijina pe baze anatomo-fiziologice progresive. cu efecte notabile.forta in regim de viteza (puterea) este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima. puterea reactiva. de grupe musculare angajate in effort de tipul solicitarii. Modalitatile prin care se realizeaza dezvoltarea calitatilor motrice sunt urmatoarele: .executiile tehnico-tactice ultrarapide necesita dezvoltarea accentuate a vitezei corelata cu rezistenta si forta specifica. .preagatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloacele strict specializate. a unei adversitati directe. puterea de desprindere. sa cuprinda elemente tehnico-tactice. .cand se dezvolta o calitate fizica in cadrul unei sarcini date. sarituri. Cele mai importante calitati motrice combinate in jocul de fotbal sunt: . avand drept corolar dezvoltarea calitatilor motrice apropiate de aptitudinea vizata. .indemanarea in regim de viteza reprezinta pe de o parte aptitudinea insusirii rapide a miscarii noi sip e de alta parte restructurarea rapida a activitatii motrice in cazul schimbarilor bruste de situatii. . ci se provoaca intrarea in joc a unui intreg ansamblu de procese mai mult sau mai putin inrudite.viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua corect anumite miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici.

10.joc de handbal 2 x 20 min. prin incadrarea exercitiilor selectinate pentru dezvoltarea ficarei calitati motrice. prin temp-ul si ritmul executiei.. 15. durata executiilor. sa se intervina cu modificarile necesare. 25.joc de rugby.se joaca in reprise scurte de 5-10-15-20 min. Program pentru dezvoltarea vitezei de deplasare specifica jocului de fotbal: . 5m.joc d volei peste plasa cu capul sau cu piciorul. prin stabilirea sistemelor de actionare in diferite perioade (etape) ale antrenamentului sportive. inapoi. alergare laterala.un gol (transfer pozitiv de la handbal la fotbal in dezvoltarea vitezei) . b) 5m. 5m. valoarea incaturilor. sprint maxim. 5m inapoi. 5m. 5m. sprint inainte + 5m. mers. 7. fotbal . joc continuu. prin stabilirea unui numar optim de repetari. pe un teren redus. c) 15m. 4. sprint . in raport cu specificul fiecarei calitati motrice. lateral dreapta + 5m. . 10m. . Program cu ajutorul metodei jocurilor sportive: . 5. inapoi. 3.combinatii de portiuni care sa alcatuieasca impreuna 25 si 30 m. 10m. lateral.tennis cu piciorul. handbal un gol. . inapoi + 5m. alergare usoara. inainte + 5m. in sisteme precise de actionare.1. dupa principiul revenirii pulsului la plafon initial. Programe de dezvoltare a vitezei specifice jocului de fotbal: 1. . . 6. prin folosirea metodelor. b) 10m. prin testari periodice ale valorilor atinse.alternative. si 5m. in urmatoarele combinatii: a) 5m. 2. prin aplicarea consecventa si continua a sistemelor de actionare pe intreaga perioada planificata pentru dezvoltarea unei calitati motrice. la stanga. 2. pentru ca. sprint inainte. la dreapta x 10 ori.se alearga 5. 5m.alergari de 5m. alergare usoara si 5m. a caror structura motrica (si efortul) se va schimba. distantele si pauzele dintre repetari. atunci cand nu dau randamentul scontat. sprint maxim. a volumului si intensitatii efortului. 30 m in urmatoarele combinatii: 5m.. mers. asemanatoare situatiilor de pe teren: a) 5m. . . in acceasi maniera alternativa. care sunt elemente d baza prin care se apreciaza progresul in cazul fiecarui system de actionare. prin pastrarea unei evidente stricte si precise a rezultatelor si mijloacelor folosite. Programul de dezvoltare a vitezei prin metode cu intrevale specifice fotbalului: se realizeaza prin alergarea pe distante specifice fotbalului (10-80 m) de 6-10-15-20 ori.joc d baschet. dependent de acestea. prin folosirea deprinderilor motrice de baza si a procedeelor tehnice specifice diferitelor ramuri de sport si probe sportive. 8. 20. procedeelor si mijloacelor specifice dezvoltarii calitatilor motrice: 3. 9. dupa care se reia alergarea. inainte + 10m. inainte.

Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a jucatorilor.joc 3:1 pe directia portii. . cu o singura atingere a mingii.gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere.executarea unor actiuni codificate la semnalele antrenorului. tractiuni. (se pot modela si alte categorii de exercitii inclusive procedee tehnico-tactice). in care se cauta sa se accelerezefara effort mare la inceput si din ce in ce mai repede-pana la limitele maxime de viteza reala pentru fiecare jucator. leapsa. 5. . mers.lupta cocosilor. .pase in 3 jucatori de pe loc si in miscare.2:1 intr-un spatiu delimitat. pentru viteza de reactie: a. oprire brusca. viteza jucatorilor fara minge decizia pasei finale si continuarea jocului cu finalizare. cadere si ridicare urmata de saritura la cap. Program pentru dezvoltarea vitezei specifice jocului de fotbal: .luarea unor poziti (corpul integral sau diferite segmente) la semnalele sonore stabilite diferential pentru fiecare pozitie. .joc 3:3 la doua porti mari.maxim (alte combinatii modelate la cerintele jocului). in care se urmareste actiunea totala in atac si aparare. la semnale vizuale: . 6. prin preluarea de la stanga la dreapta si sut cu piciorul stang la poarta. la semnale tactile: . (se pot concepe modele diferite in functie de compartimente.alergarea in panta usoara. saritura la cap. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea formelor de manifestare a vitezei specifice jocului de fotbal: A. sprint inainte. intoarcerea la mijlocul terenului in alergare usoara.efectuarea unor actiuni la semnale dinainte stabilite. 10m sprint maxim. lunga de circa 100-200-300 m. lejer cu deplasare laterala.joc 2:1 pe directia portii. Program pentru dezvoltarea vitezei pure: . . . . intoarcere scurta.impingeri. sprint inapoi 10m. la semnale sonore: . 8. alergare cu spatele 5m. 5m. spint inainte 10m. a. in viteza maxima.jocuri si stafete. Programe pentru dezvoltarea vitezei specifice cu ajutorul modelelor specifice fiecarui jucator: Exemplu: sprint 30m.idem efectuatate la semnale inverse..Joc 5:5 cu pasarea cat mai rapida a mingii. revenirea la locul de plecare cu miscari de respiratie si relaxare (se executa de 5-10-15-20 ori cu reluarea alergarii urmatoare pe fondul de refacere a organismului). Program pentru dezvoltarea vitezei tactice a mingii: . 5m alergare laterala. in care se urmareste realizarea paselor in doi pentru un al treilea jucator aflat mai bine demarcate. . simularea preluarii mingii. b.10m. realizat cu mijloace specifice jocului: . doborarea de pe banca de echilibru. . calitati individuale in actiuni cu si fara minge) 7. 4. in care jucatorul cu mingea asteapta in ultima faza deplaseara jucatorului fara minge pentru a-i pasa mingea. mers 5m.

. . alergare inapoi cu spatele 3m. sprinteaza. . autopasa la diferite distante si sprint dupa minge cu reluarea conducerii.exercitii de perechi: de imitare. 30 repetari. unul de celalalt. unul de celalalt executa pase cu preluarea cu doua mingi si cu schimbare de locurilor intre ei. . Program cu haltere Se executa cu haltere avand 30% din totalitatea greutatii personale a jucatorului: .din usor departat. 20. cu pasarea mingii numai pe pozitie viitoare. Exercitii pentru viteza de deplasare: . isi arunca mingea cu mana peste un obstacol plasat in fata sa.din suvieca dupa pasarea mingii. in ritm lent si egal.trei jucatori asezati in linie la 5m. . . jucatorul A.pase in doi in maxim de viteza. unul dintre ei dupa fiecare executie.jucatorul. de adversitate.jucatorii asezati in doua siruri. .pase in doi cu lasarea mingii sa treaca printre picioare. o trimite pe langa B. ridicari de picioare peste trunchi din pe spate culcat. de colaborare. conduce si se reia exercitiul. dupa o preluare de control. preia mingea. ocoleste in viteza un jalon plasat lateral la 5m.. . extensia bratelor. cu mingea. Jucatorul executa in viteza maxima. cu . distanta paseaza direct. . fiecare cu mingea. deplasari specifice jocului de fotbal (de exemplu: sprint inainte 5m.doi jucatori la 20m. fara intrerupere intre exercitiile circuitului. ridicari de trunchi peste picioare din pe spate culcat. intre doi jucatori .se realizeaza in doze de 5. 10.pase. ridicarea rapida si preluarea mingii.. ambii pornesc in acelasi timp unul spre celalalt. iar cand s-au apropiat la 2-3m. ei lovesc mingea puternic inainte si sprinteaza in cruces spre mingea partenerului pe care o lovesc direct inapoi si sprinteaza in acelasi mod etc. situat la 25m. trunchiului si picioarelor din pe fata culcat. B. lovirea ei cu capu la perete. Program pentru dezvoltarea fortei corporale cu ajutorull invingerii greutatii proprii: flotari. fara ca mingea sa atinga solul. .doi jucatori.. care se intoarce rapid. . sprint dupa minge si reluarea pasarii.stafete si jocuri dinamice (leapsa. stau in linie la 3m. 25. cu fata la perete: lovirea mingii in perete astfel incat sa ricoseze partenerului din sirul alaturat si deplasarea rapida la coada propriului sir.sezand: aruncarea mingii cu mana sus. sare peste acesta si suteaza la poarta.. A si B. la 15m. Programe pentru dezvoltarea fortei: 1. dupa fiecare lovire. 15. se ridica haltera la piept si de aici sus. . mingea frige).exercitii contraconometru. si trecere la coada sirului opus cu alergare cu schimb de directie).doi jucatori. 2. cu picioarele la nivelul umerilor.individual cu mingea la picior conducere. cu fata de acceasi directie.mai multi jucatori cu cate o minge la picior paseaza pe rand cu un jucator ara minge. bricege. stau fata in fata. .. genofelxiuni.. la distanta de 5m. Exercitii pentru viteza de executie: . fereste-te de 4 mingi.exercitii cu doua mingi. jucatorii trec repede in sezand. . de poarta. C. . dupa un numar de repetari stabilite .. .exercitii cu mingea. jucatorii schimba locurile intre ei. sprinteaza.

sarituri pe ambele picioare peste 3 obstacole-1 min. ramanerea in pozitie intins 3-5 secunde dupa care se coboara haltera usor pe podea.2x2.in pozitie de flexie totala. .varianta: idem cu mingi medicinale sau greutati atasate la picioare. 3.cu varfu piciorului prins in spate de orice obstacol.. o data pe varfuri.urcari si coborari de pe o banca. cu jucatorul in spate. Program de dezvoltarea fortei prin contractii izometrice 4. repetat de 6 ori. intr-un spatiu delimitat de 2m. in echilibru. cu 10-20-30 sec.. 20 repetari-2 serii). Jocuri sau alte actiuni pe nisip. genuflexiuni.din aceeasi pozitie. . cu o greutate de 20 kg.se alearga 50 d m. 6. timp de 6 sec. pauza. pe varf. (de cate 6 ori cate 6 sec. . alternative cu ambele picioare.2. cu contractie izometrica de 6-12 sec.amandoi jucatorii prinsi de brate. . cu mentinerea in pozitia pe varfuri timp de 6 sec. fixate pe umeri. 4. (6 ori).inot 20 min. alternative. . ridicare. trag concomitant cat pot fiecare. 9. de 5 ori cate 30 de sec. cu partenerul pe umeri si cu partenerul in brate. o data pe toata talpa. intr-un perete. pe zapada sau pe alte terenuri grele. Program de dezvoltarea fortei pe perechi . . pauza intre repetari).mers pe bicicleta 5-10 km. cu ambele picioare in pozitia pe varfuri. 8. la fiecare oprire (1-2 repetari cu 50-60 sec. timp de un minut. usore sarituri pe varfuri (5. pentru a-l dezechilibra pe partener... Varianta executie individuala: . .din pozitie in picioare. .pase in doi cu mingea medicinala. repetat de 6 ori. dupa care rolurile se schimba. se executa fiecare din cele 3 alergari de 1-2 ori.alergare pe teren variat. 15.din stand trecere in sprijin ghemuit-aruncarea picioarelor inapoi-revenire in sprijin ghemuitridicare in stand-1 min. sa stea intr-un picior. Sporturi complemntare .idem din stand cu genunchii jumatate flexati. celalalt ii sustine picioarele: mers in maini cca. ramandu-se asa timp de 6 sec.joc de handbal 30 min. incearca cu partenerul pe umeri.lupta cocosilor. se flexeaza picioarele la jumatatea distrantei maxime dintre extensie si flexie.. .inaltarea pe varfuri. .1. se ramane asa timp de 6 sec.cu halter ape umeri. . tragerea piciorului inainte sus. 7.impingere timp de 6 sec... . de lupta. .. 20m. Program prin contractii intermediare . . Program sub forma de circuit combinat . sau 3x3 cu mingea medicinala joc la doua porti 2-3 reprize a 1-2 minute fiecare cu pause de 3-5 minute intre pause. . din culcat dorsal-1 min.un jucator sta in 4 labe. Program prin jocuri cu numar redus de jucatori cu mingea medicinala: . 4. .cu halter pe umeri. 10. cu 2-3 opriri (pe un picior sau pe doua). ...se executa genuflexiune lenta. de 6 ori pe fiecare picior. de la linia de fund a terenului la centru terenului cu partenerul in spate. jucatorii pe perechi de greutate apropiate. ..) 5. alternative. sustinuta in maini.

. cu ristul interior 20 ori inainte .din culcat ventral cu mainile la ceafa.fata in fata. cu fiecare mana .cu latul 20 ori inainte .din voleu cu ristul exterior 20 ori inainte .catarari la franghie-1 min. cu atingerea unui panou-1 min. talpa in talpa.cu ristul plin 20 ori inainte.1. acesta opune rezistenta.un jucator tine mingea sub talpa. extensii ale trunchiului-1 min.. cu fata in aceeasi directie.din stand unul inapoia celuilant.mingea rostogolita pe sol. incercarea de a smulge mingea de la partener.ghemuit fata in fata. iar celalalt loveste mingea cu piciorul cautand sa o scoata de sub tapla. cu piciorul drept.dueluri din contact umar la umar de pe loc si din deplasare.din voleu. din aceeasi pozitie se opune rezistenta la departarea picioarelor.cu genunchiul de 20 ori inainte . .cu exteriorul 20 ori inainte. c. schimbarea picioarelor de sprijin prin saritura din ghemuit in ghemuit. un executant incadreaza picioarele partenerului. .. sprijina mainile pe umerii celui din fata si incearca sa-l impinge spre inainte. . picioarele indoite.. . partenerul din spate. a.sarituri cu desprindere de pe ambele picioare.sezand fata in fata. picioarele intinse si departate. .cu calcaiul 20 ori inapoi . mainile pe umerii partenerului. cu bazinul de pe sol si reasezarea lui pe sol. . care opune rezistenta la apropierea acestora.cu latul din voleu de 20 ori inainte. . dreapta. Exercitii pentru dezvoltarea formelor de manifestare a fortei specifice jocului de fotbal: a.. tractiunea adversarului cu scopul de a-l scoate din cerc. . ambii apucand o minge cu amandoua mainile. . iar celalalt cauta s-o scoata din maini prin lovire cu capul. impingeri alternative incercand sa se invinga rezistenta partenerului. Exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare invingerii adversarului: . . exercitii pentru dezvoltarea fortei de lovire a mingii cu piciorul cu benzi elastice se simuleaza lovirea mingii cu piciorul.culcat pe spate talpa in tapla. cu mainile pe umerii partenrului.un jucator tine mingea foarte strans in doua maini. tractiune puternica incercand ridicarea partenrului. b.fata in fata. piciorul drept intins lateral.cu interiorul 20 ori inainte . apucat de ambele maini..sezand fata in fata. . la diferite inaltimi. . . de maini apucate. dezvoltarea fortei de lovire a mingii prin exercitii in doi: . stang. exercitii cu mingi medicinale: . .stand fata in fata. impingeri reciproce. intr-un cerc cu raza de 1m. cu mana stanga.genuflexiuni spate in spate.

.aruncarea mingii medicinale in aer preluarea ei cu pieptul si cu piciorul.2x100m. pase in doi. . care sa solicite deplasari rapide si sarituri. preluarea pe sol si conducerea ei 2-3 metrii (10 pentru fiecare picior). sprint. . .stafete cu alergari si sarituri.alergare de viteza combinata cu sarituri cu intoarcere in aer. . .la a treia tura un spint pe o latura a terenului. .sariturile in contact direct cu un adversar in aer. .2x50m.jocuri sportive complementare (handball.).. Programe pentru dezvoltarea rezistentei in jocul de fotbal: Varianta 1: 15-20 min. .).2x120m. .3x60m. .6x200m.parcursuri de obstacole.2-3 min. Varianta 4: . dupa care se poate relua intreg ciclu. . d. mers.pe perechi imitarea actiunilor partenrului (variante de alergari si sarituri) . Varianta 2: Idem prima varianta cu conducerea mingii pe anumite portiuni sau cu finalizare. baschet. . .alergare combinata cu opriri si porniri rapide.. exercitii pentru dezvoltarea fortei necesare deplasarii corpului pe orizontala si pe verticala: . .impingerea mingii medicinale statice inainte de 10 ori cu fiecare picior. tempo variat impus: .).minge aruncata cu amandoua mainile in sus si amortizata de cate 10 ori pe fiecare picior. alergare pe teren. alergare 1/1 (cu revenire alergare usoara 200m.la a patra tura doua ruperi pe distanta de 16m.cu conducerea mingii. echilibrare in aer pentru a putea ateriza intro pozitie cat mai echilibrata. .aruncarea mingii medicinale cu amandoua mainile peste cap 10 aruncari.2x50m. un sprint de la linia de fund la centru. urmata de sprinturi in diferite directii. 1/1 (cu revenire alergare usoara-200m. . . si 200m. din miscare.exercitii cu mingea in doi sau trei jucatori. .aruncarea mingii in sus si amortizarea ei pe coapsa. . alergare usoara.la prima tura un sprint de la linia de fund la 16m.1:1 incercari de depasire a adversarului. alergare ¾ (cu revenire alergare usoara 200m. . alergare usoara. .3x60m. . .si fiecare picior pe 40m. Varianta 3 (model de interval): .sprinturi in diferite directii combinate cu sarituri cu desprindere pe un picior sau pe doua picioare.5-6 min. sarituri in bazin).la a doua tura.

idem. 3.m. lovire directa cu piciorul la aceeasi distanta si cu aceeasi traiecotrie.2x30m.. imediat din spate sprinteaza alt jucator. . o opreste cu talpa si se deplaseaza putin lateral. care ridica mingea direct de pe sol cu varful. .)..d.conducerea mingii in viteza printre jaloane sau pe un traseu marcat. 5:5 timp de 45 de min.a. din delpasare in viteza. fara a pierde controlul ei. . . alergare usoara.d (pe tot timpul exercitiului mingea nu trebuie sa cada pe sol si viteza de alergare a jucatorului nu trebe sa oscileze).un jucator alearga in viteza cu schimbari de directie.mentinerea mingii in aer prin lovituri cu capul si cu piciorul in doi. 2.800m.d.m. Varianta 5: . lovirea ei cu piciorul spre inainte. .Circuit cu invingerea greutatii proprii 6 statii cu 10 repetari. gimnastica articulara. prinderea. Varianta III ± Joc la doua porti 4:4.mentinerea mingii in aer prin lovirea repetate cu laba piciorului. din deplasare in viteza (direct sau cu preluare).200m. . lovirea mingii din mana cu traiectorie joasa. alergare libera. o controleaza doua-trei lovituri. Stanculescu: Varianta I ± Alergare 45 min. Alte programe pentru dezvoltarea rezistentei: 1. Programe si sisteme de actionare pentru dezvoltarea indemanarii .alergare pe trepte. o preia prin ricosare.rularea mingii alternative cu talpa piciorului stang si drept.d. din nou. de-a lungul terenului.m. .. .5-6 minute alergare libera. din alergare in viteza.10 trepte sarituri pe ambele picioare. cu deplasare in viteza cu spatele. dar mingea nu se prinde decat dupa preluare cu capul sau cu pieptul. alergare cu conducere si pasare. .un jucator conduce mingea in viteza 5-6 m.. . aruncare s.aruncarea mingii cu mana puternic de sol. dupa ce a ricosat din sol s. Varianta II ± Alergare 5 min. . . lovirea ei din saritura cu capul.individual. V. dr. s. sprint. din nou lovirea. sprint dupa ea. aruncarea mingii cu mana. in linie dreapta sau cu schimbarea directiei in dreptul unor jaloane. prindere.a. o conduce 5-6 m..a. coapsa si capul. .3x60m.individual.10 trepte sarituri pe piciorul stang.3x30m. spint. cu trimiterea ei inainte la 5-6 m. si apoi se trece la alte teme de antrenament. pauza 10 min. . . Alergare zilnica pe 1000-2000-3000m. . trimitand-o cu bolta inainte.m. . . Program pentru antrenamentul rezistentei aerobe propus de prof. Program pentru dezvoltarea rezistentei anaerobe: .10 trepte sarituri pe piciorul drept.a. o opreste pentru partener s. alergare cu finalizare. pauza un minut si se reia alergarea (timp total 45 min. pentru oxigenare si refacere. altul executa cu mingea la picior aceeasi miscari. .10 min.

sarituri pe ambele picioare cu foarfecarea alternativa a picioarelor in plan vertical.pe linia de la mijlocul terenului.din stand aplecari si extensii de trunchi. miscari de brate si combinari a acestor actiuni. departarea picioarelor.sarituri de pe loc cu desprindere pe un picior sau pe ambele picioare excutate cu intensitatea uniforma.bratele sus incrucisate .idem cu deplasarea ambilor jucatori in viteza in aceeasi directie.din stand departat cu picioarele la nivelul umerilor.sarituri cu ducerea genunchilor sus. .sarituri din ghemuit cu aterizare in ghemuit cu executarea in timpul zborului a unor actiuni: intinderea corpului. . cu picioarele intinse sau indoite din genunchi. aruncarea gambelor inapoi..sarituri pe un picior cu pendularea inainte. un alt jucator cu mingea conduce in viteza si paseaza cu fiecare. .din stand fandari si ridicari. lovind-o cu capul sau cu piciorul.deplasari prin sarituri successive cu deprindere pe ambele picioare. . se plaseaza mai multi jucatori din 10 in 10 m. Program pentru dezvoltarea mobilitatii (flexibilitatii): .sarituri in lungime de pe loc plus saritura de pe loc cu intoarcere 180 grade. .din ghemuit cu picioarele apropiate sariturile laterale stanga.imitarea lovirii mingii cu piciorul cu mare amplitudine. sarituri excutate cu efort crescut.extensii. . se incearca atingerea varfurilor picioarelor in timpul saltului. urmata de o saritura inalta si revenirea in ghemuit.rotarea concomitenta a corpului si bratelor.. de ka 10 m. . .salt veritical cu picioarele departate. de-a lungul sau. sarituri din deplasare . extensia corpului. . intre dupa repere asezate la 50-60 cm. .extensii alternative ale bratelor (sus si jos).din pozitia ³pe genunchi´.imitarea sariturii si lovirii mingii cu capul. usoara saritura in ghemuit. .sarituri de pe un picior pe altul cu amotrizare la nivelul gleznelor. Programe pentru dezvoltarea puterii: 1. . . . . .rotarea bratelor . forfecarea picioarelor. . .imitarea lovirii mingii cu piciorul din saritura (in aer). crescand sau intercaland intr-o serie se sarituri usoare. . inapoi sau lateral a piciorului liber. iar partenerul o retrimite précis.dreapta. . ..sarituri din fandare laterala.balansari din picioare cu extensia trunchiului. . unul de celalalt. sarituri de pe loc . 2.cate doi fata in fata la distanta: unul arunca mingea cu mana cu diferite traiectorii. sarituri laterale pe ambele picioare si cu coprul in pozitie verticala. distanta.alergarea cu pas saltat alternative pe 20-30 m. .

sarituri in inaltime.sarituri pe stangul cu tragerea coapsei piciorului drept. fata in fata la distanta de un metro.idem cu lovire umar in umar. trecerea corzii pe sub picioare in aer si aterizare in ghemuit. 5. urmeaza o usoara saritura si aterizare pe sol in partea opusa a bancii.saritura cu contact in aer piept in piept.idem cu atingerea obiectului cu capul. sarituri cu atingerea unor obiecte (pot fi executate de pe loc sau cu deplasare 3-5 pasi) . . .sarituri cu atingerea unui obiect suspendat cu ambele maini. .pe perechi. . . exercitii de sarituri pe perechi .lupta cocosilor pe perechi. . .de pe loc: 10 sarituri pe dreptul.treceri peste garduri specifice atletilor. unul de altul. . cu .sarituri din stand lateral fata de gard. . brusc in sus pe 25 m. .pasi sariti peste bastoane dispuse de 1. etc. . dispuse in zig-zag.din stand tinand o portiune de coarda in fata cu mainile departate la nivelul umerilor. . 10 pe stangul. sarituri la banca de gimnastica sau banci mai inalte . 4.5-2 m. .sarituri laterale de o parte si de alta a bancii cu piciorul stang pe partea stanga a bancii si cu dreptul pe partea dreapta.sarituri pe loc pe ambele picioare cu rotirea corzii inainte si inapoi.pasi sariti in zig-zag. .deplasare pe perechi prin picioare si impingerea simultana umar la umar. pe ambele picioare pe 25 m. .sarituri peste garduri si aterizare in semiflexie pe varfurile picioarelor. sarituri de pe un obiect (in adancime) .sarituri de o parte in alta a bancii de gimanstica cu impulsie in aterizare pe ambele picioare . la distante de 1. saritura peste gard cu departarea picioarelor. . . saritura de pe loc cu ghemuirea genunchilor. .saritura de pe obiect aterizare si desprindere imediata cu saritura maxima pe verticala. 7.pas sarit cu coarda pe 30 m.5 unul de altul. .sarituri din cerc in cerc.sarituri peste garduri si portite. 3.. ghemuit cu sprijin. de o parte si de alta a doua linii paralele marcate pe sol. alternative stang-drept.. sau cu bataie in cercuri culcate.triplu sau pentasalt.de la sol impulsie a picioarelor si aterizare cu ele usor flexate pe banca. .sarituri cu despindere de pe doua picioare si ducerea genunchilor sus peste 5 garduri asezate din metru in metru. .idem cu atingerea obiectului cu brat opus piciorului oscilant.sarituri din cerc in cerc dupa succesiunea: drept-drept-stang-stang...idem cu atingerea obiectului cu genunchiul sau laba piciorului oscilant. 6. 20 de sarituri pe ambele picioare executate non-stop de 2-3 ori. . saritura inalta atingand reciproc palmele sus si revenirea in ghemuit. sarituri cu coarda . se reia cu piciorul stang.alergare. .

2:3. saritura maxima pe verticala cu forfecarea picioarelor in aer. fiecare jucator dintr-o echipa cauta sa paseze cu partenerii lui. . pauza repriza 10-25 sec.doi jucatori se afla la centrul terenului. jocul se desfasoara cu durate de joc variind intre 15 si 30 sec. la mijlocul sau la sfarsitul reprizei in care toti jucatorii fac eforturi deosebite de alergare continua pentru a rezolva jocul mai bine decat adversarul. iar celalat devine aparator. . 8. . durata 15-30 sec. cel care reuseste sa intre in posesia mingii devine atacant.joc 2:1.saritura in adancime. aterizare.atingerea cu capul a unei mingi suspendate.circulatia libera cu finalizare de la 30 m. 3:3.de poarta.2:1 cu finalizare de la 40-50 m. intrerupte de pause cu durataa de 2-10 sec. pauza reprise 10- . echipate distinct. nr.jocurile continue de 6:6 jucatori pe terenuri in care mingea nu poate iesi afara.. 4:4. . nr.. . de actiuni pe serie 56 . actiuni 5-6. se fac 10-15 incercari cu tinerea scorului. jocul se desfasoara pe o jumatate de teren.patru echipe a cate patru jucatori fiecare..sarituri pe doua picioare. . . pauza serie 6-7 minute. . a doua pe verticala cu desprindere maxima cu lovirea mingii cu capul si a treia cu executarea unui plonjon cu lovirea mingii cu capul. . . cu demacari permanente combinate cu marcaj om la om si cu pauze de 3 min.antrenarea sfertului de ora psihologic ± tactic al echipei la inceputul.sarituri din ghemuit in ghemuit.idem cu ghemuire in aer in timpul celei de-a doua sarituri. cu o tema de rezistenta (de exemplu: pasarea cursive a mingii dintr-o atingere cu permanenta miscare a jucatorilor).de poarta.doi jucatori executa saritura de pe cate un obiect si dupa aterizare isi disputa o minge aruncata intre ei de catre portar.idem cu departarea picioarelor in aer si apor aterizarea cu picioarele apropiate. . . . Sisteme de actionare pentru dezvoltarea rezistentei in regim de viteza in conditii de joc si conditii apropiate de joc: . ceilalti in aparare. pauza reprise 10-20 sec.reprise de 10-15 min. . nr. se fac 10-20 de incercari. . . . antrenorul arunca mingea in zona lor. pauza serie 8 min.combinatii ale actiunilor prezentate mai inainte. cel care reuseste sa traga la poarta primeste un punct. pentru analiza temelor propuse.. . durata 15-20 sec.idem cu a doua saritura in extensie si intoarcere de 90 si 180 de grade.sarituri succesive pe acelasi picior.joc in reprise scurte de cinci min. Exercitii pe scari pentru dezvoltarea puterii: ..executarea a trei sarituri legate: prima sariturain adancime.idem din doua in doua trepte.3:2 cu finalizare de la 40-50 m. .alergare in viteza maxima pe scari din treapta in treapta.. actiuni 5-6. . durata 15-20 sec. se poate incepe de la mijlocul terenului sau de la cealalta poarta. cine intra in posesia mingii este in atac.pas saltat alternative. desprindere. 3:1. .

cel din spate il apuca pe executatnt de mijloc.. sarituri in apa. Sisteme de actionare pentru dezvoltarea echilibrului . iar acesta executa sarituri cu ducerea bratelor sus. .miscari inselatoare executate alternativ cu ambele picioare. . .stand fata in sapte.sporturi complementare: schi.schimbarea centrului de greutate prin deplasari rapide in diferite directii.sarituri cu desprinderi de pe un picior cu intoarcerea corpului in aer la 90.exercitii de deposedare executate cu ambele picioare. partenerul amplifica miscarea ridicandu-l de mijloc. .exercitii de finalizare executate alternative cu ambele picioare. combinate cu franari. . .redresari rapide ale centrului de greutate dupa dezechilibrari voluntare. . . 180 sau 360 grade.25 sec.1:1 incercare de depasire prin trecerea rapida a greutatii de pe un picior pe celalalt.joc de echilibru 1:1 intr-un singur picior de sprijin. Sisteme de actionare destinate realizarii bilateralitatii .dueluri aeriene intre 2-3-4 sau mai multi jucatori. . opriri si mentionarea unor pozitii comandate. . .lovirea unor mingi plasate in pozitii dezechilibrate.alergari la vale in padure. . . .pase in doi cu preluare cu un picior si pasare cu celalalt. .individual se executa in viteza maxima fenta de depasire dubla cu si fara obstacole in fata. pauza serie 9 minute. patinaj.pase in doi prin lovirea mingii alternative cu ambele picioare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful