CUNOSTINTE MINIME DE

SPECIALITATE

Date si relatii folosite in electrotehnica

(partea 1)

1
TENSIUNI STANDARDIZATE
Valorile standardizate ale  400 V
tensiunilor nominale intre faze  690 V
pentru instalatiile de transport  1000 V
si distributie a energiei
 10000 V
electrice:
 20000 V

 110000 V

 220000 V

 400000 V

 750000 V

2
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE
MASURA IN SI - 1
Denumirea Simbolul Marimii Denumire unitatii Simbolul unitatii
marimii in SI
Curentul electric I;I Amper A
Sarcina electrica Q Coulomb C
Tensiune U;u Volt V
Rezistenta electrica R;r Ohm Ω

Reactanta X;x Ohm Ω

Impedanta Z;z Ohm Ω
Conductanta G Siemens S
Susceptanta B Siemens S
Admitanta Y Siemens S

3
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE
MASURA IN SI - 2
Denumirea Simbolul Marimii Denumire unitatii Simbolul unitatii
marimii in SI
Capacitate electrica C Farad F

Energie electrica Wa Joule; Wattora J; Wh

activa
Energie electrica Wr Volt-amper-rectiv- Varh
reactiva ora
Putere electrica P Watt W
activa
Putere elctrica Q Volt-amper-reactiv Var
reactiva
Putere electrica S Volt-amper VA
aparenta
Frecventa F Hertz Hz
4
Factor de putere cosφ Adimensional
Randament Η Adimensional
MULTIPLII UNITATILOR DE MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru unitatea
Denumire Simbol
Watt

M Terra T 1000000000000 1012 terrawatt

U
Giga G 1000000000 109 gigawatt
L
T Mega M 1000000 106 megawatt
I
Kilo k 1000 103 kilowatt
P
L Hecto h 100 102 kectowatt
I
Deca da 10 10 decawatt
- - - 1 1 watt

5
SUBMULTIPLII UNITATILOR DE MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru unitatea
Denumire Simbol
Watt

S deci d 0,1 10-1 deciwatt

U
centi c 0,01 10-2 centiwatt
M
U mili m 0,001 10-3 miliwatt
L
micro μ 0,000001 10-6 microwatt
T
I nano n 0,000000001 10-9 nanowatt
P
L pico p 0,000000000001 10-12 picowatt
I

6
CONECTAREA ÎN SERIE ŞI ÎN PARALEL
A CONDENSATORILOR

 Capacităţile condensatorilor se reduc la conectarea în

serie
 Capacităţile condensatorilor se adună la conectarea în
paralel

7
CONECTAREA IN SERIE

8
CONECTAREA IN PARALEL

Ctotal = C1 + C2 + ... + Cn

9
1. 3 condensatoare având capacitatea C1=100 μF, C2=50 μF,
C3=100 μF legate în paralel, au capacitatea echivalentă:

25 μF

250 μF

50 μF

10
 LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA I A LUI KIRCHHOFF

 Legea I a lui Kirchhoff-se refera la nodurile retelei si arata ca: Suma

intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea este
egal cu suma intensitatilor curentilor care ies din nod.
 Observatie: daca numarul de noduri dintr-o retea este “n”, prin aplicarea
acestei legi se obtin ”n-1” ecuatii independente.

11
 LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA A II A LUI KIRCHHOFF

 A doua lege a lui Kirchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare a

legii lui Ohm pentru intreg circuitul si arata ca : Suma algebrica a
tensiunilor electromotoare din orice ochi de retea este egala cu suma
algebrica a produselor dintre intensitatea curentului si rezistenta
electrica,pentru fiecare ramura a ochiului respectiv.
 Observatie: A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi
L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric L-N+1 ecuaţii
independente

12
2. A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N
noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit
electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

13
3. AAR se utilizează în scopul:

limitării curenţilor de
scurtcircuit;

AAR – anclansarea creşterii continuităţii în

automata a rezervei alimentare;

reducerii pierderilor de
energie pe linii.

14
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 n1 - este viteza de rotatie
a campului magnetic
n1  n invartitor al statorului
s  n - este viteza de rotatie a

n rotorului

15
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 In regim de motor s este cuprinsa intre 0 si 1
 In regim de generator s < 0

 In regim de frana electromagnetica s > 1

16
4. Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

cuprinse între 1 si 0

cuprinse între -1 si 0

diferite de marimile indicate mai sus

17
PUTEREA ÎN CIRCUITELE REZISTIVE
ŞI REACTIVE
 Într-un circuit pur rezistiv, toată puterea se disipă pe
rezistor, iar tensiunea şi curentul sunt în fază
 • Într-un circuit pur reactiv, nu există putere disipată pe
sarcină, ci, puterea este absorbită şi reintrodusă alternativ
dinspre şi înspre sursă. Curentul şi tensiunea sunt
defazate cu 90 grade
 • Într-un circuit mixt, ce conţine atât elemente rezistive
cât şi elemente reactive, puterea disipată de sarcină va fi
mai mare decât puterea reintrodusă în circuit, dar totuşi,
o parte din putere se disipă iar o parte este absorbită şi
reintrodusă în circuit de către elementele reactive.
Tensiunea şi curentul sunt defazate cu un unghi între 0o -
90o 18
CIRCUIT PUR REZISTIV
Schema Calcule

Z  R  jX
Z  60  j * 0[]
Z  60[]
R
  arccos( )
Z
60
  arccos( )  00
60
U 120
I    2[ A]
Z 60
P  RI 2  240[W ]

Deoarece sarcina este pur rezistivă (fără reactanţă), curentul

este în fază cu tensiunea, iar calculele sunt asemănătoare unui circuit de
curent continuu. Puterea este tot timpul pozitivă în acest caz. Acest
19
lucru înseamnă că puterea este tot timpul disipată de sarcina rezistivă şi
nu este reintrodusă în circuit, aşa cum este cazul sarcinilor reactive.
CIRCUIT PUR INDUCTIV
Schema Calcule

Z  R  jX L
X L  2fL  2 * 60 * 160  60,31[]
Z  0  j * 60,31[]
Z  60,31[]
R 0
  arccos( )  arccos( )  90 0
Z 60,31
U 120
I    1,98[ A]
Z 60,31

Putem observa defazajul dintre tensiune şi curent, precum şi

forma de undă a puterii, din figura alăturată. În acest caz, puterea
variază alternativ între partea pozitivă şi cea negativă. Acest lucru
20
înseamnă că puterea este alternativ absorbită şi eliberată din şi în circuit.
CIRCUIT MIXT
Schema Calcule

Z  R  jX L
Z  60  j * 60,31[]
Z  85,07[]
R 60
  arccos( )  arccos( )  45,15 0
Z 85,07
U 120
I   1,41[ A]
Z 85,07

Şi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şi

cea pozitivă, dar valoarea puterii „pozitive” este mai mare decât cea 21
negativă. Cu alte cuvinte, o combinaţie serie rezistor-bobină va
consuma mai multă putere decât va introduce înapoi în circuit.
 PUTEREA ACTIVĂ, REACTIVĂ ȘI
APARENTĂ
 Puterea disipată de o sarcină, sub formă de rezistor,
poartă numele de putere reală. Simbolul matematic: P,
unitatea de măsură: Watt (W)
 Puterea absorbită şi returnată în circuit datorită
proprietăţilor reactive ale sarcinii, sub formă de
condensator sau bobină, poartă numele de putere
reactivă. Simbolul matematic: Q, unitatea de măsură:
Volt-Amper-Reactiv (VAR)
 Puterea totală dintr-un circuit de curent alternativ, atât
cea disipată cât şi cea absorbită/returnată, poartă numele
de putere aparentă. Simbolul matematic: S, unitatea de
măsură: Volt-Amper (VA) 22
PITEREA ACTIVĂ (P)

Puterea reală
disipată, sau consumată
2 dintr-un circuit, poartă
2 U numele de putere reală,
PI R unitatea sa de măsură
R este Watt-ul, iar simbolul
matematic este „P”.

23
PUTEREA REACTIVĂ (Q)
Se ştie că elementele reactive
precum bobinele şi condensatoarel
e nu disipă putere, dar existenţa
căderii de tensiune şi a curentului
2 la bornele lor, dă impresia că
2 U acestea ar disipa putere. Această
QI X  „putere nevăzută” poartă numele
X de putere reactivă, iar unitatea sa
de măsură este Volt-Amper-
Reactiv (VAR), şi nu Watt-ul.
Simbolul matematic pentru puterea
reactivă este Q.

24
PUTEREA APARENTĂ (S)
Combinaţia dintre cele două
puteri, cea reactivă şi cea reală,
poartă numele de putere
aparentă. Unitatea de măsură a
2
2 U puterii aparente este Volt-
SI Z  IU Amper (VA), iar simbolul
Z matematic este „S”.

25
TRIUNGHIUL PUTERILOR
 Relaţia dintre cele trei tipuri de
putere, reală, reactivă şi
aparentă, poate fi exprimată sub
formă trigonometrică. Această
exprimare este cunoscută sub
numele de „triunghiul
puterilor”.
 Folosind teorema lui Pitagora,
putem afla lungimea oricărei
laturi a triunghiului dreptunghic,
latură ce reprezintă de fapt
puterea respectivă, dacă ştim
„lungimile” celorlalte două
laturi, sau o lungime şi 
unghiul de fază din circuit
26
FACTORUL DE PUTERE
 Factorul de putere
reprezintă raportul dintre
puterea activă şi puterea
aparentă
 Corectarea factorului de
putere dintr-un circuit poate
fi realizată prin conectarea
în paralel a unei reactanţă
opuse faţă de reactanţa
sarcinii. Dacă reactanţă
sarcinii este inductivă, ceea
ce este cazul aproape tot
timpul, factorul de putere se
corectează prin adăugarea
unui condensator în paralel
cu sarcina 27
CALCULUL FACTORULUI DE PUTERE
Schema Calcule

P 119,365
k   0,7
S 169,256
cos(45,15 0 )  0,7

28
IMPORTANŢA FACTORULUI DE PUTERE
 Factorul de putere este un element foarte important în
proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoarece
un factor de putere mai mic decât 1 înseamnă că circuitul
respectiv, sau mai bine spus, conductorii circuitului în cauză,
trebuie să conducă mai mult curent decât ar fi necesar dacă
reactanţa circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent mai
mic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceeaşi.
 Un curent mai mare înseamnă secţiuni ale conductorilor mai
mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instalaţiei
electrice.
 Dacă circuitul considerat mai sus, ar fi fost pur rezistiv, am fi
putut transporta o putere de 169,25 W spre sarcină, cu aceeaşi
valoare a curentului de 1,410 A, şi nu doar 119,36 W, valoare
ce este disipată în acest moment pe sarcină. 
 Un factor de putere scăzut se traduce printr-un sistem
ineficient de distribuţie al energiei. 29
CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE
Calcule Schema

P 119,365
k   0,9999887
S 119,366 30
AVANTAJELE COMPENSARII
 Cu compensarea puterii reactive sistemul poate fi aşa
organizat, că această energie electrică necesară să fie
produsă într-o instalaţie compensatoare în loc să fie
pierdută de la reţelele de transport a energiei electrice. În
felul acesta se pot micşora scăderile de tensiune şi
pierderile prin cabluri, se măreşte puterea de ieşire de la
transformatoarele de putere şi se micşorează costurile de
consum mare a energiei electrice, plătite de la
consumatorii la companiile de transport al energiei
electrice

31
5. Atunci când se compensează energia electrica reactiva prin
baterii de condensatoare, tensiunea în reţeaua electrica:

Scade

Nu se modifica

Creste

32
6. Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare
sunt echipamente pentru:

compensarea factorului
Bobinele de stingere de putere
servesc la compensarea
curentilor capacitivi de punere
la pamant din retele electrice
aeriene si subterane. Dotari PSI
Curentul capacitiv
exista datorita izolatiilor
imperfectea conductoarelor si
cablurilor.
compensarea curentilor
capacitivi
33
7. Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

Masura de limitare a inductanta mare

valorilor curentilor de scurtcircuit
consta in montarea in serie pe cele
trei faze a unor reactante inductive
numite bobine de reactanta.

inductanta mica

34
8. Câmpul electrostatic este descris prin:

Intensitatea câmpului
Campul electrostatic este
electric
descris in fiecare punct al
sau prin doua marimi fizice:
• o mărime fizică vectoriala,
intensitatea câmpului Inducţia electrică
electric;
• o mărime fizică scalara,
potential electric (V).

Inducţia magnetică

35
9. Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti
permanenti

Un câmp magnetic static poate fi

generat de un curent electric
constant sau de un material numai de electromagneti
magnetic (magnet permanent).

de magneti permanenti si de
electromagneti
36
10. Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de
conducţie

Câmpul magnetic este câmpul de inducţie

un câmp fara surse. electrică

câmpul de inducţie
magnetică
37
11. Cantitatea de căldură produsă la trecerea curentului electric
printr-un conductor este:

direct proporţionala cu
secţiunea conductorului

2
Q  RI t direct proporţionala cu pătratul
intensităţii curentului

invers proporţionala cu
rezistenţa conductorului
38
12. Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n
condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care se

încarcă fiecare condensator
39
13. Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene
simetrice, având capacităţile C12=C23=C31=C este:

Cs=3 C

CS  C12  C23  C31  3C Cs=C/3

Cs=C

40
14. Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având
capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2C

C/2

41
15. Capsularea monopolară conduce la :

eliminarea totală a posibilităţii apariţiei unui scurtcircuit

între faze;

micşorarea riscului unor pierderi de gaz izolant;

reducerea cheltuielilor de realizare a instalaţiilor.

42
16. Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de
curent mai mare:

aluminiu
Densitatea de curent maxim
admisa :
• pentru conductoarele de
cupru
Cupru 35 A/mmp
• pentru conductoarele de
Aluminiu 20 A/mmp
ambele amit aceeasi
densitate de curent
43
17. Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică =
permitivitatea x intensitatea
câmpului electric

D   *E inducţia electrică =
intensitatea câmpului
electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x
intensitatea câmpului
electric
44
18. Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele
electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

45
19. Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10
ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

2
W  RI t 400 Wh

800 Wh

46
MOTOARE ASINCRONE
 Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate
mașini în acționările cu mașini de curent alternativ.
 O caracteristic a mașinilor asincrone este faptul că viteza
de rotație este puțin diferită de viteza câmpului
învârtitor, de unde și numele de asincrone. Ele pot
funcționa în regim de generator (mai puțin răspândit) sau
de motor. Cea mai largă utilizare o au ca motoare
electrice (în curent trifazat), fiind preferate față de
celelalte tipuri de motoare prin construcția mai simplă
(deci și mai ieftină), extinderea rețelelor de alimentare
trifazate și prin siguranța în exploatare.
 Motoarele asincrone se folosesc în acționările în care se
cere ca turația să nu varieze cu sarcina: mașini-unelte
obișnuite, ventilatoare, unele mașini de ridicat, 47
ascensoare, etc.
20. Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale
centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

48
21. Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală
cu:

suma algebrică a curenţilor

Legea fluxului magnetic care străbat conturul
Fluxul magnetic printr-o
suprafaţă închisă Σ egal cu
integrala de suprafaţă a
produsului scalar dintre zero
inducţia magnetică şi
elementul de suprafaţă, este
în fiecare moment nul.
suma căderilor de tensiune
de-a lungul conturului
49
22. Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor
electric:

Cele 3 sisteme de curenti,

direct, invers si omopolar
cuplul util
produc campuri magnetice
diferite: camp invirtitor in
sensul de rotatie al rotorului,
camp invirtitor in sensul opus cuplul de frânare
rotatiei rotorului si camp
alternativ 'imobil‘.
Cuplul M creat de câmpul
magnetic învârtitor – cuplul
electromagnetic – conform oscilaţii ale rotorului
principiului acţiunii şi
reacţiunii, este egal cu cuplul
util la arborele motorului. 50
 LEGEA LUI COULOMB
Experimental s-a constatat că două corpuri electrizate interacţionează
între ele prin forţe de atracţie sau de respingere după cum ele au sarcini
electrice diferite sau au acelaşi fel de sarcină electrică.

Pe baza datelor experimentale, fizicianul Charles Coulomb a formulat

în anul 1785 legea interacţiunii dintre corpurile electrizate:
Între două corpuri punctiforme,
purtătoare de sarcini electrice Q1 şi Q2 se
exercită forţe orientate pe linia ce uneşte
corpurile, de valoare proporţională cu
produsul sarcinilor Q1,Q2 şi invers
proporţională cu pătratul distanţei r
dintre corpuri.
Q1 * Q2
F k* 2
r 51
 LEGEA LUI COULOMB
Valoarea constantei de proportionalitate k din
Q1 * Q2 legea lui Coulomb depinde de mediul in care se gasesc
F k* 2 sarcinile aflate in interactiune si se poate determina
r prin masuratori experimentale.

1 N * m2 ε este o constantă de material

k k SI  numită permitivitate electrică.
4   C2 Permitivitatea electrică are cea
mai mică valoare pentru vid:

ε0 este permitivitate electrică absolută.

  0 r
εr este permitivitatea electrică relativă

Permitivitatea electrică relativă a unui 1 F 12 F

mediu oarecare este o marime fizică 0   8,85  10 52
adimensională. 36  10 m
9
m
23. Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de
repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

Direct proporţională cu
pătratul distanţei

Q1 * Q2 Invers proporţională cu
F k* 2 pătratul distanţei
r

Direct proporţională cu
distanţa

53
24. Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de
rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

Într-un circuit RC serie, RC

constanta de timp este egală
cu produsul dintre rezistenţa
totală în ohmi şi capacitatea în
Farad:
R/C

  RC 1/(RC)

54
25. Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ,
având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele
caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A
2 2
Z R X

44 A
U
I
Z

53,4 A

55
26. Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct
proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

56
27. Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin
fenomene:

La baza producerii Termice

t.e.m. alternative stă
fenomenul de inducţie
electromagnetică. Rotirea
uniformă a unui cadru, format
dintr-un număr de spire, într- Chimice
un câmp magnetic omogen
sau rotirea uniformă a unui
câmp magnetic într-o bobină
fixă, permite obţinerea unei
t.e.m. alternative.  De inducţie

57
28. Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui
corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

Curentul electric
produs ca rezultat al deplasarii
unor corpuri macroscopice
incarcate cu sarcina electrica
curent electric de convecţie
poarta numele de curent
electric de convectie.

curent electric de deplasare

(Maxwell)
58
29. Curentul produs într-un circuit care conţine elemente
neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal
Un circuit este liniar daca
toate elementele din
componenta sa sunt liniare.
Un circuit este neliniar sau
parametric daca el contine cel întotdeauna sinusoidal
putin un element neliniar sau
parametric.

nesinusoidal sau sinusoidal,

depinde de natura
elementelor neliniare
59
30. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat

decât tensiunea care
Deoarece reactanta bobinei
corespunzatoare diferitelor armonici este i-a dat naştere
direct proportional cu rangul armonicii
rezulta ca forma curbei a curentului este mult mai deformat
mai putin deformat decât curba tensiunii
aplicate. decît tensiunea care i-
Bobina în regim deformant a dat naştere
îmbunatateste caracterul deformant al
circuitului.

sinusoidal

60
31. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unui condensator este:

mult mai deformat

Printre problemele deosebite care decât tensiunea care
se pun în legtura cu exploatarea bateriilor
de condensatori, privind sigurana lor în
i-a dat naştere
funcionare, un loc important îl ocupa aceea
referitoare la efectele regimului deformant
asupra condensatorilor.
Condensatorul constituie un
sinusoidal
element deformant de speta a doua,
caracterizat prin aceea ca, într-un regim
deformant, înrautateste caracterul deformant
al regimului, în sensul creterii coeficientului mai puţin deformat
de distorsiune al curentului în raport cu decât tensiune care i-
distorsiunea tensiunii de alimentare. a dat naştere
61
32. Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens
sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent
scade în părţile
Intrebarea  se referă la efectul de proximitate
apropiate ale
care se manifestă în cazul conductoarelor
parcurse de curenţi electrici, apropiate între ele, conductoarelor
situaţie în care unul se află în câmpul celuilalt.
Efectul final constă în modificarea densităţii de
densitatea de curent
curent în aria secţiunii transversale. creşte în părţile mai
Acum dacă ne referim la cazul nostru şi anume: depărtate ale
2 conductoare parcurse de curenţi de acelaşi conductoarelor
sens, aşezate paralel unul lângă altul, rezultă:
“o densitate de curent diminuată spre laturile densitatea de curent
apropiate şi o densitate sporită spre laturile este uniformă pe
depărtate ale conductoarelor”. ambele părţi ale
Ipoteza se poate verifica în cartea “Aparate conductoarelor
Electrice”_Gh. Hortopan_ Editura Didactică 62
şi Pedagogică Bucureşti
33. Daca la un circuit al unei staţii de 6 sau 20 kV care
funcţioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazată netă
la pamânt, tensiunea faţă de pamânt a celorlalte două faze:

scade de 1,41 ori

Pentru o retea cu neutrul izolat În regim
de avarie, când una din faze este este
pusă la pământ:
• tensiunea dintre faze şi curenţii de ramane constanta
sarcină nu sunt afectaţi;
•tensiunea fazelor sănătoase creşte cu
1,73 ;
•tensiunea pe faza avariată devine zero
(s-a presupus rezistenţa arcului R = 0).
creste de 1,73 ori

63
34. Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele
pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea
f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent - (minus) I

un curent I

un curent I/2

64
 35. Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ
sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de
6
grade în urma
4
curentului
2
defazată cu 90 de
0
i
u
grade înaintea
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

-2
curentului

-4

-6 în fază cu curentul

65
36. Delimitarile prin pereti intre celule unei statii electrice de
interior se utilizeaza in principal in scopul:

Asigurarii unui acces mai comod la aparataj

Limitarii zgomotului in corpul de conexiuni

Evitarii extinderii avariilor

66