Exploatarea sistemelor electroenergetice

Cap.1 Scurtcircuite aparute in sistemele electroenergetice

Aparitia curentilor de scurtcircuit in instalatiile electrice aer loc ca urmare a unei atingeri sau prin
intermediul unui arc electric intre conductoare cu tensiuni diferite sau intre conductoare si pământ.

A.Tipuri de scurtcircuite
In functie de numarul fazelor avariate, scurtcircuitele se pot grupa in doua categorii:
- simetrice
- nesimetrice.

Scurtcircuitele trifazate presupune atingerea simultana a celor trei conductoare ale unei retele
electrice ,intre ele sau intre ele si pamant . Ele pun in aceleasi conditii de functionalitate cele trei faze si
ca urmare nu influenteaza simetria de functionare a retelei. Din aceasta cauza scurtcircuitele trifazate se
mai numesc si simetrice.

Scurtcircuitele bifazate, bifazate cu punere la pamant si monofazate sunt nesimetrice deoareca

cele trei faze ala retelei, in regim de scurtcircuit, au conditii de functionare diferite, care influenteaza
simetria acestora.

Contactul unei faze cu pamantul reprezinta un scurtcircuit monofazat numai daca neutrul retelei este
direct legat la pamant. Daca neutrul este izolat in raport cu pamantul atunci defectul se numeste punere
simplă la pământ.

O punere dubla la pamant reprezinta un scurtcircuit bifazat . Daca neutral retelei este legat la
pamant defectul constitue un scurtcurcuit bifazat cu punere la pamant.

Frecventa de aparitie a scurtcircuitelor nesimetrice este mai mare decat cea a scurtcircuitelor
simetrice, ponderea cea mai mare o au scurtcircuitele monofazate (70 % din totalul scurtcircuitelor),
fiind urmate de cele bifazate (15 %) si bifazate cu punere ca pamant (10 %). Scurcircuitele trifazate, desi
statistic reprezinta numai 5%, prin gravitatea lor sunt cele mai importante.

1/7
 Curentii de scurtcircuit trifazat se iau ca baza pentru alegerea aparatelor electrice de comutatie si
verificarea termica a conductoarelor, alegerea caracteristicilor descarcatoarelor precum si pentru
proiectarea si verificarea instalatiilor de protectie prin relee si automatizari.

Intensitatea curentilor de scurtcircuit nu depinde de sarcina retelelor ci de puterea surselor de

alimentare, de impedantele lor si a circuitelor electrice dintre ele si de locul de scurtcircuit.

In conditii date, curentii de scutrcircuit vor fi cu atat mai mari cu cat defectele au loc mai aproape de
de generatoarele electrice .

In centralele electrice mari sau in locuri apropiate de acestea precum si in sistemele electroenergetice
interconectate, curentii de scurtcircuit pot atinge intensitati foarte mari, de ordinul zecilor de mii de
amperi, iar distrugerile pe care le provoaca prin efectele lor termice si electrodinamice pot fi deosebit de
importante.

2/7
 B. Cauzele curentilor de scurtcircuit
Cauzele principale ale curentilor de scurtcircuit pot fi :

- de natura electrica
- de natura neelectrica
- manevre gresite in exploatare

Cauzele de natura electrica se datoreaza slabirii si strapungerii izolatiei fie sub actiunea tensiunii
nominale a instalatiei fie a supratensiunilor de comutatie sau atmosferice. In primul caz strapungerea
izolatiei se produce ca urmare a imbatrinirii acesteea sau a defectarii ei din cauza unor factori mecanici
(exemplu: lovirea cablurilor la dezgropare).

In cel de-al doilea caz strapungerea izolatiei are loc fie ca urmare a unor supratensiuni de comutatie
prelungite sau a arcului electric intermitent fie a valorilor prea ridicate a acestora.

In aceeasi categorie de cauze pot fi introduse si incalzirile locale excesive care conduc la
deteriorarea izolatiei electrice.

Cauzele de natura mecanica, ce conduc la producerea accidentala a scurtcircuitelor in retelele

aeriene, sunt ruperea sau atingerea intre ele a conductoarelor sub tensiune ale unei linii, atingerea sau
apropierea de conductoare a crengilor copacilor, a pasarilor,etc. Uneori scurtcircuitele se produc prin
apropierea conductoarelor intre ele sub actiunea fortelor mecanice sau electromagnetice.

In retelele subterane scurtcircuitele se provoaca cel mai adesea prin lovirea cablurilor cu unelte de sapat.

Manevrele gresite efectuate de personalul de exploatare conduc totdeauna la scurtcircuite. De

exemplu, deschiderea unui separator sub sarcina, conduce in mod inevitabil la producerea unui
scurtcircuit trifazat. Din aceasta cauza este absolut necesar ca orice manevra, fie ea oricât de simplă să
se efectueze cu respectarea stricta a „Regulamentului de exploatare tehnica ″si a „Normelor de tehnica
securitatii din instalatiile electrice″.

C. Variatiile curentilor de scurtcircuit

Intensitatea si variatia in timp a curentilor de scurtcircuit depind atat de locul de defect in raport cu
sursa generatoare cat si de faptul ca aceasta este sau nu prevazuta cu regulator automat de tensiune
(RAT).

Daca scutrcircuitul se produce brusc, la bornele generatoarelor, intensitatea curentului de scurtcircuit

(curentul de șoc la scurtcircuit) poate fi de 10-20 de ori mai mare decat curentul nominal.

Dupa un timp de 1-1.5 secunde, in functie de puterea si tipul generatorului, curentul de scurtcircuit
scade pana la o valoare de circa trei ori mai mare decat curentul nominal si reprezinta curentul de
scurtcircuit de durată.

Locul de defect intr-o instalatie are o mare influenta asupra intensitatii corentului de scurtcircuit.

3/7
 Cu ajutorul fig.1 se studiaza diferite situatii de scurtcircuit

Punctul K1 reprezinta un scurtcircuit pe barele colectoare B1 ale unei centrale, care are un grup
generator G de putere mare si doua grupuri de putere relativ mica, g. Curentul de scurtcircuit de la
generarele g circula prin bobina de reactanta intermediara X1.

Daca scurtcircuitul se produce in punctul K2, adica pe barele colectoare de inalta tensiune B2, in
circuitul curentilor de scurtcircuit intervine reactanta transformatoarelor T, legate in paralel, care reduce
considerabil curentul de scurtcircuit.

Un scurtcircuit in punctual K3, la capătul de alimentare al uneia dintre linile L 1 sau L2, determina
acelasi curent ca in cazul precedent.

Daca scurtcircuitul are loc la celalalt capat al acestor linii, curentul de scurtcircuit se micsoreaza.
Micsorarea lui va fi cu atat mai insemnata cu cat punctul de scurtcircuit va fi mai indepartat de sursa de
energie.

Deosebit de periclitate sunt liniile de alimentare de mica putere, conectate direct la barele colectoare.
Acestea pot fi distruse in special in cazul in care sunt linii in cablu care au o reactanta inductiva deosebit
de mica. De aceea reactanta inductiva a acestor linii trebuie marita prin introducerea unei bobine de
reactanta la capatul lor de alimentare.

In fig.1, barele colectoare b sunt protejate de bobina de reactanta X2. Bobina de reactanta X1 este
introdusa pentru că generatoarele g nu rezista in general curentilor de scurtcircuit puternici produsi de
generatorul G. In regim de scurtcircuit, distributia curentilor este diferita de distributia curentilor din
regim normal. Ea este determinata in principal de puterea nominala a masinilor si de reactantele
inductive.

4/7
 D. Efectele curentilor de scurtcircuit
Efectele curentilor de scurtcircuit sunt multiple si anume: scaderi apreciabile de tensiune,
supracurenti, supratensiuni si influente negative asupra altor instalatii.

Scaderile de tensiune apar din momentul producerii scurtcircuitelor, atât în punctele de defect, unde
valoarea tensiunii este practic nula, cât si in nodurile unde sunt conectati consumatorii de energie, a
caror functionare este inrautatita sau compromisa.

Supracurenții apar atat in perioada tranzitorie, cât si dupa acest interval de timp. In regim tranzitoriu,
supracurentii pot avea amplitudini de 10-20 ori mai mari decat cea a curentilor de regim normal, ei
provoaca forte electrodimamice mari, socuri de cuplu, pendulari ale rotoarelor masinilor sincrone.

Supratensiunile se produc la eliminarea scurtcircuitelor cu ajutorul echipamentului electric de

comutatie (supratensiuni de comutatie); ele pot atinge valori egale cu (2,8-3,5) ori tensiunea nominala a
retelei, uneori chiar mai mari si produc conturnări sau strapungeri ale izolatiei, deteriorari de aparate etc.
Dupa perioada tranzitorie, intensitatea curentului scade pana la de trei ori curentul de regim normal, iar
efectul principal al scurtcircuitelor este determinat de incalzirea instalatiilor electrice. Acelasi lucru se
mentioneaza si in ceea ce priveste supratensiunile care se amortizeaza in timp datorita rezistentelor
termice.

Influenta scurtcircuitelor asupra circuitelor de telecomunicatii situate in apropierea insalatiilor de

energie se manifesta totdeauna electromagnetic si electrostatic, in cazul scurtcircuitelor nesimetrice cu
puneri la pamant in retelele cu neutral legat direct la pamant. Dacă distanța de apropiere intre cele doua
tipuri de instalatii este mai mica decat o anumita limita admisibila, atunci se impun măsuri speciale de
protecție a rețelelor de telecomunicatii si de limitare a curentilor de scurtcircuit in instalatiile de energie.

E. Limitarea curentilor de scurtcircuit

Limitarea curentilor de scurtcircuit poate fi realizata, fara a se produce nici o repercusiune asupra
asupra functionarii retelei in regim normal, prin montarea unor impedante in conexiunile de legare la
pământ a transformatoarelor.

Aceste impedante in mod normal nu sunt sediul nici unui curent si in caz de scurtcircuit
monofazat sunt echivalente branșării in fiecare dintre faze a unor impedante de valoare tripla, fapt care
poate contribui la reduceri apreciabile ale curentilor de defect.

5/7
 Cand reteaua se afla in regim normal de functionare, potentialul neutrului este acelasi cu cel al
pamantului.

La aparitia unui defect intre o faza si pamant, curentul de defect se imparte in doua componente:
una Iʹ urmeaza drumul prin capacitatile C 0 ale liniei ca in cazul in care neutrul ar fi izolat iar celalalt I"
revine la o sursa prin impedanta Z0, ca in fig.4. Circuitul de defect va fi deci mai important ca valoare
decit in cazul in care reteaua ar avea neutral izolat, insa cresterea potentialului neutrului si a tensiunilor
fazelor sanatoase fata de pamant este limitata de valoarea impedantei Z0.

Conform fig.4 potentialul punctului neutru va fi Z0*I",care poate fi egal cu tensiunea simpla a
retelei din care se scade caderea de tensiune si arcul electric. Tensiunea fazelor sanatoase in raport cu
pamantul se apropie de tensiunea compusa in functie de valoarea impedantei Z0 conectata la neutrul
transformatorului. Daca se doreste ca potentialul neutrului sa nu creasca prea mult, se alege o valoare
mica a impedantei Z0. Insa in acest caz, curentul de defect poate fi destul de important. De aceea pentru
limitarea curentului si in acelasi timp a cresterii tensiunilor fazelor sanatoase este necesar sa se aleaga o
valoare de compromis a impedantei Z0. Impedantele introduse in conecsiunea neutrului
transformatoarelor pot fi formate fie din rezistente, fie din bobine de inductanta. Acestea din urma mai
putin voluminoase decat rezistentele, sunt mai raspandite, in prezent, in retelele electrice.

Un caz particular important de intrebuintare a bobinelor de inductanta in conexiunea neutrului

unor transformatoare din retelele aeriene de medie tensiune este acela in care bobina este astfel aleasa,
incat sa existe o rezonanta intre capacitatea si inductivitatea homopolara a retelei pe faza.

Fie de exemplu, cazul prezentat in fig.5, si care s-a presupus că linia are lungimea mica astfel
incat se poate considera capacitatea acesteia ca fiind localizata.

6/7
 Daca se noteaza cu X0 reactanta bobinei si cu Xʹ0 reactanta homopolara a transformatorului, atunci
conditia de rezonanta este exprimata prin relatia:

(3X0 + Xʹ0) C0 ω = 1

In aceasta ipoteza impedanta retelei in regim de scurtcircuit monofazat (impedanta homopolara)

este foarte mare, teoretic infinita, daca rezistentele ohmice sunt nule, curentul la locul de defect este
foarte mic si arcul electric se poate stinge la prima sa trecere prin zero. O astfel de bobina se numeste
bobina de stingere sau bobina Petersen. Toate defectele la pamant cu caracter trecator, care sunt cele
mai frecvente, sunt astfel eliminate fara interventia protectiilor, deci a intreruptoarelor.

Rolul fizic al bobinei de stingere este sa permita circulatia in punctul de defect al unui curent
reactiv, de scurtcircuit IL, care se opune curentului capacitiv IC, rezultat din compunerea curentilor
capacitivi ai fazelor sanatoase, carora li se aplica tensiunile compuse ale retelei. Bobina de stingere este
construita cu miez de fier si intrefier, avand o inductivitate mare. In regim normal de functionare ea este
sub tensiune dar, datorită inductivității mari, nu produce pierderi de energie.

7/7