Vol 2007

CEEX
PROGRAMUL DE CERCETARE
DE EXCELEN
2005 - 2008
UCP AMTRANS (Consoriul IPA SA SIAT SA)
CONTRIBUII TIINIFICE
ORGANIZARE - REDACTARE
Angela Voicil
Dan Cuni
Adrian Eanu
Elena Fileru
Bucuresti 2007
Coperta: Eugen Matzota

IPA SA - SIAT SA
Calea Floreasca 169, Sector 1, Bucuresti, 014459
Tel : +4021 316 1616,
Fax : +4021 316 1620
Web site: www.ipa.ro
ISBN 978 973 - 0 - 05258 9
COPYRIGHTS 2007, SC IPA SA

All rights reserved
CAPITOLUL I
COMUNICRI TIINIFICE
CUPRINS
CAPITOLUL I
COMUNICRI TIINIFICE
Seciunea A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
TRANSPORTURI
POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII TRANSPORTULUI URBAN PRIN

UTILIZAREA COMBUSTIBILILOR PROVENITI DIN ULEIURI VEGETALE Contract CEEXnr.X1C01/2005....................................................................................................
Nicolae BURNETE
ECHIPAREA SI MODERNIZAREA VAGOANELOR DE CALATORI IN
CONFORMITATE CU NORMELE EUROPENE
Contract CEEX nr. X1C04/2005...................................................................................................
Corneliu Mihail ALEXANDRESCU, Ioan STRAINESCU, Vasile RADULESCU,
Dorin Laurentiu BURETEA, Florin BOZAS, Beniamin ENACHE
MATERIALE AVANSATE PENTRU INDUSTRIA AEROSPATIALA: COMPOZITE CC CU MATRICE
MEZOFAZICA ADITIVATA CU NANOTUBURI DE CARBON SI
COMPOSITE LAMINATE FIBRE-METAL COMPAS
Contract CEEX nrX1C05/2005.....................................................................................................
Ion DINCA, Adela BARA, Al. BIRIS, N. CONSTANTIN, D. ROSU
SISTEM MECATRONIC DE RECUPERARE A ENERGIEI DE FRANARE LA
AUTOVEHICULE GRELE PENTRU EFICIENTIZAREA ENERGETICA A
ACESTORA - Contract CEEX nr. X1C06/2005.........................................................................
Corneliu CRISTESCU, Ioan LUNG, Radu CIUPERCA, Gabriel ANGHELACHE,
Adrian MIREA
CERCETAREA SI DEZVOLTAREA UNOR ECHIPAMENTE PENTRU CRESTEREA
CALITATII VIETII SI SIGURANTEI DE DEPLASARE A PERSOANELOR CU
DIZABILITATI PRIN FACILITAREA ACCESULUI IN CLADIRI SI MIJLOACE DE
TRANSPORT - Contract X1C09/2005.........................................................................................
Ioan LEPADATU, Constantin CHIRITA, Adrian VLADASEL, Alexandru VASILE,
Ion OPREA
NOU CONCEPT DE IMBUNATATIRE A FORMELOR NAVELOR IN ZONA PUPA,
PENTRU OBTINEREA DE PERFORMANTE SUPERIOARE DE PROPULSIE SI
STABILITATE - Contract CEEX nr X1C10/2005......................................................................
Horatiu TANASESCU, Nasta TANASESCU, Ali BEAZIT, Valentin POPESCU
SISTEM TOPO-HIDROGRAFIC INTELIGENT PENTRU MBUNTIREA
NAVIGAIEI FLUVIALE PE SECTORUL ROMNESC AL DUNRII
Contract CEEX nr.: X1 C11/2005................................................................................................
Constantin Stefan SAVA, Johan NEUNER, Octavian BALOTA
RADAR VIRTUAL PENTRU ECHIPAREA NAVELOR DE COASTA SI A
AVIOANELOR USOARE - Contract CEEX nr.X1C12/2005...................................................
Mihai VANATORU, Mihail N. TONCEA
13
17
21
25
31
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
CERCETRI PRIVIND METODE DE DIAGNOZ ALE VAGOANELOR DE

CLTORI
N VEDEREA CRETERII SIGURANEI I SECURITII N
TRANSPORTUL PE CALEA FERAT (DIAGNOZA)
Nicolae HORODNICEANU, Liliana PREDA, Aurel PADUREANU, Liviu Sevastian BOCII
CERCETRI PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM ECOLOGIC ETAN,
VACUUMATIC DE TOALETE PENTRU VAGOANELE DE CLTORI N
TRANSPORTUL PE CALEA FERAT ( ECO-TOALETA)
Contract CEEX nr. X1C14/2005......
Adrian VLADASEL, Stefan ROMA, Aurel PDUREANU, Gheorghe HUIU
METOD NEDISTRUCTIV PENTRU EVALUAREA CARACTERISTICILOR
STRATURILOR RUTIERE - Contract CEEX nr. X1C15/2005...............................................
Constantin ROMANESCU, Carmen RCNEL, Adrian BURLACU, Irinela CHILIBON,
Vasile TRIPDU, Dorina CONSTANTINESCU, Velizar SORESCU, Neculai GROSU
CONCEPTE SI TEHNOLOGII MODERNE, ECOLOGICE CONFORME CU
REGLEMENTARILE EUROPENE SPECIFICE, PRIVIND SISTEMA DE MASINI SI
ECHIPAMENTE PENTRU REPARATIA INFRASTRUCTURII RUTIERE, PENTRU
SIGURANTA SI SECURITATEA IN TRANSPORT - Contract CEEX nr.X1C16/2005.......
Constantin ZAHARIA, Gheorghe VREME, Gheorghe GUGIUMAN, Doina IOFCEA,
Marius RECEANU, Emil ROBILA
BITUMURI MODIFICATE CU SISTEMUL POLIMERIC INDIGEN CAPS PENTRU
REALIZAREA DE MBRCMINI RUTIERE PERFORMANTE
Contract CEEX nr X1C17/2005....................................................................................................
Marin RADU, Mariana GEORGESCU, Bogdan TUDOR, Florin BELC, Carmen RCNEL,
Horaiu SIMION
INCURAJAREA PRELUARII INTERMODALE A MARFURILOR LA TRANSPORTUL
FLUVIAL SI DECONGESTIONAREA CORIDOARELOR DE TRANSPORT PRIN
SPORIREA INTERMODALITATII DUNARII -IM7DANUBE
Contract CEEX nr. XIC19/3518/2005...........................................................................................
Ioan CUNCEV, V. DRAGU, M. ANDREESCU, M. MIHAITA, G. STOICA, I. CHIRIL
35
39
43
47
51
55
ELEMENTE DE PROGRES PRIVIND DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

NAIONALE N DOMENIUL RADIONAVIGAIEI SATELITARE
Alexandru BADEA, Johann NEUNER, Dan SELARU, Liviu PRALEA, Catalin NAE,
Cristina OANA
59
ELEMENTE PRIVIND REALIZAREA UNUI PACHET DE PROGRAME PENTRU

CERCETARI AVANSATE IN SIMULAREA NUMERICA A CURGERILOR
AEROCFD - Contract CEEX nr. X2C02/2006...
Marius STOIA-DJESKA, Sterian DANAILA, Ciprian LUPU, Ion NEDELCU,
Mihai RACHERU, Violeta Poenaru
63
INSTRUMENTAREA MODERNA, BAZATA PE ANALIZE MULTIDISCIPLINARE DE

SISTEME SI PROCESE, A DEZVOLTARII TRANSPORTURILOR TERESTRE
DURABILE IN ROMANIA IN CONTEXTUL STRATEGIC EUROPEAN AL
TRANSPORTURILOR - Contract CEEX nr. X2C04/2006...................................................
Frantz Daniel FISTUNG, Ioan CUNCEV, Mihai MIHAITA, Marian ANDREESCU,
Florin Mircea VASILIU, Ionut George MARINESCU
TEHNOLOGIE
DE
OBTINERE
A
MATERIALELOR
POLIMERICE
BIODEGRADABILE CU INSERTII DIN FIBRE NATURALE, CU IMPACT IN
TRANSPORTUL URBAN SI FEROVIAR - Contract CEEX nr X2C06/2006......................
George STOICESCU, Maria CASARIU, Stefanita ICHIM, Mircea Cosmin DURNESCU,
Mircea Nicusor POPESCU
II
67
71
19.
PANOU FONOABSORBANT SI FONOIZOLANT MODULAR PENTRU BARIERE DE

ZGOMOT - Contract CEEX nr.:X2CO8/2006.......................................................................
75
Constantin PASCU, Gheorghe BADEA, Ioan LEPADATU, C. Daniel COMEAGA

20.
21.
SISTEM DUAL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI ALTERNATIVI PENTRU

ECOLOGIZAREA MOTOARELOR DIESEL DE AUTOMOBIL
Contract CEEX nr X2C10/2006....................................................................................................
Constantin PANA, Petre DESPA, Florin BUJGOI
MODELE SI METODE NUMERICE AVANSATE IN INGINERIA NAVELOR DE
TRANSPORT GAZE LICHEFIATE - Contract CEEX nr. X2C16/2006.............................
79
83
Alexandru COBZARU, Gelu ALEXANDRU, Adrian LUNGU, Leonard DOMNISORU

22.
23.
AMBARCATIUNE ELECTRICA BAZATA PE RESURSE REGENERABILE

Sergiu NICOLAIE, Gheorghe DINU, Codin ISBASOIU, Mihaela CHEFNEAUX, Gheorghe
SAMOILESCU, Mihail RUS
MATERIALE AVANSATE UTILIZATE IN DISPOZITIVE DE GENERARE A
HIDROGENULUI - Contract CEEX nr. X2C19/2006............................................................
87
91
Ioan STAMATIN, Elisabeta PASCULETE, Nicolae VASILIU, Marin RADU,

Marian CURUIA
24.
25.
IMPACTUL VARIABILITATII CLIMATICE SI AL INTERVENTIILOR ANTROPICE

ASUPRA REGIMULUI HIDROLOGIC AL DUNARII SI DINAMICII SEDIMENTARE
COSTIERE - Contract CEEX nr. X2C20/2006.......................................................................
Iuliana ARMAS, Daniela GOGOASE-NISTORAN, Maria RADOANE,
Teodor Sorin MIHAITA
95
SERVICII AVANSATE DE INFORMARE SI GHIDARE PENTRU CONDUCATORI

AUTO SI CALATORI UTILIZAND HARTI DIGITALE SAIGHID
Contract CEEX nr. X2C25/2006..................................................................................................
Dorin DUMITRESCU, Gheorghe CIOLAN, Marius MINEA, Bogdan CONDURATEANU,
Dumitru IANCULUI, Gheorghe SERBAN, Georgeta MAIORESCU
99
26.
FISUROMETRUL TERMOSTAT, UN ECHIPAMENT DE TESTARE LA SCARA

REDUSA A DURATEI DE EXPLOATARE LA IMBRACAMINTI RUTIERE
Contract CEEX nr. X2C27/2006................................................................................................... 103
Mihai DICU, Carmen RACANEL, Adrian BURLACU, Claudia MURGU, Cristian IACOB
27.
ALGORITMI EVOLUAI DE CONTROL N TIMP REAL PENTRU OPTIMIZAREA

VEHICULELOR HIBRIDE - Contract CEEX nr. X2C28/2006............................................. 107
POSIBILITI DE TESTARE A ALGORITMILOR DE CONTROL N TIMP REAL
AL VEHICULELOR ELECTRICE HIBRIDE
Gheorghe LIVIN
28.
NOI
MATERIALE
SI
APLICATII
PENTRU
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURILOR DIN TRANSPORTURI IN VEDEREA REDUCERII
NIVELULUI DE VIBRATII SI ZGOMOT PENTRU LINIILE DE CALE FERATA
TERANE SI SUBTERANE - Contract CEEX nr. X2C29/2006............................................. 111
George STOICESCU, Maria CASARIU, Stefan OPREA, Mircea Cosmin DURNESCU,

Mircea Nicusor POPESCU
29.
MATERIALE MULTISTRAT PENTRU CONDITII TERMICE EXTREME IN

AERONAUTICA. INSTALATIE SI METODA DE TESTARE
Contract CEEX nr X2C30/2006.................................................................................................... 115
Victor MANOLIU, Dionezie BOJIN, Constantin VALCU, Ion TRUSCA

30.
CONTRIBUTII PRIVIND STUDIUL SISTEMELOR HIBRIDE DE ACTIONARE

Contract CEEX nr X2C31/2006..........................................................................................................................
Emilian LEFTER, Aurelian CRACIUNESCU, Ioan STAINESCU, Laurentiu PATULARU, Irina NITA
III
119
31.
MECHANICAL SYSTEM FOR COUPLING THE THERMAL AND ELECTRIC

POWER SOURCES TO ECOLOGICAL AUTOMOTIVE WITH HYBRID
PROPULSION - Contract CEEX nr. X2C32/2006................................................................ 123
Dinel POPA , Nicolae PANDREA
32.
TEHNOLOGII NOI DE ACTUATOARE ELECTRICE PENTRU AUTOMOBILE

Contract CEEX nr. X2C33/2006...
127
Ion BOLDEA, Gheorghe-Daniel ANDREESCU, Mircea M. RDULESCU,

Mihai CERNAT
33.
ECHIPAMENT DESTINAT MONITORIZARII AUTOMATE CONTINUE IN

TRAFICUL RUTIER - Contract CEEX nr. X2C34/2006... 131
FILIP NICOLAE, COFARU CORNELIU, SUCIU DAVID, CORDOS EMIL
34.
ABORDAREA COMPLEXA A CAZUISTICII ACCIDENTELOR RUTIERE DIN

TRANSPORTUL URBAN IN CONSENS CU REGLEMENTARILE UNIUNII
EUROPENE VIZAND SIGURANTA TRAFICULUI SI PROTECTIA MEDIULUI.
ELABORAREA SI EXPERIMENTAREA UNOR MODELE DE INTERVENTIE
MULTIFACTORIALA PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA EVENIMENTELOR
DE CIRCULATIE PROSIG
- Contract CEEX nr X2C36/2006.................................... 135
Irina VLAD, Ilie BUTNARIU, Valentin SILVESTRU, Florin TELEMAN,

Vasile RUSSU
Seciunea B
35.
ALTE DOMENII
CERCETARI PRIVIND CREAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE INALTA

PRECIZIE
NECESAR
REALIZARII
DE
INVESTIGATII
SPECIFICE
MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP DUR IN REGIM INFORMATIZAT
Contract CEEX nr. X1C03/2005..................................................................................................
139
Adrian TANASE, Mihai TIRCOLEA, Justin ONISORU, Mioara CHIVU

36.
CERCETRI PRIVIND REALIZAREA DE NCERCRI COMPLEXE PE

INSTALAIA TIP HIDROPULS A ECHIPAMENTELOR CE CONCUR LA
ASIGURAREA SIGURANEI I SECURITII N TRANSPORT
Contract CEEX nr. X1C07 / 2005................................................................................................. 143
Valentin VLDU, Sorin BIRI, Nicolae FAUR, Sorin BUNGESCU

37.
PACHETE DE PROGRAME DE SUPORT DECIZIONAL PENTRU OPERAREA PE

TERMEN LUNG, MEDIU SI SCURT A LACURILOR DE ACUMULARE CU
FOLOSINTA COMPLEXA HIDROPROG - Contract CEEX nr. X2C03/2006.............. 147
Radu POPA, Bogdan POPA, Radu DROBOT, Adina PARASCHIVESCU

38.
HIDROGAZODINAMICA SI TRANSFERUL DE MASA LA COLOANE DE BULE FINE

CU APLICARE IN TEHNOLOGII AVANSATE DE MEDIU - Contract CEEX nr.X2C05/06.. 151
Gheorghe BARAN, Irina PINCOVSCHI, Mihnea SANDU, Romeo Susan RESIGA,

Sidonia NICOLESCU, Dorin STAICU
39.
EVALUAREA
SI
ANALIZA
CONSUMURILOR
ENERGETICE
PENTRU
PRODUCEREA FRIGULUI CASNIC - Contract CEEX nr. X2C07/2006............................ 155
Dragos HERA, Anica ILIE, Alina GIRIP,
40.
DFM SOLUTIONS FOR TOMBSTONING IN VAPOUR PHASE SOLDERING

TECHNOLOGY BASED ON THE RESEARCH PROJECT - Contract CEEX-X2C09. 159
I. PLOTOG, G. VARZARU, C. TURCU, T. C. CUCU, N. D. CODREANU
41.
IDENTIFICAREA SI TRATAMENTUL EFECTULUI AGENTILOR POLUANTI

ASUPRA COMPONENTELOR ARTISTICE ALE CLADIRILOR ISTORICE.
STUDII DE CAZ - Tra-arT Contract nr. X2C11/2006....................................................... 163
Roxana RADVAN, Silviu PETRESCU, Iulian OLTEANU Dan MOHANU,

Maria GIURGINCA, Ioan SBARCIU, Adrian MOLDOVAN
IV
42.
43.
44.
STRUCTURI MORPHING PENTRU APLICATII IN CONSTRUCTII AEROSPATIALE

- SMART - Contract CEEX nr X2-C12/2006.........................................................................
Paula COPAESCU, Serban Nicolae TOMESCU, Jana PINTEA
DEZVOLTAREA UNUI MODEL HIDROLOGIC PENTRU TERENURILE IN PANTA
Catalin SIMOTA, Sorina DUMITRU, I. TROCEA, V. CHENDES, S.M. CAMPEANU,
I. CREANG, Mrioara NICOLAESCU, G. COJOCARU
STUDIUL DE CAZ AL SISTEMULUI MAGMATIC GRANITOID DIN MUNTII
SEBES-CIBIN, CARPATII MERIDIONALI - PREMIZA PETROLOGICA
Anca DOBRESCU, Dorin DORDEA
167
171
175
45.
REALIZAREA UNOR MODELE DE SIMULARE PENTRU CULTURILE DE CAMP,

PUNCTUALE SAU CU DISTRIBUTIE SPATIALA - Contract CEEX nr. X2C15/2006...... 179
Catalin SIMOTA, Valentina COTET, Sorina DUMITRU, Emilia MANOLE, V. MURARU, P.
CARDEI, I. CREANGA
46.
CERCETARI ASUPRA DINAMICII SPATIO-TEMPORALE A CAMPULUI

MAGNETIC
TERESTRU
VIZAND
CONSTRUIREA
UNOR
MODELE
GEOMAGNETICE UNITARE PENTRU TERITORIUL ROMANIEI INTEGRATE IN
CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL - Contract CEEX nr. X2C18/2006........................... 183
Lucian BESUTIU, Valentin SGARCIU, Marian IVAN, Ioan STELEA

47.
48.
49.
SISTEM FR FIR PENTRU DETERMINAREA UNGHIURILOR N SISTEMELE DE

CONTROL BAZATE PE VIZIUNE - Contract CEEX nr.X2C21/2006................................
Radu MUNTEANU, Daniel MOGA, Petru DOBRA, Rozica MOGA
189
CERCETRI PRIVIND FACTORII CARE DETERMIN CALITATEA AGLELOR

ROTUNDE DESTINATE LAMINRII EVILOR DIN OEL FR SUDUR
193
Contract CEEX nr. X2C22 / 2006.................................................................................................
V. GEANT, M.V. SUCIU, R. TEFNOIU, Valeria SUCIU, t. STAN, P. ENE,
Daniela MIHILESCU
SISTEM MIXT RUTIER SI NAVAL DE INTERVENTIE RAPIDA LA CALAMITATI 197
NATURALE - Contract CEEX nr. X2C35/2006..
Mihail PRICOP, Laurentiu MANEA, Victor COSTENCU, Nicolae NEAGU
PROGRAMUL CEEX
CONTRBUTII STIINTIFICE IN TRANSPORTURI
POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII

TRANSPORTULUI URBAN PRIN UTILIZAREA
COMBUSTIBILILOR PROVENITI DIN ULEIURI
VEGETALE
Contract CEEX nr.X1C01/2005
Prof. Dr. Ing., Burnete Nicolae, Director de proiect, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
1. INTRODUCERE
Utilizarea combustibililor proveniti din uleiuri vegetale la motoarele cu ardere interna a
devenit prioritara abia in ultimii ani, si aceasta din cauze ce tin de reducerea rezervelor de
combustibili de origine petroliera si mai ales de necesitatea reducerii poluarii mediului.
Conform obiectivelor propuse in cadrul acestui proiect, se doreste ca la finalizarea lui: sa se
promoveze in tara culturile cele mai favorabile de plante destinate productiei de uleiuri-combustibil; sa
se dezvolte unele metode de cercetare care sa permita analiza posibilitatilor de reducere a poluarii si
crestere a performantelor motoarelor Diesel alimentate cu combustibili pe baza de uleiuri vegetale; sa fie
realizata una sau mai multe variante de combustibil alternativi pe baza de uleiuri vegetale; sa se
elaboreze o tehnologie de adaptare a motoarelor existente la noul combustibil prin care sa se reduca
poluarea produsa de catre autovehicule in mediul urban, in special in ceea ce priveste oxizii de azot; sa
se poata realiza kit-uri aplicabile motoarelor Diesel care indeplinesc doar normele Euro 2 de poluare,
pentru a functiona optim cu combustibil pe baza de uleiuri vegetale; sa se realizeze revitalizarea unor
zone rurale; sa creasca gradul de ocupare a polulatiei prin dezvoltarea unei noi industrii.
2. ACTIVITATI DESFASURATE
Activitatea de analiza tehnica a parcului auto existent in unitatile partenere a inceput in
luna octombrie 2005 cand pentru autobuzele existente in cadrul parcului auto detinut de unitatile
partenere s-au realizat si intocmit Fisele tip de evaluare individuala a starii tehnice a acestor
mijloace de transport precum si Centralizatoarele de analiza, realizandu-se o baza de date.
Studiul plantelor ce pot fi utilizate la producerea biodieselului in conditiile pedo-climatice
ale Romaniei a constat intr-o vasta documentare ce s-a concretizat intr-un studiu care cuprinde
consideratii generale importante privind plantele oleaginoase utilizate la producerea
biocombustibililor. De asemenea, sunt analizate: importanta culturii, sistemica, originea, soiurile,
cerintele fata de clima si sol, tehnologia de cultivare pentru rapita, soia si floarea-soarelui.
Studiul tehnico-economic de producere a biodieselului a avut la baza analiza obiectiva a
conditiilor si necesitatii de producere a biodieselului in conditiile in care tematica propusa de acest
proiect reprezinta o noutate pentru tara noastra, lucru valabil si pentru majoritatea tarilor din Europa
Centrala si de Est. Studiul cuprinde pe langa analiza cost-beneficiu in producerea
biocombustibilului (costuri productie biodiesel, costuri produse secundare, bilant energetic etc.) si o
analiza de producere a acestui nou combustibil pentru diverse situatii, o prezentare a legislatiei in
domeniu, o analiza a impactului economic si a celui social.
Pregatirea monitorizarii traficului urban in scopul determinarii poluarii produse a avut
doua parti distincte, dar in totala interdependenta. Prima parte a constat in intocmirea planului de
monitorizare a traficului urban in scopul determinarii poluarii iar a doua in realizarea achizitiilor
necesare.
1
UCP AMTRANS - NOIEMBRIE 2007
PROGRAMUL CEEX
Activitatea de monitorizare a traficului urban in scopul determinarii poluarii produse s-a

realizat in mai multe faze. Intr-o prima faza s-au conceput si realizat Fisele tip de observare a
traficului rutiere, a statiilor mijloacelor de transport in comun, Fisele de masurare a poluantilor.
In a doua faza s-au stabilit pe baza planului de monitorizare si a hartilor transportului in comun:
punctele critice de evaluare a traficului rutier; traseele cele mai dificile ale mijloacelor de transport
in comun; statiile luate sub observare; mijloacele de transport luate sub observatie. In a treia faza sa procedat la identificarea in teren a celor stabilite anterior. Faza a patra a constat in deplasarea la
fata locului si efectuarea de masuratori (fig. 2.1) pentru toti indicatorii planificatii. In faza a cincea
s-a procedat la realizarea de calcule (pe baza fiselor de masurare).
Fig. 2.1. Masurarea poluantilor

Compararea nivelului actual al poluarii produse de traficul urban cu Normele Europene in
vigoare a constat in analiza si interpretarea rezultatelor din fisele de masurare si a rezultatelor
calculelor si, compararea acestor rezultate cu Normele Europene de poluare. De asemenea, s-a
adaptat un program de predictie a poluarii produse prin traficul rutier.
Activitatea de elaborare a solutiilor tehnologice de producere a biodieselului a avut la baza
elaborarea solutiilor tehnologice de obtinere a biodieselului tinand cont de faptul ca n cadrul
experimentelor de laborator efectuate au fost stabilite condiiile i etapele proceselor tehnologice de
fabricare i purificare ale biocombustibilului tip diesel obinut din ulei de rapi nedegumat,
respectiv degumat. S-a tinut cont de conditiile care trebuie sa fie indeplinite de noul combustibil.
Activitatea de elaborare a standardelor de calitate la nivel national s-a bazat pe rezulatele
obtinute pana acum de catre echipa de cercetare si pe un extraordinar studiu bibliografic.
Activitatea de stabilire a retetelor de biodiesel a avut ca tinta stabilirea de retete pentru
realizarea unui nou combustibil doar pe baza de uleiuri vegetale (care sa nu includ amestecuri cu
motorina). S-au fcut experimentri pentru realizarea a zece reete de biodiesel aditivat.
Activitatea de determinare a influentei utilizarii Biodieselului asupra durabilitatii motorului a
necesitat parcurgerea urmtorii pai: a) demontarea motorului n pri componente; spalarea reperelor
luate n studiu; examinarea si msurarea acestor repere conform metodologiei existente, rezultatele
2
PROGRAMUL CEEX
msurtorilor fiind trecute in fise ca baz de referin; asamblarea motorului; analiza uleiului de ungere; b)
testarea motorului pe o durat de 100 de ore, conform reglementrilor stabilite (utilizndu-se Biodiesel); c)
demontarea motorului, reefectuarea msurtorilor la aceleai repere i remontarea motorului; d) testarea
motorului pe stand pe o durat de 150 de ore de funcionare; e) demontarea motorului, efectuarea de
msurtori dimensionale i remontarea (cu respectarea specificaiile date de constructor); f) testarea
motorului pe stand (conform normativului R49) pe o durat de 500 de ore de funcionare; g) demontarea
motorului (dup un total de 750 de ore de ncercri), efectuarea de msurri dimensionale i remontarea
motorului respectndu-se specificaiile productorului. Ciclul de testare a fost complex, astfel incat
motorul a fost supus unui test de anduran la diferite regimuri de funcionare (fig.2.2). Rezultatele
masuratorilor s-au centralizat in mai multe fise, pe baza carora s-a intocmit o baza de date si s-au ridicat
mai multe grafice privind uzura.
Fig. 2.2. Influenta regimului de functionare si aditivilor asupra

Activitatea de stabilire a solutiei optime de conversie a motorului la nivelul de poluare
minima a luat in considerare faptul ca realizarea compatibilizarii motorului cu aprindere prin
comprimare cu combustibilul de tip Biodiesel se poate realiza prin: potrivirea combustibilului la motor,
potrivirea motorului la combustibilul utilizat, soluii mixte.
S-au avut in vedere rezultatele anterioare precum si proprietatile biodieselului utilizat
(viscozitate, densitate, putere calorica) si variatia acestora cu temperatura proprietati determinate
tot in aceasta etapa (fig.2.3). De asemenea, s-a tinut cont de faptul ca prin esterificarea i degumarea
uleiului vegetal majoritatea problemelor care apar in cazul utilizarii uleiurilor vegetale se elimin.
Astfel, in aceasta faza, in afara de proiectarea si realizarea unor repere, s-au stabilit si anumite
corelatii pentru realizarea mai usoara a modificarilor la motor.
3
PROGRAMUL CEEX
Fig. 2.3. Caracteristicile motorinei i ale unor uleiuri vegetale.
A Densitatea la 15oC, (kg/dm3):10; B Puterea calorific, (MJ/kg)x10; C

Viscozitatea cinematic la 20oC, (mm2/s); D (Cifra cetanic)x10; E
Punctul de Congelare, (oC)x10; F Punctul de inflamabilitate, (oC)x100; G
Pe baza rezultatelor obtinute s-au creat premisele pentru implementarea pe patru motoare a
solutiilor de utilizare a Biodieselului. Autobuzele prevazute cu aceste solutii vor fi monitorizate in
ciculatie pe drumurile publice din Cluj-Napoca si Alba-Iulia. Se va urmari (printre altele) nivelul de
poluare realizat in noile conditii precum si functionarea motoarelor luate in studiu si se vor face
eventualele modificari pentru a asigura performantele necesare.
Se va determina influenta pe care o are utilizarea Biodieselui asupra poluantilor precum si
asupra comportarii motoarelor in exploatare.
3. CONCLUZII
Conform obiectivelor propuse, se doreste ca la finalizarea proiectului sa fie realizata una sau
mai multe variante de combustibil alternativi pe baza de uleiuri vegetale destinate motoarelor
Diesel, si sa se elaboreze o tehnologie de adaptare a motoarelor existente la noul combustibil (cu un
pret cat mai scazut), prin care sa se reduca poluarea produsa de catre autovehicule in mediul urban.
1.
2.
3.
4.
BIBLIOGRAFIE
Bataga, N., Burnete, N., s.a., Combustibili, lubrifianti si materiale speciale pentru automobile.
Economicitate si poluare, ISBN 973-8397-37-5, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2003.
Burnete, N., .a., Research concerning the Diesel engine using vegetal oil as fuel, In vol.:
FISITA, World Automotive Congress, Paper Reference Number: F2004V047, Barcelona, Spain,
23-27 may, 2004.
Grunwald, B., Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
NAGHIU, Al., .a., Baza energetic pentru agricultur, ISBN 973-656-374-X, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.
4
PROGRAMUL CEEX
ECHIPAREA SI MODERNIZAREA VAGOANELOR DE

CALATORI IN CONFORMITATE CU NORMELE
EUROPENE
Contract CEEX nr. X1C04/2005
Coordonator: Prof. Dr. Ing. Corneliu Mihail ALEXANDRESCU, UPB-CEPETET
Conf. Dr. Ing. Ioan STRAINESCU, ICPE-SAERP
Ing. Vasile RADULESCU, ICPE-SAERP
Sef. lucrari Dr. Ing. Dorin Laurentiu BURETEA, UPB-CEPETET
Ing. Florin BOZAS, ICPE-SAERP
Ing. Beniamin ENACHE, ICPE-SAERP
Prin contractul de cercetare X1C04/2005 s-a propus modernizarea unor echipamente electrice
de pe vagoanele de calatori aflate in exploatare sau care vor fi construite in Romania. Contractul are
drept obiect sursele de electroalimentare si echipamentele de comanda si diagnoza pentru instalatiile de
aer conditionat.
SURSELE STATICE
In prezent sunt in tara in exploatare un numar mare de vagoa`ne de calatori care nu au dotarile
necesare sa asigure un confort rezonabil al calatorilor si care au costuri de intretinere ridicate.
Majoritatea sunt dotate cu grupuri rotative ce asigura la iesire o tensiune de 28 Vcc necesara pentru
incarcarea bateriilor de acumulatoare si a consumatorilor auxiliari. Tendinta actuala este de a dota noile
vagoane sau cele modernizate in functie de clasa de utilizare cu sisteme de climatizare precum si
utilitati ce cresc gradul de confort al calatorilor (prize pentru laptopuri, aparate de ras, televizoare,
cuptoare cu microunde, etc). S-a pus problema din ce in ce mai acuta ca pentru rentabilizarea
vagoanelor romanesti, acestea sa poata circula pe traficul international. Sursele statice ce sunt destinate
sa doteze vagoanele de calatori pentru trafic european sunt surse ce admit la intrare toate cele 4 tensiuni
conform UIC 550 0R. Sursele statice cu 2 tensiuni de intrare (1.500 Vca-50 Hz si 1.000 Vca- 16 2/3
Hz) sunt destinate traficului in Romania, Ungaria si Austria. Sursele statice cu o singura tensiune de
intrare vor echipa vagoane pentru traficul intern. Indiferent de numarul si valoarea tensiunilor de
intrare, sursele statice de pe vagon trebuie sa asigure:
Alimentarea sistemului de climatizare cu o tensiune de 3 x 400 Vca 50 Hz sau alta tensiune
necesara;
Alimentarea consumatorilor interni ai vagonului cu tensiunea monofazata de 230 Vca- 50 Hz
(prize pentru laptopuri, calculatoare, televizoare, aparate de ras, cuptoare cu microunde, etc).
Sursele sunt realizate in tehnologia IGBT cu invertoare de inalta frecventa ce le confera un randament
ridicat corelat cu un gabarit redus. Sistemul de comanda, control si diagnoza este realizat cu
microprocesoare si este ierarhizat pe nivele. Schema partii de putere a unei surse statice este prezentata
in figura 1.
Sursele susmentionate au la baza o schema cu invertor cu tranzistoare IGBT de frecventa alimentat
direct pe inalta tensiune de intrare, utilizand sisteme de izolatie adecvate. Frecventa de lucru
intermediara este cuprinsa intre 300400 Hz, in acest fel transformatorul pe care debiteaza invertorul
are un gabarit si cost mai mici in comparatie cu invertoarele cu frecventa intermediara de 50 Hz.
Invertorul de I.T- 19, debiteaza pe primarul unui transformator monofazat 23, realizat din doua
infasurari primare care sunt conectate in serie cand tensiunea de intrare nominala este de
5
PROGRAMUL CEEX
76
17
2
1
2
10
1
76
38
45
39
40 41
44
42
2X6
2X7
2X8
37
2X3
2X4
2X5
79
46
1
5
1x24
1x23
1x21
1x22
76
22
1x14
77
CONS.I 3X400
Vc.a-50Hz
21
CONS.I 3X400
Vc.a-2...50Hz
22b
8
1x13
33
6
3
28
20
1x12
34
32
27
22a
18
31
15
1500Vc.c
29 30
16
2
12
1X2
26
1
11
25
24
22b
2
1500Vc.a - 50Hz
1000Vc.a - 16 2/3Hz
3000Vc.c
1x11
35
19
1X1
14
13
78
36
23
E
2X8
48
43
76
21 36 46 55 66
80
55
47
54
82
50
51
53
56
2X12
CONS. 220
Vc.a-50Hz
49
76
83
58
52
84
1
2X13
57
59
86
1
60
69
64
2
1
85
73
2X9
2X10
71
2
61
63
74
CONS.
24Vc.c
62
72
70
68
75
2X11
(-)
FIG.1
65
76
66
81
67
Figura 1. Schema partii de putere a sursei statice

3.000 Vcc si respectiv in paralel pentru celelalte 3 tensiuni de intrare, prin intermediul contactelor 22a
si 22b comandate de blocul de sesizare tensiune de intrare 22.
Blocul de sesizare tensiune de intrare realizat de ICPE SAERP este realizat cu microprocesor, si
asigura, prin insumarea a 256 de esantioane a tensiunii de intrare pe cate o durata de aproximativ 0,3 s,
determinarea tensiunii efective si frecventei fara greseala, inclusiv in cazurile in care tensiunea
alternativa este sinusoidala, trapezoidala sau dreptunghiulara.
Totodata echipamentul afiseaza la sistemul propriu de afisare tensiunea de intrare si respectiv
transmite informatiile necesare despre tipul tensiunii de intrare, (tensiunea culeasa de la conducta
principala a trenului), la tabloul de comanda al vagonului.
Tensiunea de iesire din transformator este redresata si filtrata de inductanta 25 (de valoare ridicata) si
condensatorii 27 fiind prestabilizata la cca. 600 Vcc, acesta prin comanda corespunzatoare a invertorului, de
catre blocul de comanda si control 21 realizat cu microprocesor, prin intermediul driverului 20. Tensiunea de
600 Vcc, este aplicat unor condensatoare 61,62 si 63 si apoi este aplicata unui invertor monofazat cu
frecventa intermediara ridicata mai mare de 10 kHz- 64, realizat cu tranzistoare IGBT sau HEXFET,
comandat cumicroprocesor. Tensiunea de iesire din invertor depinde de temperatura bateriei de acumulatoare.
Invertorul monofazat debiteaza pe un transformator monofazat coborator de tensiune- 68, tensiunea de pe
infasurarea secundar fiind aplicat unei punti redresoare 69. Tensiunea de iesire din redresor, este transmis
la un filtru LC 70,71 de dimensiuni mici, deoarece tensiunea redresat este de frecventa ridicata. Blocul de
reglare 66 asigura curentul de incarcare al bateriei de acumulatoare sa nu depaseasca o valoare data, pentru
acumulatorii cu Pb utilizati fiind de 80 A. In aceasta perioada de limitare a curentului de incarcare al bateriei,
6
PROGRAMUL CEEX
de obicei o perioada scurta, mai mica de 10 minute, tensiunea spre baterie si consumatori va fi mai mica decat
cea normala. In functionarea normala in care sursa debiteaz spre bateria de acumulatoare un curent mai mic
decat cel maxim admis, tensiunea aplicata bateriei de acumulatoare si respectiv consumatorilor de servicii
auxiliare alimentati la tensiunea nominal de 24 Vcc va fi de exemplu in functie de temperatura bateriei de
acumulatoare conform conditiilor din tabelul 1.
Temperatura
[oC ]
40
20
-25
-33
Tabelul 1. Tensiunile pe bateria de 24 V a vagonului

Valoarea tensiunii de floating a
Tensiunea maxima
bateriei [V]
[V]
25,56 +/- 2%
27,7
26,75 +/- 2%
28,2
29,46 +/- 2%
30
29,9 +/- 3%
30,3
Tensiunea de 600 Vcc de la bornele condensatorului 27 prin intermediul unei diode de sens 30 este
aplicata la doua condensatoare inseriate 32 si 33. Tensiunea de la bornele condensatoarelor 32 si 33 este
aplicata unui invertor trifazat de tipul PWM - 34 realizat cu tranzistoare IGBT. Tranzistoarele sunt comandate
de la un driver 35, care asigura si protectia tranzistoarelor la curentii de scurtcircuit. La fiecare pornire a
invertorului, acesta da la iesire o tensiune mica in jur de 20 Vca la o frecventa ca 1 Hz, tensiunea si frecventa
crescand apoi in mod automat astfel ca U/f = constant si se opreste la tensiunea nominala de 3 x 400 Vca- 50
Hz. Viteza de crestere a frecventei este in functie de puterea motorului de compresor.
ECHIPAMENT DE COMANDA CONDITIONARII AERULUI
Pe vagoanele de cale ferata modernizate se amplaseaza instalatii de conditionarea aerului
capabile sa asigure conditii confortabile de calatorie pe distante lungi. In principiu o instalatie de
conditionarea aerului este un sistem cu detenta directa si difuzie a aerului prin ejecto-convectoare.
Conceptia este adaptata conditiilor de exploatare a cailor ferate conform zonei climatice avute in vedere
la exploatare. Conform standardului UIC553 pentru Romania si majoritatea tarilor europene situate in
zona climatica II aceasta inseamna posibilitatea de a mentine o temperatura interioara in intervalul 2026C daca temperatura exterioara se situeaza in plaja -25...+35C.
Echipamentul de comanda este format dintr-un sistem modular tip SATREC MMA-21 continand:
unitatea centrala de prelucrare cu microprocesor cu intrari analogice pentru masurarea
tensiunii bateriei de acumulatoare si masurarea temperaturilor exterioara si de canal
(UCP) prin conversie rezistenta-tensiune;
unitati de intrari digitale (UID);
unitati de relee (URE);
modul de alimentare (SRT)
Acesta controleaza instalatiile montate in compartimente:
6 module de reglare (13), unul la 2 compartimente (tip CIC-11) cu compunerea:
unitate de prelucrare locala a temperaturilor pe 2 compartimente (masura si prescrisa) si
interfata de comunicatie cu calculatorul central;
unitate de alimentare si elemente de comanda a incalzirii locale (relee intermediare 24V/5A);
sonde de temperatura ambianta (de tip termistor NTC Vishay cod 2381 640 54472
R25=4,7kohm+-2%, B25/85=3977K+-0,76%);
comutator cu cinci pozitii pentru prescrisa de temperatura.
Programul rezident in modulele de reglare locala asigura: masurarea temperaturii la nivelul
compartimentului/platformei, comunicarea cu calculatorul central si comanda incalzirii locale in functie
7
PROGRAMUL CEEX
de pozitia comutatorului de panou (5 pozitii diferind cu cate un grad specificate -2, -1, 0, +1, +2C fata
de temperatura de referinta medie).
Programul rezident in calculatorul central asigura urmatoarele functii: masurarea temperaturii aerului
extern, a aerului tratat, a aerului recirculat si a tensiunii bateriei, comunicarea cu modulele de reglare locale
(platforme) pentru achizitia valorilor de temperatura locala si validarea reglarii la nivel de platforma, alegerea
regimului de functionare in concordanta cu normele UIC legate de temperatura si ventilatie, comanda
elementelor de forta corespunzator cu regimul ales, memorarea de evenimente si stocarea lor intr-o memorie
nevolatila si semnalizarea locala a regimurilor de lucru si avariilor.
Programul rezident in unitatea de afisare de diagnoza asigura: indicarea regimului current de
lucru si a principalelor temperaturi, afisarea avertizarilor si erorilor curente, monitorizarea starii
unitatilor de platforme si a temperaturilor locale, prezentarea principalelor actionari si prezentarea
ultimelor 254 evenimente.
Figura 2. Echipamentul de comanda si diagnoza instalatiilor de climatizarea vagoanelor

Echipamentul de comanda si diagnoza a fost proiectat modular cu o comunicatie pe o magistrala de
date flexibila (RS485) care permite atasarea unui numar mare de unitati si o buna imunitate la zgomotul
industrial. Traficul pachetelor de date se desfasoara dupa un algoritm cu diviziunea timpului intre mai multe
unitati subordonate unui MASTER de sistem care marcheaza originea si numerotarea sloturilor de timp printrun pachet difuzat ca BEACON (far). Algoritmii de reglare sunt de tip proportional-integral (PI) satisfacand
cerintele unor sisteme relativ lente, astfel incat eroarea stationara sa fie minima, in conditia in care rezolutia de
masurare a temperaturii este de 0,5C.
BIBLIOGRAFIE
ECHIPAMENT DE COMANDA, CONTROLUL SI DIAGNOZA CLIMATIZARII AERULUI
LA VAGOANELE DE PASAGERI - ing.Vasile RADULESCU, ing. Florin BOZAS,
ing.Beniamin ENACHE, ing. Adrian DASCALU, Conferinta echiparea si modernizarea
vagoanelor de cale ferata in conformitate cu normele europene, Poiana Brasov, 5-7 oct. 2007;
SURSE STATICE PENTRU ALIMENTAREA SERVICIILOR AUXILIARE DE PE
VAGOANELE
DE
CALATORI - Ing. Vasile RADULESCU, Conf.Dr.Ing. Ioan
STRAINESCU, Ing. Leonard MOROIANU, Ing. Viorica SERBU, Ing. Sergiu GHEORGHE,
Ing. Florin BOZAS, Ing. Florin HUZLAU, Ing. Emil TUDOR, Ing. Adrian DASCALU, Ing.
Doru BRESLASU, Ing. Gheorghe MITROI,
Ing. Beniamin ENACHE, Ing. Bogdan
RADULESCU, Ing. Valentin LUPU, Conferinta echiparea si modernizarea vagoanelor de cale
ferata in conformitate cu normele europene, Poiana Brasov, 5-7 oct. 2007
8
PROGRAMUL CEEX
MATERIALE AVANSATE PENTRU INDUSTRIA

AEROSPATIALA: COMPOZITE C-C CU MATRICE
MEZOFAZICA ADITIVATA CU NANOTUBURI
DE CARBON SI COMPOSITE LAMINATE FIBREMETAL COMPAS
Contract CEEX nr X1C05/11.09.2005
Coordonator: Ion Dinca
Parteneri: Adela Bara; Al. Biris, N. Constantin, D. Rosu
Compozitele C-C sunt considerate ca o categorie de materiale noi si constau, in esenta, dintr-o
armatura de fibra de carbon (sub diferite forme, ca tocatura, fibre unidirectionale, tesaturi bi sau
tridimensionale) inglobata intr-o rasina fenolica sau intr-o masa de smoala speciala (tip mezofaza
similara structural cristalelor lichide) de petrol sau carbune si care, printr-un tratament termic adecvat
se transforma tot in carbon.Caracteristicile esentiale ale compozitelor carbon carbon ca materiale
tribologice performante sunt urmatoarele: caldura de ablatiune foarte mare (20.000 Kcal/Kg), raport
rezistenta mecanica/densitate, favorabil, net superior materialelor carbonice conventionale, rezistenta
mecanica buna la temperaturi mari (peste 1000C 1500C), coeficient de dilatare redus, greutate
specifica mica ( 1,6 1,9 Kg/dm3)
In esenta, tehnologia consta in impregnarea unei structuri rigide de FC sub diferite forme (uni,
bi sau tridimensionale) cu rasini sau smoala si un tratament termic pentru carbonizarea materialelor
de impregnare, sau printr-un tratament de impregnare, in stare de vapori (CVD) sau cu
pirocarbonCa material de ranforsare s-a utilizat tesatura din fibra de carbon si matrice din rasina
fenolica. In diagramele din figura 1 este prezentata variatia densitatii compozitelor cu numarul de
impregnari iar in figura 2 variatia caracteristicilor mecanice in functie de numarul de cicluri.
Fig.1. Variatia densitatii compozitelor cu

numarul de impregnari
Fig. 2. Variatia caracteristicilor

mecanice in functie de numarul de cicluri
Aceeasi tehnologie s-a utilizat in cazul compozitelor mezofazice neaditivate sau aditivate cu
nanotuburi si nanofibre de carbon.
9
PROGRAMUL CEEX
In figura 3 si 4 sunt prezentate imagini TEM ale elementelor de aditivare a mezofazei.
Fig. 3. Imagine TEM cu nanotuburi

de carbon multistrat
Fig.4. Imagine TEM cu nanofibre de carbon
In figura 5 se prezinta imagini micro (x 200) ale compozitului FC/mezofaza aditivata cu

nanotuburi de carbon.
2_fata_x200.jpg
10
PROGRAMUL CEEX
2_transversal_x200.jpg
b
Fig. 7 (a,b).Imagini (200x) ale compozitului FC / epoxi aditivata cu nanocarbon
INFLPR(C2H2/C2H4)
In tabelul 1 sunt prezentate rezistentele la rupere ale compozitelor C-C mezofazice aditivate cu
nanotuburi de carbonsi in tabelul 2 rezistenta mecanica ale compozitelor mezofazice neaditivate.
Rezistenta rupere compozite mezofazice aditivate cu nanofibre de carbon
Tabelul 1
Nr.
Rezistenta la rupere daN/cm2
Compozit
Dupa
Dupa
crt
Dupa presare
carbonizare
grafitare
1
Tesatura CARP 193+mezofaza
2684
2100
pulbere
2
Tesatura CARP 193+mezofaza

lichida
Tocatura FC+mezofaza
pulbere
Tocatura +FC lichida
2650
2150
1450
1080
1380
820
11
PROGRAMUL CEEX
Rezistenta rupere compozite mezofazice neaditivate

Tabelul 2
Nr.
Compozit
Rezistenta la rupere daN/cm2
Dupa presare
Dupa
Dupa
crt
carbonizare
grafitare
1
Tesatura CARP
2600
2000
193+mezofaza pulbere
2
Tesatura CARP
2630
2000
193+mezofaza lichida
3
Tocatura FC+mezofaza
1400
1050
pulbere
4
Tocatura +FC lichida
1360
780
Compozitele mezofazice aditivate cu nanotuburi sau nanofibre de carbon au relevant

caracteristici net superioare din punct de vedere tribologic, mecanic si compositional (continut de
carbon peste 80%) fata de compozitele carbonice conventionale si fata de compozitele C-C cu
matrice fenolica (continut de carbon 65%).
Compozitele C-C au aplicatii in industria aerospatiala elementele sistemelor de franare,
scuturi termice de reintrare si in industria transporturilor si industriile metalurgica si nucleara ca
elemente de izolare termica.
Rezultatele cercetarilor permit accesul la programe de cercetare europene in domeniu.
Pe langa diseminarea rezultatelor prin articole si comunicari la manifestari interne si
internationale consortiul face demersuri pentru includerea temei intr-un program European(PC-7).
BIBLIOGRAFIE
[1] T. Dalton: Advanced Materials 3, 2003
[2] A.G. Betehtin: Mineralogie, 1953, Ed. Stiintifica si Tehnica
[3] R. Andrews; E. Dikey, s.a.: Nanotube C-C composites University of Kentucky Applied
Energy Research
12
PROGRAMUL CEEX
CONTRIBUTII STIINTIFICE IN TRANSPORTURI
SISTEM MECATRONIC DE RECUPERARE A ENERGIEI

DE FRANARE LA AUTOVEHICULE GRELE PENTRU
EFICIENTIZAREA ENERGETICA A ACESTORA
Contract CEEX nr. X1C06/03.10.2005
Dr. ing. Corneliu CRISTESCU, director de proiect, INOE 2000 IHP Bucuresti;
Ing. Ioan LUNG, responsabil de proiect, INCDMF Bucuresti;
Dr. Ing. Radu CIUPERCA, responsabil de proiect, INMA Bucuresti;
Conf, dr. Ing. Gabriel ANGHELACHE, responsabil de proiect, UPB- CPSCTA;
Dr. Ing. Adrian MIREA, responsabil de proiect, SC ROMFLUID SRL Bucuresti.
Cuvinte cheie: sisteme mecatronice, sisteme regenerative de franare, actionari hidraulice, sisteme
hibride, autovehicule rutiere, sisteme de franare, recuperarea energiei, eficientizare energetica.
Rezumat: In articol se prezinta unele aspecte privind noile sisteme hibride de propulsie a
autovehiculelor rutiere, care urmaresc recuperarea energiei cinetice, in faza de franare si
utilizarea acesteia in faza de demarare, in scopul reducerii consumului de combustibil si a poluarii
mediului. In final se prezinta sistemul mecatronic de recuperare a energiei de franare proiectat si
realizat ca urmare a derularii proiectului de cercetare de excelenta, contract X1C06/2005.
1. INTRODUCERE
Se stie ca resursele de combustibili fosili sunt limitate si neregenerabile si ca, in acest secol, ele
se vor epuiza. Numarul de autovehicule rutiere este din ce in ce mai mare, iar cantitatea emisiilor
de gaze, un pericol pentru viata oamenilor si calitatile mediului, este in continua crestere.
Preocuparea constructorilor de autovehicule pentru reducerea consumului de combustibil si
reducerea emisiilor poluante s-a materializat prin dezvoltarea de vehicule putin poluante si cu
consum redus de combustibil. Din categoria acestora, fac parte si vehiculele hibride.
Constructorii de autovehicule considera ca una dintre solutiile radicale pentru reducerea
substantiala a consumului de combustibil si a emisiilor poluante.este schimbarea modului de
propulsie, prin promovarea sistemelor hibride de propulsie, considerate ca solutii de viitor
Sistemele de propulsie care au in componenta lor, pe langa un sistem conventional cu motor
cu ardere interna, cel putin inca unul capabil sa furnizeze cuplu de tractiune la rotile
automobilului si care sa recupereze o parte din energia cinetica din fazele de decelerare, sunt
cunoscute sub denumirea de sisteme hibride regenerative [1].
Sistemele de actionare pentru redarea energiei recuperate sunt de tipul: hidromecanice
(hidrostatice sau hidrodinamice), electromecanice(curent continuu sau alternativ) si mecanice.
In prezent, o concurenta deosebita se dezvolta intre sistemul hibrid termo-electric, care pe
linga motorul termic mai are si un sistem electric, si sistemul hibrid termo-hidraulic, care pe
langa motorul termic de actionare mai are si un sistem hidraulic de propulsie.
INOE 2000-IHP, impreuna cu partenerii sai: INCDMF Bucuresti, INMA Bucuresti,
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti si ROMFLUID Bucuresti, deruleaza un proiect de
amploare, in cadrul Programului Cercetare de Excelenta-CEEX, care vizeaza realizarea de sisteme
si echipamente mecatronice complexe pentru recuperarea energiei cinetice, in fazele de frinare, la
autovehicule rutiere si redarea acesteia in fazele de denarare/accelerare, in scopul reducerii
substantiale a consumului de combustibil si a poluarii mediului.
13
PROGRAMUL CEEX
Solutia tehnica de realizare aleasa de parteneri eate aceea a unui sistemul hibrid termohidraulic paralel, prezentat in cele ce urmeaza.
2. PREZENTAREA SISTEMULUI MECATRONIC DE RECUPERARE
Solutia de principiu, adoptata de parteneri, a fost aceea de recuperare hidraulica a energiei
de franare, utlizandu-se, in acest sens, o masina hidraulica care functioneaza ca
generator/pompa, in faza de franare si ca motor in faza de accelerare, energia hidraulica find stocata
in acumulatoare hidro-pneumatice [2].
Sistemul de recuperare a energiei de franare a fost dezvoltat in conceptia mecatronica,
considerata ca singura tehnologie capabila sa gestioneze regimurile tranzitorii rapide
caracteristice, coroborand, intr-un timp foarte scurt, toate subsistemele proprii si cele ale
vehiculului de baza cu care se interfateaza, inclusiv legaturile si interconditionarile dintre ele.
In acest sens, s-a elaborat o schema bloc, de principiu, pentru un sistem mecatronic de
recuperare a energiei de franare, prezentata in figura 1.
Fig. 1 Schema bloc a sistemului mecatronic de recuperare a energiei de franare

Sistemul mecatronic pentru recuperarea energiei de franare se compune din 4 subsisteme:
subsistemul mecano-hidraulic; subsistemul electronic de comanda si control; subsistemul senzoritraductoare masurare parametri; subsistemul informational de conducere process.
Aceasta componenta defineste si fundamenteaza conceptia mecatronica de realizare a
proiectului. Sistemul mecatronic pentru recuperarea energiei de franare la autovehiculele grele
realizat functioneaza pe baza unui soft dedicat, care monitorizeaza sistemul si permite
inregistrarea marimilor de iesire si modificarea parametrilor de intrare.
14
PROGRAMUL CEEX
3. PREZENTAREA SOLUTIEI TEHNICE DE REALIZARE SI MONTARE

Pentru montarea/implementare sistemului de recuperare a energiei si realizarea cercetarilor
experimentale, in conditiile unor cheltuieli de executie si experimentare minime, s-a utilizat un
autovehicul rutier de tipul ARO243, cu tractiune 4x4.,care prin constructia sa specifica, permite
extrapolarea solutiei cercetate si la autovehicule rutiere grele.
Solutia tehnica testata poate fi aplicata atat la automobilele mai usoare, precum ARO 243, cat
si la autovehiculele mai grele, utilizate de obicei pentru sarcini mari de transport [3].
Acest autovehicul permite intreruperea lantului de actionare termica a puntii din spate, prin
demontarea axului cardanic corespunzator, ramanand actionarea termica doar pe puntea din fata,
de la motorul Diesel, MD si cutia de viteze CV, prin intermediul transmisiei cu roti dintate si a
axului cardanic existente, precum si a unui traductor de cuplu si turatie TMR, adaptat special.
Acesta reprezinta subsistemul termic de propulsie al autovehiculului.
Prin montarea unui subsistem mecano-hidro-pneumatic de actionare a puntii din spate a
autovehiculului, s-a realizat sistemul hibrid termo-hidraulic de propulsie.
Subsistemul mecano-hidro-pneumatic de propulsie se ccompune din urmatoarele parti:
- transmisia hidro-mecanica, formata dintr-o transmisie cu lant prevazuta cu un traductor de
cuplu si turatie TMR si o unitate/masina hidraulica UH, care functioneaza ca pompa, in faza de
franare si ca motor in faza de demarare;
- statia hidraulica propriu-zisa, SH, care contine rezervorul de ulei si blocurile hidraulice cu
aparatura necesara realizarii functiilor necesare;
- bateria de acumulatoare hidro-pneumatice, care permit stocarea energiei hidrostatice si
alimentarea motorului hidraulic in faza de demarare a autovehiculului.
Sistemul mecatronic mai contine un subsistem senzori-traductoare pentru masurarea
parametrilor principli ai sistemului: debite , presiuni, turatii, momente, acceleratii etc.
Pe langa cele doua subsisteme prezentate, sistemul hibrid termo-hidraulic de propulsie mai
are un susbsistem electronic de comanda si control si un sistem informatic de conducere a
procesului, totul realizat intr-o conceptie moderna, mecatronica.
In figura 2 se prezinta modelul conceptual al sistemului hibrid termo-hidraulic de propulsie al
autovehiculului ARO 243, care sta la baza cerectarilor teoretice si experimentale necesare.
Fig. 2 Modelul conceptual al sistemului hibrid termo-hidraulic de propulsie

Modelul conceptual evidentiaza elementele fizice esentiale ale sistemului si anume: transmisia
hidromecanica la masina hidraulica (UH), bateria de acumulatoare hidropneumatice (AC1 si AC2),
traductoarele de moment si turatie principale (TMR), precum si motorul termic (MD) si cutia de
viteze (CV), existente pe autovehiculul experimental.
15
PROGRAMUL CEEX
Dupa cum s-a mentionat, montarea sistemului de recuperare a energiei de fanare s-a facut pe un
autovehicul tip ARO 243, figura3a. Transmisia hidromacanica este prezentat in figura 3b, statia
hidraulica in figura 3c si bateria de acumulatoare n figura 3d.
Fig. 3 Montarea subsistemului mcano-hidraulic pe ARO 243

Subsistem senzori-traductoare masurare parametri consta din totalitatea sesizorilor si
traductoarelor necesare pentru monitorizarea si controlul proceselor; iar montarea acestora s-a facut
pe locurile corespunzatoare pentru preluarea in bune conditii a evolutiei parametrilor de interes.
Subsistem informational de conducere a proceselor, consta din sistemul de schizitie si control,
inclusiv calculatorul de proces, este amplasat, de asemenea, in interiorul autovehiculului.
4. CONCLUZII
Din cele prezentate mai sus, rezulta clar posibilitatea realizarii si montarii pe autovehiculele
medii si grele au unui sistem de recuperare a energiei de franare, in scopul eficientizarii energetice.
Solutia tehnica finalizata permite extrapolarea pentru diferite marimi de autovehicule.
Solutia tehnica poate fi montata atat pe autovehicule noi, cat si pe autovehicule vechi, in
cadrul unei actiuni de reabilitare sau de modernizare a acestora.
Componenetele hidraulice si electrice sunt disponibile pe piata si permit realizrea, in bune
conditii, a sistemelor de recuperare a energiei cinetice, in faza de franare.
BIBLIOGRAFIE
1. Pospecte de pe INTERNET ale firmei PERMODRIVE, EATON, VOLVO, FORD,ALLISON.
2. Marin V., Marin Alex.Sisteme hidraulice automate constructie reglare exploatare Editura
Tehnica, Bucuresti, 1987.
3. Untaru, M., Cimpian, V., Hilohi, C., Varzescu, V. Constructia si calculul automobilelor. Editura
Tehnica, Bucuresti, 1974.
16
PROGRAMUL CEEX
CERCETAREA SI DEZVOLTAREA UNOR

ECHIPAMENTE PENTRU CRESTEREA CALITATII
VIETII SI SIGURANTEI DE DEPLASARE A
PERSOANELOR CU DIZABILITATI PRIN FACILITAREA
ACCESULUI IN CLADIRI SI MIJLOACE DE TRANSPORT
Contract X1C09
Coordonator proiect : INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU OPTOELECTRONICA Filiala INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU
HIDRAULICA SI PNEUMATICA INOE 2000 IHP Bucuresti, Director proiect : Drd. ing. Ioan
LEPADATU
PARTENERUL 1 CENTRU DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC
POLYTECH din cadrul Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi Iasi, abreviat CCTT; responsabil
proiect: conf. dr. Ing. Constantin CHIRITA
PARTENERUL 3 - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU MECANICA FINA; responsabil proiect: ing. Adrian VLADASEL
PARTENERUL 4 - UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI prin
CENTRUL DE ELECTRONICA TEHNOLOGICA SI TEHNOLOGII DE INTERCONECTARE,
abreviat CETTI; responsabil proiect: prof. dr. ing. Alexandru VASILE
PARTENERUL 5 - SC ORASD 98 SRL, abreviat ORASD; responsabil proiect Ion
OPREA
1. INTRODUCERE
Unul dintre domeniile in care se inregistreaza inca diferente importante fata de standardele
UE este al respectarii legislatiei in domeniul imbunatatirii situatiei persoanelor cu nevoi speciale;
desi de la 1 ianuarie 2004 a intrat in vigoare Legea 519 / 2002 privind masurile ce se impun pentru
accesibilizarea cladirilor, procentul de locatii unde au fost implementate masurile legale este sub
50%. In domeniul accesibilizarii mijloacelor de transport, ce va trebui realizata pana in 2010, nu sa facut inca nimic.
In acest context a aparut ideea producerii in tara a unor sisteme de accesibilizare cu
actionare hidraulica, destinate persoanelor cu handicap locomotor; coroborat cu posibilitatea
studierii in cadrul programelor de cercetare a problematicii, s-a ajuns la depunerea unei propuneri
de proiect in cadrul CEEX 2005, care a fost aprobata si se afla in desfasurare.
2. ARGUMENTE TEHNICO - STIINTIFICE
Pe plan mondial, exista o varietate de mijloace de accesibilizare, cele mai multe dintre ele cu
actionare electro hidraulica. Acest fapt este datorat avantajelor evidente ale acestui tip de
actionare:
- in functie de mecanismul de actionare, se pot realiza o gama mare de deplasari pe verticala, de la
cateva zeci de centimetri pana la 2 3 m sau chiar mai mult
- sarcina deplasata pe verticala poate ajunge la 250.300 kg, iar la cerere pentru alte tipuri de
utilizari poate fi si mai mare; deplasarea sarcinii poate fi realizata prin alegerea corespunzatoare a
elementelor de actionare (pompa, cilidru hidraulic)
- constructie mai simpla, fara sa impuna existenta unei alte structuri (scari, balustrade, etc.)
- poate fi montat atat in interiorul, cat si in exteriorul cladirii.
17
PROGRAMUL CEEX
In cadrul programului CEEX, INOE 2000-IHP dezvolta doua modele de platforma ridicatoare:
- platforma ridicatoare destinata accesului in cladiri;
- platforma ridicatoare destinata accesului in autovehicule.
3. DESCRIEREA SOLUTIILOR
Platformele ridicatoare cu actionare hidraulica realizeaza deplasarea pe verticala in urma
alimentarii unui cilindru hidraulic.
Un sistem de accesibilizare cu actionare electro-hidraulica se compune in principal din:
unitatea hidraulica de actionare, cilindrul hidraulic, mecanismul de actionare si platforma pe care se
aseaza persoana transportata, denumita nacela. Acestora li se adauga elementele de securitate
mecanice sau hidraulice, care intervin in situatii de avarie electrica sau hidraulica: intreruperea
alimentarii cu energie electrica, spargerea unui furtun, etc.
3.1. Platforma ridicatoare stationara (fig. 3.1.1)
Constructiv, mecanismul de ridicare este alcatuit dintr-un cilindru hidraulic, care are in capatul
tijei o roata de lant. Peste aceasta este trecut un lant care are unul din capete fixat de cadrul
platformei, iar celalalt capat fixat de nacela. Aceste elemente formeaza mecanismul de ridicare (2).
Aceasta solutie permite dublarea cursei cilindrului pentru realizarea cursei nacelei.
Cadrul platformei este alcatuit din rama verticala (1) si orizontala (4). Rama verticala serveste
ca suport pentru prinderea cilindrului si caii de rulare a nacelei si poate fi fixata de un perete, iar
rama inferioara se fixeaza pe sol.
Principalii parametrii fuctionali sunt:
Sarcina maxima deplasata: 250 kg (greutatii unei persoane plus insotitor)
Viteza de urcare/coborare: 8...12 cm/s
Inaltimea de ridicare: 1200 mm
Tipul actionarii: electro-hidraulica
Puterea instalata: 0,75 kW/230 V
Presiunea de lucru este de aprox. 35 bar, iar cursa cilindrului este jumatate din cursa nacelei..
Figura 3.1.1
Figura 3.1.2
Schema hidraulica (figura 3.1.2) se compune in principal dintr-un cilindru hidraulic cu dubla
actiune, o unitate hidraulica de putere si elementele de securitate hidraulice: supapa dubla
deblocabila (2), robinetul pentru coborire de urgenta (6), supapa antispargere montata pe cilindrul (7).
Pompa este amplasata in rezervorul de ulei. Aceasta solutie are multiple avantaje: reducerea
volumului, o mai buna aspiratie si reducerea semnificativa a nivelului de zgomot; intregul ansamblu
18
PROGRAMUL CEEX
de alimentare poate fi montat in interiorul structurii platformei, reducindu-se gabaritul si

simplificindu-se operatiunile de montaj si PIF.
Functionarea. Ridicarea sau coborarea platformei se realizeaza in urma unor comenzi
electrice, ce pot fi date fie de la un panou de comanda amplasat pe nacela in cazul urcarii sau
coborarii cu utilizator fie de la niste butoane de apel amplasate la capetele de cursa. Butoanele de
comanda de pe nacela dau comenzi prioritare fata de cele de la capat de cursa, prin logica de
comanda. Oprirea la capete de cursa se realizeaza datorita senzorilor de proximitate plasati la
capetele de cursa, care comanda intreruperea alimentarii cu energie electrica; viteza de deplasare,
indiferent de sensul de miscare, este cuprinsa in intervalul 8...12 cm / s, in conformitate cu cerintele
normativelor privind persoanele cu dizabilitati.
O atentie deosebita a fost acordata situatiilor de avarie electrica sau hidraulica ce pot surveni
in functionare; astfel, la intreruperea accidentala a alimentarii cu energie electrica, nacela trebuie sa
ramana pe pozitie, iar in urma unei comenzi voluntare sa poata cobori, cu o viteza apropiata de cea
din functionarea normala; oprirea se realizeaza datorita supapei de sens dublu deblocabile, in cazul
intreruperii alimentarii cu energie electrica, sau a supapei antispargere, in cazul unei avarii in
circuitul hidraulic. Acestea izoleaza camera inferioara a cilindrului; coborarea se face in urma
actionarii unui robinet, ce deschide calea pentru curgerea uleiului la rezervor, printr-un drosel, in
scopul realizarii vitezei de coborare dorite.
3.2. Platforma ridicatoare mobila (fig. 3.2.1)
Este destinata facilitarii accesului in mijloacele de transport de dimensiuni mici si medii, dupa
cum se arata in figura 3.2.1. Acest tip de platforma se bazeaza pe varianta mecanismului de
actionare tip foarfeca sau paralelogram deformabil, care permite in cazul acesta o multiplicare a
cursei cilindrului hidraulic de actionare de aproximativ 4 ori.
In acest caz, mecanismul de actionare este alcatuit din doua perechi de bare articulate,
realizandu-se o inaltime de ridicare de 500 mm. Sarcina maxima este de 150 kg; debitul de fluid
este asigurat fie de la o electropompa actionata la 12 (24) Vcc, cu un consum redus (aprox. 500 W),
fie de la o pompa manuala dubla. In acest caz este posibila si urcarea, in lipsa unei surse de energie
electrica; schema hidraulica este prezentata in figura 3.2.2.
Pentru urcare, pompa (2) antrenata de motorul de curent continuu (1) alimenteaza direct
camera inferioara a cilindrului (10), realizandu-se ridicarea platformei; pentru coborare, se
alimenteaza distribuitorul (4), permitand curgerea uleiului la rezervor. Ca si in cazul anterior, exista
o supapa antispargere montata pe cilindru, cu rol de a bloca deplasarea in cazul unei avarii.
Figura 3.2.1
Figura 3.2.2
19
PROGRAMUL CEEX
4. STADIUL REALIZARII PROIECTULUI

Cele doua platforme ridicatoare au fost executate la nivel de model experimental si in acest
moment, dupa parcurgerea a 5 etape ale proiectului, se afla in probe pentru validarea sau
imbunatatirea solutiilor tehnice adoptate. Cele doua platforme ridicatoare sunt prezentate in
continuare.
Figura 4.1.1 Platforma ridicatoare stationara
Figura 4.1.2 Platforma ridicatoare mobila
5. CONCLUZII
Din analiza mijloacelor de accesibilizare prezentate se se poate observa ca preocuparile din
cadrul parteneriatului s-au materializat in solutii flexibile, care pot fi usor adaptate si dezvoltate
pentru alte realizari, din domenii apropiate. Cu unele modificari, se pot realiza platforme ridicatoare
pentru sarcini, curse si scopuri diverse.
In urmatorii ani, se estimeaza o crestere substantiala a cererii pentru aceste mijloace de
accesibilizare, in special pentru cele destinate mijloacelor de transport.
Deasemenea, platformele destinate cladirilor au capatat, in ultimii ani, in tarile dezvoltate din
UE si SUA, noi utilizari. Astfel, au inceput sa fie utilizate de catre persoane ce nu se incadreaza in
categoria celor cu dizabilitati persoane in varsta sau cu diverse afectiuni - dar care le utilizeaza in
interiorul sau exteriorul cladirilor de locuit cu mai multe nivele, pentru cresterea gradului de
confort.
Problemele puse de imbunatatirea sau largirea gamei de mijloace de accesibilizare de acest tip
pot fi solutionate in cadrul unui consortiu de cercetare extins, eventual cu participare internationala,
in cadrul programelor viitoare de cercetare europene
6. BIBLIOGRAFIE
[1] Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata Virgil MARIN si altii.
[2] Actionari hidraulice C. Chirita ed. Satya 2000
[3] Fluid Power Control Blackburn J.F., MIT Oress, Boston, 1969.
[4] Actionari hidraulice si pneumatice Mihai Avram, Editura Printech 2000
[5] Legea 519 / 2002 privind masurile ce se impun pentru accesibilizarea cladirilor
[6] - Normativul NP 051 / 2001 normativ pentru adaptarea cladirilor civile si a spatiului urban
aferent la exigentele persoanelor cu handicap
20
PROGRAMUL CEEX
NOU CONCEPT DE IMBUNATATIRE A FORMELOR

NAVELOR IN ZONA PUPA, PENTRU OBTINEREA DE
PERFORMANTE SUPERIOARE DE PROPULSIE SI
STABILITATE
Contract CEEX nr X1C10/2005
Coordonator: Horatiu Tanasescu
Parteneri: Nasta Tanasescu, Ali Beazit, Valentin Popescu
INTRODUCERE
Proiectul atrage atentia asupra a doua idei strict originale in hidrodinamica navala mondiala: 1.
un nou concept hidrodinamic de forma pupa (forma pupa Tanasescu) pentru inlaturarea aparitiei
fenomenului de cavitatie in propulsor, micsorarea nivelului de zgomote si vibratii induse la bord si
in structura pupa, cresterea eficientei de propulsie; 2. folosirea efectului piezoelectric invers (curent
electric generator de putere de inalta frecventa driver piezoelectric ceramic), pentru inducerea
unei miscari vibratorii eliptice, in ultrasonic (cu o frecventa de peste 20 kHz), in tablele carenei
pupa (15 mm grosime), in vederea reducerii rezistentei la inaintare. Obiective: - reducerea
rezistentei la inaintare, cresterea eficientei de propulsie (pentru obtinerea de consumuri energetice
minime); - reducerea cavitatiei elicei (pentru micsorarea nivelului de zgomote si vibratii induse la
bord si in structura pupa); - dezvoltarea unui nou model numeric parametrizat; - analiza sensitivitatii
campurilor generate (hidrodinamic si electromecanic), inca din faza de proiectare; optimizari;
validarea conceptelor si ideilor originale; - stabilirea unor noi metodologii; - aplicarea in practica la
nave reale. Cercetare cu caracter interdisciplinar: - fizica matematica (ecuatii cu derivate partiale si
integrale), fizica aplicata (tehnica), fizica materialelor, modelare si simulare, hidraulica si mecanica
fluidelor, hidrodinamica navala. Ambele idei fiind strict originale in hidrodinamica navala urmeaza
a fi brevetate in perioada imediat urmatoare. Efecte stiintifice: acumularea unor cunostinte de varf
intr-un domeniu foarte important, de mare actualitate si complexitate cum este hidrodinamica
navala. Efecte economice: aplicarea in practic va conduce atat la reducerea consumurilor
energetice cat si la cresterea duratei de viata a structurilor navale (prin micsorarea nivelului
zgomotelor si vibratiilor induse n acestea). Realizarea noului concept inseamn stiinta si arta,
reprezentand o cotitur radicala n domeniul constructiilor navale, comparabila cu inventia
bulbului in Japonia de catre Profesorul Takao Inui.
NOUL CONCEPT HIDRODINAMIC DE FORMA PUPA
In conditii reale, o elice montata in pupa corpului unei nave functioneaza intr-un curent neuniform,
dependent de forma carenei navei respective. Prin urmare, elicea fiind pozitionata in pupa navei,
lucreaz intr-o curgere foarte complexa, aleatoare, generata de miscarea navei, perturbat de forma
carenei corpului navei, numita siaj. Miscarea de siaj (de curgere a apei in zona pupei), investigata in
absenta elicei se numeste miscare nominala de siaj sau pe scurt siaj nominal. In teoria si calculul
elicelor navale cea mai mare importanta o are configuratia miscarii de siaj situata ntr-un plan
paralel imediat amonte celui in care se amplaseaz elicea, la intrarea in discul elicei. Viteza medie
de curgere din acest plan se numeste viteza de avans. In general, viteza de avans este mai mica
decat viteza navei (raportata la viteza apei de la infinit). In momentul in care prin rotire elicea
21
PROGRAMUL CEEX
creaza impingere in pupa navei, concomitent se produce si accelerarea apei din fata sa, efectul
global fiind reducerea presiunilor din jurul boltii pupa. Fenomenul are ca rezultat asa numita
suctiune care contribuie la marirea rezistentei la inaintare a navei peste valoarea masurat (a
corpului fara elice), la aceeasi viteza. Masurarea siajului in planul discului elicei se executa cu
sonde de tip Pitot cu cinci orificii, obinandu-se componentele axiale, tangentiale si radiale ale
vitezei particulelor de apa la intrarea in propulsor.
Asadar, devine clar faptul ca dinamica unei elice cavitante depinde de mediul sistem n care aceasta
lucreaza. Astfel campul de curgere din interiorul unei elice montate in spatele unei carene de nava
este foarte diferit de acela din interiorul unei elice testata in apa libera sau intr-o sectiune a unui
tunel de cavitatie. Astfel, o elice care este foarte eficienta in apa libera poate sa nu fie potrivita
pentru o anumita forma de carena. Apare evident faptul c distributia siajului din planul discului
propulsorului la intrare in acesta, reprezinta un factor cheie pentru proiectarea arhitecturii pupei
unei carene navale.
Obtinerea unei distributii bune a siajului nominal (generat de forma unei carene), dintr-un plan
imediat upstream fata de elice, fara salturi semnificative de viteza (respectiv de presiune), poate
conduce atat la reducerea cavitatiei elicei cat si la cresterea randamentului de propulsie a acesteia.
Fig. 1 Noul concept hidrodinamic de forma pupa (forma pupa Tanasescu)

model experimental proiectat, executat fizic si testat n cadrul laboratoarelor ICEPRONAV.
Imbunatatirea (reducerea) cavitatiei are o consecinta extrem de pozitiva atat asupra fiabilitatii
propulsorului (elicei) in general, cat si asupra nivelului de zgomote si vibratii induse n structura pupa, in
special. In cazul elicelor navale, volumul de cavitatie fluctuant (datorat interactiunii dintre siajul generat de
curgerea in jurul carenei navei si elicea in functionare), reprezinta cea mai semnificativa sursa de zgomote
si vibratii transmise catre si in constructia pupa a corpului oricarei nave.
Spre deosebire de cazul elicei in apa libera, in situatia in care elicea functioneaza in mod real
(efectiv), in spatele carenei unei nave, configuratia siajului si suctiunea determin (influenteaz)
relatiile dintre valorile impingerii, momentului si turatiei, conducand corespunzator la schimbarea
randamentului. Deci, cresterea randamentului de propulsie (datorita unui siaj mai bun), poate fi
tradusa printr-o eficienta energetica superioara (crescuta). Rezultatele pot fi aplicate in domeniul
naval, in general la toate tipurile de nave, dar in special la navele comerciale cu forme pline.
22
PROGRAMUL CEEX
Fig. 2 Verificarea imbunatatirii siajului rezultate experimentale obtinute n Bazinul de Rezistenta

la inaintare (proba de siaj) ICEPRONAV (stanga - siaj model de referinta, dreapta siaj model
conform noului concept)
Fig. 3 Verificarea disparitiei fenomenului de cavitatie al elicei n siajul imbunatatit simulat fizic
(viteza de rotatie a elicei: 25 rps) rezultat experimental obtinut in Tunelul de CavitaieICEPRONAV
23
PROGRAMUL CEEX
Fig. 4 Simularea numerica a vartejurilor generate (utilizand programul FLUENT 6.3)

rezultate numerice specifice; (stanga - model de referinta, dreapta model conform noului
concept).
Fig. 5 Verificarea reducerii separarii curgerii (utilizand programul FLUENT 6.3) rezultate
numerice specifice; (stanga - model de referinta, dreapta model conform noului concept).
BIBLIOGRAFIE
[1] G. K. Batchelor, F.R.S. An Introduction to Fluid Dynamics, Cambridge University, 1991;
[2] C. A. J. Fletcher, Computational Techniques for Fluid Dynamics, Springer-Verlag, 1991;
[3] FLUENT 6.3, Users Manual, Fluent Incorporated, Lebanon, NH, 2006;
[4] J. P. Ghose, R. P. Gokarn, Basic Ship Propulsion, ALLIED PUBLISHERS Pvt. LIMITED,
New Delhi, Mumbai, Kolkata, Lucknow, Chennai, Nagpur, Bangalore, Hyderabad, Ahmedabad,
2004;
[5] S. K. Godunov, V. S. Reabenki, Finite Difference Computing Schemes, Bucharest, 1977;
[6] Sir Horace Lamb, Hydrodynamics, Cambridge University, 1952;
[7] J. N. Newman, Marine Hydrodynamics, Massachusetts Institute of Technology, 1982;
[8] W. H. Press, S. A. Teukolsky, W. T. Vetterling, B. P. Flannerly, Numerical Recipes in Fortran
The Art of Scientific Computing, Cambridge University, 1992;
[9] K. J. Rawson, E. C. Tupper, Basic Ship Theory, Longman Group Limited, 1995
[10] M. G. Salvadori, M. L. Baron, Numerical Methods in Engineering, Bucharest, 1972;
[11] H. E. Saunders, Hydrodynamics in Ship Design, The Society of Naval Architects and Marine
Engineers 74 Trinity Place, New York 6, N.Y. 1957
[12] N. Tanasescu, Numerical Methods in MATLAB, MATRIXROM, Bucharest, 2002;
[13] H. C. Tanasescu, Al. A. Vasilescu, Fluid Mechanics, Course for engineers, University of
Galati, 2000;
[14] H. C. Tanasescu, Numerical Analysis, Course for master of science engineers, University of
Galati, 2001;
24
PROGRAMUL CEEX
SISTEM TOPO-HIDROGRAFIC INTELIGENT PENTRU

MBUNTIREA NAVIGAIEI FLUVIALE PE
SECTORUL ROMNESC AL DUNRII
Contract CEEX nr.: X1 C11
Constantin Stefan Sava - Director de proiect
Johan Neuner, Octavian Balota
1. PREMIZELE PROIECTULUI
1.1 Date iniiale
n momentul de fa coexist n sectorul Romanesc al Bazinului Dunrii diferite sisteme
hidrometrice (Marea Neagr Sulina, Constana, Varna, Odessa, Marea Baltic, Marea Adriatic),
diferite sisteme de proiecie i elipsoizi de referin. Faptul c inclusiv hrile de navigatie utilizate
in prezent nu sunt referentiate a justificsat pe deplin necesitatea elaborarii unei metodologii
avansate pentru realizarea lucrrilor topo-hidrografice, ntr-un sistem unitar, la nivelul standardelor
adoptate pe plan european.
.
Figura 1.1 Sisteme de referin altimetric folosite pe Dunre

In bazinul Dunarii, inca din prima jumatate a secolului XIX, sub imperiul Austro-ungar,
hartile cu curbe de nivel s-au raportat unele la Marea Baltica si altele la Marea Adriatica.
Adancimile pe hartile hidrografice de navigatie pe Dunare au fost raportate la etiajul local. Conform
practicii, nivelul etiaj este definit ca medie a nivelelor minime anuale pe un interval dat de timp.
Mirele hidrometrice de masurare a nivelelor sunt instalate cu originea zero la nivelul etiaj. Astfel
linia de etiaj in lungul albiei Dunarii, este linia care uneste zerourile mirelor hidrometrice.
25
PROGRAMUL CEEX
Obiectivele tiinifice ale proiectului

Proiectul a urmrit s rezolve trei aspecte importante:
- Asigurarea condiiilor tehnice necesare pentru cunoasterea situatiei hidromorfologice
prezente a albiei Dunarii: baza de date topo-hidrografice actualizata (harti topohidrografice ale albiei Dunarii, mire hidrometrice, borne pentru masuratori GPS),
metodologie originala pentru realizarea lucrarilor intr-un sistem topo-geodezic unitar, in
acord cu sistemele adoptate pe plan european si cu cele utilizate de vecini.
- Realizarea unei metodologii de ntocmire a hrilor electronice de navigaie de tip 3D, la
nivelul standardelor adoptate pe plan european, sectorul romanesc al Dunarii fiind o
parte insemnata a Coridorului 7 pan-European de transport naval.
- Dezvoltarea unui concept de monitorizare a navigaiei pe hri 3D care s in cont de
modificarea enalului navigabil odat cu modificrile de nivel ale apei Dunrii i odat
cu aceasta s asigure creterea siguranei n navigaie.
.
2. METODOLOGIA DE DETERMINARE UNITAR, TOPO-HIDROGRAFIC, A
RELIEFULUI ALBIEI DUNRII
2.1 Conceptul classic topo-hidrografic i determinri topo-geodezice specifice
bazinelor hidrografice
Lucrrile de cartografiere batimetric se efectueaz i n prezent pe baza metodologii
clasice. Adncimile msurate se raporteaz n cazul fiecarui perimetru la un nivel de referin local,
corespunztor cotei zero a mirei hidrometrice cea mai apropiat de zona de lucru. La rndul lor
aceste mire hidrometrice sunt cuprinse n sistemul de cote adoptat de Administratia Fluvial a
Dunrii de Jos (AFDJ) - Sistemul Hidrometric Marea Neagr-Sulina. Un dezavantaj principal al
metodologiei clasice de cartografiere batimetric este reprezentat de atenia relativ redus acordat
cartografierii zonelor de mal i racordrii datelor batimetrice cu seturile de date de nivelment
existente sau achiziionate separat pe uscatul adiacent. Rezultatul final este prezentat sub forma
unor planuri hidrografice cu curbe de nivel ale albiei raportate la nivelul 0 Marea Neagr-Sulina,
dar nerefereniate din punct de vedere planimetric.
2.2
Metodologia propus pentru determinri topo-hidrografice pentru realizarea

modelului numeric al albiei Dunrii
n conceptul SITRAD, nu se mai ine cont de nivelul apelor n raportarea datelor ci doar n
momentul msurtorilor hidrografice. Msurtorile topografice de pe mal se execut relativ
simultan cu msurtorile hidrografice i se raporteaz la puncte de referin commune. Nivelul
apelor este inut sub observaie prin msurtori repetate la mire fixe sau mobile n cazul n care cele
fixe lipsesc din aria de msurare.
Pentru asigurarea preciziei omogene s-a analizat posibilitatea utilizrii unui model de geoid
liniar care s poat fi aplicat la determinrile GPS pe traseul Dunrii, respectiv cota elipsoidal s
poat fi transformat n cot ortometric fa de un nivel de referin adoptat pe plan naional.
Experimentele efectuate au artat c prin aceast metod se poate asigura o precizie de 5cm pe cot
pentru un model al geoidului realizat din determinri ale ondulaiei pe puncte de pn la 3-5km
distan.
Pentru asigurarea determinrilor hidrografice n aceiai clas de precizie planimetric cu
determinrile topografice a fost dezvoltat un sistem care preia n paralel semnalele GPS ale
echipamentului instalat pe sonar i ntr-un receptor GPS d.e stocare pentru post-procesare. n acest
fel se elimin necesitatea calibrrii dup fiecare oprire a echipamentelor de pe ambarcaiunea de
msurare.
26
PROGRAMUL CEEX
3. HARTA ELECTRONIC DE NAVIGAIE

3.1 Conceptul de hart de navigaie n standard ECDIS
Conceptul de Harta electronica de navigatie s-a impus din necesitatea de a pune la
dispozitia navigatorilor informatii, cat mai exacte si cat mai actuale, referitor la caracteristicile
senalului navigabil (gabaritele de navigatie asigurate, configuratia traiectoriei ideale pe care trebuie
sa o descrie o nava pentru a naviga in conditii de siguranta, printr-un anumit sector, informatii
legate de elementele morfologice ale Dunarii).
Harta electronica de navigatie este reprezentarea grafica a procesului de prelucrare automata
a datelor referitoare la caracteristicile punctelor din senal, culese la un anumit moment, din teren.
Activitatea de stabilire si intretinere a senalului navigabil impune cunoasterea in detaliu a
morfologiei patului albiei si a configuratiei malurilor in zonele navigabile ale fluviului. Pe anumite
sectoare de Dunare, modificarile morfologice se produc la intervale scurte de timp, fapt care impune
actualizarea informatiilor incluse in hartile de navigatie.
3.2 Metoda rapid de realizare a hrii electronice de navigaie
Pentru a pune la dispozitia navigatorilor setul de informatii actualizate permanent, care sa
coincida cu realitatea din teren, pentru toate sectoarele de Dunare indiferent de complexitatea
acestora, s-a proiectat si realizat un sistem automat de culegere a datelor din teren si transpunerea
grafica a rezultatelor prelucrarii acestora. Recoltarea datelor din teren se realizeaza utilizand un
ansamblu de senzori (senzori de pozitionare GPS DGPS, radarul pentru captura imaginilor,
ecosonda pentru determinarea adancimilor), fiecare dintre acestia fiind necesar pentru achizitia unor
anumite caracteristici ale punctelor cuprinse intre limitele senalului navigabil.
Fig. 3.1. Imaginea radar iniial

Sistemul poate executa recoltarea, prelucrarea si generarea automata a informatiilor necesare
realizarii hartilor electronice de navigatie pe un sector de Dunare. Informatiile obtinute de la
senzori, (pozitia navei in coordonate geografice, imaginea radar si adancimea in punctul in care se
afla nava), dupa o prelucrare primara sunt grupate functie de timp, de momentul la care au fost
recoltate, care prelucrate cu un set de programe specializate genereaza in final Harta electronica de
navigatie ENC.
27
PROGRAMUL CEEX
Harta electronica de navigatie ENC generata cu sistemul descris mai sus este suprapusa
pe imaginea radar, sistemul avand posibilitatea de a afisa impreuna cu imaginea radar elementele
hartii: liniile malurilor, traiectoria descrisa de nava in timpul deplasarii si adancimile inregistrate in
punctele prin care a trecut nava
Fig. 3.2. Exemplu de hart electronic de navigaie n standard ECDIS

Acest sistem produce ns o hart de navigaie cu informaii reduse n principal fr
informaiile 3D. Modificrile morfologice puternice de pe traseul romnesc al Dunrii impune
componenta 3D care are ns i proprietatea nefavorabil de a se modifica cel mai rapid. Pentru a
ine actual aceast informaie proiectul SITRAD a dezvoltat conceptul de actualizare n timp real a
modelului numeric bazat pe legtura on-line asigurat de sistemul de monitorizare GPS
4. CONCEPTUL DE SISTEM INTELIGENT DE NAVIGAIE
Propunerea noastr const n dezvoltarea unui sistem complementar bazat pe standardele
hrii electronice de navigaie existente n acest moment dar care s serveasc la mai multe scopuri.
- s produc informaii cartografice i de relief pentru integrare n harta de navigaie
electronic radar
- s permit monitorizarea traficului pe Dunre prin tehnologii GPS
- s permit monitorizarea nivelului apelor Dunrii
- s furnizeze n timp real informaii de navigaie utilizatorilor
- s permit adugarea de funcii cu caracter comercial i publicitar
Pe de-o parte aceast multi-funcionalitate va necesita o ntreinere riguroas a numeroase
informaii i va implica costuri mai mari ceea ce determin i existena unor funcii cu caracter
comercial. Pe de alt parte, cantitatea mare de informaii pentru a nu se perima are nevoie de un
sistem de auto-ntreinere bine pus la punct.
28
PROGRAMUL CEEX
n aceast idee, harta electronic va trebui s dispun de o baz de cunotine i s poat s

valideze informaiile noi pe baza celor istorice. Acest caracter d inteligen hrii i permite
dezvoltarea de funcii on-line de monitorizare i supraveghere.
Un alt aspect care ofer inteligen hrii este capacitatea de a furniza soluii, respectiv
trasee optime n situaii dificile de navigaie (ape reduse, trafic aglomerat, etc)
Pentru ca aceste capabiliti s poat fi oferite este necesar introducerea unui sistem de
supraveghere a nivelului apelor Dunrii n timp real.
Pentru realizarea unei hri electronice de navigaie performante sunt necesare dou tipuri de
activiti:
a) activiti de colectare date grafice, cartografice i informaionale (textuale)
b) dezvoltarea unui sistem de programe de gestiune a acesteia
3DTools Nav
- Monitorizarea
navigaiei
- Vizualizare DTM
a albiei
- Vizualizare ali
utilizatori
- Transmitere date
prin internet la
BD
- Poziie, date de
identificare,
NavWiCOM
adncimeGPS
i date
- Monitorizare
de
calibrare
- Vizualizarea locaiei
utilizatorilor
- Corecii DGPS
- Controlul accesului
utilizatorilor
- Controlul
Comunicaiilor
3DTools Core
- Generare
DTM
- Actualizare
DTM
- Analiza
suprafeelor
- Generare de
profile
- Calcul de
volume
- Vizualizare
DTM
BAZA DE DATE ACCESIBIL PE INTERNET
- Scenarii de
pericole
Fig. 4.1 Sistemul de programe pentru gestionarea hrii electronice de navigaie SITRAD
Funcionalitate
Prin NavWiCom se recepioneaz date i informaii de localizare i identificare pentru
fiecare nav i sunt trimise prin internet n baza de date.
3DToolsCore preia din baza de date informaii metrice , verific i genereaz sau
actualizeaz modelul numeric al albiei Dunrii sau orice alt informaie topografic i de relief.
Acest program nu comunic prin internet, el are acces direct la baza de date i funcioneaz pe
serverul acesteia.
3DToolsNav funcioneaz la bordul navei i preia informaii doar prin NavWiCom direct din
baza de date
29
PROGRAMUL CEEX
ntr-o arie specific, circular dat prin o anumit raz, oricine poate
vedea pe oricine care se afl n aceiai clas de utilizatori ai apllicaiei.
Funcii de semnalizare diverse pericole

- apropierea fa de o alt nav
- apropierea fa de o zon de adncime mic
X = 324567
Y = 435876
Z = 23.5
Adncime = 5.8 m
Vitez = 17.2 km/h
Curs = 318 25
8.7
km/h
17.2
km/h
Fig. 4.2 Interfaa de monitorizare trafic pe harta SITRAD-modul perspectiva
Balize de semnalizare cu GPS
Receptorul GPS
Fig. 4.3 Sistemul de monitorizare a nivelului apelor
30
PROGRAMUL CEEX
RADAR VIRTUAL PENTRU ECHIPAREA NAVELOR DE

COASTA SI A AVIOANELOR USOARE
Contract CEEX nr.X1C12
Coordonator: Vanatoru Mihai , inginer, tel. 0724 14 16 55
Partener:
ing. Mihail N. Toncea
Prezentare stiintifica
Sistemul RADAR VIRTUAL este un ansamblu de echipamente electronice destinat sarealizeze cu
anumite limitai- functile echivalente ale unui radar de bord.
Aceste limitai sunt generate de faptul ca sistemul RADAR VIRTUAL este dependent de
informatiile furnizate de statiile de control ale traficului de la sol (statii de coasta in cazul navigatiei
maritime).
Statiile de control ale traficului aerian receptioneaza, monitorizeaza si retransmit aceste tipuri de
date sau de informatii furnizate de avioanele dotate cu transpondere, care survoleaza zona de
proximitate a RADARULUI VIRTUAL si care au o posibilitate de comunicatie cu sistemul propus.
RADARUL VIRTUAL receptioneaza aceste date transmise la intervale regulate de timp si le
afiseaza pe o consola grafica dedicata sistemului.
In plus, RADARUL VIRTUAL transmite la randul sau informatii legate de pozitia sa si informatii
despre nava proprie.
RADARUL VIRTUAL receptioneaza datele transmise la intervale regulate de timp de statiile de
identificare automata amplasate pe navele maritime si le afiseaza pe o consola grafica dedicata
sistemului.
In plus, RADARUL VIRTUAL transmite la randul sau informatii legate de trafic si de navigatie,
informatii despre nava proprie.
RADARUL VIRTUAL imbunatateste utilizarea spatiului, reduce restrictiile de vizibilitate, mareste
suprafata de supraveghere, micsoreaza culoarul de trafic si creste siguranta traficului in conditii de
aglomerare sau de vizibilitate redusa.
Lucrand in timp real, RADARUL VIRTUAL va trimite permanent coordonatele spre statia de baza
si spre celelalte nave, marcand astfel pozitia si directia exacta a navei pe o harta digitala. Pilotarea
navei devine usoara, indiferent de starea vremii si de vizibilitate, reducand substantial riscurile, care
conform statisticilor se datoreaza in proportie de 80% erorilor umane. In acelasi timp, deplasarea
navei poate fi monitorizata de pe uscat, in puncte de control si dirijare a traficului. Astfel,
stationarea sau modificarea directiei de mars sunt semnalate instantaneu, micsorand riscul
accidentelor.
RADARUL VIRTUAL este compus din:
CALCULATOR si MONITOR, Transceiver (modem radio digital),Antene, Receptor GPS, Busola
digitala si/sau alte instrumente digitale de navigatie, Bloc interfata
MONITORUL este un display multifunctional asistat de un CALCULATOR puternic, dotat cu
simboluri caracteristice de trafic care va oferi pilotului o vederea completa a traficului, il va avertiza
pe acesta cand apare pericolul coliziunii.
31
PROGRAMUL CEEX
Diagonala sa este aleasa in functie de aplicatie (maritima sau aeriana), de la 6 inchi la 22 inchi, iar
rezolutia de la 640x480 pixeli la minimum 1200x800 pixeli.
CALCULATORUL este capabil sa converteasca datele sosite de la partenerii de drum, prin
intermediul transceiverului, in imagini grafice recunoscute de piloti.
CALCULATORUL este capabil sa converteasca datele sosite de la diversele echipamente de
navigatie ale navei in simboluri grafice recunoscute de piloti.
TRANSCEIVERUL este o statie radio cu posibilitati de receptie de date de la alte nave si de la
statiile de baza amplasate la sol sau pe tarm, cu posibilitati de emisie de date despre evolutia navei
proprii.
Puterea instalata permite receptia datelor pe care le emite de catre alte nave la minimum 50 Km.
RADARUL VIRTUAL este dotat cu ANTENE omnidirectionale.
I sistemul denumit generic RADAR VIRTUAL, MONITORUL este legat la CALCULATOR prin
intermediul CUTIEI de JONCTIUNI si este folosit ca interfata om-masina, ca suport pentru afisarea
cursului, a devierilor de la curs si a altor date utile pilotilor.
RADARUL VIRTUAL are in dotare o BUSOLA digitala, legata la CALCULATOR prin
intermediul CUTIEI DE JONCTIUNI si este folosita la determinarea CAPULUI COMPAS
MAGNETIC si la orientarea imaginii de pe ecranul optic circular (IOC) dupa NORD (NORTH UP)
sau dupa sensul directiei de mers (HEAD UP).
Datele obtinute de la TRANSCEIVER, de la receptorul GPS, de la instrumentele digitale de
navigatie sunt transmise CALCULATORULUI prin linii de comunicatie seriale asincrone RS232 .
In figurile de mai jos sunt prezentate schematic principiile pe care se bazeaza serviciul RADAR
VIRTUAL in aplicatii maritime si aeronautice.
Figura 1 Principiu RADAR VIRTUAL varianta maritima
Figura 1 Principiu RADAR VIRTUAL varianta maritima
32
PROGRAMUL CEEX
Figura 2 Principiu RADAR VIRTUAL varianta aeriana

RADARUL VIRTUAL poate sa lucreza in 3 moduri:
1. Sistemul instalat pe aeronave utilitare usoare
Afiseaza pe o harts mobils participantii la trafic iar in centrul hartii se afla aeronava proprie
Operare de pe MONITOR,
Avertizari:
coliziune, zone interzise la un moment dat traficului aerian;
2. Sistemul instalat pe nave de coasta dotate cu aparatura de radiorecunoastere (interogator extractor
IFF si panou de comanda tip CDU 401)
Afiseaza pe o harta mobila participantii la trafic iar in centrul monitorului se afla nava proprie
Afiseaza, pe acelasi MONITOR, la optiunea pilotului, un alt tip de prezentare a situatiei traficului si
anume sub forma unui Indicator Optic Circular (IOC)
Operare de pe MONITOR ai/sau tastatura
Selectie moduri de afisare de pe MONITOR. Indicatorul Optic Circular va avea posibilitatea de
reglaj a CAPULUI COMPAS MAGNETIC (pilotul poate alege intre NORD si directia de mers)
Avertizari:
coliziune, zone interzise la un moment dat traficului, nave care nu raspund la
anumite tipuri de interogari;
3. Sistemul instalat pe nave de coasta care nu au in dotare sistem IFF de radiorecunoastere:
Afiseaza pe o harta mobila participantii la trafic iar in centrul MONITORULUI se afla nava proprie,
Operare de pe MONITOR si/sau tastatura
Avertizari:
coliziune, zone interzise la un moment dat traficului
Controlul si comanda RADARULUI VIRTUAL se face de la MONITOR; pentru cele trei moduri
de lucru (aerian, naval) prin intermediul functiei TOUCH SCREEN si/sau tastatura pentru modul de
lucru naval.
Transceiverele folosite lucreaza pe frecvente dedicate fiecarui mod de lucru (aerian sau maritim).
Receptorul GPS are posibilitatea de receptie a corectilor diferentiale, pe cat posibil sa trateze cat
mai multe sisteme de pozitionare prin satelit (NAVSTAR, GLONASS, GALILEO).
Antenele transceiverului si a receptorului GPS au fost alese in asa fel incat sa nu afecteze profilul de
zbor al aeronavei, sunt amplasate in asa fel incat sa nu afecteze alte echipamente radio.
Instrumentele de navigatie digitale au fost amplasate cat mai posibil in apropierea centrului de
greutate al navei, la distante suficient de mari de obiecte metalice.
33
PROGRAMUL CEEX
Schema functionala de integrare a RADARULUI VIRTUAL la bordul unei aeronave este

prezentata in figura urmatoare.
ANTENA
VHF/GPS
1PPS
RECEPTOR GPS
PLACA
INTERFATA
SURSA
ALIMENTARE
ALIMENTARE
PRINCIPALA
BLOC INTERFATA
RS 232
RS 232
CUTIE
JONCTIUNI
CALCULATOR
MONITOR
RS 232
TRANSCEIVER
PROGRAMATOR
BIBLIOGRAFIE
{D1}
[D2]
[D3]
[D4]
[D5]
[D6]
[D7]
[D8]
TRATAT DE NAVIGATIE MARITIMA de GH. I. BALABAN 976

navAero tBagC22 EQUIPMENT INSTALLATION and OPERATIONS MANUAL
Installation and operating instructions for MDS 1710A/C and MDS 2710 A/C/D
GPS 15H&15L Technical Specifications, cod 190-00266-01 Rev. B, oct.2004
Installation Manual M-2 AIS Transponder System cod 35-060-001, issue 1
GPS KGP-913 Technical Specifications
Nobeltecs Solid State Heading Sensor (SSHS) Owners Manual, 2005
STEALTH Computer, Technical Specifications
34
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND METODE DE DIAGNOZ ALE

VAGOANELOR DE CLTORI N VEDEREA
CRETERII SIGURANEI I SECURITII N
Contract CEEX nr. X1C13
CO -P1 INCDMF Bucuresti dir. Proiect ing. Nicolae Horodniceanu
P2 - SC AEROFINA SA- responsabil proiect ing. Liliana Preda
P3 - SC ASTRA Vagoane Calatori SA Arad responsabil proiect ing. Aurel Padureanu
P4 Universitatea Aurel Vlaicu Arad responsabil proiect prof. Dr. Ing. Liviu Sevastian Bocii
Prezentare stiinific
1. Diagnoza vagoanelor de cltori, cerin a U.I.C.
Pentru creterea siguranei pasagerilor n transportul feroviar, Uniunea Internaional a
Cilor Ferate (UIC) i organismele sale au n vedere mai multe aciuni, dintre care n prezent n
desfurare, amintim:
refacerea infrastructurii pe coridoarele europene
realizarea de centre de ntreinere i reparaii a materialului rulat
introducerea legturilor GSM pentru comunicaia cu centrele dispecer i reparaii
introducerea de servicii pentru pasageri: faciliti multi-media (televiziune, radio),
internet, GSM , rezervri
introducerea diagnozei pe vagoanele de cltori n scopul depistrii rapide a
defeciunilor aprute n mers, sporirea eficienei n activitatea de ntreinere i
reparaii.
Aceast din urm msur se refer i la ara noastr deoarece se prevede ca pe Coridorul
european 4 s circule n viitor numai vagoane dotate cu instalaii de diagnoz. Rezolvarea
problemei diagnozei este primul pas spre realizarea reelei informatice prin care toate datele legate
de starea tehnic a vagonului pot fi transmise spre o staie de revizie nc din momentul producerii
defectelor.
2. Funciile diagnozei
Sistemul de diagnoz este un sistem computerizat, redundant, care permite detectarea unui
defect, locul de apariie, modul de eliminarea a acestuia i memorarea evenimentului. Sistemul
trebuie s aib capacitatea de autotestare, operatorul putnd verifica astfel toate sistemele i
subsistemele i la cerere s dea un raport privind situaia tuturor echipamentelor i istoricul
evenimentelor. De asemenea, este necesar ca toate sistemele electrice s poat fi controlate manual
n condiii de urgen. Conform normelor UIC sistemul de diagnoz monitorizeaz urmtoarele
echipamente din dotarea vagonului:
alimentarea cu energie electric
alimentarea pneumatic
instalaia de climatizare
instalaia de iluminare
sistemul de nchidere i blocare a uilor
sistemul de frnare i antipatinare
instalaiile sanitare
35
PROGRAMUL CEEX
sistemele de informare a cltorilor

organe de rulare
Dispunerea echipamentelor implicate n activitiile de diagnoz este prezentat n Figura
2.1 n care:
Figura 2.1
GW: Gateway (nod de tren) - nod de comunicaie pentru transferul de date de la
echipamentele vagonului i controlul transmiterii de date n lungul garniturii de tren.
WTB: Wired Train Bus (bus de tren cablat) - linie care asigura schimbul de date cu postul
central aflat n cabina conductorului de tren i adaptarea automata a topografiei trenului
(iniializare)
MVB: Multifunction Vehicle Bus (bus-ul multifuncional al vagonului) linie local pentru
transferul periodic de date furnizate de echipamentele monitorizate ale vagonului.
Cele dou reele, WTB i MWB, alctuiesc reeaua de comunicaii a trenului TCN (Train
Communication Network).
3. Structura instalaiei
Sistemul de achizie i diagnoz pentru vagoanele de cltori, este un sistem informatic,
modularizat care monitorizeaz funcionarea corect a subsistemelor proprii unui vagon . Sistemul
permite prelucrarea, formatarea i afiarea mrimilor monitorizate,
compararea valorilor
monitorizate cu valorile nominale, semnalizarea n timp real prin mesaje scrise a evenimentelor
aprute i managementul evenimentelor achiziionate i stocate pe hard-disk.
Arhitectura propus (Figura 3.1) spre utilizare are la baz componente hardware i software
specifice. Circute specifice achiziiei de date transform semnalele de intrare n valori digitale. Un
microprocesor controleaz fluxul de date, memoria interna stocheza coninutul buferelor de date, iar
transferurile de date ntre liniile de input/output se realizeaza prin accesul direct la memorie
(DMA). Software-ul care controleaz toate aceste operaiuni este pstrat ntr-o memorie ROM.
Afiare i
control
ROM
A/D
Condiionare
de semnal
Microcontroler
D/A
Bus
RAM
Sincro
DI/O
IEEE 488
TI/O
Figura 3.1
36
PROGRAMUL CEEX
Afiarea local a rezultatelor sau a reprezentrilor grafice se realizeaz prin dispozitive

specifice localizate pe panoul frontal al dispozitivului sau pe un ecran - monitor de tip LCD,
TFT tip Touch-Screen.
Arhitectura dispozitivului prevede de asemenea i o interfa de conectare la un alt
calculator i posibilitatea de a comunica cu acesta prin mesaje ASCII. Controlul de la distan a
traductoarelor, senzorilor sau perifericelor utilizate este posibil datorit unui set de comenzi ASCII
ce sunt pastrate n memoria ROM a acestuia.
Elementele hardware principale ale sistemului de control sunt :
-senzori i traductori analogici, digitali
-interfaa de protecie i condiionare, capabil s suporte vrfuri accidentale de
tensiune
-modul de management al diagnozei, reprezint interfaa dintre sistemul de procesare i
afiare date i modulele de condiionare a semnalelor utiliznd protocolul MVB Multifunction
Vehicle Bus care este definit n standardul TCN - IEC61375.
-module pentru condiionarea semnalelor i conversia analog-digital
-interfee seriale pentru achiziia/transmisia de la/la distan a datelor
-unitate digital de afiare grafic
Opional se poate realiza transferul datelor rezultate n urma evenimentelor aprute ctre un
alt calculator - dispecer pentru analiza detaliat i decizie - prin intermediul tehnologiei wireless
sau GSM (modem integrat direct pe placa de achiziie), LAN, RS232 sau flash_card, memorystick.
Solutii Software
Pentru aceasta aplicaie a fost elaborat un program corespunzator, sub forma unui
instrument virtual, folosind medii de programare orientate pe obiecte (C++,Visual Basic) compus
din urmatoarele module :
-modulul achiziie (modul D412 i module DAXIO3410), care permite achiziia datelor
-modulul analiz (aplicaie soft), care permite msurarea, prelucrarea i nregistrarea datelor
pe hard-disk
-modulul vizualizare (aplicaie soft), care permite reprezentarea grafic a datelor stocate pe
hard-disk
-modulul istoric (aplicaie soft), care permite managementul evenimentelor achiziionate i
stocate pe hard-disk
-modulul transfer date (aplicatie soft), care permite transferul datelor achiziionate pe harddisk pe alte medii de stocare utiliznd diverse protocoale de comunicaie.
4. Interfaa grafic cu utilizatorul
Interfaa grafic este dezvoltat conform prevederilor UIC 557. Ea are rolul de mediu de
comunicare a nsoitorului de tren (operator )cu instalaia de diagnoz. Datele emise de senzorii i
traductoarele de pe vagon i prelucrate de Sistemul de achiziie i dezvoltare (SAD) sunt afiate pe
ecran. De asemenea, operatorul are posibilitatea, utiliznd tastele touchscreen ale monitorului, s
transmit comenzi i s cear informaii despre starea elementelor controlate. In Figura 4.1 este
prezentat structura interfeei grafice. Suprafaa monitorului este mparit n blocurile:
a)Zona 1 zona destinata afisarii orei, datei, informatiilor generale despre tren, ruta etc.
b)Zona 2 zona destinata afisarii informatiilor detaliate despre functiile apelate de ctre
operator, sau semnalizrii defectelor detectate de sistem.
37
PROGRAMUL CEEX
c)Buton i buton informare. Butonul este prevazut cu doua leduri virtuale, unu verde si unu
rosu avand rolul de a verifica corectitudinea afisarii pe monitor
d)Butoane RO, EN, FR, I, D butoane selectare limba.
e)Buton C buton anulare, butoane derulare verticala, buton E buton accept.
f)Butoane F1F0; FS butoane functii.
g)Butoane 10 butoane alfa-numerice.
Interfaa grafic este gestionat intern sub forma unei structuri arborescente, plecnd de la
prima imagine (ecran) afiat i continund cu imagini care urmresc nivele asociate obiunilor din
meniurile afiate. Acest tip de interfa grafic este n concordan cu norma UIC 557 care descrie
interfaa om-main.
5. Caracteristici de performan
Caracteristici funcionale
-Sistemul de alimentare cu energie electric care cuprinde urmtoarele funcii: controlul
prezenei alimentrii generale, controlul alimentrii instalaiei de frn i antipatinaj, cuplarea i
decuplarea bateriei, activarea regimului de economisire a energiei
-Sistemul de nchidere i blocare a uilor care cuprinde urmtoarele funcii: comanda
centralizat de nchidere, comanda blocrii nzvorrii-dezvorrii, comenzi de nchidere i
deschidere selectiv, monitorizarea strilor nchis-deschis, monitorizarea strilor blocat-deblocat,
monitorizarea strilor zvort-dezvort
-Sistemul de iluminare care cuprinde urmtoarele funcii: prezen tensiune de alimentare,
comand centralizat cuplare-decuplare tensiune de iluminare, iluminat general i de serviciu,
ntrerupere ncrcare baterie
Caracteristici electrice
-Tensiune de alimentare: 14,4-33,6V.c.c
-Curent intrare(<0,1s/1s): max. 5A
-Putere de intrare :max 80 W
-Putere iesire: 60W
-Ieire 5,15Vc.c 2%/1,25Amax
-Ieire 12Vcc 2%/1,25Amax
6. Bibliografie
UIC 556
UIC 557
UIC 558
UIC 560
UIC 568
SR EN 50155
SR EN 50121
IEC 77
IEC 1375
IEC 61375
Information Transmission in the Train (Train-bus);

Diagnostics on passenger rolling stock;
Remote control and data cable;
Doors, footboards, windows, steps, handles and handrails of coaches
Loudspeaker and telephone systems in RIC coaches;
Railway applications- Electronic equipment used on rolling stock;
Railway applications. Electromagnetic compatibility;
Rules for electric traction equipment
Train Comunication Network
Train Comunication Network Wire Train Bus
38
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM

ECOLOGIC ETAN, VACUUMATIC DE TOALETE
PENTRU VAGOANELE DE CLTORI N
TRANSPORTUL PE CALEA FERAT ( ECO-TOALETA)
CO-P1 INCDMF - Dir. Proiect ing. Vladasel Adrian
P2 - SC AEROFINA SA - Responsabil proiect ing Stefan Roma
P3 - SC ASTRA Vagoane Cltori Arad - Responsabil proiect ing. Pdureanu Aurel
P4 - Universitatea AUREL VLAICU Arad - Responsabil proiect l. dr. ing Huiu Gheorghe
Prezentare tinifica
Generaliti
Sistemul WC vacuumatic este un WC compact, automatizat, cu consum redus de apa si cu
functionare electro-pneumatica, ce satisface cerintele utilizarii pe trenurile de calatori la nivelul
standardelor europene privind igiena si protejarea mediului. Conceptia acestui produs permite o
instalare, utilizare si intretinere usoara, precum si monitorizarea functionarii acestuia.
o WC-ul propriu-zis are rolul de a prelua si elimina in rezervorul de retentie dejectiile si este
compus in principal din urmatoarele componente si grupe de componente (fig.1.1):
- Cadru rigid pentru sustinere si fixare executat din otel inoxidabil sudat ;
- Vas wc din tabla de otel inox echipat cu duze pentru spalare si traductor optic de preaplin
- Presurizor tip rezervor de apa cu limitator de nivel, alimentat cu apa printr-o valva
controlata si cu aer sub presiune in mod similar, din inox rezistent, cu rol de alimentare cu apa a
duzelor de spalare a vasului wc;
- Rezervor intermediar din inox, dotat cu generator de vid tehnic tip Venturi si cu priza de
presiune, cu rol de golire a vasului wc;
- Vana ghilotina - de aspiratie actionata pneumatic si servocomandata plasata intre vasul wc
si rezervorul intermediar pe conducta de legatura dintre vas si rezervor;
- Vana ghilotina - de refulare actionata pneumatic si servocomandata
- Unitate preparare aer fomat din filtru, regulator, manometru, dren de condens;
- Componente de circuit hidraulic si pneumatic servocomandate gen supape, valve, robineti,
presostate, indicatoare de nivel cu rol functional conform schemei de functionare a sistemului;
- Valve pneumatice de comanda cu dubla actionare-electrica si mecanica;
- Controller pe baza de automat programabil (PLC), cu rol de comanda, control si diagnoza
a functionarii sistemului;
- Conducte, tuburi de conectare, racorduri, elemente pasive de circuit, cabluri si conectori
electrici, elemente de fixare si asamblare;
Conexiunile externe ale sistemului sunt prevazute pentru:
o Alimentarea cu aer comprimat la min. 5 bari;
o Alimentarea cu apa la 0,12 bari;
o Alimentarea electrica la 24 V cc (+/- 30%);
o Canalizare prin racordare la tancul de retentie al vagonului.
1.
2.
Operatii secventiale executate de sistem

Principalele operatii secventiale ce caracterizeaza modul de functionare si care sunt executate
de subansamblurile principale ale sistemului wc vacuumatic (fig. 2.1) sunt:
o Spalarea vasului wc;
39
PROGRAMUL CEEX
o
o
o
o
o
Golirea vasului wc;

Golirea rezervorului intermediar;
Golirea fortata a vasului wc;
Golirea fortata a rezervorului intermediar;
Desfundarea conductei dintre vasul wc si rezervorul intermediar.
Figura. 1.1 Structura schematica
Figura 2.1 Principalele subansambluri functionale

40
PROGRAMUL CEEX
3.
Programe de functionare
Sistemul este capabil sa efectueze cicluri diferite de operatii, conform mai multor programe
de functionare :
3.1. Programul principal de spalare-evacuare
Programul stabileste ordinea operatiilor secventiale ce alcatuiesc ciclul de spalare, dar si

conditiile in care trebuie sa se produca acest ciclu . La inceputul ciclului de functionare cat si intre
diferitele operatii stabilite mai sus exista teste care determina evolutia in continuare a ciclului de
functionare .Daca in sistem se detecteaza aspecte neconforme ale indicatiilor traductorilor sau care
tin de executia unor comenzi, programul determina fie executia unui ciclu format din alte operatii
secventiale, fie oprirea functionarii si trecerea in stare de semnalizare avarie pana la efectuare
remedierii si resetarii modulului de comanda al sistemului de catre personalul autorizat de deservire
a sistemului .In cadrul programului, in functie de rezultatele testarilor se pot executa doua tipuri de
cicluri normal si fara apa si doua operatii secventialede golire fortata a vasului wc si respectiv a
rezervorului intermediar.
3.2.Programul de evacuare fortata
Programul de refulare fortata contine un ciclu alcatuit destinat desfundarii instalatiei wc-ului
si este alcatuit din urmatoarea succesiune de operatii : golire rezervor intermediar - golire fortatata
vas wc - golire fortata rezervor intermediar.
3.3. Programul de evacuare inversata
Programul de evacuare inversata contine urmatorul ciclu de operatii : golire fortata rezervor
intermediar - desfundarea conductei de legatura intre vas wc si rezervor intermediar golire fortata
vas wc golire fortata rezervor intermediar.
3.4. Programul de golire apa contra inghetului
Acest program este necesar pentru protejarea elementelor sistemului hidraulic al sistemului
wc vacuumatic impotriva inghetului, atunci cand temperatura in tren scade sub 0 C . Programul
executa un ciclu care consta in golirea rapida in tancul de retentie a apei de pe traseul rezervor apa
vagon-presurizor apa-vas wc-rezervor intermediar.
4.
Semnale de avertizare - diagnoza

Pe baza semnalelor primite din sistem, controllerul permite identificarea si semnalizarea la
minipanoul de comanda si control a urmatoarelor stari de eroare sau de neconformitate:
Lipsa presiunii aerului in circuitul de alimentare;
Lipsa alimentarii cu apa in circuitul de spalare;
Umplerea peste nivel acu apa a presurizorului;
Diverse posibile defectari ale componentelor de comanda ale sistemului;
Umplerea vasului wc datorita neutilizarii corecte a acestuia sau infundarii traseului de
canalizare;
Semnalizarea trecerii in starea de protectie a sistemului impotriva inghetului.
5. Comanda electro-pneumatica a sistemului
Comanda functionarii este asigurata de controllerul electronic programabil care trimite
comenzi electrice la elementele de distributie care intra in schema pneumatica si hidraulica a
sistemului.
41
PROGRAMUL CEEX
6.
o
o
o
o
Caracteristici de performanta
Tensiune de alimentare:
Presiune de alimentare aer:
Presiune alimentare apa:
Consum maxim curent:
o Consum aer:
o Consum apa:
o Rezistenta la coroziune:
o
o
o
o
o
Timp de executie ciclu normal:

Montare si demontare sistem :
Intretinere sistem:
Utilizare:
Rezistenta la vandalism:
o Reglabilitate:
o Diagnoza:
Interconectare:
24 Vcc 30% (7,2V);

presiune minima =5 bari / presiune nominala =6 bari;
0,1 2 bar;
max.2.5 W in stand-by / max.25 W in sarcina maxima
la tensiune de alimentare de 24 Vcc;
max. 25 litri/ciclu regim normal;
0,5 0,7 litri/ciclu;
vas wc, sasiu, masca superioara, elemente de
asamblare din otel inoxidabil rezistent la acizi, masca
laterala din material plastic rezistent chimic,
rezervoare si conducte canal din inox si /sau material
plastic rezistent chimic;
max.15 secunde in conditii de functionare corecte;
proces usor si rapid;
facilitata de minipanoul de comanda si control;
igienica, fara miros, murdarie, zgomot puternic;
etanseitatea sistemului nu este afectata la aruncarea in
vasul wc unor deseuri mici din materiale solide (bucati
de sticla, metal, carton, etc) deoarece contine
tubulatura rigida si rezistenta si nu contine membrane
din cauciuc;
sistemul permite reglaje si setari;
minipanoul de indicare si control, in legatura cu
controllerul sistemului, semnalizeaza aparitia in
exploatare a diverse tipuri de abateri de la parametrii
normali de functionare precum si starea functionala a
componentelor electropneumatice de comada;
Conceptia sistemului permite conectarea prin cablu la
sistemul informatic de diagnoza al trenului de calatori.
Cerinte de mediu
o Temperatura de functionare:
o Temperatura de stocare:
o Rezistenta la murdarie si apa:
0C +70C;
-30C +70C;
Echipamentele electrice care intra in dotarea
sistemului wc vacuumatic au grad de protectie IP 65.
BIBLIOGRAFIE
1. UIC 563
Fittings provided in coaches in the interests of hygiene and cleanliness
2. UIC 567
General provisions for coaches
3. NT 299/95 Specificatie Tehnica Privind WC etans SEMLET
4. Cataloage EVAC si MICROPHOR
42
PROGRAMUL CEEX
METOD NEDISTRUCTIV PENTRU EVALUAREA

CARACTERISTICILOR STRATURILOR RUTIERE
Prof.dr.ing. Constantin ROMANESCU, Conf.dr.ing. Carmen RCNEL, asist.drd.ing. Adrian
BURLACU U.T.C.B.
Dr.Fiz. Irinela CHILIBON INOE 2000
Dr.Fiz. Vasile TRIPDU, Dr.Fiz. Dorina CONSTANTINESCU IFIN HH
Prof.dr.ing. Velizar SORESCU, Prof.dr.ing. Neculai GROSU UPB - CO
1. INTRODUCERE
Acest studiu a avut in vedere identificarea caracteristicilor geometrice si mecanice a
straturilor rutiere folosind metode nedistructive complexe cu ultrasunete. Scopul lucrarii este acela
de a elabora o metoda nedistructiva moderna, necostisitoare si precisa de control a calitatii
straturilor rutiere cu un echipament portabil usor de utilizat, flexibil, care sa evidentieze in timp util
zonele unde nu sunt indeplinite conditiile tehnice si care pot sa constituie puncte de amorsare a
degradarilor. Sistemul va furniza informatii utile privind starea de deteriorare a elementelor si
straturilor rutiere, in functie de coeficientii de siguranta impusi de proiectant, pentru prevenirea
unor distrugeri si dezastre (distrugerea marfurilor transportate, poluare cu substante radioactive,
deseuri, substante chimice toxice, etc.).
2. DESCRIEREA METODEI SI CONCEPTUL APARATULUI
Metodele acustice nedistructive pe baza de ultrasunete pentru incercarile materialelor de
constructii sunt: metoda cu impulsul ultrasonic, metoda de rezonanta, si metoda impuls ecou.
Aparatul este destinat msurrii grosimii a dou straturi asfaltice de acoperire a prii
carosabile de pe drumurile publice.
Pentru masurarea grosimii straturilor cu unde ultrasonice s-a ales metoda cu emisie in
impuls-ecou prin determinarea timpului de propagare a semnalului reflectat de diversele zone de
separatie intre straturi. In Fig. 2.1 se prezint metoda impuls-ecou de analiza de frecventa bazata pe
principiul reflexiei: unda - impuls are reflexii multiple intre suprafetele reflectoare. Unda - ecou
soseste la suprafata testata la intervale periodice, rezultand o caracteristica de frecventa cu forma de
unda care este dependenta de distanta pana la suprafata reflectoare.
Fig. 2.1 Metoda impuls-ecou

Principiul de masura este urmatorul: un generator ultrasonor emite un impuls care se va
propaga prin stratul asfaltic pana cand intalneste suprafata de separatie dintre doua straturi, moment
n care o parte din semnal se reflecta iar cealalta parte va trece prin refractie in stratul urmator n
43
PROGRAMUL CEEX
care fenomenele de reflexie i refractie se vor repeta la ntlnirea urmatoarei suprafete de separatie
i aa mai departe. Semnalele reflectate sunt receptionate cu ajutorul unui traductor ultrasonic
receptor, amplificate i prelucrate de sistem. Masurand timpul scurs ntre momentul emisiei i
momentul receptiei se poate determina grosimea stratului. In figura 2. 2 se prezinta cazul ideal,
adica cel in care suprafata de separatie a celor doua straturi este perfect plana si cele doua materiale
sunt uniforme. Fasciculele reflectate 1, 2, 3 corespund reflexiilor care se produc la trecerea dintr-un
mediu in altul, respectiv aer-stratul 1, stratul 1- stratul 2, stratul 2 stratul urmator. In acelasi timp
fasciculul sufera si o refractie functie de compozitia celor doua straturi. In cazul real suprafata de
separatie dintre cele doua straturi nu este perfect plana ceea ce determina aparitia unui efect de
dispersie a fasciculului de intrare care se accentueaza la reflexia pe stratul emitator fapt care duce la
aparitia unor diferente de drum. In plus, existenta unor neuniformitati datorate unor incluziuni de
agregate sau goluri in material poate duce la aparitia unor fascicule parazite (Fig. 2.2).
Fig. 2.2 Principiul metodei de masurarea grosimii straturilor cu unde

Modul de realizare a unei masuratori pentru un punct consta realizarea unei serii de n
masuratori pentru aceiasi pozitie a traductoarelor, realizarea mediei timpilor masurati, obtinandu-se
n acest mod timpul tn dupa care se repeta operatia de N ori cu schimbarea poziiei traductoarelor n
jurul aceluiasi punct, dupa care urmeaz medierea timpilor tn rezultatul acestei medieri fiind timpul
de propagare prin strat. Datorita faptului ca sunt mai multe straturi succesiunea operaiilor de
masurare trebuie sa fie urmatoarea:
1. Se pozitioneaza traductorii pentru efectuarea primei masuratori din cele N care se
efectueaza.
2. Se efectueaza cele n masuratori pentru primul strat fr a utiliza o masc de timp.
3. Se stabilete timpul maxim de raspuns pentru acest prim strat, timp care va servi drept
masca pentru stratul urmator i se efectueaza medierea timpilor pentru primul strat.
4. Se repeta operatiile 2 i 3 pentru celelalte straturi, la operatia 2 folosindu-se ca masca de
timp timpul maxim determinat in etapa anterioara.
5. Se pozitioneaza traductorii pe o alta pozitie in jurul punctului de masura si se efectueaza
operatiile 2, 3 si 4 pana cand se obtine numarul de masuratori.
6. Se calculeaza media timpilor obtinuti pentru fiecare strat.
Fiind vorba de un aparat ce va fi utilizat in conditiile grele de mediu, vibratii si socuri, s-a
ales varianta unui echipament format dintr-o consola si o cutie metalica in care se afla traductorii
(emitator si receptor) si acumulatorul de 12 V, care sunt fixate pe un carucior portabil, ce se poate
deplasa pe suprafata asfaltului (Fig. 2.3). S-a ales aceasta solutie deoarece permite deplasarea mai
usoara a dispozitivului de masura in locurile stabilite de operator. Aparatul poate fi utilizat
independent, cu operare prin tastele de pe panou si vizualizarea pe afisajul LCD alfanumeric. Poate
fi conectat la un calculator, comenzile fiind date de la tastatura, iar vizualizarea datelor se face pe
44
PROGRAMUL CEEX
monitorul acestuia. Nu exista conexiune prin fire intre aparat si calculator, transmisia de date fiind
wireles (Bluetooth). Se poate plasa astfel standul de masura in alta incapere decat calculatoarele,
micsorandu-se posibilitatile de contaminare de la probele analizate. Distanta maxima permisa este
de 100 m in aer liber, micorandu-se la (10-20) m in conditiile ecranarii prin ziduri de beton armat.
Software-ul de calculator permite programarea tuturor parametrilor de lucru, crearea de baze de date
pentru masurarile pe o anumita perioada, modificarea acestor baze de date, vizualizarea datelor
sortate dupa optiunea operatorului, generarea de rapoarte de masurare pe o perioada selectata,
pornirea si oprirea ciclului de masurare. Aparatul este alimentat din acumulatorii interni sau din
retea, prin intermediul unui alimentator special ce asigura si incarcarea corecta a bateriei.
Fig. 2.3 Imaginea de ansamblu a aparatului

S-au studiat mai multe tipuri de traductori posibili si s-a ales varianta unei combinatii disc
piezoceramic si element de atenuare vibratii folosit ca emitator. Sistemul realizat utilizeaza doua
traductoare piezoceramice: traductor emitator si traductor receptor, care sunt compatibile cu
interfata la blocul de comanda (consola), asigura introducerea si extragerea semnalului acustic din
materialul studiat. Traductorul emitator converteste energia electrica de la un generator de impulsuri
de inalta tensiune in energie acustica (pulsata) in materialul studiat, convertind pulsurile electrice in
pulsuri mecanice cu frecventa ultrasonica. Intensitatea acustica obtinuta cu traductorul piezoceramic
are o valoare limitata, determinata de urmatorii factori: tipul si modul de constructie al
traductorului, caracteristicile materialului piezoceramic din care este confectionat discul si
dimensiunile acestuia.
3. REZULTATE EXPERIMANTALE
Masuratorile de grosimi au fost efectuate pe probe de asfalt de diferite grosimi: 60 mm, 120
mm si contact direct intre traductori. S-au facut masuratori in laborator in doua geometrii diferite
pentru traductori : traductorii asezati de o parte si de alta a probei (metoda prin transmisie) si
traductorii asezati pe aceeasi parte a probei (metoda prin reflexie). Rezultatele obtinute sunt aratate
in figura 3.1.
Se observa ca raspunsul sistemului este linear ceea ce permite implementarea unei curbe de
calibrare, grosime = f (timp), destul de usor. Metoda prin reflexie este metoda utilizata la realizarea
sistemului automatizat. Prezentele rezultate au demonstrat fezabilitatea metodei de masurare a
grosimii imbracamintilor asfaltice prin metoda ultrasonica impuls-ecou.
45
PROGRAMUL CEEX
Fig. 3.1 Functiile de raspuns ale sistemului

4. CONCLUZII
Aparatul este foarte simplu si poate fi folosit de catre firmele de constructii fara personal
specializat si nu prezinta probleme privin protectia mediului inconjurator.
Performantele tehnice ale echipamentului propus sunt:
Echipament de control nedistructiv cu manevrabilitate usoara (carucior)
Echipament portabil (baterii acumulatoare de 12 V, cu incarcator DC/DC de la baterie de 12V)
Consum redus = maxim 50 W (regim continuu) si 20 W (regim impulsuri)
Determinarea grosimii a 2 starturi asfaltice
o g max strat 1 = 5 cm
o g max strat 2 = 10 cm
Grosimea minima masurata = 2 cm
Numar maxim de masurari = 100
Software specializat
5. BIBLIOGRAFIE
o Sansalone, M., Carino, N.J.,Hsu, N.N., "A Finite Element Study of Transient Wave
Propagation in Plates," National Bureau of Standards Journal of Research, July/Aug., 1987,
pp. 267-278
o Carino, N.J., Sansalone, M., Hsu, N.N., "Flaw Detection in Concrete by Frequency
Spectrum Analysis of Impact-Echo Waveforms," International Advances in ondestructive
Testing", 12th Edition, W.J. McGonnagle, Ed., Gordon&Amp; Breach Science Publishers,
New York, 1986, pp. 117-146.
o Carino, N.J., Sansalone, M., Hsu, N.N., "A Point Source - Point Receiver Technique for
Flaw Detection in Concrete," Journal of the American Concrete Institute, Vol. 83, No. 2,
April, 1986, pp. 199-208.
o Sansalone, M., Carino, N.J., Hsu, N.N., "Flaw Detection in Concrete and terogeneous Materials
Using Transient Stress Waves," Journal of Acoustic Emission, Vol. 5, No. 3, July-Sept., 1986, pp.
S24-S27.
o Pessiki, S.P., Carino, N. J., "Measurement of the Setting Time and Strength of oncrete by
the Impact-echo Method," NBSIR 87-3575, National Bureau of Standards, July 1987, 121
pp.
46
PROGRAMUL CEEX
CONCEPTE SI TEHNOLOGII MODERNE, ECOLOGICE

CONFORME CU REGLEMENTARILE EUROPENE
SPECIFICE, PRIVIND SISTEMA DE MASINI SI
ECHIPAMENTE PENTRU REPARATIA
INFRASTRUCTURII RUTIERE, PENTRU SIGURANTA SI
SECURITATEA IN TRANSPORT
Coordonator: MITECO SA - ing. Zaharia Constantin, Marius Receanu, Emil Robila
Parteneri: -P2: SC TAR srl Iasi, resp. ing. Vreme Gheorghe
-P3: Universitatea Tehnica Iasi, resp. prof. dr. ing. Gugiuman Gheorghe
-P4: SC ICECON SA Bucuresti, resp.conf. dr. ing. Iofcea Doina.
Sistema de masini si echipamente pentru intretinerea si reparatia imbracamintilor asfaltice a
drumurilor, din prezentul proiect cuprinde: a) masina de taiat asfalt; b) masina de emulsie
bituminoasa; c) echipament termostatat pentru transport si punerea in opera a asfaltului sau
raspandire a materialului antiderapant; d) compactor vibrator tandem de 900 kg.
In plan national, lucrarile de refacere a infrastructurii se efectueaza in general, cu utilaje care nu
alcatuiesc o sistema adecvata lucrarilor de efectuat. Sistema de masini din prezentul proiect
inlocuieste masinile folosite in tehnologia actuala: cioplirea si decopertarea manuala a
imbracamintilor asfaltice, inlaturarea manuala prafului si resturilor, transportul mixturii asfaltice cu
o autobasculanta, distribuirea mixturii asfaltice pana la locul de reparat cu o roaba si cu lopeti,
amorsarea cu emulsie, cu ajutorul unei maturi dintr-un butoi cu emulsie si apoi se face compactarea.
Solutia ofertei, inlatura inconvenientele mentionate si alcatuieste o sistema de masini si
echipamente adecvate volumului impus pentru operatiile de reparatie si intretinere a acestor
categorii de drumuri.
Gradul de noutate a acestei sisteme este eficienta economica si ecologica datorita urmatoarelor
avantaje:
- asfaltul poate fi mentinut la temperatura de lucru o perioada mare de lucru;
- distributia asfaltului este uniforma, eliminandu-se aproape complet operatia de nivelare;
- economie de personal;
- lucru cu asfaltul este rational si economic;
- echipamentul montat pe autosasiu are dubla destinatie: vara pentru reparatia asfaltului si iarna
pentru raspandirea materialelor antiderapante;-reducerea consumului de combustibil, de munca
fizica si a pierderilor de materiale-introducerea utilajului de compactare cu vibrare, in componenta
sistemei de masini, asigura finisarea corespunzatoare a infrastructurii.
Descrierea sistemei de masini.
a) Masina de taiat asfalt se compune dintr-un motor termic, disc de taiere, transmisie cu curele si
rezervor de apa.Modul de actionare este simplu si consta in actionarea unui disc diamantat de taiere,
cu diametrul max. 450 mm de la un motor termic amplasat pe sasiul masinii, folosind o transmisie
prin curele trapezoidale. Transmisia si discul de taiere sunt protejate de aparatori pentru prevenirea
riscului de accidentare a operatorului.Dupa pornirea motorului si fixarea turatiei de taiere, se inclina
47
PROGRAMUL CEEX
masina spre spate (spre operator) prin actionarea rotii de manevra a mecanismului de reglare a
adancimii de taiere, prevazut cu indicator si limitator de adancime.
Miscarea de avans se realizeaza manual, printr-un mecanism melc-roata melcata, care transmite
miscarea de rotatie (de la roata de manevra) catre puntea din spate prevazuta cu doua roti (din care
numai una este motoare).
Masina este prevazuta cu un sistem de racire cu apa a discului de taiere, in timpul lucrului.
Caracteristici tehnice:
-motor termic
-disc de taiere
-adancimea de taiere
GX390
int. = 24,5 min, ext. = 400 mm;
180 mm
b) Masina de emulsie bituminoasa este compusa dintr-un cadru pe 3 roti (doua in spate si una in
fata cu protap de directionare) pe care sunt dispuse rezervorul de stocare a bitumului (200 l),
circuitul de stropire (compus dintr-o lance), robinet de reglare a debitului si set de duze de stropire,
sistem de incalzire a rezervorului de stocare (compus din 5 arzatoare care incalzasesc printr-o placa
intermediara), rezervorul de stocare a motorinei pentru curatarea lancei (de capacitate mica) si
butelia de gaz lichefiat. Cadrul poate fi tractat manual si transportat cu ajutorul unui autovehicul
purtator.
Cu lancea de stropire se realizeaza o stropire uniforma pe suprafata carosabila prin dozaj controlat
a cantitatii de emulsie bituminoasa necesara pentru aplicarea corecta a tratamentelor bituminoase.
Pompa de bitum care este antrenata de un motor hidraulic este o pompa volumica cu angrenaje, cu
valva by-pas incorporata, utilizabila in ambele sensuri de rotatie, cu camera de incalzire, are un
debit de 15 l/min. la 1500 rot./min.
48
PROGRAMUL CEEX
c) Echipamentul termostatat se monteaza pe un autosasiu si are dubla destinatie: astfel vara este
destinat repararii imbracamintilor asfaltice de pe drumurile publice si iarna pentru raspandirea
materialelor antiderapante.
Echipamentul cuprinde urmatoarele subansambluri principale:. Buncarul de mixtura care este izolat
cu vata minerala pentru a preveni racirea asfaltului; Snec extractor si snec pivotant pentru
distribuirea asfaltului; Motor diesel pe care se monteaza pompa hidraulica. Instalatie de incalzire
alcatuita din arzatoare care sunt controlate de un termostat si aprins electronic si butelia de gaz;
Instalatie hidraulica necesara: pentru actionarea celor doua snecuri, raspanditorul centrifugal,
cilindrii hidraulici de inchidere a clapetelor de inchidere a buncarului, pentru actionarea
picamerului; Instalatia electrica, controleaza toate intrerupatoarele electrice si activeaza ventilele
hidraulice; Instalatie de automatizare care controleaza temperatura din buncar, aprinderea
arzatorului, iar pentru raspanditorul centrifugal controleaza cantitate si raza de imprastiere;
Repartizator centrifugal actionat hidraulic; Pentru trecerea de la folosirea echipamentului de
reparatie a drumurilor la raspandire a materialelor antiderapante se va proceda astfel: se va demonta
snecul pivotant de pe echipament si se va monta raspanditorul centrifugal.
Caracteristici tehnice:
-tip autosasiu
-capacitate buncar mixtura
-putere motor termic
-greutate echipament
-incarcarea camionului
ROMAN 22.300 FNL(6x2)

4,6 mc
18,8 CP/14 kW
2500 kg
10.000 kg
d) Compactorul vibrator tandem de 900 kg este actinat de un motor termic.

Este compus dintr-un sasiu, pe care se monteaza celelalte subansamble ale utilajului.Tamburii in
numar de doi, constituie organele de lucru ale utilajului care realizeaza efectul de compactare.
Vibratoru realizeaza:forta perturbatoare, frecventa de vibrare si amplitudinea.
Transmisia finala, cuprinde toate elementele componente ale unei transmisii cu lant, ce
permite deplasarea utilajului.
Principalii parametrii tehnici si functionali preconizati a fi obtinuti sunt:
- diametrul tamburilor
500 mm
- sistemul de vibrare:
- frecventa
25 55 Hz
- forta perturbatoare
8200 N
49
PROGRAMUL CEEX
- amplitudine
- motorul termic:
- putere/turatie
- masa
0.5 mm
6,5 kW / 3600 rot/min
900 kg
BIBLIOGRAFIE
Mihilescu t., Bratu P., Zafiu Gh. ,Vldeanu A, Gaido A., Mihilescu S. Tehnologii i
utilaje pentru executarea, ntreinerea i reabilitarea suprastructurilor de drumuri, vol. I Tehnologii
i utilaje pentru repararea i reabilitarea drumurilor, Editura Impuls, Bucureti, 2005.
50
PROGRAMUL CEEX
BITUMURI MODIFICATE CU SISTEMUL POLIMERIC

INDIGEN CAPS PENTRU REALIZAREA DE
MBRCMINI RUTIERE PERFORMANTE Contract CEEX nr
X1C17/2005
Coordonator: Marin Radu, Mariana Georgescu
Partener 1: Bogdan Tudor; Partener 2: Florin Belc; Partener 3: Carmen Rcnel; Partener 4: Horaiu
Simion
1. INTRODUCERE
Drumul civilizaiei trece prin dezvoltarea drumurilor, este un adevr de necontestat.
Drumul dezvoltrii trece i prin dezvoltarea calitii drumurilor. De aceea, aspectul CALITII
trebuie s predomine naintea celor economice i de provizorat. Trebuie s predomine concepia c
i la noi totul trebuie realizat bine i eficient de la nceput, cunoscndu-se faptul c n acest domeniu
al construciilor rutiere investiiile sunt realizate cu eforturi financiare i costuri sociale deosebit de
mari. Dezvoltarea transporturilor rutiere necesit realizarea unor mbrcmini durabile i stabile,
care pot fi obinute prin folosirea unor liani bituminoi modificai cu polimeri, la prepararea
mixturilor asfaltice. Cercetrile efectuate au pus n eviden efectele benefice pe care le produce
ncorporarea n bitumurile rutiere, n proporie de 4-6%, a sistemului polimeric CAPS R, alctuit
dintr-un elastomer, un termoplast i un agent de reticulare. Folosirea modificatorilor pentru
bitumurile rutiere se reflect nu numai asupra liantului, ci i asupra caracteristicilor fizico
mecanice ale mixturii asfaltice, n sensul mbuntirii comportrii la temperaturi sczute i
temperaturi ridicate, precum i la solicitri mecanice repetate. Lucrarea prezint aspectele legate
de stabilirea recepturii optime de modificare a bitumului rutier romnesc i caracterizarea bitumului
modificat cu CAPS, conform normativelor n vigoare.
2. PARTEA EXPERIMENTAL
Bitumul rutier utilizat este un bitum D 80/100 Arpechim Piteti (caracteristicile fizico
chimice sunt prezentate n tabelul 1), iar modificatorul polimeric CAPS R, de provenien
CCMMM Bucureti, este un terpolimer format dintr-un
elastomer cauciuc ), un
termoplast(polietilena) i agent de reticulare (sulf).
Verificarea compatibilitii bitum polimer se face cu ajutorul microscopului optic cu
fluorescen. Caracterizarea fizico chimic i mecanic a bitumului clasic i modificat se face
conform S.R. 174-1/2002.
Tabelul 1. Caracteristicile fizico chimice ale bitumului Arpechim D 80/100
Caracteristica
U/M
Bitum
Condiii Tehnice
Arpechim
S.R. 174-1/02
Indice de stabilitate
1,27
Punct de nmuiere IB
C
45
43-49
Penetraie, 25C
1/10 mm
92
81-120
Ductilitate, 25C
cm
>100
min. 100
Punct de fisurare Fraass
C
-20
mbtrnire TFOT
51
PROGRAMUL CEEX
- pierdere masic
- penetraie, 25C
- punct de nmuiere IB
- ductilitate
Compoziie chimic
- asfaltene
- uleiuri saturate
- aromate
- rini
Adezivitate
%
1/10 mm
C
cm
%
1,1
40
56
47
16
40
29
15
80
max. 0,3
max. 47%
min. 80
3. REZULTATE I DISCUII
Una dintre cele mai importante probleme n realizarea bitumului modificat cu polimeri i
atingerea unor caracteristici fizico mecanice mbuntite o constituie dispersia avansat a
polimerului CAPS R n bitum, de ordinul [3-4]. Microfotografiile (fig. 1) ale bitumului
modificat cu CAPS R, au fost realizate cu microscopul optic cu fluorescen [1].
Omogenitatea amestecului (dispersia polimerului) este foarte bun n cazul polimerului
CAPS. Domeniul concentraiilor de polimer pentru modificarea bitumului a fostcuprins ntre ntre
26 %. Rezultatele ncercrilor efectuate pentru stabilirea proporiei optime de modificator CAPS n
bitum arat c aceast valoare este de cca 4% modificator. n urma analizelor efectuate se constat
c:
- punctul de nmuiere inel i bil IB crete odat cu creterea concentraiei de polimer;
- penetraia are o scdere evident cu creterea concentraiei de polimer, ajungnd pentru 6% CAPS
la o penetraie de 50 1/10 mm, ceea ce nseamn un bitum foarte dur;
- proprietile de elasticitate (revenirea elastic la 13C) au o cretere spectaculoas la procente
>2% CAPS.
Se poate concluziona c: dozaje cuprinse ntre 2 3,5 % demonstreaz c polimerul nu are o
pondere prea importamn n bitum; la valori mai mari de 5 6 % se deterioreaz grav proprieti
importante ca IB i penetraie i deci lucrabilitatea lui; dozajul de 4 % polimer CAPS, mbuntete
considerabil proprietile de elasticitate, penetraie, IB, dar i lucrabilitatea lui. Caracteristicile
bitumului modificat Bm cu CAPS, sunt prezentate n tabelul2, iar n tabelul 3 sunt prezentate
caracteristicile dinamice ale bitumului modificat cu polimer CAPS, conform metodologiei SHRP
[2].
Utilizarea unui bitum mbuntit prin adaos de modificatori polimerici se va resimi benefic
i n proprietile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice i implicit n obinerea unor structuri
rutiere durabile i performante.
52
PROGRAMUL CEEX
Fig.1 Microfotografia, n lumin fluorescent, a bitumului modificat cu CAPS, sistem ternar:

PEID cauciuc butadien--metilstirenic sulf (bitum Arpechim)
Tabelul 2. Caracteristicile bitumurilor modificate cu polimeri
Caracteristica
Bitum Arpechim + Bitum Arpechim +
4% CAPS
4% SBS
Cond. Tehnice
Aspect
omogen
omogen
omogen
Punct de nmuiere IB, C
70
65
55 65
Penetraie, 25C, 1/10 mm

Vscozitate la 140C, cP
Ductilitate, cm
- 25C
- 13C
Revenire elastic, %
- 25C
- 13C
Punct de fisurare Fraass, C
Adezivitate (de agregate Chileni), %
Stabilitate la nclzire TFOT
- pierdere masic, %
- penetraie rezidual,
1/10 mm, la 25C
- ductilitate la 25C, cm
60
183
52
448
50 65
max. 600
>100
80
>100
89
>100
min. 70
61
70
-24
87
67
71
-23
87
min. 70
min. 50
max. -25
min. 85
0,6
0,25
max. 1
16
56
17,5
70
min. 75
Tabel 3. Caracteristicile bitumului modificat conform metodologiei SHRP.

Tipul de bitum ARPECHIM
Caracteristici
martor
modificat
Liantul original
Vscozitatea Brookfield la 135oC, Pa s
(max. 3)
0.295
0.975
o
150 C
0.175
0.460
160oC
0.125
0.315
Forfecare dinamica, G*/sin: (kPa) (min.
1.0)
76oC
1.73
53
PROGRAMUL CEEX
70oC
64oC
58 oC
Reziduu RTFOT, 163oC
Pierderea de masa (RTFOT), %
Forfecare dinamica, G*/sin: (kPa) (min.
2.2)
76oC
70oC
64oC
58 oC
Rezduu PAV
Forfecare dinamica, G*sin: (kPa) (max.
5000)
31 oC
28 oC
22oC
19oC
16oC
Rigiditatea la ncoiere, la fluaj:
S (mPa) (max.300) ; -24oC
m-value: (min. 0.300); -24oC
Gradul bitumului, dupa SHRP
0.963
1.865
3.971
3.318
6.532
11.959
0.4
1.05
1.982
4.023
9.458
9.968
12.315
20.922
-
2349
3576.6
4905.1
522.35
731.62
1045.6
-
134.136
0.426
58-34
80.219
0.425
76-34
CONCLUZII
- Modificatorii polimerici mbuntesc calitatea lianilor bituminoi, care reduc susceptibilitatea
termic i cresc rezistenala oboseal i mbtrnire;
- CAPS R este un modificator polimeric (realizat de CCMMM Bucureti) i este un
terpolimer: elastomer, termoplast i agent de reticulare;
- Proporia optim a polimerului CAPS n bitum este de 4 %;
- Caracteristicile fizico chimice i mecanice ale bitumului modificat (Bm) sunt superioare unui
bitum clasic;
- Prin metoda DSC s-a determinat o valoare a Tg de 24,5oC;
- Cresc valorile proprietilor de elasticitate, n special revenirea elastic la 13C;
- Crete clasa de performan a bitumului de la 50 54 la 76;
- Utilizarea unui bitum modificat la prepararea mixturilor asfaltice conduce la realizarea de
structuri rutiere performante.
REFERINE
1. DIMONIE, M., Popescu G., Cincu C., Staicu D., Giuc G., Brevet 112627/1993.
2. Romanescu C., Diaconu E., Anton V., Marin C., Caracteristicile unor bitumuri produse la
noi n ar cu polimeri de tip SBS i influena lor asupra mixturilor asfaltice, A IX-a
Conferin Naional de Drumuri i Poduri, vol. 1, 1994.
3. Simionescu Cr., Tratat de Chimia compuilor macromoleculari, Editura Didactic i
pedagogic, Bucureti, 1973.
4. Vinan L., Trevian R., Molinari M., Munteanu D., Modificatori pentru bitumuri rutiere,
referate i comunicri, vol 2, Al X-lea Congres Naional de drumuri i poduri, 1998.
54
PROGRAMUL CEEX
INCURAJAREA PRELUARII INTERMODALE A

MARFURILOR LA TRANSPORTUL FLUVIAL SI
DECONGESTIONAREA CORIDOARELOR DE
TRANSPORT PRIN SPORIREA INTERMODALITATII
DUNARII -IM7DANUBE
Contract CEEX nr. XIC19/3518/2005
Coordonator :Ioan Cuncev
Parteneri :V Dragu, M Andreescu, M Mihaita, G Stoica, I Chiril
Politicile de transport europene si nationale se concentreaza pe preluarea marfurilor de la
transportul rutier la modurile de transport mai prietenoase fata de mediul inconjurator si
decongestionarea coridoarelor de transport. Acest obiectiv se poate realiza prin imbunatatirea
competitivitatii fluviale peste limita critica ce va spori atractivitatea fluviului pentru preluarea
intermodala a fluxurilor din transportul rutier.
Proiectul a inceput cu studierea posibilitatilor de abordare a problemei privind competitivitatea
fluviala in partajarea modala a transporturilor, rezultand:
Cunostinte privind competitivitatea fluviala in partajarea modala a transporturilor.
Definirea conceptelor principale ale intermodalitatii transporturilor.
Crearea platformei de cunoastere in intermodalitate Transmodal care reuneste pe cei interesati in
dezvoltarea intermodalitatii transporturilor.
Baze de date privind porturile, caile navigabile si datele preliminare de trafic;
Pagina web a proiectului.
Intermodalitatea transportului fluvial trebuie sa compenseze criteriile calitative in transporturile
unitizate care sunt percepute astazi a fi in favoarea transportului rutier. Studiul de trafic arata ca, in
ipoteza evolutiei actuale a transportului rutier din Romania, se va ajunge in 2030 la o situatie de
congestie predominanta in retea, o parte a fluxurilor de trafic fiind localizata in coridorul Dunarii.
Dezavantajate din punct de vedere al costurilor, transporturile rutiere prezinta alte avantaje
calitative fata de celelalte moduri de transport.
Accesul la transportul fluvial se face prin terminalele portuare. In acest scop, a fost intocmita o
baza de date a porturilor din Romania, fiecare port avand elemente de identificare (specificul
portului, felul marfurilor, nava de calcul, norme de operare).
O analiza comparativa a competitivitatii modurilor de transport arata ca exista un mare potential de
deturnare a traficului spre transportul fluvial. Competitivitatea fluviului consta in cooperarea
intermodala. Portul este cheia competitivitatii transportului fluvial.
Peste toti si peste toate este insa, piata. Aceasta a fost evaluata din mai multe abordari, dintre care,
cea care pleaca de la noile structuri industriale ale Romaniei. Din restructurarea economiei au
rezultat noi retele de producatori si consumatori in comertul national si international cu impact
asupra fluxurilor de trafic restructurate.
Au fost efectuate cercetari fundamentale si vizionare privind intermodalitatea si punerea in
retea a transportului fluvial de marfuri, cercetarea fiind concentrata pe domeniile:
Potentialul strategic al Dunarii la confluenta retelelor de transport Euro-Asiatice.
Cerintele utilizatorilor pentru preluarea fluviala a fluxurilor.
Modele conceptuale si teorii ale interactiunii multimodale a transportului fluvial in zona de
intersectie a coridoarelor. Sisteme si servicii logistice.
55
PROGRAMUL CEEX
Modele si teorii ale alegerii modale si comportamentului utilizatorilor.

Sistem de informare fluviala.
Au fost realizate cercetari avansate in domeniul intermodalitatii transporturilor, unele rezultate fiind
obtinute in premiera: modele teoretice de generalizare a conceptelor din transporturi; modele noi
privind teoria alegerii modurilor de transport prin considerarea factorilor de influenta aleatorii si a
comportamentului oscilant al utilizatorilor; modele privind teoria cooperarii si integrarii sistemelor.
In acest sens, s-a introdus in premiera, ca instrument de cercetare si modelare in transporturi si
logistica, teoria categoriilor care reprezinta studiul algebrelor de functii, abstractizarea ideei de
sistem de permutari ale unei multimi sau simetrii ale unui obiect geometric, ideea de sistem de
functii intre obiecte.
Integrarea europeana a transporturilor este o problema de integrare a sistemelor dinamice mari,
avand proprietatile specifice de decompunere, coordonare, controlabilitate, observabilitate,
stabilitate, complexitate, interactiune. Cuplarea structurala si functionala a sistemelor nationale de
transport la sistemul european, este bazata pe strategii de dialog/invatare, pe adaptarea sistemelor
nationale la cele europene, pe agregarea pe diferite nivele, armonizarea retelelor de infrastructura, a
proiectelor comune, standardelor si normelor etc. Strategiile trebuie sa evite riscul ca sistemele de
transport mai putin evoluate sa orbiteze in jurul celor dezvoltate, oferind solutii la problemele de
autoritate si de putere logistica in sistemul integrat.
Piata transporturilor
Spre alte
moduri
Cerere
transport fluvial
Decidenti
Model de deturnare
intermodala a
traficului de la
Rutier la Fluvial
Cercetare de
excelenta (IM7)
Platforma de
cunoastere
pentru
Intermodalitate
Facilitati
intermodale
Ro-RIS
Transport Fluvial
Rolul platformei de cunoastere in deturnarea traficului
Au fost efectuate cercetari vizionare privind tehnologiile intermodale inovative, nodul fluvial si
teoria cooperarii si integrarii modurilor de transport.
Tehnologii intermodale inovative relevante pentru transportul fluvial.
Model conceptual privind terminalul intermodal al viitorului pentru fluviu.
Modele conceptuale si teorii ale cooperarii si integrarii intermodale in noduri.
Cooperarea inter- i multimodal a sistemelor din transporturi se realizeaza, in cea mai mare
parte, in nodul de transbordare si la confluena coridoarelor. Din acest motiv, sunt foarte importante
modelele de cooperare/integrare a sistemelor, pe baza carora, se elaboreaza deciziile de dezvoltare
si operare a fluxurilor.
56
PROGRAMUL CEEX
Se pune problema cooperarii si integrrii acestor clase de sisteme, atat in cadrul fiecrui mod de
transport, cat si in viziune inter si multimodala. Criteriul principal in alegerea deciziei de cooperare
este integrarea strategiilor.
Doua sisteme, A i B, pot sa functioneze separat, in cooperare sau integrat. In cazul cooperarii celor
doua sisteme, se poate considera modelul unidimensional in care, punctul M reprezinta gradul de
participare a celor doua sisteme la elaborarea deciziilor de cooperare (AM+MB=1).
A ____M_________ B
Pozitia lui M poate fi un subiect de disputa pentru ca fiecare sistem ar dori sa domine cooperarea.
Ca urmare, este necesara o a treia entitate, de management (C), care sa gestioneze deosebirile de
interese dintre cele doua sisteme. Rezulta simplexul bidimensional ABC in care se poate pozitiona
punctul de management M in functie de participarea celor trei sisteme la conducerea cooperarii
sistemelor A i B. Generalizand, modelul de cooperare consta din categoriile K1 i K2 ale sistemelor
ce coopereaza, categoria modulului de cooperare K, precum si functorii de relationare.
Conditiile care trebuie indeplinite la interactiunea dintre modurile de transport, sunt:
continuitatea procesului de transport si concordanta capacitatilor.
Referirile privind terminalul intermodal al viitorului au fost efectuate in capitolele ce cuprind
tehnologiile intermodale inovative pentru ca, de regula, acestea integreaza mijloacele de transport
si manipulare a unitatilor intermodale.
Fiind o piata competitiva, terminalele intermodale care se dezvolta in prezent contin mare parte din
elementele inovative ale tehnologiilor intermodale de perspectiva.
Directia strategica fundamentala de evolutie a terminalului inter- si multimodal in perspectiva este
ceea ce se numeste centrul logistic, nodul logistic integrator in care se interfateaz si coopereaza
modurile de transport. Pentru a asigura libertatea concurentei, centrul logistic trebuie sa permita
accesul tuturor celor interesati in activittile sale, sa ofere servicii publice pentru utilizatori, sa
faciliteze intermodalitatea operatiunilor in zona sa de influenta.
A fost abordata problema restructurarilor organizatorice si manageriale in transportul fluvial,
cercetarea fiind axata pe urmatoarele domenii:
Modele privind indicatorii de masurare a competitivitatii transportului fluvial.
Solutii tehnologice, functionale si logistice intermodale pe platforma.
Utilizarea analizei comparative de buna practica (benchmarking).
Au fost realizate cercetari avansate in domeniul restructurarii organizatorice si manageriale in
transportul fluvial pe baza corelarii activitatilor pe platformele intermodale si utilizand tehnica
analizei comparative de buna practica (benchmarking). S-a aplicat modelul la stabilirea unei
strategii de dezvoltare si actiune la nivelul unei flote, oferind o metodologie si un exemplu de
aplicatie practica. Analiza comparativa a performantelor este un proces de stabilire a unei strategii
de schimbare directionat catre o imbunatatire continua.
Pe langa indicatorii traditionali, cercetarea s-a concentrat si asupra unor indicatori neconventionali
care tin seama de caracteristicile transportului, ale logisticii in general, constand in caracterul
aleatoriu al multor factori ce contribuie la desfasurarea activitatii acestora. Indicatorii sunt analizati
in scenarii de organizare a transportului fluvial, punand in evidenta si impactul asupra mediului,
asupra consumului de energie si de alte resurse.
Terminalul intermodal a fost considerat nod logistic central, adica, punctul fata de care se
efectueaza itinerariile de vehicule sau fluxurile de marfuri. Rolul de nod central poate fi jucat si de
subsistemele terminalului in raport cu unul sau mai multe dintre acestea, portul, depozitul de
marfuri, baza de vehicule etc. Structura logistica de livrare/colectare, are avantajul tipizarii
resurselor de modele, algoritmi si proceduri.
57
PROGRAMUL CEEX
A fost abordata problema politicilor si instrumentelor de incurajare a intermodalitatii

transportului fluvial, fiind realizate cercetari avansate in domeniile:
Scenarii si proceduri de management in transportul fluvial pe baza corelarii si cooperarii
intermodale in terminale.
Modele de planificare si management a preluarii intermodale fluviale a transporturilor: sistem
inteligent multiagent pentru asistarea deciziilor intermodale; modele de planificare strategica, de
amplasare a nodului logistic, de planificare pe termen scurt si mediu a circulatiei trenurilor
rutiere si feroviare etc.
Evaluarea impacturilor ca urmare a deturnarii transportului rutier spre cel fluvial.
Metoda scenariilor a fost conceputa in contextul conceptului de politica inteligenta in transporturi,
bazata pe cunostinte. Scenariile de alegere a modului de transport au fost modelate pe baza
modelelor deterministe, probabiliste si neliniare.
Scenariile si procedurile de management se bazeaza pe modelele de afaceri si organizare luate in
considerare care pornesc de la faptul ca piata necesita sisteme integrate de transport intermodal in
care, firul central este alinierea activitatilor realizate de diferiti actori si organizatii. Dezvoltarea
conceptelor noi de logistica are caracter inovativ, aceste initiative concentrandu-se pe noi servicii
pentru distante mici si medii, bazate pe cerintele expeditorilor si funizorilor de servicii logistice:
serviciul la momentul potrivit; serviciul prompt, la cerere; serviciul logistic unicat.
Cu toate ca exista numeroase facilitati legislative nationale si europene, acestea n-au avut un
impact practic major asupra dezvoltarii intermodalitatii transporturilor in Romania. Modurile de
transport au ramas in aceeasi pozitie relativa, de separare in moduri de transport distincte. In acest
context, proiectul recomanda perfectionarea sistemului institutional care sa aplice si sa
urmareasca aceste reglementari.
Planificarea si managementul preluarii intermodale a transporturilor de la rutier la fluvial
formeaza un sistem decizional pentru care, au fost concepute modele de planificare si urmarire,
specifice cercetarii operationale si teoriei sistemelor, caracteristici ale tehnologiilor de transport
fluvial si de terminal, aplicatii informatice, parametri functionali si comerciali necesari elaborarii
solutiilor si deciziilor.
Sistemul de asistare a deciziei conceput poate ajuta prin furnizarea unor recomandari pentru
modul de actiune cat mai potrivit. Pentru determinarea unor rute de transport pe mai multe moduri
de transport, a fost schitat sistemul VISPERT (Sistem Vizual Interactiv de Planificare Economic a
Rutelor de Transport), avand la baz analiza rutelor pornind de la imagini si harti aeriene si
topografice la scara medie. Sunt adaugate si elementele de protectia mediului.
Bibliografie
Referatele de cercetare, comunicarile stiintifice si bazale de date elaborate in cadrul proiectului
IM7Danube.
58
PROGRAMUL CEEX
ELEMENTE DE PROGRES PRIVIND DEZVOLTAREA

INFRASTRUCTURII NAIONALE N DOMENIUL
RADIONAVIGAIEI SATELITARE
Coordonator : Dr.ing. Alexandru BADEA
Parteneri : Prof.dr.ing Johann NEUNER, Dr.mat. Dan SELARU, Dr.ing. Liviu PRALEA,
Dr.ing. Catalin NAE, Dr.ing, Cristina OANA
1. CADRUL GENERAL
Dezvoltarea infrastructurii naionale in domeniul radionavigaiei satelitare este unul din obiectivele
principale al proiectului BANG. Acesta face parte dintr-un ansamblu care urmrete creterea
capacitii naionale n vederea participrii la proiecte regionale i europene in domeniul GNSS
(Global Navigation Satellite System) n general i Galileo (Sistemul European de Radionavigaie
Satelitar) ca prioritate. n acest scop, in cadrul proiectului BANG, au fost planificate activiti care
sunt grupate n patru pachete distincte, avnd fiecare in parte ca scop atingerea cele patru obiective
specifice ale proiectului :
1. dezvoltarea unor soluii consistente pentru servicii complementare GNSS aa cum sunt
geoidul i serviciile de transformri de coordonate reprezentnd componente obligatorii
pentru asigurarea unei caliti ridicate a serviciilor GNSS;
2. extinderea i mbuntirea infrastructurii existente i a suportului tehnologic pentru
stimularea unor noi categorii de aplicaii care sa faciliteze exploatarea serviciilor i datelor
de poziionare de mare precizie oferite de GNSS-GALILEO incluznd aici
extinderea/mbuntirea capacitaii i disponibilitii EGNOS in Europa de Est prin
instalarea unei staii de acest tip n Romnia;
3. mbuntirea capacitaii existente pentru crearea unor noi posibiliti de dezvoltare a
serviciilor bazate pe GNSS, dar i a aplicaiilor i echipamentelor specifice segmentului de
utilizatori;
4. diseminarea informaiilor despre GNSS-GALILEO, stimularea activitilor educaionale,
de cercetare i inovare i crearea suportului pentru dezvoltarea de noi aplicaii.
Activitile de cercetare-dezvoltare corespunztoare au fost planificate corelat cu fiecare din aceste
obiective, proiectul fiind conceput n funcie de situaia actuala pe plan naional dar i de tendinele
manifestate pe plan internaional.
2. REEAUA NAIONALA DE STAII PERMANENTE
Pentru susinerea dezvoltrilor tiinifice i tehnologice in domeniul GNSS este necesar asigurarea
elementelor de infrastructur, respectiv a echipamentelor i serviciilor necesare dezvoltrii
aplicaiilor specifice. Ca element de infrastructura, Reeaua Naional de Staii Permanente GPS
(RN-SGP) a Romniei este o componenta de baza pentru toate dezvoltrile din acest domeniu.
Astfel, realizarea unei retele nationale de statii permanente GPS are la baza cteva obiective, dintre
care vom enumera pe cele mai importante:
1. realizarea unui sistem de referin spaio-temporal activ prin colectarea continu de date
satelitare, determinarea continu a poziiei staiilor n sisteme de referin continentale i
globale i furnizarea continu de informaii de timp precise.
2. utilizarea observaiilor satelitare pentru determinarea poziiei punctelor din Reeaua
Geodezic Naional (RGN);
3. utilizarea observaiilor satelitare pentru determinare poziiei punctelor din alte reele de
59
PROGRAMUL CEEX
sprijin planimetrice i altimetrice;
4. utilizarea observaiilor satelitare pentru determinarea poziiei unor puncte de interes din
diverse domenii de aplicaii: Topografie, Cadastru, GIS, Cartografie;
5. utilizarea observaiilor satelitare pentru navigaia maritim, aerian i terestr;
6. utilizarea observaiilor satelitare pentru monitorizarea poziiei i a vitezei de deplasare a
unor obiecte n micare (autovehicule, vapoare, avioane, persoane);
7. utilizarea observaiilor satelitare n cercetarea tiinific.
n dezvoltare RN-SGP s-au parcurs mai mult etape in care numrul staiilor permanente i al
serviciilor aferente a crescut simitor. n anul 2008 se preconizeaz ca RN-SGP s fie amplasat n
mod omogen pe ntreg teritoriul Romniei (figura 2.1).
Figura 2.1. Reeaua Naional de Staii GPS Permanente - proiecie 2008

Proiectul BANG contribuie la mbuntirea acestei configuraii prin modernizarea staiei BUCU
astfel nct aceasta sa contribuie prin observaii la extinderea ctre est a sistemul EGNOS (European
Geostationary Navigation Overlay Service - componenta a sistemului european de radionavigaie
satelitar) prin aceasta fiind posibil ameliorarea preciziei de poziionare pe teritoriul Romniei,
folosind receptoare GNSS compatibile.
EGNOS a fost conceput ca un Sistem de Augmentare bazat pe Satelii (SBAS) care utilizeaz
platforme geostaionare prin care se asigur mbuntirea preciziei, integritii i disponibilitii
semnalelor de baz GNSS. Precizia este mbuntit prin utilizarea unor corecii de arie larg
pentru orbitele sateliilor i erorilor ionosferice. Integritatea informaiilor este mbuntit prin
detectarea rapid de ctre reeaua SBAS a erorilor din semnalele de la satelii i transmiterea
acestora ctre receptoare. Disponibilitatea este mrit prin utilizarea unui semnal de localizare
suplimentar (pseudo-distan) asociat fiecrui satelit geostaionar SBAS n parte.
SBAS este alctuit dintr-o serie de Staii de referin, Staii Master, Staii de legtur i un ansamblu
de satelii geostaionari (GEO). Staiile de referin rspndite pe ntreaga zon de acoperire a
sistemului colecteaz datele recepionate de la satelii i le trimit ctre staiile master unde sunt
generate coreciile difereniale de arie larg. Aceste corecii sunt transmise la Staiile de legtur
60
PROGRAMUL CEEX
care le transmit la rndul lor sateliilor GEO de unde vor fi redifuzate pe frecvena L1. Aceti
satelii geostaionari transmit semnale care conin mesaje cu informaii despre precizie, integritate
precum i semnale de pseudo-distan pentru mbuntirea performanelor referitoare la
disponibilitate, continuitate i acuratee (figura 2.2).
Figura 2.2. Conceptul SBAS : 1 - Satelit Geostaionar 2 - Constelaia de Satelii GPS 3 - L1 4 L1 i Banda C 5 - L1 i L2 6 - Utilizator GPS 7 - Date de integritate, corecii difereniale i
informaii pseudo-distan 8 - Banda C 9 - Staie de referin SBAS 10 - Staie Principal SBAS
(Master Station) 11 - Staie Terestr pentru legtura cu sateliii (Gound Uplink Stadion)
3. STAII VIRTUALE DE REFERIN
O alta componenta prin care proiectul BANG va contribui la modernizarea infrastructurii GNSS din
Romnia este crearea unui serviciu de tip staie virtuala de referin. Numele de staie virtual de
referin provine de la faptul c observaiile pentru o staie inexistent, virtual sunt create din
observaii reale executate n reeaua de staii de referin multiple (selectate din reeaua de staii
permanente).
Aa cum se poate observa din figura 3.1 , VRS se bazeaz pe crearea unei reele de staii GPS de
referin conectate permanent la un centru de control. Aici, un calculator nregistreaz n mod
continuu informaii de la toate receptoarele i creeaz o baz de date. Pentru a genera datele unei
staii virtuale de referin situat foarte aproape de un punct de interes, poziia aproximativ a
receptorului utilizatorului este transmis cu o precizie de cca.100 m la centrul de control al reelei.
Drept urmare, pentru comunicare, este necesar o conexiune bidirecional ntre utilizator i centrul
de control. Comunicarea se realizeaz de regul prin GSM sau prin alte standarde de comunicaie
mobila. n centrul de control, observaiile pentru o anumit poziie sunt estimate utiliznd modele
de corecie n timp real i apoi sunt transmise utilizatorului. Dup primirea mesajului, receptorul
utilizatorului va calcula cu precizie ridicat poziia corectat. Utilizatorul va retransmite noua
poziie la centrul de control.
Serverul reelei va calcula noile corecii astfel nct acestea s par ca venind de la o staie situat n
apropierea receptorului. Precizia noii valori obinute este suficient de bun pentru a asigura
estimarea perturbaiilor atmosferice i ale efemeridelor, modelate pentru ntreaga reea de staii de
referin.
61
PROGRAMUL CEEX
Staii de referin
reale
Statie de ref.
virtual
Recepto
Centru de control
Server de cces
modem
modem
Figura 3.1 Arhitectura sistemului de staii virtuale de referin

4. CONCLUZII
In dezvoltarea aplicaiilor specifice GNSS intervin in majoritatea cazurilor cel puin dou
componente:
1. infrastructura spaial (formata din satelii) i
2. infrastructura terestra (formata din sisteme de ameliorare a calitii serviciilor de poziionare
- staii de referin - i receptoarele GNSS)utilizate in mod direct in majoritatea aplicaiilor.
Pe baza acestor componente se dezvolta sisteme de navigaie simple sau complexe, n
funcie de natura aplicaiilor pentru care sunt proiectate.
Poziionarea n mod continuu (cu mare acuratee i credibilitate) a unei inte n micare este o
cerin importanta pentru multe aplicaii din domeniul poziionrii i navigaiei. Acest aspect va fi
abordat n detaliu n etapele urmtoare ale proiectului.
Prin componentele dezvoltate in cadrul proiectului, BANG va contribui la accelerarea dezvoltrii
capacitii de utilizare intensiva a tehnologiilor GNSS ntr-un numr din ce in ce mai mare de
aplicaii.
BIBLIOGRAFIE
1. J. Neuner. L. Parlea. I. Nedelcu. 2007. Raport de cercetare BANG, etapa 2.
62

PROGRAMUL CEEX
ELEMENTE PRIVIND REALIZAREA UNUI PACHET DE

PROGRAME PENTRU CERCETARI AVANSATE IN
SIMULAREA NUMERICA A CURGERILOR - AEROCFD
Coordonator : Conf. dr.ing. Marius STOIA-DJESKA
Parteneri : Prof.dr.ing Sterian DANAILA, Conf. dr. ing. Ciprian LUPU,
Ing. Ion NEDELCU, Ing. Mihai RACHERU, Fiz. Violeta Poenaru
1. Introducere
Obiectivul proiectului AEROCFD este realizarea unui pachet de programe de calcul pentru
simularea numerica a curgerilor tridimensionale complexe si destinat in primul rand activitatii de
cercetare in dinamica fluidelor. Proiectul are la baza si trebuie sa sprijine in perspectiva cercetarea
romaneasca in domeniile Computational Fluid Dynamics, Dinamica Fluidelor si Analiza Numerica
si Tehnologia Informatiei si valorifica experienta bogata in aceste domenii a colectivelor partenere.
Pachetul de programe de calcul este destinat in principal cadrelor didactice, studentilor de la master
si doctorat si cercetatorilor avansati.
La ora actuala simularea numerica a curgerilor a devenit un domeniu bine conturat al
dinamicii fluidelor, cunoscut prin acronimul CFD (computational Fluid Dynamics). Spectrul
aplicatiilor este practic infinit pentru ca acopera tot ce inseamna curgere, in sens generalizat. Exista
evident o serie de programe de calcul comerciale care raspund cererii in permanenta crestere venita
din partea utilizatorilor din industrie sau cercetare-proiectare, dar acestea au doua dezavantaje
majore cel putin: a) costul ridicat, atat al programelor in sine cat si al instruirii utilizatorilor si b)
codul sursa este intangibil utilizatorilor, care devin dependenti de know-how-ul unui grup restrans si
nici nu pot dezvolta programele prin contributii personale. Pachetul de programe AEROCFD aflat
in curs de realizare ofera in primul rand mediului academic si cercetatorilor din domeniu remediul
la cele doua dezavantaje mentionate si permite: a) rezolvarea unor probleme practice de simulare
numerica a curgerilor cu un efort acceptabil, b) formarea unei scoli adevarate in domeniu, cu
perspective de dezvoltare deosebite. Nu este neglijabil nici faptul ca realizarea AEROCFD este
acompaniata de publicarea si prezentarea de lucrari stiintifice si de asemenea de scrierea si
publicarea unei carti.
2. Interfata grafica a pachetului AEROCFD
Avand in vedere scopul pentru care este creat programul si categoriile de utilizatori enumerate,
AEROCFD va fi folosit sub mediul WINDOWS si va fi folosit in primul rand printr-o interfata
grafica (GUI Graphical User Interface ) ce va permite:
accesul rational, intr-o succesiune logica, la toate functiile programului si
posibilitatea de a interveni in program, prin adaugarea de module noi, conform unor
proceduri prestabilite.
Conceptia interfetei grafice este realizata astfel incat activarea optiunilor oferite
utilizatorului se poate face numai conditionat, pe baza indeplinirii unor operatiuni anterioare
obligatorii. Scopul introducerii conditionarilor in activarea optiunilor este evitarea unor erori de
operare. Componentele programului, numite in continuare functii sau module, pot fi grupate din
punct de vedere functional in trei componente majore si anume:
1. Preprocesorul, care asigura importul si verificarea datelor de intrare si stabilirea
cazului de calcul.
63

PROGRAMUL CEEX
2. Solverul asigura selectarea algoritmului de calcul dorit, fixarea parametrilor acestuia,

realizarea calculelor efective si controlul procesului de calcul. Procesul de calcul se
va putea realiza si in paralel, pe o retea de calculatoare, folosind paradigma MPI.
3. Postprocesorul permite prelucrarea matematica si vizualizarea rezultatelor numerice
si exportul rezultatelor. Vizualizarea poate fi aplicata si datelor de intrare, dupa o
procesare minima, la fel ca si exportul acelorasi date.
Aplicatia a fost realizata intr-un mediu de dezvoltare obiectual si vizual (Borland C++Builder) care ofera
in aceeasi masura instrumente de calcul cat mai puternice, metode de control al spatiului de memorie
utilizat, metode de control al starii programului. Din punct de vedere grafic sunt flolosite atat structurile de
meniuri cat si picrogramele ce vor permite accesul direct la diferitele sectiuni ale aplicatiei.
Pentru realizarea acestei aplicatii, echipa de lucru a studiat cateva din cele mai
reprezentative produse software de pe piata ce au ca zona de interes domeniul CFD. Dintre acestea
amintim programele CFX si FLUENT. Aplicatia in sine, este compusa din cadrul general ce
reprezinta in acelasi timp interfata cu utilizatorul si modulele sau programele pentru rezolvarea unor
probleme punctuale. Programele pentu rezolvarea problemelor au fost dezvoltate in diverse alte
medii de dezvoltare specifice (Fortran) si au fost salvate in aceasta faza sub forma unor mici
aplicatii (executabile) sau biblioteci de aplicatii (dll) ce interactioneaza cu un set de fisiere proprii.
Aplicatia cadru are principalul rol de a lansa in executie aceste executabile sau librarii si de a
controla executia. Lansarea aplicatiilor se face conform optiunilor utilizatorului si a logicii
programului.
Controlul executiei unui modul se face printr-o structura program de tip try-catch . Ideea
acestui bloc este de a incerca efectuarea operatiilor incluse in interiorul acoladelor lui try. In cazul
in care aceste operatii au esuat eroarea sau exceptia generata este prinsa de blocul catch si sunt
efectuate operatiile corespunzatoare situate intre acoladele blocului. Aceasta maniera permite
executia programului fara a fi blocat de eventuale erori ale modulelor de calcul si permite
utilizatorului controlul aplicatiei.
3. Modele matematice si algoritmi de solutionare
Modelele matematice si algoritmii implementati in programul de calcul permit simularea curgerilor
laminare sau turbulente, interioare si exterioare, cu sau fara transfer de caldura, in diverse regimuri
(compresibile, Low-Mach sau incompresibile). Turbulenta este luata in considerare prin modele de
tip RANS si LES. Fluidele de lucru avute in primul rand in vedere sunt medii monofazice multispecii (deci aer sau alte gaze, amestecuri de gaze, apa, alte lichide sau amestecuri de lichide),
caracterizate prin ecuatii de stare analitice sau tabelare. In esenta, matematic proiectul se sprijina pe
ecuatiile Navier-Stokes, in aproximarile LES si RANS si pe ecuatiile Euler. Densitatea fluidului
poate fi variabila (regimuri compresibile, Low-Mach si incompresibil cu densitate variabila, pentru
curgeri ale unor fluide neomogene) sau constanta (regim incompresibil cu densitate constanta).
Pentru a avea o abordare unitara a solutionarii numerice, algoritmii folositi sunt bazati pe: a)
discretizarea cu volume finite de tip Godunov a ecuatiilor modelului matematic, b) formularea
folosind compresibilitate artificiala, pentru regim incompresibil, c) avansarea explicita sau implicita
in timpul fizic cu utilizarea timpului dual in cazul implicit. Discretizarea spatiala cu volume finite
pe grile structurate sau nestructurate asigura o mare flexibilitate in modelarea domeniilor cu
geometrii complicate. Avansarea explicita in timpul dual combinata cu cea implicita in timpul fizic
permite folosirea unor pasi de timp fizic convenabili si elimina necesitatea solutionarii repetate a
unor sisteme de ecuatii algebrice de mari dimensiuni. Schemele de avansare in timpul fizic sunt de
cel putin ordinul doi de precizie. Reconstructia liniara spatiala combinata cu introducerea
limitatorilor de flux sau panta ne permite atingerea unei precizii de ordinul al doilea in spatiu. O
astfel de acuratete asigura simularea corecta a zonelor cu gradienti mari ai variabilelor curgerii
64

PROGRAMUL CEEX
(viteze, presiuni, densitati). Mai mult, preciziile temporala si spatiala de cel putin ordinul doi
diminueaza disipatia numerica pana la un nivel acceptabil pentru studiul numeric al curgerilor
turbulente.
4. Postprocesorul grafic
Vizualizarea curgerilor reprezinta arta de a face vizibile aspectele curgerilor simulate
numeric. In dinamica fluidelor experimentala, curgerile sunt vizualizate prin trei metode:
vizualizarea curgerii la suprafata, metoda urmaririi particulelor si metode optice. Vizualizarea
curgerilor la suprafata dezvaluie liniile de curent in apropierea unor suprafete solide.. Particule (si
fum) pot fi introduse in campul curgerii pentru a urmari miscarea fluidului. De asemenea, se pot
ilumina particulele cu o raza laser plana pentru a vizualiza felii dintr-un pattern complicat al
curgerii. Presupunand ca particulele intradevar urmaresc liniile de curent ale curgerii, pe langa
vizualizarea acestora se poate detemina si viteza folosind o metoda cunoscuta: PIV (Particle Image
Velocimetry). In sfarsit, se poate determina pattern-ul unei curgeri daca se masoara modificarile
indicelui de refractie optic. Acestea sunt vizualizate prin metode optice: shadowgraph, schlieren
photography si interferometrie.
In dinamica fluidelor computationala solutia numerica obtinuta din ecuatiile ce guverneaza
miscarea poate oferi toate proprietatile fluidului in spatiu si timp. Cantitatea covarsitoare de
informatie trebuie afisata intr-o forma care sa poata fi inteleasa si interpretata. De aceea vizualizarea
curgerii este la fel de importanta in simularea numerica a curgerilor ca si in dinamica fluidelor
experimentala. In prezent toate aplicatiile software folosite la obtinerea si interpretarea solutiilor
pentru diferite sisteme de ecuatii neliniare (in dinamica fluidelor, rezistenta materialelor, etc.) au
module de vizualizare a rezultatelor obtinute.
Pentru vizualiarea rezultatelor obtinute in urma analizei computerizate a curgerii unui fluid
se folosesc numeroase tehnici si algoritmi de vizualizare. Vizualizarea stiintifica este un domeniu cu
o dezvoltare rapida. Cu toate acestea exista o serie de algoritmi care sunt folositi in cele mai multe
sisteme de vizualizare. Acesti algoritmi se pot imparti in trei mari categorii:
- algoritmi pentru extragerea suprafetelor
- algoritmi pentru vizualizarea curgerii
- algoritmi pentru vizualizari de volum
Din prima categorie fac parte algoritmii pentru extragerea iso-suprafetelor si pentru
suprafete de sectionare. Algoritmii pentru vizualizarea curgerii sunt grupati in algoritmi pentru
vizualizarea liniilor de curent, a liniilor de camp si a vectorilor marimilor din campul curgerii.
Pentru vizualizarile de volum se folosesc texturarea 3D, algoritmi de raycast, proiectii de tetraedre
si altele.
Indiferent de algoritmul folosit si scopul pentru care se face vizualizarea exista biblioteci cu functii
de baza pentru reprezentarea pe ecran sau pentru stocarea pe diferite suporturi a rezultatelor
vizualizarii. Aceste biblioteci contin functii pentru reprezentarea unor primitive grafice (punct, linie,
triunghi, poligon) cu ajutorul carora se pot defini structuri complexe . Cel mai des folosit standard
grafic este OpenGL datorita portabilitatii acestuia
Una dintre aplicatiile de vizualizare realizate este MultiProfile2D. Modulul de vizualizare
este integrat, aplicatia oferind facilitati de definire a geometriei si de solutionare a problemei
curgerii potentiale in jurul unui profil sau a unei retele de profile. Pe langa vizualizarea liniilor de
curent aplicatia ofera si posibilitatea vizualizarii distributiei coeficientului de presiune pe profil, a
vitezei tangentiale pe profil precum si vizualizarea vectorilor vitezei in campul curgerii. Figura 1
exemplifica vizualizarea liniilor de curent pentru cazul unei configuratii formate din doua profile.
65

PROGRAMUL CEEX
Figura 1
4. Concluzii
AEROCFD este un pachet de programe care ramane la dispozitia cadrelor didactice,
cercetatorilor si studentilor, in vederea: 1) dezvoltarii prin implementarea de noi modele si algoritmi
rezultati din cercetarile proprii, 2) rezolvarii unor aplicatii ingineresti sau de alta natura si 3)
instruirii in CFD folosind un suport informatic avansat din punct de vedere tehnico-stiintific si in
acelasi timp prietenos si foarte bine documentat. In viziunea dezvoltatorilor codului, acesta trebuie
sa fie punctul de plecare spre realizarea unor noi module, deschise unor aplicatii precum
hidrodinamica navala si a masinilor cu palete, gazodinamica si aerotermochimie, meteorologie,
magneto-hidrodinamica si astrofizica, in conditiile utilizarii intensive a calculului paralel. De
asemenea, prin extinderea posibilitatilor pre- si post-procesorului, pachetul de programe creat
devine nucleu unui program de calcul de uz industrial, concurent al produselor straine.
Prin componentele dezvoltate in cadrul proiectului, AEROCFD va contribui la dezvoltarea
capacitatii de utilizare intensiva a simularii numerice a curgerilor intr-un numar din ce in ce mai
mare de aplicatii.
66
PROGRAMUL CEEX
INSTRUMENTAREA MODERNA, BAZATA PE ANALIZE

MULTIDISCIPLINARE DE SISTEME SI PROCESE, A
DEZVOLTARII TRANSPORTURILOR TERESTRE
DURABILE IN ROMANIA IN CONTEXTUL STRATEGIC
EUROPEAN AL TRANSPORTURILOR
Coordonator: dr. ing. Frantz Daniel FISTUNG -Centrul de Economia Industriei si Serviciilor
Academia Romana
Parteneri:
SC IPTANA SA ing. Ioan CUNCEV
Academia de Stiinte Tehnice din Romania dr. Ing. Mihai MIHAITA
SC Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate SA ing. Marian ANDREESCU
SC Aster Consulting SRL Florin Mircea VASILIU
SC Net Vision Grup Ionut George MARINESCU
Scurta prezentare a proiectului:

Scopul proiectului este de sustinere a procesului de accelerare a dezvoltarii unui sistem de
transport durabil in Romania, pe baza unor solutii, tehnici si instrumente moderne, adaptate la
conditiile din Romania si la cerintele pietei europene de transport.
Se urmareste, astfel, investigarea si imbunatatirea mecanismelor de dezvoltare a unui sistem de
transport durabil prin adoptarea unui set de indicatori specifici si realizarea unor modele de evolutie
durabila a actualelor sisteme de transport. In mod particular, proiectul vizeaza prezentarea detaliata
a solutiilor si implicatiilor ce deriva (de factura economica, sociala si ecologica) pentru dezvoltarea
durabila a sistemului de transport dintr-o zona a Romaniei. In vederea atingerii scopului prezentat
se are in vedere atingerea urmatoarele obiective specifice:
Adaptarea unor indicatori statistici de dezvoltare durabila a transporturilor in functie de
particularitatile activitatilor si bazele de date operationale;
Crearea unui model general de evaluare a externalitatilor negative induse de activitatile de
transport din Romania;
Analizarea unor scenarii posibile pentru accelerarea dezvoltarea sistemului de transport durabil
in Romania.
In cazul infrastructurii transporturilor, pentru Romania problema esentiala o reprezinta asigurarea
echilibrului intre satisfacerea unor cerinte interne actuale, datorate situatiei economice aflate intr-un
prelung proces de tranzitie si necesitatea adaptarii la cerintele pietei unice de transport a U.E.
Evolutia transporturilor din Romania, in ultimele doua decenii, la nivelul fiecarui mod de
transport, nu a fost similara, ba mai mult, a avut ritmuri de crestere mai sustinute pentru unele
moduri in defavoarea celorlalte. Analizand, astfel, evolutia ponderii modurilor de transport in
aceasta perioada, se observa evolutia spre suprematia transportului rutier, in detrimentul celorlalte
moduri, in special a celui feroviar. Schimbarile in distributia transportului pe moduri, au condus la
aparitia a numeroase congestii pe unele sectoare de drum, ceea ce a condus la necesitatea cresterii
capacitatii de trafic in aceste sectoare, cu mentinerea totodata a restului retelei intr-o conditie
satisfacatoare. Referitor la sectorul feroviar, scaderea traficului implica de fapt existenta unei
supracapacitati care solicita necesitatea redefinirii retelei principale si reducerea costurilor privind
infrastructura. In sectorul transportului aerian capacitatile existente sunt suficiente pe termen scurt.
Au fost totusi inregistrate cresteri importante ale nivelului traficului si aceasta probabil va continua
pe termen mediu. In sectorul maritim/naval, capacitatea portului Constanta se pare ca este suficienta
pe termen mediu, dar sunt necesare in continuare modernizari, in vederea cresterii eficientei.
UCP AMTRANS NOIEMBRIE 2007
67
PROGRAMUL CEEX
Traficul pe Dunare este in curs de refacere si imbunatatirea conditiilor de navigatie vor insoti si
facilita acest proces.
Datorita rolului specific pe care il ocupa in cadrul modurilor de transport, transportul aerian
precum si transportul maritim si fluvial sunt in prezent intr-o competitie limitata cu celelalte
modalitati de transport, rutier si feroviar. In plus, o parte importanta a transportului de marfuri pe
calea ferata ofera servicii pentru marfuri pentru care transportul rutier ar fi neeconomic. S-ar putea
spune ca, competitia intre modurile de transport are loc in ce priveste transportul de pasageri si a
containerelor de marfa.
Din perspectiva integrarii in piata unica a transporturilor din U.E. obiectivul principal il constitue
realizarea unei infrastructuri moderne si durabile care sa permita sustinerea eficienta a dezvoltarii
economice a Romaniei si integrarea rapida si fara convulsii majore in structurile europene. In aceste
conditii, obiectivele specifice, pentru fiecare mod de transport in parte trebuie sa prevada:
rutier modernizarea la standarde europene a cca.6000 km drumuri nationale, din care 1500 km
pe reteaua TEN-T, dimensionarea structurii rutiere pentru preluarea unei sarcini pe osie de 11,5t
si redimensionarea a aproximativ 1000 de poduri. Pana in anul 2015 se prevede construirea a
mai mult de 1000 km de autostrada si a cca.350 km rute ocolitoare a marilor aglomerari urbane.
feroviar eficientizarea si modernizarea transportului feroviar prin cresterea retelei de cai ferate
interoperabile, astfel incat, la nivelul anului 2015, peste 25% din totalul de marfuri transportate
si 35% din cel de calatori sa se realizeze pe reteaua feroviara
naval imbunatatirea infrastructurii portuare, ceea ce va permite cresterea traficului de marfuri
prin porturile maritime si fluviale, pana in anul 2015, cu cca.4 mil tone pe caile fluviale si cu
cca.40 mil.tone prin porturile maritime comparativ cu anul 2004
aerian - modernizarea echipamentelor si facilitatilor aeroportuare pentru a permite cresterea
traficului la peste 11 milioane calatori pe an pana in anul 2015.
Intermodal - racordarea transportului combinat international al Romaniei la exigentele si cerintele
europene; armonizarea retelelor romanesti cu caile de comunicatie din zona Marii Negre;
restructurarea retelei de terminale si completarea dotarilor tehnice corelate cu exigentele pietii
europene a transporturilor; dezvoltarea retelei de terminale fluviale si maritime in contextul facilitatilor
oferite de canalul Rhin-Main-Dunare si zona libera Constanta Sud; - introducerea unor tehnologii de
transport intermodal in transportul de marfuri si calatori (trenuri auto-cuseta) inclusiv pentru asigurarea
continuitatii pe reteaua romaneasca; dezvoltarea unor mari platforme intermodale de tipul portului
Constanta, in viziunea logistica integratoare cu dezvoltarea serviciilor specifice.
In timp ce se recunoaste importanta deosebita a existentei unor sisteme de transport moderne
si eficiente in cadrul noilor structuri economice, alte aspecte, precum cresterea fenomenelor de
aglomerare, de poluare fonica si chimica sau de accidente, sunt mai putin comensurate si neluate,
deseori, in calcul. Din aceasta perspectiva, actuala orientare a politicilor de transport nu mai poate
continua, in sens contrar perpetuandu-se o tendinta de crestere a costurilor activitatii fara o
imbunatatire corespunzatoare a efectelor economice (eficienta etc.).
Este bine cunoscut ca orice activitate economica se face cu un anumit cost. In sens larg,
acest cost poate fi denumit cost social total. In cazul transporturilor, o parte a costului social total
este integral compensat pe baza cheltuielilor individuale (amortizarea vehiculului, carburanti etc.)
sau sub forma unor cheltuieli colective (intretinerea infrastructurilor, asigurari etc.). O parte,
insemnata dupa cum vom vedea in continuare, nu este decat partial sau chiar deloc compensata
(poluarea aerului, zgomotul etc.).
Majoritatea problemelor aparute reprezinta efectele deficientelor, a disfunctionalitatilor de
pe piata. In acest context, un aspect principal il reprezinta neluarea in considerare sau chiar
subevaluarea costurilor efectelor externe activitatii si necomensurarea lor corecta in preturile de
transport. De aici apar si ineficienta activitatii, pierderea resurselor naturale si economice si chiar
reducerea bunastarii sociale.
68
PROGRAMUL CEEX
Valorile costurilor si beneficiilor externe nu se anuleaza reciproc. In prezenta externalitatilor
negative, se poate aprecia ca exista o "cadere" a pietei, in sensul reducerii intensitatii acelor
activitati care au ca rezultat cresterea beneficiilor ce pot fi resimtite de societate, in ansamblul ei. De
aceea, transportatorii au tendinta sa-si continue activitatea pana la acel nivel in care beneficiul
marginal net, obtinut de-a lungul ultimului kilometru parcurs, este zero (fenomenul de indiferenta
fata de ultimul kilometru parcurs). Din acest motiv, se pare ca cei afectati de efectele externalitatilor
datorate transporturilor, sunt de acord sa plateasca mai mult, pentru a reduce aceste efecte, decat
transportatorii propriu-zisi.
In cadrul proiectului actual s-a incercat, in conformitate cu cele prezentate anterior,
elaborarea unei metodologii de evaluare a costurilor externe datorate transporturilor rutiere, cele
mai poluante dintre modurile de transport.
Pe baza relatiilor adoptate si utilizate, s-a evaluat nivelul costurilor externe, datorat doar
transporturilor rutiere (evident cele mai poluante dintre modurile de transport) ca fiind de circa 4
miliarde EURO, la nivelul anului de analiza (1995), nivel considerabil si mult mai mare in ponderea
din P.I.B. decat in majoritatea tarilor dezvoltate, din punct de vedere economic.
Raportat la populatia tarii, rezulta un nivel al costurilor externe specifice transporturilor rutiere, de
circa 180 EURO anual pentru fiecare locuitor, adica aproape venitul mediu pe economie pe doua luni.
Nivelul costurilor externe era, astfel, de 1,9 ori mai mare decat aportul pe care il aducea intreaga ramura
(transporturi rutiere, feroviare, navale si maritime) la formarea P.I.B. Daca punem la socoteala si faptul ca
aceste costuri externe sunt achitate de intreaga societate, indiferent de gradul de participare la activitatile
de transport, transpare in mod evident ineficienta activitatii actualului sistem de transport rutier si
inechitatea fata de societate, in general, sau de celelalte moduri, in special.
De aceea se impun masuri de reducere/eliminare a acestor externalitati negative, una dintre
masurile de baza fiind internalizarea lor, prin aplicarea stricta a unui proces de monitorizare a
efectelor produse de transporturi asupra mediului si sanatatii umane.
In acest scop, actualul proiect propune adoptarea unui set de indicatori de mediu pentru
fiecare din obiectivele de mediu relevante. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie utilizati in mod
selectiv la monitorizarea efectelor asupra mediului, in functie de caracteristicile proiectelor care
urmeaza sa fie dezvoltate. Se presupune ca acele obiective de mediu utilizate in faza de evaluare si
selectie a proiectului vor fi folosite si pentru monitorizare. Prin monitorizarea si rezumarea
rezultatelor monitorizate ale fiecarui proiect, va fi posibila estimarea efectului de ansamblu asupra
obiectivelor de mediu relevante, altfel spus, a efectului produs de transporturi.
Indicatorii de mediu propusi trebuie incorporati in sistemul general de monitorizare a
sectorului de transport din Romania. Dintre indicatorii de monitorizare propusi pentru evaluarea
efectelor transporturilor asupra mediului inconjurator prezentam cativa (selectiv) in tabelul urmator:
Obiective de dezvoltare Indicatori propusi
Descriere si institutie furnizoare
durabila
Diminuarea
impactului - Emisii in kilotone pe an
Reducerea nivelurilor de emisii.
transporturilor
asupra pentru fiecare mijloc de
Datele
cumulate
la
nivelul
calitatii aerului in mediul transport de:
proiectului pot fi comparate ulterior
urban si cel rural
- SOx
cu datele de monitorizare de la nivel
- NOx,
national. Datele ar trebui calculate si
- compusi organici volatili
pentru transporturile intre orase si
COV etc
cele internationale.
Limitarea
poluarii
apei -Numarul deversarilor ilegale si Reducerea deversarilor de substante
datorate surselor de poluare accidentale de substante poluante poluante in apele fluviale si/sau
punctiforme si difuze
in apele de suprafata si in cele maritime datorate transporturilor. De
subterane, pentru fiecare mijloc de asemenea, se recomanda includerea
transport.
acestui indicator in sistemul national
- Reducerea deversarilor in mediul de monitorizare.
69
PROGRAMUL CEEX
Obiective
durabila
de
dezvoltare Indicatori propusi

acvatic ca urmare a proiectelor.
Diminuarea emisiilor de gaze Nivelul emisiilor de gaze cu efect

cu efect de sera generate de de sera generate de transporturi
transport
(CO2 echivalent) pe mijloc de
transport (kilotona/an)
Limitarea utilizarii diferitelor
resurse naturale folosite in
sectorul transport
Imbunatatirea
eficientei
energetice si a eficientei
utilizarii
de
resurse
energetice
Reducerea costurilor externe
ale transportului (legate de
zgomot, poluarea aerului si
schimbarile
climatice,
accidente,
avarii
ale
infrastructurii si congestia
traficului)
Descriere si institutie furnizoare

Datele de monitorizare din proiecte
la finalul fazei de implementare.
Reducerea nivelurilor emisiilor de
gaze cu efect de sera datorate
traficului. Efectele activitatilor de
transport ar trebui calculate in functie
de consumul de combustibil.
Date obtinute prin derularea unor
proiecte specifice
Consum total de energie datorat

transporturilor (pe fiecare mijloc
de transport)
Consumul final de energie in Date furnizate de Institutul
sectorul transport (total si pe National de Statistica si/sau date
fiecare mijloc)
provenite din
monitorizarea
proiectelor specifice.
- Numar pasageri pe calea ferata si Acest obiectiv este unul complex,
calea apei/km
care produce mai multe efecte de
- Ponderea activitatii de transport mediu si, de aceea, se recomanda
rutier de pasageri in comparatie cu evaluarea schimbarilor privind
celelalte tipuri
utilizarea transportului public si a
celor
privind
siguranta
pe
drumurile nationale. Date furnizate
de Institutul National de Statistica
Reducerea
intensitatii - Dimensiunile parcului de Date furnizate de Institutul
traficului rutier
vehicule rutiere;
National de Statistica si/sau date
- Numar pasager-km si tona-km pe provenite din
monitorizarea
an
- Numar pasager-km in transportul
public fata de cel particular
(interurban, fara public urban)
Reechilibrarea
balantei Gradul de reorientare a traficului Date furnizate de Institutul
intermodale
rutier catre alte moduri mai putin National de Statistica si/sau date
poluante (calatori x km / an sau provenite din
monitorizarea
tone x km / an)
In continuare, pe baza rezultatelor anterioare, proiectul urmareste crearea unor modele de
dezvoltare durabila a transporturilor intr-o zona de-a lungul traseelor TEN-T, modelul prezentat
putand fi ulterior multiplicat pentru orice alta zona din tara.
BIBLIOGRAFIE
Bowers C., Getting the prices right, T&E, Brussels, Belgium, 1993; Cuncev I., Reflectii
privind competitia rutieroferoviara, Revista cailor ferate romane nr. 2, Bucuresti, 1993; Fistung
D., Transporturi. Teorie economica, ecologie, legislatie, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999;
Kageson P., "Getting the prices right", European Federation for Transport and Environment,
Stockholm, 1993; Lamure C., Lambert J., Impact des transports terrestres sur l'environnement,
INRETS, Lyon, 1993; Maddison D., Pearce D., coord, The true costs of road transport,
Earthscan Publications Ltd., London, 1996; Raicu S., Transporturile in economia de piata intre
liberalism si intervetionism, Revista cailor ferate nr. 2, Bucuresti, 1992; Rothengatter W.,
External Effects of Transport, Union Internationale des Chemin de Fers, Paris, 1994;
70
PROGRAMUL CEEX
TEHNOLOGIE DE OBTINERE A MATERIALELOR

POLIMERICE BIODEGRADABILE CU INSERTII DIN
FIBRE NATURALE, CU IMPACT IN TRANSPORTUL
URBAN SI FEROVIAR
Contract CEEX nr X2C06
Coordonator: Conf. univ. dr. ing. George STOICESCU
Parteneri: Dr. ing. Maria CASARIU
Jr. Stefanita ICHIM
Ing. Mircea Cosmin DURNESCU
Ing. Mircea Nicusor POPESCU
Prezentarea stiintifica
Prin realizarea proiectului se urmareste cresterea competitivitatii transportului de persoane prin
imbunatatirea conditiilor de calatorie si cresterea confortului pasagerilor. Obiectivul consta in
realizarea unor tehnologii de obtinere a unor biostructuri compozite polimerice degradabile in
mediu natural. Biostructurile compozite vor fi utilizate in placarea si mobilarea spatiului interior din
vehiculele de transport in comun, in special, pe calea ferata. Se va urmari realizarea unor elemente
de placare cu bune proprietati de izolare fonica si termica, placute ca aspect si la contactul fizic. In
conformitate cu directivele UE referitoare la producatorii de mijloace de transport, produsele
realizate trebuie sa fie autodegradabile in mediu natural.
Va fi elaborata o tehnologie flexibila, cu caracter de noutate si grad ridicat de originalitate, de
obtinere a biostructurilor folosind drept componente polimerice un amestec de polialcool /diamina
si diizocianat iar ca element de ranforsare fibre naturale: in, canepa si iuta (35-45% matrice
polimera si 55-65% fibre naturale).
Din punct de vedere al eficientei, tehnologia si produsele obtinute se vor incadra in parametri de
competitivitate ai produselor corespondente de la producatorii consacrati, in conformitate cu
cerintele si standardele calitatii si directivele europene privind protectia umana si a mediului,
respectand seria de standarde ISO 9000 privind managementul.
Dintre avantajele tehnologiei pot fi enumerate: materiale de ranforsare mai ieftine (cu 50-65%) si
regenerabile, un raport mai bun rezistenta/greutate (cu circa 40-50%), conditii de reciclare
superioare, nu ca in cazul fibrelor de stica de exemplu.
Lucrarile de cercetare au inceput prin analiza structurii peretelui unui vagon de calatori.
Peretele unui vagon de calatori are o structura metalica ce asigura siguranta la rularea pe calea
ferata. Pe aceasta structura metalica se asambleaza componentele care asigura izolare foarte buna la
zgomotul si temperatura din exterior si confera un design deosebit pentru exterior. La modelele mai
vechi de vagoane de cale ferata, pentru izolarea la zgomot si temperatura, se utilizau straturi din
fibra de sticla invelite cu diverse materiale textile, peste care se asezau placi PFL laminate asa cum
se poate observa in figurile de mai jos.
In proiect s-a propus inlocuirea acestor placi PFL laminate cu compozite biodegradabile, iar
straturile din fibra de sticla sa fie inlocuite cu spuma poliuretanica aplicata pe panourile din
biocompozite. Din prospectarea pietei, cele mai utilizate biocompozite sunt cele pe baza de
poliuretan.
71
PROGRAMUL CEEX
In timp ce piesele din materialele termoplastice clasice se obtin prin topirea polimerului
respectiv, urmata de injectie, extrudere sau compresie si racire, piesele din materialele poliuretanice
au la baza o reactie chimica intre 2 componente reactive (o componenta poliolica si un diiizocianat)
ale caror caracteristici sunt foarte importante pentru obtinerea parametrilor fizico mecanici
solicitati pentru produsul final. Componenta poliolica este formata din urmatoarele: poliol, polieter
cu grupe terminale aminice, alungitori de lant macromolecular, agenti de formare a legaturilor
transversale si aditivi.
Pentru ca reactia chimica sa se desfasoare in conditii optime, sunt necesare urmatoarele cerinte:
-
alimentarea componentelor din rezervoare etanse, prevazute cu agitare mecanica si

controlul temperaturii componentelor;
- dozarea precisa a componentelor;
- amestecarea omogena a celor 2 componente pentru a forma un amestec de reactie
omogen si pentru o policondensare completa;
- turnarea in matrita printr-o curgere laminara a amestecului de reactie omogen.
In prezent este larg raspandit conceptul de tehnologie RIM ( Reaction Injection Molding),
tehnologie care utilizeaza doua componente polimere reactive, cu viteza de reactie mare si consta in
urmatoarele faze:
- amestecarea rapida si uniforma a celor doua componente, de regula prin metoda
amestecarii rapide, prin ciocnire, care are loc in fractiuni de secunda;
- turnarea in matrita, prin curgere laminara a amestecului celor doua componente;
- reactia in matrita a amestecului celor doua componente reactive;
- demularea piesei din matrita.
Caracteristica principala a tehnologiei RIM este utilizarea de componente cu reactivitate mare,
astfel incat reactia incepe dupa 5 secunde de la amestecarea componentelor.
Descoperirea principiului integral skin (a se vedea in continuare) a stat la baza tehnologiei
moderne RIM.
Tehnologia RRIM (Reinforced Reaction Injection Molding) este o imbunatatire a tehnologiei RIM
si consta in utilizarea fibrelor de sticla scurte (sub 2 mm) si a altor materiale similare care se adauga
in componenta poliolica, dupa care procesul tehnologic este similar cu tehnologia RIM. Rolul
fibrelor de sticla scurte este de a ranforsa piesele obtinute.
Tehnologia SRIM (Structural Reaction Injection Molding) are la baza utilizarea unui strat fibros
impaslit, de regula din fibra de sticla. Acest strat fibros este asezat in matrita inainte de a introduce
amestecul celor doua componente reactive.
Tehnologia LD-SRIM (Low Density-Structural Reaction Injection Molding) este o imbunatatire a
tehnologiei SRIM si consta in faptul ca, in componenta poliolica se adauga un produs lichid agent
de expandare ( blowing agent) care are proprietatea de a se transforma in gaz la temperaturi de peste
72
PROGRAMUL CEEX
40C in timpul formarii poliuretanului in matrita. La aceste temperaturi, in matricea polimerului se

formeaza bule mici de gaz care migreaza spre interiorul piesei (integral skin), in conditiile in care
temperatura rezultata din reactia de policondensare este mai mare decat temperatura matritei.
Pentru experimentarile de laborator s-au utilizat urmatoarele componente: suporturi textile tesute
sau impaslite si polimer poliuretanic tip Baypreg F. Suporturile textile tesute sau impaslite sunt
prezentate in figurile de mai jos:
Componenta polimerica poliuretanica Baypreg F este de tipul Baypreg Trial Product PU 01IF08.
Proprietati generale si utilizari:
- este o reteta de poliol pe baza de polieter incolor, gata pregatit pentru utilizare care contine un
aditiv pentru scoaterea piesei din matrita;
- reactioneaza cu Desmodur TPU 08IF01 si este utilizat in combinatie cu straturi de fibre
naturale, fibre de sticla sau fibre carbon pentru a obtine piese turnate, presate, ranforsate cu
fibre, cu grad inalt de rigiditate si rezistenta mare la flexiune.
Desmodur Trial Product PU 08IF01 este un lichid de culoare galben spre brun deschis, fara sovent
format din difenil-metan 4,4 diizocianat modificat. Este utilizat pentru a produce Baypreg cand se
iau probe din recipient trebuie evitat patrunderea umiditatii.
Parametrii de lucru utilizati in cazul folosirii matritei de laborator:
- presiune: 115 120 bar;
- temperatura matritei cca. 25 C;
- temperatura componentelor polimerice : 21C
Suporturile fibroase au fost stantate la dimensiunile matritelor utilizate. Apoi, suporturile
fibroase au fost conditionate timp de 10 minute la 110C intr-o etuva de laborator cu circulatie
fortata de aer pentru a ajunge la o umiditate constanta de 5,5 6,5%. In continuare, suporturile
fibroase au fost impregnate timp de maxim 5 secunde, in mod manual, pe ambele parti, cu
amestecul polimeric reactiv, dozat corespunzator esantionului de laborator si introduse in matritele
respective. Dupa aproximativ 20 minute se demuleaza esantionul respectiv, procedeu prezentat in
figurile de mai jos:
73
PROGRAMUL CEEX
Produsul rezultat biocompozite polimerice - este prezentat in figura de mai jos
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
Technical Textils International, June 2000 pg. 24-27.

Composites International, nr. 46, 2001 pg. 64-65.
CHIP, mai 2000 pg. 36-38.
Ingenieur de lAutomobile, martie 2000 pg. 66-67.
Daimler Benz Environmental Report, in Projects, Ecological Product Design, Natural
Fibres in Vehicle Design.
6. Plastics Technology, octombrie 1999, The New Fashion in Automotive Plastics
7. Pelzner D., The Market for Polyurethanes: Capacities Consumption Forecasts,
Conference Papers, 1997
8. Uhlig K., The Development of Polyurethanes, 1998
9. Uhlig K., Polyurethane/ Polyurethan Chemie, Messebericht K`86 Kunstoffe 77, 1987
10. Uhlig K., Polyurethane/ Polyurethan Chemie, Messebericht K`89 Kunstoffe 80 ,1990
11. Oertel G. Polyurethane Handbook, Gardner Publications, Inc., Cincinnati, Ohio, USA,
1993
12. Grigat E., Dieterich D., Chemical Principles of Polyurethane, 1995
13. Dieterich D., Methoden der Organ. Chemie, Stuttgart, New York, 1987
14. Schauerte K., Gupta P., Polyols, New York , 1995
15. Schauerte K., Sundermann R., Isocyanates, New York , 1995
74
PROGRAMUL CEEX
PANOU FONOABSORBANT SI FONOIZOLANT

MODULAR PENTRU BARIERE DE ZGOMOT
Contract CEEX nr.:X2CO8/2006
Coordonator: Ing. Constantin Pascu
Parteneri: Ing. Gheorghe Badea , Drd.Ing. Ioan Lepadatu, S.L.Dr.Ing.C. Daniel Comeaga
1. GENERALITATI
La nivel mondial problema protectiei populatiei impotriva zgomotolui este foarte importanta
si este tratata cu mare responsabilitate de autoritati, cea mai eficienta masura adoptata fiind aceea de
amplasare a unor bariere de zgomot in zonele intens poluate fonic.
Prin aderarea la UE, Romania a trebuit sa-si adapteze legislatia in domeniu la cea europeana,
primul pas in aceasta directie fiind intocmirea hartilor de zgomot. Urmatoarele etape sunt cele de
identificare a zonelor necesar a fi protejate si apoi de aplicare a masurilor de diminuare a
zgomotului in zonele respective.
Pentru combaterea zgomotului generat de trafic exista trei mari directii de actionare: asupra
sursei, asupra receptorului sau la nivelul caii de propagare. Din diverse motive (costuri, tehnologie)
cea mai avantajoasa metoda de diminuare a zgomotului generat de trafic este actionarea la nivelul
caii de propagare, prin instalarea barierelor de zgomot
Principalul scop al barierelor de zgomot este acela de a ecrana zgomotul excesiv generat de
trafic. Termenii de bariera de zgomot si panou fonoizolant sunt utilizati de obicei ca termeni care
semnifica acelasi lucru. Din punct de vedere tehnic insa, bariera de zgomot este termenul care se
refera la orice obiect, structura sau constructie care blocheaza, previne sau diminueaza nivelul unei
surse de zgomot, in timp ce panoul fonoizolant se refera la un anumit tip de bariera de zgomot si
este de fapt un perete realizat din beton, blocuri din material plastic, lemn, metal sau alte materiale.
2. CONCEPTUL DE PANOU FONOIZOLANT SI FONOABSORBANT
Pentru a diminua zgomotul, intre sursa si receptor se interpune un obstacol care prin absortie,
reflexie , difractie reduce nivelul zgomotului ajuns la receptor. Diminuarea zgomotului din trafic se
face prin montarea unor astfel de obstacole denumite in general bariere de zgomot. Panourile
fonoabsorbante sunt elemente ale barierelor de zgomot, prin imbinarea mai multor panouri
obtinandu-se o bariera de zgomot. Performantele barierelor pot fi influentate de material,
dimensiuni si forme.
Drumul drept intre sursa si receptor este intrerupt de bariera. In functie de tipul de material si
de suprafata acesteia, o parte din energia zgomotului original este reflectata si disipata inspre sursa.
Numai o parte din energie este absorbita de material, restul va fi transmisa prin bariera sau va fi
transmisa prin difractie de marginea superioara a acesteia.
Fig 2.1
75
PROGRAMUL CEEX
Calea de transmitere a zgomotului nu este numai cea directa. Unda care are directia spre
marginea superioara a barierei este transmisa prin difractie catre receptor.Acest fenomen se
manifesta si ca o pierdere de energie a zgomotului.
Zgomotul va fi transmis, totusi, spre receptor cu o anumita pierdere din energia acustica
initiala (o parte fiind redirectionata si convertita in caldura). Raportul dintre energiile zgomotului
din fata si din spatele barierei, exprimata in decibeli, se numeste pierdere de transmisie TL
(Transmission Loss). Acest raport depinde de materialele din care este realizata bariera (in special
de greutatea acestuia) si de spectrul de frecventa al zgomotului.
Fig.2.2
Din punct de vedere conceptual, putem defini un panou fonoizolant ca fiind un obstacol
amplasat intre sursa si receptor (pe calea de transmisie a zgomotului) si care prin reflexie, difractie
si/sau absortie diminueaza nivelul de zgomot. Prin imbinarea mai multor panouri fonoizolante se
obtine o bariera de zgomot.
3. CARACTERISTICI TEHNICO FUNCTIONALE ALE PANOURILOR
FONOIZOLANTE SI FONOIZOLANTE EXISTENTE LA NIVEL MONDIAL
Din studiile si analizele efectuate rezulta ca din punct de vedere constructiv si functional
panourile fonoizolante existente la nivel mondial se prezinta astfel:
- Materiale: beton, beton armat; beton cu fibra de lemn; aluminiu; PVC; otel; tabla zincata; tabla
galvanizata (ceramic sau emailata), asemanator cu tigla; lemn acoperit cu straturi de metal
galvanizat; caramida.
- Reducerea zgomotului: 5 12 dB (A) , in mod exceptional 25 dB (A)
- Coeficient de absortie : 0,20 1,0
- Dimensiuni: lungime: 2 4,5 m; inaltime: 1,8 4m ;
grosime, mm: 0,650,95-otel; 812-polycarbonat;1,56,5-aluminiu;100 50 - beton
- Nivele de zgomot admisibile:
Romania : 50 dB (A) - la 2 m de peretele exterior, dar sunt zone mici in care se accepta pana la
90 dB (A) pasaje cu lungimea L > 200m ;
SUA : difera de la stat la stat , intre 65 75 dB (A) ;
Europa : 70 dB(A), dar sunt tari mai protectioniste-tarile scandinave cu 60 dB (A) iar Germania
are zone mari (cartiere rezidentiale ) cu limite de 55 dB (A)
Hong Kong : 70 dB (A)
4. MODEL DE REFERINTA PENTRU PANOU FONOABSORBANT SI FONOIZOLANT
Panourile fonoizolante trebuie proiectate pentru fiecare locatie in parte, ele neputand atinge
aceleasi performante in conditii diferite de trafic si amplasament. In consecinta, este necesar un
model de referinta si functie de necesitatile amplasamentului sa se modifice anumite elemente
(grosime si compozitie straturi, dimensiuni segmente de anvelope) astfel incat sa se obtina
performantele in exploatare maxime.
76
PROGRAMUL CEEX
In urma analizarii situatiei existente la nivel mondial in ce priveste executia panourilor fonoabsorbante
si fonoizolante a rezultat ca produsele existente difera din punct de vedere constructiv , dar in privinta
caracteristicilor functionale sunt apropiate ca performante, iar utilizarea lor conduce la o diminuare a
zgomotului corespunzatoare incadrarii in limitele impuse de legislatia in vigoare din tara respectiva.
Pornind de la aceste constatari, ne-am propus realizarea unui nou produs care sa atinga
aceleasi performante in exploatare ca si produsele similare existente pe piata mondiala, dar care sa
se bazeze pe o solutie constructiva originala : realizarea straturilor fonoabsorbante din deseuri de
anvelope auto uzate, de diverse dimensiuni, in amestec cu nisip.
Parametri functionali propusi
- coeficientul de transmitere a sunetului (STC) 25 .... 35 db ;
- coeficientului de absorbtie al zgomotului 0.85......1,0 ;
- reducere cu minim 5dB a zgomotului la nivelul receptorilor;
Din punct de vedere dimensional, tinand cont de dimensiunile practicate la nivel mondial
pentru un tronson de bariera de zgomot, s-a optat pentru o suprafata de expunere ce este utilizata de
majoritatea producatorilor si anume 6 m 2 : 3m lungime X 2m inaltime.
In ceea ce priveste structura panoului, s-a adoptat o solutie originala ce presupune realizarea a
trei straturi succesive ce trebuiesc strabatute de undele sonore, fiecare avand dimensiuni si structuri
diferite, compozitia acestor straturi fiind:
- primul strat, cel dinspre sursa, din deseuri maruntite obtinute din anvelope uzate, in
diferite dimensiuni ale granulelor, in amestec cu nisip;
- stratul intermediar din aer;
- ultimul strat, dinspre receptor, din jumatati de anvelope uzate asezate una peste alta,
cu cavitatea dispusa spre sursa;
- fata panoului dinspre sursa si separarea straturilor se realizeaza cu tabla perforata cu
gauri 3, iar restul fetelor panoului din tabla neperforata.
Fig. 4.1
Avand in vedere faptul ca panoul odata montat in tronson nu se mai demonteaza si tinand cont
de pretul de cost mai scazut, s-a optat pentru varianta nedemontabila pentru scheletul metalic.
Cadrul va fi, drept urmare, constructie sudata, din cornier, iar peretii din tabla, atat pentru exterior,
cat si pentru separarea straturilor, se sudeaza in puncte pe acesta. Tinand cont de faptul ca primul
strat are in componenta si nisip iar peretii sunt perforati, pe peretii interiori ai stratului se aplica o
folie din fibra de sticla.
In ceea ce priveste calculul de dimensionare, pentru primele doua straturi se poate calcula
latimea acestora functie de frecventa majoritara din spectrul de frecventa al zgomotului, ce trebuie
diminuata.
Referitor la al treilea strat, compus din sectoare de anvelopa, nu exista posibilitatea calculului
teoretic al grosimii optime, intrucat urmarim ca fiecare segment sa joace rolul de camera
rezonatoare. In consecinta, se va utiliza, intr-o prima etapa, un panou care sa ofere posibilitatea
77
PROGRAMUL CEEX
modificarii latimii ultimului strat astfel incat in etapa de experimentari sa se poata stabili latimea
pentru care parametrii acustici sa fie maximi.
In urma calculului greutatii unui astfel de tronson, in structura propusa si cu dimensiunea de
3m x 2m x 0,5m, a rezultat o grutate de 2.100 kg ceeace reprezinta un mare inconvenient. Pentru a
usura manipulare si montajul acestor produse s-a optat pentru divizarea unui tronson in 6 panouri
cu dimensiunea de 1m x 1m x 0.5 m, greutatea / panou rezultata fiind de 350 kg.
Fig.4.2
Panourile se sprijina pe un soclu de beton, necesar atat pentru sustinerea greutatii panourilor
cat si pentru mentinerea constanta a inaltimii tronsoanelor.
Delimitarea tronsoanelor in cadrul barierei de zgomot se face cu ajutorul unor montanti din
profile I, IPE 550 (furnizor - Metal Trade Impex), care se incastreaza in soclul de beton mentionat.
5. CONCLUZII
Avand in vedere ca integrarea Romaniei in UE impune respectarea unor reglementari
europene referitoare la diminuarea impactului nociv al factorilor de mediu asupra sanatatii
populatiei, este obligatorie adoptarea urgenta a unor masuri de diminuare a zgomotului in zonele
intens populate si unde limita legala este cu mult depasita.
In momentul de fata exista multe zone poluate fonic, sa amintim numai zonele urbane
strabatute de caile ferate si a celor din vecinatatea depourilor, stiut fiind faptul ca poluarea fonica
produsa de trenurile in miscare si in special la trecerea peste macaze este foarte mare. Daca mai
luam in considerare si faptul ca exista sau se vor construi pasaje subterane sau aeriene in
principalele orase, iar constructia de autostrazi este in plina expansiune, consideram ca utilizarea
panourilor fonoabsorbante in scopul diminuarii zgomotului va cunoaste o dezvoltare rapida.
Drept urmare, cererea acestor tipuri de produse va fi semnificativa si, in contextul in care nu
exista un producator intern al acestora, consideram ca introducerea in fabricatie si utilizarea pe piata
interna a produsului nostru are mari sanse de reusita. Referitor la posibilii beneficiari ai produsului ,
mentionam ca partenerul nostru UPB CCDM a participat la intocmirea hartilor de zgomot pentru
Romania prilej cu care, in urma discutiilor purtate, reprezentantii SNCFR si-au exprimat deja
interesul pentru utilizarea de panouri fonoabsorbante in zonele urbane intens populate strabatute de
calea ferata, in care poluarea fonica depaseste pragurile normale.
Mai trebuie mentionat faptul ca prin folosirea anvelopelor auto uzate ca parte principala a
structurii fonoabsorbante si fonoizolante se actioneaza in domeniul protectiei mediului intrucat
produsul este nepoluant, oferind si o utilizare a unor deseuri greu reciclabile, fara a recurge la o
tehnologie poluanta.
78
PROGRAMUL CEEX
SISTEM DUAL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI

ALTERNATIVI PENTRU ECOLOGIZAREA
MOTOARELOR DIESEL DE AUTOMOBIL
Coordonator: prof.dr.ing. Constantin Pana - Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Parteneri:
- ing. Petre Despa SC MASTER SA Bucuresti
- ing. Florin Bujgoi SC MASTERTUNER Bucuresti
1. Introducere
Proiectul vizeaza ecologizarea transportului de suprafata prin utilizarea unor combustibili
alternativi.
Inasprirea continua a legislatiei interne si internationale privind normele de emisii poluante la
motoarele diesel, in special emisia de NOx si continutul de particule, a impus efectuarea unor studii
privind utilizarea unor combustibili alternativi. Dintre combustibilii alternativi gazosi, Gazul Petrolier
Lichefiat GPL, are cele mai promitatoare perspective de utilizare datorita in primul rind existentei
infrastructurii de distributie creata pentru alimentarea automobilelor echipate cu motoare cu aprindere prin
scinteie si in al doilea rind datorita masei sale moleculare mici si presiunii inalte de vaporizare, ceea ce
asigura omogenitatea amestecurilor aer-combustibil in faza arderii. Astfel se poate asigura functionarea
motorului diesel de automobil cu emisii joase de funingine si CO2, la aceleasi performante energetice cu
ale motorului standard.
GPL este pe locul al treilea intre combustibilii folositi de motorul cu ardere interna.
Procedeul propus pentru alimentarea motorului cu aprindere prin comprimare cu GPL
este procedeul diesel-gaz. Prin acest procedeu, se prognozeaza ca emisiile de oxizi de azot
NOx scad cu 15-40%, cele de hidrocarburi nearse HC cu 30-60%, iar emisiile de particule
aproape daca sunt sesizabile, in timp ce emisia de CO2 se situeaza la nivelul celei rezultate in
urma alimentarii motorului diesel cu motorina. Necontinnd sulf, GPL este un combustibil
care protejeaza filtrul de particule si, implicit, mediul inconjurator.
2. Modelarea proceselor din cilindrul motorului
Prin modelarea proceselor care stau la baza functionarii motoarelor cu ardere interna pot fi
prestabilite performantele de putere si economicitate la diferite regimuri de functionare. Pentru
determinarea performantelor de putere si economicitate ale motorului s-a conceput un model fizicomatematic de simulare a proceselor din cilindrul motorului diesel alimentat cu motorina si GPL prin
metoda diesel-gaz. Modelul de simulare ia in considerare si efectul racirii produs de vaporizarea
motorinei, evidentiind influenta acestui parametru asupra intarzierii la autoaprindere, in conditiile in
care GPL este injectat in timpul admisiei, in cilindrul motorului formandu-se un amestec omogen
aer GPL. Arderea este tratata diferit pentru cei doi combustibili. Arderea celor doi combustibili
este simulata dupa o lege de ardere de tip Vibe. Acest model de calcul a fost aplicat la un motor cu
aprindere prin comprimare cu injectie directa, supraalimentat, cu cilindreea totala Vt=1,461 litri,
patru cilindri, (S/D=80,5/76) turatia de putere maxima n=3900 rot/min, raportul de comprimare
=18,25. Avansul de injectie al motorinei a fost mentinut constant. Pe masura ce se mareste doza de
GPL pe ciclu, se reduce corespunzator doza de motorina, iar coeficientul de exces de aer s-a
79
PROGRAMUL CEEX
micsorat pentru refacerea puterii motorului. Pe baza modelarii efectuate a fost determinata variatia
presiunii din cilindrul cu unghiul rotatie arbore cotit (fig.2.1), variatia vitezei maxime de crestere
a presiunii in timpul arderii (dp/d )max = f(xc), a presiunii medii indicate pi (fig.2.2), a temperaturii
maxime Tmax, a presiunii maxime pmax si a consumului specific indicat ci cu doza de GPL xc.
120
xc=0,5
100
70% sarcin
3900 rpm
xc=0,7
80
p [bar]
xc=0
60
40
20
0
300
320
340
360
380
400
420
440
[ RAC]
o
Fig.2.1 Variatia presiunii din cilindrul motorului diesel alimentat cu

diferite procente de GPL
11.2
70% sarcin
pi [bar]
11
10.8
XC=0
XC=0.5
XC=0.7
10.6
10.4
2000
2500
3000
3500
4000
n [rpm]
Fig.2.2 Variatia presiunii medii indicate cu turatia si procentul xc de GPL
Prin utilizarea modelului fizico-matematic si a programului de calcul s-au simulat diverse

regimuri de functionare atat la sarcina totala cat si la sarcini partiale (frecvent utilizate in exploatare
40% si 70%) si la diverse turatii pe tot domeniul de functionare a motorului. Procentul de
inlocuire a motorinei cu GPL este limitat la 70% pentru a limita presiunea maxima a gazelor pe
ciclu si viteza de crestere a presiunii in vederea evitarii amplificarii zgomotului de ardere.
La cresterea dozei de GPL se constata cresterea presiunii maxime si a vitezei maxime de
crestere a presiunii in timpul arderii, fara ca nivelul lor sa atinga valori ce ar periclita securitatea
motorului. De asemenea se constata o crestere moderata a presiunii medii indicate, modelarea
efectuata confirmand posibilitatea conservarii puterii motorului.
Rezultatele modelarii proceselor termo-gazodinamice din cilindrul motorului alimentat in sistem
dual cu motorina si GPL au permis efectuarea calculului echipamentului de injectie a GPL in poarta
supapei de admisie. Dimensiunile fundamentale ale injectorului au fost determinate in doua variante
80
PROGRAMUL CEEX
constructive definite de diametrul injectorului si inaltimea de ridicare a acului injectorului. Durata injectiei
GPL este definita de doza ciclica de GPL si presiunea de injectie. Analiza rezultatelor obtinute in urma
calculului privind transferul de caldura si pierderile de presiune prin vaporizatorul de GPL arata ca sunt
satisfacute conditiile optime de asigurare a curgerii GPL in faza gazoasa spre galeria de admisie a
motorului cu alimentare duala. Solutia de interfatare a unitatilor de comanda a motorului alimentat in
sistem dual propusa, permite controlul electronic al functionarii.
3. Realizare echipament de injectie GPL pentru motor diesel model experimental
Pentru utilizarea GPL la motorul diesel, solutie considerata o perspectiva imediata, de o
mare oportunitate pentru cresterea economicitatii si reducerea nivelului de emisii poluante, s-a
impus reproiecterea instalatiei de alimentare a motorului, avind in vedere diferentele dintre
proprietatile acestuia si combustibilul clasic-motorina si procedeul de alimentare. In figura 3.1 este
prezentata schema de alimentare a motorului experimental dual diesel-gaz.
Fig.3.1 Schema de alimentare a motorului experimental dual diesel-gaz:

1-Motor; 2-Injector comanda electronica; 3-Rampa inalta presiune; 4-Senzor presiune; 5-Pompa inalta
presiune; 6-Baterie injectoare GPL; 7-Chiulasa; 8-Filtru; 9-Pompa alimentare; 10-Supapa de reglare a
presiunii; 11-Senzor de temperatura; 12-Unitate comanda diesel; 13-Rezervor combustibil diesel; 14Regulator-vaporizator; 15-Rezervor GPL; 16- Unitate comanda GPL
Instalatia de alimentare cu GPL a fost testata pe un stand realizat in laboratoarele catedrei.

Simularea functionarii echipamentului de alimentare cu GPL pe stand a urmarit stabilirea
functionalitatii i stabilirea reglajelor necesare modificarii debitului de GPL injectat la diferite
sarcini ale motorului pe tot domeniul de turatii ale acestuia. In acest scop a fost conceput si realizat
un stand experimental, la care s-a utilizat ca fluid de lucru aerul furnizat de un compresor. Debitele
de aer au fost convertite in debite GPL.
Pentru efectuarea simularii echipamentului de alimentare cu GPL s-a utilizat o unitate de
control tip UNICHIP cu ajutorul careia au fost simulate diferite conditii de lucru reale pentru
echipamentul de injectie, la diferite durate de deschidere a supapei injectorului (pana la 50% din
durata maxima de deschidere), la diferite regimuri de turatii si la diferite presiuni de lucru.
81
PROGRAMUL CEEX
Generatorul de impulsuri utilizat a simulat senzorul de turatii montat pe volantul motorului,

iar frecventa acestor impulsuri a fost modificata pe o plaja de la 25 pana la 66 Hz, simulandu-se
astfel regimurile de turatie ale motorului alese intre 2100 si 3960 rot/min.
Impulsurile produse de generator au fost transmise la unitatea electronica de comanda si
control a blocului de injectoare.
Frecventa impulsurilor generate a fost modificata cu ajutorul programului de comanda
instalat pe un calculator PC, program cu ajutorul caruia a putut fi modificata si durata de deschidere
a injectoarelor.
In urma simularii functionarii echipamentului de injectie GPL, se pot trage urmatoarele
concluzii:
1.Investigaiile experimentale efectuate au confirmat funcionalitatea sistemului de
alimentare cu GPL a motorului
2.Echipamentul realizat poate asigura alimentarea cu GPL a motorului in diferite doze
cerute de regimul de functionare a motorului
3.Investigatiile experimentale ale motorului pe stand vor utiliza informatiile obtinute prin
modelarea proceselor din cilindrul motorului si prin simularea functionarii echipamentului
de injectie GPL.
Au fost elaborate si tehnologiile de adaptare a motorului DACIA LOGAN 1.5dci la
functionarea lui in sistem dual de alimentare cu GPL.
4. Bibliografie
1. M.G. Popa, N. Negurescu, C. Pana Motoare Diesel. Procese Vol 1,2, Editura MATRIXROM,
Bucuresti, 2003
2. Niculae Negurescu, Constantin Pana, Marcel Ginu Popa, Alexandru Racovitza, Petre Despa,
2002 Research on LPG fuelling diesel engine The National Conference with
International Participation Automobile, Environment and Agricultural Machinery CLUJNAPOCA, October, 2002, (lucrare in plen), vol.II, pp41-48, ISBN 973-8335-60-4, ISBN
973-8335-62-0
3. Niculae Negurescu, Constantin Pana, Marcel Ginu Popa, Alexandru Racovitza, Alexandru
Cernat, Gabriel Boboc Performance of a diesel engine fueled by LPG 5th International
Colloquium FUELS, January 12-13, 2005, Ostfildern, Technische Akademie Esslingen,
Germany, PROCEEDINGS 2005, pp. 143-148, ISBN Nr.3-924813-59-00.
4. Niculae Negurescu, Marcel Ginu Popa, Constantin Pana, Alexandru Racovitza Ecologizarea
motorului diesel prin utilizarea GPL Simpozionul OMUL SI MEDIUL, editia a II-a in
cadrul ZILELOR ACADEMICE TIMISENE, editia a VIII-a, 22-23 mai, 2003, TIMISOARA,
CD-ISBN 973-585-999-8
5. Marcel Ginu Popa, Constantin Pana, Niculae Negurescu, Alexandru Racovitza An investigation
of the LPG fuelled diesel engine The 7th International Conference FUEL ECONOMY,
SAFETY and REABILITY of MOTOR VEHICLES, Bucharest May 8-9, 2003, (lucrare in plen),
vol.I, pp. 11-22, ISBN 973-8449-12-X, ISBN 973-8449-10-3.
6. Constantin Pana, Niculae Negurescu, Marcel Ginu Popa, Alexandru Racovitza Performances of
LPG Fuelled Diesel Engine using DMI Method 4th International Colloquium FUELS, January
15-16, 2003, Ostfildern, Technische Akademie Esslingen, Germany, pp. 451-460, ISBN 3924813-51-5
7. M. Nagi Schimbatoare de caldura din aluminiu Editura MIRTON, Timisoara, 1997
8. A. Leca, I. Prisecaru Proprietati termofizice si termodinamice vol 1,2,3, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1994
82
PROGRAMUL CEEX
MODELE SI METODE NUMERICE AVANSATE IN

INGINERIA NAVELOR DE TRANSPORT GAZE
LICHEFIATE
Coordonator
C. St. Ing. Alexandru COBZARU, S.C. ICEPRONAV S.A. Galati

C. St. Ing. Gelu ALEXANDRU, S.C. ICEPRONAV S.A. Galati
Prof. Dr. Ing. Adrian LUNGU, Universitatea Dunarea de Jos Galati
Prof. Dr. Ing. Leonard DOMNISORU, Universitatea Dunarea de Jos Galati
Parteneri
INTRODUCERE
Bancul de proba al complexului de metode si modele de optimizare si simulare numerica dezvoltate
in cadrul Proiectului CEEX X2C16 s-a dezvoltat prin elaborarea la ICEPRONAV Galati a doua
proiecte preliminare de nave reprezentative pentru acest tip de nave, ambele folosind arhitectura
eficienta a magaziilor tancuri prismatice si strategia de mentinere a temeperaturii coborite a marfii
prin fierberea si evaporarea controlata. In Figura 1 sunt prezentate arhitecturile moderne proiectate
pentru aceste nave pentru care s-au elaborat la coordonatorul ICEPRONAV planurile de forme ale
navelor. In tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale acestor nave.
Figura 1. Arhitecturile navelor LPG 10000 m3 si LNG 150000 m3

Caracteristica
Simbol UM
LPG 10000 m3 LNG 150000 m3
Lungimea la plutire
LWL
[m]
125.360
285.478
Lungimea intre perpendiculare
LPP
[m]
117.900
276.000
Latimea
B
[m]
20.50
43.30
Pescajul
T
[m]
7.64
11.80
Deplasamentul
DISP
[t]
13195.70
105879.13
Suprafata udata
S
[m2]
3273.62
14520.48
Coeficientul bloc
CB
[-]
0.6972
0.7325
Viteza de serviciu
VS
[kn]
16.0
20.0
Tabelul 1. Caracteristicile navelor in studiu
In primele doua etape au fost formulate bazele teoretice, matematice si algoritmice ale programelor
de simulare numerica a problemelor hidrodinamice prezentate de navele LNG/LPG inrudite prin
complexitatile ridicate de nivele inalte de turbulenta si suprafete libere complexe. Acestea primesc
in fazele curent in executie implementari in programe de simulare numerica care vor fi finalizate si
83
PROGRAMUL CEEX
validate in etapa finala a proiectului. In continuare sunt prezentate primele rezultate numerice
concrete obtinute - fructificari ale performantelor modelelor alese.
OPTIMIZAREA NUMERICA A FORMELOR NAVELOR LPG/LNG
Metoda de optimizare de tip SQP (Sequential Quadratic Programming) dezvoltata in colaborare de
parteneri intr-un sistem CAD-CAM integrat este pe larg descrisa in (1) si (2). Functia obiectiv
Rezistenta la inaintare a navei poate fi investigata atit prin metode de simulare numerica potentiale,
cit si, in apropierea optimului, prin metode de simulare numerica vascoase. In continuare se prezinta
particularitatile aplicarii acesteia in cazurile practice ale celor doua nave.
In cadrul lucrarilor de optimizare a formelor navei LPG 10000 m3 a fost abordata problema
dimensiunilor domeniului de calcul optim pentru a asigura atit precizia estimarii functiei obiectiv cit
si eficienta utilizarii resurselor de calcul. S-au efectuat in acest scop nu mai putin de 48 de simulari
numerice in care s-au analizat sistematic extinderea domeniului de calcul atit pe directia curgerii,
deopotriva in amonte si in aval, cit si pe directia transversala curgerii. De asemenea a fost analizata
influenta finetei discretizarilor, in final stabilindu-se dimensiuni de lucru ale domeniului de calcul
care au permis cresterea numarului de iteratii disponibile pentru un caz de optimizare in conditiile
acelorasi resurse de calcul. Pentru cazul practic al navei LPG de 10000 m3 proiectul initial al
carenei nu a primit modificari semnificative in urma aplicarii metodei de optimizare.
Folosind rezultatele gasite in studiul anterior, versiunea initiala a carenei navei LNG 150000 m3 a
evoluat rapid prin metoda de optimizare in doi pasi cu estimarea functiei obiectiv prin metode
potentiale spre versiunile prezentate in Figura 2.
Cimpuri de presiune pentru variantele carenei

1000*Cw
0.70
Hull 1
Hull 2
Hull 3
0.65
0.60
0.55
Geometriile variantelor prova
0.50
18.0
19.0
20.0
21.0
Speed [Knot] 22.0
Coeficientii rezistentei de val

Figura 2. Rezultatele optimizarii prin simulari numerice potentiale
Restrictiile impuse in metoda au facut ca modificarile sa apara numai in regiunea prova, obtininduse in final o reducere importanta de cca. 7% a rezistentei de val. In Tabelul 2 este prezentata
evolutia coeficientului rezistentei de val. Metoda de optimizare semnaland proximitatea optimului
84
PROGRAMUL CEEX
s-a trecut la analiza detaliata a curgerii vascoase la viteza de serviciu de 20 de noduri cu suprafata
libera in jurul corpului optimizat, pentru care s-a discretizat domeniul de calcul intr-un numar de
aproximativ 2 milioane de noduri. Liniile de grila au fost concentrate in proximitatea corpului navei
pe directie normala la acesta, si in zona extremitatilor navei pe directie longitudinala. In Fig. 3.a
este prezentata topologia suprafetei libere la prova navei determinata prin calculul vascos la viteza
de serviciu. Se remarca faptul ca prima creasta de val inregistreaza deja o abatere semnificativa a
geometriei de la cea a unei functii periodice, fapt care sugereaza iminenta spargerii valului.
Cw
Versiune Initiala
Pas 1 Optimizare
Pas 2 Optimizare
-3
-3
0.5869 10
0.5808 10
0.5448 10-3
Tabelul 2. Evolutia coeficientului rezistentei de val
a. Topologia suprafetei libere

b. Linii de curent in zona pupa
Figura 3. Rezultatele simularilor numerice viscoase
Daca din punct de vedere al calculului potential, siajul in care va functiona propulsorul parea a fi
unul satisfacator, calculul vascos a pus in evidenta o zona in care gradientii principalilor parametri
hidrodinamici prezinta valori semnificative, premisa favorabila pentru aparitia desprinderii liniilor
de curent de pe corpul navei. Acest fapt este confirmat de Fig.3.b.
CONCLUZII
In prezent la ICEPRONAV Galati se afla in stadii avansate de finalizare pachete de incercari
experimentale, incluzind masuratori de rezistenta la inaintare si performante de autopropulsie,
masuratori de siaj nominal in discul elicei, probe de linii de curent, si experimente de cavitatie.
Rezultatele preliminare ale incercarilor experimentale confirma validitatea metodelor optimizarii
formelor navei. In special sunt confirmate performantele de rezistenta la inaintare optime ale navei
LNG de 150000 m3, rezultate prin micsorarea cu 7% a coeficientului rezistentei de val. In ce
priveste efectele negative depistate prin simularile numerice viscoase in zona pupa acestea sunt
partial confirmate prin cimpul de siaj masurat in bazin, verdictul final urmind a fi dat de rezultatele
probelor de linii de curent. Efectele acestora urmeaza a fi cuantificate in urma experimentelor de
cavitatie si presiuni induse cu elicea proiectata, rezultatele preliminare ale experimentelor de
cavitatie pentru nava LPG 10000 m3 relevind in conditii asemenatoare de siaj nefavorabil efecte
neglijabile obtinute prin proiectarea unei elice optime.
Fenomene de cavitatie ca cel din Figura 6 care confirma neuniformitatea siajului au putut fi
observate numai in conditii off-design care pot fi intilnite in fazele de accelerare a navei in timp ce
la punctul de functionare proiectat in serviciu fenomenele de cavitatie nu si-au facut aparitia.
In consecinta se estimeaza ca cele doua nave in studiu vor putea sta in final la baza unor proiecte
comerciale de inalte performante hidrodinamice de propulsie si structurale, in baza rezultatelor
preliminare ale analizelor de element finit ale rezistentei corpului (vezi fig. 7) - ca rezultate
secundare dar concrete si direct aplicabile prin transfer tehnologic ale Proiectului CEEX X2C16.
85
PROGRAMUL CEEX
Figura 4. Incercari experimentale de rezistenta pentru nava LPG clasa 10000m3.

Campul de siaj axial in discul elicei la viteza de serviciu VS = 16 kn.
Figura 5. Incercari experimentale de rezistenta pentru nava LNG clasa 150000m3.

Campul de siaj axial in discul elicei la viteza de serviciu VS = 20 kn.
Figura 6.
Fenomene de cavitatie la
nava LPG 10000m3, conditie
off-design
Figura 7. Model 3D-FEM nava LPG
BIBLIOGRAFIE
1. Raport de Cercetare Metode avansate de optimizare numerica a formelor navei prin metode
CFD. Optimizarea hidrodinamica a formelor navei tip LPG 10000, ICEPRONAV Galati si
Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Proiect CEEX nr. X2C16 Etapa 1, Noiembrie
2006.
2. Raport de Cercetare Dezvoltari ale metodei de optimizare numerica a formelor navei prin
metode CFD. Optimizarea hidrodinamica a formelor navei tip LNG 150000, ICEPRONAV
Galati si Universitatea Dunarea de Jos Galati, Proiect CEEX nr. X2C16 Etapa 2, Iunie
2007.
86
PROGRAMUL CEEX
AMBARCATIUNE ELECTRICA BAZATA PE RESURSE

REGENERABILE
Coordonator - Sergiu Nicolaie (INCDIE ICPE-CA), Gheorghe Dinu (SC INCERTRANS SA), Codin
Isbasoiu (UPB), Mihaela Chefneaux (SC ICPE-SA), Gheorghe Samoilescu (ANMB), Mihail Rus (AFDJ RA
GALATI)
Abstract: One presents the studied environmental friendly bout, to be utilized in the biosphere reservation
Romanian Danube Delta, which use for its propulsion only electric energy, converted from the renewable
energy sources as: solar radiation and kinetic, river and wind energies.
1. IMPORTANA AMBARCAIUNILOR PRIETENOASE MEDIULUI
Ambarcatiunea ecologica tip catamaran (fig.1 si fig.2), cu propulsie electrica, a fost
realizata in cadrul proiectului AMTRANS CEEX nr. X2C17 in faza de model experimental, in
scopul de a demonstra fezabilitatera introducerii unui sistem de transport ecologic, pentru
eliminarea consumului de carburanti bazati pe combustibili fosili, din rezervatiile naturale si
arealele protejate (ex: canalele si bratele Deltei Dunarii, precum si pe senalul navigabil al Luncii
Dunarii). In acest sens, ambarcatiunea foloseste pentru propulsia electrica, conversia energetica din
resurse regenerabile. S-a avut in vedere atat deja clasica conversie a energiei solare in energie
electrica (prin intermediul panourilor fotovoltaice) cat si mai ales conversia energiei cinetice de
curgere a fluviilor, in energie electrica, avand in vedere ca ambarcatiunea a fost proiectata si pentru
navigarea pe canalele Deltei Dunarii, unde exista un curent de curgere (solutie brevetabila, cu un
vadit caracter de noutate pe plan mondial).
Astfel ambarcatiunea are prevazuta la prova in sectiunea dintre cele doua corpuri plutitoare ale
catamaranului cu o grinda de rezistenta care sustine un sistem glisant cu microhidrogenerator electric ,
acesta avand doua pozitii. O pozitie rezulta prin coborarea acestuia in apa (cu ajutorul unui troliu montat
pe puntea ambarcatiunii) pentru a produce energie electrica, atata timp cat ambarcatiunea este ancorata in
contra curent pe cursul de apa. A doua pozitie se refera la ridicarea ansamblului generator electric plus
turbina, cu ajutorul aceluiasi troliu, la nivelul puntii (in afara apei), atat timp cat ambarcatiunea
navigheaza, pentru a nu se induce o rezistenta la inaintare suplimentara.
Fig1.
Fig.2
Fig.1 - Ambarcatiunea tip catamaran, dupa finalizare ei
Fig.2. Ambarcatiunea tip catamaran in timpul probelor functionale asupra sistemelor si
subsistemelor acesteia, de pe lacul Mamaia (jud. Constanta)
87
PROGRAMUL CEEX
2. ASPECTE TEHNICE PRIVIND AMBARCATIUNEA

Ambarcatiunea este destinata deplasarilor in scop de agrement cat si pentru transport marfa,
pentru o sarcina maxima de incarcare suplimentara de 450 Kg (4 persoane plus bagaj).
Greutatea ambarcatiunii impreuna cu sistemele energetice de conversie (solar si hidraulic),
sistemul de propulsie electrica, sistemul de stocare a energiei electrice (doi acumulatori electrici),
sistem de guvernare ambarcatiune, impreuna cu subansamblele conexe este de cca. 600 Kg.
Propulsorul permite deplasarea ambarcaiunii o cu viteza maxima de 3 m/s, iar viteza de
croaziera de 1,8 m/s, ambele in cazul unei incarcari suplimentare de de 400 Kg.
Originalitatea solutiei alese rezulta, asa cum s-a aratat si mai sus, din alaturarea sistemului
de conversie solar /electric, celui de conversie hidraulic / electric, aplicabil pentru deplasarile
ambarcatiunii pe rauri si fluvii cu un curent de curgere substantial (1-3 m/s). Sistemul de conversie
hidraulic / electric are la baza un microhidrogenerator electric submersibil, care se pune in functiune
printr-un sistem de culisare ce permite imersia totala a acestuia, in perioadele cand ambarcatiunea
este ancorata in contracurent (element de originalitate pretabil brevetarii).
Enumeram subansamblele principale ale ambarcatiunii, cu urmatoarele caracteristici tehnice:
2.1 Corpul ambarcatiunii este de tip catamaran (lungime: 5m, latime 2,2 m), avand o rezistenta la
inaintare totala calculata de 380 N (subansamblu proiectat de catre ANMB si realizat integral in
cadrul proiectului de catre INCDIE ICPE-CA si INCERTRANS
2.2.Sistem de stocare a energiei electrice : 2 4 baterii, legate in diverse scheme de conexiuni
serie/paralel, fiecare la tensiunea de 12 V si capacitate 75 Ah (sistemul de stocare a energiei
electrice a fost achizitionat de catre INCDIE ICPE-CA).
2.3.Aspecte tehnice privind sistemul de propulsie electrica
Sistem de propulsie electrica, alcatuit din servomotor electric de curent alternativ (brasless), corp
transmisie miscare, elice propulsoare, actionare electrica de forta propulsor (convertizor electronicvariator de turatie, alimentat de la bateria de acumulatori electrici). Sistemul de propulsie, inclusiv
elicea de propulsie si corp transmisie a fost realizat in colaborare de catre ICPE-SA si UPB.
Tensiune motor electric: 24 V
Putere maxima motor electric : cca. 2,2 KW
Curent maxim absorbit: cca. 90 A
2.4. Aspecte tehnice privind sistemul de conversie a energiei solare in energie electrica
Sistem de conversie a energiei solare in energie electrica (trei panouri fotovoltaice tip USP 150,
legate in paralel) avand tensiune la borne: 24 Vc.c. si putere maxima: 450W.
La ieire panourile fotovoltaice sunt conectate la un controller electronic pentru stabilizarea la o
tensiune de 24 V, necesara incarcarii acumulatorilor si utilitatilor electrice ale ambarcatiunii
(sistem de conversie a energiei solare in energie electrica a fost realizat de catre INCDIE ICPE-CA,
sursa primara de energie (panourile fotovoltaice fiind achizitionate).
Caracteristicile unui panou fotovoltaic tip USP 150 sunt urmatoarele:putere maxima (W): 150;
curent scurt-circuit (A) : 4,98; tensiune circuit deschis (V): 42; I la Pmax (A) : 4,39; U la Pmax (V):
34,2; lungime (mm): 1600; latime (mm): 800; aria ( m2): 1,28; Unom (V) =24
2.5.Aspecte tehnice privind sistemul de conversie a energiei cinetice de curgere a cursurilor de apa,
in energie electrica.
Solutia tehnica aleasa reflecta experienta anterioara a ICPE-CA in domeniul convertoarelor
hidraulic electric submersibile si se refera la elemente de noutate atat asupra turbinei hidraulice
cat si la a generatorului electric submersibil.
Turbina hidraulica, a fost realizata in cadrul INCDIE ICPE-CA prin turnare dintr-un aliaj de
AlMnSi, in urma proiectarii dupa metoda proprie de extragere a puterii maxime dintr-un curent.
Chiar daca pe acest tip de turbina au fost obtinute rezultate notabile in anii trecuti (coeficient de
putere, Cp=0,54), extragerea puterii dintr-un curent aflat in curgere cu ajutorul unei turbine
88
PROGRAMUL CEEX
neintubate [1], 2]de aceasta data s-a folosit metoda intubarii turbinei pentru marirea densitatii de
putere [3], fig.3 si 4 .
Fig.3
Fig.4
Generatorul electric sincron trifazat este realizat cu excitatie prin magneti permanenti si poli
ghiara. Pentru pachetele de tole statorice cu crestaturi s-au folosit tole caracteristice alternatoarelor
auto. In figura 5 se prezinta solutia constructiva de principiu, iar in fig. 6 o vedere a generatorului.
Fig. 5
Fig.6
La ieire generatorul electric este cuplat un controller electronic pentru
redresarea si
stabilizarea curentului electric la o tensiune de 24 V, necesara
incarcarii acumulatorilor si
utilitatilor electrice ale ambarcatiunii (subansamblu proiectat si realizat integral de catre ICPE-CA).
Etansarea este realizata prin constructie inchisa, cu lagaruire interioara si trecere a arborelui de
antrenare cu inele de etansare. Indusul cu infasurare trifazata este stator, inductorul cu magneti permanenti
este rotor. Statorul incorporeaza trei subansamble pachet tole (cu crestaturi) de alternator auto, aliniate cu
distantoare intermediare si bobinate impreuna (bobinele traverseaza cele trei statoare). Rotorul este
alcatuit, corspunzator, din trei subansamble cu poli ghiara adaptate de la alternatorul auto, amplasate pe
arborele comun. Fluxul inductor de excitatie este realizat de magneti permanenti de mare energie (pe baza
de pamanturi rare, NdFeB sintetizati cu inductie remanenta Br 1T si permeabilitate relativa practic r =
1), cilindrici (inelari concentrici cu arborele), interpusi cate unul intre perechile de piese cu poli ghiara.
Experimentari efectuate asupra generatorului electric pe un banc de probe
Generatorul electric a fost experimentat pe un banc de probe fiind antrenat cu un motor de
curent continuu cu rotor disc tarat, de putere potrivita.
Incarcarea echilibrata pe cele trei faze s-a realizat prin interpunerea unui redresor trifazat in
punte cu sase diode si conectarea la iesirea acestuia a unei rezistente de sarcina reglabila.
Cu marimile masurate si calculate s-au ridicat caracteristicile de functionare, de interes in
cadrul aplicatiei:
Caracteristicile caderii de tensiune continua la bornele redresorului, functie de
curentul continuu prin rezistenta de sarcina, la turatie constanta (fig.8)
Caracteristicile puterii utile debitate in curent continuu, functie de curentul continuu
prin rezistenta de sarcina, la turatie constanta(fig.9)
89
PROGRAMUL CEEX
Caracteristicile randamentului total (generator plus redresor), functie de curentul

continuu prin rezistenta de sarcina, la turatie constanta.
Fig.7
Fig. 8
Fig. 9
Experimentari preliminare efectuate asupra ansamblului microhidrogenerator cu turbina intubata.
Experimentarile s-au efectuat pe lacul Mamaia (jud. Constanta) fig. 2. pentru verificarea atat a
stabilitatii si asietei ambarcatiunii, precum si pentru experimentarea generatorului electric submersibil.
Microhidrogeneratorul electric cu turbina intubata a fost pozitionat in pozitie submersa,
ambarcatiunea fiind deplasata cu ajutorul propulsorului electric propriu cu viteze pana la 1,5 m/s,
masurate cu o microstatie de masurat viteza curentului de apa. Microhidrogeneratorul electric a fost
cuplat cu un redresor trifazat in punte, la iesirea caruia s-a conectat o rezistenta de sarcina variabila.
In urma prelucrarii rezultatelor, s-au obtinut urmatoarele rezultate reprezentative:
Putere electrica maxima : 25 W la cca. 1 m/s viteza de curgere a cursului de apa
Putere electrica maxima: 65 W la cca. 1,5 m/s - viteza de curgere a cursului de apa
3. CONCLUZII
Ambarcatiunea cu propulsie electrica a carei energie este asigurata din resurse regenerabile
(eolian + hidro), este destinata transportului curat in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, obtinanduse rezultate incurajatoare in aceasta etapa de realizare a modelului experimental. De asemenea
pretul de cost estimat a unei asemenea ambarcatiuni realizata in tara este cel mult la jumatate din
pretul unei ambarcatiuni asemanatoare realizate de firme consacrate din Europa.
4. BIBLIOGRAFIE
[1] M.D.Cazacu, S.Nicolaie. Micro-hydroturbine for run-of-riwer power station. A 2- Conferinta a
Hidroenergeticienilor din Romania, 24 25 mai 2002,Univ. Politehnica, Bucuresti,Vol.II, 443 - 448
[2] M.D.Cazacu, Gh.Baran, S.Nicolaie. Incercarea in laborator a microturbinei pentru asigurarea
autonomiei energetice a balizelor luminoase pe Dunare. Internat.Conf.on Energy and Environment,
23-25 Oct.2003, Univ. Politehnica, Bucharest, Sect.3-Hidroenergetica, Sesiunea 2-Masini si
Echipamente hidraulice. Hidrogeneratoare, 119-124.
[3] David L. F. Gaden and Eric L. Bibeau. Increasing Power Density of Kinetic Turbines for CosteffectiveDistributed Power Generation Department of Mechanical and Manufacturing Eng.,
University of Manitoba, Canada R3T 5V6
90
PROGRAMUL CEEX
MATERIALE AVANSATE UTILIZATE IN DISPOZITIVE

DE GENERARE A HIDROGENULUI
Conf. Dr. Ioan Stamatin (Universitatea din Bucuresti), Dr. Ing. Elisabeta Pasculete (S.C. OVMICCPET S.A.), Prof. Dr. Ing. Nicolae Vasiliu (UPB-CCEPM), Dr. Ing. Marin Radu (CCMMM),
Ing. Marian Curuia (INCD-DTCI-ICSI Ramnicu Vlcea)
1. INTRODUCERE
Hidrogenul poate fi considerat drept combustibil sintetic purtator de energie secundara intr-o epoca
viitoare, ulterioara economiei combustibililor fosili. Se defineste astfel conceptul de economie a
hidrogenului care va marca viitorul nu prea indepartat. Argumentele care susin n prezent
tehnologia hidrogenului sunt in principal: i) recunoasterea faptului ca rezervele de combustibil
conventionali sunt epuizabile, iar pentru cativa din acesti combustibili, durata de viata se estimeaza
la maxim 20 30 ani; ii) obligativitatea utilizarii unor combustibili cu impact scazut asupra
mediului.
Una dintre tehnologiile de varf in domeniul energetic este reprezentata de obtinerea
hidrogenului din apa prin electroliza avansata, utilizand membrane schimbatoare de protoni (PEM)
cu rol de electrolit solid polimeric (SPE) in celule de electroliza.
La ora actuala, producerea electrolitica a hidrogenului in celule de electroliza avansata ce
utilizeaza electrolit solid polimeric se considera ca fiind o solutie alternativa viabila pentru
obtinerea hidrogenului, urmarindu-se intensificarea si extinderea prin tehnologii si echipamente
avansate.
2. DETALII EXPERIMENTALE
Cercetarile de laborator, desfasurate pana in prezent, si-au propus ca scop obtinerea si caracterizarea
unor materiale noi, performante, care intra in componenta unei celule de electroliza avansata a apei
prin realizarea partii de baza a acesteia, respectiv a ansamblului membrana-electrod (MEA).
2.1.
Modele experimentale de membrane schimbatoare de protoni
Materialele utilizabile in electrolizoare ca membrane schimbatoare de protoni, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: conductivitate protonica mare (>1x10-2S/cm); conductivitate
electronica redusa; capacitate mare de schimb ionic (>1.0meq/g); retinerea unui continut redus de
apa (< 30%); stabilitate mecanica, chimica, electrochimica si termica; permeabilitate redusa la
hidrogen [1, 2]. Tendinta actuala prin care fiecarei aplicatii ii este destinata o membrana cu
caracteristici cat mai apropiate de cele specifice procesului respectiv, nu poate fi sustinuta numai de
utilizarea unei game din ce n ce mai variate de polimeri sintetici, ci si de modificari fizice aduse
membranelor.
Membrane compozite schimatoare de protoni cu structuri anorganice
Este de asteptat ca membranele schimbatoare de ioni obtinute din polimeri organici sa aiba
atat stabilitate chimica si conductivitate ionica foarte bune daca sunt incorporati si componenti
anorganici. Noi materiale dezvoltate in scopul utilizarii ca electrolit solid implica modificarea
polimerilor cu aditivi anorganici oxidici (SiO2, TiO2, ZrO2, Al2O3, etc.) de dimensiuni nanometrice.
Membranele compozite cu structuri anorganice incorporate in matricea polimerica constituie o clasa
noua de materiale cu proprietati specifice deosebit de interesante. Condensarea compuilor organometalici in materialul polimeric de baza printr-un tratament termic adecvat in atmosfera controlata,
91
PROGRAMUL CEEX
este un proces destul de nou si simplu pentru obtinerea unor noi astfel de materiale. In acest mod
este permis un control al compozitiei elementare, al omogenitatii chimice cat si al arhitecturii
atomice, dar sunt furnizate si mijloace pentru controlul si ajustarea designului/formei
microstructurii materialelor sintetizate.
Este demonstrat faptul ca aditivilor anorganici din membranele compozite li se datoreaza
performante neinregistrate de catre membranele organice polimere pure. Cu toate acestea, tipul
aditivilor anorganici, cantitatea, dimensiunea particulelor si structura moleculara a acestora atunci
cand sunt dispersati in matricea polimera au un rol esential in atingerea performantelor estimate.
In etapa de fata, dioxidul de titan (TiO2) a fost incorporat solutia polimerica de uz comercial
GEFC-510 (solutie perfluorinata schimbatoare de protoni) pentru a studia efectul sau asupra
proprietatilor si performantelor membranelor compozite rezultate. De asemenea, a fost studiat si
efectul insertiilor de nanotuburi de carbon. S-au obtinut 6 tipuri de membrane (5TiO2-GEFC;
10TiO2-GEFC; 5TiO2-2.5CNTs-GEFC; 10TiO2-5CNTs-GEFC; 2.5CNTs-GEFC; 5CNTs-GEFC;
GEFC (membran de comparaie), care au fost caracterizate prin spectroscopie FT-IR si Raman si
microscopie de forte atomice AFM. Indexarea probelor s-a realizat in functie de cantitatea de oxid
si nanotuburi de carbon raportata la cantitatea de polimer (procent masic).
Pentru evaluarea comparativa a performantelor membranelor compozite realizate fata de
membrana polimerica simpla (GEFC), acestea au fost supuse unor teste preliminare intr-un
electrolizor standard cu electrozi din hartie carbonica si catalizator Pt/C. Rezultatele indica faptul ca
cele mai bune valori pentru randamentul Faraday i randamentul energetic al electrolizorului sunt
obtinute pentru membrana compozita 5TiO2-GEFC.
Membrane compozite schimbatoare de protoni pe structuri polimerice functionalizate
Obtinerea unor polimeri functionalizati utili la realizarea membranelor schimbatoare de
protoni s-a realizat prin sulfonarea polisulfonei i polietercetonei.
Un element determinant in prepararea acestor membrane il reprezinta caracteristicile impuse
solutiilor polimerice: omogenitate, transparenta si posibilitatea depunerii sub forma de film [3]. In
vederea selectarii solutiilor polimerice adecvate pentru obtinerea membranelor s-au preparat solutii
polimerice de diferite concentratii utilizand amestecuri complexe de polisulfona (PS), polisulfona
sulfonata (PSS), polietercetona (PEK), polietercetona sulfonata (SPEK), polieter etercetona
sulfonata (SPEEK), ULTRAMID B3S -polivinilpirolidona (PVP) si polietilenoxid bromurat. In
acest mod s-au obtinut 5 tipuri de membrane compozite (PSS/PS, SPEEK/PS, SPEK/PS,
Poliamida/PVP, PPOBr), a caror caracterizare morfo-structurala si electrochimica urmeaza a se
realiza.
2.2.
Realizare si caracterizare carbon microcelular din piroliza PAN/rasini fenol formaldehidice
pentru electrozi
Inainte de a se incerca optimizarea proprietatilor de transport la nivelul electrozilor utilizati in
electrolizoare cu electrolit polimeric, este necesara cunoasterea microstructurii acestora. Electrozii
sunt nanostructuri complexe continand catalizator, pori, conductori protonici si ionici. Proprietatile
sunt puternic influentate de materialele utilizate, raportul conductorilor protonici si electronici, si de
porozitatea specifica. Mai mult, dimensiunile si orientarea acestor faze controleaza proprietatile de
transport. Din analiza transportului gazelor, apei si protonilor, s-a constatat ca procesul de transport
este complex si determinat de: transportul protonilor de la membrana la catalizator; transportul
electronilor de la colectorul de curent la catalizator prin stratul de difuzie gazoasa; transportul
reactantilor si produsilor de reactie gazosi la si de la nivelul catalizatorului si canalelor de distributie
a gazelor.
Pentru extinderea potentialului tehnologic, multe cercetari sunt focalizate pe modificarea
structurii aerogelurilor carbonice. Unul din domeniile de interes il reprezinta incorporarea
92
PROGRAMUL CEEX
elementelor metalice in reteaua carbonica pentru modificarea structurii, conductivitatii si activitatii

catalitica a aerogelurilor carbonice.
Au fost obtinute in laborator mai multe tipuri de aerogeluri carbonice si aerogeluri carbonice
dopate cu elemente metalice. Intr-o prima etapa au fost obtinute aerogeluri resorcinol-formaldehida
(RF). In urma pirolizei la 15000C in atmosfera inerta a aerogelurilor RF s-au obtinut aerogeluri
carbonice. Modelele experimentale de aerogeluri carbonice au fost caracterizate prin masuratori de
voltametrie ciclica.
In structura aerogelurilor carbonice pot fi inserate elemente metalice prin utilizarea unor
precursori functionalizati in procesele sol-gel. Aceasta metoda de sinteza poate fi utilizata pentru
inserarea unei varietati de elemente metalice in aerogelurile carbonice. Utilizand aceasta metoda au
fost sintetizate, diferite tipuri de aerogeluri carbonice dopate cu Fe si Pt. Una din caracterisiticile
aparte ale acestor noi materiale este formarea nanoparticulelor metalice cristaline in reteaua
carbonica dupa o ulterioara piroliza in atmosfera inerta.
Au fost sintetizate de asemenea materiale poroase utilizand o solutie de poliacrilonitril (PAN)
in dimetilformamida (DMF) in care a fost adaugat novolac reticulat (NH) cu hexametilentetramina
(HMTA) si 5% ferocene (Fc) raportat la cantitatea de novolac. Initial poliacrilonitrilul a fost
stabilizat cu 10% polivinilacetat in dimetilformamida.
Pentru a studia morfologia materialelor carbonice obtinute s-a utilizat tehnica de microscopie
optica si microscopia electronica prin scanare (SEM).
3. REZULTATE
Testele efectuate intr-un electrolizor standard cu electrozi din hartie carbonica si catalizator
Pt/C (30% Pt) s-au efectuat pentru compararea perfomantelor membranelor compozite si
membranei polimerice simple (GEFC). Rezultatele indica faptul ca cele mai bune valori pentru
randamentul Faraday si randamentul energetic al electrolizorului sunt obtinute pentru membrana
compozita 5TiO2-GEFC. Randamentul Faraday pentru electrolizor reprezinta cantitatea de curent
convertit in timpul reactiei dorite si se determina experimental prin raportarea volumului de
hidrogen folosit la volumul de hidrogen estimat teoretic. Randamentul energetic al electrolizorului
este definit ca raportul intre energia folosita pentru generarea hidrogenului si energia electrica totala
consumata.
Proba
GEFC
5TiO2-GEFC
10TiO2-GEFC
5TiO2-2.5CNTsGEFC
10TiO2-5CNTsGEFC
2.5CNTs-GEFC
5CNTs-GEFC
I(mA)
U(V)
t(s)
151
146
150
165
Randamentul Faraday
al electrolizorului (%)
84,96
87,87
85,53
77,76
Randamentul energetic
al electrolizorului (%)
55,98
59,9
54,54
54,89
470
470
470
470
3
2,9
3,1
2,8
470
3,1
216
59,40
37,87
470
470
2,8
3,1
630
773
20,36
16,59
14,37
10,58
Aerogelurile carbonice obtinute prin piroliza aerogelurilor RF (rezorcina formaldehida) in

atmosfera inerta sunt conductoare comparative cu alte tipuri de aerogeluri organice si anorganice,
care sunt in general materiale izolatoare. Utilizarea lor ca materiale electrodice in dispozitive
electrochimice este datorata abilitatii de control a structurii si proprietatilor aerogelurilor carbonice.
93
PROGRAMUL CEEX
Aerogelurile resorcinol-formaldehida (RF) cu urmatoarele caracterisitici: aria BET: 500 650 m2/g;
diametrul mediu al porilor: 7-21 nm; aria microporilor: 60-160 m2/g; volumul total micropori :
0,02-0,06 cm3/g; volumul total pori: 1-4 cm3/g. Aerogeluri carbonice obtinute prin piroliza
aerogelurilor RF au urmatoarele caracteristici: aria BET: 750 1200 m2/g; diametrul mediu al
porilor: 6-18 nm; aria microporilor: 250-500 m2/g; volumul total micopori: 0.1-0.25 cm3/g; volumul
total pori 2-5: cm3/g. Pentru aerogelurile carbonice dopate cu Fe s-au obtinut urmatoarele
caracteristici: aria BET: 900 m2/g; diametrul mediu al porilor: 9 nm; volumul total micopori: 0,15
cm3/g; volumul total pori: 2 cm3/g. Pentru aerogelurile dopate cu Pt s-au obtinut urmatoarele
caracteristici: aria BET: 700 m2/g; diametrul mediu al porilor: 8.1 nm;volumul total pori: 1.4 cm3/g.
Din masuratori de voltametrie cilcica s-a constatat ca voltamogramele trasate sunt
reproductibile si simetrice, ceea ce dovedeste ca procesul de incarcare a stratului dublu
electrochimic este reversibil. Voltamogramele aerogelurilor carbonice nu au indicat prezenta unor
procese redox si de aceea, cotributiile grupurilor functionale de suprafata pot fi neglijate
(pseudocapacitatea). Forma voltamogramele este tipica materialelor carbonice utilizate ca suport
pentru depunerea catalizatorilor si realizarea electrozilor.
Imaginile SEM ale materialelor carbonice PAN-NH obtinute arata o dimensiune a porilor
intre 50-100 m. In plus, din imaginile SEM se poate observa ca structura materialelor carbonice
este poroasa, cu o distributie uniforma a porilor si o buna interconectare intre acestia.
Voltamogramele materialelor carbonice PAN NH, trasate cu un potentiostat VoltaLab model 40
indica o forma tipica materialelor carbonice utilizate ca suport pentru depunerea catalizatorilor si
realizarea electrozilor.
Figura. 3.1 Voltamogramele materialelor carbonice PAN-NH

4. CONCLUZII
S-au elaborat si s-au caracterizat materiale noi pentru ansamblul mebrana electrod (MEA)
utilizat intr-o celula avansata de electroliza. Materialele vor fi supuse in etapele urmatoare testelor
pe o instalatie experimentala de laborator in vederea stabilirii functionalitatii si performantelor.
BIBLIOGRAFIE
[1] W Grot, E.I. DuPont de Nemours and Company, U.S.3,718,627; 1968.
[2] M. Kogure, H. Ohya, R.Paterson, M. Hosaka, J. Kim, S. McFadzean, J. Membr. Sci., 126:161,
1997.
[3]. G. P. Pez, R.T. Carlin, Method for gas separation, J. Membr Sci, 1987,34:185,198.;
94
PROGRAMUL CEEX
IMPACTUL VARIABILITATII CLIMATICE SI AL

INTERVENTIILOR ANTROPICE ASUPRA REGIMULUI
HIDROLOGIC AL DUNARII SI DINAMICII
SEDIMENTARE COSTIERE
Coordonator: UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (UB) Prof. Univ. Dr. Armas Iuliana
Parteneri: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI CENTRUL DE
CERCETARI ENERGETICE SI PROTECTIA MEDIULUI, lect.dr.ing. Gogoase-Nistoran Daniela
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA prof.univ.dr. Radoane Maria
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR BUCURESTI
sef sectie studii si cercetari hidrologice, CSI Teodor Sorin Mihaita
Obiectivul general al proiectului se refera la modelarea relatiilor complexe dintre clima,
sistem fluvial, transfer sedimentar, pe baze paleogeografice si in contextul impactului antropic, in
vederea unei prognoze a evolutiei sistemului deltaic si costier al Dunarii.
1. Investigarea complexa a structurilor deltaice s-a realizat pe baza probelor corelate,
intre acestea cele mai importante fiind analiza sedimentologica a carotelor (scanara XRF, textura
sedimentelor) si datarea esantioanelor prelevate. Strategia de carotare si de prelevare a probelor a
fost aleasa in special pentru datarea crestelor de plaja (beach ridge) si a barierelor din componenta
lobilor deltaici. Pentru aceasta au fost alese specii de bivalve articulate pentru datarea prin
radiocarbon si esantioane de nisip pentru datarea prin luminiscenta stimulata optic, prelevate din
faciesurile specifice plajei si unitatii de foreshore (fata plajei) adiacenta, acoperita in prezent cu
dune eoliene de nisip (ex. Barierele Letea, Caraorman) sau din sedimentele mai fine situate sub
formatiunile de conuri de rever (overwash), care marginesc catre interior/uscat crestele de plaja.
Scanarea XRF a carotelor P4 si P5 demonstreaza o buna corelatie intre granulometrie
(dimensiunea medie) si continutul in Siliciu precum si raportul Zr/Ti (Figura 1.1.); din acest
considerent am putut folosi continutul in Si si raportul Zr/Ti ca proxy pentru granulometrie.
Desi cele doua carote sunt situate la o distanta de 5 km in profil transversal, P4 pe grindul
fluvial la cca 120 m de pozitia medie a malului drept al Dunarii si P5 in campia aluviala joasa, se
remarca o buna corespondenta intre secventele stratigrafice. Continutul in Ca prezinta valori
ridicate in secventa turboasa depusa acum cca. 1000 ani inaintea Optimului Climatic Medieval.
Ulterior, a manifestat o tendinta constanta de descrestere. Secventelor turboase cele mai consistente
sub raport volumetric (1000-1150 AD si 1850-1900 AD) le corespund concentratii ridicate ale Hg si
concentratii scazute ale K.
Odata cu debutul Optimului Climatic Medieval (1200 AD), dincolo de variatiile mari
asociate evenimentelor extreme (inundatii/secete prelungite), se remarca o tendinta clara de crestere
a concentratiei de Hg. Continutul de Fe se mentine constant de-a lungul intervalului analizat,
exceptand perioada 1850-1900 AD cand predomina secventele turboase.
In secolul XX impactul antropic (construirea barajelor, taierea canalelor, cresterea
continutului de nutrienti), procesele de incalzire globala si manfestarea pregnanta a variabilitatii
sistemelor climatice din emisfera nordica (Oscilatia Nord-Atlantica) au determinat un regim mult
mai fluctuant pe termen scurt (scara intradecadala) si mediu (scara multidecadala) al concentratiilor
principalelor elemente chimice.
95
PROGRAMUL CEEX
Fig. 1.1. Analiza chimica (scanare XRF) a carotei F4

O cronologie a depozitelor fluviale si lacustre din Delta Dunarii, precum si reconstructia
ratelor de sedimentare si a factorilor de control, au fost stabilite prin corelatii intre rezultatele
analizelor texturale si geochimice ale sedimentelor de la diferite adancimi, prelevate sub forma de
carote si analize dendroclimatice si dendrocronologice. Un studiu preliminar al carotelor colectate
din zona apexului Deltei Dunarii sugereaza faptul ca stratele depuse in timpul inundatiilor pot fi
corelate pe cea mai mare suprafata a campiei de inundare (ex. in apropierea canalelor si la
aproximativ 5 km departare de canale).
Analizele efectuate pe carotele prelevate din campia de inundare din zona apexului deltaic
furnizeaza informatii referitoare la modelele de sedimentare din ultimii 1200 ani si ofera evidente
pentru organizarea ierarhica a acestor procese. Stratele alcatuite din material grosier sunt
proeminente si frecvente printre sedimentele depozitate pe parcursul Optimului Climatic Medieval
(OCM; ~1100-1400 AD). Pe de alta parte, continutul ridicat de material organic in cadrul
depozitelor fluviale indica ocurenta apelor stagnante si, de asemenea, o scadere a ratelor de
sedimentare atribuita reducerii fluxului sedimentar depozitat in cadrul campiei de inundare.
Cercetarile intreprinse sugereaza faptul ca aceaste fenomene au fost datate ca apartinand
intervalului 1400-1800 AD, respective Micii Glaciatiuni (Figura 1.2.).
Datele preliminare de pe carotele prelevate din alte locatii din Delta Dunarii demonstreaza
de asemenea rate crescute de sedimentare si strate grosiere de inundatie produse in timpul OCM.
Aceste date prezinta o importanta deosebita in studiul privind reconstructia climatului in timpul
Holocenului, prin integrarea lor in analizele care vizeaza continua actualizare a conceptului de
Mica Glaciatiune. Datele rezultate in urma acestui studiu in Delta Dunarii prezinta o importanta
deosebita prin caracterul singular pe care il au in partea de E a Europei precum si intre cele
efectuate in partea de Nord a continentului si cele care au vizat dezvoltarea evenimentelor tip Mica
Glaciatiune in Sudul continentului.
Cercetarile noastre demonstreaza producerea unor fluctuatii environmentale pronuntate si
bruste in Delta Dunarii. Mai departe este necesara o mai buna documentare a acestor strate pe tot
cuprinsul Deltei Dunarii, in termenii extinderii spatiale si a limitelor temporale. Arora si Boer,
2001, Lehner et al., 2006 sugereaza, de asemenea, faptul ca debitul sedimentar, la fel ca si frecventa
si magnitudinea indundatiilor produse pe Dunare, ar fi scazut pe fondul climatului cald, in timp ce
secetele hidrologice ar fi devenit din ce in ce mai frecvente si extinse. Aceste pronosticuri contrazic
inregistrarile recente ale celor mai recente inundatii produse in anii 2002, 2005 si a celei mai mari
inundatii manifestate in 2006, desi o seceta extrema s-a manifestat in 2003.
96
PROGRAMUL CEEX
Din 1900 AD
Turba
Turba
Inundatii putine sau inexistente Mica

Varsta a Ghetii
1500-1700 AD
Inundatii puternice Perioada Calda Medievala

d i Li l I A
Turbos
Proximal
Turbos
1000-1200 AD
Inundatii putine sau inexistente
Distal
Fig. 1.2. Datari preliminare si corelatii ale secventelor de inundatii

2. Reconstituirea cronologiei si etapelor evolutive ale Deltei Dunarii s-au bazat pe
datarile efectuate cu radiocarbon pe bivalve articulate prelevate din crestele de plaja si prin
luminiscenta stimulata optic. Acestea indica faptul ca Delta Dunarii holocena a inceput sa se
formeze dintr-un golf al Marii Negre acum 5200 ani. Fazele de dezvoltare a lobilor deltaici difera
cu 5000 ani fata de varstele propuse anterior (Fig. 2.1.). Noua cronologie permite o mai buna
intelegere a paleogeografiei Deltei Dunarii, incluzand aici si decaderea orasului Istria, cel mai
important oras antic greco-roman din aceasta regiune. Primele reconstructii ale oscilatiilor nivelului
marii in Marea Neagra au evidentiat fluctuatii de 15 m; totusi, stratigrafia crestelor de plaja din
delta indica faptul ca nivelul relativ al Marii Negre in ultimii 5000 de ani a fost stabil in regiunea
Deltei Dunarii, fiind cuprins intre -2 m si +1.5 m fata de nivelul actual. Efectele hidroizostatice
legate de o reconectare catastrofala a Marii Negre la Oceanul Planetar la inceputul Holocenului ar
putea fi responsabile pentru atingerea nivelului maxim al marii mai devreme decat au estimat
modelarile. Noile date legate de fluctuatiile nivelului marii sugereaza ca submersarea catorva
asezari antice din jurul Marii Negre poate fi explicata mai bine prin factori locali cum ar fi
subsidenta decat prin fluctuatii ale nivelului marii de mare amploare si intindere.
Fig. 2.1. Cronologia Deltei Dunarii

97
PROGRAMUL CEEX
BIBLIOGRAFIE
AKSU, A.E., HISCOTT, R.N., YASAR, D., ISLER, F.I., and MARSH, S., 2002, Seismic
stratigraphy of late Quaternary deposits from the southwestern Black Sea shelf: Evidence for noncatastrophic variations in sea-level during the last 10,000 years: Marine Geology, v. 190, p. 6194,
doi: 10.1016/S0025- 3227(02)00343-2.
MARTNEZ-CORTIZAS,
A.,
PONTEVEDRA-POMBAL,
X.,
GARCA-RODEJA,E.,
NVOAMUOZ, J.C. and SHOTYK, W., 1999: Mercury in a Spanish peat bog: archive of climate
change and atmospheric metal deposition. Science, 284: 939942.
MATTHEWS, J.A., BERRISFORD, M.S., DRESSER, P.Q., NESJE, A., DAHL,S.O., BJUNE,
A.E., BAKKE, J., BIRKS, H.J.B., LIE, ., DUMAYNE-PEATY, L. and BARNETT, C., 2005:
Holocene glacier history of Bjrnbreen and climatic reconstruction in central Jotunheimen, Norway,
based on proximal glaciofluvial stream-bank mires. Quaternary Science Reviews, 24: 6790.
MCNICHOL, A.P., GAGNON, A.R., OSBORNE, E.A., HUTTON, D.L., VON REDEN, K.F. and
SCHNEIDER, R.J., 1995. Improvements in procedural blanks at NOSAMS: Reflections of
improvements in sample preparation and accelerator operation. Radiocarbon, 37(3):683-691.
RYAN, W.B.F., MAJOR, C.O., LERICOLAIS, G., and GOLDSTEIN, S.L., 2003, Catastrophic
flooding of the Black Sea: Annual Review of Earth and Planetary Sciences, v. 31, p. 525554, doi:
10.1146/annurev.earth.31.100901. 141249.
98
PROGRAMUL CEEX
SERVICII AVANSATE DE INFORMARE SI GHIDARE

PENTRU CONDUCATORI AUTO SI CALATORI
UTILIZAND HARTI DIGITALE SAIGHID
Coordonator: Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport

ITS Romania; director proiect dr. ing. Dorin DUMITRESCU
Parteneri:
1. UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV; director proiect prof. dr. ing. Gheorghe
CIOLAN
2. Centrul de Cercetare, Proiectare, Service si Consulting in domeniul Telecomenzilor si
Electronicii in Transporturi (UPB-CEPETET); director proiect conf. dr. ing. Marius MINEA
3. RQA IMPEX COMPANY SRL; director proiect ing. Bogdan CONDURATEANU
4. Universitatea POLITEHNICA din Timisoara; director proiect conf. dr. ing. Dumitru IANCULUI
5. Universitatea din Pitesti; director proiect prof. dr. ing. Gheorghe SERBAN
6. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE IN TURISM; director proiect
geolog Georgeta MAIORESCU
1. INTRODUCERE
Turismul este una din ramurile economiei prea putin exploatata la noi in tara, cu toata darnicia
naturii in ceea ce priveste mediul in care ne ducem viata: bogatiile naturale, prezente mai ales prin
elementele de relief, flora, fauna si traditii culturale din Romania.
La nivel international, sistemele inteligente de transport (ITS) si aplicatiile acestora au cunoscut o
puternica dezvoltare, fiind considerate o solutie pentru problemele cu care se confrunta domeniul
transporturilor. Utilitatea aplicatiilor ITS a fost dovedita atat pentru reducerea congestiilor, cresterea
sigurantei sau reducerea poluarii, cat si pentru sporirea confortului calatorilor prin oferirea unui
numar foarte mare de informatii privind traseul care trebuie parcurs. In aceasta ultima categorie se
incadreaza si hartile digitale utilizate in sistemele de navigatie si informare care pot fi mobile.
Utilizarea acestor tehnologii pentru promovarea turismului, atat pentru turistii romani, cat si pentru
cei din strainatate, ar putea servi ca instrument deosebit de util in atingerea unor standarde europene
ale domeniului pentru tara noastra, dar si o sursa importanta de atragere a unor noi fonduri pentru
dezvoltarea regionala durabila.
2. APLICATII ITS IN DOMENIUL NAVIGATIEI SI AL HARTILOR DIGITALE
Sistemele Inteligente de Transport, sau mai degraba sistemele destinate facilitarii unui transport
inteligent pot sprijni turismul si mobilitatea persoanelor in general prin subsisteme ca:
Sisteme Avansate de Management al Traficului (ATMS 1 ) - Reprezinta sub-sisteme integrate,
destinate dirijarii asistate a traficului rutier urban sau interurban pe arii extinse, prin
utilizarea tuturor categoriilor de tehnologii disponibile in acest domeniu: detectia si
1
Adanced Traffic Management Systems
99
PROGRAMUL CEEX
identificarea vehiculelor, comunicatia de date si voce, prelucrarea datelor, distribuirea

informatiilor. Sistemele ATMS sunt in general destinate imbunatatirii conditiilor de trafic si
cresterii sigurantei, in timp ce sistemele ATIS 2 se adreseaza participantilor la trafic,
contribuind la imbunatatirea proceselor de planificare a calatorilor.
Sisteme Avansate de Informare pentru Trafic (ATIS) sunt sistemele ce pot contribui
substantial la dezvoltarea durabila a turismului, oferind tehnologiile telematice pentru
furnizarea de informatii potentialilor turisti. Atunci cand fac obiectul unei implementari
separate, ele sunt destinate in primul rand proceselor de captare, prelucrare, transmitere si
diseminare a informatiilor de trafic si a obiectivelor de interes aflate in zona, de transport
si/sau de siguranta. Functiile sistemelor ATIS sunt de asistenta a calatorilor pentru
planificarea, perceptia, analiza si luarea de decizii pentru a imbunatati eficienta si siguranta
unei calatorii. Tehnologiile utilizate de ATIS pot include:
o Afisarea la bordul vehiculelor a hartilor cu drumuri si semnelor de circulatie
asociate;
o Sisteme de ghidare pe ruta;
o Sisteme de anuntare la bord a pericolelor de pe drum si incidentelor etc.
Sisteme Avansate de Control al Vehiculului (AVCS) - Sunt acea categorie de sub-sisteme
ITS destinate platformelor mobile de transport, cu aplicatii ce includ:
o Imbunatatirea conditiilor de siguranta a conducerii vehiculelor (sisteme ABS 3 ,
Airbag, sisteme de imbunatatire a vizibilitatii pe timp de zi sau de noapte etc.);
o Sisteme de ghidare a vehiculelor pe drum;
o Sisteme de anuntare automata in caz de incident etc.
Informatiile privind serviciile oferite, istoria, geografia, ecologia si traditiile locale pot fi inserate in
toate categoriile amintite mai sus, oferind nu numai un suport pentru a afla mai multe despre
pitorescul si ineditul unor locuri ce si-au pastrat traditia, ci si siguranta ca nu te pierzi din lumea
civilizata.
3. CONTRIBUTII ALE CERCETARII ROMANESTI IN DOMENIU
In ultimii ani, printr-o serie de proiecte de cercetare romanesti, din programele nationale de
cercetare CEEX, AMTRANS, INFOSOC, MENER sau RELANSIN, precum si prin programe
internationale la care entitati din tara noastra au participat sau sunt in curs de participare, s-au
dezvoltat, integrat, sau aplicat mai multe tehnologii si idei ce pot veni in sprijinul promovarii unui
turism performant in Romania. Proiectul SAIGHID, din programul CEEX, poate fi unul dintre
aceste mijloace.
SAIGHID a analizat stadiul national si international in domeniul navigatiei bazata pe harti digitale
si pozitionare GPS/GALILEO, a definit si a elaborat servicii avansate de informare turistica,
informare culturala si informare administrativa (localizare a obiectivelor pe harta si ghidare pe ruta
pana la destinatie). Deja a fost elaborata structura bazei de date suport pentru aceste servicii,
aplicatia de generare, exploatare si dezvoltare a bazei de date. Aceasta a fost construita pornind de
la baza creata in proiectul ROMANIA DIGITALA dezvoltat de RQA (autostrazi, drumuri nationale,
europene, judetene care acopera 100% din teritoriul national si drumurile comunale, rezidentiale si
de exploatare care acopera 25% din teritoriul national) prin extinderea acoperirii cu informatii de
rutare si de tip punct de interes in zonele neacoperite inca, in special in zonele cu o mare dinamica
2
Advanced Traffic Information Systems

ABS Automatic Braking System sistem de franare automata, ce urmareste ca rotile sa nu se blocheze in timpul
unei franari de urgenta, impiedicand astfel derapajul vehiculului
3
100
PROGRAMUL CEEX
de dezvoltare de la periferia marilor orase si adaugarea de puncte de interes turistice, comerciale si

administrative cu componenta geografica (coordonate pe elipsoidul international).
Pentru a veni in intampinarea serviciilor de turism, de ghidare pe ruta a vehiculelor de interventie,
sau a oricarui utilizator de stat sau privat, prin proiectul SAIGHID se propune o solutie integrata de
navigatie, cu posibilitate duala de suport pentru servicii de informare si ghidare pe ruta:
- acces la informatii de la bordul vehiculului si ghidare pe ruta;
- acces de pe portalul web de informatii, cu posibilitate de documentare asupra rutelor si
obiectivelor de pe traseu;
In Figura 3.1 este prezentata schema bloc a unui sistem de navigatie complet. Echipamentele tipice
de navigatie ofera posibilitatea de a selecta destinatia sub forma de Punct de Interes (POI), oras in
general sau la nivel de strada si numar. Dupa aceea se va calcula automat o ruta pe baza unui
criteriu impus de utilizator, de exemplu cea mai scurta ruta sau evitand autostrazile. In cazul
sistemelor de navigatie mobile, in timpul parcurgerii traseului, utilizatorul este ghidat cu ajutorul
comenzilor vocale, de fiecare data cand este necesara schimbarea directiei.
SISTEM GPS
BAZA DE
DATE
LOCALA
HART
ELECTRONICA
INTERNET
RECEPTOR
SATELITI
NAVIGATIE
SISTEM DE NAVIGARE
(SPECIAL, PDA SAU
TELEFON MOBIL)
INTERNET ACCESS WIRELESS
Figura 3.1. Sistem complet de navigatie

In cadrul proiectului se va utiliza o metodologie integrata, moderna de culegere a datelor din teren
si gestiune a acestora intr-o baza de date georeferentiate (Figura 3.2).
Informatii din
teren
Culegere date
(operatori umani)
Suport informatii aditionale

(foto + inregistrari video)
Receptoare GPS +
PDA sau laptop
Informatii de la
agentii
Analiza informaii i
introducere n baza date
Tehnologii de introducere
date georeferentiate
Formare si imbogatire baza de date

georeferite si harta digitala
Verificare baza date
laborator mobil
Analiza informatii si
introducere in baza date
HARTA DIGITALA DE
NAVIGATIE
SITE WEB DE
INFORMATII
CALATORIE, INTERES
GENERAL SI TURISM
Figura 3.2. Metodologia de colectare a datelor din teren

Compania RQA a initiat in anul 2003 proiectul Romania Digitala care si-a propus sa realizeze o
harta raster digitala a Romaniei la scara 1:100000. La ora actuala, aceasta initiativa si-a atins scopul
iar harta creata acopera intreg teritoriul national, avand incluse urmatoarele elemente:
101
PROGRAMUL CEEX
- formele de relief, inclusiv curbele de nivel;

- reteaua hidrografica;
- impartirea administrativa a tarii;
- reteaua rutiera: autostrazi, drumuri nationale, europene, judetene cu acoperire 100% si
drumurile comunale, rezidentiale si de exploatare cu acoperire 25%;
- reteaua de cai ferate;
- orasele precum Bucuresti, Suceava, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Arad, Oradea, TarguMures, Huedin, Turda si Brasov la nivel de strada.
Harta realizata prin proiectul Romania Digitala poarta denumirea RO.A.D. 2006 si poate fi utilizata
prin intermediul programului MapSource sau incarcata pe dispozitivele de navigatie Garmin.
4. CONCLUZII
Proiectul SAIGHID a definit servicii avansate de informare turistica, administrativa si culturala
pentru conducatori si calatori auto folosind structura existenta in RO.A.D. 2006 si a adaugat POI
specifice serviciilor definite astfel incat utilizarea acesteia in dispozitive de navigatie digitala sa
constituie un real suport pentru dezvoltarea turismului curat, ecologic si durabil in Romania. Sunt
preconizate urmatoarele rezultate:
Elaborarea unui studiu privind solutiile si stadiul actual al serviciilor de informare si ghidare
pe drum, al hartilor electronice destinate ghidarii la bordul vehiculului si privind solutiile si
stadiul actual al acestor servicii la nivel national si international;
Elaborarea unui model de referinta cu cerinte operationale si arhitectura compatibilizata la

nivel european; elaborarea metodologiilor de colectare, prelucrare si utilizare a informatiilor
georeferentiate;
Definirea setului de servicii informationale, bazate pe o platforma de subsisteme si software

dedicat;
Actualizarea si intretinerea hartilor electronice de navigatie completate cu POI specifice,

realizarea unui portal web cu informatii publice vaste, incluzand si pe cele de natura
turistica, relative la obiectivele din tara noastra.
O mare parte din activitatile proiectului sunt deja realizate, la ora actuala fiind in desfasurare o
etapa care presupune imbogatirea bazei de date existente si dezvoltarea website-ului
www.daciamagnifica.ro care va fi portalul prin intermediul caruia se vor furniza serviciile de
informare a calatorilor si conducatorilor auto.
102
PROGRAMUL CEEX
FISUROMETRUL TERMOSTAT, UN ECHIPAMENT DE

TESTARE LA SCARA REDUSA A DURATEI DE
EXPLOATARE LA IMBRACAMINTI RUTIERE
Prof. Dr. Ing. Mihai DICU; Conf. Dr. Ing. Carmen RACANEL;Asis.
Drd. Ing. Adrian BURLACU; Prep. Ing. Claudia MURGU - U.T.C.B; Ing. Cristian IACOB
1) Scopul lucrarii:
Cercetarea are drept obiectiv prezentarea unei metode de testare in laborator cu un echipament
complex (FISUROMETRU TERMOSTAT) a performantelor materialelor rutiere utilizate la executia
partii carosabile la drumuri. Metoda consta in incercarea accelerata a materialului rutier la capacitatea de a
prelua sarcini din echivalent trafic si variatii ale conditiilor de mediu inconjurator.
Aceste conditii se realizeaza prin cercetarea in laborator, efectuata prin modelare
fenomenologica la scara redusa pe standul FISUROMETRU TERMOSTAT, cu care se determina
performanta solutiei de material rutier stabilita prin proceduri reglementate tehnic in domeniul
drumurilor. Prin cercetare se anticipeaza comportarea stratului rutier testat in perioada de
exploatare, cu implicatii benefice in anticiparea costurilor de exploatare la drumuri.
Metoda reprezinta o varianta de cercetare la utilizarea sectoarelor experimentale la scara 1:1
care presupune o perioada lunga de urmarire a fenomenului de propagare a degradarilor la drumuri
in perioada de exploatare.
In acest fel, se poate aprecia comportarea in exploatare a materialelor folosite si se poate
indentifica durata de viata a structurii rutiere rigide sau compozite (asfalt pe beton), care se
recomanda la drumuri cu trafic intens si greu.
Obiectivele generale ale cercetarii sunt:
- Obiectivul 1 Dezvoltarea metodei de testare complexa a structurilor rutiere compozite
- Obiectivul 2 - Realizarea unui echipament complex si performant in vederea testarii la
fisurare a structurilor rutiere compozite
- Obiectivul 3 Cresterea impactului international al cercetarii romanesti in domeniul si
asigurarea premizelor pentru participarea la consortii europene
Obiectivele tehnice ale proiectului sunt descrise astfel:
- se va realiza un echipament cu control programabil ce poate impune solicitari la oboseala
unei structuri rutiere reproduse la scara confectionate in laborator;
- echipamentul va fi cuplat cu sisteme de monitorizare in timp real a fenomenului de
oboseala , indeosebi prin urmarirea fisurarii si propagarii acesteia in structura;
- se va elabora un sistem principal de achizitie si interpretare imagistica in 3 dimensiuni
bazat pe camere video digitale si elaborarea unui software specializat de analiza a imaginilor;
- se va studia si adaptabilitatea unui sistem complementar de detectie a fisurilor la
suprafetele de contact dintre straturi, bazat fie pe imagistica din afara spectului vizibil sau
ultrasunete;
- avand in vedere ca fenomenul de fisurare este in corelatie si cu solicitarile termice la care
este supusa structura, se va realiza o incita cu climat controlabil pentru testarea epruvetei.
Etapa II-a 2007, este o etapa premergatoare realizarii etapei MECANISME DE
SIMULARE COMPORTAMENTALA A EPRUVETELOR TIP IMBRACAMINTI RIGIDE SI
STRUCTURI RUTIERE COMPOZITE evaluarea la scara redusa a structurilor din straturile
rutiere, dar mai ales a ETAPEI IV 2008 REALIZAREA SOFTWARE-LUI DE COMANDA
103
PROGRAMUL CEEX
NECESAR STANDULUI DE FISURARE SI CALIBRAREA LUI PRIN INCERCARI DE

LABORATOR.
Aceste etape viitoare, vin sa puna in valoare capacitatea de lucru a standului
FISUROMETRUL TERMOSTAT si modul de operare in cercetarea performantelor la fisurare a
materialelor rutiere utizate la drumuri.
2) Baza teoretica a procedurii de testare pe echipamnetul de laborator FISUROMETRUL
TERMOSTAT
Fig.2.1
Fig.2.2
Vehiculul poate fi schematizat intr-un ansamblu de mase legate intre ele prin elemente
elastice si amortizoare. Acesta este un sistem vibratoriu caracterizat printr-un mare numar de
frecvente proprii si grupate caracteristic. Pentru a fi preluate in dimensionarea la efectul dinamic a
unei structuri rutiere, se utilizeaza scheme de calcul care au la baza similitudinea fenomenologica
cu efectul din realitate (fig.2.2).
In felul acesta, prin studii experimentale de specialitate s-au putut determina fregventele
oscilatiilor verticale ca elemente definitorii ale coeficientului efectului dinamic al incarcarii date de
un autovehicul in miscare.
Frecventele oscilatiilor verticale se caracterizeaza prin doua plaje de uzura:
- Masa suspendata
- Masa nesuspendata
- Turisme 13 Hz
- Turisme 1020 Hz
- Camioane 24 Hz
- Camioane 810 Hz
Rezultatele experimentale arata ca in regimul oscilatiilor verticale ale rotilor predomina o frecventa
de 10 20 Hz, adica de cateva cicluri pe secunda, apropiata de frecventa proprie a complexului rutier.
Cumulat acestui efect al trecerii autovehiculului mai apar si variatiile conditiilor de mediu,
exprimate prin variatia temperaturilor si umiditatii sezoniere. Astfel, in figura 2.3, se prezinta
variatiile sezoniere ale temperaturii mediului inconjurator, cu posibilitatea identificarii gradientului
anual, precum si variatiile ale temperaturii, care implica socuri termice cu frecvente reduse.
Fig.2.3
Aceste efecte cumulate conduc la sporirea starii de tensiune deformatii in imbracamintea rutiera
care influenteaza comportarea materialului rutier in raport cu aparitia degradarilor de fisurare.
3) Abordarea mecanica a fisurarii straturilor rutiere
In cadrul MECHANISTIC APPROACH TO THE SOLUTION OF CRACKING IN
PAVEMENTS, autorii K. MADIAZADEH si D.V.RAMSAMOO din S.U.A. au aratat ca termenul
de oboseala structurala este asociat cu deranjarea sau deteriorarea la cicluri de incarcare repetata a
104
PROGRAMUL CEEX
legaturilor dintre componentele stratului rutier. Acest fenomen demareaza prin aparitia
microfisurarii, care prin acumularea ciclurilor de incarcare se dezvolta sub forma de fisuri deschise
sau crapaturi in stratul rutier. Implicatiile efectului de oboseala structurala, se manifesta prin
reducerea rezistentei materialului respectiv si prin reducerea capacitatii portante a stratului rutier.
Astfel sunt trei etape ale starii de tensiune in deschiderea fisurii ca masura a propagarii
acestui fenomen (Fig.3.1).
Fig.3.1
Fig.4.1
Fig.4.2
4) Modelarea in laborator a efectului de transfer la fisura.
a) Modelarea transferului la fisura in straturi din beton de ciment
Pentru studiul transferului la fisura pe o placa incercata la intindere s-a folosit o metoda prin
care la o analiza vizuala se poate aprecia numarul granulelor mari din planul de rupere la care
cedarea s-a produs la contactul pasta-ciment-agregat.(Fig. 4.1)
Masura acestei modificari a deplasarii pe verticala z a unui fragment de dala incarcat ciclic
fata de cel neincarcat, se poate face prin intermediul unui captor inductiv cuplat la un oscilograf
electronic.
b) Modelarea transferului la fisura pe structuri compozite
Acelasi model a fost testat pentru a pune in valoare influenta prezentei stratului asfaltic de
acoperire asupra transferului sarcinii la nivelul suportului din beton fisurat.
S-a obtinut in acest fel solicitare de forfecare in planul fisurii, prin care se poate studia
efectul transferului de sarcina de la un fragment de dala la celalalt prin intermediul stratului asfaltic
din imbracamintea asfaltica. (Fig. 4.2)
5) Elaborare proiect pentru realizarea standului FISUROMETRU TERMOSTAT
Pornind de la cele relatate pentru descrierea fenomenului de degradare din oboseala in
perioada de exploatare a unui drum si de la necesitatea stabilirii unor procedee de investigare in
laborator a performantelor straturilor rutiere inca din faza de proiectare si elaborare a retetelor
optime de materiale rutiere, se pot stabili parametrii de simulare fenomenologica prin asimilarea
factorilor din realitate dupa cum urmeaza:
Parametru de calcul
Dimensiuni in plan
Suprafata de calcul
Incarcare de calcul
Presiune de calcul
Diametrul echivalent
Forta de incarcare
Frecventa incarcarii
Realitate
3.5(4.0) x 6.0(4.0)mp
24.0 (16.0)mp
57.5(115)KN
0.625 N/mm2
0.34m
57.5 KN
20Hz
Modelare la scara redusa

0.5 x 0.15 mp
0.075mp
18-27 KN
0.625 N/mm2
0.05m
12.3 KN (Pdin 15 KN)
20Hz
Dispozitia constructiva a standului are drept schema principala urmatoarea alcatuire(Fig. 5.1, 5.2).
Pentru anul 2008 standul va functiona cu camera termostata si va prezenta informatii legate
de propagarea fisurii prin straturi de protectie asfaltice dupa cum urmeaza:
- temperatura de incarcare
T [C]
- timpul de propagare
t [sec]
105
PROGRAMUL CEEX
- evolutia deschiderii fisurii

d [10-2mm]
- numarul de cicluri aferent propagarii fisurii
n
Sistemul mecanic asigura pozitionarea epruvetei pe doua reazeme culisante, transmiterea fortei
Fig.5.1
Fig. 5.2
Fig.5.3
de la cilindrul hidraulic, pozitionarea corecta si stabila a celorlalte sisteme ale echipamentului
(sistem hidraulic, racorduri, senzori, camere video, conectori, camera climatica). Principalele
elemente constructice sint prezentate in figura urmatoare.
Sisteme de achizitie de imagini
Achizitia de imagini se bazeaza tot pe pe aceleasi componente de baza cu achizitia de date
(National Instruments). Imaginile sunt convertite de camera de luat vederi in semnale electrice, ce
se caracterizeaza prin viteza mare de variatie.
Pentru vizualizarea optima a fenomenului de fisurare si a corelarii acestuia cu numarul de cicluri la
care este supusa proba la oboseala, se are in vedere achizitia simultana cu 3 camere.(Fig. 5.3)
6) Concluzii
Suportul teoretic al fenomenului de fisurare analizat pentru FISUROMETRUL
TERMOSTAT consta din identificarea prin sinteza documentara din literatura de specialitate a unor
proceduri de simulare si ipoteza de lucru, care sa justifice propagarea fenomenului de fisurare prin
structuri rutiere stratificate.
Pentru a pune la punct si procedura de simulare in laborator s-au elaborat procedee de
analiza prin modelare la scara redusa a propagarii fisurilor prin structuri rutiere stratificate, insotite
cu scheme de lucru si studii de caz pentru structuri rutiere compozite.
Structurarea raportului a fost conceputa ca un raport de cercetare prin analiza
comportamentala pe produsul finit si anume FISUROMETRUL TERMOSTAT. Urmeaza etapa de
calibrare a dispozitivului (2008), respectiv a procedurii de incercare la fisurare a materialului rutier,
precum si observatii si interpretari de laborator in vederea identificarii unei proceduri de evaluare a
performantei materialului rutier la solicitari similare traficului si variatiilor conditiilor atmosferice
din realitate.
BIBLIOGRAFIE
Dicu Mihai : Fisurarea Structurilor rutiere mixte Tez de doctorat 1996
Delphine LAVEISSIERE, Modelisation de la Remontee de Fissure en Fatigue Dans les Structures Routieres
par Endommagement et Macro-Fissuration (these doctorat Ecole Doctorale STS)
Bertnard Pouteau, Durabilite Mecanique du Collage Blanc sur Noir dans les Chaussees (these de doctorat
LEcole Centrales de Nantes et l`Universite de Nantes)
Quang Dat TRAN, Modele Simplifie pour les Chaussees Fissurees Multicouches (these de doctorat lEcole
Nationale des Ponts et Chaussees)
Jorge Barbosa Soares, Felipe Arajo Colares de Freitas, David H. Allen, Crack Modeling of Asphaltic
Mixtures
106
PROGRAMUL CEEX
ALGORITMI EVOLUAI DE CONTROL N TIMP REAL

PENTRU OPTIMIZAREA VEHICULELOR HIBRIDE
POSIBILITI DE TESTARE A ALGORITMILOR DE CONTROL N TIMP REAL
AL VEHICULELOR ELECTRICE HIBRIDE
Coordonator GHEORGHE LIVIN - Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
1. Introducere
Vehiculele electrice hibride sunt considerate n prezent ca fiind o soluie potrivit pentru
reducerea emisiilor de gaze i a consumului de combustibil, n comparaie cu vehiculele
tradiionale. Un vehicul electric hibrid (VEH) combin acionarea cu un motor termic cu acionarea
cu cel puin un motor electric. Dup dispunerea elementelor componente, exist dou configuraii
majore: vehicule hibride serie, la care roile motoare sunt acionate doar de motorul electric i
vehicule hibride paralel, la care roile motoare sunt acionate de ambele tipuri de motoare.
Dezvoltarea VEH are n vedere reducerea emisiilor de gaze poluante i reducerea
consumului de combustibili, ceea ce se obine, n principiu, prin dou mari direcii: a) utilizarea
frnrii recuperative, ceea ce permite recuperarea unei pri din energia cinetic a vehiculului i
stocarea sa (de obicei n baterii); aceast energie este folosit apoi la accelerare, cu reducerea cu
peste 20% a consumului de combustibil; b) oprirea motorului termic n timpul staionrilor scurte i
al deplasrilor la mic vitez, mai ales n mediul urban, cu creterea eficienei cu circa 40%. Fiind
vehicule complexe strategiile de control trebuie s urmreasc obinerea unor performane dinamice
similare cu ale vehiculelor clasice, dar cu un consum ct mai mic de combustibil i cu utilizarea
optim a surselor de stocare a energiei electrice. Evoluia tehnic important impune utilizarea unor
sisteme de testare i implementare rapide, care s aduc ct mai repede vehiculul aflat n faza de
proiectare n faza de produs finit, disponibil pe pia.
Lucrarea prezint posibilitile de testare a algoritmilor de control al sistemului de acionare
a vehiculului hibrid n vederea optimizrii managementului energetic.
2. Modelul vehiculului electric hibrid
Se consider un vehicul electric hibrid cu structur de tip paralel (figura 1). Modelul
vehiculului hibrid este prezentat n figura 2. n regimul de motor, maina electric furnizeaz
putere la roi, fiind alimentat de la baterie. n regim de generator, ea va prelua energia cinetic de
la roi i o va transforma n energie electric stocat n baterie. La puteri mari, cnd cuplul cerut de
ofer TSofer depete cuplul motorului termic TMT, maina electric va furniza de asemenea putere
TME la roi:
TSofer = TMT + TME
(1)
La frnare, maina electric va recupera energie, care, la vehiculul clasic, se pierde prin
frecare n sistemul de frnare mecanic. Algoritmul de management al energiei are n vedere modul
de furnizare a puterii electrice TME, pe baza strii de ncrcare a bateriei, cu scopul de a folosi
motorul termic la un punct de funcionare ct mai eficient.
107
PROGRAMUL CEEX
Unitate de
t l
MT
Tractiune
Incarcare
baterie
THE MT
Sofer
Pdrive
Unitate
P control
vehicul
Rezervor
Transm
Algoritm
partajare
p tere
Transmisie
TEM ME
Vehicul
Pout
SOC
Putere
electrica
ME
Convertor Baterie
Figura 1. Structura unui vehicul electric hibrid de tip paralel
Baterie
Convertor
Figura 2. Modelul vehiculului hibrid de tip paralel
3. Simularea Off-line a dinamicii vehiculului

Modelele VEH sunt foarte complexe, ele mbinnd modele mecanice, electrice, hidraulice i
termodinamice, simularea acestora fiind util pentru a obine informaii legate de dimensionarea
componentelor i pentru dezvoltarea strategiilor de control. Mai mult, simulrile n timp real reduc
timpul i preul proiectrii acestor noi vehicule [2]. Dintre programele de simulare a vehiculelor
electric hibride se deosebesc programe bazate pe modelarea cauzal (Simulink, SystemBuild,
ACSL), programe electronice (SPICE, Saber), sisteme multigrup (ADVISOR, ADAMS, DADS,
SIMPACK) i altele.
ADVISOR (Advanced Vehicle Simulator) este un program de simulare bazat pe softul
Matlab/Simulink. El permite simularea de diverse structuri i componente de vehicule, fiind util
pentru estimarea consumului de energie, a emisiilor de noxe i pentru evaluarea unor strategii de
management energetic att pentru vehicule convenionale ct mai ales pentru vehicule electrice i
vehicule electrice hibride (de tip serie, paralel sau mixte).
4. Stand de testare a sistemului electric de propulsie
Dezvoltarea sistemului de control al vehiculului se realizeaz n cteva etape succesive:
simularea off-line; simularea n timp real; testarea vehiculului pe standul dinamometric; testarea
vehiculului n teren. Multe din aspectele interaciunilor complexe ce exist ntre elementele
componente i ale strategiilor de control necesare pot fi evideniate timpuriu prin simulrile off-line
i simulrile n timp real.
n figura 3 se prezint un stand de testare a sistemului electric de propulsie, format din dou
maini electrice cuplate mecanic, una reprezentnd motorul de acionare a vehiculului iar cealalt
funcionnd ca main de ncrcare ce asigur cuplul de sarcin. Motorul de acionare este o main
asincron cu rotor n scurtcircuit (4kW, 1430 rpm) i este alimentat prin intermediul unui invertor
PWM realizat cu module IGBT. Pentru ncrcare este utilizat o main de c.c. alimentat de la un
convertor PWM n punte realizat cu aceleai tipuri de module IGBT. Achiziia mrimilor electrice
de la bornele motoarelor se realizeaz cu traductoare cu senzori Hall, n timp ce viteza mecanic
este msurat cu ajutorul unui traductor incremental. Resursele de calcul, necesare controlului celor
dou maini electrice, sunt asigurate de placa dSPACE DS1104. Pentru a asigura un spectru ct mai
larg de tipuri de porturi de interfaare cu mediul nconjurtor placa utilizeaz suplimentar procesorul
de semnal n virgul fix TMS320F240 al firmei Texas Instruments. Elementele periferice
ncorporate asigur porturile de interfaare necesare pentru comanda convertoarelor de putere i
achiziia semnalelor din sistem.
108
PROGRAMUL CEEX
Convertor
PWM
Convertor
PWM
+Ucc2
+Ucc1
DS1104
Traductoare Hall
EN
Dinamometru
Motor testat
Figura 3. Schema bloc a standului de testare a sistemului de propulsie

Programul folosit pentru interaciunea cu simulatorul de timp real este ControDesk. El
administreaz fiecare aspect al simulatorului, de la dezvoltarea de interfee grafice utilizator la
controlul execuiei modelelor n timp real i gestionarea tuturor configuraiilor hardware [5].
Investigarea tehnicilor de control i a performanelor de regim static i dinamic se poate realiza prin
testarea pe un stand dinamometric virtual, care permite emularea modelelor liniar i neliniare, ceea
ce permite realizarea de teste realistice. Dinamometrul trebuie s poat s urmreasc profilul de
cuplu impus, cu erori i ntrzieri minime. De asemenea, el trebuie s poat trece de la putere
negativ mecanic (mod generator) la putere pozitiv mecanic (mod motor) pentru a simula
decelerri, deplasri n pante etc. Placa DS1104 controleaz ansamblul motor de inducie invertor
precum i ansamblul motor de curent continuu chopper astfel nct s emuleze interaciunea dintre
componente, vehicul i mediul dat de calea de rulare. Aceasta s-a realizat printr-un controler de
vitez de tip PI adugat la structura motorului de inducie. (figura 4), [7].
O p e n e xp e rim e n t
R T I D a ta
-K -
R e fe re n c e ro to r fl u x
E V _ T _ S .m a
F ro m F i l e
-K -
F i r_ n
wn *
F i_ r*
Te *
Te *
L o a d T o rq u e
ua_s *
ua_s *
ub_s *
ub_s *
uc_s *
uc _s *
R e f . lo a d
u_a
wn
S p e e d sc a l e
S p e e d c o n tro l l e r
wn
C hop. C da
ia _ s
ib _ s
v a_s
E s t im a t e d E l. P o we r
v b_s
S t a rt / S t o p
P W M i n v e rte r
V e c t o r C o n tro l l e r
ia
wn
S t a rt / S t o p
D yn a m i c D y n a m o m e te r
C o n t ro l
Cho p p er
.
.
SOC
SO C
..
M e a su re d S O C
ia_s
ib_s
va_s
vb_s
idc
vdc
ia
Speed
t ra n sd u c e r
Speed
E sti m a te d S O C
E l e c tri c a l tra n sd u c e r
Figura 4. Model Simulink pentru controlul in timp real
5. Rezultate experimentale
n figura 5 se prezint rezultate pentru simularea n timp real pentru sistemul motor/controler de pe
un vehicul electric hibrid de tip paralel cu urmtorii parametri: : mv=1268 kg, Gr=5.0049, r=0.282
m. Puterea motorului de inducie este de 25 kW iar a motorului termic de 30 kW. Primul grafic
reprezint diagramele de viteze: impus i msurat (corespunztor unui ciclu de vitez standardizat
FUDS-Federal Urban Driving Schedule), al doilea grafic reprezint curentul reactiv a motorului
asincron iar al treilea grafic reprezint cuplul motorului impus i msurat. Dinamometrul simuleaz
nu doar cuplul vehiculului (sarcina) dar i contribuia motorului termic la cuplul total, simulnd
109
PROGRAMUL CEEX
diferena ntre cele dou cereri de cuplu. Acest lucru este util pentru a studia gradul de hibridizare,
care permite apoi estimarea puterilor motorului electric sau dimensionarea bateriei [2].
Figura 5. Simulare n timp real pentru ansamblul motor/controler

6. Concluzii
Vehiculele electrice hibride, fiind sisteme foarte complexe, necesit dezvoltarea unor
proceduri diverse de testare a configuraiilor i a algoritmilor de control n vederea optimizrii
consumului de combustibil i a reducerii emisiilor poluante. n aceast direcie s-a realizat un stand
experimental care poate fi utilizat n evaluarea indicilor energetici pe care diferitele topologii i
tehnici de modulare folosite realizarea convertoarelor statice sau pentru determinarea strategiilor de
control n timp real al sistemului electric de propulsie.
Bibliografie
[1] D.Hermance, S.Sasaki, Hybrid Electric Vehicles Take to the Streets, IEEE Spectrum, 1998,
pp.48-52.
[2] R.Schupbach,J.C.Balda, A Versatile Laboratory Test Bench for Developing Powertrains of
Electric Vehicles, Proc. of IEEE Vehicular Technology Conference, 2002, pp.1666-1670
[3] http//www.ctts.nrel.gov/analysis/
[4] R.Morici, C.Rossi, A.Tonielli, Fast Prototyping of Nonlinear Controllers for Electric Motor
Drives, Proc. of the 12th IFAC World Congress, Sydney, Australia, 1993, pp.445-450.
[5] ***,ControlDesk. Experiment Guide, dSPACE GmbH, Paderborn, Germany, March, 2005.
[6] V.Horga, M.Roi, M.Albu, I.Graur, Emulator Control of Dynamic Characteristics of
Mechanical Loads, The 2nd Int. Conf. on Electrical and Power Engineering EPE02, Romania,
2002, pp. 227-234.
[7] V.Horga, A.Onea, M.Roi, C.Boan, Induction Motor Control Based on Minimum Number
Parameters Model, The Bulletin of the Polytechnic Institute of Jassy, Tome XLVII (LII), 1-4,
2002, pp.77-85.
[8] M.Ehsani, Y.Gao, K.L.Butler, Application of the Electrically Peaking Hybrid Propulsion
System to a Full-Size Passenger Car with Simulated Design Verification, IEEE Trans. on
Vehicular Technology, vol.48, no.6, November 1999, pp.1779-1787.
110
PROGRAMUL CEEX
NOI MATERIALE SI APLICATII PENTRU

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DIN
TRANSPORTURI IN VEDEREA REDUCERII NIVELULUI
DE VIBRATII SI ZGOMOT PENTRU LINIILE DE CALE
FERATA TERANE SI SUBTERANE
Coordonator: Conf. univ. dr. ing. George STOICESCU
Parteneri: Dr. ing. Maria CASARIU
Dr. ing. Stefan OPREA
Ing. Mircea Cosmin DURNESCU
Ing. Mircea Nicusor POPESCU
Prezentarea stiintifica
Proiectul are ca scop elaborarea unor solutii originale pentru modernizarea infrastructurii
transportului in sistemul roatasina prin aplicarea unui sistem elastic pentru reducerea semnificativa
a nivelului de vibratii/zgomot la liniile de cale ferata terane (cale ferata si tramvai) si subterane
(metrou). Pe termen lung, zgomotul/vibratiile de la calea ferata au efect distructiv atat asupra
structurii caii ferate si a trenurilor de metrou, tramvai si cale ferata cat si asupra constructiilor din
apropriere, precum si efect nociv asupra locuitorilor din zona. Cercetarea va fi orientata catre
identificarea unor modele fizice, experimentale de reducere a vibratiilor, folosind placute/placi
elastice care se introduc intre elementele care constituie sistemul de cale ferata, dupa caz: sina,
placa suport, traversa, dala, balast, platforma din beton. Principalele caracteristici ce trebuie
asigurate pentru placutele/placile elastice sunt: capacitatea mare de absorbtie a
vibratiilor/zgomotului sinelor de cale ferata, mentinerea capacitatii functionale pe o durata lunga de
timp (peste 15 ani), in conditii de climat natural temperat si de temperaturi scazute, montajul usor,
un cost care sa permita reducerea cheltuielilor de montaj si intretinere a cailor ferate. Solutiile de
izolare cu placute/placi elastice sunt in concordanta cu tendintele din cercetarea europeana
(proiectul CONVURT), urmarindu-se conformitatea cu cerintele Comunitatii Europene in materie
de mediu si de politici urbane. Placutele/placile executate dintr-un nou material poliuretanic vor
permite reducerea nivelului de vibratii/zgomot cu pana la 10 dB pentru fiecare etaj elastic.
Fata de proiectul european, prezentul consortiu are in vedere diversificarea cercetarilor in vederea
aplicarii solutiilor cu placute/placi la caile ferate de transport de suprafata, iin zonele orasenesti si
pre-orasenesti, precum si in zona podurilor si a tronsoanelor de transport cu risc natural major
(defilee, tuneluri, triaje etc.). Pentru obtinerea placutelor/placilor elastice se va utiliza ca material de
baza de elastomer poliuretanic, material cu proprietati elastice superioare atat cauciucului natural
cat si cauciucului sintetic. Datorita structurii specifice, elastomerii poliuretanici au proprietati
deosebite de elasticitate, duritate, rezistenta la temperaturi scazute, la imbatranire si la agenti
chimici. Pentru a obtine diverse grade de elasticitate, elastomerii poliuretanici vor fi amestecati cu
diverse materiale de umplere,in proportie de 5-30 %. Prin proiect vor fi stabilite retetele optime
pentru fiecare aplicatie identificata, precum si structura sistemelor elastice propuse. Noul sistem
elastic se va folosi la realizarea liniilor terane (tramvai si cale ferata) si subterane (metrou).
Obiectivul principal al proiectului este elaborarea unei solutii tehnice noi pentru modernizarea
infrastructurii transportului cu metroul, tramvaiul si la calea ferata prin aplicarea pe scara larga a
111
PROGRAMUL CEEX
unui sistem elastic pentru reducerea semnificativa a nivelului de vibratii si de zgomot pentru liniile
de cale ferata terane si subterane, cu aplicabilitate la SC METROREX SA, Bucuresti, RATB si
CFR.
Proiectul are ca scop realizarea unor solutii originale pentru modernizarea infrastructurii
transportului urban cu metroul, tramvaiul precum si la cai ferate prin aplicarea unui sistem elastic
pentru reducerea semnificativa a nivelului de vibratii/zgomot la liniile de cale ferata terane si
subterane. Se vor realiza placute/placi elastice care se introduc intre sina si traversa/placa suport,
intre placa suport si traversa,intre traversa si balast si intre dala si platforma din beton.
Placutele/placile elastice absorb vibratiile/zgomotul sinelor de cale ferata pe o durata lunga de timp
(peste 15 ani) in conditii de climat natural temperat si de temperaturi scazute. Placutele/placile
elastice vor fi in conformitate cu cerintele Comunitatii Europene. Placutele/placile elastice
executate dintr-un nou material elastic vor permite reducerea nivelului de vibratii/zgomot cu pana la
10 dB pentru fiecare etaj elastic.
Sunt avute in vedere mai multe tipuri de sisteme de izolare, si anume:
- sistemul pe platforma din beton (utilizat, in special, la liniile de metrou mai noi si, intr-o
forma mai simpla, si la tronsoanele feroviare de mare viteza)
- sistemul cu terasament normal (utilizat la liniile de cale ferata, la liniile de metru mai vechi,
la liniile de metrou usor)
Sistemul de izolare poate fi conceput cu doua sau cu trei niveluri de izolare, respectiv: cu
izolare intre sistem de prindere-traversa si traversa sol (cu rosu, in poza), la care se mai poate
adauga o izolare suplimentara intre sina si dispozitiv de prindere, recomandata la curbe si in zone de
risc triaje).
Sistem de fixare a sinei
Sistem de izolare a caii de rulare la tramvai
Modelarea si testarea solutiilor de procesare a compozitelor precum si realizarea modelului

de baza in scopul utilizarii lor in izolare la calea ferata, tramvai si metrou au constat in obtinerea
sistemului elastic care se utilizeaza la infrastructura metroului in scopul reducerii nivelului de
vibratii si de zgomot:
locul de montare: calea de rulare metrou Bucuresti;
tipul prinderii: indirecta - elastica;
tipul sinei: 49, cu posibilitate de extensie la tipurile 60 si 65;
tipul traversei: traversa bibloc din beton;
112
PROGRAMUL CEEX
viteze mai mici sau egale cu 130 km/h i sarcina pe osie ntre 20 i 30 tone, i
independent de aceste valori, pe curbe cu raza mica.
In functie de modul de utilizare, in cadrul sistemului elastic, sunt trei tipuri de placute:
placuta rezilienta- PR3, pozitionata sub talpa sinei;
placa rezilienta-PR2, pozitionata intre placa metalica suport si traversa de beton
armat;
placa rezilienta celulara PR1, pozitionata sub blochetul traversei de beton armat.
Echipare traverse de beton cu elemente elastice antivibrante

LEGENDA
1 Cutie protectoare antivibranta
2 Traversa din beton tip 2BC 4
3 Placa cu 4 gauri, elastica, antivibranta sub placa suport tip PR2
4 Placa simpla fara inclinare
5 Tirfon B5
6 Clema elastica
7 Piesa de sprijin PANDROL

8 Beton monolitizare
9 Antretoaza blochet
10 Sina tip 49
11 Placuta elastica - tip PR3
12 Diblu B5
13 Placa elastica antivibranta - tip PR1
TIPURI DE PLACUTE
Placuta elastica si galos

tip PR1
Placuta elastica tip PR2
Placuta elastica
tip PR3
Aceste placute sunt realizate din elastomer poliuretanic obtinut experimental in cadrul
acestui proiect.
Placuta elastica PR3, a fost obtinuta experimental in aceasta etapa de lucru din probele nr. 2,
3, 11, 12, 25, 26, 27, si 28
113
PROGRAMUL CEEX
Placuta - proba 28
Placuta - proba 12
Placuta PR3 - Probele 2, 3, 11,12,

25, 26, 27, 28
Placuta - proba 3
Placuta PR3 Probele 2, 3, 11, 25
In figura de mai jos se prezinta matrita pentru realizarea placutei PR2.
Matrita Placuta PR2

Bibliografie
1. Jones, Robert M., Mechanics of Composite Materials, Hemisphere Publishing
Corporation, New York, 1975
2.Tsai, Steven, and Thomas Hahn, Introduction to Composite Materials
Technomic Publishing Co., 1980
3. Crane, Roger M., "Vibration Damping Response of Composite Materials,"
DTRC-SME 91/12, April 1991, 2 28 p.
4. P. J. Yoon, C. D. Han, Macromolecules, 33, 2171 (2000)
5. R. J. Zdrahala, R. M. Gerkin, , S. L. Hager and F. E. Critchfield, J. of Appl. Polym. Sci., 24, 2041
(1979)
6 Pavier, C.; Gandini, A. Carbohydr. Polym. 2000, 42, 13.
7. Oprea S., Vlad S., Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, 8 (2), 675 (2006).
8. Stanciu A., Bulacovschi V., Oprea S., Vlad S., Polym Degrad. Stab. 2001 72, 551
9. Oprea S., Vlad S. Eur.Polym .J. 2002 38 (7), 1465-1470
114
PROGRAMUL CEEX
MATERIALE MULTISTRAT PENTRU CONDITII

TERMICE EXTREME IN AERONAUTICA. INSTALATIE
SI METODA DE TESTARE
Coordonator: Victor Manoliu
Parteneri: Dionezie Bojin, Constantin Valcu, Ion Trusca
Factorii de uzura asociati pieselor calde ale turbomotoarelor, cu evidentierea efectului
factorului termic extrem
In cazul motoarelor reactive, aplicarea sistemelor de protectie este necesara deoarece durata
reala de functionare a componentelor este limitata de factorii de uzura si de stres, dar si de
proprietatile termo-mecanice ale materialelor folosite. Regimurile de temperatura si mediul de lucru
sunt decisive pentru selectarea materialelor si sistemului de protectie.
In cazul camerelor de ardere, a turbinelor si motoarelor turboreactive, utilizarea sistemelor de
protectie este absolut necesara avand in vedere regimul de functionare foarte dur. Se citeaza astfel
ca in circa 1h in camera de ardere a unei turbine, poate fi arsa o cantitate de 318.000 kg aer si 6800
kg combustibil, iar gazele de ardere rezultate pot atinge temperaturi de peste 1900C.
Compresoarele si vanele de stocare, care directioneaza gazele fierbinti spre peretele turbinei
sunt de obicei racite cu aer la temperaturi sub 1100C. Componentele mentionate sunt evident
degradabile prin oxidare, coroziune la cald si oboseala termica. Solicitarile mecanice in cazul
camerelor de ardere sunt in general minore. In cazul turbinelor aeroreactive materialele sunt supuse
unor medii dinamice de mare viteza ~ (0,5 M) continand O2 , N2, CO2 , H2O si SO2 , mediile
continand hidrogen sulfurat sunt agresive la temperaturi ridicate.
Coroziunea la cald ("hot corrosion") sau sulfitizarea este un proces care se dezvolta rapid si este
dependent de caracterul oxidant sau reducator al atmosferei de lucru. In mediul oxidant reactia de oxidare
promovata de anhidrida sulfuroasa nu provoaca coroziune importanta pana la un continut de 3g/m3 de
sulf. In medii sulfuroase cu actiune reducatoare temperatura maxima de lucru a otelurilor refractare trebuie
sa fie cu 100-200K mai joasa decat cea corespunzatoare mediilor sulfuroase oxidante pentru obtinerea
aceleasi rezistente chimice. In gazele de ardere unde exista vapori de apa, azot, oxigen, compusi sulfurosi,
hidrocarburi, se produc simultan reactii de oxidare, carburare, sulfizare si nitrurare.
Materialele utilizate in constructia camerelor de ardere se aleg in functie de temperatura de
incalzire a pieselor componente in timpul functionarii turbomotoarelor. In camera de ardere aerul
comprimat este amestecat cu carburantul, producandu-se prin ardere temperaturi ale gazului mai
mari de 1600C. La contactul cu peretele camerei de ardere, din cauza fluxului de aer comprimat
rezidual, temperatura este joasa putand atinge valori maximale cuprinse intre 1000-1300C .
Tipuri de acoperiri realizate
S-au realizat urmatoarele tipuri de straturi TBC:
1. Duplex NiCoCrAlY/ZrO2, 20%Y2 O3 cu potenial mai ridicat la testele de oc termic n
raport cu cele stabilizate numai cu 8% Y2 O3 sau CaO, MgO din clasa celor clasice;
2. Triplex de tip FGM functionally graded materials- cu utilizarea unui strat intermediar ntre
stratul de legatur NiCoCrAlY i cel ceramic, ZrO2 MgO cu o compoziie chimic mediat
(magneziu, compozit din pulbere mixata din zirconiu nichel crom aluminiu) n vederea
diminurii efectului diferenelor coeficienilor de dilatare ale celor dou materiale i
115
PROGRAMUL CEEX
3.
4.
5.
6.
7.
tensiunilor induse n timpul ocului termic. Soluia experimental ar trebui s induc i o

omogenitate structural superioar n raport cu straturile duplex.
Triplex de tipul- NiCoCrAlY/ NiCoCrAlY 90% + Al2 O3 10%/ZrO2Y2 O3 urmrind creterea
rezistenei la oboseala termic. n urma unor cercetri efectuate n laboratoarele Lewis
Research Center, Cleveland, Ohio s-a demonstrat c un strat de legatur mbuntit prin
ncorporarea de straturi metalice, ceramice sau cermei a demonstrat creterea rezistenei la
oboseal termic a straturilor TBC depuse prin pulverizare cu plasm, cu un factor, doi, sau
mai muli. n acest sistem, stratul al doilea al stratului de legatur ncorporeaz o dispersie
fin a fazei a doua a particulei (n acest caz alumina) n matricea NiCoCrAlY.
NiCoCrAlY/ Al2 O3 /ZrO2Y2 O3 - urmareste cresterea rezistentei la soc termic. Stratul
intermediary functioneaza ca o bariera termica si poate reduce semnificativ extinderea
oxidarii.
NiCoCrAlY/ Al2 O3 +ZrO2Y2 O3/ ZrO2Y2 O3 prin incorporarea unor particule de Al2O3 in
matricea ceramica a unui strat intermediary se imbunatatesc proprietatile mecanice, creste
duritatea stratului cu aproximativ 40%, reduce tensiunile reziduale si impiedica patrunderea
oxigenului.
NiCoCrAlY/ZrO2Y2O3 nano depunerea unui strat cu materiale ceramice nanometrice, creste
performanta sistemului de protectie prin imbunatatirea considerabila a proprietatilor mecanice si
fizice.
Duplex de tipul NiCoCrAlY/ZrO2Y2O3 CeO2 , NiCoCrAlY/ZrO2Y2O3 TiO2 rezistente la soc
termic si temperature ridicate
Metoda utilizat pentru obinerea straturilor ceramice

Metoda utilizat pentru depunerea straturilor de protecie este depunerea prin metalizare cu
plasm. Procedeul de depunere cu plasm este o metoda eficienta si economic folosit pentru obtinerea
unor straturi cu proprietati superioare si performante. Legatura structural format ntre stratul ceramic i
suportul metalic, n cazul metalizrii cu plasm, permite obinerea unor depuneri aderente, cu structur
dens i neted cu grosime cuprins ntre 0,2 pana la 2-3 mm, funcie de tipul aplicatiei.
Fig. 1 Realizarea epruvetelor prin procedeul APS
Investigatii morfostructurale
Investigatiile de microscopie electronica pun in evidenta modificarile morfostructurale ale
straturilor de protectie.
In figurile 2, 3, 4, 5 sunt prezentate imagini SEM ale straturilor de protectie ceramice pe baza de
ZrO2Y2O3 nanostructrate post depunere si post ciclare. Din micrografiile prezentate se evidentiaza o
116
PROGRAMUL CEEX
omogenitate morfostructurala. Se observa o aglomerare a particulelor semitopite in strat atat post depunere
cat si post ciclare. In figura 4 este evidentiaza foarte bine porozitatea stratului inainte de ciclare.
Fig. 2 Imagine SEM ale aglomerarilor de

particule ale ZrO2Y2O3
(fara tratament)
Fig. 4 Imagine SEM a stratului poros de

ZrO2Y2O3 cu aglomerari de particule (fara
tratament)
Fig. 3 Imagine SEM ale aglomerarilor semitopite

de ZrO2Y2O3
(tratament 10000C)
Fig. 5 Imagine SEM a particulei de ZrO2Y2O3

de marime 3 microni (tratament 10000C)
In figurile 5, 6, 7, 8 sunt prezentate micrografiile straturilor bariera termica investigate prin

microscopie de transmisie (TEM). Pregatirea probelor s-a facut cu FIB- FEI (FIB Focused Ion
Beam). iar investigatiile de microscopie cu microscopul TEM EM300-UT, FEI. Din figurile
prezentate se evidentiaza faptul ca legatura strat ceramic/strat de acrosaj este destul de buna. In
figura 8 se pot distinge zonele cu material ceramic (zonele albe) si zonele cu substrat metalic
(zonele intunecate).
Fig. 5. Imagine TEM a stratului nanostructurat Fig. 6. Imagine TEM a stratului nanostructurat
NiCrAlY/ZrO2Y2O3
NiCrAlY/ZrO2Y2O3
117
PROGRAMUL CEEX
Fig. 7. Imagine TEM a stratului nanostructurat

NiCrAlY/ZrO2Y2O3
Fig. 8. Imagine TEM a stratului nanostructurat

NiCrAlY/ZrO2Y2O3
Instalatia de soc termic rapid

Parametrii de functionare a instalatiei corespund solicitarilor dure de incalzire racire cu viteze de
100/sec.
Fig. 9 Instalatia de soc termic rapid

Parametrii functionali ai instalatiei QTS 1 sunt:
- temperature de testare de la 1200C la 1500C;
- viteza de racier- incalzire a probei de 100/sec;
- monitorizarea parametrilor de functionare;
- masaurarea rapida si continua a temperaturii.
Concluzii
Din cadrul ansamblului factorilor de uzura care activeaza simultan asupra pieselor calde ale
turbomotoarelor temperaturi peste 1500C, soc termic rapid, eroziune cu particole pirolizate la
viteze de peste 3 Mach, coroziune, frecare de alunecare, etc factorul termic actioneaza cel mai
disturbator.
Directiile de cercetare importante vizate de proiect sunt reprezentate de elaborarea de noi solutii
multistrat cu proprietati termice extreme (temperatura, soc termic, bariera termica) si conservarea
proprietatilor tribologice ale materialelor asociate conditiilor, functionale. Validarea solutiilor de
materiale se asigura prin teste si investigatii specifice, verificarea functionala a modelelor materiale
pentru instalatii industriale.
118
PROGRAMUL CEEX
CONTRIBUTII PRIVIND STUDIUL SISTEMELOR

HIBRIDE DE ACTIONARE
Contract CEEX nr 5558/X2C31
Coordonator: Emilian Lefter, Universitatea din Pitesti
Parteneri: Aurelian Craciunescu, UP Bucuresti, Ioan Stainescu, ICPE-SAER SA Bucuresti,
Laurentiu Patularu, INC-DTCI-ICSI, Rm. Valcea, Irina Nita Univ. Ovidius, Constanta
Abstract. In aceasta lucrare se prezinta o serie de contributii privind realizarea unui echipament de
cercetare a sistemelor hibride de actionare, cu aplicatii in domeniul automobilelor: structura standului,
sistemul de alimentare cu energie electrica si sitemul de control.
1. Realizarea unui stand hibrid si economic

Variantele de actionare hibrida cu aplicatii la tractiunea auto pot fi: serie, paralel, serie-paralel si
complex.
Obtinerea unei structuri mecanice capabile sa realizeze cat mai multe combinatii a fost un
deziderat realizat prin doua sisteme de divizare a fluxurilor de putere, printr-un arbore sectionat si
doua sisteme de blocare electromagnetice.
Sistemele de divizare ale fluxurilor de putere sunt in numar de doua: unul este alcatuit dintr-un
mecanism planetar, MP, iar cel de-al doilea este dat de insasi constructia motorului termic, MT, cu
arborele cu acces la ambele capete.
Primul sistem de divizare cu MP primeste fluxurile de putere de la cele doua motoare de
tractiune : motorul termic MT si motorul electric ME si-l transmite prin sistemul de transmitere, Tr,
catre modelul de automobil format dintr-un volant, V, cu momentul de inertie Jv si un generator
GE2, pentru simularea rezistentelor la inaintare. Motorul MT este conectat la MP printr-un arbore
sectionat, AS, si la un generator electric, GE1, printr-un cuplaj electromagnetic AE1. Arborele
sectionat are in componenta un ambreiaj electromagnetic AE si o frana electrica FE.
Fig. 1 Structura mecanica a standului

119
PROGRAMUL CEEX
Structura astfel dezvoltata permite functionarea:

numai cu MT ca in cazul automobilului clasic ;
numai cu ME ca in cazul tractiunii electrice;
varianta hibrid serie motorul ME asigura tractiunea automobilului alimentandu-se de
la un ansamblu de baterii, B. Cand starea de incarcare a bateriei SDI este la nivelul
inferior SDIJ atunci MT actioneaza GE1 care va debita pe ansamblul de baterii, B;
varianta hibrid paralel asupra modelului de automobil actioneaza atat motorul MT cat
si motorul ME, GE2 functioneaza numai in anumite situatii.
Volantul V si GE2 formeaza un ansamblu ideal pentru determinarea comportarii
automobilului in regimurile statice si dinamice.
S-a determinat ca modelul de automobil realizat pentru o masa ma si o viteza a
automobilului v, poate sa simuleze functionarea si altor automobile cu respectarea conditiilor:
v ' =
in care:
cu:
Kv
Km
(1)
Kv =
v'
v
(2)
Km =
ma '
ma
(3)
v viteza noului automobil;

ma masa noului automobil;
v viteza unghiulara a volantului;
v viteza unghiulara a volantului corespunzatoare vitezei v a noului automobil.
2. Solutia de alimentare cu energie electrica
Sistemul de alimentare cu energie electrica, SAEE, se dezvolta secvential si va fi, in final,

un sistem hibrid complex ( fig.2 )
Fig. 2 SAEE al standului

120
PROGRAMUL CEEX
La conceperea SAEE s-a avut in vedere: utilizarea caracteristicilor favorabile pentru fiecare
sursa; utilizarea celor mai noi surse de producere/stocare a energiei electrice cum ar fi pila de
combustie PC si ultracondensatorul UC; obtinerea unei structuri hibride complexe care sa ofere
posibilitatea unui studiu asupra comportarii surselor in diferite combinatii si regimuri; obtinerea
unei structuri utilizabile si pentru alte aplicatii, dar cu preturi de cost rezonabile.
La ora actuala SAEE cuprinde ansamblul de baterii de acumulatoare B, generatorul GE1 cu
elementele aferente ( sistemul de urmarire a starii de incarcare a bateriei, SDI, blocul de decizie BD
la atingerea pragurilor de jos si de sus a SDI, motorul MT, redresorul Rd si un regulator de tensiune
RU ) si blocul de recuperare a energiei format din GE2 , convertorul cc/cc (14-48Vcc),
ultracondensatorul UC (110F/48Vcc) convertorul cc/cc (48-220 Vcc) si urmeaza sa se adauge
sistemul format din pila de combustie PC (8 kW/72Vcc) cu convertorul cc/cc (72/220Vcc).
Fiecare parte a SAEE a presupus o analiza. De exemplu, alegerea bateriilor de acumulatoare,
pe langa aspectele energetice ale standului, ale puterii si energiei cerute de la baterie, a presupus si o
comparare a principalelor tipuri de baterii: baterii acide, Ni MH, Li Ion. Decizia finala a fost de
a utiliza un ansamblu de 16 baterii x 12V x 24 Ah, fabricate in tara.
Pentru UC am dezvoltat mai multe sisteme de calcul, pornind si de la metodologia indicata
de fabricant.
Alegerea PC, desi nu sunt multi furnizori, presupune, in afara de aspectele tehnice, si o
analiza tehnico economica. Am optat pentru o structura de pile de combustie care necesita un
numar limitat de componente exterioare, au un pret rezonabil, comparativ cu alte oferte si au o
putere relativ mare.
3. Solutia de control a standului
Pentru functionarea corecta a ansamblurilor si a tuturor componentelor a fost necesara

adaugarea unui sistem de monitorizare si control.
Monitorizarea standului este asigurata cu ajutorul sistemului de achizitie de date (SAD) de
tip National Instruments NI 6023E, iar comanda cu un PLC (automat programabil) de tip ZELIO
SR3B261BD/Schneider Electric, cu extensia pentru iesiri analogice SR3XT43BD, modulul de
comunicatii MODBUS MBU01BD si sursa de alimentare la 24V, 32A, 72W, - ABL7RP2403.
Automatizarea are rolul de a conduce logic standul preluand marimile de comanda ale
conducatorului (pornire, stabilirea turatiei/vitezei dorite, franarea, etc) si principalele marimi din
proces, respectiv cuplul T0 si turatia de la arborele de iesire n0 a sistemului de actionare. Functie de
n0 si T0, tinand seama de caracteristicile motoarelor si de regimul de functionare, se da comanda
catre ME sau MT. Clapeta de acceleratie a MT se actioneaza selectand doar pozitiile optime.
Motorul electric se actioneaza in vederea stabilirii turatiei nME, cuplului necesar TME si acceleratiei.
Schema ( Fig. 3) va asigura functionarea in urmatoarele regimuri: pornire (START),
functionare numai electrica, functionare numai termica, functionare hibrida, accelerari, decelerari
sau franari.
Conditia de corecta functionare este indeplinita cand suma dintre cuplul TME generat de
motorul electric si cuplul TMT generat de motorul termic satisfac cererea de cuplu total T0 maxim la
volant. Mai mult de atat, este necesar si un reglaj fin al raportului dintre cupluri TME/TMT, astfel
incat dispozitivul mecanic de insumare sa functioneze corect, fara socuri si vibratii. In consecinta,
algoritmul implementat dispune de module program pentru ME, MT si generatoarele GE1 si GE2
prin care se regleaza cuplurile aplicate mecanismului planetar. Alt obiectiv important al
controlerului realizat este comutarea lina, fara oscilatii la schimbarile de regim sau ale surselor de
forta.
Solutia de control integrata va cuprinde doua bucle de reglare de tip PI, una pentru partea de
actionare electrica si alta pentru partea de actionare cu motor termic. Functionarea acestor doua
121
PROGRAMUL CEEX
bucle de reglare este coordonata pentru obtinerea unui cuplaj lin al celor doua sisteme, electric si
termic, si obtinerea unui consum optim energetic al standului.
Fig. 3. Structura platformei hibride cu sistemul de control

BIBLIOGRAFIE
[1] Programul: AMTRANS, Nr. contract si denumirea proiectului: CEEX-M1-C2-5558 (X2C31), Cercetri
teoretice si experimental demonstrative ale sistemelor de propulsie electric si hibrid pentru dezvoltarea
sistemelor de transport competitive si durabile, EtapaI, II - Rapoarte de cercetare
[2] Aspects Regarding Projecting a Hybrid Electrical System with Applications in Automotive Traction,
Lefter, Em., Diaconescu, E., Constantinescu, L.M, H2_fuel_cells_millenium convergence 2007, The first
european conference on application, integration, control, modelling, testing and intelligent control, and
intelligent modelling, of fuel cells and H2 applications and theirs economic / environment consequences
2007, september 21-22, Academia Romana, Bucharest, Romania.
[3] Aspects Regarding the Design of a Hybrid Electric Stand, Lefter, Em., Nicolae,V., ACTA TECHNICA
NAPOCENSIS, series Applied Mattematics and Mechanics 50, vol IV,2007, INTERNATIONAL
CONGRESS AUTOMOTIVE, ENVIRONMENT AND FARM MACHINERY, AMMA 2007,11-13
oct.,2007, Univ. Tehnica, Cluj- Napoca, ROMANIA
[4] Stand experimental pentru studiul automobilelor electrice hibride, LEFTER, Em., Constantinescu, L.M.,
Simpozionul National de Electrotehnic Teoretic, SNET07, 12-14 octombrie 2007, Bucuresti,, sectiunea
P3, imprimare CD, Universitatea Politehnica Bucuresti
[5] Evaluarea strii bateriilor de acumulatoare acide, LEFTER, Em., Constantinescu, L.M., Simpozionul
National de Electrotehnic Teoretic, SNET07, 12-14 octombrie 2007, Bucuresti,, sectiunea P3, imprimare
CD, Universitatea Politehnica Bucuresti
[6] Probleme ale utilizrii ultracondensatoarelor in domeniul auto, LEFTER, Em., Constantinescu, L.M.,
Simpozionul National de Electrotehnic Teoretic, SNET07, 12-14 octombrie 2007, Bucuresti,, sectiunea
P3, imprimare CD, Universitatea Politehnica Bucuresti.
122
PROGRAMUL CEEX
MECHANICAL SYSTEM FOR COUPLING

THE THERMAL AND ELECTRIC POWER SOURCES TO
ECOLOGICAL AUTOMOTIVE WITH HYBRID
PROPULSION
prof. univ. dr. ing. Dinel POPA , dr. ing. Nicolae PANDREA
1. INTRODUCTION
The hybrid automobiles haulage is made with a heat engine (MT) and an electric engine (ME) that
is powered to a battery of a high tension accumulation.
The battery is charged from an electric generator that is powered by the heat engine. The power
sources can be coupled through a planetary mechanism with two degrees of mobility. The general
draw of such a system is presented in fig. 1.
1
z'4
z"4
O
4
A
3
O1
O3
O2
z3
MT
GE
z2
BA
ME
Fig. 1. The planetary mechanism.

2. MOVEMENT DIFFERENTIAL EQUATION OF THE COUPLING SYSTEM
One considered the notations: J i , i = 1, 2, 3, 4 , axial moments of inertia of the elements marked with
1, 2, 3, 4; m4 , weight of the satellites 4; R4 , the length of the port-satellite 1; z2 , z3 , z4' , z4" the number
of teeth of the tooth wheels; i1 , i the equations defined by the relations
i1 =
z2
z2 z4"
;
=
i
z4'
z3 z4'
(1)
- A, B, C, parameters inertial parameters defined by the relations
A = J1 + m4 R 2 + 1 + i12 J 4 + (1 i )J 3 ; B = (1 i )iJ 3 + J 4 (1 + i1 )i1 ; C = J 2 + J 3i 2 + J 4i12 ;
(2)
the rotation angles of the elements 1, 2, 3; 1, 2 , 3 , 4 the absolute angular velocities of the
elements 1, 2, 3, 4; M 1 , M 2 , M 3 moments that act on the elements 1, 2, 3.
The kinetic energy and the generalized forces. Using the Willis method one read the relations
1 , 2 , 3
123
PROGRAMUL CEEX
4 1
z 1
z"
= 2' ; 3
= 4.
2 1
z3
z4 4 1
(3)
from which, with the notations (1) he or she deduced the equalities:
3 = 1 (1 i ) + 2i ; 4 = 1 (1 + i1 ) + 2i1 .
(4)
The kinetic energy of the system:

EC =
1
( J112 + m4 R 212 + J 222 + J 332 + J 424 ) .
2
(5)
with the notations (4) and (2) has the equation:

EC =
1 &2
A1 2 B&1&2 + C&22
2
).
(6)
The mechanic power at a certain time is given by:

P = M11 + M 22 + M 33 ,
(7)
or on the basis of the other relation (4)

P = [M 1 + M 3 (1 i )]1 + ( M 2 + M 3i )2
(8)
and from here are deduced the generalized equations:

Q1 = M1 + M 3 (1 i ) ; Q2 = M 2 + M 3i .
(9)
Lagrange equations. Knowing the fact that

1 = &1 ; 2 = &2 ,
(10)
from Lagrange equations are obtained the differential equations

&1 B
&2 = M 1 + M 3 (1 i ); B
&1 + C
&2 = M 2 + M 3i ,
A
or
&1 =
(11)
[M1 + M 3 (1 i )]C + (M 2 + M 3i )B ;
AC B 2
[M M 3 (1 i )]B + (M 2 + M 3i )A .
&2 = 1
AC B 2
(12)
3. THE MOVEMENTS STUDY

Permanent movement. The permanent movement is deduced from the conditions
1 = 0 ; 2 = 0 ,
(13)
that leads to these equations
124
PROGRAMUL CEEX
[M1 + M 3 (1 i)]C + (M 2 + M 3i) B = 0 ; [M1 + M 3 (1 i)]B + (M 2 + M 3i) A = 0
(14)
and since AC B 2 > 0 , we obtained the equations

M 1 + M 3 (1 i ) = 0 ; M 2 + M 3i = 0 .
(15)
The sources of power are present by the characteristics movement-angularly speed through the
relations M i = M i (i ) and goes to the values: 1* , *2 , *3 of the angularly velocities that are obtained
the permanent condition that are deduced from the equation system:
M 1 (1* ) + (1 i ) M 3 (*3 ) = 0 ; M 2 (*2 ) + i M 3 (*3 ) = 0 ; *3 = (1 i )1* + i*2 .
(16)
If these values M 2 (*2 ) , M 3 (*3 ) are related to the value of the moment M1 (1* ) of the heat engine,
one obtained the relations (17) with the graphic representations captured in figure 2 and figure 3.
M 3 (*3 )
M 2 (*2 )
i
1
=
=
;
,
i 1 M 1 (1* )
i 1
M1 (1* )
(17)
M 2 (*2 )
M 1 (1* )
-4
-3
-2
-1
-4
1
-3
-2
-1
-1
-1
-2
-2
-3
-3
-4
-4
Fig. 2. Graphic
M 2 (*2 )
i
=
.
*
i 1
M1 (1 )
M 2 (*2 )
M 1 (1* )
Fig. 3. Graphic
M 3 (*3 )
1
=
.
*
i 1
M 1 (1 )
The displacement moment M 2 (*2 ) , because the resistant moment is negative, it follows that the
transmission equation i will be from the domain (,0) (1, ) .
If i < 0 the values
| M 2 (2 ) | | M 3 (*3 ) |
,
are sub-unitary, if this 1 < i < 2 is over-unitary and this 2 < i the
M 1 (1* ) M 1 (1* )
first value is over-unitary and the second one is sub-unitary.

In conclusion, for the solution where the values of the resistant moment are low then well chose
i < 0 and for the case when the resistant moment at the automobiles wheels are high will be obtained
the solution i > 2 .
The movements stability. The solution 1* , *2 , *3 is obtained from the (16) system and it is
stabile even if i = i 0 *i , i = 1, 2, 3 are going through zero. In this way will be studied the stability
after the first approximation. Are obtained the linear approximations:
M 1 (1* + 1 ) = M1 (1* ) + 1M1 p (1* ) , M2 (*2 + 2 ) = M2 (*2 ) + 2M2 p (*2 ) , M 3 (*3 + 3 ) = M 3 (*3 ) + 3M 3 p (*3 )
(18)
125
PROGRAMUL CEEX
where by M ip were noted the functions derivates M i (*i ) .

By replacing the equations (12) and taking into account the notations
=
i (1 i )
1
1
M1 p (1* ) + (1 i ) 2 M 3 p (*3 ) , =
M 3 p (*3 ) , =
M 2 p (*2 ) + i 2 M 3 p (*3 )
2
2
2
AC B
AC B
AC B
(19)
one obtained the linearly system of differential equations

& = (C + B ) + ( C + B ) ,
& = (B + A) + ( B + A)
1
1
2
2
1
2
(20)
The characteristic equation reads

C + B r
C + B
=0
B + A
B + A r
(21)
or
r 2 + Dr + E = 0
(22)
where
D = (C + 2B + A) , E = (C + B)(B + A) (B + A)(C + B)
(23)
By making the calculations, from equations (23), (19) are obtained the results
D=
E=
1
AC B
1
AC B
{CM
*
1 p (1 ) +
] }
M ]
AM 2 p (*2 ) + i 2 A + 2i (1 i ) B + (1 i ) 2 C M 3 p
M 1 p (1* ) M 2 p (*2 ) + (1 i ) 2 M 2 p (*2 ) M 2 p (*2 ) + i 2 M 1 p

2
(24)
3p
For the evaluation of the signs of the of the parameters D, E are taking into account the inequalities:
A > 0; C > 0; AC B 2 > 0; i 2 A + 2i (1 i ) B + (1 i ) 2 C > 0
(25)
that are deduced from the element calculations from the relation (2)
Therefore, if M ip (*i ), i = 1, 2, 3 are negative, then D > 0 ; E > 0 , the equation (22) has real negative
solutions or complex solutions with the real part negative and thus 1 0 , 2 0 and the
movement is stabile.
REFERENCES
[1] Pandrea, N., Popa D.: Mecanisme. Teorie i aplicaii CAD, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000.
[2] Popa, D., Chiroiu, V., L. Munteanu, J. Onisoru, A. Iarovici: On the modeling of hybrid
systems, Proc. of the Romanian Academy, Series A: Mathematics, Physics, Technical Sciences,
Information Science, vol. 8, nr. 1, 2007.
[3] Teodorscu, P. P.: Sisteme mecanice. Modele clasice, Ed.Tehnic, Bucureti, vol. 1-3, 19841988-1997.
[4] Dudi, FL: Mecanisme, Ed. Universitatea din Braov, 1977.
126
PROGRAMUL CEEX
CONTRBUII TIINIFICE N TRANSPORTURI
TEHNOLOGII NOI DE ACTUATOARE ELECTRICE

PENTRU AUTOMOBILE
Coordonator: Universitatea Politehnica din Timioara, director Prof.dr.ing. Ion Boldea,
responsabil tiinific Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu.
Parteneri: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca, responsabil Prof.dr.ing. Mircea M. Rdulescu,
Universitatea Transilvania din Braov (UniTBv), responsabil Prof.dr.ing. Mihai Cernat.
1. INTRODUCERE
Lucrarea prezint realizrile programului CEEX-X2C33/2006 cu referire la obiectivele specifice pe
2007 privind [1]: 1) Nou sistem de alimentare la 42Vcc; 2) Nou sistem de control al alternatorului
pentru 42Vcc i 14Vcc; 3) Control sensorless pentru servo-direcie electric i servo-frn electric;
4) Noi actuatoare electrice pentru controlul supapelor; 5) Nou starter/alternator tip BEGA; 6) Noi
microactuatoare electrice fr perii, cu sisteme ieftine de control.
2. NOI ACTUATOARE ELECTRICE CU SISTEME DE CONDUCERE PT AUTOMOBILE
2.1. Estimarea stare de ncrcare baterii cu plumb pentru automobile - model experimental
n scopul estimrii strii de ncrcare a bateriilor (de orice tip: Plumb, Li-Ion, Ni-MH), pe
automobile hibride, s-a propus un algoritm pe baza monitorizrii curentului i tensiunii la borne [2].
Pentru un ciclu complet de variaie a curentului i tensiunii bateriei, s-au determinat 7 stri posibile,
cu asocierea unui anumit profil al tensiunii i curentului i cu selecia unei metode de estimare a
strii de ncarcare din 4 metode: integrarea curentului, estimarea tensiunii de regim staionar,
curbele tensiune vs curent de ncrcare determinate experimental i tabelate n memoria uC.
n esen, algoritmul selecteaz metoda ce asigur precizia cea mai mare n fiecare stare (Fig.2.1.a).
Algoritmul ndeplinete specificaiile impuse de ctre industria auto: precizie > 5%. Avantajele
algoritmului: precizie bun, efort de calcul redus, rapiditate i robustee.
V o c v , vo c v e s t [V ]
12.7
Vocv est
12.65
12.6
12.55
12.5
Vocv
0.5
1.5
time [s]
1.5
time [s]
2.5
3
4
x 10
erro r S O C [% ]
-5
0.5
2.5
3
4
x 10
Fig. 2.1. a) Strile bateriei i metodele de estimare a strii de ncrcare asociate; b) Tensiunea de
regim staionar (linie punctat), estimata acesteia (linie continu) i eroarea strii de ncrcare experimental.
127
PROGRAMUL CEEX
2.2. Nou sistem de control al alternatorului pentru 42Vcc i 14Vcc
n scopul creterii puterii debitate de ctre alternator (Fig.2.2) s-a propus un nou sistem de control
cu punte semicomandat aplicabil la viteze mici i mari, precum i un altul cu invertor n Z [3].
Fig. 2.2. Creterea de putere obinut experimental

La viteze mari creterea de putere este obinut doar prin blocul de SMR care este vzut ca i un
convertor DC-DC ridictor i a crui dispozitive semiconductoare sunt comandate n funcie de
vitez. La viteze mici se folosete alt tip de control, aplicabil pe aceiai schem, prin care se
foreaz nmagazinarea n bobinele alternatorului, pe jumtate de alternan, a unei energii
dezvoltate pe a doua alternan; se obine astfel o cretere a puterii.
2.3. Nou sistem de control sensorless pt MSMP i cu reluctan variabil - model experimental
S-a introdus un nou concept de control fluxul activ care se aplic elegant la estimarea vitezei i
poziiei rotorice (sistem sensorless) att la viteze mari ct i la viteze mici apropiate de zero, fr
injecie de semnal [4]. Observatorul cu model de tensiune i flux activ este universal, cu aceeai
structur pt. orice main de c.a. La maini sincrone, unghiul fluxului activ = poziia rotoric.
Prin definiie, fluxul activ este fluxul care multiplic iq n expresia cuplului electromagnetic
a
Te = 1.5 p1 d a iq i se poate scrie sub forma vectorial d = (V s - Rs i s +Vcomp )dt - Lq i s .
Testele de simulare i cele pe model experimental cu control sensorless a IPMSM (Fig. 2.3), care
conine un observator de vitez i poziie rotoric care utilizeaz conceptul de flux activ, sunt
performante. Rezultate de simulare reversri la 1rpm i 4000rpm sunt prezentate n Fig.2.3.a, b.
2
actual rotor speed [rpm]
(a)
estimated rotor speed [rpm]
1
0
-1
-2
0.2
0.4
0.6
0.8
1.2
1.4
1.6
1.8
Fig. 2.3. Schema principal de control Fig. 2.3 a, b. Viteza rotoric real i estimat sensorless a IPMSM cu observator cu modele simulri: a) revesare 1rpm cu ncrcare
combinate de tensiune i curent i flux activ
100%;
b) revesare 4000rpm cu ncrcare 33%
128
PROGRAMUL CEEX
2.4. Noi actuatoare electrice pentru controlul supapelor model experimental
Fig. 2.4 prezint un actuator electric liniar pt. acionarea supapelor motoarelor cu combustie intern
[5]. Fig 2.4a arat elementele seciunii transversale a actuatorului: Arborele (1), realizat din oel
inoxidabil, leag mecanic cele dou discuri (6) - partea mobil, care sunt mbinate prin filet tip M8
cu arborele (1). Arcurile (3), destinate nmagazinrii energiei poteniale necesar deplasrii prii
mobile, sunt arcuri elicoidale cilindrice de compresie. Cuzinetul (2), din material moale, mbrac n
interior lagrul i vine n contact direct cu arborele (1). Bobinele (8) ncadreaz magneii (9) i sunt
fixate mecanic prin discurile de kevlar (11). Partea magnetic fix cuprinde (10), (12), (7). Date
tehnice: volum 1,6 litri; acceleraie maxim 5200m/s2; for maxim 700N; pierderi n cupru 120W.
Modelul experimental din Fig. 2.4b, cu pri magnetice composite din Atomet-Em1, are 10 magnei
tip NdFeB aezai pe circumferina cilindrului interior. Fora dezvoltat n poziiile extreme este de
600 N, din care jumtate este contribuia magneilor i jumtate contribuia bobinelor (Fig. 2.4c).
Fig. 2.4. Actuator liniar pentru controlul supapelor: a) seciune transversal, b) model experimental,
c) fora dezvoltat de bobine
2.5. Sistem de control pentru main tip BEGA cu convertor cu MOSFET (42Vcc, 200A)
BEGA este o main sincron trifazat, cu rotor cu bariere de flux multiple cu MP n scopul de a
reduce fluxul n axa q. Rotorul mai conine o nfurare de c.c. alimentat de la un convertor c.c. de
mic putere. BEGA constituie o soluie pentru starter-alternator n automobile electrice i hibride.
Fig. 2.5a prezint schema de control vectorial pentru funcionare n gam foarte larg de viteze, la
putere constant i factor de putere unitar. Schema conine un calculator de referin optimizat pt.
curentul iq i curentul din excitaie. Fig. 2.5b prezint rspunsul n vitez la pornire i reversare.
battery
id*=0
kdf
if*, iq*
referencer
(Fig. 4)
speed
regulator
iq
Vq*
eiq
-
Space
Sa,b,c
Vector
Modulation
r
abc
ib
BEGA
d/dt
eif
i f*
Vf
reference speed
3000
PWM
converter
ia
dq
4000
Vd*
eid
2000
rotor speed [rpm]
eif
1000
0
rotor speed
-1000
-2000
if
-
dc. field
winding
-3000
4 quadrant
d.c-d.c.
converter
-4000
4
time [s]
Fig. 2.5. a) Structur de control vectorial pentru BEGA, b) rspunsul tranzitoriu la pornire i
reversare 3000 rpm pentru un cuplu de 0.5 Nm, i 500 rpm cu ncrcare de 14Nm - simulri.
129
PROGRAMUL CEEX
2.6. Noi microactuatoare electrice fr perii, cu sisteme ieftine de control - model
experimental, proiectare i simulare:
a) MSMP rapide sensorless cu estimator rapid de poziie i vitez rotoric care folosete tensiunea
indus. S-au dezvoltat, comparat prin simulare i model experimental 5 estimatoare la 10.000 rpm.
b) Actuator sincron monofazat cu MP i invertor monofazat cu 2 tranzistoare i reea Z modificat.
Reeua Z modificat reduce elementele de comutaie (42), dar adug un condensator n serie cu
unul din cele 2 condensatoare din reeaua Z. Schema din Fig.2.6a -modelat i simulat numeric [6]
Fig. 2.6. a) Model invertor monofazat cu reea Z modificat, b) Turaia i tensiunea intermediar
pe C1
S-au realizat studii, simulri FEM i proiecte pt. PMSM de turaie ridicat cu pulsaii mici n cuplu:
c) Micromotoare IPMSM cu nfurri concentrate, comandate n cureni trapezoidali, cu
crestturi statorice inegale cu pulsaii reduse n cuplu pentru automobile.
d) Micromotoare MSMP cu nfurri fracionare, comandate n cureni trapezoidali, de cost
redus, pentru automobile.
3. CONCLUZII
Lucrarea prezint realizrile programului CEEX-X2C33/2006 cu referire la obiectivele specifice pe
2007 privind actuatoare i sisteme de control pentru aplicaii performante n autovehicule.
BIBLIOGRAFIE
[1] I. Boldea, Automobile electrification trends: A review, Proc. Int. Aegean Conf. on Electrical
Machines & Power Electronics ACEMP07, Electromotion07, Bodrum, Turkey, pp.369-377, 2007.
[2] V. Coroban, I. Boldea, F. Blaabjerg, A novel on-line state-of-charge estimator algorithm for
valve regulated lead-acid batteries used in hybrid electric vehicles, Proc. ACEMP07 &
Electromotion07, Bodrum, Turkey, pp.39-47, Sept. 2007.
[3] M. Cernat, P. Scoraru, A. Tnase, F. Iov, Hysteretic current controlled ZVS dc/dc converter for
automobiles, Proc. EPE 2007, Aalborg, Denmark, CRROM, 10p., Sept. 2007.
[4] I. Boldea, M.C. Paicu, G.-D. Andreescu, Active flux concept for motion sensorless unified AC
drives, IEEE Trans. on Power Electronics, 5pp., 2007, (accepted paper TPEL-2007-07-0117).
[5] I. Boldea, S. Agrli, L. Tutelea, F. Marignetti, Novel linear PM valve actuator: FE design and
dynamic model, Proc. 6th International Symposium on Linear Drives for Industrial Applications
LDIA 2007, Lille, France, CDROM: 180.pdf, 4p., Sept. 2007.
[6] N. Muntean, L. Tutelea, I. Boldea, A modified carrier-based PWM modulation technique in Zsource inverters, Proc. ACEMP07 & Electromotion07, Bodrum, Turkey, pp.174-180, Sept. 2007.
130
PROGRAMUL CEEX
ECHIPAMENT DESTINAT MONITORIZARII

AUTOMATE CONTINUE IN TRAFICUL RUTIER
Contract CEEX nrX2C34/2006
Prof. Dr. Ing. FILIP NICOLAE Universitatea Tehnica Cluj Napoca ;
Prof. Dr. Ing. COFARU CORNELIU Universitatea Transilvania Brasov;
Ing. SUCIU DAVID Search Corporation Bucuresti
Dr. Ing. CORDOS EMIL - Institutul de Cercetare INOE 2000 Cluj-Napoca
1. Introducere
Monitorizarea continua a traficului rutier reprezinta o necesitate primordiala, in conditiile
actualelor provocari cu care specialistii din domeniu se confrunta in actiunile intreprinse in vederea
modelarii fluxurilor de vehicule ca modalitate directa de crestere a mobilitatii urbane.
Tehnicile de monitorizare esistente la ora actuala in tara, vizeaza doar drumurile nationale si sunt
administrate de serviciile de specialitate din cadrul departamentelor specializate apartinand
unitatilor teritoriale. Administratiile locale nu au initiat pina in prezent nici o actiune in acest sens,
astfel ca existenta unui istoric credibil al evolutiei traficului in areale urbane este doar o
necessitate care inca nu si-a gasit solutii pertinente.
In acest context, cercetatorii reuniti in cadrul grantului de excelenta CEEX, cu titlul:
Managementul cresterii mobilitatii urbane si modalitati de implementare a solutiilor durabile,
menit sa satisfaca cerintele sociale si economice de perspectiva, in traficul rutier, acronim MOBURBIS, au dezvoltat un echipament destinat monitorizarii continue a valorilor de trafic rutier.
2. Prezentarea echipamentului propus
La realizarea echipamentului destinat contorizarii valorilor in trafic, s-au avut in vedere cernitele
impuse pentru a se asigura o completa prelevare de date, necesara optimizarii fluxurilor de
circulatie rutiera, astfel [1, 2, 4]:
- inregistrarea si localizarea in timp a trecerii vehiculelor pe fiecare directie de deplasare;
- determinarea vitezei de deplasare:
- identificarea categoriei de autovehicul inregistrata:
- asigurarea autonomiei de functionare pe perioade de timp concordante cu cel putin numarul
de zile lucratoare ale saptamanii.
Considerind cernitele anuntate s-a proiectat si realizat un echipament complex: hard si soft capabil
sa asigure prelevarea completa de date pe un numar de minim 14 canale de intrare, considerate a fi
sufficiente pentru o monitorizare completa a unei intersectii. Echipamentul proiectat se compune
din urmatoarele entitati [3, 5]:
- senzorii de trafic alesi pe criterii de eficienta in lucru si fiabilitate in functionare;
- echipamentul hard menit sa asigure procesarea semnalului de la senzorii de trafic ;i
aliementarea cu semnal etalon a senzorilor;
- componenta soft, care s-a dorit sa asigure o procesare cit mai completa a datelor de trafic, in
acord cu cernitele operatorilor de trafic si acceptate ca date de intrare pentru o gama larga de
programe de optimizare si modelare a traficului .
Senzorii de trafic, utilizati in realizarea echipamentului au fost alesi in urma unei analize care a luat
in considerare elementele: eficienta fiabilitate in exploatare - cost. Astfel luand in considerare
capacitatea de detectie, au fost testate trei grupe de senzori:
- senzori magnetostrictivi;
131
PROGRAMUL CEEX
- senzori optoreflexivi;
- senzori ultrasonici.
Cercetari preliminare efectuate in Laboratorul de trafic rutier, au evidentiat citeva particilaritati ale
celor trei grupe de senzori, redate in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Caracteristicile tehnice ale senzorilor testati
Grupa de senzori
Domeniul
Frecventa
Campul de detectie
de tensiune
de
achizitie
Optoreflexivi
10 30 V 800 Hz
Directionat cu oglinda de reflexie a spotului
cc
luminos
Ultrasonici
10 30 V 100 160 Directionat cu un con de detectie de 120 si
cc
Hz
camp de detectie de 6 9 m
Magnetostrictivi
10 30 V 1 1,5 Camp de detectie sferic cu raza de maxim 1
cc
kHz
m; stabilitate in functionare ajustabila cu
calibrorul de semnal
Astfel, s-a ales pentru configuratia sistemului propus, senzori din clasa magnetostrictivi, care ofera
pentru aplicatia solicitata o toleranta optima.
Entitatea hard se compune dintr-un serial RS 232, o unitate de memorie sistem 32 biti, capabila sa
proceseze datele de intrare pe cele 14 canale propuse. Sistemul s-a dorit a fi configurat ca sa poata fi
alimentat dual: de la o sursa de 220 V c.a. sau sursa independenta de 12 V c.c., furnizat de un grup
de acumulatori Li Ca, care sa asigure o autonomie de minim 5 zile de functionare.
Referitor la parametrii de intrare solicitati, o problema deosebita a constat in gasirea posbilitatii de
identificare a categoriei de vehicul in trafic. In acest sens, s-a apelat la criteriul lungimii, cunoscut
fiind ca pentru principalele categorii de vehicule, aceasta caracteristica asigura o buna clasificare.
Intr-o prima faza de executie s-a realizat un model experimental alimentat numai de la sursa de 220
V, care a fost supus unor teste in poligon, pe acest model fiind experimentata si componenta soft,
realizata integral in cadrul acestui proiect. Echipamentul se compune din urmatoarele parti
componente(fig. 2.1.):
- carcasa exterioara, initial incadrata in grupa de protectie IP 65;
- modulul hard cu ramele de cuplare a cablajului de la cei 14 senzori;
Fig. 2.1. Echipamentul proiectat; model experimental

- display-ul pentru vizualizarea setarilor si contorizarea inregistrarilor;
- taste de setare a campurilor de lucru.
- unitate de memorie portabila.
S-a considerat necesar ca in componenta echipamentului sa fie inclusa o unitate de memorie
portabila, care sa nu necesite deplasarea cu un laptop la fiecare punct de lucru. Astfel, prin
extragerea unitatii din sistem si inlocuirea acesteia cu o alta unitate empty, se asigura o mobilitate
mai mare a personalului si o exploatare mai eficienta a sistemului. Facilitatea realizata s-a
132
PROGRAMUL CEEX
considerat ca este cu atat mai atragatoare cu cat face ca procesul de culegere de date sa nu fie o
actiivitate laborioasa, care sa necesite un operator PC cu un grad de specializare avansat.
Componenta soft propusa a fost realizata astfel incat datele obtinute de operator sa poata fi alese din
meniul programului, functie de urmatoarele elemente:
- calculul fluxurilor orare de vehicule in intervale de timp: D E N (Day, Evevnin, Night);
- calculul cumulat al fluxurilor de vehicule in regim: saptamanal, lunar sau trimestrial;
- raportarea valorilor cumulate a componentei traficului cu evidentierea ponderii principalelor
categorii de vehicule participante la trafic.
- calculul valorilor medii de trafic in intervalele de observare si incadrarea in indicatorii statistici
specifici tendintelor de grupare dispersie;
- posibilitatea afisarii datelor de iesire atat in format tabelar cat si grafic, in intervalele
caracteristicie setate (fig. 2.2).
Fig. 2.2. Interfata de operare a soft-ului.

Pentru evaluarea capabilitatii echipamentului proiectat s-au efectuat teste comparate in conditii de
poligon, fiind inregistrate fluxurile de vehicule cu trei echipamente simultan: loggerul de date
proiectat, camere video de detectie a vehiculelor (cu prelucrare de imagine) si radare de trafic SDR,
utilizate in Comunitatea Europeana pe scara larga pentru prelevarea datelor de trafic [6, 7, 8].
Rezultatul testelor comparate se prezinta in tabelul 2.2.
Table 3. Rezultate comparate pentru echipamentele testate.
Equipmentul testat
Parametrul
comparat
Radarul SDR Camera Video Logger proiectat
22,20
22,40
23,02
Viteza
30,30
30,20
30,82
[km/h]
34,10
33,50
33,76
39,20
39,50
39,74
4,90
4,80
4,85
Length of car
5,20
5,10
5,07
[m[
5,40
5,20
5,17
5,80
6,00
5,75
133
PROGRAMUL CEEX
Din datele furnizate in tabelul 2.2 se constata ca echipamentul proiectat se incadreaza din punct de
vedere al preciziei de detectie si masurare in limitele echipamentelor utilizate pentru comparare.
In aceste conditii in urma confirmarii functionalitatii sistemului prin testele efectuate s-a
apreciat ca este posibila realizarea unui echipament cu un grad mai ridicat de fiabilitate si
autonomie in functionare. De asemenea s-a parcurs un proves de optimizare a componentelor
electronice incluse in sistem, rezultatul fiind un echipament logger de date de generatia a III-a,
prezentat in figura 2.3. Carcasa echipamentului a fost aleasa ca sa corespunda normelor actuale
privind protectia echipamentelor montate in exterior (factor de protectie IP 67).
1
2
3
4
5
6
Fig. 2.3.
Echipamentul
proiectat, generatia a
III-a:
1 modul hard; 2
display; 3 taste
comutare;
4 acumulatori;
5 transformator;
6 mufe cablare
senzori.
3. Concluzii
Echipamentul proiectat in cadrul grantului de cercetare permite monitorizarea traficului
rutier urban, acoperind cu prisosinta necesarul de input-uri pentru o intersectie cu maxim patru cai
de comunicare, in care toate accesibilitatile sunt permise.
Avantajele pe care le ofera echipamentul proiectat si testat sunt urmatoarele:
- asigura o monitorizare completa si continua a fluxurilor de autovehicule pe intreaga durata a
zilei;
- memoria interna a echipamentului permite stocarea a maxim 32.400.000 date de intrare, ceea ce
in conditiile unui flux de vehicule major (de 30.000 vehicule pe sens de deplasare in 24 de ore)
asigura o autonomie prorie de stocare de date de peste 75 de zile (in conditiile alimentarii de la
reteaua de curent de 220 V);
- cardul de memorie inlocuibil ofera o mai mare flexibilitate echipamentului si elimina
inconvenientele aparute la descarcarea de date cu calculatoare portabile;
- posibilitatea aliemnatrii alternative prin intermediul acumulatorilor permite utilizarea
echipamentului si in interurban, caz in care, deja avem in vedere o a doua alternativa de
asigurare a energiei cu celule fotovoltaice.
Bibiografie
[1]. Abbess, M. Sands, I.: Automobile Traffic Signal Control Systems, Chikton Book Company, 1997.
[2]. Filip, N. Zgomotul urban si traficul rutier. Ed. Todesco, Cluj - NapocaCluj-Napoca, 2000.
[3]. Filip, N., s.a. Research regarding the data colection equipments for measuring traffic parameters. In vol Acta
technica Napocensis, Cluj Napoca, 2007.
[4]. Florea, D. .a: Managementul traficului rutier, Ediia a II-a, completat, Editura Universitii Transilvania din
Braov, 2000.
[5]. Yoshida T., Kuroda h., Nishigaito T.: Adaptive Driver-assistance Systems.
134
PROGRAMUL CEEX
ABORDAREA COMPLEXA A CAZUISTICII

ACCIDENTELOR RUTIERE DIN TRANSPORTUL URBAN
IN CONSENS CU REGLEMENTARILE UNIUNII
EUROPENE VIZAND SIGURANTA TRAFICULUI SI
PROTECTIA MEDIULUI. ELABORAREA SI
EXPERIMENTAREA UNOR MODELE DE INTERVENTIE
MULTIFACTORIALA PENTRU PREVENIREA SI
REDUCEREA EVENIMENTELOR DE CIRCULATIE
PROSIG
Coordonator: S.C. INCERTRANS S.A.: VLAD Irina

Parteneri:
UPB CEMS (Centrul de Cercetare si Expertizare Materiale Speciale), responsabil:
BUTNARIU Ilie
Institutul National Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti,
responsabil: SILVESTRU Valentin
S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L., responsabil: Florin TELEMAN
Regia Autonoma de Transport Bucuresti, responsabil: RUSSU Vasile
Capitolul 1 Statistici ale accidentelor rutiere
Potrivit statisticilor Politiei Rutiere, cea mai mare parte a accidentelor rutiere din Romania,
in procent de 29% se datoreaza vitezei neregulamentare si neadaptate la conditiile de drum, dupa
care urmeaza cele 25% incidente provocate de pietonii care traverseaza strada fara sa se asigure,
depasirea neregulamentara in proportie de 12%, neacordarea de prioritate vehiculelor si pietonilor
cate 9%. Ceea ce defineste intr-o mare masura cauza principala a accidentelor rutiere de la nivelul
tarii noastre este reprezentat de comportamentul necorespunzator adoptat de o serie de participanti
la trafic, in speta pietonii, care fie traverseaza prin loc nepermis, fie traverseaza atunci cand
semnalizarea luminoasa indica rosu pentru acestia. In celelalte tari la care s-a facut referire pe
parcursul lucrarii, accidentele se produc indeosebi din vina conducatorilor auto, care fie adopta o
viteza peste limita legala, fie depasesc neregulamentar, fie sunt sub influenta bauturilor alcoolice
atunci cand se afla la volan (aceasta fiind o cauza a accidentelor rutiere indeosebi in tari precum:
Turcia, Rusia, Polonia, Finlanda, Luxemburg.
Din studiile intreprinse am ajuns la concluzia ca un alt factor favorizant (mai degraba decat
direct producator) al accidentelor rutiere il reprezinta in cazul tarii noastre, spre deosebire de alte
state, cu un nivel mai inalt de dezvoltare, starea infrastructurii (drumuri in reparatii, reconstructie,
modernizari de drumuri, gropi, sosele inguste, semnalizare neadecvata, intersectii amenajate
necorespunzator, lipsa parcarilor si implicit ocuparea unei benzi de circulatie care ingreuneaza
traficul etc.).
Analiza statistica a accidentelor rutiere inregistrate la nivelul localitatilor urbane din
Romania a reliefat ca din punct de vedere al impactului negativ asupra mediului inconjurator,
acestea nu prezinta relevanta. Natura si amploarea accidentelor de trafic rutier produse nu
pericliteaza calitatea mediului inconjurator (nu se produc scurgeri de substante periculoase,
135
PROGRAMUL CEEX
explozii) decat intr-o masura neglijabila. Riscul ar putea fi reprezentat de implicarea in accidentele
rutiere a autovehiculelor care asigura transportul substantelor periculoase.
Capitolul 2 Ierarhizarea accidentelor de circulatie rutiera
Ierarhizarea accidentelor de circulatie rutiera in raport de parametrii mai sus mentionati,
indica urmatoarea situtie:
- Accidentele grave, soldate cu morti cu morti si raniti grav, pe intervalul cuprins intre 2001
si 2005 si la nivelul municipiilor luate in analiza (mai putin la nivelul Municipiului Constanta, unde
predomina numeric accidentele usoare), detin prima pozitie, fiind urmate de accidentele usoare.
Intre victimele (raniti si decedati) accidentelor de trafic rutier, pe primul loc se situeaza conducatorii
auto (64%), pe locul doi pietonii (26%), urmati de biciclisti (4%) si carutasi (1%). Aceeasi situatie
ierarhica se inregistreaza si in ceea ce priveste numarul de persoane decedate in accidente rutiere.
In ceea ce priveste ierarhizarea accidentelor rutiere din perspectiva amplorii lor, putem face o
referire dubla: din punctul de vedere al numarului autovehiculelor implicate in accidente precum si
din acela al numarului victimelor implicate in accident. La nivelul municipiilor luate in analiza nu
exista statistici referitoare la aceste aspecte.
Realizand o ierarhizare a evenimentelor de circulatie in care sunt implicate mijloace de
transport in comun de la nivelul Municipiului Bucuresti, functie de gravitatea consecintelor avem
prima pozitie ocupata de accidentele usoare (48,28%), urmata de accidentele grave (46,78%),
ultima pozitie fiind ocupata de catre accidentele mortale (4,93%).
Centrul de accidentologie, preventie si educatie rutiera, este menit sa ajute la intelegerea
fenomenului accidentologiei rutiere din tara noastra, la dezvoltarea unor strategii interdisciplinare
de diminuare a riscului la eveniment rutier si nu in ultimul rand sa participe activ, prin specialistii
sai, in colaborare cu specialistii din institutiile si organismele abilitate din domeniul sigurantei
rutiere, la elaborarea si implementarea de masuri active de prevenire si reducere a numarului
victimelor (morti, raniti grav) si accidentelor rutiere pe termen mediu si lung.
Capitolul 3 Proiectarea modelelor de interventie multifactoriala
Elaborarea modelelor de interventie multifactoriala s-a bazat pe principiile psihologiei
traficului, care prin intermediul diverselor modele explicative specifice determina cauzalitatea
comportamentelor participantilor la trafic (din multiple puncte de vedere: perceptive, atentionale,
cognitive, sociale, motivationale si emotionale).
Termenul de multifactorial vizeaza cei trei factori principali implicati in producerea si
desfasurarea accidentelor rutiere: conducatorul auto, autovehiculul si infrastructura rutiera sau altfel
spus, drumul. Pornind de la aceste componente ale sistemului traficului rutier, am elaborat trei tipuri
de modele multifactoriale dinamice, a caror functionalitate optimala va putea conduce in timp la
cresterea sigurantei rutiere si la protectia mediului.
Indiferent de modelul multifactorial la care se face referire trebuie sa precizam ca elementul
functional central il constituie factorul uman cu tot registrul particularitatilor sale: stabile sau de
moment. Unul dintre cele mai importante modele comportamentale diferentiaza variatele sarcini
implicate de participarea la trafic in trei mari nivele ierarhice: strategic, tactic si operational.
Modelul demonstreaza diversitatea deciziilor si sarcinilor de control care trebuie indeplinite in
timpul conducerii auto. Am amintit acest fapt tocmai pentru sublinierea complexitatii activitatii de
deplasare (mobilitatii) in traficul rutier.
Tinand cont de importanta pe care o prezinta fiecare dintre cele trei componente ale
sistemului traficului, am cautat ca in modelele proiectate sa punem accentul pe rolul acestora atat
individul cat si in interelatie unele cu altele.
Din perspectiva acestui fiecarui factor mentionat a fost proiectat un model de interventie in
cadrul lor punand accentul atat pe factorii luati individual cat mai ales pe interrelatiile dinamice
136
PROGRAMUL CEEX
dintre acestia. La nivelul fiecarui factor au fost explorate exhaustiv toate acele aspecte, trasaturi,
elemente care sunt definitorii pentru fiecare dintre ei si care concura intr-o masura sau alta la
producerea evenimentului de circulatie.
Aceasta etapa de proiectare a modelelor de interventie a definitivat din punct de vedere
teoretic aceste modele, ele urmand a fi puse in practica in etapa care urmeaza (cea a implementarii
lor). Pornind de la datele de accidentologie analizate intr-o prima etapa s-a trecut ulterior la
schitarea modelelor, din perspectiva algoritmului unui lant cauzal cu toate implicatiile acestuia. Au
fost luate in considerare toate elementele celor trei factori din perspectiva a posibilitatii de
intervetie a 2 situatii posibile: eroare sau optimum. Filtrand activitatea de deplasare in traficul rutier
prin aceste situatii si avand la dispozitie elementele date (care pot fi astfel inalt functionale in
situatie de optimum si mai putin functionale sau chiar disfunctionale in situatie de erori) se ajunge
in doua situatii posibile : eveniment rutier sau evitarea pericolului si astfel, deplasarea in siguranta.
In cadrul acestor modele rolul factorului central, predominant este mobil, pozitia sa variaza de la
model la model ; consecinta ramane intotdeauna aceeasi: siguranta si securitatea in traficul rutier.
Au fost propuse totodata masurile de implementare a acestor modele. Sistemul informational de
predictie a accidentelor rutiere, utilizat in Scotia (ce are la baza un model matematic) a fost
prezentat alaturi de celelalte modele, ca punct de referinta.
Modelele de interventie multifactoriala (vezi figura 3.1.) au in acest stadiu un caracter
teoretic, urmand a fi experimentate.
Figura nr. 3.1.
FACTORUL UMAN
PARTICULARITATILE
psiho-individuale i atitudinalcomportamentale ale participantilor la
trafic
Impact asupra
FACTOR DRUM
Infrastructura
Semnalizarea rutiera
MEDIUL
Impact asupra
CALITATE
SIGURANA I SECURITATE
N TRAFICUL RUTIER
FACTOR VEHICUL
Design
Masuri de protecie pasiva
RUTIER
Astfel, participarea in siguranta la trafic trebuie sa fie invatata: invatam sa intelegem

traficul; invatam sa recunoastem pericolul si invatam sa evitam pericolul.
Atentia trebuie centrata pe utilizatorii rutieri ce nu-s suficient de indemanatici
(experimentati) inca in manevrele de trafic, ca si cei care isi parasesc banda sub influenta alcoolului
sau a drogurilor. In completarea eforturilor facute pentru aceste grupuri specifice, cheia
imbunatatirii sigurantei rutiere este de a adapta traficul astfel incat utilizatorii de drum sa nu aiba
nevoie sa faca prea multe manevre cu masina in unitatea de timp, modificand traficul potrivit
nevoilor umane.
Acesta este posibil prin cresterea calitatii infrastructurii, semnalizarii rutiere si sporirea
gradului de protectie si informare oferite de vehicul si prin crearea situatiilor de trafic mai
predictibile si de asemenea prin sporirea oportunitatilor (facilitatilor) de anticipare si reactivitate in
timp util a individului aflat in mobilitate (vezi figua 3.2).
Centrul de accidentologie, a carui baze au fost puse in aceasta etapa va constitui organismul
care va coordona implementarea modelelor in practica.
137
PROGRAMUL CEEX
La nivelul Centrului APER au fost initiate, intr-o prim faza, o serie de actiuni menite a veni
in sprijinul sustinerii activittilor Centrului si a oferi suport realizrii obiectivelor prioritare ale
proiectului.
Paralel cu elaborarea modelelor de interventie multifactoriala au fost propuse o serie de
solutii de implementare a modelelor, prin stipularea unor aspecte concrete: caracteristicile
campaniilor de sensibilizare a populatiei referitor la securitatea rutiera, relatia pieton-conducator
auto, particularitati ale infrastructurii.
Astfel se va amenaja un sector de drum urban (in a carui proximitate survin un numar
crescut de accidente) din punctul de vedere al semnalizarii in conformitate cu toate reglementarile
moderne privind securitatea circulatiei rutiere. In cadrul semnalizarii se va tine cont si de acele
elemente care sa-i sensibilizeze direct pe participanti la trafic in vederea adoptarii unei conduite si
comportament de trafic in siguranta. Echipamentele de semnalizare care vor ajuta la aceasta
amenajare vor fi contributia participantului la proiect.
Totodata, in aceasta faza se vor initia activitatile de sporire a sigurantei circulatiei (in cadrul
centrului de accidentologie) la nivelul unui centru urban, acvtivitati ce vor consta in demararea unor
campanii de sensibilizare a populatiei relativ la respectarea normelor si regulilor de circulatie rutiera
pentru un trafic mai sigur.
BIBLIOGRAFIE
1. Surse Internet:
http://ec.europa.eu/transport/roadsafety, http://www.euractiv.com, http://www.epha.org,
http://www.esafetysupport.org, http://www.makeroadssafe.org, http://www.inrets.fr,
http://safety.fhwa.dot.gov, http://www.nhtsa.dot.gov, http://www.iatss.or.jp/english,
2. Allport, W., G. - Structura si dezvoltarea personalitatii, EDP, Bucuresti, 1991;
3. Blaj, C.D. - Psihologia conducatorului auto, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978;
4. Cristea, P. Arta de a conduce automobilul, Ed. Sport-Turism, bucuresti, 1980;
5. Frunza, V. Psihosociologia circulatiei rutiere, Ed. Stiintifica , Bucuresti, 1975;
6. Hohn, M. Decizia la conducatorii auto (o abordare psihologica), Ed. Multimedia, Arad, 1999;
7. Lungu, N. Accident si accidentabilitate in activitatea de conducere auto, Revista de Psihologie, nr.
3/1987, Ed. Academiei, Bucuresti;
8. Moscovici, S., coord. Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Ed. Polirom, Iasi, 1998;
9. Rothengatter, T., & Carbonell Vaya, E. (coord.) Traffic and transport psychology, Pergamon, 1997;
10. European Road Assesment (2003), Italia;
11. ACI ISTAT (1995-2000);
12. European Accident Causation Survey (EACS) Methodology;
13. Transport Accident and Incident Investigation in the European Union Bruxelles 2001 European
Transport Safety Council;
14. Accident Analysis Methodology and Development of Injury Scenarios;
15. Lucrari elaborate in cadrul INCERTRANS:
Cernaianu D., Cristescu (Fechete) G., Dinu V., Analiza disfunctiilor perceptive implicate in
producerea accidentelor rutiere, referat INCERTRANS, Departamentul F.U.S.T.,1999;
Cernaianu D., Lazar V., Iosif A., Analiza accidentologica a punctelor negre din traficul rutier,
referat INCERTRANS , colectiv de cercetare Departamentul F.U.S.T.,1999.
138
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI PRIVIND CREAREA UNUI SISTEM

INTEGRAT DE INALTA PRECIZIE NECESAR
REALIZARII DE INVESTIGATII SPECIFICE
MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP DUR IN REGIM
INFORMATIZAT
CO-P1 INCDMF - Dir. Proiect ing. Tanase Adrian

P2 UPB-BIOMAT - Responsabil proiect rof.dr.ing. Mihai Tircolea
P3 - IMS - Responsabil proiect ing. Justin Onisoru
P4 - ICEM - Responsabil proiect ing. Mioara Chivu
Problematicile abordate de actuala tem se refer la realizarea de materiale dure
sinterizate utiliznd tehnici / tehnologii i sisteme de control specifice metalurgiei pulberilor.
Aceste procedee au fost generate ca o necesitate stringent de obinere a unor game de
produse superioare din punct de vedere al caracteristicilor fizico-mecanice, in special al
duritii, aceasta fiind superioar oricrui oel obinut prin metode clasice de elaborare.
Materiale compozite au la baza reete stricte cu fracii precis definite granulometric, liate
i cu material de ranforsare.
La definirea acestor familii de materiale sunt necesare realizarea unor teste specifice de
investigare i control a:
- proporiilor principalilor componeni chimici;
- gradientului dimensional al fiecrui component in parte;
- gradului de liere;
Prin identificarea principalilor parametri se pot realiza amestecuri / reete specifice
(bine definite), cu destinaii precise n activitile unde urmeaz a fi utilizate:
plcue de achiere;
produse de uzur;
produse cu destinaie special.
Ca principale prioriti impuse de amestecurile pulverulente este necesar realizarea unui
riguros control al amestecurilor i a principalilor parametri de influen ai acestora.
O precizie sporit n realizarea investigaiilor de evaluare a acestora contribuie direct la
creterea gradului calitativ al produselor finale obinute din aliaje compozite tip pulberi
metalice sinterizate.
Sistemul de investigaii specifice pulberilor metalice dure este constituit din urmtoarele
module principale :
139
PROGRAMUL CEEX
modulul de investigaii care permite efectuarea determinrilor masice specifice

pulberilor metalice dure i anume :
o determinarea densitii aparente
o determinarea vitezei de curgere
o determinarea umiditii
o determinarea densitii semifabricatului
Determinrile masice se efectueaz cu ajutorul unei termobalane cu precizia de
0,001g.
Modulul de investigaii este aezat pe o mas antivibraie care permite efectuarea
determinrilor chiar n situaiile n care nu sunt asigurate condiiile minimale de vibraii.
modulul de automatizare care permite crearea atmosferei neutre pentru determinarea
densitii aparente i a vitezei de curgere.
modulul de achiziii i monitorizare date
Caracteristicile tehnice ale sistemului de investigaii :
1. greutatea maxim a probei
2. precizia de cntrire
3. temperatura de uscare
4. vidul realizat
5. presiunea absolut argon
6. interfaa serial
7. alimentare
120 g
0,001 g
max. 250C
0,6 bar
0,95 bar
RS 232
220V 50Hz
140
PROGRAMUL CEEX
Determinarea densitii aparente a pulberilor:

Se toarn proba ( pulbere metalic dur ) printr-o plnie calibrat ( care este identic cu
dispozitivul de determinare a vitezei de curgere ) astfel nct pulberea s curg prin orificiul calibrat
n dispozitivul de determinare a densitii aparente care face parte din sistemul de investigaii . Cu
ajutorul unui raclor nemagnetic , se niveleaz pulberea , la suprafaa dispozitivului printr-o singur
trecere , fr a o comprima , ndeprtnd excesul i avnd grij s nu se produc ocuri sau vibraii
n timpul operaiei .
Se declaneaz procesul de determinare a densitii aparente prin comanda START din
programul PICDUR.
Se acioneaz butonul de deschidere a trapei dispozitivului i pulberea va curge pe platanul
balanei analitice .
Se determin densitatea aparent cu relaia :
a =
m
( g/cm3 )
V
unde :
m este masa pulberii indicat de balan
V este volumul dispozitivului n care se toarn pulberea ( V =80,05 cm3 n cazul sistemului
de investigaii)
Determinarea vitezei de curgere a pulberilor se verific simultan cu determinarea
densitatii aparente .
Dup ce proba de pulbere metalic dur este lsat s curg liber , prin acionarea trapei ,
aceasta cade pe platoul balanei timp de 10 20 secunde n funcie de volumul pulberii i indicaia
fabricantului .
n momentul cnd pulberea atinge platanul balanei , modificarea masei declaneaz n
cadrul softului de monitorizare un cronometru cu precizia de 0,1 sec .
Atta timp ct pulberea se scurge prin orificiul calibrat al dispozitivului de determinare a
vitezei de curgere , indicaia balanei este corespunztoare cu masa de pulbere care se depoziteaz
pe platan .
n momentul cnd scurgerea pulberii s-a terminat , indicaia balanei devine constant .
Aceast stare de stabilizare a masei este informaia care se transmite softului de monitorizare din
programul PICDUR care oprete cronometrul.
Gradul de umiditate a pulberilor se verific utiliznd metoda pierderii de mas .
O cantitate de pulbere metalic dur de max. 100g se aeaz pe platanul balanei i se
uniformizeaz pe toat suprafaa acestuia cu un raclor nemagnetic
Se nchide capacul balanei care este prevzut cu un sistem de nclzire .
Se seteaz temperatura de 1200C timpul de meninere din meniul balanei sau din programul
de investigaii specifice a materialelor compozite dure PICDUR .
Se declaneaz procesul de determinare a umiditii acionnd START din meniul balanei sau
comanda START din programul PICDUR.
Procesul de uscare va dura pn cnd masa indicat de balan se va stabiliza .
Indicaia poate fi n g sau n procente .
Programul PICDUR va nregistra gradul de umiditate n ambele variante .
Procentul de umiditate trebuie s corespund cu procentul indicat de fabricant n cazul reetei
verificate
141
PROGRAMUL CEEX
Determinarea densitii semifabricatului se verific prin cntrirea semifabricatului n aer

i n ap la temperatura de 200C
n cadrul sistemului de investigaii exist un dispozitiv de andocare a semifabricatului care
permite cntrirea probei att n aer ct i n imersie .
Se declaneaz procesul de determinare a densitii prin comanda START din programul
PICDUR.
Dispozitivul se aeaz pe platanul balanei acionnd o buc mobil care permite coborrea
dispozitivului pe balan .
Se nregistreaz indicaia balanei dup care se acioneaz n continuare buca mobil pn
proba se imerseaz .
Se las proba imersat pn cnd indicaia balanei devine constant .
Densitatea semifabricatului se va determina dup formula :
m1
( g/cm3)
=
m1 m2 m3
unde :
m1 = masa probei cntrit n aer
= densitatea apei la t=200C - 09982 g/cm3
m2 = masa probei i a srmei de susinere cntrit n ap
m3 = masa srmei de susinere cntrit n ap
Determinarea densitii aparente i a vitezei de curgere n atmosfer de argon se
verific dup procedura enunat mai sus n condiiile n care determinrile se fac n atmosfer
neutr (argon) la presiunea absolut de 0,95 bar.
Se umple dispozitivul de densitate aparent cu pulbere metalic dur respectind procedurile
descrise mai sus dup care se acoper cu camera de atmosfer neutr
Se comand instalaia de automatizare pentru crearea atmosferei neutre la presiunea absolut
de 0,95 bar , dup care se acioneaz butonul de deschidere a trapei care elibereaza pulberea .
Aceasta, in cadere libera, trece prin dispozitivul de determinare a vitezei de curgere dupa care
ajunge pe platanul balantei.
Se verific concomitent densitatea aparent i viteza de curgere a probei de pulbere metalic
dur si se transmit datele in programul PICDUR.
BIBLIOGRAFIE
J.A.Kenneth Brooks - World Directory and Handbook of Handmetals, Enginerers Digest
Publicarion, 1980
C.Ciocarlan, E. Dragulescu Aliaje dure sinterizate din curburi metalice, Ed.Tehnica Bucuresti,
1985
M. Cojocaru
Producerea si procesarea pulberilor metalice Ed.MATRIX ROM, Bucuresti,
1977
T. Weindorf
DBC 50 for finish Turning hardend HSS Industrial Diamond Review, nr.
3,1988, p. 112 114
L.Holliday
Composite Materials ,
Elvesier Publ. Comp., New York, 1980
142
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND REALIZAREA DE NCERCRI

COMPLEXE PE INSTALAIA TIP HIDROPULS A
ECHIPAMENTELOR CE CONCUR LA ASIGURAREA
SIGURANEI I SECURITII N TRANSPORT
Contract CEEX nr. X1C07 / 03.10.2007
dr. ing. Vldu Valentin - INMA Bucureti, conf. dr. ing. Biri Sorin - U.P. Bucureti
prof. dr. ing. Faur Nicolae - U.P. Timioara, .l. dr. ing. Bungescu Sorin - USAMVB Timioara
1. INTRODUCERE
Sigurana i securitatea n transport reprezint n momentul de fa una din direciile importante
urmrite la nivelul UE ct i n Romnia, aceasta datorit numrului mare de persoane ce utilizeaz
mijloacele de transport i numrului mare de accidente ce se produc anual n acest domeniu.
Pentru a limita ct mai mult posibil vtmrile persoanelor implicate sau decesul acestora, se
impune cutarea de soluii pentru creterea siguranei i securitii n acest domeniu foarte fast i
foarte important pentru omenire - transportul.
Direciile urmrite de cei 4 parteneri din reeaua de cercetare i testare cu utilizatori multipli
sunt axate pe creterea siguranei i securitii n transport (transportul de suprafa).
Ideea acestei reele a pornit de la 2 factori: necesitatea de cretere a siguranei i securitii n
transport i existena unei instalaii de ncercri complexe n regim simulat i accelerat la unul din
parteneri (cu personal cu experien).
Lucrarea abordeaz domeniul transportului n comun, unde sunt implicate un numr mare de
persoane i n cazul unui accident procentul persoanelor vtmate este destul de mare. Aportul
acestei reele de cercetare const n principal n verificarea siguranei pe care o asigur mainile i
echipamentelor din domeniul transportului de suprafa i mai puin domeniul elaborrii de sisteme
noi care s conduc la creterea securitii n transport.
2. PREZENTAREA INSTALAIEI TIP HIDROPULS
Instalaia HIDROPULS (figura 2) constituie un complex de echipamente, aparate, subsisteme
de acionare electric i hidraulic, instalaii i construcii auxiliare, destinate asigurrii condiiilor
tehnice pentru ncercri statice (rezisten la solicitri statice, deformri) i dinamice (solicitri
alternative sau pulsatorii pentru probe de anduran, vibraii) i are urmtoarea componen:
patru agregate de pompare ce asigur debitul i presiunea de ulei din instalaia hidraulic de
alimentare a cilindrilor ce realizeaz solicitrile structurilor ncercate;
12 cilindri hidraulici ce constituie elementele de execuie pentru aplicarea solicitrilor mecanice;
12 dulapuri de comand (grupate 8+4), fiecare asigurnd funciile de control pentru acionarea a
cte unui cilindru hidraulic;
Figura 1 - Instalaia tip Hidropuls (vedere general)

143
PROGRAMUL CEEX
instalaii i construcii auxiliare: 3 platforme de ncercare cu sisteme de izolare a vibraiilor;
instalaie hidraulic de alimentare i distribuie; camer de comand; instalaii de ridicare i
transport (pod rulant, macarale); dispozitive de montare pe stand a structurilor ncercate.
Sistemul de achiziie date permite realizarea urmtoarelor funcii de control numeric:
msurarea forei i cursei;
generarea semnalelor de referin (valori prescrise) pentru realizarea solicitrilor dorite;
selectarea n trepte decadice a parametrilor de reglare (P, I, D);
preluarea funciilor de semnalizare a funcionrii dulapurilor de comand;
semnalizarea interveniei proteciilor.
3. TESTAREA ECHIPAMENTELOR CE CONCUR LA ASIGURAREA SIGURANEI I

SECURITII N TRANSPORT - testarea de rezistena a ancorajelor centurilor de securitate
ce echipeaz scaunele de pasageri
Scaunele sunt destinate echiprii vehiculelor din categoria M2 i N2. Acestea sunt scaune cu
sptar reglabil, compuse n principal din dou subansambluri. Subansamblul inferior format din dou
picioare glisante prinse prin 6 uruburi perpendicular pe un cadru format din 2 table de aprox. 4 mm
grosime, peste care sunt prinse paralel cu picioarele prin 4 uruburi (cte 2 pentru fiecare tabl) doua
corniere. De tablele laterale este prins articulat sptarul scaunului cu sistemul lui de reglare a
nclinrii. Subansamblul superior care formeaz sptarul scaunului este compus dintr-un cadru din eav
aprox. 20 rigidizat prin sudur pe interior cu cornier (figura 3).
a) scaunul nainte de ncercare
b) dup ncercare
c) nainte de ncercare, detaliu
e) dup ncercare, detaliu
d) dup ncercare, detaliu
Figura 3
f) dup ncercare, detaliu
144
PROGRAMUL CEEX
4. METODA DE NCERCARE
ncercarea de rezisten a ancorajelor centurilor de securitate a scaunului s-a efectuat n
condiiile prevzute n R 14 ECE ONU, cu observaia c, ncrcrile suplimentare datorate masei
scaunului au fost adugate peste fora de 675 daN prevzute la pct. 6.4.4.2 i aplicate dispozitivelor
inferioare de traciune.
5. CONDIIILE DE NCERCARE
ncercarea de rezisten a ancorajelor pentru centuri a fost fcut cu scaunul montat n poziia
stnga fa pe platforma prezentat la pct.1, fixat pe un stand specializat de ncercri, prezentat n
figura 3.1. Forele de ncercare au fost aplicate de ctre doi cilindri hidraulici de 25 kN. Cilindrul
inferior acioneaz prin cablu, asupra dispozitivului inferior de traciune (fig. 1, anexa 5 din R 14).
Cilindrul superior acioneaz prin scripete si cablu asupra dispozitivului superior de traciune
(fig. 2, anexa 5 din R 14). Msurarea forelor aplicate a fost asigurat de ctre celulele de for
asociate cilindrilor hidraulici. Parametrii de intrare i valorile lor, definii prin R. 14 sunt prezentai
n tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Nr.
crt.
Denumire parametru
Valoare
Obs.
1.
Valoarea maxim calculat a forei

aplicate dispozitivului inferior de
traciune
850 20 daN
2.
Valoarea maxim calculat a forei

aplicate dispozitivului superior de
traciune
675 20 daN
pct. 6.4.1.3 i 6.4.4.2 din R. 14 (cu

precizrile suplimentare de la pct. 3
din raport);
la calculul forei aplicate dispozitivului
inferior de traciune s-a luat n
considerare masa scaunului
pct. 6.4.1.2 din R 14 (cu precizrile
suplimentare de la pct. 3 din raport)
6. REZULTATELE NCERCRILOR
Modul de variaie al forelor pe parcursul ncercrilor i valorile maxime ale acestora sunt
artate n diagramele for-timp din figura 6.
Figura 6
145
PROGRAMUL CEEX
Valorile forelor nregistrate pe parcursul ncercrilor sunt prezentate n anexa nr.1, (diagramele
CEH11, CEH13 din figura 6) i tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Nr.
crt
Denumire parametru
Valoare
Obs.
Ancoraje centuri de siguran pentru scaun

For aplicat
anexa 1,diagrama CEH 13,
Forele maxime atinse dispozitivului superior 635 da N*
valoare pe palierul
pe durata aplicrii
de traciune
diagramei
semnalului electric de
For aplicat
anexa 1, diagrama CEH 11,
comand
dispozitivului inferior
865da N*
valoare pe palierul
de traciune
diagramei
anexa 1, diagrama CEH 15,
Deplasarea maxim a punctului superior de
291 mm
valoare pe palierul
ancorare a centurii
diagramei
CONCLUZII
ncercarea de rezisten a ancorajelor n trei puncte pentru centurile de siguran al acestui
scaun au fost efectuate n conformitate cu R 14 ECE-ONU.
Fora aplicat dispozitivului superior de traciune nregistrat pe parcursul ncercrii nu a atins
valoarea specificat n Regulamentul nr. 14, punctul 6.4.1.2.
La finalizarea ncercrii s-au constatat desprinderi i ndoiri ale prilor componente ale
scaunului, aa cum se vede n figura 3.1, rezultnd deci c ancorajelor n trei puncte pentru centurile
de siguran de la acest scaun pot fi utilizate pentru dotarea mijloacelor de transport n comun fr a
periclita sntatea pasagerilor.
n acelai mod au fost testate i verificate: scaune auto, amortizoare auto, bara de traciune
tractor), realizndu-se i modele de analiz MEF (pentru unele din acestea).
Desigur, n urma evalurii rezultatelor obinute ca urmare a testrilor i verificrilor efectuate
pe instalaia de ncercri n regim simulat se vor putea formula concluzii i ipoteze ce vor conduce
la crearea de noi dispozitive (sau mbuntirea acestora), n scopul creterii siguranei.
BIBLIOGRAFIE
[1]. Vldu V., Ganga M., .a. - Constituirea reelei i fundamentarea tehnico-tiinific a
metodologiilor de cercetare-testare corespunztor reglementrilor pieei unice (performan,
siguran, i securitate n transport, impact asupra mediului), Raport de cercetare, INMA
Bucureti, pag. 2005;
[2]. Vldu V., Ganga M., Popa C., Punescu D., Mihai M., .a. - Rapoarte de ncercri, INMA
Bucureti, 2005-2007;
[3]. Directive, standarde, regulamente, etc.
[4]. *** internet
146
PROGRAMUL CEEX
PACHETE DE PROGRAME DE SUPORT DECIZIONAL

PENTRU OPERAREA PE TERMEN LUNG, MEDIU SI
SCURT A LACURILOR DE ACUMULARE CU
FOLOSINTA COMPLEXA HIDROPROG
Radu Popa, Bogdan Popa (UPB), Radu Drobot (UTCB), Adina Paraschivescu (ISPH)
1.
Prezentarea suportului hidrografic, a schemelor de amenajare, precum si inventarierea

folosintelor de apa a bazinelor hidrografice pilot
In urma discutiilor cu toti partenerii din proiect (inclusiv SC Hidroelectrica SA, partenerul
P3) s-a decis ce tipuri de programe de suport decizional se vor imagina si pentru care lacuri de
acumulare cu folosinta complexa.
Este vorba, in primul rand, despre ansamblul celor mai mari 10 lacuri de acumulare cu
folosinte complexe din hidrosistemul energetic national. Programul de suport decizional pentru
acest ansamblu este destinat asistarii deciziei de exploatare pe termen mediu si lung (orizont lunar,
trimestrial, semestrial, anual), la nivelul grupului de centrale hidroelectrice de varf asociate lacurilor
respective, precum si a cascadelor de centrale din aval de acestea. Un astfel de program va fi extrem
de util ca instrument de planificare a exploatarii resurselor de apa si a productiei de energie pe
ansamblul marilor amenajari, pentru diverse scenarii asupra debitelor afluente medii lunare
prognozate in lacurile de acumulare majore din Romania.
Mai mult, deoarece plasamentul bazinelor hidrografice respective pe teritoriul tarii acopera
zone avand conditii meteoclimatice si hidrologice diferite, programul va permite o planificare
echilibrata a exploatarii ansamblului, in acord cu repartitia spatio-temporala a resurselor de apa
disponibile.
In al doilea rand, prin propunerea de proiect s-a prevazut selectarea unor bazine
hidrografice pilot pentru care sa se intreprinda analize / modelari matematice si sa se elaboreze
programe de suport decizional foarte amanuntite. Dintre cele 10 mari lacuri de acumulare
mentionate anterior s-au retinut ca bazine pilot: bazinul raului Arges - cu lacul de acumulare
Vidraru si respectiv bazinul raului Somesul Mic - cu lacul de acumulare Fantanele. Pentru aceste
bazine s-au prezentat in detaliu: schemele de amenajare - cu descrierea uvrajelor pe care le contin si
rolul acestora; inventarierea folosintelor de apa din bazinele respective, precum si inventarul
cerintelor de apa ale diversilor utilizatori; legaturile hidrografice cu bazine invecinate si
functionalitatea lor s.a.m.d. Programele de suport decizional pentru operarea pe termen mediu si
lung a celor doua lacuri mari din bazinele pilot vor tine seama in mod explicit de cerintele de apa
pentru folosintele complexe, de aporturile de debit din subbazinele importante si de caracteristici
constructive / tehnologice ale amenajarilor din aval de lacurile cap de cascada. Pachetul de
programe de suport decizional pentru bazinele pilot va contine programe de urmarire si actualizare
a politicii de exploatare pe termen mediu (luna curenta de operare), precum si programe de suport
pentru operarea pe termen scurt, zilnic orara a lacului / centralei cap de cascada. Programele
respective vor include module de calcule hidraulice si energetice, precum si module de repartitie
optima a sarcinii pe hidroagregate acestea permitand sa se aleaga planificarea cea mai avantajoasa
a productiei la nivel zilnic orar, in functie de starea momentana a amenajarii, grupurile
disponibile, cerintele specifice ale dispecerului national sau ale altor beneficiari..
147
PROGRAMUL CEEX
Informatiile si datele inregistrate vor servi la realizarea si calibrarea modelelor matematice

care stau la baza programelor de suport decizional pentru exploatarea pe termen mediu si lung, a
ansamblului de 10 mari lacuri cu folosinte complexe si respectiv a celor doua din bazinele pilot.
2.
Modelarea topologica a sistemelor de gospodarire a apelor din bazinele hidrografice

pilot. Prezentarea unor metode moderne de optimizare si justificarea ipotezelor
adoptate pentru exploatarea lacurilor de acumulare
Materialul elaborat introduce unele aspecte de principiu privind optimizarea exploatarii
amenajarilor hidroenergetice complexe. Dupa ce se prezinta formularea generala a unui model de
optimizare in domeniu, se face o clasificare a tipurilor de modele si metodelor de rezolvare, in
functie de cantitatea si calitatea datelor de intrare disponibile. Aceasta clasificare distinge
urmatoarele tipuri de modele/metode de optimizare: modele deterministe, modele stocastice,
modele fuzzy, modele euristice.
Se trece in revista problema optimizarii exploatarii amenajarilor hidroenergetice in conditii
deterministe. Se face un inventar al metodelor programarii matematice pentru probleme
deterministe si se detaliaza aspectele matematice de formulare si rezolvare pentru doua tehnici larg
folosite in domeniu si anume programarea lineara si respectiv programarea dinamica. Pentru a da
concretete prezentarii teoretice, atat acest capitol cat si urmatoarele sunt ilustrate prin aplicatii
referitoare la amenajari din hidrosistemul energetic national sau la probleme preluate din literatura.
Se face apoi referire la optimizarea exploatarii amenajarilor hidroenergetice in conditii
stocastice privind debitele afluente in acumulari. Se detaliaza si exemplifica un model de
programare lineara cu restrictii probabiliste, cu aplicatie la o amenajare de tipul lacul Izvorul
Muntelui CHE Stejaru. De asemenea, pentru bazinul Arges (propus ca bazin pilot in proiect) se
prezinta un model de programare dinamica stocastica pentru optimizarea exploatarii pe termen lung
a lacului Vidraru, tinand seama de aporturile de subbazin si de folosintele complexe din aval.
In continuare sunt introduse notiunile teoretice necesare pentru modele de optimizare in
conditii incerte (vagi), bazate pe logica fuzzy. Aplicatiile se refera la un model de conducere
optimala printr-un sistem de reguli fuzzy si respectiv la un model de programare dinamica fuzzy cu
obiective imprecis definite, ambele destinate lacului Izvorul Muntelui (cel mai mare lac de
acumulare din Romania).
Se prezinta o serie de modele si metode de programare euristica aparute in ultimii ani si care
au inca o aplicabilitate redusa in domeniul resurselor de apa. Tocmai din acest motiv, in capitol s-au
introdus mai multe explicatii si aplicatii diverse, care demonstreaza robustetea si flexibilitatea
algoritmilor respectivi. Sunt ilustrate utilizarea: retelelor neurale artificiale, algoritmului de calire
simulata, algoritmilor genetici, algoritmului coloniei de furnici, algoritmului roiului de particule,
algoritmului bazat pe conflictul intre religii la formularea si rezolvarea problemelor de optimizare a
exploatarii pe termen lung sau scurt a amenajarilor hidroenergetice.
In ultimul capitol al fazei a doua se demonstreaza ca modelele teoretice prezentate in
capitolele anterioare pot fi transpuse in programe de suport decizional. S-a considerat una dintre
marile amenajari din hidrosistemul national si anume amenajarea Sebes amonte (cu lacurile Oasa
Tau si centralele Galceag Sugag) pentru care s-au elaborat modele de optimizare pe termen
lung, mediu si scurt si s-au propus programe de suport decizional bazate pe aceste modele. In cadrul
capitolului se descrie si se ilustreaza folosirea programelor de interfata pentru aceste programe de
suport decizional.
Cele 15 aplicatii incluse in lucrare au urmarit sa exemplifice notiunile si formularile
teoretice prezentate.
Problema clasica a operarii pe termen scurt a unui sistem de patru lacuri interconectate in
148
PROGRAMUL CEEX
serie si paralel s-a preluat din literatura de specialitate si a fost abordata si rezolvata aici prin:
1 programare liniara in Aplicatia 2
2 programare dinamica cu aproximatii succesive in Aplicatia 4
3 algoritmi genetici in Aplicatia 11 si
4 algoritmul musuroiului de furnici in Aplicatia 13
Cazul operarii pe termen lung a unei amenajari cu folosinte multiple gen lac Vidraru-CHE
Corbeni a fost abordat si rezolvat prin:
5 programare dinamica in Aplicatia 3
6 programare dinamica stocastica in Aplicatia 6
7 algoritmul de calire simulata in Aplicatia 10
8 algoritmul roiului de particule in Aplicatia 14
Lacul Izvorul Muntelui si CHE Stejaru au servit ca studiu de caz pentru:
9 un model de programare lineara cu restrictii probabiliste in Aplicatia 5
10 un model bazat pe sisteme de reguli fuzzy in Aplicatia 7
11 un model de programare dinamica fuzzy cu obiective imprecise in Aplicatia 8
12 un model de conducere prin retele neurale artificiale in Aplicatia 9
Repartitia optima a sarcinii pe hidroagregatele unei centrale ca Stejaru s-a analizat prin:
13 un algoritm genetic in Aplicatia 12
14 un algoritm evolutionist bazat pe religii in Aplicatia 15
Faptul ca o aceeasi problema s-a formulat si rezolvat prin modele / metode diferite, a permis
sa se compare abilitatile algoritmilor respectivi si sa se elucideze care maniera de abordare este cea
mai potrivita pentru a sta la baza pachetului de programe de suport decizional ce se vor elabora in
etapele urmatoare ale proiectului.
3.
Optimizarea regulilor de exploatare a lacurilor de acumulare; elaborare modele si

programe de calcul pentru exploatarea lacurilor de acumulare pe termen lung si mediu
Prima parte a fazei a treia, intitulata Modele si programe de suport decizional pentru
operarea pe termen lung si mediu a amenajarii Fantanele Tarnita din bazinul Somes se
refera la acest bazin pilot propus in proiectul HIDOPROG. Dupa descrierea sumara a amenajarii de
pe sectorul amonte de Cluj Napoca si precizarea schematizarii hidrografice adecvata cu
obiectivele de etapa, s-a intreprins analiza de frecventa a datelor de debite afluente medii lunare
cunoscute din inregistrari si reconstituiri. in continuare se prezinta elementele de baza ale modelului
matematic de optimizare probabilista a exploatarii pe termen lung pentru acumularea Fantanele si se
comenteaza rezultatele acestui model in raport cu datele de intrare si ipotezele de modelare folosite.
Deciziile optime probabiliste sunt preluate intr-un model de simulare a exploatarii pe termen lung,
model care include si un set de reguli de corectie, in acord cu cerintele de natura energetica si
folosinta complexa impuse in managementul amenajarii. Acest model extinde simularea si la treapta
aval de CHE Mariselu (adica lacul si CHE Tarnita), avand in vedere ponderea ei importanta in
cadrul amenajarii. Calitatile modelului de simulare a exploatarii s-au verificat prin rularea pe 45 de
ani consecutivi, folosind sirul de debite afluente medii lunare cunoscute din inregistrari si s-a
constatat ca acesta da rezultate pe termen lung care sunt superioare celor preconizate la faza de
proiectare. in consecinta, algoritmul modelului de simulare a exploatarii a fost preluat in programe
de suport decizional pentru operarea pe termen mediu (luna curenta) si pe termen lung (3, 6 sau 12
luni ulterioare). Aceste programe pot fi rulate optional, folosind acelasi program de interfata cu
utilizatorul. Maniera de utilizare si facilitatile pe care le ofera operatorului (modificarea unor date
de intrare cu valori implicite, vizualizarea si editarea fisierului martor de rezultate etc.) sunt descrise
si exemplificate pe larg in capitolele I.5 si I.6. in masura posibilului, exemplificarile au fost facute
149
PROGRAMUL CEEX
folosind unele date inregistrate in exploatare si prin comparatie s-au putut valida calitatile
programelor respective. Forma actuala a programelor de suport a fost deja prezentata si
implementata pentru experimentare si sugestii la SH Cluj Napoca.
Partea a doua, intitulata Model si program de suport decizional pentru operarea pe
termen lung si mediu a amenajarii Vidraru din bazinul Arges se refera la cel de-al doilea bazin
pilot propus in proiectul HIDROPROG. Pentru acest bazin (in care este plasata capitala Romaniei si
alti utilizatori importanti de resursa) problemele ridicate de folosintele complexe sunt mai delicate,
iar modelul matematic de optimizare a exploatarii pe termen lung a fost prezentat si justificat pe
larg in materialul etapei 2 pe 2007. in acelasi material s-au specificat si majoritatea datelor de
intrare folosite, precum si rezultatele analizei de optimizare probabilista. Volumul de fata face doar
un rezumat al acestor elemente si apoi prezinta modelul de simulare a exploatarii pe termen lung
imaginat pentru lacul Vidraru si CHE Corbeni, tinand seama de folosintele din aval si de aportul
important din subbazinul Raului Doamnei. Performantele pe termen lung ale modelului de simulare
a exploatarii s-au verificat pe datele de debite afluente medii lunare inregistrate pe un interval de 51
de ani consecutivi. Avand in vedere pozitia speciala a amenajarii in schema de alimentare cu apa
din surse de suprafata a Bucurestiului, verificarile modelului de simulare a exploatarii s-au extins in
acest caz si pe mai multe siruri de cate 50 de ani de debite afluente medii lunare generate sintetic.
Deoarece toate verificarile au condus la performante pe termen lung care sunt sensibil superioare
celor scontate la faza de proiectare, algoritmul modelului de simulare a fost preluat intr-un program
de suport decizional care poate fi utilizat atat pentru planificarea managementului pe termen mediu
(luna curenta), cat si pe termen lung (trimestrial, sezonier sau anual). Sunt prezentate instructiuni
privind instalarea si utilizarea programului de suport decizional prin programul de interfata. De
asemenea, sunt incluse numeroase exemple de rulari si rezultate, majoritatea apeland la unele date
inregistrate din exploatarea reala si permitand comparatii cu acestea.
Partea a treia se intituleaza Program de suport decizional pentru operarea pe termen
mediu si lung a sistemului de 10 mari acumulari si aceasta s-a asumat de catre parteneri in mod
suplimentar fata de propunerea inclusa in proiectul HIDROPROG. Cele 10 acumulari
considerate sunt incadrate de catre partenerul P3 S.C. Hidroelectrica S.A. in categoria Mari
amenajari. intr-adevar, prin volumele utile ale lacurilor de acumulare, prin puterile insemnate
instalate in centralele de varf asociate acestor lacuri, precum si prin puterile instalate in cascadele de
CHE din avalul amenajarilor cap de cascada, aceste mari amenajari constituie un subsistem decisiv
in cadrul hidrosistemului energetic national. Exceptand lacurile Gura Apelor si Siriu (care sunt
operate momentan cu restrictii de nivel), pentru fiecare dintre celelalte 6 lacuri mari (Izvorul
Muntelui, Vidra, Oasa, Dragan, Valea lui Iovan si Poiana Marului) s-au elaborat modele de
optimizare stocastica de tipul celor prezentate aici pe larg pentru lacurile Fantanele si Vidraru din
bazinele pilot, s-au imaginat modele de simulare a exploatarii lor pe termen lung si s-au verificat
performantele acestor modele. Rezultatele acestor analize de optimizare probabilista si algoritmii
modelelor de simulare a exploatarii au fost asamblate intr-un program de suport decizional la
nivelul sistemului de 10 mari acumulari. in momentul de fata, acest program de suport poate fi
utilizat in forma bruta, fara un program de interfata prietenos pentru utilizator. Urmeaza ca
programul de interfata sa se realizeze in viitor, dupa consultarea mai aplicativa a partenerului P3,
efectuarea mai multor rulari cu date inregistrate si verificarea calitatilor predictiilor obtinute cu
modelul si programul de suport propuse in proiect.
150
PROGRAMUL CEEX
HIDROGAZODINAMICA SI TRANSFERUL DE MASA LA

COLOANE DE BULE FINE CU APLICARE IN
TEHNOLOGII AVANSATE DE MEDIU
Profesor dr. ing. mat Baran Gheorghe,Conf. dr. ing. Pincovschi Irina,
Conf. dr. ing. Sandu Mihnea, Prof. dr. ing. Resiga Romeo Susan,
Drd. ing. Nicolescu Sidonia, Conf. dr. ing. Staicu Dorin
1. Elaborarea propunerilor de optimizare a transferului de masa in curgerea cu

suprafata libera
Optimizarea sistemelor de aerare in vederea stabilirii conditiilor de operare favorabile
reducerii consumului energetic necesita intelegerea mecanismelor proceselor hidrodinamice si de
transfer de masa ale oxigenului din aer in faza lichida care au loc in bazinele de aerare si
concretizarea acestor procese in modele matematice a caror solutii sa descrie cat mai fidel procesele
reale. Problema este in continuare in studiu, iar eficienta aerarii in functie de amplasarea
difuzoarelor este in stadiul unor formule empirice pentru lichide in repaus confirmate in unele
cazuri experimental.
In cadrul proiectului nostru au fost studiate 5 modele matematice privind hidro-gazodinamica bulelor de aer, in lichide in repaus, respectiv in lichide in miscare, consultand mai multe
referinte bibliografice in vederea alegerii modelului adecvat si anume: model bi-fluid, modelarea
curgerii bifazice, model fluid monofazic, modelul Zuber si Findlay si modelul Wallis.
Au fost identificate rezultate recente din literatura de specialitate, in vederea stabilirii
modelelor ce vor fi utilizate in continuare pentru investigatii numerice in cadrul prezentului proiect.
Scopul urmarit a fost obtinerea de rezultate folosind doua modele matematice diferite pentru curgeri
bifazice, care nu difera semnificativ, pentru aceleasi conditii pe frontiera. Solutia prezinta
importanta pentru dispunerea/amplasarea generatoarelor de bule fine in bazinele de aerare.
S-a realizat un studiu documentar privind tipurile de generatoare de bule fine GBF (din
sticla sinterizata, material ceramic, membrana elastomer) pentru aerarea / oxigenarea apelor uzate,
precum si stadiul existent pe plan mondial, cu indicarea firmelor producatoare de sisteme de epurare
a apelor uzate, precum si informatii privind forma, dimensiunile, debitele de aer minime si maxime
si caderile de presiune.
De asemenea, sunt prezentate bazele teoretice ale obtinerii filtrelor din sticla sinterizata si
metoda de determinare experimentala a diametrului porilor si a permeabilitatii filtrelor de sticla
sinterizata.
2. Cercetari teoretice si experimentale asupra transferului de masa pentru diverse
sisteme de aerare in lichide in repaus
Au fost realizate cercetari teoretice si experimentale privind hidrodinamica si transferul de
masa pentru diverse sisteme de aerare.
2.1. Pierderea de presiune
S-au realizat experimente pentru determinarea caderilor de presiune pe mai multe tipuri de
GBF: ceramice (GBFc), din sticla sinterizata (GBFs), tuburi din membrana elastica (GBFm).
151
PROGRAMUL CEEX
Caderea de presiune pe GBF din sticla a fost cea mai mica dintre toate generatoarele testate la
acelasi debit de aer si sarcina hidrostatica. Dupa compararea mai multor tipuri de GBF s-a ales
fabricarea unui lot de GBF din sticla sinterizata, model D5, cu porozitatea 250-315 m.
0,4
0,35
dp [mca
0,3
0,25
0,2
0,15
0,1
0,05
0
0
50
100
150
200
250
300
350
Q [l/h]
Variatia caderii de presiune pentru 4 tipuri de GBF din sticla

2.2. Distributia marimii bulelor de gaz (DMBG)
Histogramele care reprezinta distributia DMBG sunt aproximate printr-o curba de distributie
normala, cu o usoara asimetrie, care se accentueaza cu cresterea vitezei superficiale a
aerului.Concluziile desprinse sunt:
la debite mici (regim omogen), bulele sunt aproape sferice si au densitate foarte mica; - La
debite de aproximativ 600 l/h bulele se deformeaza si apar asociatii de bule caracteristice
regimului tranzitoriu
asociatiile de bule conduc la fenomenul de coalescenta, caracteristic regimului eterogen de
curgere
tranzitia are loc pentru viteza superficiala w = 0,2 cm/s (Q=650 l/h); acest rezultat e in acord
cu tranzitia omogen-eterogen obtinuta prin variatia fractiei de goluri globale () in functie de
viteza superficiala, = f(w).
w=
w=
w=
w=
w=
w=
0,011 cm/s
0,018cm/s
0,037 cm/s
0,055 cm/s
0,074 cm/s
0,092 cm/s
25 0
2 00
150
100
50
1 .0
1 .5
[m
2 .0
2 .5
3 .0
3.5
0
C n0.6
l
n1d1l
A l
d
n2 2l
B l
d3 [cm/s]
n w
D 3l l
d4
n l
E 4l
d
n5 5l
l
2.1 Distributia marimii bulelor de gaz in functie de viteza superficiala

152
PROGRAMUL CEEX
2.3. Fractia de goluri

Fractia de goluri ofera informatii asupra regimului de curgere si a ariei specifice interfaciale,
din coloana de aerare; variaza pe directie radiala si axiala, in functie de: natura celor doua faze,
regimul de curgere, caracteristicile geometrice ale coloanei de bule, tipul constructiv si dimensiunile
geometrice ale GBF.
Din determinarile realizate s-a constatat ca variaza liniar cu w, pana se atinge o anumita
valoare, wtrans 0,2 cm/s (regim omogen) Valoarea wtrans marcheaza trecerea la regimul
tranzitoriu, cand incepe coalescenta bulelor. La cresterea vitezei superficiale sistemul intra in regim
eterogen In regimul omogen apar bule mici cu o distributie uniforma, in timp ce in regimul eterogen
coexista bule mici si mari.
2.4. Calculul hidraulic al sistemului de aerare
Acesta a fost efectuat cu ajutorul unui program elaborat in MATLAB. S-au considerat doua
cazuri de functionare a sistemului de aerare. Pentru ambele, s-a cerut asigurarea aceleiasi presiuni
relative amonte de fiecare generator, cu valoarea constanta si egala p j = 11972 Pa (la care se
adauga sarcina hidrostatica). S-au considerat doua valori diferite ale debitului de aer injectat prin
fiecare GBF: in cazul c, Q j = 100 l/h, respectiv in cazul d, Q j = 150 l/h. Pentru ambele variante
de echilibrare, rezulta urmatoarele valori ale presiunii pc din nodul de alimentare (la refularea
compresorului) la care se adauga sarcina hidrostatica:
pentru cazul c, pc = 113,47 mmHg = 15094 Pa;
pentru cazul d, pc = 143,83 mmHg = 19133 Pa.
2.5. Determinarea performantelor GBF privind transferul de masa
Au fost determinate performantele privind transferul de masa pentru doua tipuri de
generatoare (sticla si ceramica:
Pentru evaluarea performantelor GBF s-au determinat parametrii functionali si dependenta
acestora de conditiile hidrodinamice din bazinul de aerare. In acest sens s-au observat urmatoarele:
cresterea debitului de aer conduce la marirea coeficientul volumetric de transfer de masa Kla si in
consecinta a vitezei de transfer a oxigenului SOTR; la debite mari, valorile Kla si SOTR au tendinta
de a intra pe un palier, tendinta confirmata si in literatura de specialitate.
2.6. Modelarea dinamicii coloanelor de bule
A fost folosit un model avansat de curgere bifazica lichid-gaz, luand in considerare
histogramele DMBG. Sunt analizate premisele teoretice ale modelului, inclusiv ecuatiile care
descriu evolutia fiecarei categorii de bule si interactiunea dintre bule de diametre diferite (rupere,
coalescenta, nucleatie, disparitie). Precizarea distributiei bulelor pe categorii de diametre este
corelata cu datele experimentale care arata o variatie cu un ordin de marime intre diametrul minim
si maxim al bulelor.
Simularile numerice sunt realizate pentru intreaga plaja de variatie a debitului de aer injectat
prin generatorul de bule de la baza unui rezervor cu apa. Domeniul de analiza este extins deasupra
suprafetei libere cu o perna de aer, pentru a obtine forma corecta a suprafetei libere in cazul
mediului bifazic lichid-gaz.
Se constata ca rezultatele numerice reproduc corect suprainaltarea suprafetei libere a
mediului bifazic, datorata scaderii de densitate a amestecului apa-aer in zona centrala in comparatie
cu densitatea mediului lichid de la periferie. Campul de viteza indus de coloana ascendenta de bule
reproduce corect recircularea in faza lichida, cu linii de curent inchise. Distributia bulelor de gaz in
153
PROGRAMUL CEEX
gama de diametre considerata, evidentiaza coalescenta bulelor mici si aparitia de bule mari pe
masura apropierii de suprafata libera.
2.7. Experimente in lichide in curgere
A fost conceputa si realizata o instalatie de laborator pentru lichide in curgere pe care s-a
studiat miscarea coloanelor de bule in lichide aflate in gurgere. S-a dovedit experimental ca
generatoarele induc o miscare de circulatie pe verticala; acest fapt dovedeste ca sistemul de aerare
cu GBF are eficienta pe toata adancimea apei. Observarea miscarii de recirculare a apei pe verticala
s-a realizat prin introducerea unui trasor la diferite cote de imersie. Trasorul efectueaza, pe de o
parte o miscare ce indica recircularea si, pe de alta parte, se deplaseaza in sensul de curgere al apei.
Viteza mica de curgere a apei din canal nu influenteaza forma tronconica a coloanelor de
bule. Rolul curgerii apei este de a transporta oxigenul dizolvat de-a lungul canalului si de a
interactiona (in situ) cu namolul activ. Solutia tehnica a emisiei sub forma de coloana de bule
induce in lichid o miscare radial descendenta pe cca. 2/3 din adancime, miscare cu efecte favorabile,
atat prin reantrenarea unor bule mici, cat si prin recircularea apei din vecinatatea peretilor.
Indiferent de debitul de alimentare cu aer, viteza de curgere a apei din canal nu afecteaza
generarea coloanelor de bule; acestea nu interfereaza.
3. Bibliografie
1. Epstein, P.S. et Plesset, M.S., 1950, On the Stability of Gas Bubble in Liquid-Gas Solutions,
J. Chem. Physics, 18, 16, 1505 1509
2. Fransolet, E., Crine, M., Marchot, P. si Toye, D., 2005. Analysis of gas holdup in bubble
columns with non-Newtonian fluids using electrical reistance tomography and dynamic gas
disengagement technique. Chemical Engineering Science 60, 6118-6123.
3. Camarasa, E., Vial, C., Poncin, S., Wild, G., Midoux, N. si Bouillard, J., 1999. Influence of
coalescence behaviour of the liquid and of gas sparging on hydrodynamics and bubble
characteristics in a bubble column. Chemical Engineering and Processing 38, 329-344.
4. Daly, J.G., Patel, S.A. si Bukur, D.B., 1992. Measurement of gas holdups and sauter mean
bubble diameter in bubble column reactors by dynamic gas disengagement method. Chemical
Engineering Science 47 (13-14), 3647-3654.
5. Joshi, J.B., Vitankar, V.S., Kulkarni, A.A., Dhotre, M.T. si Ekambara, K., 2002. Coherent flow
structures in bubble column reactors. Chemical Engineering Science 57, 3157-3183.
6. Kang, Y., Cho, Y.J., Woo, K.J., Kim, K.I. si Kim, S.D., 2000. Bubble properties and pressure
fluctuations in pressurized bubble columns. Chemical Engineering Science 55, 411-419.
7. Leon-Becerril, E. si Line, A., 2001. Stability analysis of a bubble column. Chemical
Engineering Science 56, 6135-6141.
154
PROGRAMUL CEEX
EVALUAREA SI ANALIZA CONSUMURILOR

ENERGETICE PENTRU PRODUCEREA FRIGULUI
CASNIC
Dragos Hera, Ph-D, Anica Ilie, Ph-D, ing. Alina Girip
Faculty of Building Services and Equipment, Technical University of Civil Engineering 66, Pache
Protopopescu Bd. Bucharest 2, Romania
1. INTRODUCERE
In cadrul unui proiect national de cercetare de Excelenta Energsys, alaturi de analiza
reabilitarii energetice a sistemelor de alimentare cu energie termica si electrica a consumatorilor
casnici din Bucuresti au fost analizate teoretic si experimental si consumurile energetice pentru
producerea frigului casnic si frigului pentru climatizarea de confort.
In ultima perioada se constata o crestere continua a consumului de energie electrica pentru
asigurarea frigului casnic alimentar. Asistam la o modificare continua a climatului Terrei, Romania fiind si
ea afectata de incalzirea atmosferei, incat, climatizarea locuintelor devine tot mai mult o necesitate.
2. EVOLUTIA CONSUMURILOR ENERGETICE PENTRU FRIGUL COMERCIAL SI
DE CLIMATIZARE DIN ROMANIA
Specific consumptions
[kW/dayl]
2.1. CONSUMURILE ENERGETICE PENTRU FRIGUL CASNIC

Pe baza datelor statistice, puse la dispozitie de institutii specializate, s-a evidentiat grafic evolutia
in timp a categoriilor de echipamente utilizate pentru frigul casnic (frigidere, congelatoare, combine)
reprezentate prin volumul racit intalnit cu o frecventa de peste 95% in randul consumatorilor casnici.
Trebuie precizat faptul ca la nivelul anului 1975, frigiderele erau reprezentate de frigidere cu o singura usa,
la nivelul anului 1985, incep sa se utilizeze frigidere cu congelator si combinele frigorifice, de fabricatie
romaneasca (Arctic cu R12), iar incepand cu anul 1990, incep sa fie comercializate numeroase
echipamente de producere a frigului casnic importate (Zanussi, Electrolux, Indesit, Gorebje, etc), cu
performante termodinamice si cu efecte asupra mediului destul de diferite. Daca la inceput comercializarea
era destul de permisiva, acceptandu-se si echipamentele dotate cu fluide frigorifice interzise de Protocolul
de la Montreal, dupa ratificarea acestuia de Romania (1993), s-au importat numai echipamente frigorifice
cu fluide de lucru ecologice (R 134a, R600).
Cooled volume,[l]
600
500
400
300
200
100
0
1975
1985
1990
2005
0,007
0,006
0,005
0,004
0,003
0,002
0,001
0
65
145 215 235 275 350 400
Eyar
Figura1: Variatia in timp a volumului racit
Cooled volume, [l]
Figura 2: Evolutia consumului specific, in

functie de volumul racit
155
PROGRAMUL CEEX
Din figura 1 se poate observa o crestere continua a volumului spatiului racit pentru
consumul casnic. Paralel, prin confortul sporit si necesitatea de consum energetic specific mai
redus, populatia se orienteaza catre echipamente mai performante (cu volume mai mari dar mai
eficiente energetic), o contributie in acest sens avand etichetarea pe clase de energie a acestor
echipamente. Se utilizeaza tot mai mult frigiderele dotate cu echipamente mai eficiente
(compresoare, schimbatoare de caldura) urmarindu-se incadrarea in clasele energetice A si A+.
Din figura 2 se evidentiaza o scadere a consumului de energie specifica (w/l). Consumul
specific de energie inregistreaza valorile cele mai ridicate pentru cele mai scazute valori ale
volumului racit (65.1251), corespunzatoare echipamentelor de fabricatie romaneasca, ARCTIC
de veche generatie.
2.2. CONSUMURILE ENERGETICE PENTRU FRIGUL DE CLIMATIZARE
Pentru climatizarea locuintelor, cresterea consumului de energie electrica corespunzatoare
este si mai spectaculoasa, pornind de la o aproape totala inexistenta inainte de anul 1990 si
ajungand in prezent la o dotare cu instalatii de climatizare la cca 50% din locuinte. Acest fenomen
se datoreaza crestereii continue a temperaturii aerului in perioada de vara, pe de o parte, cat si
conditiilor de confort din locuinte, din ce in ce mai ridicate, pe de alta parte. Avand in vedere
ponderea importanta a consumului de energie electrica pentru climatizarea locuintelor, din totalul
consumurilor casnice, consideram oportuna analiza acestor consumuri individuale, cat si necesitatea
reducerii lor prin adoptarea de noi solutii de proiectare si tehnici de exploatare.
Sunt utilizate doua sisteme pentru climatizarea de confort din locuinte : sisteme cu
vaporizare directa (Split, multisplit); sisteme cu vaporizare indirecta (chiller si ventiloconvectoare).
2.2.1. Sisteme cu racire directa.
La puteri frigorifice mai mici (pentru suprafata de 25120m2), sistemul care s-a impus este
cel cu vaporizare directa, cu unul sau mai multe unitati interioare.
Studiile si cercetarile experimentale privind performanata sistemelor de climatizare cu vaporizare
directa (Tabel 1) evidentiaza consumurile de energie electrica (Pc) al acestora, in diferite conditii de
functionare: temperaturi exterioare, temperaturi de vaporizare (t0) si de condensare (tc), ale agentilor
frigorifici uzual intalniti in instalatii (R134, R404A, R410A).
Tabel 1. Performanata sistemelor de climatizare cu vaporizare directa
tamb.,
tint
t0,
t C,
R 134a
R404A
Q&,
[C]
[C] [C] [C]
Pc, COP, Pc, COP,
[kW]
[kW]
[-]
[kW]
[-]
30.00 20.00 8.00 45.00 9.60 2.24 4.29 2.52 3.81
32.50 20.00 8.10 47.50 9.60 2.42 3.96 2.76 3.47
32,50 20.00 8.30 50.00 9.60 2.61 3.68 3.02 3.17
37.50 20.00 8.40 52.50 9.60 2.81 3.42 3.31 2.90
40.00 20.00 8.60 55.00 9.60 3.01 3.19 3.62 2.65
R410A
Pc, COP,
[kW]
[-]
2.43 3.95
2.65 3.61
2.89 3.32
3.15 3.04
3.43 2.80
Romania, ca tara in curs de dezvoltare, a beneficiat pana in acest an de facilitati privind

exigentele Protocolului de la Montreal incat, in prezentul studiu s-a luat in considerare doar agentul
frigorific R134a, ca fiind cel mai utilizat in momentul de fata. Consumul mediu de energie electrica
pentru climatizarea locuintelor s-a calculat pentru o durata de functionare de 10 ore pe zi, rezultand
datele din tabelul 2.
156
PROGRAMUL CEEX
Tabel 2. Performantele sistemelor de climatizare cu vaporizare directa

Spatiul de locuit
Suprafata
Performante tehnice ale
Putere electrica
de locuit
instalatiei frigorifice
medie,
[m2]
[kWh/24h]
Capacitate de
COP,
racire, [kW]
[- ]
Garsoniera
25
1.5
4,61
3,25
Apartment 2 camere
40
2.4
4,61
5,2
Apartment 3 camere
60
3.6
4,61
7,81
Apartment 4 -5 camere
80-120
4.8 7.2
4,61
10,415,61
2.2.2. Sisteme cu racire indirecta.
In coditii identice variantei cu racire directa (aceleasi spatii si aceiasi perioada de functionare)
puterea frigorifica si cea electrica de actionare sunt prezentate in tabel 3.
Tabel 3. Performantele sistemelor de climatizare cu vaporizare indirecta
No.
Spatiul de locuit
Suprafata Performante tehnice ale
Putere
de locuit
instalatiei frigorifice
electrica
[m2]
medie,
Frigorific
COP,
[kWh/24h]
power, [kW]
[- ]
1.
Garsoniera
25
1.5
3,77
3,98
2.
Ap. cu 2 camere
40
2.4
3,77
6,37
3.
Ap. cu 3 camere
60
3.6
3,77
9,55
4.
Ap. cu 4 -5 camere
80-120
4.8 7.2
3,77
12,7319,1
Se evidentiaza ca sistemele cu racire directa sunt mai economice (consumul electric este mai
redus cu 18%). Totusi, si sistemele cu racire indirecta sunt utilizate datorita avantajelor introduse
de : posibilitatea utilizarii amoniacului, cel mai performant, mai ieftin si ecologic fluid frigorific;
utilizeaza o cantitate redusa de fluid frigorific, cu influenta benefica asupra mediului ; posibilitatea
alimentarii centralizate cu frig a mai multor consumatori (disdrikt cooling).
Ambele sisteme au evoulat catre variante cu functionare reversibila (asigurand atat frigul
pentru climatixare cat si caldura pentru incalzirea locuintelor) sau cu recuperarea caldurii, incat
performantele lor sunt tot mai bune.
3. INDICATORII SPECIFICI
3.1. Consumuri energetice pentru producerea frigului alimentar
Se prezinta, in continuare, indicatorii specifici teoretici, pe baza calculelor termodinamice realizate
cu programme specializate pentru ciclurile frigorifice, pentru cel mai uzual fluid frigorific (R134a).
Tabel 4. Consumuri energetice pentru producerea frigului alimentar
No. Spatiul de locuit
Putere electrica
Consum
Volum racit, [l]
medie,
specific
Refrigerare Congelare
[kWh/24h]
(kW/l,zi)
1.
Garsoniera
228
20
0,71
2,87
2.
Ap. 2 camere
322
70
0,89
2,37
3.
Ap. 3 camere
425
99
1,17
2,22
4.
Ap. 4 -5 camere
522
165
1,43
2,08
Consumul mediu de energie a fost calculat pentru cateva echipamente, in functie de marimea
consumatorului casnic. Din tabelul 4 se observa o continua scadere a acestui consum, cuzat de
cresterea performantelor echipamentelor.
157
PROGRAMUL CEEX
3.2. Consumuri energetice pentru climatizare (functionare timp de 10 ore/zi)

3.2.1. Racire directa
Tabel 5. Indicatori specifici pentru climatizare cu sisteme cu racire directa
No. Spatiul de
Tipul
Putere
Putere
Putere
Consum
locuit
unitatii de frigorifica, electrica,
electrica
specific
[kW/m2zi]
climatizare
[W]
[kW]
medie,
[kWh/24h]
1.
Garsoniera Monosplit
1,5
0,325
3,25
0,13
2.
Ap. 2 cam.
Bisplit
2,4
0,47
4,7
0,1175
3.
Ap. 3 cam. Multisplit
3,6
0,72
7,2
0,12
Ap.4-5 cam Multisplit
4.
4,8 7,2 0,94.1,37 9,413,7 0,1175...0,114
3.2.2. Racire indirecta
Tabel 6. Indicatori specifici pentru climatizare cu sisteme cu racire indirecta
No. Spatiul de locuit
Putere
Putere
Putere electrica
Consum
frigorifica,
electrica,
medie absorbita
specific,
[W]
[kW]
din retea,
[kW/m2zi]
[kWh/24h]
1.
Garsoniera
1,5
0,398
3,98
0,159
2.
Ap.2 camere
2,4
0,572
5,72
0,143
3.
Ap.3 camere
3,6
0,855
8,55
0,1425
4.
Ap.4 -5 camere
4,8 7,2 1,12.1,68
11,216,8
0,14
Din datele cuprinse in tabelele 5 si 6 se oserva ca indicatorul specific are valori mai scazute
in cazul climatizarii indirecte cu cca 21%, fata de cel corespunzator climatizarii directe ;
deasemenea se oserva aceeasi tendinta de scadere a valorii indicatoruliu specific odata cu cresterea
suprafetei racite.
4. CONCLUZII
Datele privind consumurile energetice pentru producerea frigului casnic si climatizarii de
confort sunt specifice Roamniei. Consumurile specifice pentru producerea frigului casnic au
inregistrat o scadere continua determinata de cresterea performantei echipamentelor. Climatizarea
de confort inregistreaza si ea cresteri importante si determina in acelasi timp si cresterea consumului
casnic de energie electrica. Consumul mediu de energie necesar climatizarii depinde de volumul
spatiului racit si de tipul instalaiei de racire.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Hera, Dragos, 2004, Refrigeration systems, vol I, Refrigerants, Bucuresti.
2. Hera, Dragos, 2002, Handbook for building services, Heating system, Chapter. 4.6. Heating
system driven by heat pumps, Bucuresti.
3. Hera, Dragos, Ilie, Anica, 2006, Modeling of energetic processes characterized by variable
loads in building and in energy supply systems.
4. Hera, Dr., Girip, A. Cresterea eficientei reale a frigiderului casnic, (Conf. a XII-a a Fac. de Instalatii
,, Eficienta, confort, conservarea energiei si protectia mediului, Buc. 24-25 nov. 2005).
5. EES - Equation Engeneering Solver.
6. Standard Method of Test for the Evaluation of Building Energy Analysis Computer Programs
(ANSI/ASHRAE STANDARD I40-2004).
7. D., Hera, L., Drughean, A., Parvu: Scheme si cicluri frigoroifice pentru instalatii cu
comprimare mecanica, MATRIX ROM 2001.
158
PROGRAMUL CEEX
DFM SOLUTIONS FOR TOMBSTONING IN VAPOUR

PHASE SOLDERING TECHNOLOGY BASED ON THE
RESEARCH PROJECT
Contract CEEX-X2C09
I. Plotog*, G. Varzaru**, C. Turcu**, T. C. Cucu*, N. D. Codreanu*
*Center for Technological Electronics and Interconnection Techniques (UPB-CETTI),
POLITEHNICA University of Bucharest, Spl. Independentei 313, 060042-Bucharest,
Romania, Phone: +40 21 3169633 E-mail: norocel.codreanu@cetti.ro; ** Intrarom S.A, 17
Fabrica de Glucoza St., 020331-Bucharest, Romania, Phone: +40 21 2040702
Abstract
The physics and chemistry of lead-free reflow soldering process phenomenas revealed the interdependency between the solder paste, the component, the printed circuit board characteristics and
reflow parameters, especially temperature versus time oven profile, going from the ambient value,
approximately 25C, to over melting points, in order to assure liquid status of the solder paste. The
paper presents the applied research performed in order to increase the quality of Lead-Free (LF)
reflow/double-reflow VPS, by ruling out especially tombstoning.
Key words: VPS, vapour phase technology, lead-free alloy, tombstoning, SMT soldering process
1. INTRODUCTION
The goal of this paper is to determine the general requirements for PCBs and stencils design
when using the Vapour Phase Soldering (VPS) technology in SMT reflow/double reflow process
and to optimize VPS process parameters. The first experiments had shown an unacceptably large
number of a specific defect, tombstoning (fig. 1), the partial or complete lifting of passive SMT
components during reflow, which is the phenomenon whereby small chip components, which are
being soldered on SMT pads at opposite or polar ends, suddenly flip up vertically; sometimes the
lifting is partial, and sometimes the chips are staying on one end like tombstones in a cemetery, on
one of the pads.
a.
b.
Fig. 1a, b. Tombstoning after VPS
2. PHENOMENON ANALYSIS
The tombstoning phenomenon is generally determined by an imbalance of the forces which
take action over the composition when the solder paste laid-down in the form of paste is in a liquid
state. An analysis of the forces (Fig. 2) shows that the surface tension of the solder will produce a
turning moment. The condition under which the turning moment will be large enough to lift a
component is:
F1 + F2 < F3
(1)
Where, F1 = vertical component of chip weight; F2 = vertical component of surface tension force
acting under the chip; F3 = vertical component of surface tension force acting on the top of chip.
159
PROGRAMUL CEEX
Detailing, (Fig. 3) with: m = chip mass; = surface tension of molten solder paste; H = thickness of
chip; T = soldering zone of chip:
Mg[(H+L)/2]cos(+) + T cos(/2)< H cos(+)
(2)
Fig. 2. The turning moment condition Fig. 3. Unbalancing forces in liquid phase
Normally, the surface tension forces F2 and F3 take action in both ends of the chip component
with the same values in opposite directions. All the surface tension forces are in equilibrium. F1, the
chip weight in this situation, presses the chip on pads (Fig. 4)
Fig. 4. Forces equilibrium

The tomstoning phenomenon appears when the surface tension forces from the ends of the chip
component are unbalanced by different causes and once lifting starts, the forces that cause the tombstoning
effect will increase. Occurrence of phenomenon increases for smaller components only the solder paste
from one end of the chip component becomes liquid passing through molten phase. The risk of
tombstoning appearance is very high, especially for smaller chips. The thermal mass of the solder joints
and for beginning of the process, the thermal mass of solder paste at either end of the passive component
have a direct effect on the cause of tombstoning. The key for good quality reflow soldering process will be
a result of the following congruently factors: solder paste characteristics, pcb design, components
tolerances, parameters and tolerances of SMT reflow process in all phases.
3. EXPERIMENTS
During the experiment, the authors have used NCAB type test PCBs, with the following
classification: 1. (Chem. Ni/Au) Electroless Nickel Immersion Gold / 2. (Leadfree HASL) Hot Air
Surface Leveling) / 3. (OSP) Organic Solderability Preservative / 4. (Chem. Tin) Immersion Tin /
(Chem. Ag) Immersion Silver.
Because the tombstoning affects especially the small chip components, the package types of
lead-free chip components used was 0402, 0603, 0805, 1206.
For the experiment lead-free was used , no-clean solder paste OM338T, type 3, (25-45m per IPC
J-STD-005) from Coockson Electronics, selected before after special experiments. The references for the
dates of case dimensions (Tab. 1 IPC 782) and pads geometry (Tab. 2) are given in fig. 5a, b.
Tab. 1. Case dimensions
Fig. 5. a. Case dimensions, b. Pads geometry
160
PROGRAMUL CEEX
According to geometrical references for cases and pads, the authors take into consideration
the following hypothesis for stencils apertures design (Tab. 2): - apertures dimensions identical with
corresponding pads dimensions; with axial replacement to assure Smin (Ya4, Xa4); increasing 20%
axial and 10% radial (Ya1, Xa1); increasing 10% axial and 20% radial (Ya3, Xa3,). axial reducing
(Ya1, Xa1), according with:
Xa1 = Wmax, Ya1 = Tmax+2(Cp-Lmin)
(3)
In order to assure different volume of solder paste two stencils were made with different
thickness 0.125mm and 0.150mm according with apertures from Tab. 4. The authors also take into
consideration one classical solution for stencils, 0.150mm thickness with 10% reducing apertures
dimensions compared to pad dimensions and one stencil 0.125mm without reduction.
Tab. 2. Stencil apertures dimensions

For reflow soldering VPS machine type SLC504 from IBL company was used.
4. RESULTS
The solder joints were analyzed according to the IPC-A-610 D. The solder joints grown
from solder paste deposits follow out stencils apertures type 1 - 4 shown in fig. 6c, d. The results
about tombstoning after thermal profile optimization (Fig. 7) are presented in Tab. 3 and Tab. 4.
a.
b.
c.
d.
Fig. 6a-d. Solder joints follow up apertures type

The apertures with tombstoning were type 2 for 0.125 stencil (Fig. 6a-0603 case, OSP
finished) and for 0.150 stencil, type 1 (Fig. 6b-0402 case, OSP finished, 6d-0402 case, NiAu
finished), also type 2 for NiAu , 0603 case and 3, 4, for chemical tin.
Fig. 7. VPS thermal profile

For NiAu pads finished, cases type 0402, 0.150mm stencil, the number of tombstoning was
bigger, but at the limits, with a small angle lifting. It is important that NiAu for 0.125 stencil,
chemical silver and HASL for both stencils have not tombstoning. The solder joints resulting after
stencils apertures type 2 and 3 present to much solder. In connection to the tombstoning results, the
conclusion is that 2 and 3 apertures type especially on 0.150mm stencil, NiAu pads finished and
case smaller than 0805, must be avoided. The parameters of VPS process are position on levels,
period on position and heating power. The SLC504 machine offers 20 levels with 0 100% power
161
PROGRAMUL CEEX
range. In order to obtain the optimum thermal profile, the authors used temperature sensors to
measure temperatures distributions on pcb surface. The result emphasizes differences between
temperatures measured on PCB surface and machine reference temperature.
Tab. 3. Tombstoning for 0.125 Stencil Printing Tab. 4. Tombstoning for 0.150 Stencil Printing
5. CONCLUSIONS
The quality analysis and tombstoning appearances situations demonstrated that the type 2 and 3
apertures assure solder paste on pads in excess. As upshot the wetting angle of solder joints are close to
90, the limit of quality acceptance. Also, the solder paste in excess offers condition for spread solder balls
on pcb surface. The theoretical analysis and practical results show the importance of solder paste deposits
axial dimension compared to chip component axial dimension as a tombstoning factor.
Based on the practical results of experiments, the generally accepted criteria for a chip,
component solder adequacy, the joint should extend up the component termination for a minimum
of one-third of the component height, or 0.4 mm, whichever is less, the tolerance of chip
components cases, the variability of pad dimensions, the authors are proposing the following
requirements for stencil design regarding chip components assembling in vapour phase technology:
radial apertures dimension, Xa :
Xa = W+H
(4)
axial apertures dimension, Ya :
Cp Ya = S, Cp + Ya = L=T, Ya = (L+T) / 2
(5)
stencil thickness: 0.125mm
As a result, the team defined the necessary criteria in order to obtain optimum thermal profile
by measuring temperatures directly on pcb surface: preheating with 1.4 C/s until 185-190C and go
to range of melting point with 0.66 C/s until maximum temperature 230 C.
6. REFERENCES
[1] T. C. Cucu, N.D.Codreanu, I. Plotog, "Reflow process using lead free materials-basics and comparison with
tin-lead process", Proceedings of the 2005 Interntional Symposium for Design Technology and Electronics Packaging
(SIITME 2005), Cluj-Napoca, Romania, September 22-25, 2005, pp. 250 - 255.
[2] I. Plotog, S. Jianu, C. Turcu, T. C. Cucu, N.D.Codreanu, Multi-criterial Approach for Implementing of
Lead-free Technology, 4th European Microelectronics and Packaging Symposium, May 21-24, Terme Catez, Slovenia,
pp. 301-306.
[3] I Plotog, S. Jianu, C. Turcu, A. Stan, T.C.Cucu, N.D.Codreanu, DFM Concept for Wave Soldering
Technology, SIITME 2006, Iasi, September 2006 Romania
[4] Klein Wassink, Soldering in Electronics (2nd Edition), Electrochemical Publications, Port Erin, Isle of Man,
Great Britain, 1989
[5] S. Jianu, I. Plotog, C.Turcu, A. Stan, T.C.Cucu, N.D.Codreanu, Reliability Aspects for optimal
Implementation of Lead-free Technology, SIITME 2006, Iasi, September 2006 Romania
[6]
***, Internet web sites related to DFM topics.
[7]
***, www.ipc.org
162
PROGRAMUL CEEX
IDENTIFICAREA SI TRATAMENTUL EFECTULUI

AGENTILOR POLUANTI ASUPRA COMPONENTELOR
ARTISTICE ALE CLADIRILOR ISTORICE.
STUDII DE CAZ
Tra-arT X2C11
Coordonator, Dr. Ing. Roxana RADVAN, CP II, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru
Optoelectronica INOE 2000
SC ELSE DESIGN SRL - Petrescu Silviu, Responsabil proiect

SC DUCT SRL - Olteanu Iulian, Responsabil proiect
Universitatea de Arte din Bucuresti - Prof. Mohanu Dan, Responsabil proiect
Universitatea Politehnica Bucuresti CNC - Dr. Ing. Giurginca Maria, Responsabil proiect
Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca - Prof. Dr. Sbarciu Ioan, Responsabil proiect
SC Azel Designing Group SRL - Moldovan Adrian, Responsabil proiect
Proiectul de cercetare este rodul conlucrarii multidisciplinare dintre echipele de restauratori pe
diverse domenii si cercetatorii din aria optoelectronicii si a chimiei. Rezultatele actuale ale
proiectului sunt o incununare a planului strategic elaborat impreuna de specialisti din domenii
diverse, dar cu obiective comune si au avut in vedere teste in teren pentru a stabili strategia optima
de conservare pentru toate materialele ce intra in alcatuirea monumentelor si scanare laser
tridimensionala a decoratiunilor de arhitectura.
Curatarea laser este un caz particular al ablatiei laser in care un anumit strat de material este
descoperit prin indepartarea unui alt strat, uniform sau nu distribuit.
Conditiile optime de curatare se intrunesc atunci cand radiatia laser exercita transformari
asupra stratului ce se doreste a fi indepartat si nu interactioneaza aproape deloc cu stratul ce se
doreste a fi pastrat.
Principalul avantaj al curatarii laser aplicate in conservare este dat de selectivitatea acestei
metode. Excelenta acestei metode este data de capacitatea radiatiei laser, atunci cand parametrii de
functionare ai aparatului au fost alesi pe baza unei atente experiente de laborator, respectand
cerintele restaurarii moderne.
Dispozitivul laser, construit si adaptat ca unealta de curatare in situ si folosit in acest proiect,
ofera o plaja foarte mare de ajustare a parametrilor de utilizare, fapt care il face in cele mai multe
cazuri prioritar altor metode atat prin usurinta in folosire si controlului sporit al curatarii pe care le
confera, cat si datorita rezultatelor.
Tehnica de curatare cu ajutorul radiatiei laser nu poate fi apreciata ca fiind sigura pentru
starea de conservarea unei opere de arta decat in masura in care putem determina aceasta stare de
conservare inainte si dupa tratamentul cu radiatie laser. Echipa de cercetatori de la INOE se bazeaza
pe mai multe tehnici de monitorizare online: termoviziunea, microscopia optica.
Scanarea 3D folosind tehnica laser, este o metoda ce foloseste proprietatile coerente a
radiatiei laser, pentru a achizitiona, inregistra si apoi a procesa imagini digitale ale obiectelor,
folosind fascicul laser de mica putere ca sursa de lumina, detectand lumina reflectata de pe
163
PROGRAMUL CEEX
suprafata obiectului. Scanarea cu laser de-a lungul sau in jurul obiectului ajuta la formarea unei
inregistrari tridimensionale a suprafetei tintei.
Conform activitatilor din planul din realizare, la Biserica Stavropoleos au avut loc o serie de
teste de curatare laser aplicate in cazul picturii murale aflate in curs de restaurare la exteriorul
bisericii. Metodologia de lucru a avut in vedere acoperirea unor zone cheie pentru intelegerea
problemelor de ansamblu ale monumentului si a decoratiunilor acestuia. Au fost stabilite zonele de
lucru ce urmau a fi expuse tratamentului de indepartare a depunerilor aderente cu radiatie laser.
Pentru monitorizare s-au folosit tehnica termoviziunii si microscopia optica. Au fost facute de
asemenea comparatii ale valorii culorilor picturilor murale in sistem CIELab pentru zone cu
depuneri aderente si zone curatate. Masuratorile s-au facut cu un colorimetru portabil de tip
ColorEye XTH. In urma microtestelor s-a stabilit ca regimul de lucru pentru suprafetele selectate
spre a fi curatate folosind radiatia laser sa fie urmatorul: Pigmentul negru: energie de 91 de mJ intro singura trecere, datorita faptului ca acest pigment avea o aderenta foarte scazuta la suprafata dar si
in masa lui. Pigmentul rosu: energie de 99mJ in treceri repetate datorita rezistentei mai bune. In
anumite zone s-a observant o intunecare a pigmentului. Pigmentul ocru: in functie de zona si
grosime de aplicare a fost iradiat cu energii cuprinse intre 100 si 198mJ. Energiile mai mari au fost
folosite acolo unde pigmentul avea o pelicula foarte rezistenta de depuneri aderente.
Curatarea laser aplicata pe pictura exterioara de la Biserica Stavropoleos-Bucuresti si Scanerul

laser 3D amplasat pe acoperisul Bisericii Episcopale Manole de la Curtea deArges.
Scanarea 3D de la Biserica Episcopala "Manole" Curtea de Arges s-a concentrat pe
digitalizarea decoratiunilor aflate pe 2 dinte turlele Bisericii, a portalului si, respectiv, a unui detaliu
ornamental reprezentativ al Bisericii. S-a avut in vedere monitorizarea suprafetei decoratiei de
piatra ce a trecut deja prin operatiunile de consolidare si curatare. Solutia aleasa pentru prezentarea
finala a monumentului a fost aceea a unei pastrari a aspectului actual al policromiei fara retus
cromatic. In aceasta faza de lucru, restauratorul a trebuit sa redea monumentului atat siguranta
rezistentei in fata agresiunii factorilor de microclimat, dar sa pastreze si urma trecerii timpului.
Pentru scanarea detaliilor aflate pe turla corespunzatoare pronausului au fost efectuate 2 scanari, cu
parametrii de scanare de 70 de linii pe grad, ceea ce corespunde unei rezolutii medii cuprinse intre 1
si 4 cm. Distanta dintre scaner si extremitatile turlei fiind de 4,2 si respectiv 5,1 metri, iar distanta
minima fiind de 3,3 metri la prima scanare iar la cea de-a doua scanare distantele pana in extremitati
fiind de 5,6 si 7 metri iar distanta minima fiind de 5,3 metri. Scanarea detaliilor aflate la baza turlei
corespunzatoare naosului s-a realizat la o rezolutie ridicata, 170 linii pe grad iar distanta intre scaner
si detaliu digitalizat fiind de 1,5 metri. Pentru scanarea detaliilor situate pe turla naosului au fost
efectuate 2 scanari, cu distanta cuprinsa intre 9,5 si 10 metri in cazul unei scanari respectiv de 8 si
8,5 metri in cazul celei de-a doua scanare. In cazul primei scanari reolutia a fost de 140 de linii pe
grad iar in cazul celei de-a doua scanari fiind de 100 de linii pe grad. Digitalizarea portalulului
Bisericii a necesitat 2 scanari. Pentru scanarea partii de sus a portalului s-a apelat la schela contruita
pentru restaurarea aghismatarului. Pentru aceasta scanare distanta dintre scaner si extremitatile
164
PROGRAMUL CEEX
zonei de scanare a fost de 8,2 respectiv 8 metri in timp ce distanta minima scaner- portal a fost de 7
metri iar rezolutia de scanare a fost de 140 linii pe grad.Cea de-a doua scanare s-a efectuat cu
scanrul plasat la 2,5 metri de intrarea in Biserica, la o rezolutie de 80 linii pe grad.
Pe un numar de probe de la Catedrala Episcopala Curtea de Arges au fost efectuate
determinari si teste in cadrul laboratoarelor UPB cu scopul determinarii naturii chimice a
substantelor si stabilirii metodelor optime de interventie.
A fost editat un volum - suport de curs vizand proceduri de conservare restaurare a
componentelor artistice ale cladirilor istorice, cu titlul Optoelectronica in conservarea
patrimoniului cultural. Editarea acestuia s-a realizat prin contributia comuna a urmatoarelor
institutii partenere: Institutul National Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE 2000,
Muzeul National de Istorie a Romaniei si Universitatea de Arta si Design Cluj-Napoca. Suportul de
curs este sub tipar in colaborare cu Editura Logos, Targoviste. Materialul astfel publicat va fi
destinat utilizarii in cadrul procesului de predare invatare desfasurat de catre studentii (nivel
licenta si nivel master) si profesorii sectiilor de Conservare restaurare ale universitatilor si
facultatilor de profil din Romania.
Pe parcursul acestui proiect, AZEL - Designing Group S.R.L., responsabil cu monitorizarea
conditiilor de microclimat, si-a orientat activitatea spre dezvoltarea sistemului de gestionare a
informatiilor (unitatea "master"), care are sarcina de a prelua datele furnizate de catre setul de
senzori (constand in valori masurate ale temperaturii si umiditatii relative ambientale si ale tensiunii
bateriilor incorporate), de a efectua achizitia datelor furnizate de un set de senzori de gaze poluante,
de a memora aceste informatii pe un suport de memorie de mare capacitate (memorie nevolatila de
tip flash) si de a gestiona functionarea unor interfete de cuplare cu utilizatorul, atat la nivel local, cat
si la distanta.
Concluzii: Caracterul multidisciplinar pronuntat al proiectului a facut ca activitatile
desfasurate sa aiba un caracter divers, bazat pe experienta si structura proprie a fiecarui partener in
parte. Cu toate acestea, interventiile de teren, sprijinite pe teste de laborator riguroase s-au
desfasurat dinamic datorita intercatiunii permanente dintre parteneri.
INOE a fost responsabil cu implicarea tehnologiei optoelectronice avansate in activitatea de
santier a firmelor de restaurare ELSE Design si DUCT, coordonatori ai santierelor de la
Stavropoleos si respectiv Catedrala Episcopala Manole de la Curtea de Arges. Impreuna au fost
realizate testele de curatare cu ajutorul radiatiei laser, monitorizate cu tehnici imagistice avansate,
precum si documentatia prin scanare 3D. Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, prin
catedra de restaurare a contribuit cu extinderea bazelor teoretice ale cercetarii din domeniu, alaturi
de care s-a implicat activ Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca. Cele doua institutii de
invatamant se preocupa de imbunatatirea curiculei educationale la nivel universitar pentru a asigura
instruirea viitorilor specialisti in domeniu la nivel performant. Universitatea POLITEHNICA,
prin Centrul National de Consultanta pentru Protectia Mediului a asigurat date referitoare la
compozitia chimica a materialelor analizate. AZEL a continuat dezvoltarea sistemului de
monitorizare a factorilor de microclimat pentru a intregi viziunea de ansamblu a conditiilor de
mediu in care se afla si interactioneaza monumentele si materialele ce le compun.
Curatarea laser, bazata pe experimentare continua, este un instrument eficace atunci cand sunt
necesare interventii pe zone delicate, cu o aderenta precara a elementelor originale intre ele. Aceasta
metoda de curatare trebuie integrata altor tehnici disponibile restauratorului, rezultatul fiind o
crestere substantiala a performantelor de lucru, cresterea performantelor economice fiind de
asemenea importanta. Metodele de monitorizare a curatarii, termografia, microscopia optica,
determinarea culorilor in sistem CIELab, sunt tehnici avansate de control al starii materialelor, de
un real folos pentru orice etapa a restaurarii. Curatarea laser este uneori UNICA solutie de
indepartare a depunerilor aderente cand materialul originar al operei de arta este foarte fragil.
165
PROGRAMUL CEEX
Metodele noninvazive sunt potrivite in studiul si diagnosticarea obiectelor de arta. In

particular, scanarea 3D a obiectelor si a suprafetelor a gasit un nou drum spre o varietate relevanta
de aplicatii, deoarece asigura o masurare rapida a suprafetelor, atat cu o acuratete cat si cu o
rezolutie ridicata. Aceste tehnici, impreuna cu noi unelte de modelare folosind software specializat,
ofera posibilitati de realizare de modele de inalta fidelitate a obiectelor de arta, modele ce pot
asigura atat o documentatie in repararea lor, de realizarea de arhive 3D dar si realizarea muzeelor
virtuale. Plecand de la modele de inalta rezolutie a obiectelor, un alt pas inainte poate fi produs prin
producerea tehnicilor de realizare a prototipurilor, tehnici rapide, cum ar fi stereo- litografierea sau
electro- eroziunea.
Disponibilitatea acestor tehnici si posibilitatea instruirii viitorilor specialisti in aplicarea lor
este un pas important in formarea unei noi abordari a restaurarii operelor de arta, conforme
principiilor generale consacrate, dar aliniata la cele mai noi tehnologii disponibile.
BIBLIOGRAFIE
K G Watkins, Jong-Myoung Lee and Carmel Curran ;Underlying Mechanisms in Laser
Techniques for Art Conservation: Two Improved Cleaning Methods; Laser Techniques and
Systems in Art Conservation Proc. of SPIE Vol. 4402 - 11 (2001) ISBN 0-8194-4097-3
F. Colao, R. Fantoni, V. Lazic, V. Spizzichino, J. Striber; In-situ LIBS Technique on
Cultural Heritage; Conferinta Anuala Universitate de Fizica 2004
L. Burgia, K. Melessanaki, M. Doulgeridisc, R.J.H. Clarka, D. Anglosb; Pigment
identification in paintings employing laser induced breakdown spectroscopy and Raman
microscopy; Spectrochimica Acta Part B 56 (2001) 905-913
Johann Nimmrichter, Robert Linke; Laser Cleaning of Stone Artefacts; Handbook on the
Use of Lasers in Conservation and Conservation Science. COST G7 (2006)
http://inoe.inoe.ro/
http://inoe.inoe.ro/traart/
F. Colao, R. Fantoni, V. Lazic, V. Spizzichino, J. Striber; In-situ LIBS Technique on
Cultural Heritage; Culture 2000, Advanced On-Site Laboratory for European Antique Heritage
Restoration, Constanta April 16-29, 2004
M.Simileanu, W.Maracineanu, C.Deciu, J.Striber, R.Radvan; A complex portable
optoelectronic setup for on site interventions. Case studies; Proceedings of SPIE: 7th
International Conference on Vibration Measurements by Laser Techniques: Advances and
Applications, vol. 6345, 2006, ISBN: 0-8194-6421-X
Picard, A., El-Hakim, S., Godin, G., Valzano, V., Bandiera, A.: Combining 3D
technologies for cultural heritage interpretation and entertainment, Proc. of SPIE 5665
(2005), 108-118.
J.F. Asmus: More light for art conservation. IEEE Circuit and Devices Magazine, March
1986
Avram M, Mateescu G.D. Spectroscopia in infrarosu. Aplicatii in chimia organica. Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1966
166
PROGRAMUL CEEX
STRUCTURI MORPHING PENTRU APLICATII IN

CONSTRUCTII AEROSPATIALE-- SMART
Contract CEEX nr X2-C12/17.07.2006
Coordonator: Ing Paula Copaescu
Parteneri: Dr. Ing. Serban Nicolae Tomescu; Drd. Ing Jana Pintea
1 Introducere
Literatura de specialitate, mentioneaza structurile morphing ca aplicatia cea mai avansata a
structurilor inteligente, ce vor sta la baza noii generatii de aeronave, datorita capacitatii lor de a
sesiza si raspunde rapid la actiunea stimulilor exteriori.
In domeniul structurilor inteligente, proiectele de cercetare realizate de agentii guvernamentale,
industrie si universitati din domeniul aeronautic sunt adresate, mai ales, unor aplicatii tinta cum ar
fi: amortizarea zgomotului si vibratiilor, reducerea flutterului, reducerea buffetingului.
Structurile morphing, structuri care pot reconfigura forme, rigiditati sau comenzi ale
aeronavelor pentru cresterea performantelor, sunt incadrate in taxonomia ACARE in categoria
Emergingcu termen de dezvoltare la nivel incipient in anul 2020. Se preconizeaza ca primele
aeronave morphing sa intre intre in exploatare in anii 2040.
2 Conceptul de avion morphing
Prin avion morphing, se intelege in prezent, un avion cu aripa reconfigurabila in zbor-o revenire in
trecut si un pas enorm in viitor.
Aripile primelor avioane, inspirate dupa aripile pasarilor, pe care primii creatori de avioane
incercau sa le imite, erau flexibile. Deformarea aripii este primul sistem de control al miscarii de
ruliu pentru avioane. Acest sistem, utilizat si patentat de fratii Wright, consta din rotirea varfurilor
aripii (la bordul de fuga), in directii opuse.
Conceptul de aripa flexibila, a fost parasit odata cu cresterea greutatii avioanelor si trecerea la aripa
rigida, cu eleroane si dispozitive de hipersustentatie (voleti de fuga si de atac).
Reconfigurarea majora a aripii in zbor a aparut necesara odata cu cresterea vitezelor de exploatare.
Prin introducerea aripii cu sageata variabila, s-a urmarit cresterea performantelor de decolare si
aterizare, marirea vitezei de croaziera in regim subsonic, imbunatatirea comportarii in regim
transonic, reducerea rezistentei la inaintare in regim supersonic. Aceste obiective au putut fi atinse
insa, numai prin cresterea deosebit de mare a complexitatii dispozitivelor de actionare a suprafetelor
mobile, cu consecinte privind cresterea masei si puterii motorului dar si cu scaderea fiabilitatii si
cresterea dificultatii operatiilor de intretinere.
F-111/MAW (Mission Adaptive Wing) a fost prima incercare de realizarea unei aripi cu cabrare
variabila continua, realizata in cadrul unui proiect comun al USAF si NASA. Proiectul avea drept
obiectiv imbunatatirea performantelor avionului prin adaptarea formei profilului aripii pentru
fiecare faza a misiunilor realizate de avion.
F18/A-AAW (X 53)"Active aeroelastic wing" este un concept care integraza aerodinamica,
comenzile active si structura vehiculelor aeriene, pentru maximizarea performantelor. Programul
AAW realizat in parteneriatul AFLR, Boeing si NASA are ca obiectiv utilizarea unei aripi mai
usoare si mai flexibile pentru imbunatatirea manevrabilitatii avioanelor viitorului. Aripa a fost
modificat prin instalarea unor flapsuri de bord de atac divizate si a invelisurilor mai subtiri, pe
extradosul aripii, care sa permita acesteia sa se torsioneze cu 5 grade.
167
PROGRAMUL CEEX
Conceptul de aripa adaptiva cu "belt rib ", dezvoltata recent de DLR, pentru avionul Airbus
340/33, .reprezinta o noua abordare. Sistemul rezultat prin inlocuirea nervurii clasice cu o nervura
articulata, este mai usor de intretinut, fiind eliminate frecarile.
In prezent, programul de aeronave morphing, dezvoltat de DARPA, isi propune sa confere
avioanelor militare abilitatea de a realiza, intr-un singur zbor, misiuni complet diferite, prin
utilizarea unei aripi care sa-si modifice suprafata la peste 150%.
Modalitatea de a realiza schimbarea suprafetei aripii, intr-o astfel de maniera este conceputa de
specialisti in mod diferit. Astfel, NextGen se indreapta spre ideea unei aripi cu invelis glisant,
Raytheon spre o aripa telescopica, iar Loockhead Martin spre o aripa plianta.
In lumea stiintifica, exista in prezent certitudinea ca, aceste obiective nu pot fi realizate utilizand
materiale si sisteme de actionare clasice. De aceea, efortul de conceptie si de realizare a avioanelor
morphing, are ca fundament materialele inteligente, cu efect de memorie a formei, precum si a
sistemele de actionare distribuita, in special prin utilizarea actuatorilor piezoelectrici.
3 Materiale cu memoria formei si actuatori piezoelectrici
Materialul cu memoria formei, selectionat pentru a fi utilizat in proiect este nitinolul' care are
capacitatea de a reveni la o forma predeterminata cand este incalzit
Caracteritici efort-deformatie
Transformare de faza
1200
100
800
Austenita
Incalzire
Martensit
200
0
0
10
Deformatie ( % )
15
Temperatura
Actuatorii piezoelectrici selectionati in cadrul proiectului, sunt actuatorii MFC, realizati din placi
rectangulare de fibre piezo, adezivi si film poliamidic. care contine electrozii care transmit voltajul aplicat la,
si de la fibrele piezo.
168
% Martensita
Racire
% Austenita
Tensiune (MPa)
1000
PROGRAMUL CEEX
4 Analiza aerodinamica a morphozarii

aripii prin torsiunea si curbarea profilului
( Compartiment aerodinamica INCAS-SA)
Aripa morphing torsionata
Portanta pe aripa cu torsiune simetrica

Influenta torsiunii
Comparatie intre distributia de portanta pe

aripa torsionata simetric si pe aripa
nemodificata
Coeficient portanta avion torsiune 5

1.1
0.98
0.86
0.73
CL
0.61
0.49
0.37
0.24
0.12
.
2
2
incidenta
CL aripa torsionata si netorsionata
169
PROGRAMUL CEEX
Analizand diversele curburi ale profilului, putem

sintetiza si compara efectele acestora asupra
Pentru aceasta am luat in considerare profilul distributiei de portanta
NACA23012 si am modificat curbura profilului
in zona sa centrala, suprapunand o functie de
deformare parabolica peste structura scheletului,
pastrand distribuita de grosime.
Aripa cu profil curbat.variabil in anvergura
10
5
0
5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Profilul aripa NACA23012

Curbura profil NACA23012 cambrat
Distributia de portanta pentru curbarea simetrica

a profilului aripii folosind metode de morphing
cu actuatori piezoelectrici
Profil NACA23012 modificat
20
10
10
10
20
30
40
50
coarda
60
70
80
90
100
Modelare avion de referinta ECO-100
Alte studii (extras)

9 Structuri morphing: stabilitate si
anevrabilitate
9 Crearea algoritmilor pentru optimizarea
configuratiei morphing din punct de
vedere a performantelor de zbor
9 Metoda de control al vibratiilor
(ecuatiile de stare ale sistemului format
dintr-o structura tip placa si actuatori
piezo
Curbarea profilului aerodinamic al aripii

Pentru obtinerea unor performante aerodinamice
imbunatatite in raport cu viteza de zbor a
avionului, una dintre posibilitati este de a
modifica curbura profilului, prin intermediul
unor actuatori piezoelectrici amplasati pe
lonjeroane sau nervuri ori prin intermediul unor
mecanisme actionate de elemente de forta
(hidraulice).
Aripa cu variatia curburii profilului in anvergura
Aripa cu profilul curbat
Bibliografie (extras)
9 J. E. Manzo
Analysis and Design a
Hyper - Eliptical Cambred Span Morphing
Aircraft Wing", Cornel University, 2006
9 INCAS
Documentatie avion prototip
ECO-100", 1992 -- 1996
Coeficientul de portanta CL in cazul aripii cu
profil curbat
170
PROGRAMUL CEEX
DEZVOLTAREA UNUI MODEL HIDROLOGIC PENTRU

TERENURILE IN PANTA
Coordonator: Dr. Catalin SIMOTA
Sorina DUMITRU, I. TROCEA, V. CHENDES, S.M. CAMPEANU, I. CREANG, Mrioara
NICOLAESCU, G. COJOCARU
Abstract
In cadrul proiectului IAGINT s-a incercat modelarea efectului indus de configuratia terenului asupra
mediului fizic al plantei. Modelele utilizate si adaptate in proiect includ influentele topografiei terenului
asupra regimului radiatiilor, temperaturii, umiditatii si a fluxurilor de energie (caldura, apa) la nivel de subbazin hidrografic. In acest scop, s-a realizat un modul de bilant al apei pe terenurile in panta, trecand in
revista o serie de algoritmi care interpoleaza distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic ales, efectuand
masuratori ale componentelor bilantului de apa si umiditatea solului in bazinul respectiv si modeland
scurgerile pe panta utilizand ecuatia de infiltratie Green-Ampt. In final s-a rlaborat un model de simulare a
bilantului apei adaptat terenurilor in panta.
1. Introducere
In ultimele trei decenii, pe plan mondial, cele mai multe cercetari in domeniul hidrologiei au fost
legate de elaborarea si aplicarea modelelor matematice in diferite scopuri: prognoza, extrapolare in
timp si spatiu a datelor, determinarea parametrilor care caracterizeaza comportarea rnediului hidric
pentru proiectare (simulare si predictie), managementul resurselor de apa si pentru protectia
degradarii calitatii apei; predictie si evaluare a influentei omului asupra regimului hidrologic
natural. In hidrologie, modelele constituie o necesitate care tine de insasi natura foarte complexa a
proceselor care au loc in bazine hidrografice, bazine a caror caracteristici sunt supuse, de regula,
unor schimbari in timp, datorita actiunii factorilor naturali si umani.
Proliferarea extraordinara a modelelor matematice a condus la crearea unui decalaj intre teorie si
practica. Cercetarile efectuate pe plan international legate de modelarea fluxurilor de energie, in
particular pe fluxul de caldura latenta (evapotranspiratia plantei, ET) si fluxul de aer, precum si cele
legate de bilantul de apa au avut in vedere in ultimul timp si cercetarile pe zonele colinare.
Majoritatea experimentelor au fost realizate insa utilizand tunele aerodinamice [1] - [5], iar
modificarile profilelor de vant si temperatura datorita pantelor au fost modelate ca o functie de
caracteristicile topografice a zonelor colinare. A existat o preocupare mai putin intensa pentru
demonstrarea eficacitatii si performantei acestor modele utilizand date de camp [6] [9].
Dezvoltarea rapida a GIS-ului (ca de altfel a tuturor tehnologiilor informatice) si diversificarea domeniilor
de aplicabilitate, a permis utilizarea acestora si in domeniul modelarii hidrologice GIS-ul a aparut ca o
necesitate a stocarii, sistematizarii, prelucrarii si interpretarii informatiei pe baza algoritmilor matematici
complecsi utilizati in analiza spatiala. Prin urmare, este necesar un pas inainte in modelarea componentelor
bilantului de energie si apa din sol pe o suprafata cultivata sub influenta caracteristicilor topografice la
scara punctului / campului. Proiectul IAGINT si-a propus elaborarea unui model agro-meteorologic care
sa realizeze un echilibru intre o descriere fizica a proceselor si aplicatia operationala, deci un model cuplat
de bilant de apa si energie, care utilizeaza ca intrari doar:
date meteorologice standard (temperatura si umiditatea relativa a aerului, viteza si directia
vantului, precipitatiile si radiatia globala) masurate doar intr-un singur punct de referinta al
bazinului hidrografic,
caracteristicile topografice simple ale campului (panta, altitudinea, azimutul, lungimea si
forma colinei) usor derivabile din software-ul de tip SIG,
caracteristicile generale ale solului (textura) si
171
PROGRAMUL CEEX
caracteristicile dezvoltarea culturii (inaltime, LAI).

Modelul propus al bilantului de apa din sol urmeaza schemele ISBA (Interaction Sol Biosphere
Atmosphere) si se bazeaza pe ecuatiile de prognoza prezentate de Noilhan si Planton [10],
actualizate, pentru care ia in considerare complexitatea terenurilor colinare. Modelul se bazeaza pe
ecuatia Richards simplificata pentru doua strate, considerand echilibrul continutului de apa din sol
intre cele doua strate de sol: primul este stratul de suprafata (adancimea d1 de 0.1 m) si al doilea
care este explorat de sistemul radicular al plantei de adancime d2.
Pe de alta parte, pentru validarea rezultatelor a fost utilizat si programul MikeSHE, care este un model fizic,
determinist, integrat si distribuit, pentru descrierea proceselor majore de curgere din ciclul hidrologic [11].
Modelul de bilant al apei in sol a fost cuplat cu modelul fluxului de energie, realizandu-se modelul
IAGINT, care simuleaza micrometeorologia in toate punctele unui bazin hidrografic considerat, oferind o
predictie despre fluxurile de energie si variabilele agrometeorologice din fiecare celula a unui bazin
hidrografic. Mai mult, acest model descrie dinamica apei din sol, utilizand doua variante posibile: varianta
ISBA si varianta in cascada. In ambele cazuri, modelele hidrologice si micrometeorologice alese necesita
schimb de informatii, cum ar fi evapotranspiratia si continutul de apa din sol in stratul de la suprafata si in
cel de adancime. In plus, modelarea micrometeorologica si hidrologica este realizata incluzand
posibilitatea de a lucra intr-un bazin hidrografic cultivat, astfel incat conectarea la un model de cultura este
fundamental pentru a oferi o simulare precisa a scenariului analizat.
Programul pentru a simula micrometeorologia, cresterea plantei si pentru a calcula indicatori a fost
scris utilizand UML (Unified Modelling Language) pentru a avea o definitie explicita a structurii
programului in termeni de componente si relatia dintre ele, permitand usor modificarea,
imbunatatirea si intretinerea programului. Acesta este scris cu un limbaj orientat obiect, Visual
Basic 6.0, iar structura obiectului este produsa direct din reprezentarea UML. Parametrii hidraulici
pentru modelul IAGINT sunt estimati intern din parametrii van Genuchten oferite in baza de date de
sol; daca parametrii van Genuchten nu sunt accesibili, pot fi estimati din textura, materie organica si
densitatea aparenta utilizand functii de pedotransfer. O functie specifica de pedotransfer pentru
soluri Europei este HYPRESS [12]. Ca alternativa pentru evapotranspiratia calculata ca parte a
bilantului de energie poate fi ales un modul bazat pe FAO Irrigation si Drenaj paper No. 56 [13].
2. Sistemul hidrologic
Sistemul hidrologic reprezinta faza terestra a ciclului apei in natura. Volumul total de apa la un
moment dat fiind constant, este considerat un sistem inchis in care diferenta dintre masele de apa
intrate si iesite dintr-un spatiu hidrografic reprezinta volumele de apa acumulate.
2.1. Schema generala a sistemului
Intrarile in sistemul hidrologic, reprezentate fizic prin precipitatia totala Pt, sunt date de suma
precipitatiilor sub forrna de ploaie (Pp), de zapada (Pz), apa rezultata din condensarea vaporilor la
suprafata solului (Pc) si precipitatia sub forrna de grindina (Pg). Ultimele doua, Pc si Pg, au o
pondere relativ mica in valoarea precipitatiei totale.
In cazul precipitatiilor solide, actiunea lor hidrologica are loc din momentul in care stratul de
zapada incepe sa cedeze apa prin topire. Pentru a se dispune de intrarea in sistem sub forma de aport
de apa, este necesar a se cunoaste modul de transformare a zapezii in apa cedata in functie de
evolutia factorilor rneteorologici (temperatura aerului, deficitul de umiditate, vantul, etc.), starea
fizica a stratului de zapada si distributia acestuia pe teritoriul unui bazin hidrografic.
Elaborarea modelelor matematice hidrologice au la baza cunoasterea procesului ploaie-scurgere.
Modelarea matematica a acestui proces constituie una din cele mai importante tehnici de studiu a
formarii si propagarii scurgerii in bazinele hidrografice. Cantitatea totala de precipitatii ce cade pe
suprafata unui bazin hidrografic este initial interceptata de invelisul vegetal (Ai) si apoi de zonele
172
PROGRAMUL CEEX
depresionare ale suprafetei pamintului (Ad), unde apa stagneaza (fig. 2.1). Acestea reprezinta o
prima reducere (pierderi initiale). Apa retinuta se va evapora sau se va infiltra ulterior.
Fig. 2.1. Schema fizica a sistemului hidrologic

2.2. Descrierea modelului varianta ISBA
Modelul propus al bilantului de apa din sol urmeaza schemele ISBA (Interaction Sol Biosphere
Atmosphere) si se bazeaza pe ecuatiile de prognoza prezentate de Noilhan si Planton [10],
actualizate, luand in considerare complexitatea terenurilor colinare. Modelul se bazeaza pe ecuatia
Richards simplificata pentru doua strate, tinand cont de echilibrul continutului de apa din sol intre
doua strate de sol: primul este stratul de suprafata (adancimea d1 de 0.1 m) si al doilea care este
explorat de sistemul radicular al plantei de adancime d2. Evolutia in timp a umiditatii volumetrice
relative actuale a solului in stratul de suprafata, g (m3 m-3) este calculata ca
g
t
= C1
( Pg E g )
w d1
C2
( g geq )
daca
0 g sat
(1)
unde
intervalul de timp (pentru valori orare egale cu 1),
w (kg m-3) densitatea apei lichide.
C1, C2 coeficienti calculati la randul lor din alte formule
Primul termen din partea dreapta a Ec. (1) reprezinta influenta fluxurilor atmosferice, in timp ce al
doilea termen este legat de difuzivitatea apei din sol.
Modelul descris a fost adaptat pentru a lua in considerare modificarea fluxurilor de energie si apa
din sol in caracteristicile topografice a unei suprafete in panta cu vegetatie. Prezenta unei coline
modifica temperatura si umiditatea langa suprafata prin modificarea conditiilor la limita la suprafata
Pamantului (radiatia solara) si de asemenea prin modificarea proceselor care controleaza profilelor
de temperatura si umiditate a aerului [5]. Prin urmare, variabilele climatice modificate de topografie
sunt: 1) bilantul de radiatie (radiatia neta), 2) viteza vantului si 3) relatiile pentru gradientul de flux
pentru fluxul evapotranspiratiei [14], [2], [15], [5].
3. Concluzii legate de modelul ales de bilant al apei din sol
Modelul propus al bilantului de apa din sol a fost testat pe terenurile colinare si compararea intre datele
masurate si modelate ofera rezultate satisfacatoare. S-au adoptat schemele simple ISBA deoarece sunt usor
de utilizat si suficient de precise si aceasta caracteristica este foarte importanta pentru modelarea
173
PROGRAMUL CEEX
aplicatiilor la scara bazinului hidrografic pentru care este imposibil de stiut parametrii hidraulici pentru
fiecare celula si de aplicat scheme numerice pe baza solutiei ecuatiei lui Richard.
Rezultatele au demonstrat ca varianta propusa este capabila sa descrie adecvat evolutia continutului
de apa din sol pentru stratul de adancime cu o ecuatie diferentiala simpla care ia in considerare cele
mai importante fluxuri care determina bilantul de apa din sol. In acelasi timp, varianta aleasa pe
baza solutiilor aproximative ale ecuatiei Richards permite descrierea cu acuratete a evolutiei
umiditatii din sol pentru stratul de sol de la suprafata si aceasta are un impact favorabil pentru
calcularea evaporatiei actuale din sol. In plus, rezultatele au demonstrat eficienta functiilor de
pedotransfer propuse pentru a estima parametrii si pentru a oferi performante satisfacatoare ale
modelului de bilant de apa din sol care ia in considerare diferitele proprietati hidraulice al solurilor.
In concluzie, schemele propuse permit diferentierea umiditatii din sol la scara bazinului hidrografic
pe baza catorva factori: proprietatile hidraulice ale solului, parametri de cultura si variabile
topografice care influenteaza fluxurile potentiale si actuale de transpiratie si evaporatie.
BIBLIOGRAFIE
1. Jackson, P.S., Hunt, J.C.R., 1975. Turbulent wind flow over a low hill. Q. J. R. Meteorol. Soc., 101,
929-955.
2. Britter, R.E., Hunt, J.C.R, Richards, K.J., 1981. Air flow over a two-dimensional hill: studies of
velocity speed-up, roughness effect and turbulence. Quart. J. R. Met. Soc., 107, 91-110.
3. Gong, W., Ibbetson, A., 1989. A wind tunnel study of turbulent flow over model hill. Boundarylayer Meteorol., 49(113), 113-148.
4. Kimura, F., Kuwagata, T., 1995. Horizontal heat fluxes over complex terrain computed using simple
mixed-layer model and numerical model. J. Appl. Meteorol., 24(2), 549-558.
5. Raupach, M.R., Weng, W.S., Carruthers, D.J., Hunt, J.C.R., 1992. Temperature and humidity fields
and fluxes over low hills. Q. J. R. Meteorol. Soc., 118, 191-225.
6. Bradley, E.F., 1980. An experimental study of the profiles of wind speed, shearing stress and
turbulence at the crest of large hill. Quart. J. R. Met. Soc., 106, 101-123.
7. Taylor, P.A., Teunissen, H.W., 1987. The Askervein hill project: overview and background data.
Boundary-layer Meteorol., 39, 15-39.
8. Weng, W., 1997. Stably stratified boundary-layer flow over low hills: a comparison of model results
and field data. Boundary-layer Meteorol., 85, 223-241.
9. Huntingford, C., Blyth, E.M., Wood, N., Hewer, F.E., Grant, A., 1998. The effect of orography on
evaporation. Boundary-Layer Meteorol., 86, 487-504.
10. Noilhan, J., Planton, S., 1989. A simple parametrization of land surface processes for meteorological
models. Mon. Wea. Rev., 117, 536-549.
11. * MIKE SHE PP User Manual - Water Balance Utility , DHI Water & Environment/DHI Institut
for Vand & Milj
12. Wsten, J.H.M., A. Lilly, A. Nemes, and C. Le Bas. 1999. Development and use of a database of
hydraulic properties of European soils. Geoderma 90:169185
13. Allen R.G., Pereira L.S., Raes D., Smith M., 1998. Crop Evapotranspiration. Guidelines for
computing crop water requirements. FAO Irrigation and Drainage Paper BBCH Monograph, 2.
Edition, 2001. Growth stages of mono-and dicotyledonous plants. Edited by Uwe Meier. Federal
Biological Research Centre for Agriculture and Forestry.
14. Varlet Grancher, C., 1975. Variation et estimation de lnergie dorigine solaire recue sur des plans
dinclinaison et dazimuth variables. Ann. Agron., 26(3), 245-264 (In French).
15. Mason, P.J., King, J.C., 1985. Measurements and predictions of flow and turbulence over an isolated
hill of moderate slope. Q.J.R. Meteorol. Soc., 111, 617-640.
174
PROGRAMUL CEEX
STUDIUL DE CAZ AL SISTEMULUI MAGMATIC

GRANITOID DIN MUNTII SEBES-CIBIN, CARPATII
MERIDIONALI - PREMIZA PETROLOGICA
Dr. Anca Dobrescu Institutul Geologic al Romaniei
Drd. Dorin Dordea Prospectiuni S. A.
1. INTRODUCERE
Tematica propusa spre rezolvare in cadrul proiectului CEEX-M1-C2-4230/2006, este impusa de
necesitatea abordarii multidisciplinare a domeniilor de cercetare, abordare care poate rezolva
inclusiv problematici geologice complicate, cum ar fi structura adanca a crustei terestre. Pe plan
national, modul complex de abordare a problemelor geologice (prin suprapunere de metode de
investigatie) a fost mai dificil de practicat, dar corelarile si investigatiile multidisciplinare sunt tot
mai necesare, pe masura ce cercetarea geologica romaneasca are acces la logistica moderna, iar
integrarea stiintifica si tehnica o impun. Ca argument, propunem un studiu de caz ce urmareste sa
demonstreze importanta investigatiilor analitice (geochimice, mineralogice si izotopice) in
rezolvarea unor probleme geologice complexe, de la modele petrologice pana la cele de tectonica
regionala si structura adanca. Studiul de caz abordeaza un ansamblu de metode de investigatie
(petrologice, geofizice si de teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a
Pamantului. Scopul stiintific este acela de a verifica, prin metode geofizice (gravimetrie,
magnetism) si teledetectie, viabilitatea unui model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice,
geochimice si izotopice.
Modelul petro-tectonic invocat este cel al unui sistem magmatic cantonat in Domeniul Getic
al Carpatilor Meridionali, care a fost dovedit izotopic ca avand surse profunde, iar calea de acces a
magmelor, caracter tectonic transcrustal. Studiul mineralogic si geochimic complex a condus la
modelul petrologic al topirii partiale generat de un mecanism de subplacare a unui material
astenolitic ca furnizor energetic si de material sursa pentru declansarea proceselor magmatice.
Proiectul propune cuantificarea geometrica a parametrilor modelului petro-tectonic de ansamblu si
modelarea geofizica (gravimetrica si aero-magnetometrica) a datelor obtinute din arealul int i
prelucrate conform metodologiilor moderne, pentru conturarea anomaliilor semnificative care sa
verifice modelul petrologic si caracterul transcrustal al caii de acces a magmelor. Datele geofizice
vor fi corelate cu date geologice de suprafata obtinute prin masuratori clasice si cu elemente
tectonice ale interpretrii structurale obinute prin teledetecie. Arealul vizat al acestui studiu il
constituie Cristalinul Getic al Carpatilor Meridionali Centrali (zona muntilor Sebes-Cibin si
Fagarasul de NW) pe o suprafata de cca. 8000 Km2, unde studii relativ recente de petrologie au
evidentiat un tip de magmatism cu caracteristici particulare, foarte asemanatoare magmatismului
adakitic. Existenta acestuia pune probleme genetice si tectonice deosebite, care ar putea fi rezolvate
prin intermediul unor metode (geofizice) de investigatie, capabile sa descifreze structura interna a
crustei in acest areal. Un asemenea studiu complex poate demonstra complementaritatea unor
metode geologice si geofizice de investigatie in rezolvarea unor probleme de petrologie si tectonica
regionala pe de o parte, si poate contribui la descifrarea structurii interne a crustei pe un areal
extins, conducand la imbunatatirea imaginii litostratigrafice si tectonice regionale.
175
PROGRAMUL CEEX
2. CARACTERIZARE GENERALA
Pretextul stiintific al temei de cercetare de excelenta il constituie studiul de caz al magmatismului
granitoid din nordul muntilor Sebes-Cibin Carpatii Meridionali. In urma studiilor efectuate asupra
produselor acestui magmatism (Dobrescu, 2001) s-a definit caracterul preponderent trondhjemitic
cu variatii granodioritice, in regim hipabisic si intrusiv, ce s-a manifestat de-alungul unei
discontinuittii tectonice majore (zonei de forfecare Rsinari) ce separ ceea ce s-a numit pana nu
demult domeniul Getic de domeniul Supragetic, actualmente denumit unitar domeniul GeticSupragetic (Iancu & Maruntiu, 1994).
3. DATE PETROGRAFICE
Roiul de dike-uri, sill-uri si corpuri intrusive de mici dimensiuni ce constituie produsele
acestui magmatism au fost analizate din punct de vedere petrografic si mineralogic. Compozitia
mineralogic a rocilor, n care plagioclazul si cuartul constituie aproximativ 90% din roc, iar
biotitul si (rar) hornblenda reprezint singurele minerale mafice (<10%), caracterizeaza
trondhjemitele. Acestea ndeplinesc si caracteristicile mineralogice ale clasificarii IUGS ca
leucotonalite cu oligoclaz-andezin predominant, cuart >20% din mineralele leucocrate, feldspat
potasic pan la 10% din totalul feldspatilor si indicele de culoare <10%.
Chimia mineral a conturat particularitti compozitionale ale biotitelor din trondhjemitele
hipabisice si a celor din corpurile de mici dimensiuni; chimismul cristalelor zonate de plagioclazi
(An6.82An29) presupune un proces de fractionare limitat; compozitia hornblendei din filoane a
folosit ca geotermobarometru pentru calcularea conditiilor de cristalizare (T=710-7500C, P=6-8 kb);
chimismul epidotului a pus in evident caracterul primar (Ps21.8 Ps26.4) al unor cristale si presiuni
de cristalizare >5kb.
4. STUDIU GEOCHIMIC
Studiul geochimic efectuat asupra unui numr de 50 de probe relev caracteristici ale
elementelor majore ce variaz in limitele ce definesc trondhjemitele (Barker, 1979): SiO2 ntre 68%
- 75%; Al2O3 > 15% n probele cu < 70%SiO2, si Al2O3 < 15% pentru probele cu SiO2 > 70%;
(FeO* + MgO) < 3.4% si FeO*/MgO > 2-3, (FeO* = FeO + 0.9 Fe2O3); CaO variaz ntre 0.5% si
3%; Na2O variaz ntre 4.5% si 7%; K2O < 2.5%. Omogenitatea geochimic a rocilor analizate este
remarcabil. O confirmare a diagnosticului att de punctual o ofer si proiectia probelor n diagrama
normativ Ab-Or-An. Diagramele de variatie Harker relev cristalizarea fractionat a plagioclazului
si a amfibolului calcic si omniprezenta biotitului, amploarea acestui proces genetic fiind ns
redus. Natura magmelor este subalcalin cu tendint trondhjemitic, diferit de cea tipic calcalcalin. Geochimia elementelor majore indic caracterul metaluminos slab peraluminos al
magmelor, puse n loc n domeniul continental. Desi rocile trondhjemitice s-au dovedit a avea
caractere specifice att tipului I ct si tipului S de granitoide, dispunerea n diagrama QAP (Bowden
et al, 1984) arat predominanta caracterelor tipului I(Dobrescu, 2001). Semnificatia acestor
caracteristici indica materialul surs preanatectic ca fiind magmatic. Modelarea in sistemul Ab-AnOr-Qz-H2O indic un proces predominant de topire partial batch melting.
Contrar aparentei omogenitti exprimate de geochimia elementelor majore, geochimia
elementelor urm poate individualiza paricularitti legate de materialul surs si de procesul genetic.
Analiznd continuturile n elemente LIL, constatm continuturi sczute de K, Rb si Ba, tipic
trondhjemitelor. Pe de alt parte, aceasta presupune c efectul proceselor sub-solidus nu a fost
important. Continuturile n Sr sunt medii - ridicate cuprinse ntre (300 900) ppm, cu cteva
exceptii. Pmnturile rare determinate n rocile trondhjemitice studiate nsumeaz 9.90 54.12
ppm, valori considerate mici. Toate probele se caracterizeaz prin mbogtirea n LREE n
176
PROGRAMUL CEEX
detrimentul HREE (Fig. 1A), gradul de fractionare LREE/HREE exprimat prin raportul LaN/YbN
avnd valori ntre (5 42.32). Anomaliile de Eu sunt mici - pozitive sau negative, sau lipsesc,
valorile Eu/Eu* = EuN/[(SmN)*(GdN)] pentru cteva probe (analizate prin ICP-MS) fiind cuprinse
ntre 0.68 -1.10.
Caracteristic acestor roci sunt continuturile mici de Y si HREE (Yb) care pot indica un
proces n care probabil c topitura trondhjemitic a coexistat cu un residuu cu granat. Continuturile
sczute de Ti pot reflecta o contaminare crustal sau retinerea n reziduu a unor minerale de Ti.
Prezenta hornblendei ca faz rezidual ar putea fi nc o explicatie pentru aceste anomalii si pentru
HREE sczute n majoritatea probelor.
Diagramele Harker pentru elemente minore n raport cu SiO2 nu indic n acest caz corelatii
clare, dar contribuie la individualizarea unor grupe de roci cu caractere comune d. p. d. v. al unor
elemente minore, fapt ce sugereaz probabil fie neomogenitti ale materialului surs, fie grade
diferite de topire partial. Se poate observa c, asemeni majorittii suitelor tonalit-trondhjemitice,
rata Sr/Y creste n raport cu descresterea continutului de Y, ceea ce constituie un indicator pentru
procesul de topire partial a unei surse metabazaltice. Continuturile mici de Y si Yb (Fig. 1B) sunt
atribuite fie topirii partiale directe a unei surse mafice cu granat din crusta inferioar, sau
amestecului unei magme de arc derivate din manta cu topituri de crust inferioar. Pentru
ncadrarea rocilor analizate ntr-un cadru tectonic, s-au folosit diferite diagrame in care analizele
efectuate s-au concentrat sistematic n domeniul granitoidelor de arc vulcanic, ceea ce nu presupune
apartenenta exclusiv la cadrul tectonic respectiv, cu att mai mult cu ct acesta se suprapune n
clasificrile petrogenetice actuale (Barbarin, 1990), cu arcurile continentale hibride. Regsirea celor
dou caractere si suprapunerea n clasificrile petrogenetice, sugereaz formarea acestor magme
ntr-un proces magmatic deschis unor surse multiple, cu o contributie important din litosfera
subcontinental.
177
PROGRAMUL CEEX
Fig. 1. A. Comportamentul pamanturilor rare in rocile trondhjemitice din sistemul filonian din
nordul masivului Sebes-Cibin; B. Continuturile scazute de Yb reprezentate in diagrama
interpetativa LaN/YbN-YbN (Drummond & Defant, 1990).
5. STUDIU IZOTOPIC
Valorile ratelor initiale in sistemele Rb-Sr si Sm-Nd pentru cele dou tipuri petrografice
analizate sunt cuprinse n acelasi interval cu limite foarte restrnse, ceea ce presupune surse primare
comune. Ratele initiale ale Sr si Nd sunt relativ omogene, variabilitatea izotopic foarte redus
indicnd o corelatie a SrI s eNd n jurul valorii 0 (Bulk Earth), aproximnd valori izotopice ale unui
rezervor mantelic primitiv (nefractionat), ceea ce presupune c la originea genezei acestor magme a
avut loc un amestec sau o contaminare ntre un material bazic derivat din manta si o component
crustal. Toate probele se proiecteaz n arealul compozitional EM1 -OIB ca litosfer mantelic
mbogtit, cu rata 87Sr/86Sr sczut (0.7039 - 0.7045) si 143Nd/144Ndt (0.512336 0.512519).
Acestea, ct si ratele sczute La/Nb (5 7.5), Zr/Nb (0.27 0.55), indic slabe dovezi de
interactiune cu crusta continental matur. Valorile izotopice sczute si relativ omogene, respectiv
variatiile reduse ale valorilor eNd [(-3.26) (+0.31)] reflect o contaminare redus ce presupune
trecerea unui flux magmatic de filiatie mantelic printr-o crust subtire.
Dike-urile trondhjemitice din nordul masivului Sebes-Cibin au putut fi datate cu succes prin
metoda 40Ar/39Ar de nclzire gradual cu LASER (Dobrescu &Smith, 2000). Datele obtinute pe
minerale cu K din aceste roci au relevat c spectre de vrst deranjate pot discrimina evenimente
tectonice la 95 - 96.2 Ma, n timp ce spectrele aproape perfecte ale vrstei de platou indic vrsta
rcirii la 109 -108 Ma. Magmatismul descris pare s se fi declansat imediat dup, sau s coincid cu
sfrsitul stadiului de forfecare casant a zonei tectonice Rsinari. Vrstele mezocretacice
determinate sugereaz legtura genetic a magmatismului trondhjemitic cu miscrile transcurente
din Carpatii Meridionali.
6. BIBLIOGRAFIE
Barbarin, B., 1990. Granitoids: main petrogenetic classifications in the relation to origin and
tectonic setting. Geological Journal, 25, p. 227-238.
Barker, F., 1979. Trondhjemite: definition, environment and hypothesis of origin. In:
Barker, F. (ed.) Trondhjemites, dacites and related rocks, p.1-12. New York, Elsevier.
Dobrescu A., Smith, P., 2000. 40Ar/39Ar laser probe dating on single crystals from
trondhjemitic dikes-Sebes-Cibin Mts. (South Carpathians) Romania. An. Inst. Geol. Rom.
72, part. II, p. 29-35, Bucharest.
Iancu V., Maruntiu M., 1994. Pre-Alpine lito-tectonic units and related shear-zones in the
basement of Getic-Supragetic Napes of the South Carpathians. Rom. J. Tect. and Reg.
geol. Vol 75, Suppl. II.
Pearce, J.H., Harris, N.B.W., Tindle, A.G., 1984. Trace element discrimination diagrams
for the tectonic interpretation of granitic rocks. J. Petrol., 25, p. 956-983.
Stelea, I., 1999. Formantiuni blastomilonitice n muntii Sebes. Tez de doctorat, Univ.
Bucuresti.
178
PROGRAMUL CEEX
REALIZAREA UNOR MODELE DE SIMULARE PENTRU

CULTURILE DE CAMP, PUNCTUALE SAU CU
DISTRIBUTIE SPATIALA
Coordonator: Dr. Catalin SIMOTA
Valentina COTET, Sorina DUMITRU, Emilia MANOLE, V. MURARU, P. CARDEI, I. CREANGA
Abstract
In cadrul proiectului MOSTA s-a urmarit realizarea unui instrument conceptual si de predictie care sa
uneasca cunostinte din diferite domenii ale fizicii solului, ale managementului agricol si ale simularii
matematice intr-un cadru informatic de predictie unic, precum si cuplarea acestuia cu un sistem informatic
geografic existent pentru a obtine o modelare orientata catre managementul starii fizice a solului sub actiunea
diferitelor tehnici de management agricol.
1. INTRODUCERE
In Romania, majoritatea solurilor sunt compactate, cu textura mijlocie si grea (continutul de argila
variaza intre 30-50%), drenaj prost si adesea cu un strat de sol impermeabil. Climatul variaza de la
zona subumeda la cea uscata cu o cantitate anuala a precipitatiilor intre 400-600 mm si valorile
evapotranspiratiei potentiale de 600-700 mm.
In ultima jumatate a secolului, in Romania a fost generalizat, fara sa tina cont de o adaptate a
conditiilor locale de clima si sol, sistemul de management conventional agricol, constand in aratura
de toamna (cu intoarcerea brazdei) la 25-28 cm adancime, urmata de un numar mare de lucrari ale
solului pentru pregatirea patului germinativ (in special pentru culturile cerealelor de toamna).
Acest sistem a fost folosit in contextul scurtarii rotatiilor culturilor (monocultura, rotatia la doi ani a
graului de iarna si a porumbului), cu o slaba si dezechilibrata fertilizare minerala si practic fara
fertilizare organica. Apa de irigat este aplicata fara un control riguros. Toate aceste practici de
management determina procese severe de degradare fizica a solurilor ca: destructurarea si
compactarea solului si, pe suprafete relativ mici din partea de sud a tarii: supra-afanare.
Cu 20 ani in urma a fost initiata o retea de campuri experimentale de lunga durata, care studiau
efectele diferitelor tehnologii agricole asupra proprietatilor fizice ale solului si formarea recoltelor
acoperind conditii variate de soluri si climat din Romania. Prin urmare, datele experimentale
colectate in aceste cercetari pot fi folosite cu succes pentru validarea si dezvoltarea algoritmilor
modelului MOSTA, legati de compactarea solului, supra-afanare si de efectele de destructurare
asupra dinamicii apei in sol pentru agricultura fara irigatii si in conditii de irigare.
Starea unui sol cu utilizare agricola este dificil de descris, deoarece multimea parametrilor implicati
este mare si diversa, de la parametrii fizici, la cei chimici sau biologici, la care se adauga o serie de
parametri care descriu fluxul unor substante solide, lichide sau gazoase in sol. Parametrii fizici la
randul lor contin o serie de parametri mecanici si parametri fizici de natura termodinamica
(temperatura, parametri ce descriu surse termice, etc.), radioactiva (care ar descrie activitatea
eventualelor surse radioactive in sol), electromagnetica (diverse conductivitati sau rezistivitati care
dau informatii asupra altor proprietati ale solului) [1]-[3].
Pentru a dezvolta algoritmii programului MOSTA, procedeul de derivare a parametrilor si functiilor
de sol (functii de pedotransfer) a fost corelat cu procesele de modificare a proprietatilor agrofizice
ale solurilor datorita lucrarilor solului si efectul lor asupra parametrilor care descriu managementul
agricol. Programul MOSTA a fost dezvoltat cu scopul de a include algoritmi pentru:
estimarea indirecta a functiilor de pedotransfer (curba de retinere a apei, conductivitatea
hidraulica saturata si nesaturata, coeziunea solului, unghiul de frecare interna, sarcina de
179
PROGRAMUL CEEX
precompresie, factorul de concentratie, porozitatea vs. incarcare) din datele accesibile despre
soluri la scara europeana (clasa texturala a solului, structura solului, materia organica);
calculul profilului de densitate aparenta a solului luand in considerare diferite incarcari la
suprafata solului corespunzatoare caracteristicilor masinariilor (incarcare axiala, presiunea de
inflatie) utilizate pentru lucrarile solului;
calcularea intervalului de umiditate din sol pentru lucrabilitatea solului utilizand curba de
retinere a apei din sol; si evaluarea profilului potentialului matricial al apei din sol de
deasupra panzei freatice in conditii de flux stationar prin coloana de sol;
calculul parametrilor pentru evaluarea eroziunii (erodabilitatea solului intre rigole si in rigole,
presiunea critica de forfecare pentru eroziunea pe rigole) din functii accesibile de pedotransfer
si parametrii de sol; precum si a parametrilor de sol care caracterizeaza infiltratia apei in sol
(integrala ponderata a conductivitatii hidraulice nesaturate);
calculul dinamicii in timp a parametrilor legati de densitatea aparenta si eroziune in functie de
lucrarile solului si compactarea solului (alterare si precipitatii);
derivarea parametrilor climatici zilnici (temperatura aerului, precipitatii, evapotranspiratia
potentiala) din valori statistice lunare (medie, deviatia standard).
Pe baza utilizarii algoritmilor prezentati anterior a fost realizat un model MOSTA pentru simularea
dinamicii apei si a substantelor minerale in sol si a dezvoltarii plantelor.
Modelul de simulare a fost realizat in doua variante: ca macrofunctii in VBA incluse intr-un
workbook EXCEL; ca aplicatie Visual Basic. In ambele variante programul a fost dezvoltat intr-o
forma modulara. Schimbul de informatii cu bazele de date georeferentiate de sol se face in aplicatia
de tip workbook prin intermediul fisierelor de tip .dbf asociate in GIS fisierelor de tip .shp, iar in
aplicatia Visual Basic prin intermediul utilitarului MapObjects.
2. MODEL DE SIMULARE MOSTA IN VARIANTA WORKBOOK
In cadrul aplicatiei realizate diferitele functii asociate modelului de simulare sunt activate executand
click pe butoane speciale.
Panelul de control cu functiile programului este inclus in sheet-ul "StartSimulation" (fig. 2.1):
Fig. 2.1. Panelul de control "StartSimulation".

Sheetul Input include date input de baza despre sol: indicele structural, argila, praf, nisip,
continutul de materie organica, densitatea particulelor din sol, densitatea aparenta, sarcina de
precompresie, coeziunea, unghiul de frecare interna, parametrii de regresie pentru relatia cifra
porilor - incarcare. Parametrii de sol care trebuie dati ca input sunt ingrosati (boldati).
Sheet-ul "Option" include optiunile care privesc valorile functiilor de pedotransfer si proprietatile
mecanice utilizate in model (masurate sau derivate utilizand algoritmii indirecti prezentati in
capitolul 1). Sheet-ul "Schedule" are informatiile despre lucrarile solului (durata, data aplicarii) si
parametrii de implementare a lucrarilor solului. Sheet-ul Schedule contine de asemenea
informatii despre suma gradelor active necesare pentru planificarea semanaturilor. Sheet-ul
"WaterDynamics_Options" include parametrii input pentru calculele legate de apa freatica si
180
PROGRAMUL CEEX
parametrii care descriu dinamica suprafetei foliare relative pe un an. Acest sheet include butoane de
comanda automate care transfera controlul catre workbook-ul "PedoTransfer_MOSTA" care
calculeaza functiile de pedotransfer. Sheet-ul Meteo stocheaza datele climatice zilnice cerute de
MOSTA. In cazul in care nu este accesibila nici o data culeasa experimental, executand click pe
butonul drept controlul este transferat automat in workbook-ul cu generatorul de date climatice
"WeatherDataGenerator". Sheet-ul "Link_Upstream" include calculul intermediar al densitatii
aparente a solului si al potentialului matricial al apei din sol.
Workbook-ul programului MOSTA are mai multe sheet-uri aditionale care contin parametrii ceruti de
algoritmii capitolului 1 (coeziunea, unghiul de frecare interna, factorul de concentratie), inclusiv un sheet
aditional care ajuta utilizatorul in gasirea parametrilor de implementare a lucrarilor solului ceruti de model.
3. MODEL DE SIMULARE MOSTA CA APLICATIE VISUAL BASIC
Algoritmii modelului MOSTA au fost inclusi intr-o aplicatie de tip Visual Basic. In cadrul aplicatiei
datele de intrare sunt introduse prin fisiere separate orientate catre diferitele domenii ale simularii,
iar cele de output sunt selectate in functie de optiunile utilizatorului (figura 3.1).
Din structura programului fac parte si cateva fisiere cu date de intrare utilizate de modelul de
simulare impreuna cu indicatii de completare a datelor de input necesare: fisierul cu date de sol,
fisierul cu date pentru lucrarile solului, fisierul cu date meteorologice.
Algoritmii pentru procesarea datelor in cadrul modelului sunt introdusi in subrutine speciale.
Fig. 3.1. Schema generala a fisierelor input/output ale modelului MOSTA

Modelul de simulare este legat de bazele de date georeferentiate prin intermediul utilitarului Map Objects. In
acest mod la pornirea programului stratul GIS cuprinzand harta de sol este incarcat in model, utilizatorul
avand posibilitatea ca utilizand mouse-ul sa selecteze zona pentru care se doreste simularea (fig. 3.2):
Fig. 3.2. Selectarea zonei de interes de catre utilizator

181
PROGRAMUL CEEX
4. Utilizarea modelului pentru un studiu caz
Pentru testarea modelului au fost utilizate date de sol, clima si tehnologie (calendarul lucrarilor
agricole, tip de utilaje folosite) din campul experimental al ICPA de la Tincabesti (sol brun roscat)
experientele privind efectul compactarii solului asupra productiei vegetale.
Modelul MOSTA a fost utilizat in diferite optiuni in functie de tipul de date de intrare pentru
parametri mecanici ai solului: valori masurate, valori estimate in cadrul modelului.
Dinamica densitatii aparente pentru diferite adancimi pe profilul de sol este prezentata in figura 4.1.
Se constata ca utilizarea drept parametri mecanici ai solului a valorilor evaluate indirect din
proprietati ale solului existente in majoritatea studiilor pedologice conduce la erori mici de predictie
pentru dinamica densitatii aparente.
In figura 4.2 este prezentata compararea valorilor masurate ale densitatii aparente in stratul superior
al solului cu valorile simulate. Se constata ca modelul MOSTA evalueaza corect, pentru acest caz
valorile densitatii aparente. In etapele urmatoare ale proiectului validarea modelului se va face in
amplasamente destinate special acestui scop.
Densitatea aparenta 5-10 cm
1.50
1.50
1.45
1.45
1.45
1.40
1.40
1.40
1.35
1.30
1.25
1.20
1.15
1.10
Densitatea aparenta
1.50
Densitatea aparenta
Densitatea aparenta
1.35
1.30
1.25
1.20
1.15
1.10
1.05
1.05
1.00
1.00
1.35
1.30
1.25
1.20
1.15
1.10
1.05
1.00
1 31 61 91 121 151 181 211 241 271 301 331 361
1 31 61 91 121 151 181 211 241 271 301 331 361
1 31 61 91 121 151 181 211 241 271 301 331 361
Ziua
Ziua
Ziua
Figura 4.1. Simularea dinamicii densitatii aparente pe un sol brun roscat de la Tincabesti (--simulare cu valori masurate ale proprietatilor mecanice, --- simulare cu valori ale proprietatilor
mecanice evaluate indirect in model)
Figura 4.2. Compararea dinamicii densitatii aparente simulate de modelul MOSTA cu valorile
experimentale (Tincabesti, sol brun roscat)
Bibliografie
1. Hakansson I., Lipiec J., January 2000. A review of the usefulness of relative bulk density values in
studies of soil structure and compaction, Soil & Tillage Research, Incorporating Soil Technology,
ELSEVIER, Amsterdam Lausanne New-York Oxford Shannon Tokio, vol. 53, NO.2;
2. Fleige H., Horn R., 2000. Field experiments on the effect of soil compaction on soil properties runoff
interflow and erosion. R Horn JJ H van den Akker & J Arvidson (Eds.) Subsoil compaction
Advances in geology 32 Reiskirchen 258-268.
3. Fleige H., Horn R., Stange F., 2002. Soil mechanical parameters derived from the CA-database
subsoil compaction. Adv. Geo-ecol. 35: 359367.
182
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI ASUPRA DINAMICII SPATIO-TEMPORALE

A CAMPULUI MAGNETIC TERESTRU VIZAND
CONSTRUIREA UNOR MODELE GEOMAGNETICE
UNITARE PENTRU TERITORIUL ROMANIEI
INTEGRATE IN CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL
Coordonator: Lucian Besutiu1

Parteneri: Valentin Sgarciu2, Marian Ivan3, Ioan Stelea4
1, Institutul de Geodinamica al Academiei Romane; 2, Universitatea Politehnica Bucuresti; 3, Universitatea Bucuresti;
4, Institutul Geologic al Romaniei
1. STADIUL ACTUAL
Recent intrata in Uniunea Europeana, Romania se numara printre putinele state membre care nu
detin o imagine unitara asupra repartitiei campului geomagnetic de pe teritoriul lor. Cartarea
aeromagnetica regionala efectuata acum aproape patruzeci de ani a lasat in urma o imagine
compozita stranie, un veritabil puzzle alcatuit dintr-o multime de harti distinct realizate pentru
fiecare panou individual de zbor, corespunzand unor epoci geomagnetice si altitudini de zbor
diferite. Pe plan mondial se fac in prezent eforturi deosebite pentru realizarea unei harti
geomagnetice la nivel planetar, prin aducerea in stare de comparabilitate a unor date obtinute
anterior pe baza unor standarde geomagnetice diferite de la tara la tara, in combinatie cu date
satelitare (Hamoudi et al, 2007; Korhonen et al, 2007; Mauss et al, 2007; Mauss et al, 2006, etc.).
Au fost realizate si unele progrese in evaluarea evolutiei spatio-temporale a campului geomagnetic
la scara planetara. Pe plan regional si local problema ramane insa in continuare deschisa.
Si la noi in tara au existat incercari de evaluare a distorsiunilor introduse in hartile magnetice
nationale existente de catre variatia seculara a campului geomagnetic (ex. Besutiu, Besutiu, 1988;
Besutiu, Besutiu, 1994; Besutiu, 1999), sau chiar tentative incomplete de reabilitare a hartii
aeromagnetice nationale (Spranceana, Besutiu, 2005).
2. SCOPUL CERCETARII
Scopul declarat al proiectului este acela de elaborare a unui model asupra evolutiei spatio-temporale a campului
geomagnetic pe teritoriul tarii noastre si, pe aceasta baza, reabilitarea hartii aeromagnetice nationale.
3. CONSORTIUL DE CERCETARE
Este alcatuit din cele mai relevante unitati de cercetare cu competente in domeniu:
Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IGAR, in calitate de conducator de proiect),
Universitatea din Bucuresti (UNIBUC), Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB) si Institutul
Geologic al Romaniei (IGR).
Beneficiarul cercetarii: Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM), care gestioneaza resursele
subsolului Romaniei si informatia geologica si geofizica legate de acestea.
4. OBIECTIVE PRINCIPALE SI MOD DE ABORDARE
Cercetarea intreprinsa include cateva etape majore de parcurs:
(1) cercetarea fundamentala vizand modelarea campului geomagnetic si a dinamicii sale spatiotemporale, precum si studii legate de transferul datelor de pe o suprafata pe alta;
183
PROGRAMUL CEEX
(2) o cercetarea aplicativa, vizand realizarea unei metodologii de omogenizare spatio-temporala a
datelor geomagnetice obtinute in conditii diferite;
(3) o faza de experimentare a metodologiei, aplicata setului de observatii furnizate de ridicarea
aeromagnetica regionala realizata anterior si care va permite realizarea unor modele nationale
omogene ale campului geomagnetic;
(4) o faza de demonstrare a integrabilitatii modelelor geomagnetice nationale in context
international prin realizarea unor imagini omogene transfrontaliere;
(5) transferul rezultatelor catre beneficiar prin cursuri de specializare si asistenta tehnica.
Caracterul complex, multidisciplinar al cercetarii reiese din caile de abordare utilizate: (a)
investigatii geofizice (realizate de IGAR) asupra campului magnetic terestru si a dinamicii sale
spatio-temporale, precum si studii asupra structurii si dinamicii campurilor geomagnetice de
referinta, avand ca scop final stabilirea unei metode de integrare a unor date obtinute in conditii
metrologice si la epoci geomagnetice diferite; (b) cercetari matematice (UNIBUC) in cadrul
teoriei potentialului si al tehnicilor wavelet in elaborarea unor procedee originale de transpunere a
datelor geomagnetice de pe o suprafata pe alta; (c) constructia unor harti geologice numerice
(IGR) pe arii test care sa serveasca drept suport hartilor aeromagnetice; (d) studii informatice
(UPB) pentru proiectarea si realizarea unui sistem complex de stocare, gestionare si procesare
computerizata a datelor aeromagnetice si geologice regionale la nivelul intregului teritoriu al
Romaniei prin intermediul unei platforme informatice integrate.
Cercetarea propusa atinge mai multe arii tematice. Incadrarea sa de baza, prin studii asupra
campului magnetic terestru, se inscrie in aria tematica 6.4. (Observarea Pamantului), iar cercetarile
dedicate realizarii sistemului informatic complex de implementare a rezultatelor pot fi incadrate si
in aria tematica 3.1.3 (Sisteme inglobate, de calcul si control). In sfarsit, realizarea unor imagini
aeromagnetice in corelare cu date geologice va fi utilizata in luarea unor decizii legate de
managementul resurselor subsolului de catre beneficiarul lucrarii (ANRM) raspunzand astfel ariei
6.2 (Conservarea si managementul durabil al resurselor naturale si artificiale).
5. PRINCIPALE REZULTATE OBTINUTE PANA IN PREZENT
5.1. Cercetari fundamentale privind transferal datelor aeromagnetice
Obiectivul a fost in sarcina colectivului de la Catedra de Geofizica a Universitatii din Bucuresti.
Cercetarile s-au purtat pe doua directii principale:
evidentierea distorsiunilor produse la transferul datelor de pe o suprafata pe alta
creare de algoritmi originali si programe de calcul automat de transferare a datelor.
Prima categorie de activitati a constat in studii de comparare a eficientei si acuratetei unor procedee
actuale de transpunere, cunoscute din practica curenta sau din literatura de specialitate (Kellog,
1953; Syberg, 1972; Henderson, Cordell, 1971; Hildenbrand, 1983; Ivan, 1986; 1994; 1996, etc.).
Cea de-a doua directie s-a materializat in cercetari fundamentale originale bazate pe teoria
potentialului, soldate cu elaborarea unui algoritm nou de calcul, testat pe cazuri teoretice si practice.
Au fost realizate de asemenea cercetari pe domeniul de varf al utilizarii functiilor wavelet in
transpunerea datelor si micsorarea efectului dat de trunchierea semnalului geofizic.
5.2. Stabilirea metodologiei de asigurare a consistentei temporale
Intre obiectivele majore realizate de coordonatorul proiectului (IGAR) a fost si acela al realizarii
unei metodologii care sa asigure aducerea tuturor datelor aeromagnetice obtinute anterior la o
aceeasi epoca geomagnetica. Cercetarile intreprinse au demonstrat neajunsurile utilizarii modelelor
globale de evaluare a variatiei seculare, atat IGRF/DGRF (Barraclough, D.R., 1987; Langel et al.,
1988; Langel, 1991; Barraclough, C.E, 1996, 1997; Barton, C.E, 1997; Mandea et al, 2001;
Macmillan et al, 2003; etc) cat si modelele comprehensive CM-3, CM-4 sau recent CM-5 (Sabaka
et al, 1997; Sabaka et al., 2002; Ravat et al., 2003; Sabaka and Olsen, 2003; Sabaka et al, 2004,
etc.). In consecinta, solutia adoptata a fost aceea a construirii unei retele geomagnetice de sprijin
184
PROGRAMUL CEEX
(Fig.5.1) capabile sa furnizeze un set de valori de referinta asupra intensitatii totale a campului
geomagnetic, neafectate de variatia seculara.
Compararea lor cu datum-ul hartilor aeromagnetice realizate in diverse campanii de zbor scoate in
evidenta distorsiunile produse de evolutia spatio-temporala a campului geomagnetic si, pe aceasta
baza, realizarea unor functii corective depinzand de coordonatele punctului de observatie.
Saveni
48
Livada
Radauti
CP52
CP53
CP42
CP54
CP41
CP51
Somcuta
CP55
Vaida
CP43
CP56
CP44
BistritaCP47(Dumitra)
CP45
CP50
CP49
CP57
47
CP58
Varatec (2)
CP46
CP48
CP62
CP59
CP61
Cluj (Dezmir)
CP60
Chisineu-Cris
Husi
CP63
CP74
CP64
CP73
CP75
CP65
CP72
CP76
Lipova
CP77
46
CP102
CP101
Oituz
CP103
CP71
CP70
Dumbravita (2)
CP69
Deva
CP68
CP66
CP100
CP99
CP67
CP98
Selimbar (2)
CP97CP104
CP81
CP96
CP78
CP80
CP91
CP79
CP95
CP82
Stamora
CP92
CP90
CP94
Gropeni
CP89
45
Mizil
Herculane
CP21
CP22
CP23
CP24
CP93
CP25
Babadag
(Visterna)
CP27
CP26
CP88
CP29
CP28
CP30
CP31
CP32
Costesti
Strehaia
CP87
CP01
CP02
CP03
CP04
CP05
CP07'
CP07
CP12
CalarasiCP06
(Ton
CP11 ea)
CP10
CP09
CP86
CP08
CP13
CP15
CP17
CP14
CP16
44
Alexandria
Sadova
Negru CP20
Voda
CP18 CP19
CP83
CP84
CP85
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Fig. 5.1 Reteaua geomagnetica de sprijin pentru reabilitarea

hartii aeromagnetice a Romaniei
Metodologia a fost testata pe un areal restrans din zona transfrontaliera dintre Romania si Ucraina,
furnizand rezultate concludente (Fig. 5.2).
49
a
700nT
620nT
540nT
460nT
380nT
300nT
220nT
140nT
60nT
48
-20nT
-100nT
1400nT
1300nT
1200nT
1100nT
1000nT
900nT
800nT
700nT
47
600nT
22
23
24
25
26
27
28
500nT
400nT
0 km
40 km
80 km
Chortkiv
Dolyna
49
120 km
Verkhnya Vysotskoe
Ivano-Frankivsk,,,
Dunayivtsi
550 nT
500 nT
460 nT
420 nT
380 nT
340 nT
300 nT
260 nT
220 nT
180 nT
140 nT
100 nT
60 nT
20 nT
-20 nT
-60 nT
-100 nT
-140 nT
-180 nT
-220 nT
-260 nT
-300 nT
Borshchiv
Volovets
Uzhhorod
Nadvirna
Delyatin
Mizhhiry,,,
Mukacheve
Kamyanets' Podil's'kyy,,,
Horodeni
Zastavna
Kolomvya
Khotyn
Kelmentsi
Nijnii Bereziw
Yabloniv
Nizhniy Bystry
Yasinya
Berehove
Khust
Berehomet
Verkhovyna
Dubove
Rakhiv
Novoseytsya
Hertsa Darabani
Storozhynets
Budenets
Tarashany
Hryoyava
48
Negresti
Siret
Sighetu Marmatiei
Dorohoi
Solca
SUCEAVA
Gura Humorului
Campulung Moldovenesc
Cehu Silvaniei
Falticeni
Tg. Lapus
Marghita
Singeorz Bai
Simleu Silvaniei Jibou
ZALAU
47
Alesd
Pascani
Tg. Frumos
Tg. Neamt
Beclean
dej
Hirlau
Vatra Dornei
Nasaud
BISTRITA
IASI
Gherla
Borsec
Toplita
22
saveni
BOTOSANI
Viseu de Susu
Borsa
BAIA MARE Cavnic
Tasnad
ORADEA
25 km 50 km
Radauti
SATU MARE
Carei
0 km
Projection Stereo 1970

Krassovski Ellipsoid
Reference field: IGRF 2005
Geomagnetic epoch: 2004.0
Data altitude: 2500 m
Contours intsrval: 10 nT
Grid cell size: 5 x 5 km
Chermvski
23
24
25
PIATRA NEAMT
Bicaz
26
Roman
27
28
Fig. 5.2 Aspectul hartilor aeromagnetice din aria test inainte de aplicarea
metodologiei de omogenizare temporala (sus) si dupa (jos)
185
PROGRAMUL CEEX
5.3. Studii informatice
In categoria cercetarii aplicative a intrat si constructia bazei de date computerizate si a sistemului
informatic pentru gestionarea si/sau procesarea informatiei aeromagnetice de pe teritoriul Romaniei,
obiectiv in sarcina echipei de la Universitatea Politehnica Bucuresti (Facultatea de Automatica si
Calculatoare). Sistemul mentionat face parte din categoria aplicatiior bazate pe SGBD-uri (Sisteme de
Gestiune a Bazelor de Date Relationale). Arhitectura sistemului este pe doua niveluri - two-tier. Pentru
aplicatia care va fi livrata beneficiarului pe suport CD, s-a dezvoltat un client in mediul Microsoft .NET
care comunica cu baza de date dezvoltata in Microsoft SQL Server 2005, de asemenea prezenta pe CD.
Sistemul este impartit pe trei nivele:
nivelul de date, unde regasim baza de date si server-ul de gestiune a bazelor de date. Baza de date
este o baza de date relationala de tip Microsft SQL Server 2005, cu securitate la nivel de utilizator.
nivelul aplicatie - nivel de legatura. Optandu-se pentru platforme de la Microsoft, nivelul aplicatie
este dezvoltat folosind tehnologiile .Net si platforma .Net Framework. In cadrul acestui nivel sunt
dezvoltate module de selectie si cautare, conexiunea la baza de date si importul.
nivelul de prezentare, sau interfata cu utilizatorul, este rezultatul generat de catre sistem in exterior,
rezultat ce poate fi reprezentat fie grafic, sub forma unei harti aeromagnetice pentru perimetrul selectat, fie
numeric (fragment din baza de date afisat pe ecran, sau fisiere stocate pe un suport informatic).
Modalitatile de implementare fizica a sistemului informatic, care tin seama de mediul in care acesta va fi
implementat, se bazeaza pe realizarea software a sistemului, in concordanta cu cerintele acestuia, cu capabilitati
de portabilitate pe diverse medii de rulare si dezvoltare ulterioara pe masura imbogatirii bazei de date.
Dezvoltarea sistemului a implicat doua directii principale:
hardware, axata pe dezvoltarea unor infrastructuri necesare pentru achizitia si prelucrarea datelor
in care ca produse rezultate mentionam: infrastructura de digitizare (achizitie centralizata a datelor)
10 calculatoare; retea de validare a valorilor obtinute; infrastructura de dezvoltare, orientata in
jurul unui server tip SCM Source Code Management, implementat cu Microsoft Visual
SourceSafe, pentru dezvoltarea in paralel si controlul surselor;
software, cuprinzand urmatoarele elemente de abordare a datelor: modul de import, modul de
afisare, modul de selectie, modul de aducere la epoca, modul de transfer.
Aplicatia gestioneaza si doua software-uri comerciale (Golden Software, USA), utilizate sub
licenta (Surfer v. 8.0 si Didger v. 3.0), foarte utile in constructia sau vectorizarea hartilor.
Interfata cu utilizatorul a fost proiectata si realizata respectand principiile user-friendly.
Sarcina de baza a sistemului creat este extragerea unor selectii din baza de date aeromagnetice
vizualizarea sau procesarea lor. Selectarea se face pe baza unor ferestre de selectie definite prin
coordonate fie numeric fie grafic, plasand cursorul direct pe imaginea unei harti a Romaniei.
Fig. 5.3 Aspectul ecranului principal al aplicatiei informatice si ecranul de lucru la extragerea unei selectii
186
PROGRAMUL CEEX
Etapa urmatoare va insemna aplicarea metodologiei de asigurare a omogenitatii spatio-temporale a
datelor la scara intregului teritoriu national si constructia unor modele unitare.
BIBLIOGRAFIE
BARRACLOUGH D. R.,1987. International Geomagnetic Reference Field: The Fourth
Generation, Phys. Earth Planet. Inter. 48, 279 ; BARTON C.E., 1996. Revision of International
Geomagnetic Reference Field Released,EOS Transactions 77,#16; BARTON C.E., 1997.
International Geomagnetic Reference Field: The Seventh Generation, J. Geomag. Geoelectr. 49,
123-148, BESUTIU L., BESUTIU GEORGETA (1994) On the achievement of composite
geomagnetic maps. The national magnetic map of Romania: Rev. roum. Gophysique, 38, 85-91;
BESUTIU, L. (1999) Consideratii privind modelarea campului geomagnetic normal. Algoritmi si
semnificatii: St. cerc. geol.geofiz.geogr., GEOFIZICA, 37, 39-59; BESUTIU, L., BESUTIU
GEORGETA (1988) Reflectarea variatiei seculare a campului geomagnetic in harta componentei
verticale a campului geomagnetic pe teritoriul roman:St. teh. ec. ser. D, GEOFIZICA, 15, 35-48;
HAMOUDI, M, THBAULT, E., LESUR, V. AND MANDEA, M., 2007. GeoForschungsZentrum
Anomaly Magnetic Map (GAMMA): A candidate model for the World Digital Magnetic Anomaly
Map, Geochem. Geophys. Geosyst., 8(6), Q06023, doi:10.1029/2007GC001638; HANSEN, R.O.,
AND MIYAZAKI, Y., 1984, Continuation of potential fields between arbitrary surfaces:
Geophysics, 49, p. 787-795.; HENDERSON, R.G., AND CORDELL, L., 1971, Reduction of
unevenly spaced potential field data to a horizontal plane by means of finite harmonic series:
Geophysics, 36, p. 856-866.; HILDENBRAND, T.G., 1983, FFTFIL: A filtering program based
on two dimensional Fourier analysis: U.S. Geol. Surv. Open-File Report 83-237, 31 p.; IVAN,
M., 1986, On the upward continuation of potential field data between irregular surfaces:
Geophysical Prospecting, 34, p. 735-742.
IVAN, M., 1994, Upward continuation of potential fields from a polyhedral surface: Geophysical
Prospecting, 42, p. 391-404.; IVAN, M., 1996, Polyhedral approximations in Physical Geodesy:
Journ. Geod., 70, p. 755-767, Springer Verlag; KELLOG, O.D., 1953, Foundations of potential
Theory: Dover Publications, New York.
KORHONEN, J.V., FAIRHEAD, J.D., HAMOUDI, M., HEMAND, K., LESUR, V., MANDEA,
M., MAUS, S., PURUCKER, M., RAVAT, D., SAZONOVA, T. AND THBAULT, E., 2007.
Magnetic anomaly map of the World Scale 1:50,000,000, 1st edition, Commission for the
Geological Map of the World, UNESCO.;
LANGEL R. A., D. R. BARRACLOUGH, D. J. KERRIDGE, V. P. GOLOVKOV, T. J. SABAKA, AND
R. H. ESTES, Definitive IGRF Models for 1945, 1950, 1955, and 1960, 1988. J. Geomagn. Geoelectr. 40, 645
LANGEL R.A., 1991. International Geomagnetic Reference Field, 1991 Revision, J. Geomag.
Geoelectr. 43, 1007-1012; MACMILLAN, S., MAUS, S., BONDAR, T., CHAMBODUT, A.,
GOLOVKOV, V., HOLME, R., LANGLAIS, B., LESUR, V., LOWES, F., LHR, H., MAI, W.,
MANDEA, M., OLSEN, N., ROTHER, M., SABAKA, T., THOMSON, A., WARDINSKI, I.,
2003. Ninth Generation International Geomagnetic Reference Field Released, EOS Transactions,
AGU, Volume 84, Issue 46,503-503, 2003 and Geophys. J. Int., 155, 1051-1056 ; MANDEA M.
et al., 2001. International Geomagnetic Reference Field - Epoch 2000 Revision Of The IGRF for
2000 - 2005, http://www.ngdc.noaa.gov/IAGA/wg8/igrf.html, 26 May 2000. International
Geomagentic Reference Field - 2000, AGU EOS Transactions, pp. 347; MAUS, S., LHR, H.,
ROTHER, M., HEMANT, K., BALASIS, G., RITTER, P. AND STOLLE, C., 2007. Fifth
generation lithospheric magnetic field model from CHAMP satellite measurements, Geochem.
Geophys. Geosyst., 8(5), Q05013, doi:10.1029/2006GC001521.;
MAUS, S., ROTHER, M., STOLLE, C., MAI, W., CHOI, S., LHR, H., COOKE, D. AND
ROTH., C., 2006. Third generation of the Potsdam Magnetic Model of the Earth (POMME),
Geochem. Geophys. Geosyst., 7(7), Q07008, doi:10.1029/2006GC001269; OLSEN N. and
MANDEA M., 2007. Investigation of a secular variation impulse using satellite data: The 2003
187
PROGRAMUL CEEX
geomagnetic jerk, Earth Planet. Sci. Lett., 255, 94-105, doi:10.1016/j.epsl.2006.12.008;
SABAKA T.J., AND OLSEN,N., 2003 "Comprehensive Modelling of the Earth's Magnetic Field:
Current Status and Future Prospects" OIST-4 PROCEDINGS,21-30;
SABAKA T.J.,OLSEN, N., and M.E. PURUCKER, 2004 "Extending Comprehensive Models of
the Earth's Magnetic Field with Oersted and Champ Data" Geophys.J.Int.,159,521-547.
SABAKA T.J., OLSEN, N., and R.A. LANGEL, 2002 "A Comprehensive Model of the quit-time
near Earth Magnetic Field: Phase 3" Geophys.J.Int.,151,32-68.
SABAKA, T.J., LANGEL, R.A., BALDWIN, R.T. & CONRAD, J.A., 1997. The geomagnetic
field 1900-1995, including the large-scale field from magnetospheric sources, and the NASA
candidate models for the 1995 revision of the IGRF, J. Geomag. Geoelec., 49 , 157-206.
SPRINCEANA, V., BESUTIU, L. (2005) The airborne geomagnetic map of Romnaia: A new
look: Suppl. Journ. Balkan Geophysical Society, 8, 163-166, ISSN 1302 - 1672
SYBERG, F.J.R., 1972, Potential field continuation between general surfaces: Geophysical
Prospecting, 31, p. 992-994.
188
PROGRAMUL CEEX
SISTEM FR FIR PENTRU DETERMINAREA

UNGHIURILOR N SISTEMELE DE CONTROL BAZATE
PE VIZIUNE
Radu Munteanu, Daniel Moga, Petru Dobra, Rozica Moga

Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
St. C. Daicoviciu 15, 400020
Cluj-Napoca, Romania
INTRODUCERE
Sistemul fara fir pentru inclinatiei este destinat masurarii inclinatiei unui obiect relativ la
verticala locului (directia fortei de atractie gravitationala a Pamantului). Masurarea inclinatiei unui
obiect se poate face la distanta (telemasurare) si prin comunicare fara fir, pe baza unui dispozitiv
autonom realizat pe o platforma hardware de cost redus, fara a sacrifica din performantele de
precizie a masurarii sau rata de masurare.
Pentru sistemele de control bazate pe viziune, problemele legate de calibrare pot fi tratate
intr-o maniera mult mai robusta atunci cand sunt disponibile informatii relative la pozitia camerelor
sau a obiectelor de calibrat.
Cunoasterea unghiurilor pe care camera le face relativ la directia verticalei sau unghiurile
mirei de calibrare relativ la directia verticalei sunt utile in determinarea parametrilor extrinseci ai
camerelor. Deoarece avem in vedere astfel de aplicatii, cerinte precum dimensiuni reduse, masa
redusa, eliminarea pe cat posibil a cablurilor de conexiune prin conexiuni fara fir sunt firesti.
Problema pe care o rezolva sistemul propus este masurarea componentelor acceleratiei
gravitationale pe trei directii ortogonale folosind un senzor de acceleratie 3D, conversia acestor
valori de acceleratie in unghiuri relative la directia si sensul vectorului g al acceleratiei

gravitationale pe baza unui algoritm de calcul implementat pe un microcontroller cu cost redus si
comunicarea valorilor masurate printr-o interfata radio spre o unitate mobila de achizitie care
permite afisarea valorilor masurate si comunicare acestora la echipamente de calcul precum PC sau
PDA.
Datorita disponibilitatii senzorilor de acceleratie 2D cu sensibilitate mai mare decat a celor
3D, s-a preferat implementarea unui senzor 3D folosind 2 senzori 2D care au 2 axe aliniate pentru a
forma o axa comuna.
DESCRIEREA SISTEMULUI
Sistemul de masurare propus utilizeaza un dispozitiv Senzor construit in jurul unui bloc de
masurare si control Microcontroller care controleaza o interfata radio RF Transceiver, un
Convertor A/D, precum si un bloc de management MA al acumulatorui ACC .
Informatia provenita sub forma a trei tensiuni electrice (aX,aY,aZ) de la iesirile senzorului
de acceleratie 3D este convertita in valori numerice (nX,nY,nZ) prin circuitul Convertor A/D,
transformata in trei valori unghiulare prin intermediul unui algoritm implementat pe unitatea de
procesare Microcontroller si transmise prin interfata radio RF Transceiver in cazul in care, prin
189
PROGRAMUL CEEX
intermediul aceleiasi interfete a fost receptionat un mesaj de interogare de la un dispozitiv tip

Unitate de achizitie.
Prin utilizarea unui algoritm de calcul al unui unghi de inclinare xy pe baza raportului intre
componentele aX si aY, nu este necesara calibrarea senzorului de acceleratie la valoarea locala a
acceratiei g, deoarece aceasta valoare nu apare in algoritmul de calcul.
y
z
x
aX
aY
aZ
Convertor
A/D
MA
Microcontroller
RF Transceiver
ACC
Figura 1 Arhitectura dispozitivului senzor
Senzor
Obiectul de masurat
PC/PDA
USB
Unitate de
USB
Afisaj
achizitie
Figura 2 Arhitectura sistemului de telemasurare
Algoritmul de calcul al unghiului care este implementat pe unitatea de procesare

Microcontroller are la baza o aproximare sub forma de fractie rationala a functiei arctangenta
combinat cu o metoda de reducere a intervalului de calcul la un interval unde aceasta fractie
rationala aproximeaza suficient de bine functia arctangenta [1].
Aceasta metoda de calcul ofera dispozitivului propus avantajul implementarii folosind o
unitate de procesare Microcontroller cu cost scazut , care nu trebuie sa aiba performante deosebite
de calcul aritmetic.
In acelasi timp, astefel de algoritmi permit reducerea drastica a numarului de operatii fata de
cei bazati pe dezvoltari in serie, ceea ce in final contribuie la o scadere semnificativa a consumului
de curent din acumulatorul ACC, oferind avantajul unei autonomii sporite a dispozitivului Senzor.
190
PROGRAMUL CEEX
Dupa cum arata figura 3, pozitiile vectorului g descriu o sfera in sistemul de coordonate al
senzorului de acceleratie 3D. Pentru orice astfel de pozitie, unul dintre planele XOY, XOZ, YOZ
fac cu g un unghi mai mic decat arccos( 2 / 3 ) (vezi figura4), deci amplitudinea semnalului aplicat
unuia dintre cei doi senzori 2D este mai mare decat 2 / 3 g. In conditiile cuantizarii semnalului de
la iesirea accelerometrelor cu o rezolutie de 10 biti, aceasta se traduce in cazul implementarii
noastre cu o variatie a componentelor de acceleratie aX, aY, aZ in intervalul [418, 512]. Pentru a
determina contributia erorii de cuantizare la determinarea unghiurilor pe baza arctangentei, s-a
examinat aceasta eroare pentru aX2+aY2=pXY2, unde pXY ia valori in intervalul
susmentionat.(Figura 5)
Figura 3. Pozitiile posibile ale vectorului g

in sistemul de coordonate al senzorului de
acceleratie 3D
Figura 4. Distributia
tridimensionala a cosinusului
valorii unghiului minim de
proiectie
Datorita faptului ca volumul de date, ce
urmeaza a fi trimis spre calculator, nu necesita o
banda de transfer mare, o solutie eleganta este
unui sistem de comunicatie fara fir. Astfel se
poate utiliza sistemul WirelessUSB LS. Acesta
e un sistem ieftin, ce opereaza pe frecventa de 2.4
GHz si care este compus dintr-un WirelessUSB
LS bridge si cel putin un dispozitiv WirelessUSB
LS HID (Human Interface Device).
Figura 5. Eroarea maxima datorata

cuantizarii
191
PROGRAMUL CEEX
Sistemul de comunicatie WirelessUSB LS separa canalele de comunitatie in functie de cod sau de

frecventa. Banda de 2.4 GHz se poate divide in 79 sub-canale de frecvente distincte.
Sistemul
de achizitie si comunicatie ce utilizeaza dispozitive WirelessUSB este descris in figura 6. Senzorul
este conectat la un dispozitiv WirelessUSB LS HID. Prin intermediul acestuia se transmite
informatia catre sistemul de achizitie care este conectat la WirelessUSB LS bridge.
Figura 6. Sistemul de achizitie

si comunicatie
Figura 7. Dispozitivul prototip
CONCLUZII
Dispozitivul prototip realizat (Figura 7) permite calculul unghiurilor cu o precizie mai buna
de 0.1 grade, prin cumularea erorii de cuantizare cu eroarea de aproximare a functiei arctangenta.
Microcontroller-ul folosit este unul de cost redus, pe 8 biti, din familia 8051, cu o memorie de cod
de 8kbytes, iar senzorii de acceleratie 2D din familia ADXL (Analog Devices). Sistemul prototip
poate deja fi utilizat folosind interfetele RS232 sau USB 2.0, comunicatia Wireless USB fiind in
curs de implementare.
BIBLIOGRAFIE
1. Jack W. Crenshaw (2000), MATH Toolkit for REAL-Time Programming, CMP Books,
Lawrence, Kansas 66046, USA.
2. Cypress Semiconductor Corporation (2002). CY7C68013 EZ-USB FX2 USB Microcontroller
High-Speed USB Peripheral Controller.
3. Cypress Semiconductor Corporation (2003). Wireless USB LS Theory of Operation,
4. Friedman A. (2004) Web-based Data Collection & Analysis, DLI Technical Article
5. Kainka B., Messen(2000). Steuern und Regeln mit USB, Franzis Verlag GmbH.
6. Moga D., M. Munteanu, T. Marita, and C. Cret (2005), Mobile System for Testing and
Calibrating Vehicle Speed Sensor, International Journal of Electrical Engineering in
Transportation, vol. 1(1):pp. 47 50.
192
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND FACTORII CARE DETERMIN

CALITATEA AGLELOR ROTUNDE DESTINATE
LAMINRII EVILOR DIN OEL FR SUDUR
Contract CEEX nr. X2C22 / 2006
Prof.dr.ing. V. Geant, dr.ing. M.V. Suciu, dr.ing. R. tefnoiu, ing. Valeria Suciu (UPB)
ing. t. Stan, ing. P. Ene (ICEM) i ing. Daniela Mihilescu (CHIMINFORM DATA)
1. INTRODUCERE
Nivelul calitativ al evilor de oel laminate la cald precum i indicatorii de consumuri i
costuri n fabricaia acestora depind, n msur nsemnat, de calitatea materiei prime utilizate i
anume de calitatea aglelor rotunde sau ptrate, obinute prin turnare continu sau prin laminare.
aglele rotunde de oel turnate continuu reprezint soluia eficient - cost sczut i calitate
satisfctoare - ca materie prim pentru laminarea evilor de oel fr sudur. Rezultatele obinute la
prezentele experimentri semnaleaz aspectele eseniale din fluxul tehnologic de execuie a aglelor
turnate continuu destinate fabricaiei de evi.
2. DEFECTE DE TURNARE I FACTORI DE INFLUEN
Incluziuni interne
(oxizi i
aluminai)
Poroziti
Segregaii axiale
(C, P, S)
Deformaii
Fisuri interne
(la lim. frontului
de solidificare)
Fisuri
externe *)
Fisuri
ptrunse
Incluziuni
superficiale
Factori de influen
Sufluri
Defecte
In tabelul 2.1 sunt prezentate sintetic defectele care pot s apar la semifabricatele (aglele)
realizate prin turnare continu [1] i sensul relaiei cu factorii de influen.
Tabelul 2.1
Defecte posibile i factori de influen la turnarea continu
Coninut Al (>0.015%)
F
NF**)
NF**)
FI
F
FI
FI
FI
NF**)
**)
**)
**)
Coninut S (>0.02%)
FI
FI
FI
NF
NF
FI
NF
FI
FI
Supranclzire excesiv
F
F
NF
NF
NF
NF
NF
NF
F
Cristalizor defectuos
4
FI
FI
NF
NF
NF
NF
FI
FI
FI
dimensional
Tub imersie i pulbere
5
F
F
F
F
F
FI
FI
FI
FI
unguent
6 Vitez de turnare foarte mare
F
F
NF
NF
NF
FI
NF
NF
FI
Intensitate rcire cristalizor
7
FI
FI
NF
NF
NF
NF
FI
FI
FI
neadecvat
Rcire secundar controlat
8
FI
FI
NF
NF
NF
NF
NF
NF
FI
insuficient
Tensiuni mecanice nainte de
9
FI
FI
NF
NF
NF
NF
NF
F
FI
solidificare complet
Influen: F=favorabil; NF=nefavorabil; FI=fr influen
*)
Longitudinale i transversale; sensibilitatea influenat de: Al, N i Cu+6Sn; fisuri provocate n procesul de
ndreptare a firului, la limita frontului de solidificare;
**)
Progresele ulterioare asigur turnarea cu succes i a oelurilor cu [Al]>0,025, respectiv a celor resulfurate.
1
2
3
Un rol important l are pornirea corect, prin stpnirea proceselor fizice (figura 2.1) care
au loc n cristalizor [2]: alimentarea cu oel lichid cu supranclzire controlat n condiii de
protecie integral pe traseul oal distribuitor cristalizor, formarea crustei de oel solidificat fr
defecte i evoluia dimensional a acesteia astfel nct la extragerea din cristalizor s fie suficient
193
PROGRAMUL CEEX
de groas i uniform ca s reziste la solicitrile termice i mecanice.
Fig. 2.1 Intervalul sinterizare-topire-curgere
Dintre relaiile ntre caracteristicile de calitate i factorii de influen care pot sugera msuri
utile pentru ameliorarea calitii se precizeaz neomogenitatea grosimii crustei n funcie de cursa
oscilaiei cristalizorului [3] (figura 2.2) i nivelul segregaiei centrale, mai ales al sulfului, care este
influenat de supranclzirea oelului, implicit de ponderea zonei cu cristale echiaxe (figura 2.3),
deci i de agitaia electromagnetic n cursul turnrii.
Fig. 2.2. Influena amplitudinii oscilaiei

cristalizorului asupra variaiei crustei
Fig. 2.3. Nivelul segregaiei centrale (P, S) n funcie

de ponderea zonei echiaxiale
De asemenea, tendina de apariie a crpturilor transversale este mai accentuat cnd

intensitatea de rcire este mare [4], la nceputul i sfritul turnrii cnd viteza de turnare este
micorat. Calitatea evilor fr sudur produse din agle turnate continuu este bun aplicnd
agitarea electromagnetic n cristalizor, conducerea automat cu parametri tehnologici de turnare
optimizai i laminare cu = 16 (alimentare) i 15 (dezaxare).
3. CERCETRI EXPERIMENTALE
Experimentrile la nivel industrial au fost efectuate pe un lot de 24 de arje din mrcile OLT
35 (20 de arje) i OLT 45 (4 arje) destinat fabricaiei de agle pentru evi. Topirea s-a efectuat n
cuptor de 100 t tip EBT, cu transformator de 80 MVA, lucrnd cu zgura spumant i rest lichid,
tratarea oelului lichid s-a efectuat n instalaia ITV avnd un transformator de 10 MVA, practicnd
regim specific LF, turnarea n format 150 mm s-a executat pe o main de turnare continu SMS
- DEMAG, tip curb - cu raza de 10,01 m, cu 5 fire i cu distribuitor cu capacitatea de 27 t cu capac.
Elemente din practica elaborrii oelului sunt prezentate sintetic n tabelul 3.1.
La elaborarea n cuptorul EBT ncrctura metalic a fost repartizat n mod corespunztor
n bene, varul a fost adugat integral n perioada de topire, consumul specific de dolomit i cel de
de grafit s-au situat sub valorile recomandate tehnologic, coninutul de carbon la topire a variat n
194
PROGRAMUL CEEX
limite foarte largi, iar coninutul de fosfor a fost n limitele 0,011...0,035 % (figura 3.1).
Elemente de elaborare a oelului
Element de
analiz
Valori
realizate
Recomandate
ncrctura
metalic, (%)
B1
B2
B3
Consum specific
(kg/t)
Var
Dolomita Grafit
42.5
36
21.5
25
18
4.8
45
35
20
30-35
20 - 25
4-5
Fig. 3.1 Relaia dintre coninutul de carbon la topire i

coninutul de fosfor la topire
Tabelul 3.1
[C]t
[P]t
[C]ev
[P]ev
Tev
(%)
0.050.43
(%)
0.0110.035
(%)
0.040.12
(%)
0.0130.037
(C)
1693
60
1650
Fig. 3.2 Relaia dintre coninutul de fosfor la

evacuare i consumul specific de var
Temperatura la evacuare a variat n limite foarte largi i a fost deplasat spre valori foarte
ridicate, la fel i concentraia de C i de P la evacuare a variat n limite foarte largi (figura 3.2).
Referitor la tratamentul secundar n instalaia ITV elementele sunt prezentate n tabelul 3.2.
Elementele de practic tehnologic n instalaia ITV
Element de
analiz
Pierderi
termice
o
C/min
var
Al
CaSi
Realizat
2-6
22
0.5
1.3
Recomandat
< 0.5
10-15
Consum specific, kg/t
Tabelul 3.2
S
%
O
ppm
Alsol
%
Altot
%
Al,
%
Ca,
%
0.004 0.020
< 0.012
2691
< 20
8393
> 95
2.121
10
1040
318
Procesarea n ITV a fost limitat de dotrile de flux i de calitatea materialelor utilizate i

este definit de pierderi termice i consumuri specifice ridicate.
n cazul etapei de turnare continu calitatea procesului tehnologic a fost analizat cu ajutorul
indicatorilor: calitatea oelului lichid i evoluia elementelor de proces cu influen asupra calitii.
S-a turnat cald (tabelul 3.3) cu influen negativ asupra calitii semifabricatelor turnate continuu.
Distribuia supranclzirii n distribuitor
Ecart
Pondere msurtori, %
< 20C
3.0
20 - 30C
23.5
Tabelul 3.3
> 30C
73.5
Corelaia dintre mrimea zonei columnare i supranclzire este prezentat n figura 3.3.
Fig. 3.3 Relaia supranclzire dimensiuni zona columnar
195
PROGRAMUL CEEX
Rezultatele experimentale prelevate sunt prezentate n figurile 3.4 i 3.5.
Fig. 3.4 Relaia dintre viteza de turnare i

supranclzire (dT n ecart tehnologic)
Fig. 3.5 Relaia dintre viteza de turnare i

supranclzire (dT n afara ecartului tehnolgic)
4. REZULTATE I CONCLUZII
Pentru a caracteriza produsul s-au efectuat msurtori ale zonelor caracteristice de
solidificare, pe probele prelevate de pe toate firele din arjele turnate, dup ce acestea au fost
pregtite i atacate n vederea analizei macroscopice. Rezultatele sunt prezentate n tabelul 4.1.
Rezultatele analizei calitii aglelor
Elemente
Grosime crust
primar
(mm)
Obiectiv
5 - 10
Realizat
1 - 15
Tabelul 4.1
Zona
dendritic
(mm)
Zona
central
(mm)
minimum
realizabil
60-90% din
suprafa
min
60
100
20 - 60
50
18
25
11
Retasura
Defecte interne, %
Fisuri
Porozitate
Fisuri
centrale
central
marginale
Fr
defecte
Analiza acestor rezultate relev urmtoarele aspecte: variaia grosimii crustei primare pe
circumferina aceleiai probe este de la 1 la 15 mm, ceea ce indic o rcire primar neuniform i
amplitudinea oscilaiei cristalizorului neadaptat; variaii mari ale dimensiunilor celorlalte zone
caracteristice de solidificare, columnar i central, cea columnar reprezentnd n medie 75 % din
totalul suprafeei probei, n corelaie cu temperatura de turnare, n detrimentul zonei echiaxiale.
Starea de defectuozitate intern, analizat pe baza observaiilor macroscopice efectuate
relev o pondere mare a defectelor care au drept cauze principale turnarea cu supranclziri mari,
lipsa agitrii electromagnetice i conducerea procesului de turnare fr nivelul 2 de automatizare,
prin care s se regleze i s se coreleze optimizat toi parametrii tehnologici de funcionare.
Se poate concluziona deci c dintre factorii globali cu influen nsemnat asupra calitii
aglelor rotunde turnate continuu, destinate fabricrii evilor fr sudur, se disting: calitatea oelului
lichid, nivelul tehnic al dotrilor mainii de turnare, precum i controlul i conducerea automat
(nivel 2) a ntregului proces de elaborare i turnare. Totodat, semnalele date n urma msurrilor
sondaj a unor parametri din cursul elaborrii i turnrii ca i constatrile la recepia aglelor din
loturile experimentale, reclam intervenii pentru ameliorarea performanelor topirii n EBT i a
tratrii oelului lichid n oal; completarea dotrilor mainii de turnare i a ntregului flux (EMS,
dispozitive specializate, AMC etc.) pentru a permite implementarea unui program eficient de
conducere automat.
BIBLIOGRAFIE
[1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
196
x x x La Metallurgia Italiana, nr. 11, 1988, pag. 879

x x x CIT 4/1994, pag. 609
x x x CIT 1/1998, pag. 39
x x x CIT 5/1982, pag. 459
x x x The Summitomo Search, nr. 33/1986, pag. 63
x x x ISIJ 2/1997 pag. 134
ICEM Proiect CEEX X2C22/2006
PROGRAMUL CEEX
SISTEM MIXT RUTIER SI NAVAL DE INTERVENTIE

RAPIDA LA CALAMITATI NATURALE
Coordonator: Conf. univ. dr ing. Mihail PRICOP

Parteneri: Prof. univ.dr. ec. ing. Laurentiu MANEA; Ing. Victor COSTENCU;Dr. Nicolae NEAGU
1.
CONSIDERATII GENERALE
Scopul proiectului este de a creste gradul de eficienta si siguranta in interventiile necesare situatiilor
de urgenta prin dezvoltarea unui sistem mixt rutier naval special destinat acestor operatii. Acest
sistem trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
a) Deplasarea sa fie rapida in regim terestru si naval si cu costuri scazute in zonele calamitate;
b) Capacitate mare de incarcare si transport destinata persoanelor, animalelor si materialelor;
c) Operarea la un inalt nivel de siguranta, ambarcatiunea trebuind sa prezinte caracteristici de
viteza, manevrabilitate, stabilitate si sa corespunda cerintelor de solicitare mecanica in conditii
extreme de exploatare.
2.
DIMENSIUNILE, FORMELE SI CALITATILE AMBARCATIUNII
Proiectarea si executarea ambarcatiunii multifunctionale tebuie sa corespunda calitatilor de viteza,
manevrabilitate, stabilitate, pescaj mic, rezistenta, transport persoane, materiale si animale in
conditii de siguranta.
Dimensiunile principale ale navei sunt:
Lungimea la linia de plutire de plina incarcare LDWL =6.5m
Lungimea intre perpendiculare L pp =6.5m
Lungimea maxima Lmax =7.4m
Latimea navei B distanta masurata la sectiunea maestra la DWL B=2.26m; Bmax =2.55m
Inaltimea de constructie D=0.76m
Bordul liber FT =0.36m
Pescajul de constructie al navei d=0.4m
Formele navei sunt date de rapoartele intre dimensiunile principale si coeficienti de finete (tab.2.1)
Elementele de flotabilitate ale navei sunt determinate de cele doua situatii de incarcare ale
ambarcatiunii: cu masina si fara masina.
Ambarcatiunea multifunctionala de interventie la calamitati naturale este confectionata din masa
plastica (rasina poliesterica nesaturata) armata cu fibre de sticla tip E. Este formata dintr-un corp cu
dublu fund de tip celular.
Corpul ambarcatiunii are un singur perete transversal etans ce delimiteaza spatiul pentru motorul de
propulsie de spatiul util (pentru transport).
Esantionarea preliminara a corpului s-a facut dupa Lloyds Register of Shipping 1996 Rules and
regulations for the classification of special service craft part 8 Hull Construction in Composite.
La prova exista o rampa mobila pentru ambarcarea vehiculului tractor, oamenilor, animalelor sau a
altor materiale.
197
PROGRAMUL CEEX
Tabel 2.1
Caracteristici tehnice
Deplasamentul la plina incarcare
Coordonatele centrului de greutate
Echipaj
Unghiul de inundare
Momentul de redresare
Bratul de stabilitate
Inaltimea metacentrica
Asieta
LDWL/B
B/D
B/d
LDWL/D
CW
CM
CD
Valori
4,514 t
sG=0,39 m; KG=0,98m
8
D = 170
Ms=8724Nm
ls=0,197m
GM=0,7m
0,01m
2,88
2,97
5,65
8,55
0.99
0.82
0.94
Planul de forme al ambarcatiunii reflecta calitatile de viteza, manevrabilitate si stabilitate (fig.

2.1,2,3).
Ambarcatiunea este proiectata si construita in categoria D conform standardului SR EN ISO 122171:2002, pentru valuri cu inaltimea pana la 0,5m si forta vantului pana la maxim gradul 4 pe scara
BEAUFORT ( vantul se considera in rafale de v< 13m/s).
Astfel de conditii pot fi intalnite pe ape interioare, estuare si in apele costiere in conditii de vreme
moderata.
Fig. 2.1 Transversalul planului de forme
Fig. 2.2 Orizontalul planului de forme

198
PROGRAMUL CEEX
Fig. 2.3 Longitudinalul planului de forme

In vederea efectuarii calculului de rezistenta generala al corpului ambarcatiunii a fost
adoptata metoda elementelor finite si a fost utilizat programul COSMOS/M.. Dupa reproducerea
configuratiei structurale, introducerea caracteristicilor de material, a incarcarilor si a rezemarilor,
toate stabilite prin proiect, in urma rularii au fost relevate datele care prezinta tensiunile echivalente
si deplasarile rezultante. Corpul ambarcatiunii a fost modelat cu elemente de tip placa.
Tensiunile echivalente in corp exprimate in MPa sunt prezenate in figura 2.4
Fig.2.4
3.
SISTEMUL MIXT. AMENAJARE. ELEMENTE COMPONENTE
Din figura 3.1 se disting urmatoarele elemente ale corpului si principalele echipamente de la bord:
1- copastia ambarcatiunii, 2,2-rampa mobila de acces de la prova, 3- rezervor combustibil, 4elemente transversale de rezistenta (varange), 5- dublu fund, 6- invelisul dublului fund, 7- bancheta,
8- acumulatori, 9- motorul de propulsie, 10- z-drive, 11,11- scari de acces in doua pozitii, 12timona, 13- suport cadru lumini de navigatie, reflectoare, 14- balustrada.
Pentru atingerea obiectivelor, ambarcatiunea va fi dotata cu urmatoarele categorii de
echipamente si instalatii: instalatia de producere si stocare a energiei electrice; echipamente pentru
stingerea incendiilor; instalatia de santina; instalatia de alimentare cu apa potabila; instalatia de
guvernare a navei; instalatia de ancorare; instalatia de manevra legare; instalatia de salvare, care
asigura salvarea echipajului, si nu numai, in caz de avarii; instalatiile pentru determinarea pozitiei
navei, G.P.S., si mentinerea drumului compas magnetic; instalatia pentru determinarea vitezei
navei, care este data si de G.P.S; instalatia de radio-comunicatii; instalatia de lumini de navigatie;
instalatia de iluminare pe timp de noapte.
199
PROGRAMUL CEEX
Fig.3.1
Calculul dinamic efectuat pentru complexul de transport rutier naval MIXTRA demonstreaza
fezabilitatea solutiei propuse si acopera din punct de vedere teoretic dimensionarea componentelor
ansamblului model experimental, ce va fi realizat in etapa urmatoare.
Fig.3.2
Parcursul acestor etape stabileste dimensiunile efective ale vehiculului tractor (identificat cu
autoturimul monovolum Renault Espace si remorca de transport ambarcatiuni prototip ce s-a
achizitionat pe baza validarii caracteristiciulor dinamice ale ansamblului MIXTRA si o remorca de
transport ambarcatiune, cu doua punti si o sarcina utila de 1600daN-figura 3.2). Pentru varianta
aleasa s-au executat calculul dinanic, de franare si stabilitate.
4.
BIBLIOGRAFIE
1. Hugo Du Plessis, Fiberglass Boats, Intl Marine Pub, ISBN 0070503176.
2. Maier V. Mecanica si constructia navei, vol.I, II, III, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1987,
1988, 1989;
3. Manea A, Manea L Autovehicule de transport rutier in zona portuara Editura
MatrixRom Bucuresti, 2004, ISBN 873-695-704-237;
4. Sgrumala M., Bidoaie I. Proiectarea si constructia navelor mici, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1978;
200
PROGRAMUL CEEX
MODELUL NUMERIC BIDIMENSIONAL AL UNUI

MOTOR DE CC CU UN NUMAR MINIM DE
CRESTATURI PE POL
A. Andrei*, T. Ursu**, M. Covrig*, L. Melcescu*, N. Jula**.
*UniversitateaPOLITEHNICA Bucuresti, centrul ECEE; **Academia Tehnica Militara
Rezumat
In lucrare este prezentat un model numeric bidimensional al unui motor de cc, care are un
numar minim de crestaturi pe pol si faza si o constructie inedita a colectorului. Modelul este realizat
cu ajutorul programului profesional FLUX 2D realizandu-se un cuplaj Intre problema de camp
electromagnetic cu problema de circuit electric, modeland comutatia cu ajutorul unor rezistori cu
rezistenta variabila. Sunt prezentate rezultatele obtinute privind parametrii functionali ai masinii.
1. Elemente privind constructia motorului

Un motor de curent continuu cu numar mare de poli in constructie clasica are un gabarit care
il face imposibil de utilizat la turatie redusa, folosindu-se din acest motiv ansambluri motorreductor.
Solutia constructiva propusa elimina aceste neajunsuri datorita configuratiei sale cu un
numar redus de crestaturi pe pol si faza si un numar mare de poli, avand excitatia cu magneti
permanenti. Motorul prezentat a fost conceput pentru a functiona la o viteza de rotatie
scazuta - 500rpm.
Pentru studiul acestui motor de constructie inedita s-a realizat un model fizic de dimensiuni
reduse, care sa aiba un comportament identic cu cel al motorului propus pentru studiuvezi figura 1
si un model numeric bidimensional al acestuia.
Fig. 1 Sectiune axiala a motorului model

1
PROGRAMUL CEEX
Datele nominale ale motorului model sunt: tensiunea nominala 12V, curentul nominal 2,4A,
cuplul nominal 1Nm, turatia nominala 500rot/min, momentul de inertie al rotorului in raport cu axa
de rotatie J 8 10 4 kgm 2 .
Datorita numarului mic de crestaturi pe pol 1,12, pentru ca periile sa nu scurtcircuiteze sursa
este necesar ca intre lamele sa existe o zona izolanta suficient de lata pentru a impiedica acest
inconvenient. Zona izolata poate fi formata, pentru reducerea oboselii periilor si dintr-o lamela
izolanta. Pentru reducerea lungimii masinii colectorul a fost realizat In pozitia verticala vezi figura 1. Se obtine astfel o posibilitate de a avea acces usor la perii care sunt In numar relativ mare.
Motorul studiat este un motor cu 8 poli pe stator caruia ii corespund 8 perii si 9 crestaturi
rotorice, respsectiv 9 lamele la colector. Datorita acestor alegeri, se evita posibilitatea
scurtcircuitarii sursei de catre o perie prin considerarea cresterii latimii izaolatiei dintre lamele.
Colectorul folosit este un colector plan de constructie speciala, care considera conditia impusa
pentru functionare.
2. Modelul de camp al motorului de curent continuu

Avand in vedere caracterul plan paralel al problemei studiate, s-a implementat in programul
Flux2D o sectiune axiala a motorului, prezentata in figura 2
Fig. 2 Geometria domeniului de calcul
Construirea retelei de elemente finite din figura 3 este bazata in mare masura pe utilizarea
optiunii prin care se asociaza diverselor linii caracteristice ale domeniului de calcul dimensiunea
dorita predefinita. Se asigura astfel o retea mai fina in zona dinspre intrefier a statorului si rotorului,
acolo unde inductia magnetica ale valori si variatii mai importante - vezi fig. 3. De asemenea, in
interiorul magnetilor permanenti, unde liniile de camp magnetic sunt paralele cu directia de
magnetizare s-a preferat o retea de discretizare cu elemente dreptunghiulare pentru a usura efortul
de calcul.
2
Comment [MSOffice1]:
PROGRAMUL CEEX
Fig.3 Reteaua de elemente finite a domeniului de calcul
Dimensiunea in profunzime a domeniului de calcul este de 28 mm.

Magnetii permanenti utilizati sunt de tipul N35SH. Magnetii sunt caracterizati prin inductia
remanenta Br= 1,17T si permeabilitatea magnetica relativa r = 1,06 . Magnetii sunt magnetizati
radial, cu sensuri care alterneaza In directie azimutala. Caracteristicile de magnetizare ale
materialelor magnetice folosite la constructia statorului respectiv a rotorului sunt prezentate In
figura 4.
Fig. 4 Curbele de magnetizare ale miezurilor magnetice
3. Modelul de circuit al motorului de curent continuu

Sursele de camp electromagnetic sunt magnetii permanenti si conductoarele parcurse de
curent electric. Legatura dintre problema de camp electromagnetic si sursele de camp reprezentate
de conductoare parcurse de curent electric este realizata cu ajutorul circuitului din figura 5b, avand
ca baza schema infasurarii prezentata in figura 5a.
3
PROGRAMUL CEEX
a) schema Infasurarii
b) modelul de circuit
Fig. 5 Circuitul electric
Rezistenta electrica a unei laturi de bobina este Rlat 20o C = 0.739 .

Efectele de capat au fost luate in considerare prin introducerea unui consum energetic
suplimentar realizat de o bobina ideala cu inductivitatea Lc = 0.12mH , respectiv un rezistor ideal
cu rezistenta Rc = 1.12 corespunzatore ambelor capete ale unei bobine.
Rezistentele R p si Rm din modelul de circuit vezi figura 5b, au rol doar de suport pentru
masurarea unor curenti respectiv tensiuni.
Simularea functionarii colectorului este realizata de un ansamblu de elemete rezistive care
reprezinta contactul dintre o perie si o lamela, a caror rezistenta variaza in raport cu pozitia
colectorului fata de sistemul de perii.
S-au rezolvat probleme de camp in regimurile: magnetostatic si electro dinamic.
4. Rezultate obtinute
Rezultatele prezentate s-au efectuat in ipoteza alimentarii motorului de la o sursa de curent
constant, de valoare 2,4A.
In figura 6 este prezentat traseul liniilor de camp pentru masina, respectiv harta inductiei. Se
observa ca pentru masina analizata inductia maxima in partea centrala a dintelui este la solicitare
maxima de 2,19T, la solicitare minima de 1,15T iar la solicitare medie 1,2T. In zona cea mai
solicitata a jugului statoric inductia este de 1,27T.
4
PROGRAMUL CEEX
Fig. 6 Linile de camp respectiv harta inductiei pentru Intreg ansamblul

In figura 7a este prezentata curba de variatie a cupluli electromagnetic in cazul functionarii
in regim permanent. Se observa obtinerea unui cuplu mediu de 1,75Nm precum si variatiile
acestuia, abaterile maxime fiind de +10% respectiv -15% din valoare medie, precum si viteza
dezvoltata a acest cuplu (figura 8b).
a) cuplul dezvoltat
b) viteza dezvoltata
Fig. 7 Variatia In timp a cuplului si vitezei dezvoltate de masina
In figura 7b este prezentata variatia vitezei in cazul unei pornirii masinii.
In figura 8a este prezentata variatia curentului unei bobine care este o curba alternativ
sinusoidala cu mai multe oscilatii. Acest lucru de datoreste constructiei speciale a colectorului, care
impune ca sectia care comuta sa functioneze o anumita perioada de timp inseriata cu sectia care o
precede, respectiv cu sectia care o urmeaza. In aceasta perioada, curentul pe sectiile inseriate este
impus de suma tensiunilor electromotoare induse.
PROGRAMUL CEEX
a) curentul prin bobina

b) tensiune electromotoare pe o latura de bobina
Fig. 8 Variatia In timp a unor marimi care caracterizeaza functionarea unei bobine.
Analizand figura 8b se observa variatia alternativa a tensiunii electromotoare induse Intr-o
latura de bobina. Valorile extreme nu se obtin la mijlocul intervalului in care tensiunea se anuleaza,
datorita diferentei dintre numarul de poli (8) si numarul de bobine (9).
5 Concluzii
Modelul elaborat reprezinta o unealta eficienta care permite predeterminarea caracteristicilor
functionale ale masinii studiate, precum si analiza influientei anumitor elemente costructive asupra
performantelor functionale ale masinii. Functional modelul se bazeaza pe modelarea colectorului,
care a fost realizata de autori cu considerarea tuturor particulartatilor constructive.
PROGRAMUL CEEX
MANAGEMENTUL RISCURILOR N CADRUL UNUI

SISTEM PENTRU CENTRALIZAREA ELECTRONIC A
STAIILOR DE CALE FERAT
Coordonator: prof.dr.ing. Iulian BDESCU
Parteneri:
conf.dr.ing. Vasile DRAGU
dr.ing. Iuliu BARBOS
ing. Nicolae PODOPRIGORA
ing. Adrian BALOMIRI
1. SCOPUL PROIECTULUI
Prin prezentul proiect se urmrete fundamentarea unei soluii tehnice romneti pentru
centralizarea electronic a staiilor de cale ferat. n acest sens, proiectul propune identificarea unei
soluii conceptuale avansate privind managementul performanelor de siguran ale unui astfel de
sistem. Soluia va avea n vedere o larg acoperire a problemelor de siguran care apar pe durata
ciclului de via al unui sistem din aceast categorie.
Premisa de baz a proiectului este aceea c principala problem teoretic i practic ce
trebuie rezolvat pentru realizarea unor sisteme electronice pentru comanda centralizat a activitii
de circulaie i manevr n staiile de cale ferat este asigurarea siguranei, n toate situaiile
posibile, avnd n vedere nalta rspundere funcional care se cere instalaiilor feroviare. In
condiiile utilizrii tehnologiilor informatice, aceast problema se complic foarte mult datorit
imposibilitii fizice de a controla toate strile posibile ale unui echipament electronic de calcul (att
din punct de vedere hardware ct i software). Fiind vorba despre un sistem complex, provocarea
major a proiectului din punct de vedere tiinific i tehnic const n abordarea problemei
siguranei pe baze probabilistice. Ideea de baz a acestei abordri este c se admite posibilitatea
apariiei unor situaii periculoase, cu consecine orict de grave, dar trebuie identificate soluii care
s garanteze c probabilitatea apariiei unor situaii de acest fel este suficient de mic nct riscul s
poat fi considerat acceptabil. Abordarea teoretic se face pe baze probabilistice, n conformitate cu
prevederile standardelor europene de profil (n principal standardele CENELEC EN 50126, EN
50128 i EN 50129, care se refer la realizarea sistemelor feroviare de siguran).
2. CONCEPT I DEFINIRE
2.1 Situaia actual
Reeaua Cilor Ferate Romne cuprinde un numr de aproximativ 1400 staii cu un total de
cca. 26500 macazuri. Dintre acestea, cca 650 de staii i halte de micare, cu un total de peste 18500
macazuri sunt dotate cu instalaii de centralizare electrodinamic cu relee (CED). Aceste instalaii
asigur comanda, controlul i condiiile de siguran pentru activitatea de circulaie i manevr n
staiile de cale ferat. Tehnologia de concepie i realizare a acestor instalaii este cea
corespunztoare anilor 50. Dac la momentul introducerii lor instalaiile CED reprezentau o soluie
modern i eficient pentru controlul i comanda centralizat a macazurilor i semnalelor, n prezent
acestea pot fi considerate depite i uzate moral; de asemenea, majoritatea instalaiilor CED
prezint importante uzuri fizice. Conform unui studiu efectuat relativ recent, cca. 70 de instalaii cu
peste 5000 de macazuri au durata de via expirat, iar 80% din restul instalaiilor CED au depit
termenul pentru reparaii capitale cu mai mult dect dublu.
n mod paradoxal, gradul ridicat de dotare a CFR cu instalaii CED reprezint un handicap
important din punct de vedere tehnic, deoarece n momentul de fa se pune nu numai problema meninerii
n exploatare a acestor instalaii ci, n primul rnd, problema modernizrii lor n vederea alinierii Cii
PROGRAMUL CEEX
Ferate Romne la standardele europene. Aceasta implic, n principal, utilizarea masiv a tehnologiei
informatice n domeniul controlului i comandrii centralizate a macazurilor i semnalelor.
Instalaia CED se compune n principiu din (a se vedea Figura 2.)
- pupitrul de comand, care asigur interfaa cu utilizatorul (IDM);
- etajul de selecie a parcursurilor (n cazul instalaiilor tip CR-3);
- etajul de siguran i execuie;
- etajul de interfa cu echipamentele exterioare, constnd n circuite de control i acionare a acestora;
- echipamente exterioare (macazuri, semnale, circuite de cale, saboi de deraiere etc).
Figura 2. 1 - Schema de principiu a ansamblului de instalaii CED/BLA

-
n majoritatea cazurilor, instalaiile CED funcioneaz n tandem cu instalaiile de bloc de linie

automat (BLA), care au rolul de a asigura condiiile de siguran pentru circulaia trenurilor n linie
curent (linia curent reprezint poriunea de linie dintre dou staii adiacente).
Implementarea funciilor de siguran ale instalaiilor BLA este realizat prin circuite cu
relee de acelai tip cu cele utilizate n cadrul instalaiilor CED.
2.2 Tipuri de soluii
Practica european i mondial n domeniu a condus la trei tipuri de soluii privind utilizarea
tehnologiei informatice, prezentate n figura urmtoare.
A.
O prim categorie de soluii o constituie nlocuirea complet a instalaiei CED cu un sistem
electronic bazat pe tehnologie informatic. Sistemele de acest tip, pentru care se utilizeaz frecvent
denumirea "Interlocking electronic de nivel 1", reprezint sisteme informatice distribuite ale
cror elemente periferice sunt echipamentele electronice specializate de control i comand instalate
n teren (circuite de cale, mecanisme de macaz etc). Realizarea acestor sisteme se bazeaz pe o
tehnologie avansat i sunt, din acest motiv, foarte scumpe Aceste soluii sunt recomandate, n
principiu, pentru staii foarte mari (80-100 de macazuri sau mai mult).
Figura 2. 2 - Tipuri de soluii pentru centralizarea electronic a staiilor de cale ferat

2
PROGRAMUL CEEX
B.
Un alt tip de soluie const n meninerea echipamentelor existente din teren (circuite de
cale, electromecanisme de macaz etc) i inlocuirea total a instalaiilor cu relee (care asigur
controlul, comanda i condiiile de siguran) cu un sistem informatic specializat. Acest tip de
soluie, pe care o vom denumi n continuare "Interlocking electronic de nivel 2" presupune
realizarea unui sistem informatic cu un grad ridicat de disponibilitate i siguran n funcionare,
ceea ce implic asigurarea unui nivel inalt de redundan activ i pasiv. Costurile sistemelor de
acest tip sunt destul de ridicate dar, n comparaie cu sistemele nivel 1 sunt mai mici cu cel puin un
ordin de mrime. Soluiile de acest tip sunt recomandate, n principiu, pn la staii medii din gama
superioar (maxim 80 de macazuri)
C.
O soluie foarte avantajoas din punct de vedere economic const n realizarea unor sisteme
hibride, care implic: meninerea n funciune a echipamentelor existente din teren (circuite de cale,
electromecanisme de macaz etc); meninerea n funciune a componentei de siguran i execuie din
cadrul actualei instalaii cu relee; realizarea unui sistem informatic pentru controlul i comanda instalaiei
CED; acest sistem inlocuiete pupitrul de comand al instalaiei i componenta de selecie a parcursurilor.
Soluiile de acest tip sunt recomandate, n principiu, pentru staii mici i medii, respectiv staii
cu maxim 30-40 de macazuri.
2.3 Conceptul sistemului
Proiectul vizeaz realizarea unui sistem de tip "Interlocking electronic de nivel 2". Se
menin echipamentele din teren (semnale, macazuri etc), precum i circuitele cu relee pentru
controlul i acionarea acestora. n consecin, configuraia de principiu a unei viitoare instalaii de
centralizare este cea prezentat n Figura 2.3 Sistemul de centralizare electronic a staiilor mici i
mijlocii, care face obiectul prezentului proiect, va fi denumit in continuare ELINT (prescurtare de la
ELectronic INTerlocking).
Figura 2. 3 - Concepia de principiu, inclusiv relaia cu instalaia BLA

2.4 Domeniul de aplicare
Sistemul ELINT este destinat pentru comanda centralizat a macazurilor i semnalelor din
staiile mici i medii, respectiv staii cu maxim 50-60 de macazuri.
2.5 Funcionalitate
Diagrama funcional a sistemului ELINT este prezentat n figura urmtoare.
PROGRAMUL CEEX
Figura 2. 4 - Diagrama funcional de principiu a ansamblului ELINT-CED

n cadrul acestei diagrame funcionale au fost identificate i evideniate urmtoarele blocuri
funcionale:
Definire comand: asigur constituirea mesajelor de comand transmise sistemului, fie pe baza
stimulilor primii de la IDM (prin intermediul interfeei grafice sistem-IDM), fie pe baza mesajelor
primite de la blocul reglare automat.
Validare comand: asigur validarea mesajelor de comand prin prisma regulilor tehnologice i a
regulilor de siguran implementate n cadrul sistemului.
Operare comand: asigur prelucrarea mesajelor de comand valide, n scopul transmiterii ctre
instalaia CED i/sau BLA a unor semnale de comand adecvate.
Control: asigur achiziia i prelucrarea semnalelor de control preluate de la instalaiile CED i
BLA. Pe baza informaiilor de control se realizeaz:
- crearea unei imagini formale a strii obiectelor din teren;
- afiarea informaiilor de stare pentru a fi utilizate de IDM.
Reglare automat: asigur reacia automat a sistemului din punct de vedere al siguranei. n
principiu, este vorba despre reacii care presupun revenirea ntr-o stare sigur, n cazul n care pe
baza informaiilor de control este identificat o situaie potenial periculoas (ex: comand trecerea
unui semnal pe oprire n cazul n care modificarea strii unui obiect controlat creeaz o situaie
neconform regulilor de siguran).
3. RISCURILE ASOCIATE SISTEMULUI
3.1 Conceptul de risc
n conformitate cu prevederile SR EN 50126:2003, conceptul de risc este combinaia a dou
elemente:
- probabilitatea apariiei unui eveniment sau a unei combinaii de evenimente care conduc la o
situaie periculoas, sau frecvena de apariie a acestora;
- consecinele unei situaii periculoase.
3.2 Frecvena situaiilor periculoase
Standardul CENELEC SR EN 50126:2003 definete, n termeni calitativi, categoriile tipice de
probabilitate sau de frecven de apariie a situaiilor de pericol pentru un sistem feroviar dat precum i o
descriere a fiecrei categorii. Tratarea riguroas a analizei riscurilor i definirea cerinelor de siguran
impuse sistemului necesit cuantificarea intervalelor de frecven definite n cadrul standardului.
Frecvenele vor fi definite ca probabiliti orare de apariie a situaiilor periculoase (rate orare). n urma
analizei a rezultat o serie a limitelor de frecven conform tabelului de mai jos.
4
PROGRAMUL CEEX
Tabelul 1 - Frecvena apariiei situaiilor periculoase
Categoria
Descrierea
Frecvena
[h-1]
Interval minim
[ani]
minim
maxim
staie
reea
Frecvent
Susceptibil de a se produce frecvent. Situaia

periculoas este prezent continuu.
1,00E-05
1,14E+01
1,14E-02
Probabil
Poate surveni de mai multe ori. Este de

ateptat ca situaia periculoas s apar
adesea.
1,00E-06
1,00E-05
1,14E+02
1,14E-01
Ocazional
Este probabil de a se produce de mai multe

ori. Este de ateptat ca situaia periculoas s
apar de mai multe ori.
1,00E-07
1,00E-06
1,14E+03
1,14E+00
Rar
Probabil c va apare cndva n ciclul de via

al sistemului. Este rezonabil de ateptat ca
situaia periculoas s apar.
1,00E-08
1,00E-07
1,14E+04
1,14E+01
Improbabil
Puin probabil de a se produce, dar posibil. Se

poate admite c situaia periculoas este
posibil n mod excepional.
1,00E-09
1,00E-08
1,14E+05
1,14E+02
Incredibil
Extrem de improbabil de a se produce. Se

poate admite c apariia situaiei periculoase
nu este posibil.
1,00E-09
3.3 Consecinele situaiilor periculoase

Consecinele unei situaii periculoase sunt definite, conform SR EN 50126:2003, n cadrul
tabelului urmtor.
Tabelul 2 - Nivelul de gravitate al situaiilor periculoase
Consecine asupra oamenilor
Nivel de gravitate
i mediului
Catastrofal
Critic
Minor
Nesemnificativ
Consecine asupra
sistemului feroviar
Mori si/sau multiple rniri grave i/sau deteriorri

majore ale mediului
Un singur mort i/sau multiple rniri grave i/sau
deteriorri semnificative ale mediului
Rniri uoare i/sau ameninri semnificative
asupra mediului
Distrugerea unui sistem important
Eventual rniri minore
Deteriorri minore la un sistem
Deteriorri severe la unul sau mai multe

sisteme
3.4 Evaluarea riscului

Conform prevederilor SR EN 50126:2003, evaluarea riscului trebuie s fie efectuat avnd
n vedere att frecvena de apariie a evenimentelor periculoase ct i gravitatea consecinelor
acestora, pentru a se stabili nivelul de risc generat de aceste evenimente. Categoriile calitative de
risc i aciunile care pot fi aplicate pentru fiecare categorie sunt definite, conform SR EN
50126:2003, n tabelul urmtor.
Tabelul 3 - Categorii calitative de risc
Categoriile de risc
Inacceptabil
Nedorit
Acceptabil
Neglijabil
Aciunile ce se aplic pentru fiecare categorie de risc

Trebuie s fie eliminat.
Trebuie s fie acceptat atunci cnd reducerea riscului este imposibil i numai cu acordul
ntreprinderii de exploatare feroviar sau al autoritii feroviare, dup cum este cazul.
Acceptabil cu controlul adecvat i cu acordul ntreprinderii de exploatare feroviar.
Acceptabil cu/fr acordul ntreprinderii de exploatare feroviar.
PROGRAMUL CEEX
Analiznd fiecare combinaie gravitate-frecven a situaiilor periculoase asociate
sistemului prin prisma politicii CFR n domeniul siguranei circulaiei, se obine o tabel de decizie
pentru evaluarea riscului prezentat n tabelul urmtor.
Tabelul 4 - Evaluarea riscului
Frecvena apariiei
situaiilor periculoase
Frecvent
Probabil
Ocazional
Rar
Improbabil
Incredibil
Gravitatea situaiei periculoase

Nesemnificativ
Minor
Critic
Catastrofal
Nedorit
Inacceptabil
Inacceptabil
Inacceptabil
Acceptabil
Nedorit
Inacceptabil
Inacceptabil
Acceptabil
Nedorit
Nedorit
Inacceptabil
Neglijabil
Acceptabil
Nedorit
Nedorit
Neglijabil
Neglijabil
Acceptabil
Acceptabil
Neglijabil
Neglijabil
Neglijabil
Neglijabil
Cu ajutorul acestei tabele de decizie este posibil, prin aplicarea unui principiu de acceptare a
riscului, s fie determinat frecvena admisibil de apariie a unei situaii periculoase, n raport de
nivelul de gravitate al acesteia.
n scopul evalurii mai riguroase a riscului, precum i pentru cuantificarea n termeni de
probabiliti a frecvenei admisibile de apariie a situaiilor periculoase a fost trasat diagrama prezentat n
Figura 3.1. Aceast diagram reprezint nivelul de risc n funcie de probabilitate, avnd ca
parametru gravitatea situaiilor periculoase. Probabilitatea este reprezentat pe o scar logaritmic.
Diagrama iniial a fost trasat prin reprezentarea perechilor de valori (nivel de risc,
frecven/probabilitate) identificate n Tabelul 4. Diagrama final prezentat n Figura 3.1 - este
rezultatul unei interpolri bazate pe principiul uniformitii de interpretare a noiunilor de risc i
gravitate. Ca urmare, a fost adoptat reprezentarea liniar (n scar logaritmic) a nivelului de risc
n funcie de frecven
Nivel de risc = F(frecven)
Ipoteza distribuirii uniforme a categoriilor de gravitate a condus la grafice paralele,
distanate n mod uniform n raport de ambele axe.
Figura 3. 1 - Variaia nivelului de risc n raport de frecvena/probabilitatea situaiei periculoase

Se poate verifica uor c diagrama din Figura 3.1 - corespunde tabelei de decizie prezentate
n Tabelul 4.
PROGRAMUL CEEX
4. SOLUII TEHNICE DE PRINCIPIU

n principiu, realizarea siguranei unui sistem implic identificarea unei soluii tehnice
capabile s asigure (a se vedea figura de mai jos):
- detectarea oricrui defect capabil s conduc la un comportament defectuos potenial periculos
al sistemului (defect periculos);
- blocarea (anihilarea) consecinelor defectului, ceea ce trebuie s readuc sistemul ntr-o stare sigur;
- continuarea funcionrii sistemului n condiii de siguran.
Figura 4. 1 - Comportarea n prezena defectelor potenial periculoase

Pentru analizele fiabilistice n contextul siguranei, urmtoarele mrimi pot fi considerate
relevante:
Td
timpul necesar pentru detectarea defectului,
timpul necesar pentru blocarea defectului,
Tb
T = Td + Tb timpul total necesar pentru readucerea sistemului ntr-o stare sigur.
Timpul de reparare i repunere n funciune poate fi neglijat ntr-o astfel de analiz dac,
pentru aceast perioad, se prevd fie msuri de monitorizare i meninere a strii sigure a
sistemului, fie msuri de neutralizare a strii potenial nesigure prin reconfigurarea sistemului.
Cerinele de integritate a siguranei impun obligativitatea conform EN 50129:2003 - ca
sistemul s asigure, pentru fiecare dintre funciile sale de siguran, respectarea frecvenei maxime
admisibile (FMA) de apariie a unui defect aleator cu consecine potenial periculoase. n cazul
sistemelor de nivel SIL 3 i SIL 4, trebuie ca proiectarea sistemului s asigure meninerea
sistemului ntr-o stare sigur pentru orice defect aleator previzibil n mod rezonabil. Pot fi ignorate
defectele ale cror efecte au fost demonstrate ca neglijabile din punct de vedere al siguranei.
Pentru asigurarea acestor cerine se are n vedere aplicarea preponderent a urmtoarelor
soluii tehnice de principiu:
- sigurana compozit;
- sigurana reactiv;
- sigurana intrinsec
Aceste soluii de principiu vor fi utilizate, n raport de modul, fie individual fie combinat. Modul de
utilizare a soluiilor de principiu urmeaz a se defini i aplica n etapele urmtoare ale proiectului.
4.1 Principiul siguranei compozite
Conform acestui principiu, fiecare funcie de siguran este realizat cu ajutorul a cel puin dou
entiti. Fiecare dintre aceste entiti trebuie s fie independent de toate celelalte, pentru a evita orice fel
de defectare de cauz comun. Ieirea este autorizat numai dac un numr suficient de entiti este de
acord. Apariia unui defect aleator periculos n una dintre entiti trebuie detectat i anihilat ntr-un timp
suficient de scurt pentru a evita apariia altui defect similar ntr-o alt entitate.
Probabilitatea de apariie a primului defect, combinat cu probabilitatea de apariie a unui al doilea
defect n timpul T de readucere ntr-o stare sigur, trebuie s fie inferioar obiectivului specificat.
PROGRAMUL CEEX
Considernd
THR Rata de defectare periculoas a sistemului
FR
Rata de defectare periculoas a unui canal
T
Timpul de pasivizare a unei defectri periculoase
rata de defectare periculoas a unui modul cu arhitectur 2oo2 care implementeaz principiul
siguranei compozite se determin cu formula
THR = FRA . (FRB . TA) + FRB . (FRA . TB)
Primul termen reprezint rata orar a situaiei n care, n cazul apariiei unei defectri
periculoase pe canalul A (cu rata FRA), se defecteaz al doilea canal (B) anterior pasivizrii
defectrii periculoase de pe canalul A (expresia FRB . TPA reprezint probabilitatea apariiei unei
defectri a canalului B anterior pasivizrii primului defect).
Similar, al doilea termen reprezint rata orar a situaiei n care, n cazul apariiei unei
defectri periculoase pe canalul B (cu rata FRB), se defecteaz al doilea canal (A) anterior
pasivizrii defectrii periculoase de pe canalul B.
4.2 Principiul siguranei reactive
Aplicarea acestui principiu permite realizarea unei funcii de siguran printr-o entitate
simpl (fr redundan), cu condiia de a asigura detecia i blocarea rapid a oricrui defect
periculos. Chiar dac funcia de siguran este realizat de o singur entitate, trebuie avut n vedere
ca funcia de control i detectare s fie asigurat de o alt entitate, care trebuie s fie independent
pentru a evita orice defectare de mod comun.
Cerina de siguran pentru un modul care implementeaz principiul siguranei reactive este
urmtoarea: Durata de detecie i pasivizare a unei defectri aleatoare trebuie s fie cel mult egal cu o
durat specificat T. Rata de eec trebuie s fie inferioar intei de siguran specificate.
CAPITOLUL II
STADIUL REALIZRILOR PROIECTELOR DE

CERCETARE DEZVOLTARE
AMTRANS
CAPITOLUL II
STADIUL REALIZRILOR PROIECTELOR DE
CERCETARE DEZVOLTARE
AMTRANS - CEEX
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII TRANSPORTULUI URBAN PRIN

UTILIZAREA COMBUSTIBILILOR PROVENITI DIN ULEIURI VEGETALE
Contract CEEX nr.X1C01/2005/2005.........................................................................................
201
CERCETARI PRIVIND CREAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE INALTA

PRECIZIE
NECESAR
REALIZARII
DE
INVESTIGATII
SPECIFICE
MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP DUR IN REGIM INFORMATIZAT
Contract CEEX nr. X1C03/2005................................................................................................
205
ECHIPAMENTE
MODERNE
PENTRU:
ALIMENTAREA
SERVICIILOR
AUXILIARE, AGREGATE DE CONDITIONAREA AERULUI SI UNITATI DE
COMANDA, REGLARE, DIAGNOZA DESTINATE VAGOANELOR DE CALATORI
IN CURS DE MODERNIZARE SI A CELOR NOI CONSTRUITE, DIN PARCUL CFRCALATORI, IN CONCORDANTA CU NORMELE EUROPENE EMVC-NE
Contract CEEX nr. X1C04/2005.................................................................................................
209
MATERIALE AVANSATE PENTRU INDUSTRIA AEROSPATIALA: COMPOZITE

C-C CU MATRICE MEZOFAZICA ADITIVATA CU NANOTUBURI DE CARBON SI
COMPOSITE LAMINATE FIBRE-METAL - COMPAS
Contract CEEX nr X1C05/2005..................................................................................................
213
CERCETAREA SI DEZVOLTAREA UNOR ECHIPAMENTE SI SISTEME

MECATRONICE PENTRU
RECUPERAREA ENERGIEI DE FRANARE LA
AUTOVEHICULE GRELE, IN SCOPUL EFICIENTIZARII ENERGETICE SI
REDUCERII POLUARII MEDIULUI - AUTOENERG
Contract CEEX nr. X1C06/2005.............
217
RETEA DE CERCETARE SI TESTARE CU UTILIZATORI MULTIPLI PENTRU

TEHNOLOGII, PROCESE SI ECHIPAMENTE TEHNICE DIN SECTOARELE:
CONSTRUCTII DE MASINI, AGRICULTURA, INDUSTRIA ALIMENTARA SI
ENERGETICA - Contract CEEX nr. X1C07 / 2007...............................................................
221
CERCETAREA SI DEZVOLTAREA UNOR ECHIPAMENTE PENTRU CRESTEREA

CALITATII VIETII SI SIGURANTEI DE DEPLASARE A PERSOANELOR CU
DIZABILITATI PRIN FACILITAREA ACCESULUI IN CLADIRI SI MIJLOACE DE
TRANSPORT - Contract CEEX nr. X1C09/2005.................................................................
225
NOU CONCEPT DE IMBUNATATIRE A FORMELOR NAVELOR IN ZONA PUPA,

PENTRU OBTINEREA DE PERFORMANTE SUPERIOARE DE PROPULSIE SI
STABILITATE - Contract CEEX nr X1C10/2005..................................................................
229
SISTEM TOPO-HIDROGRAFIC INTELIGENT PENTRU MBUNTIREA

NAVIGAIEI FLUVIALE PE SECTORUL ROMNESC AL DUNRII
Contract CEEX nr.: X1 C11........................................................................................................
233
RADAR VIRTUAL PENTRU ECHIPAREA NAVELOR DE COASTA SI A

AVIOANELOR USOARE - Contract CEEX nr.X1C12/2005...............................................
237
CERCETRI PRIVIND METODE DE DIAGNOZ ALE VAGOANELOR DE

CLTORI
N VEDEREA CRETERII SIGURANEI I SECURITII N
Contract CEEX nr. X1C13/2005................................................................................................ 241
VI
12.
CERCETRI PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM ECOLOGIC ETAN,

VACUUMATIC DE TOALETE PENTRU VAGOANELE DE CLTORI N
TRANSPORTUL PE CALEA FERATA ( ECO-TOALETA)
Contract CEEX nr. X1C14/2005................................................................................................ 245
13.
METODA NEDISTRUCTIVA PENTRU EVALUAREA CARACTERISTICILOR

STRATURILOR RUTIERE - Contract CEEX nr. X1C15/2005.......................................... 249
14.
MBRCMINI BITUMINOASE RUTIERE PERFORMANTE UTILIZND

MIXTURI ASFALTICE COMPOZITE N VEDEREA CRETERII SIGURANEI N
TRANSPORTUL DE SUPRAFA - Contract CEEX nr X1C17/2005............................... 253
15.
INCURAJAREA
PRELUARII
INTERMODALE
A
MARFURILOR
LA
TRANSPORTUL FLUVIAL SI DECONGESTIONARE CORIDOARELOR DE
TRANSPORT PRIN SPORIREA INTERMODALITATII DUNARII
Contract CEEX nr. XIC19/2005................................................................................................. 257
16.
CAPACITATE, APLICAII SPECIFICE SI N FRASTRUCTURA PENTRU GNSS

GALILEO (BANG) - Contract CEEX nr. X2C01/2006
261
17.
DEZVOLTAREA UNUI PACHET DE PROGRAME PENTRU CERCETARI

AVANSATE IN SIMULAREA NUMERICA A CURGERILOR IN AERODINAMICA
AEROCFD - Contract CEEX nr. X2 C02/2006....................................................................... 265
18.
PACHETE DE PROGRAME DE SUPORT DECIZIONAL PENTRU OPERAREA PE

TERMEN LUNG, MEDIU SI SCURT A LACURILOR DE ACUMULARE CU
FOLOSINTA COMPLEXA HIDROPROG - Contract CEEX nr. X2C03/2006............... 269
19.
INSTRUMENTAREA MODERNA, BAZATA PE ANALIZE MULTIDISCIPLINARE

DE SISTEME SI PROCESE, A DEZVOLTARII TRANSPORTURILOR TERESTRE
DURABILE IN ROMANIA IN CONTEXTUL STRATEGIC EUROPEAN AL
TRANSPORTURILOR TRADUROM
Contract CEEX nr. X2C04/2006............ 273
20.
HIDROGAZODINAMICA SI TRANSFERUL DE MASA LA COLOANE DE BULE

FINE CU APLICARE IN TEHNOLOGII AVANSATE DE MEDIU
Contract CEEX nr.X2C05........................................................................................................... 277
21.
TEHNOLOGIE
DE
OBTINERE
A
MATERIALELOR
POLIMERICE
BIODEGRADABILE CU INSERTII DIN FIBRE NATURALE, CU IMPACT IN
TRANSPORTUL URBAN SI FEROVIAR - Contract CEEX nr X2C06/2006.................... 281
22.
MODELAREA PROCESELOR ENERGETICE CARACTERIZATE DE SARCINI

VARIABILE, IN CLADIRI SI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE
Contract CEEX nr. X2C07/2006................................................................................................. 285
23.
METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA PANOURILOR

FONOABSORBANTE SI FONOIZOLANTE DESTINATE DIMINUARII POLUARII
FONICE PRODUSA DE MIJLOACELE DE TRANSPORT CATRE ZONELE INTENS
POPULATE - Contract CEEX nr.:X2CO8/2006..................................................................... 289
24.
RETEA STIINTIFICA SI PLATFORMA TEHNOLOGICA ECOLOGICA PENTRU

PACKAGINGUL ELECTRONIC - RESPLATEPE
Contract CEEX nr.X2C09/2006..................................................................................................
293
25.
SISTEM DUAL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI ALTERNATIVI PENTRU

ECOLOGIZAREA MOTOARELOR DIESEL DE AUTOMOBIL
Contract CEEX nr X2C10/2006.................................................................................................. 297
26.
IDENTIFICAREA SI TRATAMENTUL EFECTULUI AGENTILOR POLUANTI

ASUPRA COMPONENTELOR ARTISTICE ALE CLADIRILOR ISTORICE. STUDII
DE CAZ Tra-arT - Contract CEEX nr.X2C11/2006............................................................. 301
VII
27.
STRUCTURI
MORPHING
PENTRU
APLICATII
IN
CONSTRUCTII
AEROSPATIALESMART - Contract CEEX nr X2-C12/2006......................................... 305
28.
INDICATORI AGROECOLOGICI BAZATI PE INFORMATII NUMERICE DE

TEREN PENTRU CARACTERIZAREA VULNERABILITATII SISTEMELOR
AGRICOLE DIN ZONELE COLINARE IAGINT
29.
MODELAREA STRUCTURII ADANCI A CRISTALINULUI GETIC DIN CARPATII

MERIDIONALI CENTRALI PRIN CORELAREA DATELOR PETROLOGICE,
GEOFIZICE, TECTONICE SI DE TELEDETECTIE
30.
MODEL CU DISTRIBUTIE SPATIALA PENTRU PROGNOZA STARII

AGROFIZICE A SOLULUI, SUB INFLUENTA LUCRARILOR AGRICOLE MOSTA
- Contract CEEX nr. X2C15/2006.............................................................................................. 317
31.
MODELE SI METODE NUMERICE AVANSATE IN INGINERIA NAVELOR DE

TRANSPORT GAZE LICHEFIATE - Contract CEEX nr. X2C16/2006............................. 321
32.
SISTEME HIDROENERGETICE DE CONVERSIE-STOCARE-DISTRIBUTIE A

ENERGIILOR REGENERABILE, DESTINATE DESERVIRII TRANSPORTULUI
FLUVIAL ECOLOGIC DIN ACVATORIILE PROTEJATE
(HIDRO PROP CONV) - Contract CEEX nr. X2C17/2006................................................... 325
33.
CERCETARI ASUPRA DINAMICII SPATIO-TEMPORALE A CAMPULUI

MAGNETIC
TERESTRU
VIZAND
CONSTRUIREA
UNOR
MODELE
GEOMAGNETICE UNITARE PENTRU TERITORIUL ROMANIEI INTEGRATE IN
CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL - DYGEF
34.
CERCETARI PENTRU MATERIALE SI ECHIPAMENTE AVANSATE DE

GENERARE A HIDROGENULUI IN VEDEREA UTILIZARII IN SISTEME
RECONVERTITE DE TRANSPORT SI STOCARE A COMBUSTIBILULUI
35.
IMPACTUL VARIABILITATII CLIMATICE SI AL INTERVENTIILOR ANTROPICE

ASUPRA REGIMULUI HIDROLOGIC AL DUNARII SI AL DINAMICII
SEDIMENTARE COSTIERE - Contract CEEX nr. X2C20/2006......................................... 337
36.
SISTEME BAZATE PE VIZIUNE PENTRU MONITORIZARE SI CONTROL

INTELIGENT VISICOM - Contract CEEX nr.X2C21/2006.............................................. 341
37.
CERCETRI FUNDAMENTALE I APLICATIVE PRIVIND OBINEREA

PRODUSELOR TUBULARE DIN OELURI DE CALITATE SUPERIOAR N
VEDEREA REDUCERII COSTURILOR I ECOLOGIZRII PRODUCIEI
Contract CEEX nr. X2C22 / 2006............................................................................................... 345
38.
CERCETARI PRIVIND SISTEMUL ELECTRIC DE PROPULSIE AL UNUI

VEHICUL CU ROTI MOTOARE INDEPENTE - Contract CEEX nr. X2C24/2006......... 349
39.
SERVICII AVANSATE DE INFORMARE SI GHIDARE PENTRU CONDUCATORI

AUTO SI CALATORI UTILIZAND HARTI DIGITALE SAIGHID
40.
TITLUL CONTRACTULUI: METODA DE TESTARE COMPLEXA A

STRUCTURILOR RUTIERE COMPOZITE SI A MATERIALELOR COMPONENTE
IN VEDEREA EVALUARII SI CERTIFICARII CONFORM NORMELOR
EUROPENE - Contract CEEX nr. X2C27/2006.................................................................... 357
41.
ALGORITMI EVOLUAI DE CONTROL N TIMP REAL PENTRU

OPTIMIZAREA VEHICULELOR HIBRIDE - Contract CEEX nr. X2C28/2006............ 361
VIII
42.
NOI
MATERIALE
SI
APLICATII
PENTRU
MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURILOR DIN TRANSPORTURI IN VEDEREA REDUCERII
NIVELULUI DE VIBRATII SI ZGOMOT PENTRU LINIILE DE CALE FERATA
TERANE SI SUBTERANE - Contract CEEX nr. X2C29/2006............................................. 365
43.
MATERIALE MULTISTRAT PENTRU CONDITII TERMICE EXTREME IN

AERONAUTICA. INSTALATIE SI METODA DE TESTARE
44.
CERCETARI TEORETICE SI
EXPERIMENTAL DEMONSTRATIVE ALE
SISTEMELOR
DE
PROPULSIE
ELECTRICA
SI
HIBRIDA
PENTRU
DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT COMPETITIVE SI DURABILE
45.
SISTEM MECANIC PENTRU CUPLAREA SURSELOR DE PUTERE TERMIC I

ELECTRIC, DESTINAT AUTOMOBILELOR ECOLOGICE CU PROPULSIE
HIBRID - Contract CEEX nr. X2C32/2006.......................................................................... 377
46.
TEHNOLOGII NOI DE ACTUATOARE ELECTRICE PENTRU AUTOMOBILE

(AEAT) - Contract CEEX nr. X2C33/2006.............................................................................. 381
47.
MANAGEMENTUL CRESTERII MOBILITATII URBANE SI MODALITATI DE

IMPLEMENTARE A SOLUTIILOR DURABILE, MENIT SA SATISFACA
CERINTELE SOCIALE SI ECONOMICE DE PERSPECTIVA, IN TRAFICUL
RUTIER MOB-URBIS - CONTRACT CEEX nr. X2C34/2006.......................................... 385
48.
SISTEM MIXT RUTIER SI NAVAL DE INTERVENTIE RAPIDA LA

CALAMITATI NATURALE - Contract CEEX nr. X2C35/2006............................. 389
49.
ABORDAREA COMPLEXA A CAZUISTICII ACCIDENTELOR RUTIERE DIN

TRANSPORTUL URBAN IN CONSENS CU REGLEMENTARILE UNIUNII
EUROPENE VIZAND SIGURANTA TRAFICULUI SI PROTECTIA MEDIULUI.
ELABORAREA SI EXPERIMENTAREA UNOR MODELE DE INTERVENTIE
MULTIFACTORIALA
PENTRU
PREVENIREA
SI
REDUCEREA
EVENIMENTELOR DE CIRCULATIE PROSIG - Contract nr X2C36/2006................ 393
50.
IMPACTUL CAMPURILOR ELECTROMAGNETICE DE NATURA ANTROPICA

ASUPRA ECOSISTEMELOR - Contract CEEX nr. X2C37/2006........................................ 396
51.
CONCEPTE SI TEHNOLOGII MODERNE, ECOLOGICE CONFORME CU

REGLEMENTARILE EUROPENE SPECIFICE, PRIVIND SISTEMA DE MASINI SI
ECHIPAMENTE PENTRU REPARATIA INFRASTRUCTURII RUTIERE, PENTRU
SIGURANTA SI SECURITATEA IN TRANSPORT
Contract CEEX nr.X1C16/2005................................................................................................. 401
IX
PROGRAMUL CEEX
POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII

TRANSPORTULUI URBAN PRIN UTILIZAREA
COMBUSTIBILILOR PROVENITI DIN ULEIURI
VEGETALE
Contract CEEX nr.X1C01/2005
Valoarea proiectului:
Contractor principal:
Director de proiect:
Parteneri:
1.216.000 (RON) din care de la buget 1.192.5000 (RON)

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTC-N)
Burnete Nicolae, Prof. Dr. Ing., 0264 415490
1. Institutul de Cercetari si Instrumentatie Analitica ClujNapoca Chintoanu Mircea
2. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din
Cluj-Napoca Naghiu Alexandru
3. Universitatea Transilvania din Brasov - Nicolae Ispas
4. Universitatea Tehnica Ghe. Asachi din Iasi (UTI)
Rakoti Eduard
5. Universitatea Politehnica din Timisoara Mihon Liviu
6. Societatea de Transport Public Alba Iulia Nicola Constantin
7. Regia Autonoma de Transport Urban Cluj - Liviu Neag
Obiective:
Scopul proiectului este de a realiza una sau mai multe variante de combustibil
alternativi pe baza de uleiuri vegetale destinate motoarelor Diesel si de a se elabora o
tehnologie de adaptare a motoarelor existente la noul combustibil (cu un pret cat mai
scazut), prin care sa se reduca poluarea produsa de catre autovehicule in mediul urban
Obiectivele majore ale proiectului
1. Evaluarea indicatorilor de baza a unitatilor de transport urban din punct de vedere al
poluarii. Evaluarea posibilitatilor tehnico-economice de porducere a
biocombustibililor in conditiile pedo-climatice ale Romaniei.
- Analiza tehnica a parcului auto existent in unitatile partenere.
- Studiul plantelor ce pot fi utilizate la producerea biodieselului in conditiile pedoclimatice ale Romaniei.
- Studiul tehnico-economic de producere a biodieselului in conditiile pedo-climatice
si de productivitate in Romania.
- Pregatirea monitorizarii traficului urban in scopul determinarii poluarii produse.
2. Evaluarea poluarii produse in mediul urban datorita traficului.
- Monitorizarea traficului urban in scopul determinarii poluarii produse.
- Compararea nivelului actual al poluarii produse de traficul urban cu Normele
Europene in vigoare.
3. Identificarea Biocombustibilului utilizabil in MAC.
- Elaborarea solutiilor tehnologice de obtinere a Biodieselului.
- Elaborarea standardelor de calitate la nivel national.
- Stabilirea retetelor de Biodiesel.
4. Identificarea solutiei optime de conversie a MAC pentru functionarea cu Biodiesel
- Determinarea influentei utilizarii Biodieselului asupra parametrilor functionali ai
motorului.
201
PROGRAMUL CEEX
- Determinarea influentei utilizarii Biodieselului asupra durabilitatii motorului.

- Stabilirea solutiei optime de conversie a motorului la nivelul de poluare minima.
5. Verificarea rezultatelor in exploatare
- Implementarea solutiei optime propuse de conversie a MAC in conditii de exploatare.
- Monitorizarea nivelului de poluare in noile conditii de exploatare.
- Validarea rezultatelor obtinute.
6. Impactul cercetarilor asupra mediului, impactul economic si social al utilizarii
Biodieselului la transportul urban
- Studiul impactului de mediu a solutiei propuse.
- Studiul impactului social.
- Studiul impactului economic.
7. Diseminarea si valorificarea rezultatelor
- Publicatii: carti, pliante, afise, CD-uri ; Mese rotunde, simpozioane; Pagina web;
Materiale publicitare promotionale; Participare la targuri si expozitii.
8. Crearea unei retele tehnologice integrate in domeniul utilizarii Biodiesel
- Crearea unui centru national de Biodiesel.
- Crearea unui centru national de implementare a kiturilor pentru MAC.
- Crearea unei retele nationale in Biodiesel si racordrarea acesteia la retele europene.
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice
dezvoltarea unei game noi de combustibili si implicit a unei noi industrii;
utilizarea combustibililor pe baza de uleiuri vegetale la motoarele Diesel va asigura
performante si consumuri comparabile cu situatiile in care aceste motoare sunt alimentate
cu motorina, iar valoarea poluantilor va fi mai redusa;
incadrarea rezultatelor, din punct de vedere a necesitatii unui mediu ecologic, in
strategia de protectie a mediului inconjurator din tara noastra;
promovarea in tara a culturilor de plante destinate productiei de uleiuri-combustibil;
dezvoltarea unor metode de cercetare experimentala specifice care sa pemita
analiza posibilitatilor de reducere a poluarii si cresterii performantelor pentru
motoarele Diesel alimentate cu Biodiesel;
realizarea unor kit-uri aplicabile MAC, pentru a putea functiona optim cu combustibili pe
baza de uleiuri vegetale;
dezvoltarea unor parteneriate internationale si nationale cu unitati CD implicate in
cercetari privind utilizarea unor surse de combustibili neconventionali pentru
alimentarea motoarelor cu ardere interna.
Stadiul actual de realizare a proiectului:
Rezultatele obtinute se pot rezuma in indeplinirea in totalitate a activitatilor prevazute
in Planul de realizare al Proiectului. Astfel:
in Etapa I:
- o baza de date, doua studii, un plan de monitorizare, achizitii;
- 277 fise de evaluare individuala, doua centralizatoare, 6 anexe, 504 pagini.
S-au publicat doua lucrari stiintifice.
in Etapa a II a:
- o baza de date, cinci studii, achizitii;
- 122 fise de masurare, doua fise de calcul, 1 pliant, 3 fluxuri tehnologice, 10
retete amestec, 10 retete biodiesel, 33 analize laborator, o propunere standard,
15 anexe; 365 pagini.
De asemenea, s-au publicat 12 lucrari stiintifice.
202
PROGRAMUL CEEX
in Etapa a III a:
- trei baze de date, achizitii;
- 51 fise de masurare, 27 fise de calcul, 10 repere proiectate (6 pentru D-2402, 4
pentru Saviem); 8 fise de observatii; 8 anexe, 225 pagini.
S-au publicat 3 lucrari stiintifice si s-a organizat o manifestare stiintifica.
De asemenea, pana la 15.09.07 s-au creat premisele punerii in circulatie a 4 autobuze
alimentate cu metil ester de rapita, urmand a se monitoriza nivelul de poluare in noile
conditii de exploatare.
In continuare se va realiza studiul impactului de mediu, al impactului social si al celui
economic, urmand ca pe baza rezultatelor obtinute sa se efectueze diseminarea.
Contribuii la dezvoltarea cunoaterii n domeniu:
Pe baza cercetarilor realizate in cadrul proiectului, s-au publicat mai multe lucrari, astfel:
doua in Etapa I, 12 in Etapa a II-a si 3 in Etapa a III-a, la: Simpozionul Naional
Sigurana circulaiei n actualitate, Cluj-Napoca, 10-11 noiembrie, 2005, la The 9th
International Congress on Automotive, Pitesti, 2005; la The 34th International
Symposium Actual Tasks on Agricultural Engineering, Opatija, Slovenia, 21-24
February; la Sesiunea Stiintifica Studenteasca a Facultatii de Mecanica UTC-N, 16
mai 2006; la Motor Vehicle and Transportation - MVT, Timisoara, 2006 etc.
1. Biofuels-diesel mixtures alternative fuels for running buses
Lucrari
from big cities, The 9th International Congress on Automotive
publicate pe
Automotive and Environment, Piteti, ISBN 973-690-450-5.
baza
2. Researches regarding injection pressure influence on compressed
cercetarilor
ignited engines running on vegetal oil based fuels performances,
realizate in
The 9th International Congress on Automotive Automotive
cadrul
and Environment, Piteti, ISBN 973-690-450-5.
proiectului
3. Studies and researches regarding pollution of compressed
(selectiv)
ignited engines running on biodiesel, The 1st International
Conference - Motor Vehicle and Transportation MVT2006
Timioara, ISBN (10) 973-638-284-2.
4. Research Regarding on Biofuels Influence of Using at
Compression Ignition Engine, Proceedings of the 34th Actual
Task in Agricultural Engineering. Opatija, Croaia, 2006. ISSN
1333-2651, pag.55 - 62. (ISI Index to Scientific and Technical
Proceedings, CAB International Agricultural Engineering
Abstracts, Cambridge Scientific Abstracts InterDok).
5. The Biofuel, a Chellenge for Farmers and Engineers, EE&EA
International Scientific Conference, Rousse, Bulgaria, 2006,
pag. 192 - 197, ISSN 1311 9974.
Calitatea foarte buna a echipei de cercetare.
Oportunitati
privind formarea Cooperarea cu parteneri importanti in domeniu.
Participarea cu lucrari la diverse manifestari stiintifice.
consortiilor
Organizarea de conferinte si congrese.
pentru particiRealizarea Consortiului BIOCOMB.
parea la FP7
Contribuii la dezvoltarea infrastructurii de cercetare:
Achizitiile s-au realizat in conformitate cu planificarea stabilita in Planul de realizare
al Proiectului. In privinta costurilor achizitiilor se apreciaza ca acestea au fost corect
203
PROGRAMUL CEEX
previzionate. Se apreciaza ca s-au creat toate conditiile pentru indeplinirea

obiectivelor din etapele urmatoare si pentru realizarea unor noi colaborari.
Manifestri tiinifice organizate:
Conferinta BIOCOMB Cluj-Napoca, (10-11 noiembrie 2006).
Congresul International Autovehiculul, mediul si masina agricola AMMA2007,
Cluj-Napoca (11-13 octombrie 2007).
Modul n care se finalizeaz proiectul:
Rezultatul final al proiectului: Creerea premiselor pentru ecologizarea transportului
urban in marile orase, prin punerea in circulatie a unor autobuze alimentate cu metil
ester de rapita.
Aplicatii si noi directii de utilizare: cogenerare de energie.
Beneficiarii reali/posibili: firme de transport urban si marfa; companii de taximetrie; IMM-uri
potential producatoare de biocombustibili; fabricanti de motoare termice; fermieri.
Efecte economnice/sociale: cresterea rentabilitatii productiei agricole in contextul
integrarii in UE; cresterea gradului de utilizare a terenului arabil al Romaniei;
valorificarea superioara a conditiilor pedo-climatice ale tarii; diminuarea importului
de resurse energetice; reducerea costurilor cu combustibilii a unitatilor de transport
urban / cresterea calitatii vietii; crearea de noi locuri de munca; revitalizarea unor
zone rurale care altfel ar fi abandonate; constientizarea populatiei privind necesitatea
conservarii mediului si reducerii poluarii.
Aprecieri asupra managementului proiectului i colaborrii n consoriu:
Principala responsabilitate pentru managementul proiectului a fost aceea a
Conducatorului de proiect care a organizat structurile de decizie si monotorizare a
realizarii acestuia. Experienta castigata in managementul altor proiecte (CNCSIS,
Banca Mondiala, MATNANTECH, AMTANS, CNCSU, etc.), precum si colaborarea
in alte programme de cercetare coordonate de MEC ii confera acestuia autoritatea si
capacitatea necesara pentru managementul proiectului in cele mai bune conditii.
Pentru comunicare, manipularea datelor si informatiilor, in toate fazele programului,
s-au utilizat facilitatile oferite de retelele Intranet si Internet, sisteme de achizitie de
date si sisteme de procesare a datelor in timp real. In plus, s-a initiat o pagina web
pentru proiect unde se prezinta pasii facuti si rezultatele obtinute.
La sfarsitul fiecarei activitati s-au organizat intalniri de lucru cu responsabilii din
partea partenerilor. Pentru realizarea fiecarui obiectiv sau activitate a proiectului, s-au
constituit echipe de cercetare corespunzatoare (avandu-se in vedere domeniul de
competenta al fiecarui membru), conduse de catre un reprezentant-partener. Toate
activitatile de cercetare au fost si vor fi coordonate de catre conducatorul de proiect,
conform Planului de realizare a proiectului. Colaborarea ce a existat si s-a desfasurat
in conditii foarte bune intre toate unitatile partenere la acest Proiect, atat pentru
indeplinirea obiectivelor fiecarei etapei cat si pentru pregatirea celor viitoare, a facut
posibila realizarea tuturor activitatilor planificate.
Aprecieri asupra relaiei cu Autoritatea Contractant:
Se remarca foarte buna comunicare cu Autoritatea contractanta S.C. IPA - S.A.
204
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI PRIVIND CREAREA UNUI SISTEM

INTEGRAT DE INALTA PRECIZIE NECESAR
REALIZARII DE INVESTIGATII SPECIFICE
MATERIALELOR COMPOZITE DE TIP DUR IN REGIM
INFORMATIZAT
Valoarea proiectului (RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON) 1.036.950 din care de la

buget -1.021.000(RON)
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU MECANICA FINA - INCDMF
Tanase Adrian cercettor t. pr. 2 , tel.252 30 68/ 352
Unitati participante la proiect :
P2 UPB-BIOMAT - Responsabil proiect
Prof.dr.ing. Mihai Tircolea
P3 - IMS - Responsabil proiect ing. Justin Onisoru
P4 - ICEM - Responsabil proiect ing. Mioara Chivu
Obiective:
Scopul proiectului
Lucrarea i propune abordarea i realizarea unui utilaj integrat de laborator destinat
cercetrii i caracterizrii precise a principalilor parametri definitorii ai produselor pulverulente
ulterior compactate in vederea obtinerii de diverse semifabricate compozite. Acest utliaj este
destinat in special controlului, analizarii si caracterizarii materialelor de tip dur, compozit ce au
la baza amestecuri de pulberi metalice de tip: WC Co.
Principalele imvestigatii pentru care a fost conceput utilajul sunt:
- determinari de tip masic cu o precizie de 0,001 g,
- determinari de densitate de tip: real si aparent,
- determinarea gradului de curgere pe unitatea de timp,
- determinarea gradului de umiditate,
De mentionat ca sistemul permite determinarea densitatii aparente si a gradului de
curgere al pulberilor si in atmosfera purificata cu argon, pentru o mai mare acuratee a valorilor
prelevate. eliminindu-se astfel influenta investigatiilor prin oxidarea pulberilor.
Rezultatele prelevate vor fi interpretate in timp real cu ajutorul unui soft de concepie
proprie destinat controlului de proces, nregistrrii i analizrii tip grafic i histogramic.
Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor specifice,
Anul 2005
- Studiu de documentare i analiz; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de
cercetare
205
PROGRAMUL CEEX
Anul 2006
- Studiu tehnic; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de cercetare
- Proiect Caiet de sarcini ; Proiectare ME; Soft specializat. Documente de planificare i de
monitorizare; Raport de cercetare
Anul 2007
- Model experimental; Definitivare program experimentari; Documente de planificare i de
monitorizare; Raport de cercetare
Anul 2008
- Experimentare model experimental; Prezentarea, demonstrerea functionalitatii si utilitatii
modelului experimental; Documente de planificare i de monitorizare
Rezultatele msurabile asociate obiectivelor specifice sunt prezentate mai sus ca rezultate
ale etapelor de proiect.
n cadrul proiectului faza 1 a avut ca obiectiv Documentare i analiz privind stadiul existent pe
plan naional i internaional n domeniu.
n cadrul fazei se prezint modul n care s-a desfurat documentarea, care a avut la baz
urmtoarele etape :
a. definirea categoriilor de informaii necesare
b. stabilirea i investigarea surselor de informare
c. listarea , selectarea i gruparea informaiilor colectate
d. analiz privind gradul de acoperire a necesarului documentar,
rezultatele obinute i se analizeaz cum se vor utiliza informaiile, factorii propui s primeasc
informaiile i modul lor de utilizare.
In cadrul proiectului faza 2 a avut ca obiectiv elaborare studiu tehnic.
Studiu tehnic a constat n urmtoarele activiti :
Selectarea soluiilor tehnologice obtenabile;
Analiza soluiilor preliminate;
Definitivare parametrii int..
n cadrul proiectului, faza 3 a avut ca obiective proiectare model experimental, proiect caiet de
sarcini si soft specializat.
Modelul experimental a fost proiectat cu urmtoarele module principale:
modulul de investigaii care permite efectuarea determinrilor masice specifice
pulberilor metalice dure i anume:
o determinarea densitii aparente
o determinarea vitezei de curgere
o determinarea umiditii
o determinarea densitii semifabricatului
modulul de automatizare care permite crearea atmosferei neutre pentru determinarea
densitii aparente i a vitezei de curgere.
modulul de achiziii i monitorizare date
206
PROGRAMUL CEEX
n cadrul proiectului, n faza 4 a avut ca obiectiv realizarea modelului experimental si

definitivarea programului de experimentari
Modelul experimental a fost realizat de:
INCDMF in calitate de CO,
UPB BIOMAT partener 2,
IMS partener 3,
ICEM partener 4
Definitivarea programului de experimentari a fost realizata de INCDMF in calitate de CO.
Urmeaza etapa a 5-a care are ca obiectiv experimentarile modelului experimental care constau in:
- Experimentri determinare masic
- Experimentri viteza de curgere
- Experimentri densitate aparenta
- Experimentari densitate semifabricat
- Experimentari umiditate pulberi
- Experimentri in atmosfera inerta
Etapa a 6-a are ca obiectiv prezentarea , demonstrarea funcionalitii i utilitii modelului
experimental si diseminarea pe scar larg a rezultatelor cercetrii
Lucrari publicate pe
baza cercetarilor
realizate in cadrul
proiectului
Oportunitati privind
formarea consortiilor
pentru participarea la
FP7
Urmeaza a fi publicate in Revista Romana Mecanica Fina,Optica

&Mecatronica si articole stiintifice la simpozioanele din domeniu ce
urmeaza a fi organizate
Consortiul format pentru realizarea proiectului a avut la baza
necesitatea realizarii unei instalatii de laborator care sa permita
determinari specifice pulberilor metalice dure ,rezultatele fiind
utilizate in cresterea performantelor in domeniul tehnologiei
pulberilor.
Prin experienta acumulata in realizarea proiectului sunt create
conditiile unei participari cu succes la programul FP7

Conform prevederilor proiectului si planului de realizare, au fost achizitionate urmatoarele :
INCDMF Calculatoare PENTIUM 4 ,Notebook, Sistem de achizitii date,Aprat de preluare imagini
cu transfer pe calculator, soft de proiectare Solid Works, soft Lab View, imprimanta ,
scaner,mobilier.
Urmeaza a fi organizate mese rotunde in cadrul etapei de diseminare.
207
PROGRAMUL CEEX

Rezultarul final al proiectului: Sistem integrat de investigatii specific materialelor compozite dure
Aplicatii si noi directii de utilizare : Sistemul de investigatii va fi utilizat in laborator pentru
determinari specifice ale pulberilor metalice dure . Se va urmari dupa etapa de diseminare,
utilizarea sistemului si in alte domenii de activitate precum industria alimentara si farmaceutica.
Consoriul format din INCDMF Bucureti,UPB - BIOMAT, IMS Bucuresti i ICEM Bucuresti a
colaborat in conditii foarte bune pe parcursul desfasurarii proiectului.
INCDMF n calitate de conductor de proiect,a asigurat:
- ntocmirea documentelor necesare n relaiile de colaborare cu partenerii,la
realizarea proiectului;
- ntocmirea documentelor necesare pentru raportari la IPA-AMTRANS, pe
parcursul derulrii etapelor proiectului;
- organizarea cadrului tehnico - tiinific necesar desfurrii n bune
condiii a proiectului;
- execuia la nalt nivel calitativ i la termen a lucrrilor ce i revin n cadrul
proiectului;
- acordarea asistenei tehnice colaboratorilor pentru lucrrile pe care acetia
le execut n cadrul proiectului;

Relatia cu Autoritatea Contractanta s-a desfasurat in conditii optime..
208
PROGRAMUL CEEX
ECHIPAMENTE MODERNE PENTRU:

ALIMENTAREA SERVICIILOR AUXILIARE,
AGREGATE DE CONDITIONAREA AERULUI SI
UNITATI DE COMANDA, REGLARE, DIAGNOZA
DESTINATE VAGOANELOR DE CALATORI IN
CURS DE MODERNIZARE SI A CELOR NOI
CONSTRUITE, DIN PARCUL CFR-CALATORI, IN
CONCORDANTA CU NORMELE EUROPENE
EMVC-NE

Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.787.500 (RON) din

care de la buget 1.391.000 (RON)
Universitatea Politehnica din Bucuresti Centrul de
Cercetare, Proiectare, Service si Consulting in
domeniul Telecomenzilor si Electronicii in
Transporturi (UPB-CEPETET)
Corneliu Mihail ALEXANDRESCU, profesor
doctor inginer, 021-4029653
Unitati participante la proiect : denumire
organizatie, nume pronume pesponsabil partener :
-ICPE SAERP, conf.dr.ing. Ioan STRAINESCU;
-SNTFC CFR Calatori, ing. Petrica NICU;
-Comitetul Electrotehnic Roman, dr.ing. Valerius
Stanciu;
-Astra Vagoane Calatori Arad, ing Aurel
PADUREANU;
-Atelierele Grivita Bucuresti, ing. Viorel MATEI;
-REMAR Pascani, ing. Bernard POPESCU.
Obiective:
Scopul proiectului : Proiectul isi propune asimilarea in tara a unui set de echipamente
moderne care sa asigure in conformitate cu normele europene NE echiparea in
primul rand a vagoanelor de calatori in curs de modernizare si bineinteles a celor noi
care se vor construi.
Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor
specifice: In prezent in tara, la repararea, modernizarea vagoanelor existente dar si la
fabricarea noilor vagoane de calatori se urmareste cresterea vitezei de circulatie, a
sigurantei in exploatare dar in conformitate cu normele europene si pe cresterea
sigurantei calatorilor si a confortului lor.
Siguranta calatorilor este asigurata pe mai multe cai, printre care si blocarea
deschiderii usilor la o viteza a trenului mai mare de 7 km/h, iar confortul minim ce
209
PROGRAMUL CEEX
trebuie asigurat se refera la iluminatul de baza si cel de siguranta, asigurarea unei

temperaturi normale in vagon indiferent de temperatura exterioara si de viteza
trenului, conditii de igena in vagon si cabinele toaleta, dus si respectiv dotarea fiecarui
scaun si a toaletelor cu prize avand tensiunea nominala de 230 Vca-50Hz pentru
alimentarea laptop-urilor si a aparatelor de barbierit, etc. Aceste echipamente vor
cuprinde in mare: trei tipuri de surse pentru asigurarea serviciilor auxiliare de pe
vagon, conform normelor europene asigurand in afara unei tensiuni nominale de iesire
de 24 Vcc si cel putin o tensiune trifazata 3 x 400 Vca-50 Hz, cu pornire cu frecventa
mica pentru alimentarea agregatelor de conditionarea aerului. Dintre acestea doua vor
fi alimentate la tensiunea de 1.500 Vca-50 Hz pentru circulatia in tara si una pentru
alimentarea de la patru tensiuni nominale de intrare: 1.500 Vca-50 Hz, 1.000 Vca- 16
2/3 Hz, 1.500 Vcc si 3.000 Vcc pentru circulatia in Europa. Aceste doua surse vor
trebui sa acopere toate nevoile de vagoane de calatori: dormitor, cuseta, salon cl.I si
II, vagoane etajate, vagoanele speciale insotitoare de trenuri RO-LA ( transportatoare
de TIR-uri), admitandu-se doar variante constructive pentru montarea lor sub vagon
sau in vagon. Trei tipuri de baza vor fi certificate, certificarea acestor trei tipuri, va
acoperi toate variantele constructive.
Vor fi asimilate doua variante de agregate pentru conditionarea aerului
(incalzire, racire si ventilatie) unul pentru traficul din tara si al doilea pentru traficul
european. Aceste agregate vor fi tipizate pentru montarea pe diferite vagoane, pentru
cele etajate sau speciale urmand a fi montate cate doua agregate ce vor lucra in
paralel. Si agregatele de conditionarea aerului vor fi certificate.
Toate aceste echipamente vor fi dotate cu microcontrolere pentru comanda,
controlul si diagnoza lor.
Rezultatele masurabile
asociate obiectivelor specifice: Elaborarea
documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie si punerii in functie a unui set
de echipamente electrice pentru toate tipurile de vagoane in curs de modernizare,
reparatii si constructii noi ( in total se analizeaza un parc mai mare de 1.100 de
vagoane si respectiv pentru vagoanele noi in curs de asimilare ( cca 100 de vagoane).
Gandirea, cuantificarea, masurarea activitatii tine cont de nivelul tehnic din prezent si
din perspectiva imediata (maxim 15 ani) privind fabricatia echipamentelor specifice
susmentionate cu utilizarea lor pentru utilarea vagoanelor de calatori modernizate
(prin reparatia, reconstructia lor) si a celor noi construite, si respectiv utilarea
automotoarelor si ramelor electrice ce se vor construi in tara.
- Diseminarea pe scara larga prin comunicare si publicare nationala sau internationala
a rezultatelor;
- Proiectare si elaborarea documentatiei de analiza tehnico economica, in vederea
aplicarii solutiilor propuse, elaborarea specificatiei si documentatiei tehnice de
realizare a a cel putin 6 echipamente de baza cu mai multe variante constructive,
realizarea si omologarea echipamentelor electrice specifice rezultate din studiul de
alegerea solutiilor.
Proiectul se afla in faza finala de executie, urmand sa se incheie la 31.10.2007. S-a
realizat cercetarea si proiectarea electrica si mecanica a echipamentelor (etapa 1),
intocmindu-se proiectele si standardele de firma la nivel de prototipuri si efectuand
probe si masuratori pe prototipuri (etapa 2). In etapa 3 echipamentele au fost montate
pe vagoane si testate in teren. S-au intocmit si avizat dosarele de omologare tehnica
210
PROGRAMUL CEEX
feroviara si este in curs certificarea produselor. Au fost prezentate produsele la o

expozitie feroviara, s-a participat la o conferinta cu comunicari stiintifice si s-a
organizat o conferinta urmata de masa rotunda pe aceasta tema.
Contributii la dezvoltarea cunoasterii in domeniu:
Cercetare-dezvoltare
in
domeniul
Lucrari publicate pe Conferinta:

Telecomenzi si Electronica in Transporturi 13-14
baza cercetarilor
sept.2007, lucrari pe CD, volum in curs de aparitie:
realizate in cadrul
- ABORDARI VIITOARE IN CERCETARILE
proiectului
ICPE SAERP, Ing. Vasile RADULESCU, Conf. Dr.
Ing. Ioan STRAINESCU
- UTILIZAREA ACTIONARILOR ELECTRICE CU
CONSUM REDUS DE ENERGIE LA VEHICULELE
DE TRANSPORT URBAN, Ing. Ioan STRAINESCU,
s.a.
Conferinta: Echiparea si modernizarea vagoanelor de
cale ferata in conformitate cu normele europene 5-7
oct.2007, CD si volum in curs de aparitie:
- SELECTOR DE TIP DE TENSIUNE, Ing. Ioan
STRAINESCU, s.a.
- CONVERTIZOR DUBLU PENTRU LOCOMOTIVE
DIESEL ELECTRICE, Drd. Ing. Serghe BADEA,
ing. Ion SBURLAN.
- SURSE STATICE PENTRU ALIMENTAREA
SERVICIILOR
AUXILIARE
DE
PE VAGOANELE DE CALATORI, Ing. Vasile
RADULESCU, s.a.
- ECHIPAMENT DE COMANDA, CONTROLUL SI
DIAGNOZA
CLIMATIZARII
AERULUI
LA
VAGOANELE
DE
PASAGERI,
ing.Vasile
RADULESCU, s.a.
- IDENTIFICAREA VAGOANELOR PRIN RFID,
Prof.dr.ing. Corneliu ALEXANDRESCU, SL.dr.ing
Dorin BURETEA
FP7
Sunt create premisele unei colaborari viitoare pentru

accesul la programele urmatoare de cercetare, au fost
demarate discutii si negocieri pentru participarea la FP7.
Contributii la dezvoltarea infrastructurii de cercetare:

Prevederi proiect, plan de realizare, achizitii realizate, aprecieri si deschideri ce se pot
asigura.
Manifestari stiintifice organizate:
Conferinta: Echiparea si modernizarea vagoanelor de cale ferata in conformitate cu
normele europene 5-7 oct.2007, urmata de masa rotunda pe aceeasi tema.
211
PROGRAMUL CEEX
Modul in care se finalizeaza proiectul:

Rezultarul final al proiectului: 6 echipamente destinate caii ferate, care vor echipa
vagoanele de calatori, in faza de omologare tehnica feroviara si certificare.
Descriere:
- Sursa statica SSVC-13T;
- Sursa statica SSVC-14;
- Sursa statica SSVC-43;
- Bloc sesizare tensiuni BST;
- Bloc de comanda, reglaj si diagnoza pentru instalatiile de climatizare ECCDICAVF-11Y;
- Bloc de comanda, reglaj si diagnoza pentru instalatiile de climatizare ECCDICAVF-12Y.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Echipamentele sunt destinate sa echipeze
vagoanele de calatori noi si in curs de modernizare din parcul CFR, GFR, etc. Si pe
baza lor urmeaza sa se efectueze cercetari pentru dotarea altor vagoane (ex. vagoanele
ROLA)
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economice/sociale
estimate a se realiza: Beneficiarii reali sunt operatorii feroviari de calatori (CFR
Calatori, s.a.), societatile comerciale cu profil de fabricatie, reparare, modernizare
vagoane de CF (Astra Arad, At. Grivita Buc., REMAR Pascani, s.a.), dar produsele
vor fi propuse si la export astfel ca lista potentialilor beneficiari creste. Se estimeaza o
productie realizata pe baza cercetarii de 24.621.000 Euro, pentru cheltuieli de
cercetare (buget + cofinantare + asimilare scule-dispozitive) de circa 480.000 Euro,
ceea ce inseamna o pondere foarte buna cercetare / productie de 1,94%.
Recomandari: Finantarea trebuie continuata prin alte contracte de cercetare in vederea
realizarii altor echipamente pentru celelalte tipuri de vagoane.
Aprecieri asupra managementului proiectului si colaborarii in consortiu:
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare,.
Consortiul format pentru executarea proiectului X1C04/2005 a conlucrat in mod
fructuos pentru atingerea tuturor obiectivelor impuse prin tema de cercetare, fiecare
partener participand conform competentelor proprii: UPB CEPETET cu sarcini de
coordonare a activitatii si cercetare cu documentare, CER documentare, ICPE SAERP
cercetare, proiectare, productie, testare, operatii pentru omologare si certificare, CFR
Calatori documentare, testare, sprijin logistic, Astra Arad, At. Grivita, REMAR
Pascani montare pe vagon, testare in conditii reale.
Aprecieri asupra relatiei cu Autoritatea Contractanta:
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost si este foarte buna. Se poate remarca
promptitudinea cu care AMTRANS raspunde solicitarilor membrilor consortiului si
modul in care Autoritatea contractanta gestioneaza problemele in relatia cu proiectul.
212
PROGRAMUL CEEX
Materiale avansate pentru industria aerospatiala:

Compozite C-C cu matrice mezofazica aditivata cu
nanotuburi de carbon si composite laminate fibremetal - COMPAS
Parteneri:
Valoarea toptala a contractului este de 1500 000

RON din care de la buget 1250 000 RON
Institutul National de Cercetari Aerospatiale Elie
Carafoli- INCAS (CO-P1) Bucuresti
Ing. Dinca N. Ion , CP I , tel: 434 01 53
P2- Institutul National de Cercetare Dezvoltare
pentru Inginerie Electronica- Cercetari Avansate
(ICPECA) Bucuresti, responsabil :Drd. Ing. Adela
Bara)
P3- Institutul National de Cercetare Dezvoltare
pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare
(INCDTIM) Cluj-Napoca, responsabil: Dr.
Alexandru Biris
P4- Universitatea Politehnica Bucuresti- UPB
responsabil: Prof. Dr. Ing. Nicolae Constantin
P5- Compozite SA-Brasov responsabil Drd. Ing.
Dorin Rosu
Obiective:
Scopul proiectului :
Proiectul se integreaza in cercetarile actuale, pe plan international, privind realizarea
unor materiale noi, avansate cu aplicatii in domenii de varf ale industriei aerospatiale,
dar si cu extinderi in alte domenii ca: transporturi moderne, industria nucleara,
industria constructoare de masini. Obiectivul esential al propunerii consta in cresterea
sigurantei, reducerea costurilor si ecologizarea in transportul aerian si, mai ales,
crearea de materiale performante pentru transporturile viitorului si activitati
aerospatiale exceptionale. Tematica se refera la doua grupe distincte de materiale:
compozite C-C cu matrice mezofazica anizotrope grafitizabile si aditivate cu
nanotuburi de carbon; laminate hibride metal-fibra de tip ARAAL sau GLARE de
tipul celor utilizate in programul aerospatial Hermes, in esenta o alternanta de folii de
aluminiu sau de titan (0,2-0,6 mm) si prepreguri din tesaturi sau fibre unidirectionale
de carbon, Kevlar sau sticla cu proprietati ridicate la impact si la oboseala. Propunerea
este in concordanta cu aria tematica 7.1. din PC-7, Aeronautica si transport aerian si
cu aria tematica 3.4.2.3-PC6 privind materialele organice multifunctionale. Se vizeaza
cresterea competitivitatii cercetarii si economiei nationale, atingerea unor obiective
strategice in dezvoltarea materialelor si tehnologiiilor de varf, realizarea unor retele
tehologice integrate in domenii specifice, pregatirea bazei stiintifice si tehnologice
213
PROGRAMUL CEEX
care sa permita racordarea la programele si platformele tehnologice europene PC6 si

PC7. In aceasta idee s-a constituit in consortiu care cuprinde o universitate
politehnica, trei institute de cercetare si o intreprindere productiva, de elita, consortiu
ce dispune de rezerva stiintifica si experienta in domeniu care sa ofere garantia
realizarii integrale a proiectului. (INCAS, ICPE-CA, INCDTIM Cluj, UPB,
Compozite SA- Brasov).
Noutatea proiectului deriva din faptul ca si-a propus si realizat crearea in tara a
unor materiale structurale avansate, performante, obtinute prin tehnologii de varf pe
plan mondial cu aplicatii actuale in industria aerospatiala, si in viitor, in transportul
hipersonic.
Tema abordata, nanocompozite mezofazice si laminate hibride, constituie o
etapa inaugurala a cercetarilor in acest domeniu in tara.
Obiectivele majore ale proiectului :
- Realizarea de compozite carbon-carbon avansate, cu matrice din mezofaza de petrol
sau de huila, cu performante structurale, termo-mecanice si tribologice ridicate.
- Valorificarea superioara a gudroanelor de petrol si de huila prin realizare a
mezofazei ca matrice pentru compozite C-C anizotrope, grafitizabile.
- Realizarea mezofazei ca materie prima (precursor), pentru obtinerea, in perspectiva a
fibrei de carbon.
- Realizarea de noi materiale compozite hibride de tip laminat metal-fibra de tip
AARAL sau GLARE, cu rezistenta la impact si oboseala superioare materialelor
monolit (table de aluminiu sau de titan).
- Formarea unui nucleu de specialisti tineri intr-un domeniu aeronautic avansat, al
materialelor aerospatiale care sa sporeasca siguranta transportului aerian.
Obiective specifice masurabile:
Prin tema propusa in proiect CO-P1, in colaborare cu P2, P3, P4 si P5, vizeaza
realizarea urmatoarelor obiective masurabile.
- Realizarea de catre P1 a fibrei de carbon performante din PAN pentru obtinerea
compozitelor
- Realizarea de catre P2 a mezofazei din smoala de petrol sau huila.
- Realizarea de catre P3 prin sinteza catalitica a nanotuburilor de carbon uni sau
multistrat si a nanofibrelor de carbon
- Realizarea compozitelor C-C cu matrice mezofazica aditivata si neaditivata (P1 si
P2)
- Analiza structurala complexa prin microanalize, difractie de raze X, microscopie
polarizata, SEM, TEM a compozitelor realizate (P1, P2)
- Realizarea laminatelor hibride metal-fibre, testarea mecanica a acestora (P1 si P4)
Proiectul este in curs de finalizare: cercetarile au inceput in septembrie 2005, s-au
realizat 5 etape pana in prezent, urmand ca ultima etapa, a 6-a de elaborare a
documentatiei tehnico-economice privind compozitele realizate si de diseminare a
rezultatelor sa se incheie la 30 martie 2008.
Acest proiect este prezentat pe pagina Web a INCAS S.A.
214
PROGRAMUL CEEX
http://www.incas.ro/Proiecte_CEEX/X1C05/index.html (limba romana)

Cercetarile sau activitatile desfasurate in cadrul proiectului conform planului de
realizare pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
-Pregatirea logistica si tehnica a infrastructurii necesare realizarii proiectului,
achizitionarea tesaturii de fibra de sticla, de fibra de carbon si a unor echipamente
necesare realizarii compozitelor(P1, P2, P3, P4, P5)
-Realizarea fibrei de carbon performante ( = 30 000 daN/ cm2, E= 2,5 x !06
daN/cm2) -P1
-Realizarea mezofazei aditivate si neaditivate (P2)
-Obtinerea si analiza nanotuburilor de carbon si analiza SEM, TEM si RAMAN a
acestora (P3)
-Realizarea compozitelor C-C cu matrice mezofazica neaditivata si aditivata cu
nanotuburi, analiza structurala termomecanica si tribologica a acestora si evaluarea
performantelor comparativ cu produse carbonice conventionale (P1, P2)
-Elaborarea de laminate hibride metal-fibre din folii de aluminiu si evaluarea
comportarii la rupere, oboseala, impact si in ceea ce priveste diminuarea efectului
concentratorilor de efort comparativ cu foliile de aluminiu monolit (P1, P4, P5)
In faza terminala (etapa a sasea) se va elabora documentatia tehnica privind
compozitele C-C mezofazice aditivate cu nanotuburi de carbon si nanofibre de carbon
si laminatele hibride metal-fibre.Se va urmari diseminarea rezultatelor prin articole in
reviste de specialitate, participarea la manifestari stiintifice interne si internationale si
prin pagina web.Se vor executa modele reale din compozite laminate fibre-metal.
S-a colaborat permanent intre parteneri pe tot parcursul desfasurarii proiectului.
S-a participat cu doua comunicari la congresele internationale EMRS-Nice (Iunie
2006 ) si EMRS- Strasbourg (Iunie 2007).
S-au prezentat 2 postere la Simposioanele E-MRS 2006
si E-MRS 2007 (Franta). S-au publicat 2 articole:
baza cercetarilor
1. Laser synthesized carbon nanopowders for
realizate in cadrul
nanoscale reinforced hybride composites
proiectului
(autori: L gavrila-Florescu, I Morjan, E Popovici,
I Sandu, I Voicu (INFLPR), I. Dinca, A Stefan
(INCAS), L Dumitrache, C Nistor, V Stefan, S
Serban, D Donescu (ICECHIM)), European
Materials Research Society Spring Meeting
(E_MRS IUMRS ICEM 2006 SPRING
MEETING, Nice, France 29 mai-2 iunie 2006),
publicata in Materials Science & Engineering
(Elsevier Science Publisher)
2. Hybrid polymer composites reinforced by
layered clay and laser synthesized nanocarbons,
I. Dinca, A. Stefan, C. Serghie, A. Moga
(INCAS), L. Dumitrache, Z. Vuluga, D.
Donescu, A. Dragomirescu, G. Prodan, V.
Ciupina, L. Gavrila-Florescu, E. Popovici, I.
Sandu,, (E-MRS 2006 Spring Meeting Exhibition,
Strasbourg, France May 28 June 1, 2007),
215
PROGRAMUL CEEX
publicata in Materials Science & Engineering

(Elsevier Science Publisher)
FP7
Calitatea echipei, oportunitati deshise la nivel national si

international

Consortiul a cuprins trei institute de cercetare, o universitate politehnica si o unitate
IMM de elita privind materilalel compozite. Consortiul format dispune de rezerva
stiintifica experienta si infrastructura necesare participarii la FP7.
Colaborarea cu autoritatea contractanta a fost extrem de utila si fructuoasa. Propunem
modificarea sau completarea pe parcursul desfasurarii proiectelor a listei cu
matreialele de achizitionat in functie de necesitati fara intocmirea unor acte aditionale.
216
PROGRAMUL CEEX

ECHIPAMENTE SI SISTEME MECATRONICE
PENTRU RECUPERAREA ENERGIEI DE
FRANARE LA AUTOVEHICULE GRELE, IN
SCOPUL EFICIENTIZARII ENERGETICE SI
REDUCERII POLUARII MEDIULUI AUTOENERG
Valoarea proiectului
(RON):
Parteneri:
1.420.000 RON din care de la buget 1.405.000 RON

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Optoelectronica INOE 2000 -filiala Institutul de Cercetari
pentru Hidraulica si Pneumatica (INOE 2000-IHP).
Dr. Ing. CORNELIU CRISTESCU,
tel. 3363991,
- Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru
Mecanica Fina (INCDMF)-Responsabil proiect: ing.
IOAN LUNG
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini
si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare
(INMA)- Responsabil proiect: Dr. Ing. RADU
CIUPERCA;
- Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti Centrul
de Cercetare Proiectare, Service si Consulting pentru
Transporturi Auto (UPB- -CPSCTA)- Responsabil
proiect:Conf. Dr. Ing. GABRIEL ANGHELACHE;
SC ROMFLUID SA Bucuresti-Responsabil proiect: Dr.
ing. ADRIAN MIREA.
Obiective:
Scopul proiectului
- Eficientizarea energetica a autovehiculelor grele si reducerea poluarii mediului
- Obiectivul general al proiectului este acela de a recupera energia cinetica
in faza de franare la autovehiculele grele si utilizarea acesteia in faza de demarare.
-Obiectivul specific al proiectului este realizarea si implementare unui
sistem mecatronic pentru recuperarea energiei cinetice pe autovehiculele grele.
Rezultatele masurabile ale proiectului sunt:
- reducerea puterii instalate cu 20 ...25 %;
- imbunatatirea regimului de demarare a autovehicului cu 25...35 %;
- reducerea consumului de combustibil cu 20 ...30% si chiar mai mult;
- reducerea emisiilor de carbon si a noxelor;
217
PROGRAMUL CEEX

Au fost finalizate 5 etape din Planul de realizare a proiectului, ramanand sa se
realizeze celelalte 5 etape prevazute.
Pentru a atinge obiectivul general, in primele 5 etape au fost dezvoltate activitatile
conform planuuil de realizare. S-a considerat ca numai tehnologia mecatronica este
capabila sa gestioneze procesele de franare si demarare a autovehiculelor grele. De
aceea, s-a considerat oportuna realizarea unui model functional pe care sa se faca
masuratorile pentru demonstrarea functionalitatii, eficacitatii si eficientei energetice.
In acest sens, in primele 3 etape de derulare a proiectului, s-au realizat studii ample
de documentare tehnico-stiintifica, inclusiv pe INTERNET, asupra realizarilor din
domeniu, analizandu-se diferite solutii de realizare pentru proiectarea sistemlui.
Astfel, in prima etapa, s-a realizat un studiu de modele conceptuale, ipoteze si
teorii stiintifice de realizare a sistemului de recuperare a energiei de franare, care a
a permis realizarea unui model conceptual propriu pentru modelul functional al
sistemului, precum si a unei baze de relatii si ipoteze de calcul.
In etapa a doua, s-a elaborat un studiu tehnic de documentare privind relizarile
din domeniu si definirea conceptuala a modelului functional. De asemenea, studiul
a permis cunoasterea solutiilor tehnice si constructive practicate in lume. Pe
aceasta baza de date tehnice s-a realizat un studiu de solutie privind componenta si
configuratia constructiva a unui model functional pentru care, in final, s-a intocmit o
tema de proiectare provizorie, necesara pentru elaborarea proiectului.
Etapa a treia a avut ca obiectiv optimizarea solutiilor tehnice si stabilirea
parametrilor de proiectare si a constat din elaborarea unui studiu de analiza teoretica
a solutiilor de baza prin modelare matematica si simulare pe calculator, in scopul
cunoasterii comportarii dinamice a autovehicului experimental, In final, s-a facut o
configuratie constructiva si s-a definitivat tema de proiectare.
In etapa a patra, s-au elaborat documentatiile de executie pentru modelul
functional de sistem mecatronic pentru recuperarea energiei de franare la
autovehicule, cat si documentatia de executie a unui stand adaptat pentru testarea,
in conditii de laborator, a modelului functional.
In atapa a cincea s-au realizat fizic atat modelul functional de sistem mecatronic,
cat si standul adaptat pentru testarea in conditii de laborator, a modelului
functional. Realizariea fizica permite efectuarea experimentarilor de laborator si,
respectiv, montarea pe autovehicul, in vederea testarii in conditii de exploatare.
In etapele urmatoare ale proiectului aceste rezultate se vor valorifica si asigura
premisele continuarii proiectului, cu sanse de reusita, prin trecerea la realizarea
etapei a sasea, conform Planului de realizare a proiectului, pentru realizarea
experimentarilor de laborator si, respectiv, la etapa a saptea de experimentare in
conditii de exploatare.
Ultimele 3 etape constau in realizarea unui studiu tehnico-stiintific privind
comportarea experimentala a modelului functional, in conditii de laborator si in
conditii de exploatare (etapa a opta), iar in etapa a noua, se va elabora manualul de
prezentare/utilizare a modelului, prezentarea si demonstrarea functionalitatii si
utilitatii acestui. Ultima etapa (etapa a zecea), se ocupa in mod special cu finalizarea
actiunii de diseminare a reultatelor obtinute in cadrul proiectului.
218
PROGRAMUL CEEX
Contributii la dezvoltarea cunoasterii In domeniu:

- Mirea, Ad., Radulescu, G., Matache, G., Cristescu, C., Cercetari
Lucrari
publicate pe privind recuperarea energiilor libere la autovehicule rutiere. In:
Buletinul AGIR, nr.4, 2006, pag. 90 95, Editura AGIR,
baza
Bucuresti 2006, ISSN 1224 7928.
cercetarilor
- Cristescu, C., Krevey, P., Ilie, I., Blejan, M., Dutu, I.,
realizate in
Dumitrescu, C., Mecatronics system for recovering kinetic energy
cadrul
of the hybrid drive motor vehicles. In:vol: Procedeeings of The
proiectului
2nd International Conference Optimization of the Robots and
Manipulators OPTIROB 2007 PREDEAL, Romania 24 - 27
May, pag. 113 116. Editura Bren Publishing Hause, ISBN 978973- 64 656 2.
- Cristescu, C., Anghelache, G., Krevey, P., Vranceanu, G.,
Neacsu, M., Cristescu, C., Sisteme hibride regenerative de
propulsie a autovehiculelor rutiere. Partea a II-a Sisteme hibride
termo-hidraulice.In vol. 11 Stiinta si Inginerie, Lucrarile celei
de-a VII-a Conferinta Nationata
Multidisciplinare
- cu
participare internationala Profesorul Dorin Pavel fondatorul
hidroenergeticii romanesti, SEBES 2007, pag. 407 414, Editura
AGIR, Bucuresti 2007, ISBN 973 8130 82 4; ISBN 978
973 720 123 2.
- Cristescu, C., Cercetari teoretice privind comportarea dinamica
In faza de demarare a unui autovehicul propulsat pe baza energiei
hidraulice stocata in acumulatoare hidropneumatice. In:
Hidraulica, nr. 1-2 (20), 2007, pag. 53 60. ISSN 1453 7303,
- Cristescu, C., Blejan, M., Echipament mecatronic de recuperare
a energiei de franare pentru autovehicule medii si grele.
Workshop A.A.I.R. Romcontrola, 5 8 iunie, 2007.
Oportunitati Echipa de realizare a proiectului, formata din specialisti

cunoscuti ai celor cinci membri ai consortiului de C-D de nivel
privind
national, a lucrat foarte bine in baza unui Acord ferm de
formarea
consortiilor colaborare. Specialistii din cele trei institute nationale detin o
experienta deosebita in domeniile de activitate specifice. Univ.
pentru
participarea POLITEHNICA a asigurat un nivel stiintific inalt, iar agentul
economic a asigurat cofinantarea necesara. In urma cunoasterii
la FP7
unor preocupari similare in plan european, este posibila
realizarea unui consortiu FP7, prin stabilirea unei legaturi cu
Univ, din LODZ-Polonia si firme din Olanda si Suedia.
In proiect sunt prevazute dotari cu aparatura si echipamente de cercetare, unele
fiind, deja, achizitionate, care creaza o baza de cercetare deosebita, atat pentru
finalizarea prezentului proiect, cat si pentru abordarea unor proiecte noi.
Organizate: INOE 2000 IHP, organizeaza, anual, Salonul National de Hidraulica
si Pneumatica-HERVEX, si un SIMPOZION STIINTIFIC unde se vor prezenta o
suita de articole stiintifice cu subiecte bazate pe rezultatele obtinute.
219
PROGRAMUL CEEX

Rezultarul final al proiectului:
Proiectul se finalizeaza cu realizarea a doua produse fizice concrete si anume:
- Sistem mecatronic pentru recuperarea energiei de franare- model functional;
- Stand adaptat pentru testare sistem mecatronic.
Descriere
1- Sistemul mecatronic de recuperare a energiei cinetice realizeaza transformarea
energiei mecanice la franare in energie hidraulica, care se inmagazineaza in niste
acumulatori hidropneumatici, transformarea energiei mecanice in energie hidraulica si
invers, facandu-se prin intermediul unei masini hidraulice reversibile, antrenata de
arborele transmisiei principale a autovehiculului.
2- Standul adaptat pentru testarea sistemul mecatronic de recuperare a energiei
de franare a autovehiculelor se compune dintr-un subansamblu modul de probare,
si un grup hidraulic de actionare, Standul nai are un echipament electronic de
automatizare stand.
Aplicatii si noi directii de utilizare,
Solutia tehnica de recuperare a energiei cinetice se poate extinde la diverse
categorii de autovehicul, rutiere sau de alta clasa. De asemenea, ea potea fi utilizata la
toate sistemele de actionare cu mase mari in miscare de translatie sau de rotatie.
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare,
Primul beneficiar real al rezultatelor cercetarii este agentul economic cofinantator, SC
ROMFLUID SRL. Pe langa acesta, beneficiari pot fi fabricantii de autovehicule
rutiere, precum si cei care se ocupa cu exploatarea sau repararea acestora.
Efecte economnice/sociale estimate a se realiza
- reducerea consumului de combustibil cu 20 ...30% si chiar mai mult;
- reducerea puterii instalate cu 20 ...25 %:
- conservarea mediului si a resurselor natural;
- conditii mai bune de munca si viata, inclusiv de sanatate. ,
Recomandari
O alta recomandare este imbunatatirea legislatiei privind efectuarea achizitiilor,
care consuma foarte mult timp, in dauna celui necesar lucrarii.
Aprecieri asupra managementului proiectului si colaborarii In consortiu:
Conducerea operativa si coordonarea intregului proiect este asigurata de
directorul de proiect din cadrul INOE 2000-IHP, aflat in legatura permanenta cu
echipele mixte de specialisti implicati in proiect. Colaborarea cu responsabili de
proiect,este foarte buna . Toate actiunile directorului de proiect, metodele si
modalitatile folosite sunt orientate in scopul ralizarii obiectivelor proiectului, in
concordanta deplina cu cerintele stipulate in Planul de realizare a proiectului..
Propuneri de imbunatatire
Colaborarea cu Autoritatea Contractanta s-a desfasurat in conditii foarte bune, dar e
loc pentru mai bine.
220
PROGRAMUL CEEX
RETEA DE CERCETARE SI TESTARE CU UTILIZATORI

MULTIPLI PENTRU TEHNOLOGII, PROCESE SI
ECHIPAMENTE TEHNICE DIN SECTOARELE:
CONSTRUCTII DE MASINI, AGRICULTURA,
INDUSTRIA ALIMENTARA SI ENERGETICA
Contract CEEX nr. X1C07 / 03.10.2007
(RON):
Parteneri:
1.230.000 lei
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU MASINI SI INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII
SI INDUSTRIEI ALIMENTARE INMA
VLADUT VALENTIN; dr. ing; telefon: 0740.217.105
U.P. Bucuresti - conf. dr. ing. Biris Sorin;
U.P. Timisoara - prof. dr. ing. Faur Nicolae;
USAMVB Timisoara - s.l. dr. ing. Bungescu Sorin
Obiective:
(Informatii din propunerea tehnica a proiectului Anexa B)
Scopul proiectului
asigurarea si dezvoltarea pe plan intern a unei retele de cercetare integrata (cu utilizatori multipli) formata din
patru institutii (INMA, U.P.B., U.P.T. si U.S.A.M.V.B.T) care are ca scop dezvoltarea unei surse interne de
competenta stiintifica si tehnica de referinta, in domeniul sigurantei si securitatii in transport, precum si in alte
domenii care privesc cercetarea unor structuri de rezistenta sau subansamble, incercari antiseismice, etc.
Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor specifice
analiza oprtunitatilor de realizare a retelei integrate de cercetare si testare cu utilizatori multipli, interesele
comune in realizarea ei; analiza metodelor si metodologiilor de cercetare-testare prin prisma performantelor,
sigurantei, securitatii in transport, impactului asupra mediului, corespunzator reglementarilor UE;
crearea de dispozitive, mecanisme, standuri - interfata pentru realizarea cercetarilor si testarilor complexe;
achizitia echipamentelor necesare pentru crearea acestei interfete;
utilizarea instalatiei de incercari in regim simulat si accelerat tip Hidropuls pentru realizarea de cercetari si
incercari complexe in cadrul retelei cu utilizatori multipli;
raport de impact privind rezultatele cercetarilor si incercarilor complexe obtinute pe instalatia de tip Hidropuls, in cadrul
retelei cu utilizatori multipli, asupra armonizarii produselor incercate la cerintele pietei UE;
diseminarea informatiilor prin publicarea de articole in reviste de specialitate, la simpozioane nationale si
internationale. Organizarea unui simpozion cu participare internationala (Volum conferinta + CD); Elaborarea
unei propuneri viabile pe PC 7 - 7.2 PT 10 / PT 21.
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice

-
dezvoltarea pe plan intern a unei retele (de cercetare si testare cu utilizatori multipli) de institutii ce va deveni o
sursa interna de competenta stiintifica si tehnica de referinta in domeniul transportului de suprafata,
constructiilor de masini, agricultura, industria alimentara, energetica, aeronave, energie nucleara, etc;
dezvoltarea unui mediu social si economic dinamic si competitiv, orientat spre domeniile de inalta tehnologie si
capabil de a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung, in contextul economiei globalizate;
cresterea gradului de asimilare, aplicare si dezvoltare a cunostintelor, serviciilor si tehnologiilor avansate in
mediul economic si social, pentru a face fata evolutiei si concurentei europene si internationale.
221
PROGRAMUL CEEX

Prezentarea va urmari Planul de realizare al proiectului
Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode, solutii, tehnologii, produse,
etc), ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea proiectului.
S-a realizat:
Analiza oprtunitatilor de realizare a retelei si interesele comune in realizarea ei; analiza metodelor si
metodologiilor de cercetare-testare din prisma performantelor, sigurantei si securitatii in transport,
impactului asupra mediului, corespunzator reglementarilor UE;
Analiza necesarului de dispozitive, mecanisme, standuri ca interfata in vederea realizarii cercetarilor
si testarilor complexe, proiectare de dispozitive;
Proiectarea de dispozitive, mecanisme, standuri in vederea crearii interfetei adecvate pentru realizarea
cercetarilor si testarilor complexe;
Realizarea de dispozitive, mecanisme, standuri - interfata pentru realizarea cercetarilor si testarilor
complexe; achizitia echipamentelor necesare pentru crearea acestei interfete;
Utilizarea instalatiei de incercari in regim simulat si accelerat tip Hidropuls pentru realizarea de
incercari complexe in cadrul retelei cu utilizatori multipli.
In curs de realizare:
Raport de impact privind rezultatele incercarilor complexe obtinute pe instalatia de tip Hidropuls, in
cadrul retelei cu utilizatori multipli, asupra armonizarii produselor incercate la cerintele pietei;
Articole publicate in reviste de specialitate, simpozioane nationale si internationale. Organizare
simpozion cu participare internationale (Volum conferinta + CD); Elaborarea unei propuneri viabile pe
PC 7 - 7.2 PT 10 / PT 21.
Lucrari publicate pe baza

cercetarilor realizate in
cadrul proiectului
Vladut V., Biris S., Atanasov A., Gafitianu D., Kiss Imre - Opportunity of setting
up a research and testing network for technologies, processes and technical
equipment in machine building, agriculturem food industry and energetics sectors,
Proceedings of the VIIIth International Symposium "YOUNG PEOPLE AND
MULTIDISCIPLINARY RESEARCH", pag. 302309, ISBN-10 973-8359-39-2;
ISSN-13 978-973-8359-39-0, 1112 mai 2006, Timisoara, Romania [S.I.];
Vladut V., Biris S., Bungescu S., Atanasov At., Manea D. - The using computer
system for testing in simulated and accelerated of technical equipments and
devices, ENERGY EFFICIENCY AND AGRICULTURAL ENGINEERING 2006
- EE&AE2006, INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE, pag.
528536, 0709 iunie 2006, ISSN 1311-9974, Rousse, Bulgaria [C.I.];
Vladut V., Biris S., Bungescu S., Atanasov At., Paunescu D. - Setting up a
research and testing network with multiple users for technologies, process and
technical equipment in the sectors: machine building, agriculture and food
industry, BULETINUL I.P. Iasi, sectia CONSTRUCTII DE MASINI, THE IInd
INTERNATIONAL CONFERENCE - ADVANCED CONCEPTS IN
MECHANICAL ENGINEERING (ACME), Tomul L II (LVI), Fascicula 6C, pag.
335340, 2006, ISSN 1011-2855, Iasi - Romania [C.I.];
Vladut V., Biris S., Bungescu S., Paunescu D., Dima I.- Computer-aided test of
the disk harrow GD 3.2 in simulated and accelerated regime on the hydropulse
installation and the stress states analysis, ANALS OF THE FACULTY OF
ENGINEERING HUNEDOARA, Tome IV, Fascicule 1, P.U. of Timisoara, pag.
159164, 2006, ISSN 1584-2665, Editura MIRTON, Timisoara - Romania [S.I.]
Vladut V. Bajenaru S., Biris S., Bungescu S., Atanasov At., - Researches
Regarding The Mechanical Test Of Swinging Draw Bar of Ceahlau 4601 Tractor,
Scientific Conference RU Angel Kanchev- 2006 Proceedings, Vol. 45, Book 1,
pag. 1417, 0911 noiembrie 2006, ISSN 1311-3321, Rousse, Bulgaria [C.I.];
Vladut V., Gangu V., Pirna I., Bajenaru S., Biris S., Bungescu S. - Complex tests
of the resistance structures in simulated and accelerated regime on hydropulse
installation, PROCEEDINGS OF THE 35 INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON
222
PROGRAMUL CEEX
AGRICULTURAL ENGINEERING "Actual Tasks on Agricultural Engineering",

pag 393404, 2007, ISSN 1333-2651, Opatija - Croatia [I.S.I.];
Vladut V., Gangu V., Pirna I., Popa C., Bajenaru S. - Researching regarding the
testing of the protection frame of agricultural tractors at overturning, according
European norms, 21st International Automotive Conference with Exhibition
SCIENCE AND MOTOR VEHICLES 2007 "Automotive Engineering for
Improved Safety", NMV 0726, 2007, ISSN 978-86-80941-31-8, Belgrad - Serbia
[C.I.];
Vladut V., Braharu D., Bajenaru S., Biris S., Bungescu S., Atanasov At. - The
operators protection securement who serve the agricultural tractors with narrow
gauge by testing the protection devices in simulated and speedy regime, First
International Conference "RESEARCH PEOPLE AND ACTUAL TASKS ON
MULTIDISCIPLINARY SCIENCES", pag. 193-198, ISBN 978-954-91147-3-7,
Vol. 2, June 2007, Lozenec, Bulgaria [C.I.]
Pana in momentul de fata s-a reusit semnarea a doua parteneriate ce au ca scop
colaborari in domenii de interes comun si in special participarea in parteneriat la FP 7
cu Universitatea din Novi Sad (SERBIA) si Technological Educational Institute
Branch of Florina din Kozani (GRECIA).
De asemenea sunt in negociere in vederea semnarii unor parteneriate cu:
Universitt fr Bodenkultur - Department fr Nachhaltige Agrarsysteme, Institut fr
Landtechnik din Viena, Universitatea "Anghel Kunchev" - Facultatea de Transporturi
din Rousse si Latvia University of Agriculture - Faculty of Engineering (Letonia).
Cu o parte din partenerii din consortiile formate sau in curs de formare s-a reusit
depunerea unei propuneri in cadrul FP 7: DESIGN AND OPTIMIZATION OF HUMAN
Oportunitati
privind PROTECTION SYSTEMS DURING TRANSPORT BY MODELLING, SIMULATING AND
formarea consortiilor pentru TESTING USING NEW METHODOLOGIES REFERRING TO RISK, DESTFATECTION
participarea la FP7
AND AVOIDANCE OF DANGEROUS SITUATIONS - DOHPSTMST, SST.2007.4.1.1:
Safety and security by design; Partners: NATIONAL INSTITUTE OF RESEARCHDEVELOPMENT FOR MACHINES AND INSTALLATIONS DESIGNED TO
AGRICULTURE AND FOOD INDUSTRY (Romania - Coordinator); FACULTY OF
ENGINEERING (Latvia); FACULTY OF AGRICULTURE (Serbia); FACULTY OF
AUTOMOTIVE AND TRANSPORT ENGINEERING (Bulgaria); FACULTY OF
BIOTECHNICAL SYSTEMS ENGINEERING (Romania) si este in curs de depunere
o alta propunere (FP7-ICT-2007-C) al carei coordonator este Universitt fr
Bodenkultur (Viena) - Safety Around Agricultural and Large Forestry Vehicles
(SALLY), impreuna cu alte 14 institutii si companii din UE.

Prevederi proiect, plan de realizare, achizitii realizate, aprecieri si deschideri ce se pot asigura
Placi conexe la placa de achizitie Microstar DAP 5200; Echipament de comanda si control pentru cilindri
hidraulici tip hidropuls; Servovalve tip ORSTA; Doze tensometrice si amplificatoare pentru cilindri hidraulici:
250 kN; 10 kN; amplificatori de masura;
Notebook ACER TM 8202 WLMi; Memorie 2GB DDR2;
Scaner 3D; Upgrade Calculator PIV; Upgrade Calculator PIII; Calculator; Video proiector Toshiba;
Multifunctional Xerox WC PE220;
Calculator P IV(3,5); Imprimanta HP; Scaner A4 color; Camera foto digitala Cannon
Total investitii realizate: 428.434,19 lei.
Organizate:
In curs de realizare:
NU;
DA.

Rezultatul final al proiectului:
Descriere: realizarea unei retele integrate de cercetare si testare si incercare cu utilizatori multipli pentru
tehnologii, procese si echipamente din: transport (de suprafata) - siguranta si securitatea in transport (7.2),
agricultura, industria alimentara, constructii de masini, energetica, aeronautica, etc., conform legislatiei
223
PROGRAMUL CEEX
europene in domeniu (avand la baza o instalatie complexa de incercare in regim simulat si accelerat - tip
Hidropuls care poate deveni o instalatie de interes national);
Aplicatii si noi directii de utilizare: datorita complexitatii si dispozitivelor existente, instalatia de tip Hidropuls
poate fi utilizata pentru a efectua aproape orice tip de incercare, pentru masini si echipamente din domenii diferite.
Limitarile sunt impuse doar de: marimea echipamentului si lungimea cursei ce trebuie efectuata de cilindri (care
este limitata la 200 mm). Ca aplicatii noi ce se urmaresc a fi efectuate: incercarea pentru omologarea
internationala a scaunelor dupa R 21 ECE-ONU (se va realiza un stand special pentru fixarea pe platforma
instalatiei) si incercari dinamice a structurilor de protectie (D 79/622/CEE). De asemenea se are in vederea
achizitionarea unui cilindru cu cursa de 500 mm pentru efectuarea de incercari ce necesita curse mai mari de 200
mm;
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economice/sociale estimate a se realiza:
beneficiari reali/posibili: producatorii, importatorii si utilizatorii masinilor si echipamentelor din

domeniul transportului de suprafata si nu numai (inclusiv constructii de masini, agricultura, industria
alimentara, energetica si aeronautica, energie nucleara), ce vor sa efectueze cercetari asupra produselor
lor in vederea introducerii acestora pe piata, evitand in acest fel luni de zile de testari in exploatare si
anduranta (pentru evidentierea comportarii lor din punct de vedere al rezistentei sau securitatii in
transport;
Efecte economice/sociale estimate:
social: crearea conditiilor necesare pentru asigurarea unui climat de munca mai bun si mai sanatos;
cresterea sigurantei si securitatii in transport, crearea unor oportunitati de studiu si perfectionare pentru
unitatile de invatamant si cercetare; posibilitatea crearii de noi locuri de munca - au fost angajati 3 tineri
(din care 2 tineri absolventi);
9 economic: cresterea capacitatii Romaniei de a asigura parteneri performanti in programele de colaborare
stiintifica si tehnica si in aliantele tehnologice internationale; accelerarea procesului de aliniere si integrare
tehnologica a agentilor economici, conform cerintelor si reglementarilor UE (sprijiniti de partenerii ce
formeaza reteaua integrata de cercetare); cresterea calitatii activitatii unitatilor si institutiilor de CD din
Romania (in special al celor din retea), care sa asigure atragerea, dezvoltarea si concentrarea de resurse
umane si materiale; sustinerea dezvoltarii resurselor umane si materiale a retelei integrate de institutii
specializate, recunoscute international, care sa asigure competenta stiintifica si tehnica si dotarile necesare
dezvoltarii unui sector/ domeniu stiintific sau tehnologic; obtinerea de resurse financiare pentru dezvoltarea
si imbunatatirea performantelor instalatiei;
Recomandari: incercarea de a include instalatia complexa de incercare in regim simulat si accelerat - tip
Hidropuls in programul instalatiilor de interes national, mai cu seama ca in acest moment aceasta instalatie este
printre singurele ramase in functiune din domeniul cercetarii.
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare: strategia de management

stabilita la inceputul proiectului a fost corecta, astfel ca nu au existat probleme de colaborare cu partenerii, fiecare
dintre ei indeplinindu-si obiectivele stabilite in planul oferta si in planul de realizare a proiectului, astfel incat in
final proiectului sa-si atinga obiectivul final propus.
Propuneri de imbunatatire:
relatia cu Autoritatea contractanta a fost foarte buna.
224
PROGRAMUL CEEX

ECHIPAMENTE PENTRU CRESTEREA CALITATII
VIETII SI SIGURANTEI DE DEPLASARE A
PERSOANELOR CU DIZABILITATI PRIN FACILITAREA
ACCESULUI IN CLADIRI SI MIJLOACE DE TRANSPORT
(RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 910.000 RON din care de la buget

895.000 RON
PENTRU OPTOELECTRONICA Filiala INSTITUTUL DE
CERCETARI PENTRU HIDRAULICA SI PNEUMATICA INOE
2000 IHP Bucuresti
LEPADATU Ioan, Drd. Ing, tel. 021/3363991, int. 23
PARTENERUL 1 - INSTITUTUL NATIONAL DE
CERCETARE
DEZVOLTARE
PENTRU
OPTOELECTRONICA INOE 2000 Filiala INSTITUTUL DE
CERCETARI PENTRU HIDRAULICA SI PNEUMATICA
Bucuresti, abreviat INOE 2000 IHP
PARTENERUL 2 CENTRU DE CERCETARE SI
TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH din cadrul Universitatii
Tehnice Gheorghe Asachi Iasi, abreviat CCTT
PARTENERUL 3 - INSTITUTUL NATIONAL DE
CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU MECANICA FINA
PARTENERUL 4 - UNIVERSITATEA POLITEHNICA
DIN BUCURESTI prin CENTRUL DE ELECTRONICA
TEHNOLOGICA SI TEHNOLOGII DE INTERCONECTARE,
abreviat CETTI
PARTENERUL 5 - SC ORASD 98 SRL, abreviat ORASD.
Obiective:
Scopul proiectului este realizarea unor mijloace de accesibilizare a cladirilor si mijloacelor
de transport, pentru a permite accesul facil al persoanelor cu dizabilitati locomotorii, care se
deplaseaza in scaun rulant, singure sau insotite; concret, este vorba de doua platforme ridicatoare
cu actionare electro-hidraulica, dintre care una pentru cladiri cu diverse destinatii (atit cele
publice, pentru care este obligatorie asigurarea conditiilor de acces speciale inca din 2004, cit si
pentru cele private cu destinatie diversa); cea de-a doua platforma ridicatoare este preconizata a
intra in dotarea mijloacelor de transport speciale de mica si medie capacitate, care deservesc
persoane cu dizabilitati locomotorii.
Obiectivul specific este realizarea unei game de echipamente care permit cresterea
mobilitatii si sigurantei de deplasare a persoanelor cu handicap locomotor, prin oferirea unor
mijloace de accesibilizare a cladirilor publice, rezidentiale, industriale si mijloacelor de transport
in comun de mici si medii dimensiuni, care realizeaza deplasarea pe verticala a unei persoane ce
se deplaseaza intr-un scaun rulant.
Astfel, cele doua platforme ce se vor realiza in cadrul proiectului au urmatoarele caracteristici principale:
225
PROGRAMUL CEEX
- Platforma ridicatoare stationara cu actionare electro-mecano-hidraulica, cu cilindru

hidraulic dispus paralel cu nacela; inaltimea de ridicare de baza este de 1,2 m, obtinuta prin
multiplicarea cursei unui cilindru hidraulic printr-un mecanism cu scripete; sarcina maxima
deplasata pe verticala este de 250 kg corespunzatoare greutatii unei persoane ce se deplaseaza in
scaun rulant plus un eventual insotitor.
Viteza de deplasare este cuprinsa in intervalul 8...12 cm / s, corespunzator normelor
referitoare la deplasarea verticala a persoanelor cu dizabilitati de acest tip.
Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua comuna de 230 V, iar puterea absorbita
este redusa (max. 0,75 kW).
Solutia de actionare adoptata, electro-mecano-hidraulica, permite atit realizarea functiiilor de
baza urcare / coborire -, cit si a celor speciale (oprire in caz de avarie electrica sau hidraulica,
coborire de urgenta cu viteza controlata, urcare in lipsa alimentarii cu energie electrica) cu
ajutorul elementelor de actionare si de logica hidraulica.
Constructia platformei nu implica efectuarea de lucrari deosebite de amenajare a spatiului de
amplasare, fixarea facindu-se cu ajutorul unor conexpanduri care se prind de sol si de peretii
cladirii.
- Platforma ridicatoare mobila este destinata facilitarii accesului in mijloacele de transport
gen microbuz, care deservesc grupuri de persoane cu dizabilitati de deplasare; este o constructie
pliabila, compacta, care permite realizarea unei curse verticale de max. 0,5 m, cu o viteza de
deplasare adaptata; sarcina maxima este in acest caz de 150 kg.
Elementul activ al platformei este un tot un cilindru hidraulic, a carui cursa se multiplica
printr-un mecanism cu paralelograme deformabile.
Alimentarea cu energie electrica in acest caz se face de la bateria de acumulatoare a
mijlocului de transport (12 sau 24 V).
In baza rezultatelor cercetarii obtinute pe parcursul desfasurarii acestei lucrari, se deschide
calea unei viitoare conlucrari pe plan international in domeniul mai larg al echipamentelor
destinate cresterii sigurantei de deplasare a persoanelor cu dizabilitati si imbunatatirea contactelor
administrative, obiective ce se regasesc in ariile tematice ale cercetarii europene 7.2 si 3.3.
Se presupune ca prin aportul de cunostinte al unor parteneri externi, care desfasoara activitati
de cercetare in domenii similare sau apropiate, se poate forma un parteneriat international, vor
rezulta obiecte cu caracteristici superioare, care sa inglobeze o cantitate crescuta de cunostinte
raportata la resursele materiale utilizate, conform orientarilor moderne din cadrul platformei
MANUFUTURE.
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice.
Principalele rezultatele masurabile ale proiectului se constitue din:
- 1 studiu tehnic de documentare
- 1 studiu de fundamentare a parametrilor tehnico-functionali
- documentatie de executie prototip pentru cele 2 modele experimentale
- 2 modele experimentale de platforme ridicatoare realizate
- buletine de experimentare
- 2 manuale de utilizare
- 1 brevet de inventie
- articole, comunicari stiintifice
- pagina Web a proiectului.
Etapele proiectului realizate pina la acest moment au fost:
- Etapa I Studiu de documentare privind mijloacele de accesibilizare in tarile UE si in
Rominia (15.12.2005). In cadrul acestei etape s-a facut o analiza a tipurilor de mijloace de
226
PROGRAMUL CEEX
accesibilizare destinate cladirilor si mijloacelor de transport, a sistemelor de actionare, a

schemelor hidraulice de actionare, a solutiilor constructive
- Etapa II Studiu de fundamentare a principalilor parametri tehnico-functionali
(28.02.2006). Aceasta etapa a urmarit stabilirea parametrilor principali de functionare, in
concordanta cu prevederile normelor interne si internationale; s-a urmarit stabilirea vitezelor de
urcare si coborire, a schemelor de actionare care sa permita rezolvarea situatiilor de avarie (de
natura electrica sau hidraulica); s-a elaborat tema de proiectare
- Etapa III Proiectare modele (30.09.2006). A constat in proiectarea modelelor experimentale;
materializarea schemelor hidraulice, proiectarea subansamblelor mecanice, hidraulice si electrice.
- Etapa IV Realizare modele experimentale (28.02.2007). In cadrul acestei etape s-au realizat
cele doua modele experimentale de platforma ridicatoare, prin colaborare cu agentul economic
cofinantator.
- Etapa V Verificarea functionalitatii modelelor (30.04.2007). A constat in verificarea
functionarii modelelor experimentale, pe subansamble si in intregime, cu urmarirea obtinerii
paramentrilor proiectati; s-a verificat functionarea mecanismelor pentru situatii de avarie.
La data de 15.09.2007 este in desfasurare etapa VI Studiul comportarii modelelor
experimentale - care urmareste validarea sau imbunatatirea solutiilor adoptate in etapele
anterioare.
Etapa VII Elaborare manual de prezentare / utilizare (31.03.2008). Isi propune crearea
manualelor de prezentare si utilizare pentru cele doua platforme ridicatoare.
Etapa VIII Prezentarea publica a performantelor acestei cercetari (diseminare
rezultate). Se urmareste publicarea de articole si participarea la simpozioane, cu prezentarea de
comunicari stiintifice; activitatile din aceasta etapa s-au desfasurat si in etapele anterioare, inca de
la inceputul proiectului.
Lucrari publicate pe 1. CRESTEREA MOBILITATII SI SIGURANTEI DE DEPLASARE
PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITATI PRIN UTILIZAREA
baza cercetarilor
MIJLOACELOR DE ACCESIBILIZARE ACTIONATE HIDRAULIC
realizate in cadrul
- in volumul simpozionului HERVEX 2005, ISSN 1454-8003,
proiectului
noiembrie 2005
2. CONTROLUL FUNCTIONARII ECHIPAMENTELOR CU
ACTIONARE ELECTRO-HIDRAULICA PENTRU DEPLASAREA
PE VERTICALA A PERSOANELOR in revista AUTOMATIZARI
SI INSTRUMENTATIE, ISSN 1582-3334, nr. 5 / 2006
3. SOLUTII MODERNE DE ACCESIBILIZARE CU ACTIONARE
HIDRAULICA - in volumul simpozionului HERVEX 2006, ISSN
1454-8003, noiembrie 2006
4. MODERN HYDRAULICALY DRIVEN ACCESYBILITY
MEANS DEVELOPED BY INOE 2000 IHP Bucharest in revista
HIDRAULICA nr. 1-2 (20), iulie 2007, ISSN 1453-7303
5. MODERN HYDRAULIC DRIVEN PLATFORM LIFTS FOR
BUILDINGS AND MEANS OF TRANSPORT articol publicat in
volumul International Conference for Manufacturing Systems, Iasi 2007
6. NEW HYDRAULIC DRIVEN ACCESIBILITY SYSTEMS FOR
BUILDINGS AND MEANS OF TRANSPORT in revista
ROMANIAN REVIEW PRECISION MECHANICS, OPTICS &
MECATRONICS, nr. 32 / 2007, ISSN 1584 5982
7. PLATFORME RIDICATOARE PENTRU PERSOANE CU
227
PROGRAMUL CEEX
DISABILITATI DE DEPLASARE articol prezentat la a - XXXV a

Reuniune Tehnico Stiintifica Anuala HENRI COANDA GOGU
CONSTANTINESCU, Ploiesti 2007
Avind in vedere experienta partenerilor, calitatea lucrarilor
Oportunitati
executate pina in prezent, precum si bunele relatii de colaborare existente
privind formarea
consortiilor pentru intre partenerii consortiului, aceasta colaborare poate sta la baza unui
participarea la FP7 parteneriat extins, in vederea participarii la competitiile internationale din
cadrul FP 7.
Lucrarea a produs imbunatatirea infrastructurii de cercetare a partenerilor, prin achizitii de
echipamente de cercetare din domeniul masurarii parametrilor specifici lucrarii: debit, presiune,
viteza de deplasare, etc.; s-a achizitionat mijloacele necesare pentru achizitia, prelucrarea si
stocarea informatizata a datelor experimentale: placi de achizitie, computere, periferice. In
domeniul proiectarii asistate de calculator, s-a achizitionat un soft specific de proiectare,
AUTOCAD 2006. In vederea realizarii experimentarilor si validarii solutiilor, s-au achizitionat
echipamente de alimentare si comanda pentru realizarea de diverse regimuri de functionare:
unitati hidraulice de actionare, convertizoare de frecventa, surse reglabile de tensiune, etc.
Echipamentele achizitionate pot fi folosite, dupa incheierea proiectului, la diverse alte teme
de cercetare din acelasi domeniu sau domenii conexe.
INOE 2000 IHP Bucuresti este organizatorul Simpozionului International anual HERVEX,
in cadrul caruia au fost organizate, pe parcursul desfasurarii proiectului, manifestari stiintifice de
prezentare a rezultatelor proiectelor din cadrul institutului; au fost organizate deasemenea workshopuri in colaborare cu Asociatia Profesionala FLUIDAS.
Rezultatele proiectului se vor materializa in primul rind in cele doua modele experimentale de
platforme ridicatoare, dar solutiile moderne adoptate pe parcursul lucrarii vor putea fi folosite la
diverse alte aplicatii ulterioare; un element de noutate sunt schemele hidraulice de actionare, care
realizeaza gestionarea situatiilor de avarie cu elemente hidraulice; un element important il
reprezinta studiile din primele etape ale proiectului.
Rezultatele cercetarii vor sta la dispozitia tuturor entitatilor interesate, cu respectarea
legislatiei in vigoare privind drepturile de proprietate intelectuala.
Gama de echipamente de accesibilizare se poate extinde prin adoptarea solutiilor prezentate
pentru diverse curse si sarcini de deplasare, precum si pentru echipamente cu destinatii diverse.
Beneficiarii directi ai rezultatelor cercetarii sunt persoanele cu dizabilitati, carora li se extinde aria
de deplasare si prin aceasta le creste standardul de viata; beneficiari pot fi firme din domeniul
industrial, care doresc sa-si largeasca gama de produse.
Conducerea si coordonarea intregului proiect a fost asigurata de Directorul de Proiect din
cadrul INOE 2000-IHP, care a pastrat legatura intre colectivele de specialisti implicati in proiect
atat din cadrul INOE 2000-IHP, cat si din cadrul partenerilor din consortiu. Etapele de lucru s-au
desfasurat pe baza ingineriei concurentiale, pentru reducerea termenului de realizare a proiectului;
fiecare etapa a proiectului a fost evaluata si monitorizata de Consiliul Tehnico - Economic al
INOE 2000-IHP; acesta a urmarit si verificat, pe tot parcursul derularii proiectului, indeplinirea
obiectivelor planificate pentru fiecare etapa in parte.
228
PROGRAMUL CEEX
NOU CONCEPT DE IMBUNATATIRE A

FORMELOR NAVELOR IN ZONA PUPA,
PENTRU OBTINEREA DE PERFORMANTE
SUPERIOARE DE PROPULSIE SI STABILITATE
Parteneri:
Valoarea totala a contractului: 360500 (RON) din

care de la buget: 312500 (RON) ;
Denumirea contractorului principal (denumirea
organizatiei in clar si prescurtat): ICEPRONAV
Horatiu Tanasescu, doctor inginer, telefon:
0236/410100/119;
Unitati participante la proiect : Universitatea
Dunarea de Jos Galati - responsabil: conferentiar
doctor inginer Nasta Tanasescu, Academia Navala
Mircea cel Batran Constanta - responsabil:
conferentiar doctor inginer Ali Beazit, Santierul
Naval Damen Galati responasabil: director
tehnic inginer Valentin Popescu;
Obiective:
Scopul proiectului: Dinamica unei elice cavitante depinde de mediul sistem in care
aceasta lucreaza. Astfel campul de curgere din interiorul unei elice montate in spatele
unei carene de nava este foarte diferit de acela din interiorul unei elice testata in apa
libera sau intr-o sectiune a unui tunel de cavitatie. Astfel, o elice care este foarte
eficienta in apa libera poate sa nu fie potrivita pentru o anumita forma de carena.
Apare evident faptul ca distributia siajului din planul discului propulsorului la intrare
in acesta, reprezinta un factor cheie pentru proiectarea arhitecturii pupei unei carene
navale. Obtinerea unei distributii bune a siajului nominal (generat de forma unei
carene), dintr-un plan imediat upstream fata de elice, fara salturi semnificative de
vitez (respectiv de presiune), poate conduce atat la reducerea cavitatiei elicei cat si la
cresterea randamentului de propulsie a acesteia.Obtinerea unei distributii bune a
siajului nominal (generat de forma unei carene), dintr-un plan imediat upstream fata
de elice, fara salturi semnificative de viteza (respectiv de presiune), poate conduce
atat la reducerea cavitatiei elicei cat si la cresterea randamentului de propulsie a
acesteia.
specifice: Imbunatatirea (reducerea) cavitatiei are o consecinta extrem de pozitiva atat
asupra fiabilitatii propulsorului (elicei) in general, cat si asupra nivelului de zgomote
si vibratii induse in structura pupa, in special. In cazul elicelor navale, volumul de
cavitatie fluctuant (datorat interactiunii dintre siajul generat de curgerea in jurul
carenei navei si elicea in functionare), reprezinta cea mai semnificativa sursa de
zgomote si vibratii transmise catre si in constructia pupa a corpului oricarei nave;
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice: Cavitatia propulsorului (elicei)
functionand in siajul imbunatatit;
229
PROGRAMUL CEEX

1. S-a analizat stadiul problematicii pe plan mondial (Etapa I 2005);
2. S-au facut experiente fizice in laboratoarele ICEPRONAV Galati (conform activitatilor din Etapa II - 2006):
Verificarea mbunatatirii siajului rezultate experimentale obinute n Bazinul de

Rezistenta la inaintare (proba de siaj) ICEPRONAV (stanga - siaj model de
referinta, dreapta siaj model conform noului concept).
Verificarea disparitiei fenomenului de cavitatie al elicei in siajul imbunatatit

simulat fizic (viteza de rotatie a elicei: 25 rps) rezultat experimental obtinut in
Tunelul de Cavitatie -ICEPRONAV.
230
PROGRAMUL CEEX
3. s-au efectuat experiente numerice folosind FLUENT 6.3; s-au pus bazele optimizarii
numerice a formelor pupa (programe in MATLAB), (conform activitatilor din Etapa III
2007):
Simularea numerica a vartejurilor generate (utilizand programul FLUENT 6.3)

rezultate numerice specifice; (stanga - model de referinta, dreapta model
conform noului concept).
Verificarea reducerii separarii curgerii (utilizand programul FLUENT 6.3)

rezultate numerice specifice; (stanga - model de referinta, dreapta model
conform noului concept).
Contractul actual este in faza de finalizare (se impune insa in viitor continuarea si
adancirea cercetarilor efectuate pana in prezent);
th
Lucrari publicate pe - 5 Osaka Colloquium on Advanced Research on Ship

Viscous Flow and Hull Form Design by EFD and
baza cercetarilor
CFD Approaches, 14-15 March, 2005, Osaka, Japan:
realizate in cadrul
New Radial Crenellated-Corrugated Stern Sections
proiectului
(Tanasescus Stern Shape) Obtained by Progressive
Numerical Carving, coupled with an Inverse Problem
for Optimizing the Expected Wake, - Conferina
Naional de Mecanica Fluidelor si Aplicaiile ei
Tehnice CAIUS IACOB, 15-17, Ocobmbrie, Braov,
2006:A New Stern Hull Concept for Commercial
231
PROGRAMUL CEEX
Ships (Tanasescus Stern Shape); - Cercetarea de

Excelen Premiz Favorabil pentru Dezvoltarea
Spaiului Romnesc de Cercetare, 19-21, Octombrie,
Braov, 2006:New Radial Crenellated-Corrugated
Stern Sections (Tanasescus Stern Shape); - RINA
(The Royal Institution of Naval Architects),
International Conference DESIGN&OPERATION OF
CONTAINER SHIPS, 22-23, November, London
2006: New Radial Crenellated-Corrugated Stern
Sections (Tanasescus Stern Shape); - MARINE
2007 - International Center for Numerical Methods in
Engineering. 5,6,7 June 2007, Barcelona, Spain.
Computational Methods In Marine Engineering, A New
Stern Concept; - Computer Aided Engineering
Solutions for Design, Analysis and Innovation
(ANSYS&FLUENT User Group Meeting), 26-27
Aprilie, 2007, Sinaia, A New Stern Concept modeling
and simulation using FLUENT 6.3.
Calitatea echipei: foarte buna; oportunitati deschise la
nivel international: tentativa FP7;
FP7
Achizitii realizate: 1. Echipament pentru vizualizarea curgerii. 2. Stroboscop pentru
vizualizarea cavitatiei;
Manifestari stiintifice organizate: 5 - septembrie 2007 Conferinta Stiintifica
Organizate: Prezentarea in colaborare cu reprezentanta FLUENT in Romania a tuturor
rezultatelor obtinute in fata staffului de specialitate si conducerii ICEPRONAV;
Modul in care se finalizeaz proiectul:
Rezultatul final al proiectului - performante tehnice deosebite: - cresterea eficientei de
propulsie (pentru obtinerea de consumuri energetice minime); - reducerea cavitatiei
elicei (pentru micsorarea nivelului de zgomote si vibratii induse la bord si in structura
pupa); - este necesara continuarea si adancirea cercetarilor;
Aplicatii si noi directii de utilizare: - aplicarea in practica la nave reale;
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare: santierele navale avansate
nationale, europene, asiatice, americane etc.; efecte economice/sociale estimate a se
realiza: acumularea unor cunostinte de varf intr-un domeniu foarte important, de mare
actualitate si complexitate cum este hidrodinamica navala; aplicarea in practica va
conduce la reducerea consumurilor energetice, la cresterea duratei de viata a
structurilor navale (prin micsorarea nivelului zgomotelor i vibratiilor induse in
acestea) si la imbunatatirea conditiilor de viata la bord;
Recomandari: - este necesara continuarea si adancirea cercetarilor;
Managementul proiectului: foarte bun (in ciuda greutatilor); Colaborarea in
consortiu: foarte buna;
Aprecieri asupra relaiei cu Autoritatea Contractant: FOARTE BUNA.
232
PROGRAMUL CEEX
SISTEM TOPO-HIDROGRAFIC INTELIGENT PENTRU

MBUNTIREA NAVIGAIEI FLUVIALE PE
SECTORUL ROMNESC AL DUNRII
Contract CEEX nr.: X1 C11
(RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON): 1.530.000,

din care de la buget (RON): 1.470.000
Denumirea contractorului principal:
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru geologie si
Geoecologie Marina - GeoEcoMar
Nume, prenume, titlul stiintific, telefon:
Sava Constantin Stefan, Doctor inginer, 0722-786434
Unitati participante la proiect: denumire organizatie, nume pronume
responsabil partener
- Intergis Grup SRL, Octavian Balota
- Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Johan Neuner
Obiective:
Prin realizarea acestui proiect se urmrete:
-
crearea unui nucleu de cercetare puternic care s poat fi un partener de ncredere la

proiectele de cercetare europene ceea ce faciliteaz dezvoltarea de aliane tehnologice
internaionale;
accelerarea procesului de aliniere i integrare tehnologic a agenilor economici prin
punerea acestora la dispoziie de tehnologii la standard european i chiar mai avansate.
n cadrul tematicii propuse obiectivele specifice principale sunt:

-
mbuntirea condiiilor de navigaie pe Dunre;

realizarea unui nucleu de cercetare multidisciplinar capabil s integreze tehnologia
GNSS cu hrile digitale i cu datele topo-hidrografice i s rspund astfel nevoilor de
dezvoltare a navigaiei sigure;
realizarea hrii electronice de navigaie;
creterea siguranei n transportul naval.
Sistemul SITRAD preconizeaza sa se obtina patru tipuri de beneficii strategice:

-
Cresterea competitivitatii navigatiei pe Dunarii

Optimizarea folosirii infrastructurii publice si a fondurilor publice
Imbunatatirea sigurantei de navigatie
Accentuarea protectiei mediului,
i doua categorii de beneficii macro-economice:

-
Reducerea investitiilor in trafic rutier pe baza cresterii traficului naval

Reducerea costurilor externe ale transporturilor (legate de accidente rutiere,
congestionare trafic, zgomot etc).
233
PROGRAMUL CEEX
Principalele servicii ce ar putea fi oferite de sistemul SITRAD ca parte a unui sistem integrat de
Servicii de Informare pentru Navigatie sunt legate de trafic si apoi de transport ca atare si
privesc:
Caile navigabile
Informatiile de trafic
Managementul de trafic
Diminuarea efectelor calamitatilor inclusiv naturale (furtuni etc.)
Managementul transportului cargo
Managementul porturilor si terminalelor de marfa
Costurile cu infrastructura navala
Statistici diverse
Pana in prezent, in cadrul Proiectului SITRAD, au fost realizate etapele:
Analiza i evaluarea informaiilor i a surselor de date relevante proiectului, Determinarea
parametrilor de transformare ntre sistemele de referin utilizate pe traseul Dunrii, Definirea
conceptului de sistem inteligent topohidrografic ca baz a lucrrilor de mbuntire a navigaiei
i surs de date pentru harta electronic de navigaie, Analiza i definirea componentei de
monitorizare inteligent a navelor i mrirea securitii n transport prin tehnologie DGNSS in
raport cu evolutia hidromorfologica a albiei Dunarii, Realizarea sistemului inteligent SITRAD
pentru controlul traficului pe Dunre i asigurarea condiiilor optime de navigaie,
Implementarea i verificarea sistemului SITRAD pe tronsonul pilot Clrai - Cernavod,
Corectarea erorilor i realizarea manualelor de utilizare,
urmand ca pana la incheierea cercetarilor sa mai fie realizate etapele:
Realizarea unui protocol de acces la baza de date topo-hidrografice i hrile electronice
de navigaie elaborate n proiect n acord cu reglementrile legale ale statului Romn, Elaborarea
strategiei de implementare a sistemului SITRAD la scar naional pentru asigurarea unor
condiii de navigaie moderne i sigure n acord cu standardele EU pentru coridorul VII.
Lucrari publicate pe Danube Information Service Conference (DISC), Budapest, 7- 8

November 2006:
baza cercetarilor
realizate in cadrul
- Structure of historical information regarding the evolution of the
proiectului
Romanian Danube sector, C.S. Sava & O. Balota;
- Analysis and Proposal regarding to adopt a reference system for
navigation according with European standard for corridor VII,
Johann Neuner.
Oportunitati privind Proiectul SITRAD utilizeaz resurse umane complexe din profile i
domenii de activitate foarte diverse, hidrologi, geofizicieni, geodezi,
formarea
matematicieni, informaticieni, geografi i altele. Proiectul este
consortiilor pentru
ambiios dorind s rezolve probleme importante pentru care sunt
participarea la FP7
necesare msurtori topo-hidrografice cu aparatur de tip sonar
multi i mono beam instalate pe nave i alupe, cu echipamente GPS
n dubl i simpl frecven. O activitate important este cea de
calcul i procesare date pentru care se utilizeaz softuri complexe,
ARC-INFO, AUTOCAD, GPSTOOLS, 3DTools i softuri de
dezvoltare ca Visual C++.
234
PROGRAMUL CEEX

Proiectul SITRAD este o idee ambiioas pe care grupul nostru de cercetare ncearc de mai
mult timp s-o promoveze n cercurile tiinifice i tehnice. Experimentele realizate pn acum n
cadrul diferitelor colaborri interne i internaionale ne-au demonstrat punctul nostru de vedere,
abordarea unitar a determinrilor topo-hidrografice permindu-ne rezolvarea unor probleme
tehnice ce au fost mereu evitate n lucrrile din Romnia prin compromisuri sau aproximri
neriguroase. Aceast abordare unitar a msurtorilor batimetrice, respectiv determinarea
profilelor independent de nivelul apei prin corelare direct cu determinrile topografice utiliznd
msurtori GPS difereniale, face posibil ignorarea variaiei nivelului apei, adic exact acel
parametru care a creat pn acum probleme n omogenizarea datelor hidrografice. Legarea lor de
terenul fix a fost primul pas i a devenit posibil odat cu accesul mai uor la tehnologiile
GNSS. Aa s-a impus conceptul de msurtori topo-hidrografice nu doar ca un cumul de
determinri diferite, dar mai ales ca un set de msurtori corelate i omogene. Aa cum se vede
i n fig. 1, rezultatul determinrilor topo-hidrografice este un model 3D independent n care
nivelul apei se poate seta pentru fiecare moment t la nivelul corect avut n acel moment. n acest
fel, n funcie de datele de monitorizare a nivelului apei, determinrile GNSS n timp real, de
altitudine, ale unui echipament instalat pe o nav fluvial poate fi ajustat sau controlat ntr-o
anumit plaj de valori i poziionat ntr-un model 3D pe suorafaa corect ca n fig. 1.
Fig. 1 Model Digital al Terenului al albiei Dunrii

Workshop SITRAD: Topohidrografie modern pentru navigaie sigura pe Dunre, 14
decembrie 2006, Sala Ion Helliade Rdulescu, Biblioteca Academiei Romane, Bucuresti,
Calea Victoriei, nr.125 (www.sitrad.ro):
- Prezentarea proiectului SITRAD, Constantin Sava;
- Rolul i importana topohidrografiei la proiectarea i execuia lucrrilor hidrotehnice, Liliana
Ghinescu;
- Ateptri ale navigatorilor din partea hrii electronice de navigaie a Dunrii, Marin ChintoanUta;
- SITRAD in contextul problemelor hidrografice i hidromorfologice ale Dunrii, Constantin
Bondar;
- Harta de navigatie in conceptia SITRAD, Octavian Balota;
Reeaua de staii GNSS permanente multifuncionale a Romniei, Tiberiu Rus;
- Analize i propuneri privind adoptarea unui sistem de referin pentru navigaia pe Dunre n
concordan cu standardele europene, Johann Neuner;
- Batimetrie de mare detaliu: achizitie, procesare a datelor si reprezentarea rezultatelor, Radu
Dimitriu;
- Harti electronice de navigatie pe Dunare, Claudiu Dutu;
- Implementarea conceptului RIS in Romania, Romeo Soare.
235
PROGRAMUL CEEX

Realizarea Proiectului SITRAD va contribui in mod decisiv la imbunatatirea conditiilor de
navigatie pe sectorul romanesc al Dunarii, atat printr-o documentare riguroasa din punct de
vedere topo-hidrografic a lucrarilor si constructiilor hidrotehnice, cunoasterea riguroasa a
senalului navigabil, cat si prin asigurarea conditiilor necesare pentru generalizarea utilizarii
mijloacelor electronice de navigatie. Proiectul SITRAD se nscrie in efortul pe care il face
comunitatea stiintifica si tehnica din tara noastra, cat si din tarile vecine: Serbia, Bulgaria si
Ucraina, in cadrul unor programe nationale sau internationale pentru imbunatatirea conditiilor de
navigatie pe Dunre.
Pe de o parte, se pune problema asigurarii conditiilor optime pentru realizarea lucrarilor topohidrografice necesare pentru cunoasterea situatiei hidromorfologice prezente a albiei Dunarii:
baza de date topo-hidrografice actualizata (harti topo-hidrografice ale albiei Dunarii, mire
hidrometrice, borne pentru masuratori GPS), metodologie originala pentru realizarea lucrarilor
intr-un sistem topo-geodezic unitar, in acord cu sistemele adoptate pe plan european si cu cele
utilizate de vecini.
Pe de alta parte, se pune problema utilizarii intregului fond de date topo-hidrografice,
achizitionat pe baza metodologiei pe care urmeaza s o elaborm, pentru intocmirea hartilor
electronice de navigatie de tip 3D, la nivelul standardelor adoptate pe plan european, sectorul
romanesc al Dunarii fiind o parte insemnata a Coridorului 7 pan-european de transport naval.
Dat fiind experiena n domeniu a participanilor i succesul acestora n proiecte similare
considerm c ideea sistemului SITRAD va fi rapid acceptat de factorii de decizie i n curnd
impus ca standard de navigaie.
Colaborarea stabilita intre partenerii din consortiu, cu mult timp inainte de lansarea Proiectului
SITRAD, a inregistrat o crestere semnificativa in conditiile lucrului in echipa oferite de proiect.
Specialistii AMTRANS au urmarit cu deosebita atentie derularea cercetarilor din cadrul
proiectului, participand la intalnirile organizate la sediul GeoEcoMar si la Workshopul organizat
la Academia Romana in Sala Ion Helliade Radulescu.
www.sitrad.ro
236
PROGRAMUL CEEX
RADAR VIRTUAL PENTRU ECHIPAREA NAVELOR

DE COASTA SI A AVIOANELOR USOARE
Parteneri:
245 000 din care de la buget 175 000 (RON)

S.C. AEROSTAR S.A Bacau
Vanatoru Mihai , inginer, 0724 14 16 55
S.C IAROM S.A Bucuresti
Obiective:
Realizare sistem HARD cu urmatoarele functii:
receptor care sa asigure receptia datelor despre trafic venite de la statiile de
supraveghere si a datelor transmise de participantii individuali la trafic
extractor pentru conversia datelor receptionate in mesaje digitale specifice
unificarea mesajelor venite de la mai multe surse exterioare sistemului
prezentarea informatiilor pe un afisor grafic
extragerea din semnalul oferit de GPS propriu a informatiilor utile pentru trafic
modularea unei purtatoare de radiofrecventa cu aceste date
amplificarea si emisia in eter a acestor date la intervale de timp bine
afisare suprapusa pe o harta digitala mobila a zonei de navigatie
Realizare software cu urmatoarele functii:
extragerea informatiilor de pozitie, viteza, etc, din semnalul de radiofrecventa.
compararea datelor obtinute cu datele despre pozitia proprie si determinarea situatiilor
de alerta
interfata cu mediul de afisare a informatiei.
afisare
impachetarea datelor sosite de la GPS-ul propriu in scopul emisiei lor in eter
reactualizarea situatiei afisate odata cu modificarea pozitiei proprii (miscarea hartii
digitale pentru pastrarea in centrul imaginii a navei proprii)
Beneficiarii informatiilor afisate pe radarul virtual sunt pilotii navele care nu au in dotare
sisteme TCAS de evitare a coliziunilor sau radar clasic de navigare.
Radarul virtual de navigatie isi propune sa conduca la completarea cu echipamente de
navigatie a navelor care nu sunt dotate cu aparatura radar, cu scopul cresterii sigurantei
traficului, cresterii preciziei, reducerea costurilor si a stresului.
Activitatile desfasura au fost:
Dezvoltarea unui echipament de calcul si afisare a informatiilor radar
Transmisia si receptia datelor
Convertirea si completarea informatiilor cu pozitia proprie obtinuta de la un receptor GPS
Completare informatiilor cu date meteo
Afisarea datelor pe display, suprapuse peste o harta digitala mobila
Extinderea sistemului la o zona geografica extinsa sau la nivel national
Promovarea sistemului
Perioada de desfasurare a proiectului a fost de 18 luni iar obiectivele urmarite au fost atinse.
In conformitate cu obiectivele generale ne-am propus urmatoarele obiective concrete:
I Specificatie de dezvoltare pentru radarul virtual de navigatie. S-au prezentat cerintele pe
care trebuie sa le indeplineasca radarul virtual din punct de vedere HARD si SOFT, cerintele
237
PROGRAMUL CEEX
constructive, s-a prezentat interfata om-masina, echipamentele cu care se interfateaza radarul

virtual si conditiile de mediu la care va fi supus acesta. Perioada de indeplinire a acestei etape
a fost de 3 luni.
II Proiectarea in detaliu a radarului virtual de navigatie care avea ca rezultat documentatia de
executie. Perioada acordata pentru indeplinirea acestei etape a fost de 4 luni.
III Executia, demonstrarea si diseminarea de informatii. Pentru executie si demonstrarea
capabilitatilor s-a estimat o perioada de 7 luni. Pentru diseminarea de informatii referitoare la
radarul virtual s-a preconizat un interval de timp de 1 luna
Principalul rezultat al implementarii unui asemenea sistem este cunoasterea precisa si in timp
real a situatiei din trafic, cu beneficiul reducerii costurilor sau macar a stresului in sistemul
national de supraveghere a traficului, simultan cu o crestere a increderii in sistemul national
de supraveghere a granitelor tarii.
Radarele Virtuale de navigatie se pot instala pe nave fluviale, maritime, aeronave.
Avantajele sunt urmatoarele:
- ofera un mijloc de navigatie mai putin zgomotos si mai ieftin
- nu sunt necesare statii de radiolocatie la bordul navelor, echipamente scumpe si greu de
aprovizionat
- se pot folosi informatii din tari vecine
- se pot folosi informatii despre vreme de la radarele meteo, de la sateliti
- informatiile obtinute nu desconspira amplasarea echipamentelor de cercetare de la
care s-au obtinut datele
Rezultatul final al proiectului a constat dintr-un radar virtual. Datele afisate au fost obtinute
de la statiile de control a traficului si de la satelitii specializati. Pe timpul derularii proiectului
a rezulta un afisor multifunctional care va putea fi valorificat si de sine statator in aplicatii de
tip navigare dupa harta, localizare vehicule, a rezultat un program de calcul care, eventual,
va putea fi valorificat pe piata, fie prin comercializare, fie prin contracte privind rezolvarea
unor aplicatii care intereseaza diversi beneficiari.
Proiectul s-a desfasurat conform planului de realizare, in trei etape.
In etapa I s-au efectuat studii si analize achizitie date primare, conversia lor si afisarea.
Obiectivele au fost stabilire cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca Radarul Virtual iar
documentele finale rezultate Specificatie Dezvoltare si Specificatie Cerinte Software
In etapa a II-a s-a proiectat Radarul Virtual.
Obiectivul a fost realizarea Proiectului constructiv Radar Virtual iar documentele finale
rezultate Documentatie de Executie, Procedura de Testare, Raport de Acceptare.
In etapa a III-a s-a executat si omologat Radarul Virtual.
Obiectivele au fost Executie si Omologare Radar Virtual iar documentele finale rezultate
Dosar de Fabricatie, Raport de Acceptare completat, Manual de Utilizare, Pagina WEB si CD.
Lucrari publicate pe Informatii referitoare la proiect se afla pe site-ul societatii

aerostar@aerostar.ro in format pdf si pe CD-ul care a fost
baza cercetarilor
prezentat la expozitii..
realizate in cadrul
Potentialii beneficiari au primit materiale informative in format
proiectului
electronic si pe CD-uri.
238
PROGRAMUL CEEX

Conform prevederilor proiectului s-a realizat un radar virtual pentru dotarea navelor de coasta
si a avioanelor utilitare usoare.
Radarul virtual pentru dotarea avioanelor utilitare usoare are in componenta un calculator
dedicat functionarii pe orice tip de avion, de la ultrausor la transport de pasageri de mare
capacitate. Zborurile la care a fost supus a deschis calea spre alte domenii de utilizare ale
calculatorului si anume, in cadrul unui alt proiect s-au realizat achizitii de imagini din avion
pentru diverse aplicatii geografice si cadastrale.
Radarul virtual pentru dotarea navelor de coasta are in componenta un calculator dedicat
functionarii pe mare si un transponder tip AIS dedicat dotarii navelor maritime de orice
gabarit. Astfel s-a extins aria de preocupari ale colectivului de cercetare din unitatea noastra,
arie restransa la aplicatii aeronautice.
Cu ajutorul conducerii S.C AEROSTAR S.A. Bacau si a colaboratorilor de la IAROM S.A.
Bucuresti a avut loc o prezentare a RADARULUI VIRTUAL la expozitia TIB Bucuresti,
Salonul Cercetarii si Inventika 2006.
Echipamentele au fost expuse la TIB 2006 la categoria SPATIU a AGENTIEI SPATIALE
ROMANE (ASR / ROSA).
In revista Market Watch nr. 89 din octombrie 2006, la pagina 60, se poate vedea in partea de
jos standul in care a fost prezentat RADARUL VIRTUAL.

Pana in acest moment au fost inaintate scrisori si s-au trimis Email-uri la toate
AEROCLUBURILE din tara in vederea valorificarii proiectului. Se pare ca pretul este mare,
in calcul intrand un calculator NAVAERO, ce nu a intrat in costurile proiectului, si care este
dedicat avioanelor mari, cu un pret destul de scump. Refacerea ofertei cu un calculator
AUTOMOTIVE s-ar putea sa faca produsul mai atractiv. Durata mare de obtinere a
autorizarilor de zbor pe aeronavele AEROCLUBULUI ROMANIEI, fac incerta precizarea
unei date de experimentare si lansare in fabricatie mai devreme de primavara anului 2007.
239
PROGRAMUL CEEX
Pentru partea de varianta maritima, echipamentele si pachetul SOFT au fost introduse in

proiectul CEEX, NAVIFF/2006, ceea ce ofera perspectiva instalarii RADARULUI
VIRTUAL anul viitor pe vedete militare maritime, conjugat cu sistemul IFF realizat tot de
societatea noastra.
Actiunile initiate de societatea noastra s-au indreptat spre instalarea de RADAR VIRTUAL pe
vedete maritime militare, 2 seturi in primele 6 luni ale anului viitor.
In functie de planul de dotare al Marinei Militare, pana la sfarsitul anului viitor vom putea
instala minimum 6 seturi.
In lucru se afla un transfer de pachete SOFT din produsul nostru pe sisteme de monitorizare a
traficului de calatori (autobuze, etc.) in actiunea de modernizare a acestuia (orase ca SIBIU,
BRASOV au trimis deja CAIETE de SARCINI in acest sens).
Vom mai initia nu contact cu AFER (cu care colaboram de multi ani), pentru instalarea unei
statii tip dispecer pentru monitorizarea circulatiei trenurilor de calatori, respectiv marfa pe
caile ferate din ROMANIA.
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare.
Metodele de conducere, coordonare si planificare pentru realizarea proiectului au fost
conforme cu:
MC
Manualul Calitatii din Societate
SR EN ISO 9001 : 2001
Sisteme de management al calitatii. Cerinte
STPM 40532
Intocmirea si utilizarea specificatiilor
Metodele de conducere, coordonare si comunicare pentru realizarea proiectului au fost
structurate dupa Obiective si Buget.
Actiunile suport initiate pentru conducerea proiectului au fost constituite din revizii si analize:
descrierea activitatii
analiza urmaririi previziunilor (planning, resurse)
gestionarea configuratiilor
controlul neconformitatilor
controlul riscurilor
controlul riscului obiectiv
Coordonarea proiectului a fost asigurata de directorul de proiect. Acesta a asigurat
coordonarea si comunicarea eficienta din punct de vedere stiintific, tehnic, administrativ si
financiar pe de o parte in interiorul echipei si pe de alta parte intre echipa si Autoritatea
contractanta.
Membrii echipei au fost convocati individual, in grupuri sau in ansamblu in sedinte de lucru
(revizii) periodice sau de cate ori derularea lucrarilor a impus acest lucru.
Directorul de proiect a asigurat in conformitate cu cerintele programului derularea la timp si
in conditii optime a tuturor aranjamentelor financiare legate de investitiile si platile necesare
desfasurarii optime a programului.
Relatiile cu Autoritatea Contractanta au fost excelente, comunicarea stransa si la obiect.
Sfaturile primite au fost de bun augur. Monitorul de contract, lucrand in domeniul
transporturilor, a avut un rol important la depistarea posibililor beneficiari.
Propunerea venite din partea Autoritatii Contractante de publicare pe internet a informatiilor
legate de proiect a fost de bun augur. Suntem astfel cunoscuti ca entitate stiintifica si putem
prezenta rezultatele muncii noastre.
240
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND METODE DE DIAGNOZ

ALE VAGOANELOR DE CLTORI N
VEDEREA CRETERII SIGURANEI I
SECURITII N TRANSPORTUL PE CALEA
FERAT (DIAGNOZA)
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON) :1.620.200

din care de la buget (RON) : 1.325.000
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE
DEZVOLTARE PENTRU MECANICA FINA INCDMF
Ing. Horodniceanu Nicolae Cercetator st.pr. I: telefon:
252.30.68 /352
P2 SC AEROFINA SA Responsabil proiect ing.
Preda Liliana
P3 SC ASTRA Vagoane Calatori Arad Responsabil
proiect ing. Padureanu Aurel
P4 Universitatea Aurel Vlaicu Arad Responsabil
proiect Prof.dr. ing. Bocii Sebastian
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul i propune realizarea unui sistem de diagnoz care s cuprind urmtoarele
funcii ale instalaiilor pe vagon:
- controlul uilor i monitorizarea situaiei uilor
- unitatea de comand a instalaiei de climatizare
- detectarea descrcrii bateriilor de acumulatoare
- sistemul de comand al instalaiei de iluminat
- sistemul de iluminat
- sistemul de aer condiionat
- instalaia de sonorizare
- sistemul de alimentare al vagonului prin intermediul sursei statice
- instalaia de antipatinare comandat electronic
- echipamentul sanitar i sistemele de toalete
- sistemul de codificare al vagonului
- sistemul de nregistrare i afiare a poziiei vagonului din garnitura de tren
- temperatura la cutia de osie
- instalaia de frn pneumatic, electromagnetic
- memorarea defectelor aprute cu specificarea timpului de apariie ale lor.
Sistemul de diagnoz trebuie s fie prevzut i cu un sistem de urmrire prin GPS a
vagoanelor de transport de cltori necesar gestionrii i constituirii bazei de date pentru
informatizarea traficului.
241
PROGRAMUL CEEX
Anul 2005
- Studiu de documentare i analiz; Documente de planificare i de monitorizare; Raport
de cercetare
Anul 2006
- Studiu tehnic; Proiect specificaie tehnic; Documente de planificare i de monitorizare;
Raport de cercetare
- Documentaie execuie ME; Documentaie execuie stand; Documente de planificare i
de monitorizare; Raport de cercetare
Anul 2007
- Model experimental; Stand de prob; Documente de planificare i de monitorizare;
Raport de cercetare
- Buletine de ncercare n condiii de laborator; Documente de planificare i de
monitorizare; Raport de experimentare
- Buletine de ncercare pe vagon; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de
experimentare
- Studiu de analiz; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de cercetare
Anul 2008
- Raport de demonstrare; Comunicri tiinifice, articole, pagini WEB, CD-uri de
prezentare, mese rotunde; Documente de planificare i de monitorizare
- Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice, au fost prezentate mai sus.
n cadrul proiectului faza 1 a avut ca obiectiv Documentare i analiz privind stadiul
existent pe plan naional i internaional n domeniul diagnozei pe vagoanele de cltori si s-au
efectuat:
- Analiza funciilor i configuraiei instalaiilor de diagnoz
- Documentare privind reglementrile internaionale ce trebuiesc respectate de
instalaiile de diagnoz si realizrile n domeniu pe plan internaional
Instalaia de diagnoz, n baza informaiilor culese de la subsistemele care echipeaz un
vagon, trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii:
semnalizarea prompt i complet a defectelor
delimitarea defectelor la cel mai mic element.
accesul sub o form clar a personalului de nsoire al trenului i
serviciului tehnic al vagoanelor la rezultatele diagnozei
accesul datelor diagnozei pe magistrala de diagnoz a trenului
memorarea rezultatelor diagnozei.
furnizeaz informaiile necesare nsoitorilor de tren sau agenilor
nsrcinai cu examinarea vagoanelor
faciliteaz lucrrile simple de ntreinere agenilor nsrcinai cu
examinarea vagoanelor.
n cadrul proiectului , faza 2 a avut ca obiectiv elaborarea unui studiu tehnic i elaborarea
unui proiect de specificaie tehnic.
- Studiu i analiz a soluiilor de baz i stabilirea soluiei tehnice
- Stabilirea schemelor de principiu ale sistemului
- Elaborare proiect specificaie tehnic
- Elaborarea metodelor de verificare i echipamentele tehnice necesare verificrilor
242
PROGRAMUL CEEX
n cadrul studiului s-au prezentat instalaiile de diagnoz produse n strintate i

caracteristicile lor. S-au analizat structurile blocurilor funcionale.
Studiul a pus n eviden modul de conectare i comunicare a echipamentelor de
vagon cu unitatea central de prelucrare.
Faza III a proiectului a avut ca obiectiv ntocmirea documentaiilor necesare realizrii modelului
experimental i a mijloacelor de lucru utilizate n fazele de verificare a execuiei i de efectuare a
experimentrilor modelului, si s-au realizat :
- Documentaie de execuie model experimental
- Documentaie de execuie stand de prob
- Elaborare software de monitorizare
In cadrul proiectului, in faza 4 s-au desfasurat :
Activitate IV .1 -Realizare model experimental
Partener 1 : INCDMF- Asisten tehnic
Partener 2 : AEROFINA-Execuie model experimental
-Sistem de achiziie, prelucrare i memorare date
Partener 3 : S.C. ASTRA VAGOANE CALATORI S.A- Realizare cablaj i montaj
senzori i traductori
Activitate IV.2 - Realizare stand de prob:
Partener 1 : INCDMF- Asisten tehnic
Partener 2 : AEROFINA- Execuie stand de prob
Pana la finalizarea proiectului urmeaza a se realiza urmatoarele etape si activitati :
Etapa V -Experimentare model experimental n condiii de laborator
Activitate V.1- Experimentare model experimental n condiii de laborator
Partener 1 : INCDMF -Elaborare program de ncercri i asisten tehnic
Partener 2 : AEROFINA -ncercri funcionale
Partener 4: Universitatea Arad -Asisten probe pe stand
Activitate V.2 -Software interpretare date
Partener 1 : INCDMF- Software interpretare date
Partener 2 : AEROFINA -Soft interpretare date
Activitate V.3 -Experimentare, verificare pe vagon
Partener 1 INCDMF ; Partener 2 AEROFINA si Partener 4: Universitatea Arad
- Asisten tehnic
Partener 3 : ASTRA - Verificri , ncercri
Etapa VI Analiz privind comportarea modelului experimental i optimizarea soluiilor
constructive
Activitate VI.1 - Analiz privind comportarea modelului experimental i optimizarea soluiilor
constructive
Partener 1 : INCDMF -Analiza comportrii n condiii de laborator i pe vagon
Partener 2 : AEROFINA -Optimizarea instalaiei de diagnoz rezultat n urma experimentrilor
Partener 3 : ASTRA -Analiz privind comportarea modelului experimental pe vagon
Partener 4: Universitatea Arad -Soluii tehnice privind mbuntirea modelului experimental
Etapa VII -Prezentarea , demonstrarea funcionalitii i utilitii modelului experimental.
Activitate VII.1 - Prezentarea i demonstrarea funcionalitii i utilitii modelului experimental
Partenerii: INCDMF , AEROFINA , ASTRA si Universitatea Arad - Prezentarea i
demonstrarea funcionalitii i utilitii modelului experimental
Etapa VIII -Diseminarea pe scar larg a rezultatelor cercetrii
Activitate VIII.1 Diseminarea pe scar larg a rezultatelor cercetrii
Partener 1: INCDMF -Articole, comunicri tiinifice, pagin WEB, mese rotunde
243
PROGRAMUL CEEX
Partener 2: AEROFINA -Prospecte, CD prezentare, pagin WEB

Partener 3: ASTRA -CD prezentare sistem diagnoz integrat pe vagoane
Partener 3: Universitatea Arad- sesiune de comunicari stiintifice

Lucrari publicate pe baza Dupa incheierea etapelor de verificare a modelului
experimental se vor publica articole de prezentare a
rezultatelor in reviste de specialitate precum in cadrul
cadrul proiectului
simpozioanelor ce se organizeaza.
Pentru realizarea proiectului s-a format un consortiu care a
dovedit competenta si spirit de colaborare, motive care asigura
pentru participarea la FP7 continuarea in aceeas structura a programului de modernizare a
instalatiilor de pe vagoanele de calatori.

In baza prevederilor proiectului si a planului de realizare s-au facut urmatoarele achizitii:
INCDMF 1 calculator portabil, 1 monitor, 1 aparat foto, mobilier
Universitatea Aurel Vlaicu Arad 1 calculator cu monitor si imprimanta, 1 satie ETA-INTEL
Conform prevederilor contractuale se vor organiza mese rotunde in cadrul etapei de diseminare
Rezultarul final al proiectului: Sistem de diagnoza pe vagoanele de calatori model
experimental
Aplicatii si noi directii de utilizare : se impune realizarea prototipului si omologarea acestuia de
catre producatori.
Beneficiarii reali: SC ASTRA Vagoane calatori SA Arad si SC AEROFINA SA Bucuresti.
Efecte economice: dezvoltarea unei activitati economice eficiente deoarece instalatiile de
diagnoza vor deveni obligatorii pe vagoanele de calatori
Recomandari: se recomanda continuarea activitatilor in scopul realizarii unui prototip.
Consortiul a avut urmatoarea structura: INCDMF Bucurest, SC AEROFINA SA Bucuresti,
SC ASTRA Vagoane Calatori SA Arad, UNIVERSITATEA AUREL VLAICU Arad. In
toate etapele proiectului colaborarea intre parteneri a fost foarte buna. In calitate de conducator
de proiect, INCDMF asigurat:
- intocmirea documentelor necesare raportarilor de faza la IPA - AMTRANS precum si
cele necesare colaborarii bilaterale intre parteneri
- urmarire realizarii etapelor proiectului la termen si la inalt nivel calitativ
- acordarea de asistenta tehnica partenerilor din consortiu
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost foarte buna. Am apreciat permanenta indrumare de
care am beneficiat precum si solicitudinea fata de solicitarile conducatorului de proiect.
244
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI

SISTEM ECOLOGIC ETAN, VACUUMATIC DE
TOALETE PENTRU VAGOANELE DE CLTORI N
TRANSPORTUL PE CALEA FERATA ( ECO-TOALETA)
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON) 1.041.000 din care de la

buget -850.000(RON)
PENTRU MECANICA FINA - INCDMF
Vldel Adrian cercettor t. pr. 2 , tel.252 30 68/ 352
P2 - SC AEROFINA SA - Responsabil proiect ing Stefan Roma
P3 - SC ASTRA Vagoane Cltori Arad - Responsabil proiect
ing. Pdureanu Aurel
P4 - Universitatea AUREL VLAICU Arad - Responsabil
proiect l. dr. ing Huiu Gheorghe
Obiective:
Scopul proiectului
n conformitate cu necesitatea alinierii la normele U.E., n toate domeniile de activitate, este
obligatoriu ca vagoanele de cltori ale S.N.C.F.R., sau orice alt administraie de cale ferat, s
aib dotrile care s corespund normelor U.I.C. (Uniunea Internaional a Cilor ferate).
n acest sens, sistemele de toalete ecologice care echipeaz vagoanele de cltori, trebuie s
ndeplineasc, printre altele, trei obiective principale: s fie etane, ecologice i s se integreze
ntr-un sistem informatizat de monitorizare i diagnoz implementat pe vagoanele de cltori.
Sistemul de toalet este o soluie construit n mai multe module, unde toate componentele
sunt integrate pentru a permite o instalare i ntreinere uoar i rapid:
- vasul de WC etan, vacuumatic
- rezervorul de ap de 400 l
- bazin de retenie de 410 l prin golire (n reviziile de vagoane)
Pentru funcionarea sistemului sunt necesare patru conexiuni:
1. alimentarea cu aer comprimat: min 5 bar
2. alimentarea electric: 24 Vcc
3. alimentarea cu ap: de la 0,1 la 2 bar
4. un racord la rezervorul de retenie
Consumul de aer comprimat este de 10 litri/ciclu.
Consumul total de ap pentru splarea i umplerea vasului W.C. este de 0,6 litri/ciclu.
Sistemul de toalet trebuie s fie echipat, , cu senzori care semnalizeaz:
- obturarea instalaiei de evacuare
- lipsa aerului sub presiune
- lipsa alimentrii electrice
- lipsa apei din rezervor
- umplerea bazinului de retenie
specifice,
245
PROGRAMUL CEEX
Anul 2005
- Studiu de documentare i analiz; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de
cercetare
Anul 2006
- Studiu tehnic; Proiect specificaie tehnica; Documente de planificare i de monitorizare;
Raport de cercetare
- Documentaie execuie ME; Documentaie de execuie stand; Documentaie sistem de
supraveghere i semnalizare; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de
cercetare
Anul 2007
- Model experimental; Stand de prob; Documente de planificare i de monitorizare; Raport
de cercetare
- Raport de ncercare n condiii de laborator; Documente de planificare i
monitorizare
- Buletine de ncercare pe vagon; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de
experimentare
- Studiu de analiz; Documente de planificare i de monitorizare; Raport de cercetare
Anul 2008
- Raport de demonstrare; Comunicri tiinifice, articole, pagini WEB, CD-uri de prezentare,
mese rotunde; Documente de planificare i de monitorizare
Rezultatele msurabile asociate obiectivelor specifice sunt prezentate mai sus ca rezultate
ale etapelor de proiect.
n cadrul proiectului faza 1 a avut ca obiectiv Documentare i analiz privind stadiul existent pe
plan naional i internaional n domeniu.
- Analiza variantelor i tipurilor de eco-toalete
- Documentare privind stadiul existent pe plan naional i internaional
- Documentare privind sistemele ecologice pentru vagoanele de cltori
Ca obiective subsidiare, se consider:
definirea domeniului abordat;
stabilirea necesarului i categoriilor de informaii solicitate prin tematica
lucrrii;
analiza informaiilor obinute i gruparea acestora pe categorii;
stabilirea modului de utilizare a rezultatelor documentrii n funcie de atribuiile i
necesitile factorilor participani la realizarea proiectului i a graficului de etapizare a
realizrii fazelor tematice.
n cadrul proiectului faza 2 a avut ca obiectiv elaborare studiu tehnic i elaborare proiect
specificaie tehnic.
- Analiza soluiilor de baz
- Stabilirea temei tehnice pentru sistem eco-toalet
- Stabilirea soluiei tehnice pentru montarea pe vagon
- Elaborare proiect specificaie tehnic
n cadrul proiectului, faza 3 a avut ca obiectiv proiectare model experimental, proiectare
standuri prob i elaborare documentaie sistem de supraveghere i semnalizare
- Documentaie de execuie model experimental
- Documentaie de execuie standuri de prob
- Documentaie sistem de supraveghere i semnalizare
246
PROGRAMUL CEEX
n cadrul proiectului, n faza 4 s-au desfurat:

Activitate IV.1
Realizare model experimental
Partener 1 : INCDMF
- Asisten tehnic
Partener 2 : AEROFINA
- Execuie model experimental
Partener 3 : S.C. ASTRA VAGOANE CALATORI S.A
- Realizare cablaj i montaj sistem pe vagon
Activitate IV.2
Realizare stand de prob
Partener 1 : INCDMF
- Asisten tehnic
- Colaborare execuie stand de prob
- Execuie stand de prob
Activitate IV.3
Management proiect
n cadrul proiectului, n faza 5 s-au desfurat:
Activitate V.1
- Experimentare model experimental n condiii de laborator

Partener 1 : INCDMF
- Elaborare program de ncercri i asisten tehnic
- Incercari functionale
- Execuie probe pe stand
Partener 4 : Universitatea Aurel Vlaicu Arad
- Asisten probe pe stand
Activitate V.2
Management proiect
Urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea proiectului:
Etapa VI
- Experimentare, verificare pe vagon
- Analiza comportrii modelului experimental
Etapa VII
Prezentarea, demonstrarea funcionalitii i utilitii modelului experimental.
Etapa VIII
Diseminarea pe scar larg a rezultatelor cercetrii
Urmeaza a fi publicate in Revista Romana Mecanica Fina,Optica
&Mecatronica si articole stiintifice la simpozioanele din domeniu ce
baza cercetarilor
urmeaza a fi organizate
realizate in cadrul
proiectului
Consortiul format pentru realizarea proiectului a avut la baza
necesitatea modernizarii vagoanelor de calatori si intentia de a
patrunde pe piata externa cu noi produse.
In cadrul aceluiasi consortiu urmeaza a se dezvolta in continuare
FP7
programul de modernizare a materialului rulant.
247
PROGRAMUL CEEX

Conform prevederilor proiectului si planului de realizare, au fost achizitionate urmatoarele :
INCDMF Calculator PENTIUM 4 si Laminator si aparat de indosariere ;
Universitatea Aurel Vlaicu Arad 2 calculatoare portabile si 1Imprimanta laser
Urmeaza a fi organizate mese rotunde in cadrul etapei de diseminare.
Rezultarul final al proiectului: Sistem de eco-toaleta pentru vagoanele de calatori- model
experimental
Aplicatii si noi directii de utilizare : Producatorii vor omologa prototipul si il vor produce pentru
dotarea vagoanelor de calatori noi ( SC ASTRA Vagoane Calatori SA Arad ) si reparate ( SC
Remar Pascani )
Beneficiarii reali sunt SC Aerofina SA Buc. si SC ASTRA Vagoane Calatori SA Arad in calitate de
producatori
Efectele economice estimate a se realiza sunt semnificative tinind cont ca in prezent aceste sisteme
se importa.
Consoriul format din INCDMF Bucureti, SC AEROFINA SA Bucureti, SC ASTRA Vagoane
Cltori Arad i UNIVERSITATEA AUREL VLAICU Arad a colaborat in conditii foarte bune pe
parcursul desfasurarii proiectului.
INCDMF n calitate de conductor de proiect,a asigurat:
- ntocmirea documentelor necesare n relaiile de colaborare cu partenerii,la
realizarea proiectului;
- ntocmirea documentelor necesare pentru raportari la IPA-AMTRANS, pe
parcursul derulrii etapelor proiectului;
- organizarea cadrului tehnico - tiinific necesar desfurrii n bune
condiii a proiectului;
- execuia la nalt nivel calitativ i la termen a lucrrilor ce i revin n cadrul
proiectului;
- acordarea asistenei tehnice colaboratorilor pentru lucrrile pe care acetia
le execut n cadrul proiectului;
Relatia cu Autoritatea Contractanta s-a desfasurat in conditii optime.
248
PROGRAMUL CEEX
METODA NEDISTRUCTIVA PENTRU EVALUAREA

CARACTERISTICILOR STRATURILOR RUTIERE
Valoare totala
1 500 000
Valoarea
proiectului(RON)
Buget
1 200 000
Contractor principal UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Director de proiect
Parteneri
Prof. Dr.Ing. Constantin ROMANESCU (021/2420218)

Partener 2 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU OPTOELECTRONICA INOE 2000
Partener 3 INSTITUTUL DE FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA
HORIA HULUBEI IFIN - HH
Partener 4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
CENTRUL DE CERCETARE IN OPTOELECTRONICA UPB-CCO
Partener 3 S.C. DELTA ACM 93 S.R.L.
Obiective:
Scopul proiectului:
Scopul proiectului este acela de a elabora o metoda nedistructiva moderna, necostisitoare si
precisa de control a calitatii straturilor rutiere cu un echipament portabil, usor de utilizat, flexibil,
care sa evidentieze in timp util zonele unde nu sunt indeplinite conditiile tehnice si care pot sa
constituie puncte de amorsare a degradarilor.
Obiective majore ale proiectului:
Obiectivul principal al proiectului este fundamentarea teoretica a metodelor ultrasonice
nedistructive, conceperea si elaborarea unei metode ultrasonice nedistructive performante si
moderne pentru determinarea proprietatilor fizico-mecanice ale straturilor rutiere cu structura
complexa prin utilizarea unor modele matematice si programe de simulare, care sa corespunda
cerintelor potentialilor beneficiari.
Pe baza rezultatelor experimentale si a analizelor se va putea face o evaluare cat mai corecta a
calitatii materialelor de constructie rutiera (gradul de compactare, aderenta dintre starturi, imbatranirea
materialelor, grosimea straturilor, etc.).
Sistemul va furniza informatii utile privind starea de deteriorare a elementelor si straturilor
rutiere, n functie de coeficientii de sigurant impusi de proiectant, pentru prevenirea unor
distrugeri si dezastre (distrugerea marfurilor transportate, poluare cu substante radioactive,
deseuri, substante chimice toxice, etc.).
Obiectivele generale ale proiectului sunt: dezvoltarea unei metode nedistructive eficiente pentru
evaluarea caracteristicilor straturilor rutiere, realizarea unui echipament modern si performant
pentru determinari multiple ale caracteristicilor straturilor rutiere, cresterea vizibilitatii si
impactului international al cercetarii romanesti in domeniu si asigurarea premizelor pentru
participarea la consortii europene.
Obiectivele tehnice ale proiectului sunt: realizarea unui echipament de testare nedistructiva a
starturilor rutiere protabil avand un raport calitate / pret bun, elaborarea unei metode nedistructive
moderne de masurari multiple ale straturilor rutiere, implementarea standardelor europene,
testarea echipamentului in laborator si pe teren.
249
PROGRAMUL CEEX
Rezultate masurabile: studii de laborator si experimentale, studii i posibilitati de realizare a
sistemului de masurare, sistemul de masurare si software-ul, rezultatele incercarilor de laborator
si experimentale, sistemul de masurare optimizat, articole, comunicri, pagina web, CD si
pliante i postere de prezentare, indicatori tehnico-economici, urmarirea calitatii lucrarilor.
Proiectul a inceput in anul 2005, septembrie. Pana in prezent s-au parcurs doua etape ce vor
fi prezentate in cele ce urmeaza.
In ETAPA I s-au prezentat metodologiile performante folosite pentru caracterizarea
materialelor straturilor rutiere si determinarea parametrilor materialelor de constructie rutiera. Sau prezentat considerente privind structura rutiera, tipul, alcatuirea, rolul straturilor, materiale
utilizate, caracteristici de deformabilitate, grosimi. De asemenea, s-au prezentat metodele
nedistructive folosite la testarea drumurilor si echipamentelor de masurare nedistructiva a calitatii
suprafetei de rulare si echipamente complexe pentru vizualizarea degradarilor de pe suprafata caii.
S-au descris metodele de msurare cu ultrasunete a principalilor parametri de material pentru
determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale materialelor nemetalice si metodele de
examinare a defectelor unor materiale rutiere, precum si modul de conlucrare a straturilor rutiere
intre ele (aderenta sau fara aderenta).
In ETAPA a II A s-au realizat urmatoarele:
- studii preliminare pentru realizarea sistemului de masurare nedistructiva a proprietatilor
straturilor rutiere. S-au stabilit caracteristicile fizice si mecanice care urmeaza a fi determinate pe
diferite straturi rutiere - straturi aglomerate cu lianti organici si straturi aglomerate cu lianti
minerali - si conlucrarea dintre straturi. In vederea proiectarii modelului experimental care sa
evalueze caracteristicile straturilor rutiere s-au precizat principiile care stau la baza realizarii,
masurarii si calibrarii traductorilor si senzorilor de ultrasunete si s-a elaborat schema bloc a
grosimii de masurare a straturilor asfaltice.
- fundamentarea specificatiei tehnice si alegerea solutiei tehnice de masurare nedistructiva
a caracteristicilor straturilor rutiere. S-a stabilit metoda de masurare a grosimii straturilor cu unde
ultrasonice. S-a stabilit solutia tehnica de realizarea sistemului de masurare nedistructiva a
proprietatilor straturilor rutiere. S-a selectat tipul de emitator si receptor utilizat si tehnologia de
realizare a traductoarelor piezoceramice emitator si receptor.
- documentatia de executie a sistemului de masurare nedistructiva a caracteristicilor
straturilor rutiere. S-au precizat datele necesare in vederea determinarii caracteristicilor intre
diferite tipuri de straturi rutiere. S-a proiectat modelul experimental si s-a stabilit software-ul
intern.
In ETAPA a III A s-au realizat urmatoarele:
- Realizarea sistemului de masurare nedistructiva, sub forma de model experimental: se
realizeaza partea mecanica a traductorilor, partea electronica a traductorilor inteligenti, caruciorul
de fixare a modulelor sistemului si asamblarea echipamentului (cutia cu traductorii inteligenti,
sursa de tensiune de alimentare, cablarea dintre cutia cu traductori si consola de comanda, etc.)
- Realizarea software-ului de comanda necesar sistemului de masurare: se elaboreaza
software-ului specializat de comanda (organigrame, soft-ul specializat realizat pentru
microcontrolerul ATMEL 89AT51.
- Testarea preliminara a sistemului de masurare, in laborator: se executa incercari in
laborator cu modelul experimental al sistemului de masurare realizat.
250
PROGRAMUL CEEX
Lucrari publicate pe 1. C. ROMANESCU, E. DIACONU, C. RACANEL, A. BURLACU, C. MURGU
Parametri si caracteristici pentru alegerea stratului de rulare la strazi Conferinta
baza cercetarilor
realizate in cadrul
Capitala in etapa calitativa a modernizarii infrastructurii Bucuresti 2007.
proiectului
2. C. ROMANESCU, E. DIACONU, C. RACANEL, S. LAZAR, A.
BURLACU, C. MURGU Probleme de calitate a straturilor rutiere executate
pe strazi in mun. Bucuresti Conferinta Capitala in etapa calitativa a
modernizarii infrastructurii Bucuresti 2007
3. C. ROMANESCU, C. RACANEL, A. BURLACU, C. MURGU Studiile de
oboseala, o necesitate pentru a caracteriza mixtura asfaltica SELC XIX 2007
4. C. ROMANESCU, C. RACANEL Incercare de corelare a doua tipuri de
teste la oboseala pe mixturi asfaltice Buletinul Stiintific UTCB nr. 4, 2006
Prin angajarea partenerilor la realizarea programului aferent contractului
formarea
de cercetare, s-a inchegat un colectiv unit, bine documentat pentru participarea
consortiilor pentru
la alte teme similare care sa aiba ca obiect principal fundamentarea teoretic a
participarea la FP7 metodelor ultrasonice nedistructive, conceperea si elaborarea altor metode
ultrasonice nedistructive performante si moderne pentru determinarea
propriettilor fizico-mecanice ale straturilor rutiere cu structur complex prin
utilizarea unor modele matematice si programe de simulare, care s
corespund cerintelor potentialilor beneficiari.
Extinderea numarului de parametri de la grosimea si gradul de aderenta
al straturilor la volumul de goluri, gradul de compactare si rigiditatea
straturilor - rezultati pe baza masuratorilor cu sistemul de masurare
nedistructiva in vederea urmarii evolutiei in timp a calitatii straturilor rutiere
poate constitui o oportunitate pentru o viitoare participare la programul FP7.
Parteneriatul format din doua universitati, doua unitati de cercetare si o unitate
specializata in executia de lucrari in domeniul rutier si constructii civile,
reprezinta o entitate capabila in dezvoltarea unor noi teme de cercetare
stintifica.
Prevederi proiect:
Conform obiectivelor proiectului prezentate, contractul de cercetare se va finaliza prin realizarea
unui echipament modern si performant pentru determinarea caracteristicilor straturilor rutiere,
echipament ce va fi prezentat impreuna cu masuratori concrete de laborator si teren in cadrul
unor lucrari stintifice, mese rotunde in vederea popularizarii acestuia in domeniul de specialitate.
Astfel apare oportunitatea de realzaire de teme de cercetare pe baza comenzilor date de diverse
unitati interesate din domeniu.
Manifestari stintifice organizate:
Avand in vedere complexitatea proiectului si intrucat abia etapa a III a a avut ca finalitate
realizarea si testarea sistemului de masurare nedistructiva, pana la ora actuala, in planul de
realizare nu a fost prevazuta organizarea de manisfestari stiintifice, aceasta urmand a avea loc
pana in luna mai a anului 2008.
Rezultatul final al proiectului este sistemul de masurare nedistructiv al caracteristicilor
straturilor rutiere.
251
PROGRAMUL CEEX
Descriere: Sistemul va permite prelucrarea, filtrarea informatiilor si eliminarea zgomotelor
parazite si a semnalelor false pentru a nu influenta corectitudinea rezultatelor. Acest sistem de
prelevare a semnalelor provenite de la senzorii montati pe structurile studiate va permite
interfatarea si adaptarea la un calculator performant si interpretarea matematic a datelor. Se vor
utiliza programe speciale de achizitie, analiza si sinteza a informatiilor. Pe baza rezultatelor
experimentale si a analizelor se va putea face o evaluare ct mai corect a calitatii materialelor de
constructie rutiera (gradul de compactare, aderenta dintre starturi, imbatranirea materialelor,
grosimea straturilor, etc.).
Datele prelevate de calculator si inregistrate vor constitui baza de date necesara controlului
permanent al caracteristicilor mecanice ale structurilor rutiere.
Aplicatii si noi directii de utilizare:
Realizarea acestui sistem de msurare nedistructiv care permite evaluarea caracteristicilor
straturilor rutiere serveste la urmrirea calitii n mod continuu. Metoda va stabili un coeficient
de sigurant pentru rezistenta si calitatea lucrrilor rutiere.
Beneficiari:
Utilizatorii potentiali ai acestui sistem sunt: Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Compania Nationala de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), INCERC, primarii, producatorii de
aparatura electroacustica pentru control nedistructiv, institute de cercetare.
Efecte economice/sociale estimate a se realiza
- Se vor reduce cheltuielile firmelor implicate in controlul calitatii lucrarilor rutiere;
- Se vor reduce cheltuielile necesare pentru intretinerea retelei nationale de drumuri, strazi si autostrazi;
- Se va diversifica gama de servicii oferite in domeniul infrastructurii transporturilor rutiere;
- Se creeaz posibilitatea de transfer tehnologic catre piata europeana.
In anii 2005-2007 (programul derulandu-se si in 2008), apreciem ca proiectul si-a atins
scopul propus printr-o buna comunicare intre partenerii consortiului. Acestia au lucrat si lucreaza
in echipa, manifestand seriozitate si preocupare in realizarea unei teme de cercetare.
Speram ca in final sa obtinem la nivel mondial o lucrare care sa fie recunoscuta valoric la
nivel international.
Apreciem o colaborare buna cu Autoritatea Contractanta, care ne-a pus la dispozitie datele
necesare bunei desfasurari a programului de realizare a contractului CEEX. In acest fel am putut
beneficia de procedurile necesare a fi parcurse pentru finantarea proiectului.
252
PROGRAMUL CEEX
MBRCMINI BITUMINOASE RUTIERE

PERFORMANTE UTILIZND MIXTURI
ASFALTICE COMPOZITE N VEDEREA
CRETERII SIGURANEI N TRANSPORTUL DE
SUPRAFA
Parteneri:
1 935 000 RON, din care 1 500 000 RON Buget

Centrul de Cercetare pentru Materiale
Macromoleculare i Membrane CCMMM
Bucureti
RADU MARIN, Dr.Ing.,tel.: 021 3162816
Partener1: CNADNR-CESTRIN; Responsabil
proiect Drd.Ing.Tudor Bogdan;
Partener 2: UniversitateaPolitehnicaTimioara,
Responsabil proiect Prof.Univ.Dr.Ing.BELC
FLORIN;
Partener 3: Universitatea Tehnic de Construcii
Bucureti, Responsabil proiect
Conf.Univ.Dr.Ing.RCNEL CARMEN;
Partener 4: CNADNR-D.R.D.P. Timioara,
Responsabil proiect Drd.Ing. SIMION HORAIU
Obiective:
Scopul proiectului
Reeaua rutier, drumurile, reprezint calea spre bogie a unei ri. Pe drept
cuvnt se poate afirma c drumul civilizaiei trece prin dezvoltarea drumurilor, c
acestea reprezint aparatul circulator al economiei naionale. De calitatea acestei
reele de drumuri i implicit de starea ei tehnic depind n mare msur toate celelalte
activiti economice, sociale, culturale ale naiunii, inclusiv calitatea vieii i
bunstarea acesteia.Realizarea unei infrastructuri, a unor lucrri de construcii rutiere
durabile i de calitate va reprezenta i garania unei circulaii rutiere n condiii de
fluen, de siguran i securitate n confort.
n contextul actual, scopul prezentului proiect a fost realizarea unor mbrcmini
rutiere bituminoase cu performane mbuntite, cu rezisten sporit la trafic i
uzur, prin utilizarea unor materii prime de calitate i a unor mixturi asfaltice
compozite, aa numitul asfalt compozit, n vederea creterii siguranei n transportul
de suprafa. Obiectivele majore i complexe cuprind patru categorii mari, fiecare cu
obiectivele specifice i anume:
1. Creterea calitii bitumurilor rutiere romneti prin procedee de aditivare /
modificare: analiza calitii bitumurilor romneti; mbuntirea calitii bitumurilor
rutiere prin aditivare/modificare; analiza calitii bitumurilor mbuntite conform
metodologiei internaionale SHRP.
2. Creterea calitii agregatelor minerale de carier i balastier i alctuirea
unei bnci de date privind caracteristicile de adezivitate fa de bitumurile aditivate /
modificate: identificarea principalelor cariere/balastiere din ar i analiza fizico253
PROGRAMUL CEEX
mecanic a acestora; stabilirea principalelor caracteristici(adezivitate) ale agregatelor

fa de bitumuri; creearea unei bnci de date a agregatelor minerale din ar.
3.
Elaborarea soluiilor tehnice de realizare a asfaltului compozit, a
mixturilor asfaltice armate cu fibre indigene naturale/sintetice: selectarea materialelorpolimeri naturali/sintetici utilizate ca adaosuri de armare/stabilizare n mixturile
asfaltice; realizarea mixturilor asfaltice compozite i caracterizarea fizico-mecanic;
elaborarea tehnologiei de laborator de preparare a mixturilor asfaltice armate cu fibre.
4. Transferul tehnologiei de realizare a asfaltului compozit la beneficiar.
Diseminarea informaiei: transferul tehnologiei la beneficiar, consultan i asisten
tehnic.; elaborarea Instruciunilor Tehnice; omologarea/certificarea mixturilor
asfaltice armate cu fibre; diseminarea informaiei.
Acest proiect reunete ntr-un tot unitar mai multe proiecte, plecnd de la
mbuntirea materiilor prime i finaliznd cu obinerea de covoare asfaltice.
Ca rezultate msurabile, obinute n urma realizrii obiectivelor i activitilor, au fost:
- Realizarea unor bitumuri rutiere imbuntite prin aditivarea lor cu compui
indigeni: aditiv MOPEKA EMO2FTC i modificator CAPS i creterea clasei de
performan, cf.metodologiei SHRP;
- mbuntirea calitii agregatelor minerale prin utilizarea unor bitumuri
aditivate cu aditivi romneti i elaborarea unei bnci de date;
- Realizarea de mixturi asfaltice compozite prin armarea/stabilizarea cu fibre
indigene naturale/sintetice;
- Elaborarea unei tehnologii de laborator pentru prepararea mixturilor asfaltice
armate i transferul tehnologiei la beneficiarul i cofinanatorul DRDP Timioara;
- Diseminarea informaiei prin participarea la Saloane naionale/internaionale de
Inventic i Transfer Tehnologic.
Pentru buna desfurare a proiectului a fost creat un consoriu format din
CNADNR-CESTRIN, UniversitateaPolitehnica Timisoara, Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti si DRDP Timisoara, care s-a implicat prin cunotiinele
tiinifice, tehnice, tehnologice i economice, aparatur i echipamente specifice
domeniului.Rezultatele obinute n urma lucrrilor de cercetare au fost :
1. Creterea performanelor calitative ale bitumurilor rutiere romneti;
2.
Utilizarea unor produi indigeni pentru aditivarea / modificarea
bitumurilor rutiere: aditiv Mopeka EMO 2 FTC i modificator polimeric CAPS;
3. Analiza mineralogic, fizico-mecanic a agregatelor naturale din cele mai
importante cariere din ar i creterea calitii criblurilor i a adezivitii lor prin
utilizarea bitumurilor aditivate;
4. Crearea unei bnci de date privind situaia agregatelor minerale de carier /
balastier;
5.Utilizarea unor produse indigene: polimeri naturali / sintetici, obinui prin
prelucrarea deeurilor din industria uoar, sub form de pulberi, granule, fibre i fire
: fibre celulozice, fibre de piele, fibre sintetice tip PNA i fibre Fermit ;
6. Realizarea unor mixturi asfaltice compozite, prin armarea / stabilizarea cu
compuii selectai;
7. Realizarea unei tehnologii de preparare i aternere a mixturilor asfaltice
pentru obinerea unor mbrcmini rutiere;
8. Transferul tehnologic la beneficiarul DRDP Timioara;
254
PROGRAMUL CEEX
9. Certificarea produselormixturi asfaltice armate cu fibre de catre RENAR;

10. Diseminarea pe scar larg a informaiilor.
Prezentul proiect s-a finalizat la data de 15.09.2007.
Lucrari publicate pe Salonul Naional de InventicPRO INVENTClujNapoca,aprilie 2007, Mixturi asfaltice compoziteutilizate
baza cercetarilor
la realizarea de mbrcmini rutiere performante i
realizate in cadrul
durabile. Diplom i medalie de argint.
proiectului
Salonul Internaional al Inveniilor, Cercetrii i
Transferului Tehnologic, ECOINVENT iunie 2007,IaiRomania, Mixturi asfaltice compoziteutilizate la
realizarea de mbrcmini rutiere performante i
durabile. Diplom i medalie de argint.
Salonul Internaional de Inventic i Transfer
Tehnologic, Novoe Vremia, septembrie 2007,
Sevastopol-Ucraina, Composite asphalt mixtures used at
the development of the improvement and durable road
coverings. Diplom i medalie de aur.
Echipa care a participat la realizarea prezentului proiect
formarea consortiilor este o echip bine sudat, format din specialiti cu nalt
pentru participarea la nivel tehnico-tiinific i managerial . Prin tematica
complex i major a proiectului se pot forma consorii
FP7
internaionale n vederea participrii la proiecte FP7.
Deja se are n vedere colaborri cu universitatea din
Delft-Olanda i Universitatea Politehnic din AnkaraTurcia.
Realizarea proiectului a constat i n achiziia unor echipamente i aparatur specific:
aparat pentru testarea mixturilor asfaltice(MA), girocompactor pentru confecionarea
probelor de MA, pres i sonet Marshall, extractoare bitum, dispozitice de cernere,
proctor automat, aparatWheel Trackingpentru confecionarea plcilor din MA,
precum i tehnic de calcul. Toate aceste aparate i echipamente vor contribui la
modernizarea i dezvoltarea infrastructurii laboratoarelor de drumuri, vor constitui n
viitor o baz solid de cercetare, vor atrage tinerii la lucrrile de licen, masterate,
doctorate, se vor putea elabora lucrri tiinifice, va crete vizivibilitatea institutelor,
universitilor pe plan mondial.
Organizate : Modul n care se finalizeaz proiectul:
Ca rezultat final al cercetrilor din cadrul prezentului proiect, se pot realiza
mbrcmini rutiere bituminoase (straturi de uzur) performante, utiliznd mixturi
asfaltice compozite, armate cu fibre indigene naturale/sintetice, cu rezisten sporit la
trafic, uzur, fisurare i mbtrnire i cu o durat de via mai mare cu cca 4-5 ani
dect cele clasice.
Rezultatele cercetrilor se aplic n domeniul construciilor rutiere, la straturi de
rulare, straturile de legtur, straturi de baz, pentru creterea duratei de exploatare a
acestora.
Beneficiarii reali ai acestor rezultate sunt toate societile de construcii rutiere care
255
PROGRAMUL CEEX
realizeaz infrastructura transportului de suprafa.

Efecte economnice/sociale estimate a se realiza:
Creterea performanelor calitative ale bitumurilor romneti;
Utilizarea unor produi indigeni pentru aditivarea / modificarea bitumurilor;
Utilizarea unui modificator polimeric romnesc CAPS cu costuri materiale i
energetice mai sczute cu cca 25% fa de produsele similare din import;
Reducerea efortului valutar prin eliminarea importului, cu cca 1 -2 E/Kg i
respectiv 3-3,5 E/kg;
Crearea unei bnci de date privind situaia agregatelor minerale de carier /
balastier din Romania; creterea calitii criblurilor i a adezivitii lor ;
Utilizarea unor produse indigene: polimeri naturali / sintetici, obinui prin
prelucrarea deeurilor din industria uoar;
Realizarea unor mixturi asfaltice, prin armarea / stabilizarea cu compusi
selectai; Aceste noi mixturi asfaltice sunt mixturi asfaltice compozite i includ
n compoziia lor fibre textile, celulozice, de piele, de sticl. Toate tipurile de
fibre utilizate se pot obine n ar, prin prelucrarea diverselor deeuri din
industria uoar;
Prepararea mixturilor asfaltice compozite cu adaos de fibre indigene naturale
i sintetice n vederea armrii/stabilizrii lor, pentru realizarea de mbrcmini
bituminoase rutiere performante(straturi de uzur) rezistente la oboseal,
ornieraj i mbtrnire, reprezint o soluie tehnic nou , cu posibiliti de
aplicare n toate unitile de construcii rutiere din ar, fiind soluii uor
accesibile, aplicarea lor neinplicnd modificarea instalaiilor existente;
Tehnologia de preparare i punere n oper a mixturilor asfaltice armate cu
fibre indigene reprezint o soluie tehnic noua, viabil pentru drumurile
naionale, drumurile judeene , locale. Reducerea cheltuielilor materiale cu
30% pe km de drum aternut, prin creterea duratei de exploatare a
mbrcminilor rutiere cu cca. 4-5 ani;
Aplicarea acestor tehnologii va conduce la creterea duratei de via a
structurilor rutiere cu cel puin 4-5 ani (n prezent durata de garanie a unui
drum naional/autostrad este de numai un an), la creterea siguranei n
circulaie, la reducerea cu cca 20 - 25% a cheltuielilor de ntreinere i reparaii
curente;
Se vor relansa noi uniti de producie tip IMM-uri; se vor creea noi locuri de munc
Creterea siguranei circulaiei, reducerea numrului de accidente;
mbuntirea sistemului de transport rutier pentru mrfuri, cltori;
Echilibrarea i mbuntirea bugetului central sau local alocat sistemului de
drumuri publice
Strategia de managenet a proiectului a fost corect aleas, aciunile i responsabilitile
att ale coordonatorului ct i ale partenerilor au fost bine coordonate , colaborarea
per ansamblu a fost eficient .
Relaia cu Autoritatea Contractant a fost foarte bun, echipa de conducere:tehnic i
financiar fiind foarte cooperant, eficient i oricnd gata s acorde consultan i
ajutor.
256
PROGRAMUL CEEX
INCURAJAREA PRELUARII INTERMODALE A

MARFURILOR LA TRANSPORTUL FLUVIAL SI
DECONGESTIONARE CORIDOARELOR DE
TRANSPORT PRIN SPORIREA
INTERMODALITATII DUNARII
Contract CEEX nr. XIC19/3518/2005
Valoarea totala a contractului 1966000 (RON) din

care de la buget 1496000 (RON)
Denumirea contractorului principal (denumirea
organizatiei in clar si prescurtat):S.C. IPTANA S.A.
Institutul de Proiectari pentru Transporturi Auto,
Navale si Aeriene
Cuncev Ioan, titlul stiintific: CP1, telefon:
0724574912; 021/3181977 int 108
Parteneri:
UPB - Universitatea Politehnica Bucuresti- Dragu
Vasile
ISPCF - Institutul de Studii si Proiectari Cai FerateAndreescu Marian
ASTR - Academia de Stiinte Tehnice din RomaniaMihaita Mihai
S.C. Rocombi S.A. Stoica Grigore
LNR - Liga Navala Romana- Chiril Ioan
Obiective:
Scopul proiectului.
Promovarea sistemului de transport intermodal pe apele interioare pentru a oferi
servicii de inalta calitate si durabile.
specifice.
Obiectiv general
Preluarea modala a fluxurilor de marfa de la modurile de transport mai putin
prietenoase fata de mediu, cum ar fi transportul rutier, la transportul pe apele
interioare.
Obiectiv specific
Crearea cunostintelor necesare pentru a insera transportul fluvial in lanturile
logistice integrate prin intermodalitatea sistemelor de pe apele interioare.
Obiectiv operational
Furnizarea cunostintelor si instrumentelor pentru a introduce si promova
intermodalitatea pe Dunare.
Obiective stiintifice.
Dezvoltarea cunoasterii privind tehnologiile inovative si structurile

organizationale pentru un sistem intermodal integrat si inalt organizat
al transportului pe ape interioare.
257
PROGRAMUL CEEX

Estimarea rezultatelor cuantificabile:
- Implementarea rezultatelor proiectului va duce la cresterea intermodalitatii
transportului pe apele interioare si, ca o consecinta, preluarea modala de la alte
moduri de transport. O estimare a cresterii traficului fluvial poate fi de aprox.10 % in
primii 5 ani de exploatare.
- Ca rezultat al proiectului, cunostintele pentru integrarea functionala si tehnologica a
transportului fluvial in lanturi logistice prin concepte intermodale va creste preluarea
modala pana la 10 %, prin imbunatatirea competitivitatii si atractivitatii fluviale.
- Reducerea timpului de asteptare in vama poate fi de 15%.
- ntermodalitatea, ca serviciu continuu, va spori productivitatea cu cca. 20 %.
- Transportul fluvial poate fi complet integrat in lantul de aprovizionare prin
intermodalitate, realizand conceptele logistice eficiente: stocul in plutire, j.i.t. etc.
- In termenii eficientei energetice si ai cantitatii bunurilor care pot fi miscate pe un
kilometru de catre un litru de combustibil, cifra pentru transportul rutier este de 50 de
tone, pentru cel feroviar de 97 de tone si pentru apele interioare de 127 de tone
(conform ADEME-Franta).
- Prin constituirea Platformei de Cunoastere in Intermodalitate, proiectul:
concentreaza potentialul romanesc de cercetare in domeniul fluvial si intermodal;
platforma de cunoastere este un catalizator pentru dezvoltarea viitoare a expertizei
romanesti in transportul intermodal;
poate accesa teoriile modelele domeniului;
realizeaza conectarea resurselor umane implicate in intermodalitate si transportul
fluvial, fata de situatia fragmentarii cunoasterii in domenii traditionale separate;
este o platforma de invatare mutuala pentru cercetare si inovare.
Proiectul va elabora si experimenta un sistem de cunostinte necesare pentru realizarea
preluarii fluviale intermodale a marfurilor si care va fi integrat in lanturi logistice integrate
- modalitile prin care rezultatele vor fi diseminate i potenialii beneficiari:
realizarea de documentatie portabila pentru prezentare generala a
rezultatelor si diseminarea acestora la potentialii utilizatori;
realizarea de pliante publicitare, scheme tehnologice de principiu cu
evidentierea avantajelor si implicatiilor utilizarii serviciilor intermodale
fluviale;
conferinte de prezentare si diseminare a rezultatelor proiectului;
publicarea de articole de specialitate si comunicari stiintifice;
pagina web a proiectului si a platformei de cunoastere a intermodalitatii;
CD-ROM
Nivel de diseminare: PU
Grup tinta: transportatorii, expeditorii, autoritatile, administratorii de
infrastrucura, operarorii portuari.
Planul de valorificare i diseminare a rezultatelor
Numar Numar
Activitate
Nivel
Grup
Faza
Rezultat de diseminare
de diseminare inta
Toate
Comunicari stiintifice
PU
Transportatorii,
Articole/lucrari in publicatii
expeditorii,
nationale sau internationale
autoritatile,
Pagina web; CD-ROM
armatorii, ind.
258
PROGRAMUL CEEX

Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode,solutii,tehnologii,
produse, etc), ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la
finalizarea proiectului.
Au fost realizate:
Studiu privind abordarea la nivel national si European a competitivitatii fluviale in
partajarea modala a transporturilor.
Cercetari fundamentale si vizionare privind intermodalitatea si punerea in retea a
transportului fluvial de marfuri. Necesitatea preluarii la fluvial a marfurilor de la
modurile de transport mai putin durabile.
Cercetare fundamentala si vizionara privind nodul fluvial intermodal.
Restructurari organizatorice si manageriale in transportul fluvial pentru a incuraja
preluarea intermodala a marfurilor la transport.
Politici si instrumente de incurajare a preluarii intermodale a transporturilor.
Urmeaza a fi realizate in 2008:
Solutii de asistare a deciziilor privind incurajarea preluarii intermodale a marfurilor la
transportul fluvial si decongestionarea coridoarelor de transport prin sporirea
intermodalitatii Dunarii.
Lucrari publicate pe Titlul lucrarii, revista (cotata/necotata, denumire,date de

identificare,etc)
baza cercetarilor
Conferinte,Congrese,Simpozioane,Workshopuri
realizate in cadrul
organizate/participante ,etc.
proiectului
- Concepte intermodale in transporturi, Editura Agir,
2006 (volum continand 21 lucrari stiintifice prezentate la
seminarii organizate in cadrul proiectului).
Calitatea echipei, oportunitati deschise la nivel national
formarea consortiilor si international.
pentru participarea la Membrii echipei, precum si specialistii atrasi prin
Platforma de Cunoastere in Intermodalitate creata in
FP7
prima faza a proiectului, reprezinta o baza potentiala
pentru initierea noilor proiecte in cadrul programelor
nationale si internationale.
asigura.
In cadrul proiectului a fost realizat un sistem intern, de asistare a cercetarii, de
preluare a datelor din terminale si procesarea lor in scopul testarii ipotezelor de lucru
si al initializarii si simularii modelelor concepute. Exista posibilitatea adaptarii si
extinderii acesuia in cadrul viitoarelor proiecte, de exemplu, prin adugarea unor
module, adaugarea abilitatii de utilizare a hartilor electronice si aplicatiilor GIS in
prognozarera traficului de marfuri si calatori, evaluarea costurilor externe etc.
- Seminar de concepte intermodale, 15 iulie 2007.
- Reuniuni periodice ale unor grupuri de specialisti in cadrul platformei de cunoastere
in intermodalitate creata in cadrul proiectului.
259
PROGRAMUL CEEX

Rezultarul final al proiectului
Baze de date privind porturile, navele, traficul de marfuri.
Cunostinte inalt agregate si rafinate in domeniul intermodalitatii.
Modele si aplicatii in transporturile fluviale, rutiere si intermodale.
Modele de analiza pe baza de buna practica.
Concepte ale intermodalitatii transporturilor.
Aplicatii de asistare a decidentilor din transporturile intermodale.
Aplicatii si noi directii de utilizare.
Aplicatiile realizate in cadrul modelelor prezentate mai sus, pot fi diseminate
in mediul logistic si universitar in vederea integrarii acestora in modelele de
decizie specifice lor, precum si-n programele respective de training.
Cunostintele si modelele rezultate din proiect ar trebui diseminate in mediul
decizional politic/strategic din transporturi pentru a imbunatati strategiile
respective.
Beneficiarii reali / posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale
estimate a se realiza.
Toti cei implicati in lumea transporturilor.
Recomandari
Continuarea activitatii de cercetare in intermodalitatea transporturilor utilizand
retelele de resurse de cercetare alcatuite in cadrul proiectului si al platformei
de cercetare creata in prima etapa a acestuia. In acest sens, este necesara
participarea la competitiile viitoare cu subiecte care sa reprezinte continuarea
logica a realizarilor de pana in prezent.
Cautarea unei solutii de continuare a activitatii platformei de cunoastere in
intermodalitate dupa finalizarea proiectului.
Colaborarea in cadrul consortiului s-a desfasurat, conform contractelor
respective, in cadrul planului de realizare extins cu activitatile stiintifice
avansate desfasurate in cadrul platformei de cunoastere care a fost creata in
acest scop.
S-a reusit reducerea intr-o mare masura a fragmentarii cercetarii stiintifice in
domeniu, dar si a lumii multimodale a transporturilor aflata in mod traditional
in stare divizata pe moduri de transport. In acasta directie insa, mai este de
lucrat.
Aprecieri asupra relaiei cu Autoritatea Contractant: Excelenta.
260
PROGRAMUL CEEX
CAPACITATE, APLICAII SPECIFICE SI N

FRASTRUCTURA PENTRU GNSS GALILEO (BANG)
Valoarea proiectului (RON): Valoarea totala a contractului (RON) : 1.630.000

din care de la buget (RON) : 1.500.000
AGENTIA SPATIALA ROMANA (ROSA)
Dr.ing. Alexandru Badea
Tel: 021-316.87.22
P1- Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Parteneri:
(UTCB)+fac. Geodezie
Responsabil: Prof.dr.ing. Johan Neuner
P2 INSTITUTUL DE STIINTE SPATIALE (ISS)
Responsabil: Dr.mat. Dan Selaru
P3 SC AEROSTAR SA
Responsabil: Dr.ing. Liviu Parlea
P4 CSA n CAS
Responsabil: Dr.ing. Catalin Nae
P5 GEOSYSTEMS
Responsabil: Dr.ing. Cristina Oana
Obiective:
Scopul proiectului
Obiectivul principal al proiectului este acela de a creste capacitatea naional pentru a
participa la proiecte regionale si europene n domeniul GNSS n general i Galileo n
special.
Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost planificate activiti care sunt grupate n patru
pachete: 1. dezvoltarea unor soluii consistente pentru servicii complementare GNSS, cum
sunt de exemplu, serviciul naional al geoidului si serviciile de transformri de coordonate
care sunt obligatorii pentru asigurarea calitii serviciilor bazate pe GNSS ; mai mult dect
att, aceste servicii pot avea o n fluenta decisiva n stabilirea unui nou sistem de referin
pentru altitudini, necesar pentru dezvoltarea respectiv integrarea cu sistemul european,
EVRS, si pentru dezvoltarea unor aplicaii si servicii pan-europene bazate pe Galileo si
elaborarea specificaiilor tehnice pentru utilizarea ETRS89 n activitatea cartografica din
Romnia;
2. extinderea si mbuntirea infrastructurii existente si a suportului tehnologic pentru
stimularea unor noi categorii de aplicaii care sa exploateze serviciile si datele de
poziionare de nalta precizie oferite de GNSS-GALILEO ; BANG va extinde si mbuntii
capacitatea si disponibilitatea EGNOS n Europa de Est prininstalarea unei staii EGNOS
n Romnia (staia BUCU la UTCB);
261
PROGRAMUL CEEX
3. mbuntirea capacitii existente si crearea unor elemente noi pentru dezvoltarea
serviciilor bazate pe GNSS si a aplicaiilor si echipamentelor specifice segmentului de
utilizatori folosind infrastructura deja existenta si extinznd aceasta infrastructura prin
consolidarea GASC, centrul pentru dezvoltarea aplicaiilor GNSS;
4. diseminarea n formaiilor despre GNSS-GALILEO, stimularea activitilor educaionale,
de cercetare si n ovare si crearea suportului pentru dezvoltarea
Rezultatele msurabile asociate obiectivelor specifice.
Principalele rezultate ale proiectului vor consta n
- Prototip serviciu geoid;
- Prototip serviciu transformri de coordonate;
- Staie de referin EGNOS;
- Prototip staie virtuala de referin;
- Modele de aplicaii;
- Portal GNSS.
Pana la 15.09.2007 s-au parcurs 3 din cele 4 etape ale proiectului. Activitile din prima
etapa au vizat aciuni pregtitoare pentru dezvoltrile ulterioare si au urmrit atingerea
obiectivelor specifice acestei faze. Potrivit obiectivelor specifice ale proiectului si manierei
de planificare a activitilor, ndeplinirea acestor obiective a fost urmrit pe baza
urmtorilor n dicatori:
achiziia echipamentelor, materialelor si celorlalte resurse materiale necesare derulrii
activitilor planificate n cadrul proiectului;
achiziia materialelor si echipamentelor necesare pentru dezvoltarea GPS-INS;
achiziia echipamentelor necesare pentru dezvoltarea LBS-Enterprise GIS Applications;
achiziia echipamentelor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii naionale GNSS;
culegerea datelor necesare si celorlalte n formaii preliminare;
culegerea datelor necesare pentru dezvoltarea LBS-Enterprise GIS Applications;
culegerea datelor necesare pentru realizarea modelelor de geoid;
culegerea datelor necesare pentru testarea dezvoltrilor pentru transformri de
coordonate;
definirea conceptelor si principiilor pentru modelarea geoidului si transformri de
coordonate
definirea conceptelor si fundamentarea infrastructurii GNSS-EGNOS naionale;
definirea conceptelor si principiilor privind integrarea n S-GPS pentru crearea de noi
echipamente;
definirea conceptelor si principiilor pentru dezvoltarea LBS-Enterprise GIS
Applications;
planificarea activitilor de diseminare si iniierea elaborrii unei strategii privind
stimularea activitilor educaionale, de cercetare si n ovare si crearea suportului pentru
dezvoltarea de noi aplicaii n domeniul GNSS.
Activitile derulate n prima faza a proiectului s-au concretizat n realizarea unor studii
n care s-au abordat problemele specifice. Cea de-a doua faza a proiectului s-a concretizat
n modelarea conceptelor si principiilor studiate n prima faza. Rezultatele acestor studii
modele, scheme logice, algoritmi au fost t prezentate pe n raportul tehnic al fiecrei faze.
262
PROGRAMUL CEEX
Se pot meniona : Determinarea geoidului. Servicii de transformri de coordonate, Tehnici,
tehnologii si algoritmi de poziionare difereniala, Utilizarea filtrelor Kalman pentru
integrarea GPS-INS, Algoritmi si modele utilizate n dezvoltarea echipamentelor si
aplicaiilor de navigaie
Activitile derulate n faza a treia a proiectului s-au concentrat asupra studiului
posibilitilor de realizare a unui laborator mobile care sa permit:
- efectuarea cercetrilor privind optimizarea sistemelor de navigaie prin combinarea unor
n strumente de diverse tipuri si niveluri diferite de precizie;
- efectuarea unor studii privind mbuntirea preciziei de poziionare folosind sisteme
bazate pe satelii geostaionari (SBAS) sau sisteme locale (LAAS);
- efectuarea studiilor si cercetrilor privind realizarea unor sisteme complexe de
cartografiere tridimensionala de nalta precizie;
- efectuarea determinrilor de coordonate pentru puncte de referin cu precizie ridicata, n
timp real sau cvasi-real;
- culegerea si prelucrarea primara a datelor necesare pentru diverse experimente de testare
a tehnologiilor hardware si software realizate n cadrul proiectului;
- testarea si evaluarea tehnologiilor si soluiilor proiectate pentru aplicaii GIS n dustriale
de culegere de date spaiale.
Conceptele si specificaiile tehnice ale componentelor utilizate sunt prezentate pe scurt n
raportul tehnic al acestei faze care cuprinde urmtoarele seciuni.
trecere n revista a domeniilor de aplicaii GNSS/Galileo
consideraii privind posibilitile de mbuntire a preciziei GNSS
consideraii privind utilizarea tehnologiilor GNSS
configuraia actuala a laboratorului
specificaii tehnice ale componentelor utilizate pentru echiparea laboratorului.
In curs de elaborare
cercetarilor realizate n
cadrul proiectului
Membrii echipei de proiect participa activ la activiti
naionale si internaionale n domeniul GNSS, asigurnd
pentru participarea la FP7 reprezentarea Romniei n comitete de program FP7 dar si
n alte organisme precum comitetul tehnic ISO TC 211
(Informaii Geografice / Geomatic).
Principalele rezultate ale proiectului care vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de
cercetare sunt: 1.Prototip serviciu geoid; 2. Prototip serviciu transformri de coordonate;
3. Staie de referin EGNOS; 4. Prototip staie virtuala de referin.
11-12 Decembrie 2006 GMES si infrastructuri de Date Spaiale, Bucureti, Hotel
Crown Plaza participare internaionala
263
PROGRAMUL CEEX
Rezultatul final al proiectului va fi dezvoltarea unui cadru tiinific si tehnologic care sa
permit creterea capacitii naionale de a participa la proiecte regionale si europene n
domeniul GNSS n general i Galileo n special. Concretizarea rezultatului final al
proiectului se va face prin realizarea urmtoarelor componente:
- Prototip serviciu geoid;
- Prototip serviciu transformri de coordonate;
- Staie de referin EGNOS;
- Prototip staie virtuala de referin;
- Modele de aplicaii;
- Portal GNSS.
Consideram ca proiectul BANG va crea un impact puternic n domeniu deoarece:
va genera un impact consistent n aria de cercetare spaiala, n mod particular
pentru prioritile Galileo,
va crea i disemina rezultate consistente care vor putea fi folosite la nivel naional,
regional i european;
va genera valoare adugat prin aducerea activitilor la nivelul proiectelor i
reelelor europene ;
va produce capacitate de integrare i sinergie pentru alte activiti de cercetare
naionale;
va complementa i sprijini alte activiti europene, regionale i n ternaionale.
Efectele acestui proiect vor crea condiii pentru a produce si disemina rezultate
consistente pentru a fi folosite la nivel naional, regional i european, mai ales prin:
facilitarea accesului comunitii profesionale interesate la infrastructura si
tehnologiile specifice pentru dezvoltarea aplicaiilor GNSS-GALILEO;
mbuntirea resurselor tehnologice si tiinifice naionale/ regionale GNSSGALILEO;
stimularea colaborrii n regiune prin schimbul de personal, generarea unor
expertize profesionale comune si publicarea n revistele tiinifice.
Obiectivele, implementarea i efectele acestui proiect sunt clar definite i puternic
corelate cu prioritile Galileo la nivel european.
Metodele de management sunt corect alese, pana n acest moment nefiind semnalate
probleme care sa poat afecta derularea cu succes a proiectului
O relaie corect, constructiv.
264
PROGRAMUL CEEX
DEZVOLTAREA UNUI PACHET DE PROGRAME

PENTRU CERCETARI AVANSATE IN
SIMULAREA NUMERICA A CURGERILOR IN
AERODINAMICA - AEROCFD
Valoarea proiectului (RON): Valoarea totala a contractului (RON) : 910.000
din care de la buget (RON) : 910.000
AGENTIA SPATIALA ROMANA (ROSA)
Conf. dr.ing. Marius STOIA-DJESKA
Tel: 021-316.87.22, 021-4023967
Parteneri:
P1- Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti,
Centrul de Cercetari pentru Aeronautica si Spatiu
Responsabil: Prof.dr.ing. Sterian DANAILA
P2 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti,
Centrul de cercetare Automatica, Conducerea
Proceselor si Calculatoare
Responsabil: Conf. dr.ing. Ciprian LUPU
Obiective:
Scopul proiectului
Obiectivul proiectului este realizarea unui pachet de programe de calcul pentru
simularea numeric a curgerilor tridimensionale complexe i destinat n primul rnd
activitii de cercetare n dinamica fluidelor in general i n aerodinamica
computaional n special. Proiectul are la baz i trebuie s sprijine n perspectiv
cercetarea romneasc n domeniile Computational Fluid Dynamics, Dinamica
Fluidelor i Analiz Numeric i Tehnologia Informaiei i valorific experiena
bogat n aceste domenii a colectivelor partenere. Pachetul de programe de calcul
este destinat n principal cadrelor didactice , studenilor de la master i doctorat i
cercettorilor avansai.
specifice,
Obiective specifice ale proiectului sunt atinse prin realizarea unor activitati grupate
in urmatoarele cinci pachete:
1. Modele matematice i algoritmi numerici cu ordin ridicat de precizie spaial
i temporal pentru soluionarea ecuaiilor dinamicii fluidelor (Navier-Stokes
i Euler).
2. Modelarea efectelor turbulenei folosind RANS i LES i algoritmi specifici de
rezolvare.
3. Implementarea algoritmilor n programe de calcul care formeaz un
ansamblu coerent, folosind limbaje avansate de tip FORTRAN i C++ i
calculul paralel.
265
PROGRAMUL CEEX
4. Realizarea unor pre- i post-procesoare prietenoase utilizatorilor.
5. Verificarea i validarea programelor de calcul pe cazuri test.
Modelele matematice i algoritmii implementai n programul de calcul permit
simularea curgerilor laminare sau/i turbulente, interioare i exterioare, cu sau fr
transfer de cldur, n diverse regimuri (compresibile sau incompresibile, staionare
sau nestaionare). Programul are o interfa prietenoas de nivel mediu de
complexitate, proiectat astfel nct s permit selectarea eficient a opiunilor
existente dar i adugarea facil a altora noi. Mediul de lucru este Windows XP, iar
limbajele de programare utilizate sunt FORTRAN 90 i C++, versiuni standard.
Platformele hardware sunt PC-uri compatibile IBM sau/i reele de PC-uri.
Implementarea algoritmilor este de tip secvenial i paralel, folosind paradigma MPI.
Rezultatele msurabile asociate obiectivelor specifice.
Principalele rezultate ale proiectului vor consta n
- Pachetul de programe de calcul pentru simularea curgerilor;
- Pre- si post-procesoarele;
- Documentatia de referinta si utilizare;
- Baza de date cu cazuri test si rezultatenumerice de referinta obtinute in cursul
validarii;
- Portal pentru diseminarea rezultatelor.
Proiectul se extinde pe o perioada de doi ani si doua luni si include sase etape.
Primele trei etape, din anii 2006-2007 au drept obiective stabilirea modelelor
matematice, algoritmilor numerici i realizarea modulelor de baz ale pachetului de
programe. n etapele din anul 2008 (trei) se realizeaz implementarea modelelor de
turbulen, paralelizarea, definitivarea interfeei grafice i a pre- i postprocesoarelor i validarea programului. Pana la 15.09.2007 s-au finalizat 3 din cele
6 etape ale proiectului. Astfel, obiectivele primei faze au fost: a) fundamentarea
modelelor matematice, b) stabilirea structurii programului de calcul, c) instrumente
de analiza grafica a rezultatelor, d) conceptia interfetei grafice si e) achizitii
materiale si echipamente. Modele matematice prezentate detaliat in raportul stiintific
al fazei sunt sistemul Navier-Stokes, sistemul Reynolds Averaged Navier Stokes RANS, modele de turbulenta asociate RANS si sistemul Large Eddy Simulation.
Structura programului de calcul si specificatiile programului sunt prezentate pe baza
celor trei module principale si anume preprocesor, rezolvitor si postprocesor. Pentru
fiecare modul sunt specificate functiunile principale si modul in care acestea se
regasesc in interfetele grafica (GUI) si text (TUI) ale programului. Prelucrarea
rezultatelor numerice produse de rezolvitor in faza de postprocesare este bazata pe
anumite tipuri si structuri de date de tip raster, vectorial si de tip grila. O atentie
deosebita este acordata utilizarii transformatelor Fourier si Wavelet. Conceptia
interfetei grafice este realizata pe baza structurii si specificatiilor programului de
calcul. Raportul contine doua studii de caz efectuate pe programele comerciale
FLUENT si CFX si detaliaza meniurile File, Grid, Model, Solver, Control, Math,
Graph, Report si Help.
Obiectivele fazei a doua au fost: a) detalierea algoritmilor de soluionare a ecuaiilor
curgerilor, b) elaborarea algoritmilor, funciilor i procedurilor postprocesorului grafic, c)
266
PROGRAMUL CEEX
manualul de asigurare a calitii n activitatea de programare si d) efectuarea achiziiilor
de materiale i echipamente. Rezultatele obtinute sunt consemnate in raportul stiintific al
fazei. Prima parte este dedicat algoritmilor destinai soluionrii ecuaiilor Navier-Stokes
pentru curgeri incompresibile staionare i nestaionare. Sunt prezentai algoritmii de tip
SIMPLE, SIMPLEC, SIMPLER i PISO. Partea a doua prezint algoritmii utilizai pentru
soluionarea ecuaiilor Navier-Stokes pentru curgeri compresibile i pentru curgeri la
numere Mach mici. Postprocesorul grafic este realizat folosind IDL (Interactive Data
Language). Prelucrarea imaginii are drept scop extragerea de informatii privind structura
campului curgerii. Manualul de asigurare a calitii n activitatea de programare prezinta
aspectele esentiale ale unui proces riguros de dezvoltare a unei aplicatii informatice de
mare anvergura. Astfel, au fost atinse aspecte legate de: fazele dezvoltarii aplicatiilor
software, metodologiile de dezvoltare a aplicatiilor software, managementul aplicatiilor
software, reutilizarea resurselor software, cerintele de realizare, analiza orientata obiect,
proiectarea orientata obiect, limbaje de modelare, UML.
In faza a treia, conform planului de realizare al proiectului au fost abordate si
realizate integral urmatoarele obiective specifice distincte: a) implementarea
modulului pentru Euler/NS compresibil, b) implementarea modulului pentru Euler/NS
incompresibil, c) postprocesorul grafic pentru rezultate numerice si d) interfaa
pentru preprocesor. n cadrul primelor doua obiective au fost realizate modulele de
baza ale pachetului de programe de calcul, care vor sta la baza dezvoltarii ulterioare
si paralelizarii. Programele de calcul au fost testate preliminar, prin rezolvarea unor
cazuri test si compararea rezultatelor. Validarea a confirmat calitatea algoritmilor
dezvoltati si corectitudinea implementarii in programe de calcul. Pre- si postprocesoarele au fost de asemenea realizate si testate si sunt disponibile dezvoltarii
prin completarea cu noi functiuni in cadrul fazelor urmatoare.
Au fost elaborate trei lucrari stiintifice, aflate in curs de
publicare: a) On the aerodynamic characteristics of a class
cercetarilor realizate n
of airfoils with continuous curvature at subsonic, transonic
cadrul proiectului
pentru participarea la FP7
and supersonic regimes, C. Berbente and S. Dnil, b)

Turbulence models for predicting heat transfer in boundary
layer flow, S. Dnil, c) A Physical And Theoretical
Analysis of the Vortex breakdown on delta wings, M. StoiaDjeska, C. Berbente and S. Dnil
Membrii echipei P1 participa activ la activiti vizand
realizarea unui consortiu pentru participarea la competitia
FP7 cu un proiect vizand tranzitia laminar-turbulent.

Principalele rezultate ale proiectului care vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de
cercetare sunt: a) pachetul de programe de calcul pentru simularea curgerilor, b) pre- si
post-procesoarele prietenoase pentru utilizator, c) documentatia de referinta si utilizare a
pachetului software, d) baza de date cu cazuri test si rezultate numerice de referinta
obtinute in cursul validarii, e) echipamentele de calcul si software-ul pentru dezvoltarea de
programe, f) lucrarile stiintifice publicate, aflate la dispozitia comunitatii stiintifice.
267
PROGRAMUL CEEX
In ultima etapa a proiectului este prevazuta organizarea unui colocviu dedicat
prezentarii pachetului de programe de calcul si a realizarilor din cadrul proiectului.
Apreciem ca lucrarile colocviului vor avea loc in prima decada a lunii iulie, 2008.
Rezultatul final al proiectului va fi dezvoltarea unui pachet de programe de calcul
pentru simularea numeric a curgerilor tridimensionale complexe, care este destinat
n primul rnd activitii de cercetare n aerodinamica computaional.
Concretizarea proiectului inseamna realizarea urmtoarelor componente: a)
fundamentarea modelelor matematice pentru simularea curgerilor monofazice i
multi-specii, laminare sau turbulente, compresibile sau incompresibile, b)
fundamentarea algoritmilor de soluionare utilizabili n trei regimuri de curgere
(incompresibil, Low-Mach i compresibil), c) modelarea curgerilor turbulente i
soluionarea adecvat a ecuaiilor corespunztoare (RANS, LES), d) implementarea
modelelor i algoritmilor ntr-un program de calcul cu structur modular si
implementarea algoritmilor pentru calculul paralel, folosind paradigma MPI, e)
realizarea unei interfee prietenoas de nivel mediu de complexitate, f) realizarea
unui postprocesor grafic i de analiz modern a rezultatelor performant, g)
documentaia detaliat a programului.
Consideram ca proiectul AEROCFD va crea un impact puternic n domeniu
deoarece:
-
AEROCFD este un pachet de programe care rmne la dispoziia cadrelor didactice,

cercettorilor i studenilor, n vederea: 1) dezvoltrii prin implementarea de noi
modele i algoritmi rezultai din cercetrile proprii, 2) rezolvrii unor aplicaii
inginereti sau de alt natur i 3) instruirii n CFD folosind un suport informatic
avansat din punct de vedere tehnico-tiinific i n acelai timp prietenos i foarte
bine documentat.
n viziunea dezvoltatorilor codului, AEROCFD trebuie s fie punctul de plecare spre
realizarea unor noi module, deschise unor aplicaii precum hidrodinamica naval i
a mainilor cu palete, gazodinamic i aerotermochimie, meteorologie, magnetohidrodinamic i astrofizic, n condiiile utilizrii intensive a calculului paralel. De
asemenea, prin extinderea posibilitilor pre- i post-procesorului, pachetul de
programe creat devine nucleu unui program de calcul de uz industrial, concurent al
produselor strine.

Managementul proiectului este asigurat de Agentia Spatiala Romana si functioneaza bine,
pana n acest moment nefiind semnalate probleme care sa poat afecta derularea cu succes a
proiectului. De asemenea, colaborarea in cadrul consortiului decurge foarte bine.

O relatie corecta, constructiva, bazata pe comunicare.
268
PROGRAMUL CEEX
PACHETE DE PROGRAME DE SUPORT DECIZIONAL

PENTRU OPERAREA PE TERMEN LUNG, MEDIU SI
SCURT A LACURILOR DE ACUMULARE CU
FOLOSINTA COMPLEXA HIDROPROG
Parteneri:
1.617.250 lei din care de la buget 1.400.000 lei

CO: Universitatea Politehnica din Bucuresti, UPB
Popa Radu, profesor doctor inginer, telefon 4029189
P1: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, UTCB,
Drobot Radu
P2: Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice S.A.
Bucuresti, ISPH, Paraschivescu Adina
P3: Hidroelectrica S.A., Zachia Dragos
Obiective:
Scopul proiectului:
Prin prezentul proiect, echipa interdisciplinara i propune s rezolve probleme legate de exploatarea
raional a lacurilor de acumulare cu folosin complex, avnd n vedere folosinele de ap neenergetice
alimentate din lac sau n aval de acesta, folosina energetic centrala hidroelectric sau cascada de
centrale hidroelectrice i / sau de microhidrocentrale alimentate direct din lac sau n aval de acesta.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale modului de abordare l constituie cel al perspectivei
durabile, sistemele de gospodrire a apelor fiind privite ca un ansamblu profund integrat i n
interaciune cu toate subsistemele ecologice din bazinul hidrografic pilot analizat.
Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor specifice:
Modelarea topologica a sistemelor de gospodarire a apelor din bazinele hidrografice pilot.
Prezentarea unor metode moderne de optimizare i justificarea ipotezelor adoptate pentru exploatarea
lacurilor de acumulare, propune ca, pentru nceput, Prezentarea suportului hidrografic si a schemelor
de amenajare a bazinelor hidrografice pilot, s selecteze cteva bazine hidrografice pilot,
reprezentative, i s descrie schemele de amenajare ale acestora la nivel de detaliu. Se dorete apoi,
Inventarierea folosintelor si a cerintelor de apa, o descriere detaliat, integral i integrat, a
obiectivelor de gospodrire a apelor de pe teritoriul acoperit. Dispunnd de aceste date se continu cu
Crearea modelului topologic al sistemelor de gospodarire a apelor pentru bazinele hidrografice pilot,
aceasta crend premisele utilizrii de pachete de programe de calcul care s utilizeze direct aceste
modele. O activitate esenial ulterioar va consta n Evaluarea debitului ecologic in aval de lucrarile
hidrotehnice, foarte important din punctul de vedere al prezervrii mediului natural i al ecosistemelor
din avalul barajelor. n finalul primei etape se face Prezentarea unor metode moderne de optimizare i
justificarea ipotezelor adoptate pentru exploatarea lacurilor de acumulare.
Optimizarea regulilor de exploatare a lacurilor de acumulare; elaborarea modelelor si programelor
de calcul, se vor selecta regulile de exploatare optime ale lacurilor de acumulare n sensul celor de mai
sus, respectiv utilizarea apei dintr-o acumulare ct mai raional din punctul de vedere al tuturor
beneficiarilor de resurs, n condiiile respectrii mediului. Se vor elabora modele si programe de calcul
pentru exploatarea lacurilor de acumulare pe termen lung, mediu i scurt.
Armonizarea regulilor de exploatare a unui lac de acumulare intre folosintele alimentate din acesta, pentru
ca toi utilizatorii de resurs: SC Hidroelectrica SA, Administraia Naional Apele Romne, gospodriile
269
PROGRAMUL CEEX
oreneti i comunale .a., s fie satisfcui n cel mai nalt grad permis de interaciunea cu ceilali.
Diseminarea rezultatelor si urmarirea aplicarii rezultatelor proiectului, n cadrul unitilor
centrale i teritoriale din bazinele hidrografice pilot analizate.
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice:
- Suportul hidrografic si schemele de amenajare a bazinelor hidrografice pilot
- Baza de date cu folosintele neenergetice i energetice si a cerintelor de apa ale acestora
- Baza de date cu debitele ecologice in aval de lucrarile hidrotehnice
- Reguli programe de calcul pentru exploatarea lacurilor de acumulare pe termen lung mediu (lunar) i scurt
- Reguli de armonizare a regulilor de exploatare a unui lac de acumulare intre folosintele
alimentate din acesta
- Exemple de folosire coordonat a programelor de suport decizional
- Producia suplimentar de energie a centralei/centralelor hidroelectrice din bazinul hidrografic
pilot obinut utiliznd regulamente de exploatare elaborate n ideea menionat anterior
- Pierderea de energie rezultat n urma respectrii de ctre programul de funcionare al
centralei/centralelor hidroelectrice a debitului ecologic impus n aval de construciile hidrotehnice
rezultat n urma proiectului, pe de o parte i
- Ctigul din punctul de vedere al durabilitii, al prezervrii i chiar reconstituirii condiilor de
mediu, pe de alt parte
n prima etap: Prezentarea suportului hidrografic, a schemelor de amenajare precum i
inventarierea folosinelor de ap a bazinelor hidrografice pilot, s-au derulat simultan 2 activiti,
prima: Prezentarea suportului hidrografic si a schemelor de amenajare a bazinelor hidrografice
pilot, n care primii 3 parteneri, UPB, UTCB, ISPH, au selectat cteva bazine hidrografice pilot,
reprezentative, i au descris schemele de amenajare ale acestora la nivel de detaliu i a doua
Inventarierea folosintelor si a cerintelor de apa, n care UTCB a realizat o descriere detaliat a
obiectivelor de gospodrire a apelor de pe teritoriul acoperit; i
n etapa a doua: Modelarea topologica a sistemelor de gospodarire a apelor din bazinele hidrografice pilot.
Prezentarea unor metode moderne de optimizare i justificarea ipotezelor adoptate pentru exploatarea
lacurilor de acumulare, s-au derulat trei activiti, prima: Crearea modelului topologic al sistemelor de
gospodarire a apelor pentru bazinele hidrografice pilot, elaborata de UTCB n colaborare cu UPB pe baza
primelor dou activiti, a doua: Evaluarea debitului ecologic in aval de lucrarile hidrotehnice, foarte
important din punctul de vedere al prezervrii mediului natural, raport elaborat de UTCB n colaborare cu
UPB. Existena unei metodologii de determinare a debitelor i cerinelor de ap ecologice este absolut
necesar pentru: elaborarea Planului de gospodrirea apelor pe bazine hidrografice n conformitate cu
prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene privind apa; emiterea avizelor i a autorizaiilor de
gospodrirea apelor n vederea satisfacerii cerinelor de ap ale utilizatorilor; soluionarea conflictelor de
interese care apar ntre utilizatorii de ap, n special pe rurile transfrontaliere. Ca pri ale metodologiei se
pot enumera: identificarea, colectarea de date, studiul, cercetarea, analiza, modelarea. A treia activitate:
Prezentarea unor metode moderne de optimizare i justificare a ipotezelor adoptate pentru exploatarea
lacurilor de acumulare, UPB i ISPH au finalizat-o cu un raport de cercetare.
Pe baza datelor i consideraiilor din prima i a doua etap, ntr-o a treia etap, cea mai laborioas
a proiectului (mpreun cu etapa a patra), Optimizarea regulilor de exploatare a lacurilor de
acumulare; elaborarea modelelor si programelor de calcul pentru exploatarea lacurilor de
acumulare pe termen lung i mediu, s-au selectat regulile de exploatare optime ale lacurilor de
acumulare n sensul celor de mai sus, respectiv utilizarea apei dintr-o acumulare ct mai raional
din punctul de vedere al tuturor beneficiarilor de resurs, n condiiile respectrii mediului. S-au
elaborat modele si programe de calcul n cadrul celor 2 activiti corespunztoare, i anume
pentru exploatarea lacurilor de acumulare pe termen lung i mediu. n cadrul acestei etape
270
PROGRAMUL CEEX
conductorul de proiect UPB a elaborat modelele i programele de calcul corespunztoare

exploatrii pe termen lung n colaborare cu ISPH, innd cont de graficele dispecer elaborate
pentru acumulrile bazinelor hidrografiuce pilot. UTCB a realizat n cadrul celei de-a doua
activiti modele si programe de calcul pentru exploatarea pe termen mediu pornind de la politica
de exploatare pe termen lung elaborat anterior.
Detalierea i elaborarea modelelor i programelor de calcul corespunztoare exploatrii pe termen scurt
zilnic i orar, cuprinse n etapa a patra: Optimizarea regulilor de exploatare a lacurilor de
acumulare; elaborarea modelelor si programelor de calcul pentru exploatarea lacurilor de acumulare
pe termen scurt, revine tot conductorului de proiect UPB n colaborare cu ISPH, acest tip de exploatare
fiind n general caracteristic modului de exploatare a centralelor hidroelectrice avnd n vedere
ncadrarea acestora n graficul zilnic de sarcin a Sistemului Energetic Naional. i pentru realizarea
acestei etape se va utiliza logistica i software-ul disponibile i/sau achiziionate de ctre parteneri.
Programele de calcul se vor implementa la beneficiar (etapa a cincea) i se vor urmri rezultatele obinute n
urma unor rulri n diferite scenarii posibile: normale, de secet, de ape mari. Avnd n vedere c aceast etap
constituie coloana vertebral a proiectului se detaliaz mai jos activitile specifice i metodologia de abordare.
R. Popa, B. Popa. Modle hybride bas sur des religions pour lopration optimale des
Lucrari
retenues usages multiples. U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 69, No. 2, 2007, CNCSIS
publicate pe
B+ 101, INSPEC, n curs de apariie.
baza cercetarilor R. Popa, B. Popa. Operarea optim a unui sistem de lacuri prin algoritmul muuroiului
realizate in
de furnici. Hidrotehnica, Bucureti, 2007, CNCSIS D 345, n curs de apariie.
R. Popa, B. Popa. Optimizarea exploatrii lacurilor de acumulare prin algoritmul
cadrul
roiului de particule. Energetica, anul 55, nr. 3/2007, p. 99-105, Bucureti, 2007, ISSN:
proiectului
Oportunitati
privind
formarea
consortiilor
pentru
participarea la
FP7
1453-2360, CNCSIS B 512.

B. Popa, Florica Popa, Aurelia Vldescu. Utilizarea potenialului hidroenergetic al
debitelor de servitute n aval de barajele amenajrilor hidroenergetice. Energetica, anul
55, nr. 4/2007, p. 119-121, Bucureti, 2007, ISSN: 1453-2360, CNCSIS B 512.
K. Ahmad-Rashid, A. G. Diacon, B. Popa. Optimal operation of large hydropower
reservoirs with unregulated inflows. U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 69, No. 2, pp. 2536, 2007, ISSN 1454-2331, CNCSIS B+ 101, INSPEC.
B. Popa, Florica Popa. Microhidrocentrale Romnia n peisajul european. Energetica,
anul 55, nr. 1/2007, p. 24-28, Bucureti, 2007, ISSN: 1453-2360, CNCSIS B 512.
B. Popa, SHP Experiences from Romania, Small Hydropower session at RENEXPO, 1st
INTERNATIONAL CONFERENCE FOR SMALL HYDROPOWER (SHP) AND
REGIONAL DEVELOPMENT in SOUTH EAST EUROPEAN COUNTRIES,
prelegere i publicarea prezentrii pe site-ul http://www.esha.be/index.php?id=86.,
Budapesta, 19-21.04. 2007.
Andreea Serban, Debite minime ecologice in aval de centralele hidroelectrice pentru
bazinul Somes. In curs de pregatire pentru a cincea CONFERINTA A
HIDROENERGETICIENILOR din ROMANIA, DORIN PAVEL, 22-24 Mai 2008,
Bucuresti.
R. Drobot, C. Nicolau, Alocarea lunara a resurselor de apa in bazinul hidrografic
Somesul Mic. In curs de pregatire pentru a cincea CONFERINTA A
HIDROENERGETICIENILOR din ROMANIA, DORIN PAVEL, 22-24 Mai 2008,
Bucuresti.
Calitatea echipei echipei este remarcabila. La nivel national exista oportunitati de a
dezvolta in continuare si alte programe de cercetare si de a accesa in echipe largite,
avanda ca nucleu partenerii prezentului proiect, fonduri de la alte tipuri de programe
pentru aprofundarea problematicii a carei rezolvare a inceput aici. Pe plan international
s-a primit deja o propunere de a participa intr-un consortiu cu laboratoare din Franta,
Spania, Italia, Portugalia, Grecia, in cadrul: Activity 8.2 Combining economic, social and
environmental objectives in a European perspective: paths towards sustainable
development. Area 8.2.1. Socioeconomic development trajectories. SSH-2007-2.1.4.
Socio-economic factors and actors that shape the "post-carbon" society. Collaborative
research projects (small or medium scale focused projects).
271
PROGRAMUL CEEX

Cele doua universitati participante la proiect, UPB si UTCB, au achizitionat aparatura specifica
pentru masurari topometrice si tehnica de calcul si echipamente periferice pentru prelucrarea
datelor si demonstrarea softurilor elaborate in cadrul proiectului.
UPB: 6 calculatoare, 5 laptop, 3 imprimante, 1 videoproiector, 1 camera video, 1 aparat foto
digital; UTCB: ArcGis Master Lab kit, 13 calculatoare
Pachete de programe de suport decizional pentru operarea pe termen lung, mediu si scurt a
lacurilor de acumulare cu folosinta complexa implementate oricareia dintre categoriile de
beneficiari reali/posibili care sa asiste exploatarea acumularii
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare:
S.C. Hidroelectrica S.A. prin toate sucursalele din tara, Administratia Nationala Apele Romane
ANAR prin toate filialele din tara, gospodariile comunale si orasenesti, societati comerciale care
au in proprietate acumulari si/sau microhidrocentrale asociate
Efecte economice/sociale estimate a se realiza sunt:
economice: asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
(casnici si industriali);
sociale: constientizarea efectelor induse de schimbarile climatice; crearea unui sistem de informare atat
la nivel national si regional cat si la nivelul comunitatilor locale privind evaluarea riscului de mediu
indus de schimbarile climatice asupra agroecosistemelor si a resurselor de apa; efecte sociale favorabile
prin crearea de locuri de munca, unitati sanitare si de invatamant mai ales in zone izolate si
subdezvoltate; imbunatatirea unor lucrari de suprastructura, drumuri noi sau modernizate, poduri etc;
mediu: permite conservarea rezervelor zonale naturale; contribuie la reducerea poluarii mediului prin
micsorarea ponderii productiei de energie pe baza de combustibili fosili, conditie extrem de importanta
in perspectiva aderarii la Comunitatea Economica Europeana si alinierii la legislatia de mediu a acesteia
(inclusiv a platii taxelor pe noxele emise in atmosfera); conduce la protejarea zonelor riverane; are
efecte favorabile in domeniul exploatarii forestiere si in dezvoltarea pisciculturii; permite crearea
posibilitatilor de dezvoltare a unor zone de interes turistic si de agrement;
integrare europeana si internationala: contribuie la echilibrarea balantei de plati a Romaniei in
diminuarea importului de petrol si gaze.
Recomandari: Softurile elaborate sa fie implementate la beneficiari, sa fie utilizate efectiv in exploatarea
amenajarilor hidroenergetice, sa se identifice posibilitati de imbunatatire si completare a acestora.
Coordonarea generala a proiectului este asigurata de CO. Respectarea regulilor managementului
de catre coordonator asigura colaborarea cu organizatia partenera si incadrarea in timp a sarcinilor
conform planului proiectului. Din punct de vedere al coordonarii, responsabilitatile CO sunt de a
organiza si conduce pachetele de lucru individuale, de a coordona intalnirile din cadrul
proiectului, de a monitoriza planul de asigurare a calitatii proiectului, in colaborare cu partenerul
de proiect, de a finaliza toate rapoartele necesare. Deciziile sunt luate cu unanimitate. Cand nu se
poate ajunge la consens, coordonatorul proiectului isi asuma aceasta hotarare.
Relatia cu Autoritatea Contractanta este foarte buna.
Propuneri de imbunatatire: Pentru a se asigura ca un mesaj trimis prin mail a ajuns la coordonatorii
proiectelor, Autoritatea Contractanta ar trebui sa solicite acestora o confirmare. In caz contrar sa se
revina cu un mail sau chiar telefonic catre CO pana la primirea confirmarii ca mesajul a fost receptionat.
272
PROGRAMUL CEEX
INSTRUMENTAREA MODERNA, BAZATA PE ANALIZE

MULTIDISCIPLINARE DE SISTEME SI PROCESE, A
DEZVOLTARII TRANSPORTURILOR TERESTRE
DURABILE IN ROMANIA IN CONTEXTUL STRATEGIC
EUROPEAN AL TRANSPORTURILOR
-TRADUROMContract CEEX nr. X2C04
Parteneri:
Valoarea totala a contractului este de 1.570.000 RON din care

1.450.000 RON de la buget
Centrul de Economia Industriei si Serviciilor (CEIS)
dr. Ing. Frantz Daniel FISTUNG , tel: 0766765768
1. SC IPTANA SA ing. Ioan CUNCEV
2. Academia de Stiinte Tehnice din Romania dr. Ing.
Mihai MIHAITA
3. SC Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate SA ing.
Marian ANDREESCU
4. SC Aster Consulting SRL Florin Mircea VASILIU
5. SC Net Vision Grup Ionut George MARINESCU
Obiective:
Scopul propunerii este de sustinere a procesului de accelerare a dezvoltarii unui sistem de
transport durabil in Romania, pe baza unor solutii, tehnici si instrumente moderne, adaptate la
conditiile din Romania si la cerintele pietei europene de transport. In raport cu scopul declarat
proiectul urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
Crearea unui model general de evaluare a externalitatilor negative induse de activitatile de
transport din Romania;
Adaptarea unor indicatori statistici de dezvoltare durabila a transporturilor in functie de
particularitatile activitatilor si bazele de date operationale;
Analizarea unor scenarii posibile pentru accelerarea dezvoltarea sistemului de transport
durabil in Romania.
Rezultatele proiectului sunt evidentiate de planurile de dezvoltare durabila concepute.
Deasemenea, modelul de evaluare a costurilor externe datorate activitatilor de transport, reprezinta un
rezultat necesar in metodologia de evaluare a scenariilor ce trebuie adoptate in procesul de dezvoltare
a unui sistem de transport durabil in Romania. Modelul analitic va fi finalizat prin realizarea unui soft,
ceea ce il va face mult mai practic pentru specialistii si autoritatile din domeniu.
Proiectul, care se deruleaza pe o perioada de 28 luni, incepand cu anul 2006 este realizat
de un consortiu de 6 parteneri si prevede parcurgerea a trei faze:
1. Evidentierea premiselor, a oportunitatilor si barierelor privind dezvoltarea unui sistem de
transport durabil in Romania.
2. Investigarea indicatorilor specifici dezvoltarii durabile a transporturilor si a metodelor de
evaluare a dimensiunii efectelor negative produse de transporturi asupra mediului.
273
PROGRAMUL CEEX
3. Analizarea unor scenarii posibile pentru accelerarea dezvoltarii unui sistem de transport
terestru durabil in Romania.
Faza 1 (realizata) reprezinta o activitate de cercetare fundamentala al carei obiectiv general a fost
de investigare a premiselor de dezvoltare a unui sistem de transport durabil in Romania. Faza a 2a (deasemenea realizata) reprezinta o activitate generala de cercetare fundamentala combinata cu
o activitate de cercetare aplicativa obiectivul general fiind de adaptare a unui model de evaluare a
costurilor externe datorate activitatilor de transport si de adaptare a unui set de indicatori specifici
pentru transportul durabil la situatia concreta din Romania. In cadrul fazei a 3-a (in curs de
desfasurare), obiectivul general este de realizare a unor scenarii alternative de dezvoltare durabila
a transporturilor, intr-o zona din Romania si cuantificarea efectelor socio-economice induse.
Deasemenea se va urmari diseminarea pe scara larga a rezultatelor proiectului.
Proiectul este in curs de finalizare, in momentul actual fiind definitivate analizele
economico-ecologico-sociale ale sistemului de transport romanesc, in perspectiva dezvoltarii
durabile a acestuia si modelul de evaluare a externalitatilor negative datorate transporturilor. Ca
model, a fost realizata si o evaluare a efectelor externe produse de traficul rutier din Romania,
nivelul acestora fiind, la momentul analizat, de doua ori mai mare decat aporturl ramurii
transporturi la formarea PIB-ului Romaniei. In continuare, pentru finalizarea cercetarilor, se vor
construi scenarii alternative de dezvoltare durabila a transporturilor, intr-o zona de mare interes,
de-a lungul unuia dintre culoarele TEN-T. Finalizarea lucrarii va crea posibilitatea utilizarii
acestui model de analiza multicriteriala si de adoptare a unor solutii de dezvoltare durabila, in
orice zona de interes din Romania, la nivel local, regional sau chiar national.
Rezultatele acestui proiect (model de evaluare a costurilor externe datorate transporturilor
plus softul aferent, noi indicatori statistici propusi pentru statistica transporturilor durabile si
planuri alternative de dezvoltare durabila a transporturilor la nivel zonal) vor genera efecte
pozitive privind procesul de dezvoltare a unui sistem de transport durabil in Romania, ceea ce va
conduce la diminuarea efectelor negative produse, asupra mediului si sanatatii umane, la
adoptarea solutiilor alternative privind sursele de generare a acestor efecte. Deasemenea, pe plan
economic vor fi reduse costurile de intretinere a sanatatii si ambientului, afectate de activitatile de
transport. Cele mai mari beneficii vor fi, insa, obtinute pe plan ecologic, imbunatatindu-se mediul
de viata, prin reducerea factorilor poluanti. Prin acest demers, se vor crea premisele obtinerii si a
unor cresteri ale competitivitatii muncii, strans legata de conditiile ambientale in care traieste
angajatul. Proiectul ofera oportunitati reale pentru utilizarea rezultatelor in cadrul unor cursuri de
specialitate in insituttii de invatamant sau pentru specializarea celor implicati in planificarea
activitatilor de transport si elaborarea strategiilor din domeniu. Metodologia si indicatorii statistici
propusi in cadrul prezentului proiect vor fi in asa fel realizate, incat sa fie aplicabile de catre
decidentii din domeniul transporturilor, atat la nivelurile central cat si regional sau local.
Lucrari
Daniel Fistung, "Reducerea poluarii mediului prin utilizarea instrumentelor
publicate pe
economice, in domeniul transporturilor", Revista de economie industriala, nr.1,
baza
Bucuresti, 2006, ISSN 1584-014X;
cercetarilor
Daniel Fistung, "Evolutia transporturilor, o cerinta permanenta a
realizate in
omenirii(transportul maritim)", Revista de economie industriala, nr.1,
cadrul
proiectului
Daniel Fistung, "Evolutia transporturilor, o cerinta permanenta a
omenirii(transportul fluvial)", Revista de economie industriala, nr.2, Bucuresti,
2006, ISSN 1584-014X;
Daniel Fistung, " Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport" in
"Elemente definitorii ale Planulul National de dezvoltare 2007-2013", CIDE 274
PROGRAMUL CEEX
Oportunitati
privind
formarea
consortiilor
pentru
participarea
la FP7
Academia Romana, Colectia Biblioteca Economica, Seria Probleme Econmice,

vol. 214-215-216-217, 2006, ISBN 973-7885-37-6;
Teodor Popescu, Daniel Fistung, " Reducerea poluarii mediului prin utilizarea
instrumentelor economice, in domeniul transporturilor", Revista de economie
industriala, nr.1, Bucuresti, 2006, ISSN 1584-014X;
Teodor Popescu, " Transporturile romanesti, fata in fata cu cerintele Uniunii
Europene. Transporturilr feroviare", Revista de economie industriala, nr.2,
CONFERINTA DE CALITATE SI FIABILITATE 27 29 septembrie
2006 Sinaia, Romania
Daniel Fistung, coord. "Competitia in transporturi - dimensiuni si influente
specifice pietei din Romania", Revista de economie industriala, nr.1,
Daniel Fistung, " Evolutia transportului romanesc. Analiza diagnostic din
perspectiva dezvoltarii durabile", Academia Romana, INCE - CEIS, 2006;
Daniel Fistung, " Un posibil model de reducere a efectelor negative
determinate de traficul rutier din Bucuresti asupra mediului si sanatatii
populatiei", OECONOMICA, 2006, ISSN 1223-0685;
Europene. Transporturilr intermodale", Revista de economie industriala, nr.4,
Europene. Transporturilr navale", Revista de economie industriala, nr.4,
Arinda Cadariu, Mircea Vasiliu, "Influentele transporturilor in emisiile de
compusi organici volatili", prezentare in cadrul seminarului national
Compusii Organici Volatili si efectele acestora, Bucurresti, iulie 2007;
Conferinta internationala Cercetari aplicative pentru dezvoltare durabila

in Romania perspective europene conexiunea transport, turism, mediu 1-4
noiembrie 2006, Tg Mures, Sovata.
Sectiunea I: Dezvoltare durabila
Sectiunea III: Dezvoltarea durabila in aviatie
Participare discutii masa rotunda din partea IPTANA, ing. Costin Andrei
In ceea ce priveste experienta si competenta stiintifica, tehnica si manageriala,
institutia conducatoare de proiect are o recunoastere nationala si internationala
prin: autoritate profesionala, capacitatea de a numi din randurile specialistilor sai
un director de proiect care, prin pregatire si experienta profesionala si
manageriala sa asigure conducerea optima a proiectului, seriozitate. Partenerii
Iptana si Ispcf au o vasta experienta in analiza si crearea de politici si strategii in
domeniul transporturilor, personalul acestuia avand, in acest sens, numeroase
colaborari pe plan national si international. Academia de Stiinte Tehnice din
Romania, are in componenta un personal format din personalitati majore ale
stiintei romanesti, precum fosti sau actuali rectori de universitati, care de-a lungul
anilor au participat la numeroase proiecte de cercetare in domeniul
transporturilor, mediului, economico-social, pe plan intern si international. In
timp ce partenerul Aster Consulting are o vasta experienta nationala si
internationala in derularea proiectelor de cercetare vizand protectia mediului,
partenerul Net Vision Grup are experienta si realizari importante in domeniul
informaticii, a tehnicii de calcul, in general.
275
PROGRAMUL CEEX
Avand in vedere aceste caltati si experiente ale echipei de cercetare s-a pus baza unui
puternic nucleu care sa continue participarea de succes la realizarea de proiecte de
cercetare din domeniul transporturilor, mediului, economiei etc, atat pe plan national
cat si international. Astfel, s-au depus oferte de proiecte la numeroase competitii,
amintind pe plan national cea vizand PNCDI II, iar pe plan international PC 7.
Consortiul format reuseste sa coaguleze un grup omogen de cercetare, cu valente sporite, care
poate sa participe cu succes la competitiile lansate, in domeniul cercetarii stiintifice, pe plan
national si international.
Deasemenea, colectivul proiectului a urmarit imbunatatirea bazei materiale specifice activitatilor
de cercetare prin achizitionarea, conform planului initial de cercetare, a unor moderne tehnici de
calcul (soft si hard) si a accesoriilor complementare.
In cadrul fiecarei faze derulate de actualul proiect a fost organizat cate o masa rotunda de
prezentare a problemelor analizate in cadrul etapei derulate cat si a rezultatelor acumulate.
Rezultatele cuantificabile ale actualului proiect sunt evidentiate de planurile de dezvoltare
durabila concepute. Deasemenea, modelul de evaluare a costurilor externe datorate activitatilor de
transport, realizat in cadrul prezentului proiect, reprezinta un rezultat necesar in metodologia de
evaluare a scenariilor ce trebuie adoptate in procesul de dezvoltare a unui sistem de transport
durabil in Romania. Modelul analitic va fi finalizat prin realizarea unui soft, ceea ce il va face
mult mai practic pentru specialistii si autoritatile din domeniu. Totodata, se va propune, in cadrul
actualului proiect, un set de indicatori specifici transportului durabil, care la ora actuala lipsesc in
Romania. Exista numerosi potential beneficiari, atat din zona academica (material pentru cursuri
in cadrul unor institutii de specialitate) cat si in cea practica (la nivelul decidentilor).
Pornind de la ideea ca managementul unui proiect consta intr-un proces de conducere, care tine seama
de un set de restrictii, si combinarea resurselor in scopul atingerii unor obiective clar definite,
managementul proiectului se bazeaza pe criteriul de divizare a proiectului pe etape si activitati cu
obiective, resurse, responsabilitati si termene precise in conformitate cu schema si planul de realizare.
Monitorizarea si evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului este o activitate cu caracter
permanent, avand ca documente de referinta contractul de finantare, rapoartele de activitate
intermediare, anuale si finale. Toate activitatile derulate sub aceste auspicii au fost derulate in conditii
optime si consortiul format a colaborat in conditii de maxima eficienta.
Permanentul contact cu personalul Autoritatii Contractante a fost extrem de util si benefic. Util,
deoarece au fost inlaturate anumite neconcordante care apar, inevitabil, pe parcursul derularii proiectului
de cercetare, si au fost adoptate, in timp util, cele mai bune solutii de finalizare a etapelor programate si
de atingere a obiectivelor initiale. Benefic a fost contactul cu personalul Autoritatii Contractante,
deoarece prin permanentul dialog dintre acestia si partenerii proiectului, a fost posibila cresterea calitatii
lucrarilor elaborate. Personalul Autoritatii Contractante a fost, in acest context, extrem de amabil si
colaborant fiind de un real suport atat prin experienta dovedita cat si prin disponibilitatea permanent
exprimata. Consideram, din aceste motive ca a fost o colaborare fructuoasa care propunem sa fie
continuata si pe parcursul urmatoarelor programe de cercetare lansate de ministerul de resort.
276
PROGRAMUL CEEX
HIDROGAZODINAMICA SI TRANSFERUL DE MASA LA

COLOANE DE BULE FINE CU APLICARE IN
TEHNOLOGII AVANSATE DE MEDIU
Valoarea proiectului (RON): 1447500 lei din care de la buget 1342800 lei
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie
Electrica ICPE-CA Bucuresti (INCDIE ICPE-CA)
Baran Gheorghe, profesor dr. ing. mat., 021.4029486
P1 - Universitatea Politehnica Bucuresti Centrul De Cercetari
Parteneri:
Energetice Si Protectia Mediului (UPB CCEPM), conf. dr. ing.
Pincovschi Irina
P2 - Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), conf.
dr. ing. Sandu Mihnea
P3 - Universitatea Politehnica Timisoara (UPT), prof. dr. ing.
Resiga Romeo Susan
P4 - Institutul National de Sticla (INS), drd. ing. Nicolescu Sidonia
P5 - Regia Autonom de Gospodarire Comunala Targoviste
(RAGC Targoviste), conf. dr. ing. Staicu Dorin
Obiective:
Scopul proiectului este elaborarea unei tehnologii moderne in epurarea apelor uzate prin
studii avansate in domeniul hidro-gazo-dinamicii si al transferului de masa prin coloane de bule
fine, emise prin placi cu porozitate controlabila.
Obiectivul principal al proiectului il constituie studiul teoretic si experimental al transferului
de masa realizat de coloane de bule fine stabile in spatiu si timp in lichide cu suprafata libera, in
repaus sau in curgere, cu aplicatii la aerarea apelor reziduale din statiile de epurare, a apelor din
fantani, iazuri, piscine, lacuri eutrofizate, mai ales ale acelora care sunt surse de alimentare cu apa
pentru localitati. Proiectul fundamenteaza o tehnologie avansata in epurarea apelor uzate prin
studiul avansat in domeniul hidrogazodinamicii si al transferului de masa prin coloane de bule fine,
realizate pe baza de materiale sinterizate cu porozitate controlabila, in sisteme vitroase de tip
borosilicatic precum si pe baza de vitroceramica poroasa din deseuri energetice.
Obiectivele specifice proiectului sunt:
- cercetari avansate in hidro-gazo-dinamica transferului de masa prin coloane de bule fine in curgeri
cu suprafata libera cu aplicare in tehnologii de mediu;
- realizarea de laboratoare performante in domeniul hidro-gazo-dinamicii coloanelor de bule,
domeniu care, in afara aplicatiilor mentionate, cuprinde si aplicatii in tehnologiile din chimia
industriala, s.a.;
- diseminarea pe scara larga a rezultatelor obtinute prin comunicarea si publicarea nationala si
internationala.
In urma realizarii obiectivelor propuse in cadrul proiectului vor rezulta:
- studii privind hidro-gazo-dinamica coloanelor de bule fine cu aplicare la transferul de masa in
lichide cu suprafata libera si anume:
in regim static cu aplicare la asigurarea calitatii apei din lacuri surse de alimentare cu apa;
277
PROGRAMUL CEEX
in regim dinamic cu aplicare la aerarea apelor uzate in statii de epurare.

- instalatie experimentala de laborator pentru testarea GBF in regim static
- instalatie experimentala de laborator pentru testarea GBF n lichide n curgere
- instalatie pentru masurarea transferului de oxigen in cazul unei baterii de generatoare si
determinarea amplasarii optime a acestora;
- articole publicate (UPB Scientific Bulletin) si comunicate la manifestari nationale si internationale
(5
5th International Conference Management of Technological Changes, MTC 2007, Grecia),
organizarea unei conferinte nationale cu participare internationala, editarea unui volum cu lucrarile
conferintei.
Principalele activitati si rezultate obtinute pana in prezent sunt:
- studiul teoretic al coloanelor de bule in conducte verticale in vederea selectarii modelului
matematic susceptibil de a fi extins la rezervoare
- curgerea indusa in lichid de coloana de bule fine (model matematic),
- modelarea transferului de oxigen in rezervoare in conditii statice si estimarea sistemului de montaj
a generatoarelor de bule fine, corelat cu rezultatele modelului matematic
- selectarea acelor materiale poroase care indeplinesc conditiile porozitate uniforma (500 m),
rezistenta mecanica (p 0,5 bar), rezistenta chimica la ape reziduale, forma si dimensiuni adecvate.
- analiza porozitatilor din materiale ceramice in vederea identificarii posibilitatilor de asimilare din
punct de vedere gazodinamic, cu tuburi capilare.
- determinarea in conditii hidrostatice a caderii de presiune in functie de debitul de aer vehiculat si
de porozitatea realizata, pentru mai multe tipuri de GBF (ceramice, din sticla sinterizata, tuburi din
membrana elastica)
- determinarea distributiei marimii bulelor de gaz (DMBG) si a fractiei de goluri
- determinarea numerica, cu ajutorul unui program de dimensionare elaborat in MATLAB, a
variatiei presiunii si distributiei debitelor in sistemul de aerare
- determinarea performantelor GBF privind transferul de masa (coeficientul volumetric de transfer
de masa Kla si viteza de transfer a oxigenului SOTR) si dependenta acestora de conditiile
hidrodinamice din bazinul de aerare.
- realizarea unui sistem de prelevare a probelor de apa si de masurare a oxigenului dizolvat
- elaborarea unui model avansat de curgere bifazica lichid-gaz, considerand histogramele DMBG
- studii privind interferarea coloanelor de bule intr-o instalatie de laborator pentru lichide in curgere
In cadrul etapelor urmatoare vor fi realizate: studii de laborator privind interactiunea
lichidului in curgere cu o retea de coloane de bule, analiza rezultatelor obtinute si validarea solutiei
optime, modelarea numeric a reelei de coloane de bule n lichide in curgere, optimizarea numeric
a dispunerii coloanelor de bule de gaz pentru maximizarea transferului masic, analiza rezultatelor
experimentale obinute n laborator si validarea soluiei optime ce va sta la baza proiectului,
proiectarea si realizarea instalatiei experimentale pentru determinarea transferului de mas in situ,
experimentri in situ privind dispersia bulelor, interaciunea dintre coloane, generarea curenilor
indui i transferul de mas, validarea modelelor matematice n urma msurtorilor facute,
definitivarea modelelor matematice, demonstrarea fezabilitii soluiilor tiinifice rezultate din
proiect alese.
Lucrari
Titlul lucrarii, revista (cotata/necotata, denumire,date de identificare,etc) Conferinte,
publicate pe Congrese, Simpozioane, Workshopuri organizate/participante, etc
baza
1. F. Bunea, G. Oprina, Gh. Lazaroiu, C.A. Babutanu, I. Pincovschi Technical and
278
PROGRAMUL CEEX
economical aspects of the new waste water treatment technologies, Proceeding of

the 5th International Conference Management of Technological Changes 2007,
Alexandropoulis, Greece, on 25-26 August 2007, v. I, ISBN 978-960-8932-1-2
2. I. Pincovschi, G. Oprina, F. Bunea, Gh. Baran, Methods for determining flow
regimes in bubble columns with fine pore diffusers, Proceeding of the 5th
International Conference Management of Technological Changes 2007,
Alexandropoulis, Greece, on 25-26 August 2007, v. I, ISBN 978-960-8932-1-2
3. Mihai M., Pincovschi I., Oprina G., Model for prediction bubble size distribution
in bubble columns, AIDIC Conference Series IChea P-8, Vol. 8, 24-27 iunie 2007,
Italia, ISBN 0390-2358
4. Oprina G., Baran Gh., Panaitescu V., Global gas-dynamic strength factors of
porous diffusers and the study of gas bubbles forming, UPB Scientific Bulletin, nr.
1/2008, ISSN 1454-2331, (sub tipar)
5. G. Oprina, F. Bunea, C. A. Babutanu, Gh. Baran, D. Staicu, Aspecte privind
consumul de energie la aerarea cu bule fine, Masa rotunda Utilizarea surselor
regenerabile de energie in procesele industriale specifice IMM, 2007, Bucuresti
6. Participare cu poster la Info and brokerage event in new technologies and
materials (FP7/2007: NMP/ICT) in cadrul MINOS EURO NET, Cooperation in
industry oriented research in an enlarged Europe, 22-23 martie, Bucuresti, 2007
Oportunitati Calitatea echipei, oportunitati deshise la nivel national si international
privind
Consoriul creat concentreaz aproape toate resursele umane, nalt calificate in domeniul
formarea
hidro-gazo-dinamicii fenomenelor de transfer de mas cu aplicare la aerarea apelor uzate
consortiilor din Romania. Proiectul implic cercetri interdisciplinare, deci specialiti n domenii
pentru
diferite (hidraulic i mecanica fluidelor, chimie, modelare numeric, tiina materialelor),
participarea crend premisele formrii unor clustere tiinifice i tehnologice integrate. Consoriul i
la FP7
propune atragerea de tineri specialiti n domeniu n vederea mbuntirii cunotinelor i
a procesului de formare profesionala continua. Astfel, autorii a 4 teze de doctorat cu teme
privind hidrodinamica sistemelor bifazice gaz-lichid, dintre care una realizat n cotutel
cu Insitutul Politehnic din Grenoble, sunt membrii ai consoriului. De asemenea, proiectul
contribuie esenial la finalizarea unei alte teze de doctorat (Contribuii la
hidrogazodinamica difuzoarelor poroase) a unui doctorand cercettor din cadrul
consoriului. Un alt scop al consoriului este atragerea de studeni din domeniul
Hidraulicii, fapt concretizat prin cooptarea a de studeni cu rezultate remarcabile la diferite
comunicri tiinifice de Mecanica Fluidelor i studeni la master ale cror teme de
dizertaie fac obiectul cercetrilor din cadrul proiectului. Cercettorii i studenii implicai
in derularea proiectului beneficiaza de echipamente i aparatur de nivel european, dar i
de condiii optime pentru desfurarea activitii de cercetare
cercetarilor
realizate in
cadrul
proiectului

Prin importana bazei materiale a partenerilor se creaza premizele dezvoltarii unui consortiu
cu excelenta stiintifica in domeniul hidro-gazo-dinamicii transferului de mas cu aplicare la
procesele de aerare a apei uzate. Echipamentele prevzute n proiect asigur dotarea a trei
laboratoare (UPB-CCEPM, UTCB, INCDIE ICPE-CA) cu aparatur performant de laborator,
astfel nct baza material s devin, ca i specialitii, competitiv pe plan european.
Astfel, s-a urmrit dotarea laboratoarelor cu aparatura specific necesar. Pentru efectuarea testelor
privind transferul de mas i eficiena sistemelor de aerare au fost achiziionate echipamente
performante precum: stand pentru masurarea capacitatii de oxigenare - nregistrarea oxigenului
dizolvat n vederea determinrii capacitii de oxigenare a sistemelor de aerare, camera foto digitala
279
PROGRAMUL CEEX
de mare vitez pentru surprinderea fenomenelor ultrarapide de dispersie-coalescen, diametrul

bulelor, regimul de generare al bulelor i soft-ul ce permite prelucrarea computerizat a datelor.
Pentru modelarea numeric a coloanelor de bule au fost achiziionate noi licene pentru programul
FLUENT. n anul 2007 s-a continuat dotarea laboratoarelor cu echipamente specifice, respectiv au
fost achizitionate: sistem de monitorizare online a oxigenului dizolvat, rotametre, compresor,
instalatie pentru masurarea parametrilor hidraulici ai generatoarelor de bule.
Dotarile realizate in cadrul acestui proiect vor putea fi folosite atat la continnuarea cercetarilor in
domeniul hidrogazodinamicii cat si in scop didactic, la pregatirea viitorilor specialisti.
Organizate
Proiectul se finalizeaza cu o tehnologie performanta de aerare a apelor uzate. Aceasta
tehnologie presupune un ansamblu de procedee/metode folosite in scopul obtinerii unei aerari
eficiente (definita prin transfer mare de oxigen, cu un consum redus de energie).
Noua tehnologie poate fi aplicata de asemenea la aerarea bazinelor de inot, a iazurilor, la
ferme piscicole. O alta directie de aplicare a tehnologiei poate fi combaterea/reducerea eutrofizarii
apelor statatoare si a celor cu viteza mica de curgere.
In conditiile in care nu exist o soluie tehnologic de aerare unanim acceptat la nivel
mondial, fundamentarea tiinific i tehnic a unei tehnologii avansate de mediu, promoveaz
Romnia la nivel competitiv european.
Principalii beneficiari al noii tehnologii sunt statiile de epurare orasenesti. In conditiile in
care legislatia de mediu va fi modificata pentru a fi similara cu cea la nivel european aceste statii nu
vor mai colecta decat apa menajera oraseneasca, de la gospodariile populatiei. Astfel, unitatile din a
caror productie rezulta ape uzate (industria alimentara, chimica, textila, etc) vor fi obligate sa aiba
propriile statii de epurare, devenind posibili beneficiari ai tehnologiei rezultate din proiect.
n staiile de epurare din UE numrul de generatoare de tip difuzoare poroase este de 1 5
pe metrul ptrat de bazin. In aceste conditii, la o statie de epurare medie sunt necesare minim 1800
de difuzoare, rezultand la nivel national un necesar de minim 80000 buc. Odat realizate aceste
difuzoare, intervine problema montrii lor n bazine si asigurarea service-ului. Rezult astfel
necesitatea real de a nfiina i dezvolta ageni economici specializai.
Implementarea noului sistem de aerare va reduce costurile energetice n staiile de epurare
cu cca. 20 % i va asigura epurarea apelor uzate in conformitate cu normativele europene,
contribuind astfel la cresterea calitatii vietii.
Pe durata derularii proiectului, la iniiativa directorului de proiect au avut loc edine de
lucru operative. In cadrul acestora s-a analizat gradul de indeplinire a activitatilor aflate in
desfasurare si s-au planificat activitile perioadelor urmatoare conform calendarului de activiti.
S-au luat msuri pentru respectarea termenelor propuse.
Consideram ca pana in prezent, strategia de management a proiectului a fost indelinita cu succes.
Colaboarea dintre membrii consortiului a decurs in bune conditii, tinand cont de experienta si priceperea
pe care o detine colectivul managerial. Toti Partenerii si-au indeplinit sarcinile asumate.
Consideram ca relatia cu Autoritatea Contractanta se desfasoara in bune conditii.
280
PROGRAMUL CEEX
TEHNOLOGIE DE OBTINERE A
MATERIALELOR POLIMERICE
BIODEGRADABILE CU INSERTII DIN FIBRE
NATURALE, CU IMPACT IN TRANSPORTUL
URBAN SI FEROVIAR
Parteneri:
Valoare totala : 1.971.432 lei din care buget : 1.500.000 lei

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII
BUCURESTI - UTCB
George STOICESCU, Conf. univ. dr. ing., 0212421202
INSTITUTUL DE CERCETARI ELECTROTEHNICE
BUCURESTI SC ICPE SA
Dr. ing. Maria Casariu
SC INDUSTRIA IUTEI SA BUCURESTI
Jr. Stefanita Ichim
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE,
PRODUCTIE CEPROPLAST SA BOTOSANI
Ing. Mircea Cosmin Durnescu
SC INCUBUS CONSULTING SRL BUCURESTI
Ing. Mircea Nicusor Popescu
Obiective:
Scopul proiectului
Prin realizarea proiectului se urmareste cresterea competitivitatii transportului de persoane prin
imbunatatirea conditiilor de calatorie si cresterea confortului pasagerilor. Obiectivul consta in
realizarea unor tehnologii de obtinere a unor biostructuri compozite polimerice degradabile in
mediu natural. Biostructurile compozite vor fi utilizate in placarea si mobilarea spatiului interior
din vehiculele de transport in comun, in special, pe calea ferata. Se va urmari realizarea unor
elemente de placare cu bune proprietati de izolare fonica si termica, placute ca aspect si la
contactul fizic. In conformitate cu directivele UE referitoare la producatorii de mijloace de
transport, produsele realizate trebuie sa fie autodegradabile in mediu natural.
Va fi elaborata o tehnologie flexibila, cu caracter de noutate si grad ridicat de originalitate, de
obtinere a biostructurilor folosind drept componente polimerice un amestec de polialcool /diamina
si diizocianat iar ca element de ranforsare fibre naturale: in, canepa si iuta (35-45% matrice
polimera si 55-65% fibre naturale).
Din punct de vedere al eficientei, tehnologia si produsele obtinute se vor incadra in parametri de
competitivitate ai produselor corespondente de la producatorii consacrati, in conformitate cu
cerintele si standardele calitatii si directivele europene privind protectia umana si a mediului,
respectand seria de standarde ISO 9000 privind managementul.
Dintre avantajele tehnologiei pot fi enumerate: materiale de ranforsare mai ieftine (cu 50-65%) si
regenerabile, un raport mai bun rezistenta/greutate (cu circa 40-50%), conditii de reciclare
superioare, nu ca in cazul fibrelor de stica de exemplu.
281
PROGRAMUL CEEX

Obiectivul principal al proiectului este realizarea unei tehnologii specifice de obtinere a
biostructurilor compozite polimerice, degradabile in mediul natural, utilizand instalatii flexibile
specifice. Aceasta conduce la crearea unui sistem tehnologic integral adaptat la cerintele pietei si
cresterea calitatii produselor noi realizate la P 3.
Rezultate masurabile
- Adaptarea activitatii P 3 la cerintele pietii ;
- Asigurarea cadrului de integrare a produselor P3 pe piata europeana.
-Estimarea impactului pe piata al produselor P3
-Atribuirea drepturilor de proprietate intelectuala
-Realizare produse ecologice conform cu normele internationale
Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode,solutii,tehnologii, produse, etc),
ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea proiectului .
Lucrarile de cercetare au inceput prin analiza structurii peretelui unui vagon de calatori.
Peretele unui vagon de calatori are o structura metalica ce asigura siguranta la rularea pe calea
ferata. Pe aceasta structura metalica se asambleaza componentele care asigura izolare foarte buna
la zgomotul si temperatura din exterior si confera un design deosebit pentru exterior. La modelele
mai vechi de vagoane de cale ferata, pentru izolarea la zgomot si temperatura, se utilizau straturi
din fibra de sticla invelite cu diverse materiale textile, peste care se asezau placi PFL laminate
In proiect s-a propus inlocuirea acestor placi PFL laminate cu compozite biodegradabile, iar straturile
din fibra de sticla sa fie inlocuite cu spuma poliuretanica aplicata pe panourile din biocompozite. Din
prospectarea pietei, cele mai utilizate biocompozite sunt cele pe baza de poliuretan.
n timp ce piesele din materialele termoplastice clasice se obin prin topirea polimerului
respectiv, urmat de injecie, extrudere sau compresie i rcire, piesele din materialele
poliuretanice au la baz o reacie chimic ntre 2 componente reactive (o component poliolic i
un diiizocianat) ale cror caracteristici sunt foarte importante pentru obinerea parametrilor fizico
mecanici solicitai pentru produsul final. Componenta poliolica este formata din urmatoarele:
poliol, polieter cu grupe terminale aminice, alungitori de lan macromolecular, agenti de formare a
legaturilor transversale si aditivi.
Prelucrarea materialelor plastice la cald, sub presiune, n matrie nchise, denumit n mod curent
tehnologie de injectare, a constituit n mare msur factorul principal al dezvoltrii acestei
categorii de materiale, permind transformarea lor n produse avnd cele mai diverse i complexe
forme, de mare rentabilitate i n serii industriale mari.
Tehnologia de injectare a materialelor plastice utilizeaz cu precdere proprietile
acestora, n intervalul de nmuiere i temperatura de curgere a compuilor macromoleculari.
Principalele avantaje ale utilizrii acestei tehnologii sunt:
- productivitatea realizrii unor repere cu forme complicate, care se obin n dimensiunile finale
fr a necesita prelucrri ulterioare;
- costul relativ redus al produselor obinute.
Procedeul de prelucrare prin injectare prezint un singur dezavantaj i anume, costul ridicat al
matrielor de injectat.
Din aceast cauz fabricarea produselor prin acest procedeu devine economic numai n cazul
unor serii de fabricaie suficient de mari (de regul, de ordinul zecilor i sutelor de mii de piese pe
an) pentru care, costul matrielor se amortizez ntr-un timp relativ mic.
282
PROGRAMUL CEEX

Lucrari publicate pe baza CERCETARI PRIVIND REALIZAREA DE ELEMENTE
DE PLACARE PANELURI COMPOZITE POLIMERICE
FOLOSITE PENTRU VAGOANELE DE CALATORI
cadrul proiectului
Autori: Conf. dr. ing. George Stoicescu, Dr. ing. Stefan Barsan,
Dr. ing. Maria Casariu, Ing. Ion Pauna, Msc. ing. Daniela
Buleandra, Ing. Aurora Joga, Msc.ec. Bica Zorlescu, Drd. ing.
Corina Nicolae
Al. VI- lea Simpozion Naional de Ci Ferate cu participare
internaional, Bucureti octombrie 2007.
international

Sunt prevazute achizitii de PC-uri si softuri specializate necesare bunei derulari a proiectului si de
asemenea achizitii de materii prime utilizate in experimentarea si realizarea modelelor fizice.
nu este cazul
Rezultatele imediate ale implementarii proiectului :
aplicarea unei tehnologii moderne, flexibile si adaptabile le cerintele pietei de obtinere a
biostructurilor compozite polimere,degradabile in mediu natural in productie de serie la
P3 ;
asigurarea unei game diverse de repere in conditiile respectarii tuturor conditiilor de
calitate si productivitate ;
eliminarea costurilor legate de pregatirea fabricatiei la asimilarea unui produs nou.
Ca urmare se estimeaza :
cresterea productivitatii cu 200 % ;
cresterea productiei cu 100 % ca urmare a folosirii matritelor modulare ;
scaderea importului de produse echivalente.
Aplicarea noii tehnologii va permite :
extinderea gamei de fabricatie.
Dintre aplicatii, pot fi mentionate urmatoarele:
- placari interioare cu dublu rol ornamental si izolator;
- intarituri si elemente de siguranta;
- elemente de mobilier interior (scaune, tabliere, masute s.a.m.d.).
Valorificarea urmeaza o schema de tip feed-back, in care, dupa valorificarea industriala a
rezultatelor stiintifice, este asteptata o crestere a cererii atat pentru produsele precedente din lantul
valoric, cat si pentru noi rezultate ale cercetarii stiintifice.
Caracteristicile urmarite prin utilizarea noilor materiale pot fi considerate urmatoarele:
- aspectul vizual placut practic, materialul are trasaturile si culoarea lemnului din care a fost
facut;
- pot fi realizate numeroase combinatii de structuri si culori, cu durata lunga de mentinere a starii
initiale;
- materialele sunt placute la pipait fiind putin adezive si ofera senzatia de natural;
283
PROGRAMUL CEEX
- materialele sunt mai usoare;

- pot fi prelucrate, cel putin teoretic, in orice forma, oricat de complexa;
- comportamentul in functionare poate fi adaptat si programat pentru fiecare aplicatie, prin
modificarea retetelor;
- prezinta bune calitati izolatoare (electric, fonic, la umezeala, la temperatura);
- biodegradabilitatea poate fi programata in anumite limite sau de agenti chimici care pot fi inclusi
in reteta pentru o degradare controlata.
Proiectul sistemului tehnologic integrat si tehnologiile rezultate se vor oferi si altor utilizatori cu
produse similare, procedandu-se la transmiterea datelor tehnice si tehnologice rezultate cu
respectarea dreptului de proprietate intelectuala.
Potentiali utilizatori.
In Romania, potentialii utilizatori ai tehnologiei de obtinere a biocompozitelor degradabile sunt
IMM-urile, cu o productie flexibila adaptabila la cerintele pietei carora le este pusa la dispozitie o
modalitate relativ ieftina si simpla de realizare a diverselor piese componente pentru mijloacele de
transport.
Etapele privind aplicarea managementului de proiect sunt:
1. Definirea proiectului a avut in vedere evidentierea obiectivului principal ce trebuie realizat,
importanta implementarii in industrie a tenologiei moderne pentru obtinerea de biostructuri
compozite polimerice degradabile ;
2. Stabilirea colectivului de lucru format din specialisti a fost determinata de competenta dovedita
si in alte proiecte la care au existat colaborari, de calitatile si aptitudinile profesionale in domeniile
proiectului ;
3. Alegerea variantei organizatorice a fost determinata de amploareea proiectului, de volumul
mare si complexitatea proceselor de munca solicitate,competenta manageriala a conducatorului de
proiect.
4. Precizarea modalitatilor de control : Conducerea proiectului si coordonarea participantilor se
face prin monitorizarea realizarii proiectului conform schemei de realizare a proiectului,
urmarindu-se respectarea cu strictete a responsabilitatilor fiecarui participant. De asemenea va tine
o evidenta stricta a alocarilor bugetare si a surselor proprii. Coordonatorul de proiect va lua toate
masurile ce se impun, astfel incat sa nu existe nici un risc de organizare sau conducere.
5. Realizarea proiectului se face prin parcurgere etapelor prezentate, detaliate pe activitati si
obiective.
6. Finalizarea proiectului se considera realizata dupa evaluarea rezultatelor finale obtinute si
compararea cu obiectivele initiale ale proiectului. Odata cu finalizarea proiectului, colectivul se
dizolva, specialistii reluandu-si activitatea in structura organizatorica initiala.
Relatiile se desfasoara in conditii normale. Nu au existat probleme de comunicare, personalul de
monitorizare se implica in avizarea etapelor contractului iar platile se efectueaza la timp.
284
PROGRAMUL CEEX
MODELAREA PROCESELOR ENERGETICE

CARACTERIZATE DE SARCINI VARIABILE, IN
CLADIRI SI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU
ENERGIE
Parteneri:
Valoarea totala a contractului: 1596320 (RON)

din care de la buget : 1500000 lei (RON)
Universitatea Tehnica de constructii Bucuresti UTCB
HERA Dragos, Profesor dr. ing., tel: 0740013139
1. Universitatea Politehnica din Bucuresti, UPB - P1:
MARINESCU Mircea;
2. Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti
RADET - P2: BUCUR Adrian Gerard;
3. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si
Economia Constructiilor
INCERC - P3: PETRAN Horia;
4. SC Institutul de Studii Si Proiectari Energetice SA ISPE - P4:
DOBRIN Marian.
Obiective:
Scopul proiectului
Sincronizarea politicii Romaniei din domeniu (sigurantei alimentarii cu energie si al eficientei
consumului de energie in cladiri si in sistemele de alimentare cu energie) cu cea comunitar, care
pune accent pe siguran, eficien, protecia mediului i drepturile consumatorilor, n vederea
asigurrii dezvoltrii ei n condiii de eficien i durabilitate; cunoaterea cauzelor care conduc la
eficien sczut a sistemelor centralizate de alimentare cu cldur; adoptarea unor solutii tehnice
de utilizare rationala a caldurii, care sa satisfaca si sintagma de dezvoltare durabila adica sa fie
solutii sanatoase din punct de vedere tehnic; adoptarea de solutii de crestere a eficientei
componentelor sistemului de alimentare cu caldura a sistemului in ansamblu.
Obiectivele principale ale proietului decurg din cerintele Directivei europene EC/91/2002 si a Legii
372/2005 privind performanta energetica a cladirilor si a Directivei EC/76/93 din septembrie 1993
privind limitarea emisiilor de CO2, cresterea eficientei utilizarii energiei si protectia mediului.
Obiectivele specifice: Clasificarea i iniierea unei baze de date privind performanele energetice
ale cldirilor (termic i electric) alimentate centralizat i a sistemelor aferente pentru produsul,
transportul si distributia energiei termice, inclusiv consumuri de energie primar i emisiile de
CO2; Modelarea matematic i elaborarea unui soft care s simuleze procesele de consum
variabil din cldiri i raspunsul dinamic al sistemelor de alimentare cu energie; Redactarea unui
document de sintez care s prezinte starea actual i caracteristicile cldirilor i sistemelor
districtuale de alimentare cu energie mpreun cu soluiile de reabilitare i modernizare propuse
ca urmare a simulrilor funcionale oferite de soft.
285
PROGRAMUL CEEX

O clasificare a consumatorilor dupa tipul acestora si natura consumurilor; Definirea a doi
indicatori specifici: grad de incarcare; regim de exploatare; O clasificare a structurii sistemului de
alimentare cu energie; O expertiza calitativa si cantitativa asupra transferului de energie termica
in punctele termice; Un algoritm operativ de calcul privind comportamentul dinamic al
consumatorilor; Un algoritm operativ de calcul privind comportamentul dinamic al retelei de
distributie; Un algoritm operativ de calcul privind comportamentul dinamic al punctelor de
transformare a energiei; Un algoritm operativ de calcul privind comportamentul dinamic al
retelei de transport; Un program de simulare numerica al proceselor energetice ale sistemului
complex consumatori, sistem de alimentare cu energie; O brosura cu solutii de crestere a
eficientei energetice si de reducere a emisiilor de CO2, pentru sistemele de alimentare cu energie;
Un ghid cu propuneri de actualizare a normelor si reglementarilor de proiectare si exploatare a
sistemelor de alimentare cu energie; O retea tematica nationala; Banca de date tematica la
dispozitia specialistilor din domeniu; Cuplarea Retelei tematice nationale la Platforma europeana
PT2; O pagina web, o brosura tematica, 2 articole la conferinte internationale; 4 articole la
conferinte nationale, 2 postere.
Etapa I: Studiul si analiza consumurilor energetice in cladiri / 5.12.2006
In cadrul etapei s-a realizat:
- baza de date referitoare la structura consumurilor de energie termica, pentru climatizare si de
energie electrica;
- analiza, complexa, cantitativa si calitativa a consumurilor de energie din cladiri;
- evaluare experimentala a consumurior de energie pentru incalzire si apa calda menajera, a
consumatorilor casnici din blocuri modernizate si a consumatorilor din blocuri martor
(nemodernizate);
- analiza energetica a doua tipuri de anvelope ale cladirilor (reala si standardizata);
- analiza comparativa a consumurilor termice in cladiri, la nivel UE si in Romania;
- analiza consumurilor de energie electrica pentru sistemele de climatizare ale cladirilor;
- evaluarea consumurilor de energie electrica in cladirile de locuit;
- achizitionarea de aparatura electronica, cu softuri cu licenta, pentru membrii echipei care
participa la realizarea proiectului;
- participarea la manifestari tehnico stiintifice nationalede de profil ;
- propunerea de lucrari stiintifice, pentru participare la Congrese internationale de profil ;
- initializare pagina de Web.
Etapa II: Studiu si analiza sistemelor centralizate de alimentare cu energie / 15.09.2007
In cadrul etapei s-a realizat o analiza completa a intregului sistem de alimentare centralizata cu
caldura a unor blocuri de locuinte, incepand cu centrala termica de producere a agentului termic
primar, continuand cu reteaua primara de transport a energiei termice pana la punctele si
modulele termice si finalizand cu reteaua secundara si consumatorii de caldura. Analiza cuprinde:
- prezentare generala actualizata a sistemului de alimentare cu caldura a Municipiului Bucuresti,
focalizandu-se pe una din sursele de energie termica: Centrala termica de zona Casa Presei
Libere;
- analiza structural functionala a sistemului centralizat de alimentare cu energie termica pornind
de la CTZ pana la punctele termice;
- expertiza calitativa si cantitativa a transferuluii de caldura la nivelul punctelor si modulelor
termice incluzand si reteaua secundara pana la consumatori. Au fost analizate in detaliu: doua
puncte termice modernizate si care dispun de sisteme de inregistrare a parametrilor monitorizati
286
PROGRAMUL CEEX
(presiuni, temperature, debite): PT 1 Bucurestii Noi si PTD Chibrit si trei module termice din
componenta blocurilor, K3, M3 si L3 din zona Bucurestii noi pentru care s-au facut interpretari
grafice, similare, ca pentru punctele termice mentionate.
- analiza a consumatorilor de caldura (ACM si incalzire) alimentati de la punctele si modulele
termice mentionate mai sus, identificandu-se consecintele privind inertia termica a sistemului de
alimentare centralizata cu energie termica;
- banca de date in domeniul temei analizate care sta la dispozitia specialistilor din domeniu;
- pagina Web a proiectului, initializata la etapa I (in anul 2006) a fost actualizata cu realizarile din
aceasta a doua etapa;
- diseminarea rezultatelor prin participarea la manifestari stiintifice.
Obiective urmarite pana la finalizarea proiectului: Modelarea matematic i elaborarea unui
soft care s simuleze procesele de consum variabil din cldiri i rspunsul dinamic al sistemelor
de alimentare cu energie; Redactarea unui document de sintez care s prezinte starea actual i
caracteristicile cldirilor i sistemelor districtuale de alimentare cu energie mpreun cu soluiile
de reabilitare i modernizare propuse ca urmare a simulrilor funcionale oferite de soft; Stabilirea
de soluii de cretere a eficienei energetice i de reducere a emisiilor de CO2, pentru sistemele de
alimentare cu energie; Elaborarea unui ghid cu propuneri de actualizare a normelor i
reglementrilor de proiectare i exploatare a sistemelor de alimentare cu energie n sarcin
variabil; Realizarea unei reele tematice pe plan naional, n perspectiva cuplrii la proiecte
internaionale din domeniu.
Conferinta Eficient, Confort, Conservarea Energiei i Protecia Mediului,
Lucrari
publicate pe editia a XIII-a, Bucuresti, noiembrie 2006: Studiul pompelor de caldura
utilizate la incalzirea locuintelor, functionand cu diferiti agenti de lucru,
baza
autori Prof. Dr.ing. Hera Dragos, Sl. Dr.ing. Alina Girip, st. Albu Ionut ;
cercetarilor
9th REHVA World Congress Clima 2007 Helsinki, Finlanda , 10- 14 iunie
realizate in
2007: The evaluation and analysis of energy consumption during the
cadrul
production of manager refrigeration, Sectiunea Sustainable energy use of
proiectului
buildings, autori: PhD. Dragos Hera, PhD. Anica Ilie, PhD. Alina Girip;
The 22nd IIR International Congress of Refrigeration, Beijing, R.P. China
21- 26 august 2007: Aspects regarding the energy efficiencys increase in the
case of refrigeration systems and heating pupms in Bucharest-Romania,
Sectiunea Heat pumps, energy recovery: autori: PhD. Dragos Hera, PhD.
Anica Ilie, PhD. Rodica Dumirescu.
3rd IASME / WSEAS International Conference on ENERGY,
ENVIRONMENT, ECOSYSTEMS and SUSTAINABLE DEVELOPMENT
(EEESD'07): Energy consumptions analysis in a rehabilitated small-scale
substation from a district heating system, RODICA FRUNZULIC,
ANDREI DAMIAN
Oportunitati - un responsabil stiintific din echipa CO are calitatea de membru in grupul

tehnic de lucru european CA pentru aplicarea Directivei EC 91/2002 privind
privind
performanta energetica in cladiri;
formarea
consortiilor - membrii echipei CO si P3 sunt autorii materialelor suport si conferentiari ai
cursuri pentru formarea auditorilor energetici ai cladirilor si instalatiilor
pentru
participarea aferente, atestati de MTCT;
- o parte din membrii echipei de proiect sunt experti tehnici si auditori
la FP7
energetici atestati MTCT, fiind si membri in comisiile de lucru ale MTCT.
287
PROGRAMUL CEEX

Achizitii prevazute si realizate: Camera termoviziune BCAM 4, Debitmetru ultrasunete, Sistem
achizitie date. Echipamentele contribuie la dezvoltarea infrastructurii de cercetare necesara
efectuarii de analize si cercetari experimentale pentru evaluarea performantelor energetice ale
cladirilor.
Organizate: Modul n care se finalizeaz proiectul:
Rezultarul final al proiectului:Un program de simulare numerica al proceselor energetice ale
sistemului complex consumatori, sistem de alimentare cu energie; O brosura cu solutii de
crestere a eficientei energetice si de reducere a emisiilor de CO2, pentru sistemele de alimentare
cu energie; Un ghid cu propuneri de actualizare a normelor si reglementarilor de proiectare si
exploatare a sistemelor de alimentare cu energie.
Beneficiari: RADET si utilizatorii finali de energie; primaria si prefectura municipiului
Bucuresti, care va avea in vedere ca solutiile tehnice rezultate din prezentul proiect sa fie incluse
in planul general de dezvoltare urbana a orasului, inclusiv pentru extinderea sistemului districtual
de alimentare cu energie pentru viitoarea capitala metropolitana ; Autoritatile publice locale
pentru realizarea planurilor de reabilitate energetica ; Ministerul Transporturilor, Constructiei si
Turismului care va avea o baza stiintifica pentru initierea de noi norme de proiectare si
reglementari de exploatare a sistemelor de alimentare cu energie.
In cadrul proiectului sunt aplicate regulile i principiile managementului calitii cercetarii
stiintifice, prin respectarea procedurilor privind metodele de cercerare, elaborarea concluziilor i
documentelor de justificare a rezultatelor cercetrii, modalitailor de avizare intern a rezultatelor
cercetrii, de catre toti partenerii din proiect.
Colaborarea cu Autoritatea Contractanta este bazata pe principii de respect profesional.
288
PROGRAMUL CEEX
METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE PENTRU

REALIZAREA PANOURILOR FONOABSORBANTE SI
FONOIZOLANTE DESTINATE DIMINUARII POLUARII
FONICE PRODUSA DE MIJLOACELE DE TRANSPORT
CATRE ZONELE INTENS POPULATE
Contract CEEX nr.:X2CO8/2006
Valoarea proiectului Valoarea totala a contractului (RON):919.000(RON) din care de la buget:
897.000 (RON)
(RON):
Contractor principal: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU MECANICA FINA BUCURSTI INCDMF Bucuresti
Ing. Constantin PASCU, 252.30.68/355;375,
P1 - SC ICTCM -Sbctr. 1/2006 Ing. Gheorghe BADEA
Parteneri:
P2 - IHP-INOE 2000-Sbctr. 2/2006 Drd.Ing. Ioan LAPADATU
P3 - UPB -Sbctr. 3/2006 S.I.Dr.Ing. C. Daniel COMEAGA
Obiective:
Scopul proiectului:
Proiectul isi propune realizarea unor noi produse,
panouri modulare fonoizolante si
fonoabsorbante ce vor fi montate pe drumurile publice, avand ca principala componenta deseuri de
anvelope auto. Proiectul este o noutate in domeniu in tara : realizarea unor module construite din
straturi tip sandwich, pe grosime, prin alternarea componentelor cauciuc-aer; folosirea tablelor
perforate in combinatie cu sectoarele de anvelope pe post de rezonator Helmholtz, forma si
dimensiunile acestora urmand a fi stabilite pe cale experimentala pe parcursul derularii proiectului.
1.Creare baza informationala si analiza domeniului
Obiectivele au fost realizate prin indeplinirea obiectivelor specifice ale primelor doua etape. Intr-o
prima faza s-a recurs la informare si documentare strangandu-se materialul informational referitor
la domeniu, s-a trecut apoi la analiza acestora urmarindu-se metode si tehnici de executie internextern si solutii utilizate, finalizarea constand in elaborarea unui studiu care mai cuprinde si
solutiile de principiu alaturi de modelul de referinta pentru noul panou fonoabsorbant.
2.Elaborare solutii de realizare a structurilor fonoabsorbante si fonoizolante si a
Referentialului
In Etapa a III-a s-au analizat standardele si normele tehnice interne si externe si s-a redactat
Referentialul prin care s-au stabilit atat metode de verificare cat si mijloace de masurare si control
pentru produs. Totodata s-a intocmit documentatia de executie pentru structurile fonoabsorbante si
fonoizolante prin Elaborare solutii-metode-modele pentru imbinare, stratificare si structuri
fonoabsorbante si fonoizolante
3.Realizare structura fonoabsorbanta si fonoizolanta si experimentarea acesteia
Pe baza documentatiei tehnice elaborate se executa structura de panou, se verifica apoi atat
parametrii tehnico-functionali atinsi cat si incadrarea rezultatelor in limitele impuse prin Referential
dupa care se alege solutia viabila. Se aplica imbunatatirile rezultate in urma experimentarilor
rezultant forma finala a structurilor, dupa care se verifica din nou performantele functionale ale
produsului.
4.Diseminarea informatiilor si popularizarea produsului
Principalele rezultate obtinute in urma derularii proiectului vor fi aduse la cunostinta specialistilor
289
PROGRAMUL CEEX
in domeniu si a potentialilor beneficiari printr-o serie de actiuni dintre cele mai diverse : participari
la manifestari stiintifice cu expuneri, intocmire de materiale informative(Articole, Poster, Pagina
Web, Fila catalog) sau de prezentare si utilizare.
5.Coordonarea si raportarea activitatilor
Managementul de proiect este asigurat de Directorul de proiect care indruma partenerii si
supravegheaza indeplinirea obiectivelor specifice pe etape, validand rezultatele si intocmind
documentele de raportare intermediare si finale.
Obiective specifice
Informare, documentare; Centralizare rezultate,
Baza informationala
Analiza metode si tehnici- intern; Analiza metode si tehnici
Studiu analiza- documentare
Informare, documentare; Analiza teoretica solutii de baza;
Studiu tehnic
Analiza conceptuala; Elaborare solutii de principiu;
Analiza standarde si norme Stabilire metode - mijloace verificare Referential
Elaborare solutii, metode, modele structuri,imbinare,stratificare
DE - produs
Realizare structuri fonoizolante;
Panou - produs
Verificare parametri tehnico-functionali; Buletin de testari
Fise masuratori, Buletin testari
Raport de experimentari; Alegerea solutiei viabile
Solutie structura optima
Elaboare documente informative;Participare la manifestari
Documente informationale
Realizare module fonoizolante si structura modulata; Buletin de Structura fonoizolanta modulata
testari; Raport de experimentari
Fise masuratori Buletin testari
Elaborare documente prezentare-utilizare;Prezentare- demonstrare Documente prezentare-utilizare
Elaboare documente informative
Comunicari,Articole, Poster,
Publicare documente informative
Pagina Web, Fila catalog, CD
Elaborare documente de sinteza a rezultatelor proprii pentru
Documente sinteza in vederea
transfer; Centralizare rezultate; Intocmire documente de transfer transferului;Centralizare rezultate
Elaborare program de lucru ; Raportare anuala; Raportare finala Documente de raportare
Etape realizate pana la 15.09.2007
ETAPA 1,termen 30.11.2006 : Documentare metode si tehnici constructive: Activitatea 1.1
Analiza si documentare referitor la metodele si tehnicile existente documentare si constituire
baza informationala; Activitatea 1.2 Management proiect
In vederea constituirii unei baze informationale cat mai ample,obiectivul etapei, prin Planul de
lucru fiecarui partener i s-au stabilit obiectivele si rezultatele avute in vedere, fiecare partener si-a
facut o grupare a informatiilor proprie, actiune foarte utila tinand cont de faptul ca in etapa de
urmatoare fiecare partener isi va analiza documentatia selectata in aceasta etapa.
ETAPA 2, termen 31.05.2007: Analiza metode si tehnici constructive si elaborare studiu:
Activitatea II.1: Analiza si documentare referitor la metodele si tehnicile existente- analiza si
elaborare studiu;Activitatea II.2: Studiu de definire conceptuala si analiza teoretica a solutiilor de
baza; Activitatea II.3: Management proiect
Prin finalizarea etapei s-a creareat baza informationala in domeniul realizarii si utilizarii
panourilor fonoabsorbante la nivel mondial , a modului in care alte state rezolva problema poluarii
fonice, a prevederilor legislative de reglementare,etapa finalizata prin elaborarea Studiului Tehnic .
Structura modelului de referinta
Performante de atins : coeficientul transmitere sunet (STC)25...35 dB; coeficient absorbie
zgomot 0.85...1,0; 5dB reducere minima la receptor; suprafata expunere 3mX2m
Din punct de vedere constructiv propunem o structura stratificata, materialele de baza fiind:
- tabla si tabla perforata pentru peretii exteriori si de separatie;
290
PROGRAMUL CEEX
deseuri maruntite obtinute din anvelope uzate, in diferite dimensiuni;nisip;sectoare anvelope;

structura de rezistenta : cornier (constructie sudata) profile T si I .
ETAPA3, termen 15.09.2007: Elaborare Referential si solutii constructive: ACTIVITATEA
III.1:Analiza standardelor si normelor interne si internationale si elaborare
documente
referentiale; ACTIVITATEA III.2: Elaborare solutii privind tehnologia de realizare a structurilor
fonoabsorbante si fonoizolante;ACTIVITATEA III.3: Management proiect
In prima activitate s-a elaborat Caietului de Sarcini prin care se stabilesc atat incercarile si
verificarile pentru noul produs cat si metodele si mijloacele de realizare a acestora.
In activitatea II-a s-au elaborat solutii si metode constructive pentru structuri fonoabsorbante si
fonoizolante, rezultand DE pentru produsul Panou fonoabsorbant si fonoizolant modular
pentru bariere de zgomot. S-a considerat ca realizarea unui tronson monobloc cu dimensiunile
de 3mx2mx0,5m este prea greu si ridica dificultati constructive, de manipulare si montaj, optadu-se
pentru module de 1mx1mx0,5m care prin asamblare formeaza tronsonul.
Etape ce urmeaza a se realiza dupa 15.09.2007
Etapa
Termen
Activitati
Activitate 4.1 Aplicarea solutiilor elaborate in vederea
Etapa IV Realizare si
experimentari structuri 31.03 obtinerii structurilor fonoabsorbante si fonoizolante ;
Activiate 4.2 Experimentari metode si structuri
fonoabsorbante
si 2008
fonoabsorbante si fonoizolante, studierea comportarii si
fonoizolante
alegerea solutiei optime Activitate 4.3Management proiect
Etapa V - Participare la 30.062 Activitate 5.1 Participare la manifestari tehnico- stiintifice
Activitate 5.2 Aplicarea solutiei optime alese pentru
manifestari, executie si 008
realizare structuri fonoabsorbante si fonoizolante modulate
experimentari structuri
si experimentarea acestora
modulate
Activitate 5.3 Management proiect
Activitate 6.1 Prezentarea si demonstrarea functionalitatii
Etapa VI Prezentare demonstare, diseminare 15.09. si utilitatii; Activitate 6.2 Diseminare pe scara larga a
rezultatelor cercetarii ; Activitate 6.3 Pregatire in vederea
informatii si pregatire in 2008
transferului de informatii, cunostinte si rezultate ale
vederea
transferului
cercetarii catre potentialul producator;
rezultatelor
Activitate 6.4 Management proiect
Lucrari publicate pe baza cercetarilor realizate in cadrul proiectului
Oportunitati privind formarea consortiilor pentru participarea la FP7
Prevederi proiect, plan de realizare, achizitii realizate, aprecieri -deschideri ce se pot asigura.
Proiectul isi aduce contributia la dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin:
1. achizitii de tehnica de calcul (CPU Pentium IV), INCDMF in Etapa II si INOE 2000 in Etapa III;
2.achizitii echipamente de laborator pentru realizarea unui laborator performant in domeniu care
permite si experimentarea panourilor fonoabsorbante si pe teren, nu numai in laborator, INCDMF Unitate de achiziie PULSE (include soft de baz) Traductoare(set microfon i preamplificator,
Laptop specializat cu licene pentru PULSE) si UPB CCDM - Set surs acustic portabil
Avand in vedere echipamentele specializate achizitionate, INCDMF impreuna cu UPB CCDM
pot forma o echipa cu mari competente in verificarea caracteristicilor functionale ale panourilor
fonoabsorbante atat la producatori cat si pe locul de amplasament al acestora.
291
PROGRAMUL CEEX

Organizate Modul in care se finalizeaza proiectul:
Descriere
Ca rezultate masurabile obtinute la finalizarea proiectului mentionam:
1.Model experimental pentru produsul Panou fonoabsorbant si fonoizolant modular pentru
bariere de zgomot
2.Documentatie de executie pentru panouri fonoabsorbante si fonoizolante
3.Caiet de sarcini pentru panouri fonoabsorbante si fonoizolante
4.Materiale informative si de promovare a produsului
5.Documentatie in vederea transferului produsului
Caracteristici tehnico functionale ale produsului
Coeficientul transmitere sunet (STC) 25...35 dB; Coeficientului absorbtie zgomot 0.85...1,0;
Reducere cu minim 5dB a zgomotului la receptori;
Dimensiuni de gabarit:
suprafata expunere: 1 m x 1 m; latime maxima: 0,5 m
Aplicatii si noi directii de utilizare :
In momentul de fata exista multe zone poluate fonic unde este necesara montarea panourilor:
zonele urbane strabatute de caile ferate si a celor din vecinatatea depourilor; pasaje subterane sau
aeriene in principalele orase; autostrazi; .
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare,efecte economnice/sociale estimate a se realiza
Ttoti administratorii drumurilor publice unde sunt probleme de de poluare fonica vor lua masuri
de reducere a zgomotului pentru a respecta normele europene. Mentionam ca partenerul nostru
UPB CCDM a participat la intocmirea hartilor de zgomot pentru Romania si, in urma discutiilor
purtate reprezentantii SNCFR si-au exprimat interesul pentru produsul nostru in scopul utilizarii.
Pe langa efectele economice benefice ale producatorului, de o importanta deosebita vor fi efectele
sociale si de protectia mediului : sociale intrucat reducerea zgomotului, un important factor de stres
in viata cotidiana, va influenta pozitiv sanatatea populatiei ; protectia mediului intrucat anvelopele
auto uzate sunt deseuri greu reciclabile, tehnologia de executie si produsul in sine sunt nepoluante.
Recomandari
Avand in vedere contextul actul favorabil in ce priveste obligatiile adoptarii masurilor de
protectie a populatiei si a mediului, consideram foarte util prezentul proiect .Cererea acestor
produse va fi semnificativa si, in conditiile in care nu exista un producator intern, consideram ca
introducerea in fabricatie si utilizarea pe piata interna a produsului nostru are mari sanse de reusita.
Directorul de Proiect asigura activitatea de management a proiectului, are rolul de coordonator al
tuturor activitatilor,urmareste modul de indeplinire a atributiilor fiecarui partener pentru
indeplinirea obiectivelor etapei si asigura legatura intre grupurile implicate in realizarea proiectului,
respectiv intre membrii echipei conducatorului de proiect si ai partenerilor. Directiile de actiune :
- planificarea si programarea derularii proiectului prin elaborare Plan de lucru ;
- coordonarea activitatilor prin intalniri de lucru si analiza activitatii interfazice ;
- finalizarea etapei prin confirmarea realizarii obiectivelor si intocmirea raportarilor
Relatia cu Autoritatea Contractanta este foarte buna, existand un contact permanent atat
telefonic cat si prin email si informatiile ajungand astfel in cel mai scurt timp la destinatar.
Metodologia de raportare a etapelor este bine pusa la punct, solicitandu-se strict informatiile utile
ce demonstreaza indeplinirea obiectivelor etapei si implicit finalizarea acesteia.
Tinand cont de cele specificate, nu avem propuneri de imbunatatire.
292
PROGRAMUL CEEX
RETEA STIINTIFICA SI PLATFORMA

TEHNOLOGICA ECOLOGICA PENTRU
PACKAGINGUL ELECTRONIC -RESPLATEPE

Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.900.000(RON), din care de la

buget 1.500.000(RON)
Denumirea contractorului principal (denumirea organizatiei in
clar si prescurtat): Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
- Centrul de Electronica Tehnologica si Tehnici de
Interconectare, UPB-CETTI
Conf. dr. ing. Codreanu Norocel
Unitati participante la proiect si responsabili:
P1: UPB- Centrul de Cercetari de Mecanica Aplicata -: S.l. Ing.
Gavan Mircea
P2 : UPB- Centrul de Cercetari Energetice si de Protectia
Mediului Prof. Dr.Ing Balan Corneliu
P3: Agentia Manageriala pentru Cercetare Stiintifica, Inovare si
Transfer Tehnologic - Prof. Dr. Ing. Svasta Paul
P4: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie
Electrica Ing. Bara Adela
P5: Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Prof. Dr.Ing. Pitica Dan
P6: Microelectronica S.A.- Fiz. Macrin Mugur
P7: INTRAROM S.A.- Ing. Turcu Carmen
Obiective:
Scopul proiectului: dezvoltarea unei retele stiintifice si a unei platforme tehnologice ecologice
destinate cercetarilor complexe interdisciplinare intreprinse in cadrul packagingului electronic in
concordanta cu necesitatea alinierii Romaniei la reglementarile determinate de implementarea
Directivei Europene 2002/95/EC (ROHS - restrictii cu privire la utilizarea anumitor substante
periculoase) si a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 992 din 25-08-2005 privind limitarea
utilizarii anumitor substante periculoase, printre care si plumbul, in echipamentele electrice si
electronice din Romania incepand cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.
Obiective generale:
cresterea capacitatii sistemului CDI din Romania de a acumula cunostinte, rezultate si
experienta de prim rang in domeniul packaging-ului electronic fara plumb (ecologic) si de a le
difuza si transfera catre mediul economic intern pentru cresterea competitivitatii acestuia;
concentrarea si valorificarea optima a potentialului stiintific si tehnologic de inalt nivel
existent in Romania in domeniul packaging-ului electronic;
accelerarea procesului de aliniere si integrare tehnologica a agentilor economici, conform
cerintelor si reglementarilor Uniunii Europene;
realizarea unei retele stiintifice si platforme tehnologice care sa furnizeze industriei electronice
romanesti suportul necesar in domeniul packagingului electronic pentru a aborda si rezolva
problemele care vor afecta fabricatia si fiabilitatea noilor produse electronice fara plumb;
promovarea unei cercetari interdisciplinare de inalt nivel stiintific al packaging-ului
electronic in vederea asigurarii cresterii capacitatii noastre de a asigura parteneri performanti in
293
PROGRAMUL CEEX
programele de colaborare stiintifica si tehnica inclusiv aliantele tehnologice internationale;
Obiective specifice:
Intensificarea schimbului de informatii/experienta, o mai buna cunoastere reciproca urmarind
intensificarea cooperarii intre parteneri pentru dezvoltarea de noi tematici de cercetare si
obtinerea de finantari din fonduri nationale si europene;
Formarea resursei umane (masteranzi si doctoranzi), conditie sine qua non in contextul integrarii
noastre europene si euroatlantice; diseminarea intensa a rezultatelor la nivel national si international;
Cunoasterea, caracterizarea si utilizarea noilor aliaje de lipit si componente electronice fara plumb;
Investigarea complexa interdisciplinara in domeniul packaging-ului electronic ecologic (fara
plumb) la nivelurile: conexiuni, componente, module electronice;
Experimentari si masuratori complexe interdisciplinare (electrice/ mecanice/ climatice) asupra
modulelor electronice realizate in cadrul PTE (Platforma Tehnologica Ecologica);
Studiul si optimizarea procesului de lipire avand in vedere reologia aliajului, a pastelor si
constrangerile tehnologice;
Investigatii comparative ale materialelor de lipit fara plumb utilizand diferite tehnologii de
contactare: retopire, dubla retopire, in val;
Investigarea conexiunilor fara plumb si a componentelor electronice sub actiunea factorilor
ambientali: temperatura, socuri termice, umiditate, vibratii si socuri mecanice, avand in vedere
rezistenta electrica, fisurarea, oxidarea, defectarea;
Modelarea si simularea multicriteriala (in domeniile electric, termic, mecanic, reologic) a
packaging-ului electronic ecologic;
Analiza SEM (scanning electron microscope) si EDX (Energy Dispersive X-ray analysis) a
packaging-ului electronic ecologic;
Stabilirea de metodologii privind proiectarea si fabricarea in cadrul PTE avand in vedere
rezultatele experimentale si simulate;
Realizarea unei linii tehnologice ecologice pilot pentru ansamblarea componentelor SMD
(Surface Mounted Device) la circuitul imprimat.
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice: materiale de contactare si componente
electronice ecologice, module electronice experimentale ecologice, rapoarte de cercetare pentru
fiecare faza, proiectarea si realizarea structurilor de test, teste electrice, mecanice, climatice,
elaborare metodologii pentru proiectare si fabricare in cadrul PTE, articole publicate in reviste
de specialitate si in volumele conferintelor nationale si internationale, pagina Web, brosuri,
pliante, editarea unei carti, organizare seminar in domeniu.
Pana la data de 15.09.2007 au fost realizate urmatoarele:
Studii privind utilizarea azotului in tehnologia ecologica la procesele de reflow si wave.

Optimizarea procesului de lipire avand in vedere corelarea proprietatilor reologice si layoutul
structurii de interconectare.
Studii privind incercari mecanice (intindere, compresiune, incovoiere, etc.).
MEE (module electronice ecologice) testate mecanic (vibratii si socuri mecanice).
Studii privind comportarea electrica, climatica si mecanica a adezivilor conductivi pe

baza de carbon.
MEE testate climatic (-40C/RH/ 85%/ 1000h; 125C/RH/ 85%/1000h; colure
termice/RH/85%/1000h).
294
PROGRAMUL CEEX
MEE testate termoelectric.
Studiul influentei parametrilor semnalului electric (amplitudine, curent, frecventa) asupra

rezistentei/impedantei conexiunilor. Caracteristicile conexiunilor, componentelor si modulelor
electronice avand in vedere actiunea factorilor ambientali.
Analiza SEM si EDX a MEE testate climatic si mecanic. Studii ale interfetei conexiunepad de lipire si conexiune-terminal componenta in corelatie cu tipul materialelor acestora.
Studii de procesare pentru asamblarea componentelor electronice pe circuite imprimate

folosind aliajele fara plumb.
Principii si metodologii pentru proiectarea si fabricarea in cadrul PTE avand in vedere

rezultatele experimentale electrice.
S. Jianu, I. Plotog, C. Turcu, A. Stan, T. C. Cucu, N. D. Codreanu, Reliability Aspects for

Lucrari
optimal
Implementation of Lead-free Technology, International Symposium for Design
publicate pe
Technology and Electronics Packaging, 12th Edition Iasi Romania, 21-24 septembrie 2006,
baza
pag. 68-72
cercetarilor
N. D. Codreanu, I. Plotog, P.Svasta, C. Turcu, G. Varzaru, D. Pitica, M. Gavan, A. Bara,
realizate in
C. Farcas, Al. Marin, T.C. Cucu, Implementation of Ecological Technologies in Electronics
Industry based on RESPLATEPE Research Project, 30th International Spring Seminar on
cadrul
Electronics Technology Emerging Technologies for Electronics Packaging, ISSE 2007,
proiectului
Oportunitati
privind
formarea
consortiilor
pentru
participarea
la FP7
Mai 9-13, 2007, Cluj-Napoca, Romania, pag. 263-268.

C. Ionescu, N. D. Codreanu, V. Golumbeanu and P. Svasta, Thermal Capabilities of
Integrated Resistors in Organic Substrates, 16th European Microelectronics and Packaging
Conference & Exhibition, EMPC 2007, 17-20 iunie, 2007, Oulu, Finlanda, pag. 95-99.
D. Bonfert, H. Wolf, H. Gieser, P. Svasta, Transmission Line Pulsing Behavior of Thin
Film Resistors, 16th European Microelectronics and Packaging Conference & Exhibition,
EMPC 2007, 17-20 iunie, 2007, Oulu, Finlanda, pag. 210-215.
I. Plotog, S. Jianu, A. Stan, G. Varzaru, C. Turcu, T. C. Cucu, N. D. Codreanu, Pin-InPaste Solution to Complete EMS Offer in Vapour Phase Soldering Technology, The 13th
International Symposium for Design and Technology of Electronic Packages, 20-23
septembrie 2007, Baia Mare, pag. 222-225.
I. Plotog, G. Varzaru, C. Turcu, T. C. Cucu, N. D. Codreanu, DFM Solutions for
Tombstoning in Vapour Phase Soldering Technology, The 13th International Symposium for
Design and Technology of Electronic Packages, 20-23 septembrie 2007, Baia Mare, pag
226-230.
I. Plotog, G. Varzaru, S. Jianu, A. Stan, C. Turcu, T. C. Cucu, N. D. Codreanu, Multicriterial Approach for Implementing of Vapour Phase Soldering Technology, The 13th
International Symposium for Design and Technology of Electronic Packages, 20-23
septembrie 2007, Baia Mare, pag. 231-235.
Membrii consortiului de cercetare au fost inclusi intr-o echipa internationala de

cercetare in domeniu, echipa ce a trimis deja, in cadrul programului Pilot projects
for cooperation between European Institutes of Technology, o propunere cu titlul
REBIRTH RoHS-compliant, Environment-friendly, Biocompatible Resource
and Technology Holding, in consortiu fiind implicate 6 tari europene.

Spectrometru de fluorescenta cu raze X pentru analize de materiale in lipituri si in packaging;
Microsop digital portabil Pulsar Miscope, 40x and 140x Fix Focus, Built-in LED , Illumination,
4 x vis, 2 x UV (385Nm), 3 Position Switch, USB 1.1; Sistem de inspectie optica Flexia C1
Zoom basic Kit, cu protectie la ESD; Camera climatica destinata socurilor termice TSD 100,
295
PROGRAMUL CEEX
camera de termoviziune in infrarosu, instalatii si echipamente pentru tehnologiile electronice
ecologice (lipire in infrarosu, lipire in faza de vapori, pick-and-place); Punte RLC digitala;
Osciloscop; Masina de incercat pentru forte mici; Amestecator de laborator pentru materiale
termolastice; Masina sudura structuri.
SIITME 2007/ 20-23 septembrie 2007, Baia Mare (The International Symposium for Design and
Technology in Microsystems and Electronic Packaging), conferinta internationala anuala in
domeniul tehnologiilor moderne din electronica, manifestare initiata si sustinuta permanent de
centrul de cercetare UPB-CETTI.
Avand in vedere studiile, caracterizarile, experimentarile, masuratorile complexe interdisciplinare
realizate sau care se vor realiza asupra packaging-ului electronic ecologic (fara plumb), pot fi
specificate urmatoarele rezultate importante cu care proiectul/etapele proiectului se finalizeaza:
- cunoasterea si utilizarea aliajelor de lipit si a componentelor electronice fara plumb;
- utilizarea optima a unui anumit tip de aliaj de lipit fara plumb in corelatie cu tipul
componentelor utilizate, cu tipul cablajului imprimat, cu echipamentele si tehnologiile de
montare-contactare, cu complexitatea modulului electronic, cu conditiile de mediu de
functionare (umiditate, temperatura, socuri termice, vibratii si socuri mecanice);
- metode si principii pentru proiectarea packaging-ului electronic avand in vedere noua
tehnologie ecologica;
- estimarea rezultatelor in faza de proiectare utilizand simularea complexa;
- estimarea fiabilitatii in functie de conditiile reale de functionare;
- adaptarea tehnologiilor SMT la restrictiile impuse de noua tehnologie.
Principalul beneficiar al rezultatelor proiectului este industria electronica romaneasca, si in
primul rand IMM-urile inovatoare care nu au forta stiintifica si tehnica pentru realizarea unei
cercetari complexe pentru implementarea noii tehnologii.
Managementul acestui proiect este de tip consultativ, deci presupune o echipa manageriala. Astfel,
conducerea este asigurata de directorul de proiect in colaborare cu un colectiv format din specialisti
reprezentativi pentru obiectivele proiectului. Avantajele acestui tip de management constau intr-o
abordare obiectiva, cu orientare spre inovare si o conceptie integrata cu finalitate concreta.
Astfel, managementul acestui proiect este un proces de planificare, organizare si coordonare a
activitatilor si resurselor materiale si umane existente, pentru indeplinirea obiectivelor definite,
in cadrul restrictiilor de timp impuse de tipul programului, resurselor propuse a fi achizitionate
prin finantarea asigurata de proiect si costurilor in concordanta cu bugetul proiectului;
Conducerea proiectului urmareste eficacitatea si eficienta in corelarea misiune timp - valoare
adaugata. Elementele generale urmarite au fost si sunt formularea strategiei (misiune, obiective,
activitati, indicatori de realizare, rezultate obtinute) si implementarea strategiei: buget,
monitorizare, control, revizuire, raportare, diseminarea proiectului si a rezultatelor acestuia etc.
Prin strategia manageriala se urmareste ca cercetarile sa conduca la parteneriate solide
(participari la proiecte comune) cu centre internationale implicate in noile materiale ce vor avea
la baza nanoparticule. Acest lucru va permite retelei stiintifice si platformei tehnologice
ecologice create sa-si desfasoare activitatile de cercetare si dupa finalizarea prezentului proiect.
Relatia cu Autoritatea Contractanta este foarte buna.
296
PROGRAMUL CEEX
SISTEM DUAL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI

ALTERNATIVI PENTRU ECOLOGIZAREA
MOTOARELOR DIESEL DE AUTOMOBIL
Valoarea
proiectului:
Contractor
principal:
Director de
proiect:
Parteneri:
Valoarea totala a contractului : 1237000 lei, din care de la buget : 984100 lei
Denumirea contractorului principal: UNIVERSITATEA POLITEHNICA
BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE SI EXPERTIZARE
MATERIALE SPECIALE (UPB-CEMS)
prof.dr.ing. CONSTANTIN PANA;
telefon: 4029451; fax: 3181019; email: constantinpana@yahoo.com
- SC MASTER SA Bucuresti responsabil proiect: ing. Petre Despa
- SC MASTERTUNER Bucuresti responsabil proiect: ing. Florin Bujgoi
Obiective:
Scopul proiectului: Proiectul vizeaza ecologizarea transportului de suprafata prin utilizarea unor
combustibili alternativi (utilizarea GPL la motorul diesel de automobil).
1. Reducerea nivelului de emisii poluante, indeosebi oxizii de azot si fumul, in raport cu solutia
standard, la nivelul EURO 4
2. Imbunatatirea economicitatii motorului
3. Realizarea unei solutii viabile economic si usor de implementat pe piata
Pentru atingerea obiectivelor generale expuse sunt necesare urmatoarele
obiective/activitati:
a. Evaluarea performantelor energetice si de poluare ale motorului alimentat in sistem dual in
comparatie cu sistemul de referinta
b. Elaborarea solutiei constructiv-functionale a sistemului dual de alimentare
c. Realizarea motorului model experimental cu sistemul dual de alimentare
d. Realizarea si instrumentarea standului de incercari a motorului model experimental
e. Investigatii experimentale pe stand ale motorului alimentat in sistem dual.
f. Investigatii experimentale pe stand cu role/cale ale vehiculului echipat cu motorul alimentat in
sistem dual.
g. Diseminare
1. Model fizico-matematic pentru simularea proceselor termogazodinamice din cilindrul
motorului alimentat in sistem dual cu GPL
2. Proiect echipament injectie GPL
3. Proiect executie motor ME alimentat in sistem dual cu GPL
4. Echipament injectie GPL
5. Motor ME alimentat in sistem dual cu GPL
6. Stand incercari motor ME alimentat in sistem dual cu GPL
7. Buletin investigatii experimentale motor ME alimentat in sistem dual cu GPL
8. Articole/studii
297
PROGRAMUL CEEX

Obiective/activitati realizate:
1. Evaluarea performantelor energetice si de poluare ale motorului alimentat in sistem dual in
comparatie cu sistemul de referinta, partea I 30.11.2006
1.1. Modelarea proceselor din cilindrul motorului alimentat in sistemul dual diesel-gaz
1.2. Studiu de solutii constructive pentru realizarea sistemului dual de alimentare
2. Evaluarea performantelor energetice si de poluare ale motorului alimentat iin sistem dual in
comparatie cu sistemul de referinta, partea II 31.05.2007
1.1. Modelarea proceselor din cilindrul motorului alimentat in sistemul dual diesel-gaz
1.2. Studiu de solutii constructive pentru realizarea sistemului dual de alimentare
3. Elaborarea solutiei constructiv-functionale a sistemului dual de alimentare - 31.05.2007
3.1. Calculul echipamentului de alimentare
3.2. Proiect de executie al motorului model experimental ME echipat cu sistemul dual de
alimentare
3.3 Elaborarea solutiei de interfatare a unitatilor de comanda
4. Realizarea motorului model experimental, cu sistemul dual de alimentare, partea I- 30.09.2007
4.1. Executtia sistemului dual de alimentare
4.2 Simularea functionarii sistemului de alimentare cu GPL pe stand
4.3. Realizarea motorului ME
Obiective/activitati de realizat:
1. Realizarea motorului ME cu sistemul dual de alimentare, partea II- 30.04.2008
1.1. Executia sistemului dual de alimentare
1.2 Simularea functionarii sistemului de alimentare cu GPL pe stand
1.3. Realizarea motorului ME
2. Realizarea si instrumentarea standului de incercari a motorului ME -30.04.2008
2.1. Instrumentare stand de incercare
2.2. Instalarea motorului model experimental pe stand si realizare instrumentare motor
3. Investigatii experimentale ale motorului ME alimentat in sistem dual pe stand - 30.09.2008
4. Investigatii experimentale pe stand cu role/in conditii de cale ale motorului ME alimentat in
sistem dual montat pe vehicul - 30.09.2008
5. Diseminare informatii 31.10.2009
Lucrari publicate pe Conferinte,Congrese:

1. Constantin Pana, Niculae Negurescu, Marcel Ginu Popa,
baza cercetarilor
Alexandru Cernat, Dorin Soare, Aspects of the Use of Ethanol in
realizate in cadrul
Spark Ignition Engine, Paper No. JSAE 20077271 (SAE 2007-01proiectului
2040) 2007 JSAE/SAE International Fuels and Lubricants Meeting,
Kyoto, Japan, CD, ISBN 978-4-915219-92-4, 8 pag.
2. Constantin Pana, Niculae Negurescu, Marcel Ginu Popa,
Alexandru Cernat, Dorin Soare, An Investigation of the Hydrogen
Addition Effects to Gasoline Fueled Spark Ignition Engine, Paper
No. 2007-01-1468, SAE World Congress 2007, Detroit, Michigan,
Apr. 16-19, SUA, ISSN 0148-7191, indexata in baza de date
internationala SAE, http://www.sae.org/technical /papers/200701-1468, 8 pag.
3. C. Pana, N. Negurescu, M.G. Popa, Al. Cernat, D. Soare,
Aspects of the Use of Ethanol in Addition with Gasoline in Spark
298
PROGRAMUL CEEX
Ignition Engine, 6th International Colloquium

FUELS 2007,
January 10-11, 2007, Technische Akademie Esslingen, Germania,
ISBN 3-924813-67-1, pp.361-368, 8 pag.
4.Al. Cernat, C. Pana, N., Negurescu, M.G. Popa, D. Soare,
Dimethyl Eter an Alternative Fuel for a Clean Diesel, 6th
International Colloquium FUELS 2007, January 10-11,
2007,
Technische Akademie Esslingen, Germania, ISBN 3-924813-67-1,
pp.399-404, 5 pag.
5. N. Negurescu, C. Pana, M.G. Popa, Al. Cernat, D. Soare, Some
Characteristics of the Hydrogen Combustion in SI Engine, 6th
International Colloquium FUELS 2007, January 10-11,
2007,
Technische Akademie Esslingen, Germania, ISBN 3-924813-67-1,
pp.461-466, 6 pag.
FP7
In acestor lucrari au fost utilizate structuri ale modelului fizicomatematic elaborat in cadrul actualului proiect pentru
simularea proceselor termogazodinamice din cilindrul
motorului
international:
Echipa de lucru a proiectului are competentele necesare pentru a
inscrie proiecte la FP7 (un proiect a fost inscris in octombrie 2007)

asigura:
Standul de incercari motor va fi instrumentat cu cele mai performante echipamente.
Echipamentele folosite sunt moderne, iar prin achizitiile ce se vor face standul de incercari va fi
adus la nivelul ultimelor cerinte ale cercetarii. Au fost achizitionate: traductor incremental
Kubler, 2 calculatoare, debitmetru masic OPTIMAS pentu combustibili lichizi, termorezistente si
termocupluri cu indicatoare. Urmeaza a fi achizitionate: motor diesel LOGAN 1.5dci, sistem
achizitii si prelucrare date.
Organizate
Rezultarul final al proiectului: Realizare motor diesel ME alimentat cu GPL in sistem dual.
Proiectul are in vedere reducerea emisiilor poluante ale motorului de autovehicul prin incadrarea
sa in normele EURO 4.
Aplicatii si noi directii de utilizare
Proiectul propus poate aduce efecte economice si sociale importante. Programele de calcul concepute
pentru modelarea fizico-matematica a proceselor din cilindru vor fi utilizate la stabilirea performantelor
energetice ale motorului in cazul alimentarii sale si cu alti combustibili, fiind o sursa de valorificare in
cercetare atat pentru cercetatori si doctoranzi cat si pentru studentii de la studii MASTER in cadrul
lucrarilor de disertatie, contribuind concomitent la formarea resursei umane si la dezvoltarea unei
cercetari stiintifice performante. Baza experimentala realizata in cadrul proiectului ofera multiple
facilitati de studiere a utilizarii combustibililor alternativi in motorul diesel.
299
PROGRAMUL CEEX
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale estimate a se

realiza:
Implementarea solutiei propuse de alimentare cu GPL a motorului diesel de automobil constituie
o cale eficienta de reducere substantiala a emisiilor poluante.
Solutia propusa poate fi aplicata cu usurinta si cheltuieli reduse atat la motoarele aflate in
exploatare, cat si la cele in fabricatie. Realizarea proiectului duce la crearea de noi locuri de
munca prin necesitatea producerii atat a instalatiei de alimentare cat si a infrastructurii de
alimentare cu GPL. In zonele defavorizate pot fi create ateliere de montaj ale acestor instalatii
GPL pe motoarele diesel de automobil, solutia putnd fi extinsa si la alimentarea cu GPL a
grupurilor electrogene, motopompe, motocompresoare.
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare,:
Toii partenerii participanti la acest consortiu au ca obiect principal activitati de cercetare,
proiectare, dezvoltare, exploatare in domeniul motoarelor de autovehicule. Conducatorul de
proiect UPBCEMS prin catedra de motoare cu ardere interna si MASTER SA au experienta in
domeniul folosirii combustibililor alternativi la motoarele cu ardere interna. Totodata cei doi
parteneri au colaborat la mai multe activitati de cercetare pe baza de contract. Celalalt partener
MASTERTUNER SRL desfasoara activitati de crestere a performantelor motoarelor de
autovehicule si dispune de tehnica moderna si adecvata pentru realizarea proiectului propus.
Din punct de vedere al cercetarii, pe langa avantajele cresterii gradului de cunoastere in
domeniu, proiectul constituie o platforma pentru afirmarea tinerilor cercetatori. Acestia vor avea
posibilitatea sa participe cu rezultate originale la manifestari stiintifice de prestigiu. Rolul
membrilor echipei este divers si totodata convergent. Directorul de proiect si membrii cu cea mai
vasta experienta de cercetare colaboreaza cu colegii de echipa mai tineri, care au astfel
posibilitatea sa se instruiasca in ceea ce priveste cunostintele teoretice si deprinderile de lucru in
standul de incercari. Conducatorul de proiect are o experienta bogata in activitatea de coordonare
a activitatilor de cercetare tip consortiu, generata de multiplele proiecte pe care le-a condus si la
care au participat diferiti parteneri ceea ce ofera garantia unui management de calitate al
proiectului.
Planificarea activitatilor necesare realizarii proiectului s-a facut pe obiective si etape
foarte clar conturate in ceea ce priveste resursele financiare si umane necesare, rezultatele ce
trebuie obtinute. Echipa de lucru constituita pentru realizarea proiectului are o structura
echilibrata si o inalta competenta stiintifica, tehnica si organizatorica, evidentiata de contractele
de cercetare stiintifica la care au participat, de lucrarile publicate in reviste din tara si strainatate si
de participarea la congrese interne si internationale in legatura cu folosirea combustibililor
alternativi la motoarele cu ardere interna.
Intre partenerii implicati in realizarea proiectului s-a incheiat un protocol de parteneriat
care stabileste clar participarea fiecaruia la etapele/activitatilor proiectului, obiectivele specifice,
eforturile financiare si umane proprii, responsabilitatile, respectandu-se in acest fel etica
profesionala.
Pentru fiecare faza s-au prevazut rezultate masurabile astfel ca sa fie posibila compararea
directa a celor obtinute cu cele estimate.
Relatia cu Autoritatea Contractanta este excelenta.
300
PROGRAMUL CEEX
IDENTIFICAREA SI TRATAMENTUL EFECTULUI

AGENTILOR POLUANTI ASUPRA
COMPONENTELOR ARTISTICE ALE
CLADIRILOR ISTORICE. STUDII DE CAZ
Tra-arT
Contract CEEX nr.X2C11/18.07.2006
Valoarea
proiectului
(RON):
Contractor
principal:
Director de
proiect:
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON) din care de la buget (RON)

Val. Totala 1 612 500 lei
Buget 1 500 000 lei
Denumirea contractorului principal (denumirea organizatiei in clar
si prescurtat)
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronica
INOE 2000
Nume ,prenume, titlul stiintific ,telefon
RADVAN Roxana, Dr. Ing., TEL: 031 4056398
Unitati participante la proiect : denumire organizatie, nume
pronume pesponsabil partener
- INOE 2000 - RADVAN Roxana - Director de proiect
- SC ELSE DESIGN SRL - Petrescu Silviu Responsabil
proiect
- SC DUCT SRL - Olteanu Iulian, Responsabil proiect
- Universitatea de Arte din Bucuresti - Prof. Mohanu Dan,
Responsabil proiect
- Universitatea Politehnica Bucuresti CNC - Dr. Ing.
Giurginca Maria, Responsabil proiect
- Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca - Prof. Dr.
Sbarciu Ioan, Responsabil proiect
- SC Azel Designing Group SRL - Moldovan Adrian,
Responsabil proiect
Obiective:
Implementarea metodologiilor avansate de restaurare pentru o strategie sustinuta
de conservare aplicata pe monumente de piatra si cladiri istorice aflate in aria orasului
Bucuresti (Bisericile Doamnei si Stavropoleos) si in afara lui (Biserica Episcopala
Manole din Curtea de Arges).
Proiectarea planului interventiei conjugate bazata pe documentatia specializata
corespunzatoare.
Teste experimentale preliminare pentru campania in teren si prezentarea publica a
proiectului
Teste in teren comune pentru a stabili strategia optima de conservare pentru toate
materialele ce intra in alcatuirea monumentelor. Scanare laser tridimensionala a
decoratiunilor de arhitectura.
Evaluarea de laborator a curatarii laser si diseminarea informatiilor teoretice.
Diseminarea activitatilor de teren si de laborator. Website despre factorii poluanti si
despre tehnicile avansate de conservare a patrimoniului cultural.
Planurile strategice pentru interventia conjugata bazate pe cercetare documentata.
301
PROGRAMUL CEEX
(Raport de progres nr. 1. Raport anual 1)

Caracterizarea conditiilor de microclimat si a factorilor de degradare de la obiective.
Conferinta publica despre conservarea cladirilor istorice. (Raport de progres 2)
Raport de aplicare a strategiei comune de interventie. Plan comun de restaurare a
decoratiunilor arhitectonice de la Biserica Stavropoleos si Episcopala Manole
Curtea de Arges. Relatie cu alte monumente din Bucuresti in cadrul unor scurte
ateliere de lucru la Biserica Doamnei si la Biserica Coltea. Inregistrarea scanarii 3D
la Biserica Episcopala Manole Curtea de Arges. (Raport de progres 3)
Caiete de sarcini si strategie de lucru. (Raport de progres 4. Raport anual 2)
Teste si analize pe baza raportului de activitate in teren. Cursuri de instruire in
laborator pentru restauratori. (Raport de progres 5).
Raport reunit pentru caracterizarea factorilor poluanti si a starii de conservare a
monumentelor orasului Bucuresti: Bisericile Doamnei, Stavropoleos, Coltea si
Episcopala Manole Curtea de Arges. (Raport de progres 6. Raport anual 3. Raport
final.)
Investigatii optimizate legate de curatarea laser a decoratiunilor murale s-au
efectuat cu sisteme fezabile, opernd la diferite lungimi de unda (1064nm, 532nm,
355nm, 266nm) si in regim de lucru pulsat. A fost efectuat un studiu sistematic al
efectelor interactiunii dintre laser si materie in cazul operelor de arta cu scopul de a testa
stabilitatea acestor materiale si posibilitatea curatarii lor cu laser in vederea unor
interventii de conservare neinvaziva (s-a utilizat cele mai moderne si relevante analize:
FTIR, spectroscopie UV-VIS-NIR, LIBS, LIF ultimile doua fiind pentru prima oara
utilizabile in Romania prin sistemele realizate si exploatate de INOE).
Santiere de restaurare pilot initiate de firmele de restaurare ELSE Design si
DUCT impreuna cu INOE si rezultatele stiintifice obtinute in teren au fost supervizate
de reprezentantii comisiilor nationale de specialitate si coroborate cu studiile si
cercetarea de laborator desfasurata de UPB CNC, UNAB si experti ai Univ. de Arta si
Design din Cluj. Conditiile de microclimat sunt monitorizate cu echipament dezvoltat
de AZEL. IMMurile din aria conservarii PC (ELSE Design si DUCT) beneficiaza de un
transfer de cunostinte consistent prin implicarea nemijlocita la testele si analizele
comparative de laborator si in teren. In plus, restauratorii din aceste companii, studentii
si masteranzii de la UAB si UAD sunt implicati in cercetare si instruiti in tehnicile
avansate de investigare si restaurare ca parte a activitatilor lor specifice.
In primele 16 luni ale proiectului s-au obtinut rezultate remarcabile prezentate
pe larg si pe site-ul dedicat - http://inoe.inoe.ro/traart : s-a perfectionat tehnologia
curatarii cu laser a pietrei, scanarea cu inalta rezolutie a suprafetelor mari cu insertii din
diferite materiale, primele teste comparative de curatare cu laser a suprafetelor
policrome cu valoare artistica, analiza mecanismului de degradare ca urmare a stresului
generat de variatiile de microclimat.
In continuare se va urmari intocmirea documentatiei aferente planului de realizare
pentru achizitionarea de echipamente necesare conform listei de echipamente. Se vor
analiza rezultatele experimentelor comune efectuate in campania din vara anului 2007 si
se va trece la stabilirea unei strategii ulterioare de lucru pe baza acestei interpretari. Pe
toata durata proiectului se va continua cu monitorizarea factorilor de microclimat si
perfectionarea sistemului de inregistrare a acestora si avertizare la depasirea pragurilor
de pericol. Se va trece la transferul de cunostinte acumulat catre partenerii implicati in
proiect si se vor verifica amanuntit efectele pe termen lung ale interventieicu radiatie
302
PROGRAMUL CEEX
laser asupra obiectivelor prin metode specifice fiecarui partener. Se vor organiza
campanii de diseminare a informatiei la nivelul specialistilor si a viitorilor specialisti
aflati in stagii de pregatire in cadrul invatamantului universitar.
Proiectul se va incheia cu un raport reunit pentru caracterizarea factorilor poluanti si a
starii de conservare a monumentelor orasului Bucuresti: Bisericile Doamnei,
Stavropoleos, si Episcopala Manole din Curtea de Arges. Se va organiza o conferinta
nationala despre participarea comuna la punerea in evidenta a situatiei dezastruoase a
cladirilor istorice din Bucuresti. Se va prezenta reconstructia 3D a fatadei Bisericii
Episcopala Manole Curtea de Arges. Se va integra baza de date a sistemului de
monitorizare a factorilor de microclimat website-ului dedicat proiectului, specificanduse concluziile despre evolutia microclimatului pentru fiecare monument in parte.
S-au prezentat si sunt in curs de publicare urmatoarele lucrari:
Lucrari
publicate pe baza Use of laser and optical diagnostic techniques on paper: the
Pomelnic from Sucevita monastery - M. Strli, J. Kolar, G. Pajagi
cercetarilor
Bregar, V. Ljubi, R. Radvan, M. Simileanu, W. Maracineanu, J.
realizate in
Hildenhagen, M. Castillejo, M. Oujja, W. Kautek, V. Zafiropoulos,
cadrul
T. Sinigalia, O. Boldura, N. Melniciuc
proiectului
LIBS analysis of metal artifacts from Sucevita Monastery,
Romania M. Oujja, D. Ferro, W. Maracineanu, M. Simileanu, V.
Zafiropulos, M. Castillejo
Laser Cleaning and Multi-Method Diagnostics of Textile Pieces
of Art at Sucevita Monastery R. Radvan, M. Simileanu, W.
Maracineanu, M. Oujja, M. Castillejo, J. Hildenhagen, V. Ljubic, V.
Zafiropulos, N. Melniciuc-Puica, G. Pajagik Bregar, M. Strlic, W.
Kautek
Advanced Research Technology for Art and Archaeology
R Radvan, M. Simileanu, W. Maracineanu, J. Striber, C. Deciu, D.
Ene, L. Angheluta, R. Savastru
Soot removal from artificial fresco models by KrF-excimer laser
J. Hildenhagen, K. Dickmann, W. Maracineanu, R. Radvan
suport tiparit de curs (ISBN 978-973-8966-28-4): Optoelectronica
in conservarea patrimoniului cultural
Partenerii
implicati in proiect sunt actori importanti in aria cercetarii
Oportunitati
privind formarea romanesti cu rezultate recunoscute pe plan international. Participanti
la propuneri FP7. Membri in actiunile COST G7 si D42,
consortiilor
coordonatori
de
proiecte
CULTURE
2000:
pentru
http://inoe.inoe.ro/constanta;
http://inoe.inoe.ro/moldavia;
participarea la
http://inoe.inoe.ro/stonehouse.ro
FP7
Grupul de cercetare a avut in vedere achizitionarea echipamentului necesar
efectuarii activitatilor stiintifice, conform listei de echipamente propusa la inceputul
derularii proiectului. Dialogul dintre parteneri a deschis pentru fiecare posibilitatea
definirii riguroase a parametrilor de operare specifici.
Au fost achizitionate echipamente performante dintre care le mentionam pe cele
mai importante pentru fiecare partener: laser pentru curatare cu 4 lungimi de unda,
spectrofotometre speciale (INOE), bisturiu cu ultrasunete (ELSE), microhidrosablator
(DUCT), spatula calda (UNAB), spectrofotometru UV-VIS-NIR (UPB-CNC),
303
PROGRAMUL CEEX
osciloscop si generator de functii digitale (AZEL)

Probleme specifice privind conservarea si restaurarea pridvoarelor bisercilor
medievale din Romania. Sesiune de comunicari si masa rotunda organizata de partenerii
din proiect la Galeria UNA a Universitatii Nationale de Arta 9- 10 mai 2007
Metodologii avansate pentru o conservare sustinuta a pietrei si a altor materiale
folosite la confectionarea operelor de arta,
Proiectul are ca scop final o noua metodologie de lucru pentru abordarea
problemelor complexe ale monumentelor expuse poluarii urbane si implementarea
acestei metodologii de lucru la operatori economici din zona conservarii patrimoniului
cultural.
Metodologia se aplica pentru imbunatatirea cadrului larg al unei interventii de
conservare restaurare aplicata in cazul unui monument sau alt bun cultural tangibil.
Aceasta metodologie permite interventii de intretinere efective si repetate si va
duce la cresterea competitivitatii companiilor de restaurare partenere in proiect
imbunatatindu-le capacitatea lor de lucru asupra pietrei si altor materiale. Cursurile de
instruire vor permite tinerilor studenti si masteranzi la specializarea conservarea
patrimoniului cultural sa inteleaga intr-o mai buna maniera caracterul interdisciplinar al
viitoarei lor meserii. Tehnicile si metodele dezvoltate sunt noncontact, noninvazive si de
multe ori se constituie in unica solutie atunci cand este vorba de cazuri dificile de
restaurat.
Proiectul poate fi urmat de alte teme de cercetare ce pot viza detalierea ariei
studiate si pot accentua anumite aspecte ce au fost evidentiate drept observatii de catre
echipa de cercetatori a consortiului.
Realizarea obiectivelor proiectului si exploatarea cu succes a rezultatelor acestuia
impune, ca o condiie eseniala, un management performant la nivelul consoriului.
Membrii consoriului in totalitatea lor sunt colaboratori vechi care au construit relaii de
parteneriat solide si eficiente. Conducerea proiectului se face in cadrul structurii de
management care are organizate:
-comitet de conducere a proiectului, comitet care asigura coordonarea la nivel
general a activitilor proiectului cu funcii de previziune, organizare, comanda,
coordonare si control; -comitet tiinific cu rol de consultanta de specialitate pentru
optimizarea deciziilor manageriale; -echipa manageriala desfoar activiti
manageriale specifice pentru ndeplinirea obiectivelor proiectului, fiind alctuita din
directorul de proiect, responsabilii pachetelor de lucru si responsabilii de proiect de la
fiecare partener. -director de proiect care coordoneaz echipa manageriala si raporteaz
comitetului de conducere a proiectului stadiul realizrii activitilor prevzute pentru
atingerea obiectivelor. -responsabilii pachetelor de lucru care asigura conducerea
operaionala a activitilor specifice pachetelor de lucru.
Un element decisiv in conducerea proiectului este asigurarea unui sistem de
comunicare si schimb de informaii susinut de elementele clasice: telefon, pot
electronic, fax, dar si prin crearea unui locaii virtuale pe serverul coordonatorului unde
se va asigura accesul tuturor partenerilor in proiect, dar si a structurii de management
304
PROGRAMUL CEEX
STRUCTURI MORPHING PENTRU APLICATII IN

CONSTRUCTII AEROSPATIALE-- SMART
Contract CEEX nr X2-C12/17.07.2006
Valoarea proiectului (RON): Valoarea totala a contractului este de 1 800 000 lei din care de la
buget 1 500 000 lei
Institutul National de Cercetari Aerospatiale Elie CarafoliContractor principal:
INCAS Bucuresti
Ing. Paula Copaescu , IT I , tel: 4 34 00 83
P1 -- Universitatea Politehnica din Bucuresti- Centrul de Cercetari
Parteneri:
pentru Aeronautica si Spatiu -UPB-CCAS, responsabil:
Dr. Ing. Serban Nicolae Tomescu )
P2 -- Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Inginerie
Electrica Bucuresti - INCDIE ICPECA, responsabil:
Drd. Ing Jana Pintea.
Obiective:
Structurile aeronautice morphing, definite ca structuri inteligente cu capacitatea de a-si modifica
caracteristicile la actiunea stimulilor exteriori, sunt considerate, inprezent, in mediile stiintifice din
intreaga lume, ca tehnologii care vor conduce la revolutionarea aeronavelor viitorului.
Proiectul Structuri morphing pentru aplicatii in constructii aerospatiale SMART -- isi
propune efectuarea de cercetari avansate, multidisciplinare, pentru dezvoltarea unor structuri
inteligente, destinate realizarii structurilor aeronautice morphing, pe urmatoarele directii:
generarea de configuratii aerodinamice, avand la baza structuri morphozabile, cu aplicatii
pentru aeronave din categoria avioanelor usoare, utilizand materiale cu memoria formei si
actionari distribuite;
evaluarea efectelor aerodinamice globale si locale si creerea de metode specifice de calcul
aerodinamic, dinamica zborului, aeroelasticitate si rezistenta structurala; pentru aripa
morphozabila ;
testarea in conditii de laborator a unor modele structurale morphing.
Scopul proiectului este deschiderea unor noi directii de cercetare in domeniul aeronautic, pe
termen lung, care sa permita corelarea, concentrarea si valorificarea potentialului stiintific si
tehnologic al partenerilor pentru realizarea unor tehnologii de viitor,considerate pe plan mondial, ca
stand la baza noii generatii de aeronave.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt realizarea de:
Studii, analize si evaluari ale stadiului actual in domeniul materialelor inteligente si sistemelor
de actionare distribuite, aplicabile in dezvoltarea structurilor morphing;
Cercetari privind. definirea unor configuratii morphing care pot produce efecte aerodinamice
globale si locale pentru optimizarea decolarii-aterizarii si a zborului de croaziera pentru un
avion usor;
Modelarea parametrica tridimensionala pentru un avion usor cu aripa fara sarniera pentru
suprafetele de hipersustentatie;
Elaborarea de metode de calcul aerodinamic, calitati de zbor, aeroelastic si de rezistenta
structurala, preliminare, pentru structuri morphing;
Testarea in conditii de laborator a unor modele structurale morphing
305
PROGRAMUL CEEX
Rezultatele masurabile constau din:

Rapoarte de cercetare, privind materialele inteligente, actionari cu actuatori piezoelectrici,
definirea unor configuratii morphing care pot produce efecte aerodinamice globale si locale
pentru optimizarea decolarii-aterizarii si a zborului de croaziera pentru un avion usor;
Modele parametrice tridimensionale pentru un avion usor multifunctional cu aripa fara sarniera;
Metode de analiza aerodinamica, de dinamica zborului, aeroelasticitate, rezistenta structurala;
Probe experimentale pe esantioane din aliaje cu memoria formei;
Probe experimentale pe modele de structuri aeronautice morphing, simplificate;
Buletine de anliz i ncercri;
Plan de exploatare i difuzare a cercetrilor;
Articole, lucrri, pagini web, CD-Rom;
Dotri de laborator.
Proiectul este prevazut sa se realizeze in perioada iulie 2006- septembrie 2008,
Activitatile derulate sunt prezentate pe pagina Web a INCAS-SA
http://www.incas.ro/Proiecte_CEEX/X2C12/index.html.
Cercetarile efectuate in cadrul proiectului pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
Studii privind materialele inteligente
9 clasificarea materialelor inteligente, aparitia, dezvoltarea si piata materialelor inteligente,
utilizarea materialelor inteligente, firme producatoare de semifabricate si componente din
materiale inteligente, date privind principalele caracteristici tehnice identificate.
9 aliaje cu memoria formei tip nitinol, fenomenul de memorie a formei, procesarea aliajelor cu
memorie a formei tip nitinol, influena tratamentelor termice asupra pseudoelasticitii;
9 invelisuri flexibile tip Veriflex;
9 materiale piezolectrice, utilizarea lor, ca actuatori piezoelectrici i ca senzori piezoelectrici,
precum i unele consideraii privind instalaiile de verificare a fenomenului de control activ
piezo al vibraiilor structurale, modul n care fibrele piezoelectrice, ceramicele electrosenzitive
i aliajele cu memoria formei ar putea nlocui acionrile hidraulice pentru suprafeele mobile
ale aripilor de aeronave.
Studii privind sistemele de actionare
9 principiile de functionare, actionare si control ale actuatorilor, tipurile de actuatori,
caracteristicile actuatorilor;
9 constructia si functionarea actuatorilor piezoelectrici cu referire la Actuatorul RAINBOW,
Actuatorii CERAMBOW Actuatorul CRESCENT si Actuatorul THUNDER-LIPCA;
9 aplicatiile actuatorilor de ultima generatie in domeniul aeronautic si spatial. Actuatorii tip EAP
(Electro Active Polymers)- numiti si muschii artificiali, Actuatorii CEDRAT - din categoria
actuatoarele piezoelectrice cu amplificator (Amplified Piezoelectric Actuators APAs); actuatori
MFC--Macro-Fiber Composite;
9 mecanisme compliante de amplificare a deplasarii.actuatorilor piezoelectrici.
Studii privind morphozarea avioanelor
9 analiza principalelor modalitati de modificare a geometriei aripii avioanelor, cu exemplificari
privind aplicabilitatea si viabilitatea solutiilor adoptate;
9 clasificarea modurilor de morphozare
Cercetari pentru definirea unor configuratii morphing care pot produce efecte aerodinamice
globale si locale pentru optimizarea decolarii-aterizarii si a zborului de croaziera pentru un
avion usor
9 metode si programe de calcul elaborate pentru analiza efectelor morphozarilor. Programul,
306
PROGRAMUL CEEX
conceput pentru avionul impartit in ase elemente: (aripa stng, aripa dreapt, ampenajul
orizontal stng, ampenajul orizontal drept, semifuselajul plan stng, semifuselajul plan drept),
realizeaza discretizarea elementelor structurale, analiza acestor elemente, pe rand sau in
combinatii ale acestora, calculul fortelor si momentelor aerodinamice precum si calculul
coeficientilor CL - coeficientul de portan, CD - coeficientul de rezisten indus de CL, Cm coeficientul de moment.
9 analiza a peste 40 de configuratii morphozate, corespunzatoare urmatoarelor tipuri de elemente
morphozabile:
marirea corzii aripii
marirea aripii in anvergura
rabatarea varfurilor aripii
torsionarea aripii in anvergura
torsionarea ampenajului orizontal
modificarea curburii profilului
bracarea bordului de fuga fara sarniera cu ajutorul trimerului comandat.
Solutii constructive pentru realizarea aripii morphozabile fara sarniera
9 aripa complianta;
9 aripa cu nervura glisanta,
9 aripa cu nervura finger,
9 aripa cu structura celulara si tendoane
9 aripa cu structura celulara chiral.
Modele parametrice tridimensionale pentru avionul usor multifunctional ECO -100 cu aripa
fara sarniera pentru flaps si eleron.
9 modelul avionului ECO-100
9 modelul aripii torsionate,
9 modelul aripii cu modificarea cabrarii profilului aerodinamic in zona planului central;
9 modelul aripii cu modificarea cabrarii in zona bordului de fuga, sub actiunea unui trimer
comandat,
9 modelul aripii avionului cu modificarea cabrarii profilului aerodinamic combinata cu
torsionarea aripii
Elaborarea de metode de calcul aerodinamic, calitati de zbor, aeroelastic si de rezistenta
structurala, preliminare, pentru structuri morphing
9 Modelarea unui sistem (folosind materiale piezoceramice) de control activ al vibraiilor pentru
structuri de tip plac de ncovoiere si determinarea preliminara legilor de control i de msur
9 Crearea algoritmilor pentru optimizarea configuratiei morphing din punct de vedere a
performantelor de zbor stabileste metode parametrizate pentru optimizarea performantelor in
evolutii de urcare si planare, cu consum de combustibil minim si in consecinta cu durata de zbor
maximizata. Pentru exemplificare s-a ales o misiune de zbor constand in cicluri succesive de
urcari optimale si planari intre doua nivele de altitudine.
9 Structuri morphing: stabilitate si manevrabilitate evalueaza efectele morphozarii, prin
evaluarea influenei variaiei derivatelor de stabilitate asupra dinamicii longitudinale a unor
avioane uoare considerate de referinta. (avioaneleBeaver DHC-2 i ECO-100). Prin
simulri numerice, s-a validat ipoteza c modificarea adecvata a valorilor nominale ale
derivatelor de stabilitate (urmare a modificarii formei aripii sau a ampenajului orizontal) are
consecine favorabile asupra controlului al unghiului de pant al traiectoriei, prin micsorarea
timpului de realizare a valorii de referin si a erorii staionare.
9 Metoda de control al vibratiilor (ecuatiile de stare ale sistemului format dintr-o structura tip
placa si actuatori piezo, sinteza legii de control
, functiile de pondere pentru augumentarea

307
PROGRAMUL CEEX
sistemului, procedura de sinteza a controllerului, elemente de modelare matematica pentru

actuatori PZT conventionali si actuatori AFC privind transferul momentului de actionare intr-o
bara incastrata; modelarea si calcul prin metoda elementului finit (Finite Element Method,
FEM) pornind de la configuratia unei celule de fibra PZT. secvente din programele elaborate
relativ la controlul placii, precum si rezultatele simularilor
9 Studiu privind efectul aerodinamic al jeturilor fluide laterale - sunt prezentate:consideratii
teoretice asupra jeturilor fluide laterale, metoda de calcul a coeficientului de portanta si
rezultatele teoretice pentru aripi de alungire mica cu jeturi laterale fluide
9 Studiu asupra metodelor de analiz preliminar privind comportamentul static i dinamic al
avionului cu structur morphing. cuprinde un breviar pentru analiza preliminara a
comportamentului static si dinamic al avionului;
9
Elemente preliminare privind aeroelasticitatea aripilor morphing.
Urmatoarele faze ale proiectului privesc completarea metodelor de analiza a structurilor morphing,
pregatirea, executarea si interpretarea rezultatelor experimentarilor pe materiale nitinol si pe modele
structurale simplificate, analiza si interpretarea rezultatelor, diseminarea rezultatelor.
Lucrari publicate pe Conferinte:
Iorga, L., E. Munteanu, I. Ursu (2007), - "Enhancing wing dynamic
baza cercetarilor
behavior by using piezo patches", Proceedinds of International
realizate in cadrul
Conference in Aerospace Actuation Systems and Components,
proiectului
Toulouse, June 13-15, pp. 171-176
Publicatii:
L. Iorga, I. Ursu, H. Baruh (2007), - H control with analysis of a
piezoelectric actuated plate pentru a fi publicate in Journal of
Control and Vibration, USA.
L. Iorga, L., H. Baruh, I. Ursu (2007), - A review of H robust
control of piezoelectric smart strucures, pentru a fi publicate in
Applied Mechanics Review, USA.
Oportunitati
privind formarea
consortiilor pentru
participarea la FP7
Structurile aeronautice morphing sunt cuprinse in tematica planului de

actiune The Strategic Researh Agenda editia a 2-a, publicat de
ACARE in ariile/ taxonomice:1- fizica zborului , 2- aerostructuri, 10concepte inovative &scenarii, cu termen de realizare in faza incipienta,
anul 2020. Tematica este de interes pentru FP7.

Proiectul prevede completarea echipamentului de cercetare pentru analiza materialelor inteligente si
controlul activ al vibratiilor, care va fi finalizata in etapa 3, faza 6 a proiectului.
Colaborarea in consortiul a permis desfasurarea activitatilor in grupe de lucru, interdisciplinare.
Avand in vedere noutatea si complexitatea tematicii s-a abordat o metoda iterativa de lucru.
Colaborarea cu autoritatea contractanta a fost extrem de utila si fructuoasa..
308
PROGRAMUL CEEX
INDICATORI AGROECOLOGICI BAZATI PE

INFORMATII NUMERICE DE TEREN PENTRU
CARACTERIZAREA VULNERABILITATII SISTEMELOR
AGRICOLE DIN ZONELE COLINARE IAGINT
Valoarea
proiectului (RON):
Contractor
principal:
Parteneri:
Valoarea totala a contractului - 1 389 866 lei, din care de la buget 1 374
866 lei
CO-P1: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie si Protectia Mediului I.N.C.D.P.A.P.M. I.C.P.A., Bucuresti
Dr. Catalin SIMOTA, tel. 0723 190 278
P2: Institutul National pentru Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA)
ing. Ionel TROCEA
P3: Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - Facultatea
de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului (USAMV) Prof. Dr.
Sorin Mihai CAMPEANU
P4: Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Arges (OSPA
Arges) Dr. Ion CREANGA,
P5: Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Constanta (OSPA
Constanta) - Dr. Marioara NICOLAESCU,
P6: Fundatia pentru Tehnologia Informatiei Aplicate in Agricultura, Mediu
si Schimbari Globale (TIAMASG) Mat. George COJOCARU
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul IAGINT proiecteaza si testeaza un set unic, integrat si operational de criterii si
indicatori agroecologici masurabili ca baza pentru un sistem informatic care va fi utilizat pentru
integrarea aspectelor de mediu in managementul agricol din zonele colinare. Vor fi realizate
protocoale, proceduri si recomandari de implementare pentru colectarea, integrarea si raportarea
informatiilor la nivelul unui bazin hidrografic, va fi demonstrata utilitatea indicatorilor in
raportarea si monitorizarea aplicarii diferitelor coduri de bune practici agricole si de utilizare a
apei. IAGINT raspunde la principalul obiectiv al ariei tematice 6. Mediu, dezvoltand un sistem de
indicatori si metode folosit pentru metode de prognoza si instrumente de evaluare (6.4) in scopul
managementului durabil al resurselor naturale (6.2) in conditiile sistemului agricol (6.1)
cunoscand interactiunile dintre biosfera, ecosisteme si activitatile antropice.
Obiectivul 1. Modelarea efectului indus de configuratia terenului asupra mediului fizic al plantei.
Modelele utilizate si adaptate in proiect vor include influentele topografiei terenului asupra regimului
radiatiilor, temperaturii, umiditatii si a fluxurilor de energie (caldura, apa) la nivel de sub-bazin
hidrografic. Modelele vor fi realizate folosindu-se solutii simple pentru descrierea dinamicii fluxurilor
de caldura si apa de la suprafata solului, si pentru cuplarea bilantului de energie si apa pentru
parametrizarea modelelor de planta care descriu dinamica fenofazelor si acumularea biomasei.
Obiectivul 2. Imbunatatirea modelelor pentru descrierea interactiunilor sol recolta climat
pentru diferite sisteme de agricultura. Scopul acestui obiectiv este cresterea capacitatii de predictie a
modelelor agro-pedo-hidro-climatice pentru evaluarea efectului indus de structura peisajului si sistemul
de agricultura (definit prin rotatie si management pe termen lung) in vederea utilizarii durabile a
terenurilor si minimizarii efectelor negative asupra parametrilor economici ai exploatatiei agricole. Pe
309
PROGRAMUL CEEX
baza output-ului modelelor se vor deriva indicatori de durabilitate pentru recolte si sisteme de culturi
individuale, considerati relevanti pentru orice procedura de evaluare a politicilor agricole pe terenuri in
panta. Pentru sistemele de agricultura durabila pe teren colinar este esential sa se realizeze o acoperire cu
vegetatie rapida a solului pentru a mentine stabilitatea si fertilitatea solului.
Obiectivul 3. Integrarea si agregarea algoritmilor pentru calculul balantei de energie si de
apa in functie de parametrii modelului digital de teren (MDT). Parametrii derivati din
modelare trebuie sintetizati in indicatori la nivelul bazinelor hidrografice. Agregarea parametrilor
depinde de precizia modelului numeric al terenului. In acest scop, trebuie dezvoltat un instrument
pentru a evalua acesti parametri pornind de la variabilele topografice si de sol ale terenului
respectiv, trebuie studiate distributia regimului de radiatie si temperatura in landsaft pe baza
modelului digital de teren, regimul de apa in functie de caracteristicile topografice furnizate de
mdt, si vor fi realizate analize de sensitivitate privind efectul pantei asupra agregarii datelor.
Obiectivul 4. Definirea indicatorilor agro-ecologici derivati din model pentru caracterizarea
si managementul sistemelor durabile de agricultura din zone colinare; platforma de
comunicare cu grupurile/colectivitatile interesate (stakeholder) si utilizatori finali. Metodele
curente de utilizare si management al terenului ofera estimari regionale privind riscurile cultivarii
in regiuni caracterizate ca fiind sub-optime pentru agricultura. Se presupune ca variatia balantei
de energie si apa datorita topografiei terenului va explica o mare parte a acestui risc. Pe baza
integrarii succesive a informatiilor si modelelor de proces, se vor obtine seturi de indicatori agroecologici, care sa reflecte potentialul si stabilitatea sistemelor de cultura precum si impactul
stresurilor termice si hidrice asupra culturilor. Pe baza valorilor de prag derivate vor fi
fundamentate deciziile pentru imbunatatirea managementul sistemelor de culturi si, in cele din
urma, pentru a atinge un management durabil si se va implementa un sistem de comunicare a
riscului pe baza indicatorilor agro-ecologici.
Proiectul IAGINT dezvolta: o baza de date integrata, unitara, consistenta si relevanta din punctul
de vedere al politicilor sectoriale pentru calcularea indicatorilor semnificativi la nivelul bazinului
hidrografic pentru a fi utilizati de factorii de decizie politica, utilizatorii finali si detinatorii de
interese in domeniul aplicarii politicilor agricole in zonele colinare; instrumente complexe bazate
pe tehnologia informatiilor pentru cuantificarea presiunilor induse de politicile sectoriale asupra
comunitatilor rurale din zonele colinare si agregarea raspunsului detinatorilor de interese locali; o
procedura stiintifica de raportare catre diferitele conventii internationale semnate de Romania in
domeniul mediului, si pentru monitorizarea masurilor incluse in Directivele agriculturii, padurii si
a apei in mediul rural pentru a fi implementate in Romania; interconectarea cercetatorilor si
cadrelor universitare, factorilor de decizie politica, managerilor si detinatorilor de interese locali
pentru utilizarea instrumentelor de integrare a aspectelor de mediu in politica agricola pe
terenurile in panta; proceduri si protocoale descriind utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea
aplicatiilor codurilor de bune practici in agricultura si pentru utilizarea SSD in sprijinul
comunitatilor; Instructiuni de bune practici pentru dezvoltarea SSD si multidisciplinar in
sprijinul integrarii aspectelor de mediu in politicile agricole pe terenurile in panta.
In cadrul primei etape a proiectului a fost realizata Activitatea 1.1. Realizarea unui modul de
bilant energetic pe terenurile in panta, cu scopul de a modela variatiile de flux de caldura latenta
in functie de caracteristicile topografice ale pantei, prin modelarea regimurilor de temperatura,
radiatie, evapotranspiratie si viteza vantului ca functie de panta, expozitie si caracteristicile
culturii vegetale. Coordonatorul de proiect a coordonat modelarea bilantului energetic. Rezultatul
final al activitatii a fost alegerea unui model de simulare a bilantului energetic.
In cadrul etapei 2, au fost realizate activitati din cadrul Obiectivului 1, si anume: Activitatea 1.2.
310
PROGRAMUL CEEX
Realizarea unui modul de bilant al apei pe terenurile in panta si Activitatea 1.3. Cuplarea
modulelor pentru descrierea bilantului de energie si apa in vederea utilizarii modelelor de recolta.
Modelele utilizate si adaptate in proiect includ influentele topografiei terenului asupra regimului
radiatiilor, temperaturii, umiditatii si a fluxurilor de energie (caldura, apa) la nivel de sub-bazin
hidrografic. In acest scop au fost trecuti in revista o serie de algoritmi care interpoleaza distributia
precipitatiilor in bazinul hidrografic ales, au fost efectuate masuratori ale componentelor
bilantului de apa si umiditatea solului in bazinul respectiv si s-au modelat scurgerile pe panta
utilizand ecuatia de infiltratie Green-Ampt, rezultand un model de simulare a bilantului apei
adaptat terenurilor in panta. Apoi s-au realizat module integrate prin cuplarea modelelor de bilant
energetic si de dinamica apei la scara bazinului hidrografic. S-au determinat valorile umiditatii
solului, temperaturii la suprafata solului, vitezei vantului si radiatiei solare incidente in functie de
panta si expozitie pentru fiecare punct al bazinului hidrografic.
In cadrul aceleiasi etape 2, a fost realizata si activitatea 2.1 Imbunatatirea modulelor pentru
germinare, rasarit si dezvoltare vegetativa timpurie, din cadrul Obiectivului 2. Scopul acestui
obiectiv este cresterea capacitatii de predictie a modelelor agro-pedo-hidro-climatice pentru
evaluarea efectului indus de structura peisajului si sistemul de agricultura (definit prin rotatie si
management pe termen lung) in vederea utilizarii durabile a terenurilor si minimizarii efectelor
negative asupra parametrilor economici ai exploatatiei agricole. Pe baza output-ului modelelor se
vor deriva indicatori de durabilitate pentru recolte si sisteme de culturi individuale, considerati
relevanti pentru orice procedura de evaluare a politicilor agricole pe terenuri in panta. Pentru
sistemele de agricultura durabila pe teren colinar este esential sa se realizeze o acoperire cu
vegetatie rapida a solului pentru a mentine stabilitatea si fertilitatea solului. In acest scop, s-au
realizat algoritmi pentru simularea: procesului de germinare utilizand continutul/potentialul apei
din sol si temperatura solului ca variabile de control, pentru a inlocui suma temperaturilor medii
ale aerului (Ta) care depasesc pragul (Tb) cu o combinatie a temperaturii solului si invelisului
vegetal (Tsc), pentru a evalua impactul temperaturilor extreme (inghet/canicula) asupra diferitelor
procese de dezvoltare vegetativa.
Tot in etapa 2 a fost desfasurata si Activitatea 4.1 Comunicarea riscului, deoarece proiectul a
adaptat conceptele de comunicare a riscului dezvoltate in domeniul degradarii solului datorita
practicilor agricole de management, pentru a implementa metode imbunatatite de analiza de risc
si vizualizare, cu scopul de a imbunatati perceptia riscului de catre stakeholderi. Pentru a evalua
riscul asociat diferitelor sisteme de management agricol in functie de scenarii regionale privind
schimbarile globale si implementarea politicilor agricole comunitare, s-au realizat chestionare
orientate catre grupuri de interese si utilizatori.
Modelling the impact of global change on regional agricultural land use in
Lucrari
alpine regions, Wirsing Al., Henseler M., Simota C., Krimly Tatjana, Dabbert
publicate pe
St., in Agrarwirtschaft und Agrarsoziologie, 01/07, pp. 101-116
baza
Indirect methods for agrophysical parameters evaluation using the information
cercetarilor
provided
by the soil survey. Irina Calciu, Catalin Simota, George Cojocaru,
realizate in
Elisabeta Dumitru, Sorina Dumitru, Olga Gate, Valentina Cotet, Ioana Panoiu,
cadrul
poster prezentat la Congresul International organizat de Societatea Europeana de
proiectului
Conservarea Solului Changing Soils in a Changing World: The Soils of
Tomorrow, in Palermo, Italia, in perioada 24 iunie 3 iulie 2007
Using Geostatistical Analyst in hydrochemical data processing Study
case: Teleorman-Calmatui interfluve (Romania). Doina Dragusin, lucrare
prezentata la Workshop on Spatial Uncertainty Propagation and
PEDOMETRICS 2007 Conference - Biannual conference of Commission
311
PROGRAMUL CEEX
1.5 Pedometrics, Division 1 of the International Union of Soil Science

(IUSS), Tbingen, Germania.
Oportunitati In urma experientei acestui proiect, coordonatorul ICPA a participat la

un consortiu pentru call-ul FP7-ENV-2007-4.2.1.1. pentru Proposal nr.
privind formarea
211616, numit Policies for Land Use at Multiple Scales PLUMS, care a
consortiilor pt
participarea la FP7 fost evaluat cu 10,50 puncte si care este in negociere pentru finantare.
asigura: Partenerul 1 ICPA Bucuresti a upgradat software-ul specializat GIS: de la ArcView 9.2
la ArcInfo 9.2, Partenerul 2 a achizitionat un Sistem GPS, un calculator prelucrare date GIS si un
server, care servesc derularii proiectului.
Organizate
Rezultarul final al proiectului: Elaborarea de instrumente pentru evaluarea impactului asupra
mediului realizat de activitatile agricole pe panta. De asemenea, prin sistemul de indicatori care
vor fi elaborati se vor delimita precis zonele vulnerabile in conformitate cu cerintele Directivelor
europene (cele mai multe incluse in Directiva Cadru a Apei) si vor fi delimitate riguros zonele cu
handicap natural. Consortiul Consortiul va informa comunitatile locale din zonele colinare asupra
modalitatilor de includere a aspectelor de mediu in activitatile curente de management agricol si
va capta si agrega raspunsurile detinatorilor de interese, contribuind astfel la transparenta si
adaptarea la specificul local al actelor de decizie.
Descriere Pe baza integrarii succesive a informatiilor si modelelor de proces, se vor obtine seturi
de indicatori agro-ecologici, care sa reflecte potentialul si stabilitatea sistemelor de cultura,
precum si impactul stresurilor termice si hidrice asupra culturilor. Pe baza valorilor de prag
derivate vor fi fundamentate deciziile pentru imbunatatirea managementului sistemelor de culturi
si pentru atingerea unui management durabil pe terenurile in panta.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Rezultatele proiectului se pot utiliza pentru definirea
zonelor defavorizate care vor face parte din Planul de Subventii al Uniunii Europene.
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economice/sociale estimate a se
realiza. Utilizatorii potentiali ai proiectului: ministerele de resort (MAPDR, MMGA, MIE),
organizatiile locale (primarii, grupuri si asociatii profesionale, etc) din zonele colinare, zone
defavorizate, cu un potential ridicat de risc de abandonare a terenurilor agricole, prin incercarea
de a optimiza planificarea utilizarii terenului si de a stopa astfel exodul rural, organisme si
organizatii internationale cu responsabilitati in monitorizarea mediului (Agentia Europeana de
Mediu, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, EUROSTAT, etc.).
Recomandari: Studierea posibilitatii integrarii rezultatelor proiectului in cadrul APIA pentru
furnizarea informatiilor obtinute din IAGINT la delimitarea parcelelor individuale.
Nu au existat disfunctionalitati in colaborarea intre parteneri.
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost foarte buna
312
PROGRAMUL CEEX
MODELAREA STRUCTURII ADANCI A CRISTALINULUI

GETIC DIN CARPATII MERIDIONALI CENTRALI PRIN
CORELAREA DATELOR PETROLOGICE, GEOFIZICE,
TECTONICE SI DE TELEDETECTIE
1.200.000 lei
Parteneri:
Valoarea totala a contractului (RON) din care de la buget (RON)

1.200.000 lei
INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI - I.G.R.
Dr. Dobrescu Anca, telefon: 0722. 590.608
P2 - S. C. PROSPECIUNI S. A Dr. Sprinceana Viorel
P3 - FACULTATEA DE GEOLOGIE SI GEOFIZICA
UNIVERSITATEA BUCURESTI- prof. Dr. MocanuVictor
P4 - FACULTATEA DE FIZICA UNIVERSITATEA
BUCURESTI Prof. Duliu Octavian
Obiective:
Proiectul propune un studiu de caz pentru un ansamblu de metode de investigatie (petrologice, geofizice,
tectonica si teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a Pamantului, in scopul
verificarii, prin metode geofizice (gravimetric si aero-magnetometrice) si de teledetectie,a viabilitatii unui
model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice, geochimice si izotopice. Modelul petro-tectonic
invocat este cel al unui sistem magmatic cantonat in Cristalinul Getic al Carpatilor Meridionali, care a fost
dovedit izotopic ca avand surse profunde, iar calea de acces a magmelor, caracter transcrustal. Corpurile
de granitoide (aprox 300) formand un sistem de dike-uri, sill-ri si mici intrusiuni de-alungul zonei de
forfecare Rasinari (ZFR) strabate de la W la E nordul Cristalinului Getic, prin masivele Sebes-Cibin si
Fagarasul de NW. Caracterizarea petrologica a relevat un magmatism cu caracteristici geochimice
speciale, punand probleme geo-tectonice particulare. Pornind de la particularitatile constructiei acestui
model, au fost propuse studii complexe de petrologie, geofizica si teledetectie pentru a descifra actuala
structura de adancime a Cristalinului Getic (CG) in care aceste procese tectonice si magmatice au avut loc,
si in care ar trebui sa identificam elemente care sa confirme sau sa infirme modelul avansat. Folosind
pretextul modelului petrologic, modelarile geofizice, datele geologice de suprafata si interpretarile datelor
de teledetectie, pot descifra atat structura superficiala, medie si adanca (zeci de km) a CG, cat si elementele
tectonice majore ale zonei si semnificatiile acestora. Arealul vizat in acest studiu este Cristalinul Getic al
Carpatilor Meridionali Centrali (CG - CMC)(zona muntilor Sebes-Cibin si Fagarasul de NW SC-F) pe o
suprafata de cca. 8000 Km2,, areal unde au fost efectuate studii geologice privind litologiile legate de
modelul petrologic al sistemului magmatic acid invocat si de alte tipuri de granitoide cu surse medii si
profunde. De asemeni, a fost propusa si abordarea petrologica a unor magmatite bazice si ultrabazice
(ne)metamorfozate ce apartin categoriilor petrografice considerate potentiale materiale reziduale, respectiv
echivalente ale tipului de materiale sursa pentru magmatismul acid, purtand insa si semnificatii geotectonice proprii, necesare descifrarii structurii medii si adanci a Cristalinului Getic si a istoriei sale.
Obiectivele majore ale proiectului definite prin detalierea obiectivelor specifice:
A. Modelarea petrologica.Conturarea parametrilor modelului petrologic al magmatismului acid
asociat fundamentului cristalin din SC-F privind sursa si calea de acces spre suprafata a
magmelor pe traseul ZRF. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare:
- efectuarea de analize chimice pe roci granitoide, cat si tipurile similare materialelor sursa se
obtin date analitice (elemente majore, urma, TR prin ICP-MS, completandu-se astfel baza de
date geochimice pentru CG;
-tomografii computerizate : distributia TR in minerale det. semicant. si calitative;
- modelarea proceselor magmatice privind procesele genetice, tipurile de roci sursa;
- analizarea izotopica (propusa in sistemele Rb-Sr, Sm-Nd, realizata in sistemul U/Pb prin LAUCP AMTRANS - NOIEMBRIE 2007
313
PROGRAMUL CEEX
ICPMS - cea mai certa metoda de datare) a catorva tipuri de granitoide din arealul de interes
completare bazei de date analitice privind natura materialului sursa si datarea rocilor; crearea
unei baze de date izotopice ale formatiunilor CM.
- cuantificarea parametrilor modelului petrologic - grafica modelului petrologic.
B. Modelarea geofizica
- Inventarierea datelor gravimetrice si magnetometrice pentru arealul vizat, eliminarea datelor
aberante, baze de date gravimetrice si aero-magnetometrice.
- Modelarea gravimetrica si aero-magnetometrica - prin programul Oasis Montage GM-SYS,
conform modelului geologic propus.
C. Actualizarea hartilor geologice existente prin corelarea datelor de teledetectie cu datele
geologice de suprafata: completarea hartilor structurale existente cu date de teledetectie;
evidentierea elementelor litologice si structurale.
D. Interpretarea complexa a rezultatelor: realizarea modelului structural al crustei terestre in
arealul studiat prin corelarea datelor de adancime (petrologice si geofizice) cu cele de suprafata
(geologie regionala si teledetectie).
Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice pentru:
A. Modelul petrologic:
- date geologice de teren - probe geologice;
- sectiuni subtiri, date analitice de geochimie (ME, TE, TR); date izotopice;
- baza de date litologice, tectonice, petrografice-mineralogice, geochimice, izotopice;
- tomografii computerizate;
- cuantificarea parametrilor modelului petrologic; grafica modelului petrologic;
B. Modelarea geofizica:
- baza de date gravimetrice si aero-magnetometrice;
- harti interpretative ale datelor gravimetrice si aero-magnetometrice, sectiuni aferente.
C. Actualizarea hartilor geologice existente prin corelarea datelor de teledetectie cu datele
geologice de suprafata:
- harta interpretativa a datelor de teledetectie
D. Interpretarea complexa a rezultatelor:
- harta complexa gg-ica si structurala a CG (arealul SC-F) pe baza datelor petrologice, de gg-ie
regionala, geofizice si de teledetectie - modelul structural al crustei terestre.
Stadiul actual de realizare a proiectului
Etapa I 2006 I. Activitatile pregatitoare reprezentate prin achizitii de date si informatii geologice
necesare conturarii parametrilor modelului petrologic al magmatismului din NCG, hartii tectonice si
hartii gravimetrice a CG - CMC, au fost realizate dupa cum urmeaza:
I. 1. - Achizitionarea de date geologice de teren prin observatii si masuratori privind elemente de

litostratigrafie si tectonica si prelevari de probe de roci magmatice si metamorfice - cu semnificatii
deosebite pentru descifrarea structurii interne a crustei continentale a CG. In cele 2 campanii de teren (I.1,
II.3) au fost achizitionate, preparate (I.1) si analizate prin ICP-MS (II.4.) un numar de 30 probe de roca
globala. Au fost preparate 57 de sectiuni subtiri (I.1) pentru observatii microscopice de detaliu.
I. 2. - Cartografierea structurala a CMC prin fotointerpretare ca modalitatea de interpretare
stereoscopica a caracteristicilor morfo-structurale ale arealului cercetat a folosit Interpretoscop P si o parte a
aerofotografiilor arealului, pentru realizarea hartii fotogeologice a sectorului nordic al CMC ( I.2 si II. 7).
I. 3. Bazei de date gravimetrice si aeromagnetice a presupus: identificarea n arhiva A.N.R.M.
si validarea documentaiilor cu informaiile gravimetrice primare insumand 46.457 valori discrete
ale campului gravific, calculul anomaliei gravimetrice in reducere Bouguer si realizarea unei hri
gravimetrice sinoptice a CMC si o imagine sinoptic a anomaliei gravimetrice n reducere Bouguer,
calculata pentru densitatea stratului intermediar de 2,67 g/ cm3 si H = 0 m.
I. 4. - Baza de date geologice inventariaza elementele lito-stratigrafice, tectonice, petrografice si
mineralogice, cat si determinarile de chimie minerala.
314
PROGRAMUL CEEX
Etapa II 2007 Crearea de baze de date geochimice si izotopice pentru modelul petrologic;
modelarea structurala a regiunii prin date gravimetrice si aeromagnetice
II. 1. Baza de date geochimice si izotopice cuprinde datele analitice obtinute pana in prezent, publicate in
lucrari de specialitate privind granitoide dovedite (izotopic) sau presupuse a avea surse profunde sau
facand parte din fundamentul CG, alcatuind: suita magmatica acida din N mas. SC; granitoide relicte ca
nuclee nemetamorfozate ale domurilor gnaisice alcatuind fundamentul crustei continentale, alte
granitoide (ne)metamorfozate (115) si roci bazice si ultrabazice (ne)metamorfozate (84). Datele izotopice
(30) reprezinta varstele publicate ale tipurilor de magmatite datate.
II. 2. Pentru modelul informatizat al surselor anomaliilor gravimetrice in acord cu datele lito-tectonice:
studiu privind proprietatile petrofizice ale rocilor, prelucrarea lor statistica pentru obtinerea valorilor medii
ponderate fiecarui tip petrografic si crearea de modele bidimensionale ale surselor anomaliilor gravimetrice.
II. 3. Paralel cu activitatea de teren, datele geochimice existente au fost prelucrate in diagrame
geochimice si petrologice.
II. 4. Pe langa analizele geochimice efectuate pentru elemente majore, urma si TR (I.1.), au fost
efectuate si datari a 10 probe de granitoide, prin analize izotopice in sistemul U/Pb pe zircoane prin
LA-ICPMS, in cadrul deplasarii a 3 cercetatori la Instituto di Geoscienze e Georisorse Unita di
Pavia (Italia). Prepararea probelor a fost foarte laborioasa, fiind separate 270 de cristale zircon, din
care au fost datate 127 de cristale pe 302 zone. S-au obtinut varstele de cristalizare ale magmelor,
varste mostenite din materialul sursa si varste ale evenimentelor termice subsecvente.
II. 5. Realizarea hartii aeromanetice a CMC a presupus: un studiu privind proiectarea bazei de date
computerizata continand informatia aeromagnetica anterior dobandita, valorile discrete ale
campului magnetic in functie de altitudinea de zbor si de anul de ridicare aeromagnetica, eliminarea din
valorile campului a reducerii anterioare de camp normal (realizata dupa formula Constantinescu, Milea),
continuarea analitica in semispatiul superior a valorilor campului pana la o altitudine unica (2600 m si
3000 m), calculul modelelor internationale ale campului geomagnetic de referinta IGRF pentru fiecare
epoca de ridicare aeromagnetica, corectarea diferentiata a valorilor campului magnetic cu modelele IGRF
corespunzatoare epocilor de ridicare aeromagnetica si realizarea in premiera a hartii sinoptice a CMC
reduse IGRF, corespunzatoare altitudinii unice (2600 m si 3000 m).
II. 6. Studiul petrologic, nefinalizat inca, asupra suitei granitoidice din N SC, este format dintr-un
studiu comparativ cu magmatismul adakitic si cu topiturile rezultante din experimente.
II.7. Elaborarea sectoriala a hartii geologice (intr-o prima faza) prin fotointerpretare acopera 2
trapeze scara 1:25.000 (acoperind ~200 km2) in NW-ul mas SC, prin marcarea de limite ferme
sedimentar/cristalin, elemente tectonice disjunctive si plicative, prin conturarea categoriilor de
Quaternar si elementelor sedimentare stratiforme cu clarificarea superpozitiilor.
Pana la finalizarea proiectului au ramas de rezolvat: completarea bazei de date geochimice cu
date aparute pe parcurs si prelucrarea lor petrologica, finalizarea interpretarii datelor izotopice
pentru stabilirea cronologiei evenimentelor geologice, cuantificarea parametrilor modelului
petrologic (material sursa, tipuri de procese genetice, conditii P-T, adancime) folosind program de
modelare petrologica, grafica modelului petrologic; elaborarea hartii tectonice a zonei pe baza
studiilor de fotointerpretare; modelarea anomaliilor aero si gravimetrice conjugate si interpretarea
complexa pentru elaborarea modelului structural al crustei in zona studiata.
Lucrari
Congrese: 1. The South Transylvanian Fault Myth or Reality - D. Dordea, V.
publicate
Sprinceana, A. Dobrescu, Proceedings: XVIIIth Congress of the Carpathian-Balkan
pe baza
Geological Association, sept. 3-6, 2006, Belgrad, Serbia, extended abstract p. 109-113.
cercetarilor 2.The IGRF Residual Aeromagnetic Anomaly Map of the Romanian Territory
realizate in implementation and interpretative sequences: V. Sprinceana, L.Besutiu, D. Dordea,
cadrul
Proceedings XVIIIth Congress of CBGA, 2006, Belgrad-Serbia, extended abstract, p.
proiectului 578 - 581.;Workshop - 2006 Three Ophiolite Belts of the Dinarides and Vardar
Zone Serbia - (Dordea D. si Anca Dobrescu): observatii de teren, prelevari de probe
315
PROGRAMUL CEEX
pentru studii comparative din centurile ofiolitice aflate in Serbia-Muntenegru.
Oportunitat Calitatea echipei, oportunitati deshise la nivel national si internat.:
i privind
- Cu ocazia lucrarilor de datare izotopica la Instituto di Geoscienze e Georisorse Unita di
formarea
Pavia (Italia) s-au pus bazele colaborarii stiintifice intre IGR, Prospectiuni SA si institutul
consortiilor italian, in vederea crearii unui consortiu pentru participarea la FP7.
pentru
- In cadrul FP7 (2007) - COLLABORATIVE PROJECT (LARGE-SCALE
participarea INTEGRATING PROJECT) a fost avansat un proiect nr 25307, call FP7-ENV-2007-1 in
la FP7
consortiu (incluzand Prospectiuni SA - conducator de proiect, IGR partener, necastigator.
Au fost achizitionate echipamente necesare activitatilor propuse:
-Calculatoare electronice (stationare si laptop-uri) si periferice, utilizate pentru toata gama de
activitati desfasurate;
-Aparate portabile GPS, pentru localizarea exacta a punctelor de probare in teren;
- Software GIS Oasis Montaj si GM SYS, utilizate pentru realizarea hartilor geofizice si modelarea
surselor anomaliilor gravimetrice si aeromagnetice;
- Scanner A0 pentru scanarea hartilor aeromagnetice cu valori, a aerofotogramelor, a hartilor
geologice de mare detaliu etc.
Rezultatul final al proiectului: Rezultatul final al acestui studiu complex va confirma sau infirma modelul
petrologic realizat pe baze mineralogice si geochimice. Avand ca pretext verificarea modelului petrologic,
realizarea acestui studiu complex duce la descifrarea structurii medii si adanci a crustei continentale a CG,
ceea ce va completa imaginea structurala si tectonica regionala, cu beneficii stiintifice importante.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Hartile elaborate vor constitui baza grafica si stiintifica a oricaror
lucrari stiintifice si tehnice ulterioare. Implicit, imaginile 2D si 3D a sectiunilor geologice elaborate pot pune
in evidenta extinderea in adincime si in volum a unor litologii (corpuri magmatice, entitati metamorfice sau
sedimentare) cu potential economic cunoscut, ale caror caracteristici ar putea fi mai bine cuantificate pentru
valorificarea in plan economic.

realiza: Agentia Nationala de Resurse Minerale, Ministerul Economiei si Comertului si prin
intermediul acestora, agenti economici interesati, pot valorifica in plan economic, rezultatele
stiintifice ale acestui studiu; pe plan stiintific - Institutul de Fizica a Pamantului si Scoala doctorala
a Facultatii de Geologie Geografie a Universitatii Bucuresti.
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare,
Metodele/modalitatile de conducere si coordonare a proiectului presupun:
- atribuirea responsabilitatilor fiecarei actiuni participantilor la proiect;
- urmarirea realizarii obiectivelor propuse pe activitati si pe etape in acord cu cerintele Planului de
realizare a proiectului.
Colaborarea in cadrul consortiului se desfasoara normal, pe baza cerintelor Planului de realizare a
proiectului si in parametrii de timp stabiliti pana la aceasta data.
Asumandu-si toate responsabilitatile ce-i revin in calitatea de director/responsabil de proiect,
singura deficienta pe care o reclama directorul proiectului de fata, este lipsa unor prevederi clare
referitoare la drepturile directorului de proiect in raport cu activitatea de management a proiectului.
Relatia cu Autoritatea Contractant decurge in conditii optime, cu rezerva ca fiind o autoritate
era de asteptat sa fie investita si cu autoritatea de a interveni in sprijinul executantilor proiectelor
cand acestia reclama probleme legate de bunul mers al derularii proiectului, chiar si in cadrul
institutiilor unde se executa activitatile proiectului.
316
PROGRAMUL CEEX
MODEL CU DISTRIBUTIE SPATIALA PENTRU

PROGNOZA STARII AGROFIZICE A SOLULUI, SUB
INFLUENTA LUCRARILOR AGRICOLE MOSTA
Valoarea
proiectului (RON):
Contractor
principal:
Parteneri:
Valoarea totala a contractului - 1293691 lei, din care de la buget 1293691

lei
CO-P1: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie si Protectia Mediului I.N.C.D.P.A.P.M. I.C.P.A.,
Bucuresti
Dr. Catalin SIMOTA, tel. 0723 190 278
P2: Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului (USAMV)
Sef lucrari dr.ing. Emilia Sofia MANOLE
P3: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii
destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (IMNA) CS. I Virgil
MURARU
P4: Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Arges (OSPA
Arges) Dr. Ion CREANGA
Obiective:
Scopul proiectului
Scopul proiectului MOSTA este de a integra intr-un sistem informatic unic rezultatele cercetarilor
din diferite domenii ale fizicii solului (efectele traficului si lucrarilor de la suprafata solului
asupra functiilor de pedotransfer si a regimurilor de masa si energie din sol, efecul indus de
lucrarile agricole asupra structurii solului), mecanizare (caracteristicile diferitelor utilaje agricole
privite in relatia cu functiile de pedotransfer) si management agricol. MOSTA va dezvolta un
sistem de calcul (model de simulare) al efectului indus de activitatile antropice de tip mecanic
realizate la suprafata solului (trafic, lucrarile solului) asupra functiilor de pedotransfer.
Modificarile induse in functiile de pedotransfer vor afecta regimul de masa si energie din sol
descris prin intermediul unor modele de simulare ai caror parametri de intrare vor depinde de
conditiile naturale (sol si clima) si de modificarile induse de activitatile antropice.
MOSTA raspunde asadar la principalul obiectiv al ariei tematice 6. Mediu prin dezvoltarea unui
sistem de indicatori care sa fie folosit pentru prognoza si ca instrumente de evaluare (6.4) in
scopul managementului durabil al resurselor naturale (sol si apa 6.2).
Obiectivul principal al proiectului este adaugarea la modelele matematice existente dezvoltate pentru
simularea bilantului de masa si energie in sistemul sol-planta-atmosfera, a algoritmilor empirici si semiempirici de calcul a modificarilor parametrilor de intrare ai solului datorita diferitelor lucrari ale solului.
Acesti algoritmi vor fi dezvoltati la nivel zonal luand in considerare efectele majore pentru conditii
specifice de sol, clima si lucrari ale solului. Fundamentul dezvoltarii acestor algoritmi este dat de
experientele de camp de lunga durata privind efectele diferitelor sisteme de lucrari asupra proprietatilor
fizice ale solului, care vor face legatura intre una sau mai multe proprietati fizice ale solului, caracteristicile
echipamentului de lucru si starea actuala a solului, descrisa cel mai bine in majoritatea cazurilor prin
continutul de apa al solului in stratul afectat de lucrarile solului. In cele mai multe cazuri, este definit un
interval pentru continutul de apa in sol, in care actiunea lucrarilor solului are un efect dorit si in afara caruia
solul este prea umed sau prea uscat si, deci, lucrarile solului altereaza in mai multe moduri parametrii
fizici. Intervalul de umiditate optima a solului pentru o anumita lucrare a solului defineste intervalul de
317
PROGRAMUL CEEX
lucrabilitate a solului. Gradul de complexitate al acestor algoritmi se va baza pe analizele de senzitivitate a
efectelor parametrilor de sol calculati algoritmic asupra iesirilor modelelor de simulare a bilantului de
masa si energie in sistemul sol-planta-atmosfera.
Scopurile proiectului MOSTA vor fi atinse prin urmatoarele obiective:
1. Realizarea unui instrument conceptual si de predictie care sa uneasca cunostinte din diferite
domenii ale fizicii solului, ale managementului agricol si ale simularii matematice intr-un
cadru informatic de predictie unic.
2. Realizarea unui sistem informatic geografic orientat catre managementul starii fizice a solului
sub actiunea diferitelor tehnici de management agricol.
3. Utilizarea SIG pentru prognoza si evaluari specifice pentru dinamica starii agrofizice a solului
pe termen lung sub actiunea diferitelor tehnici de management agricol.
4. Estimarea potentialelor efecte induse de degradarea starii fizice a solului asupra resurselor din
zona si evaluarea potentialului de risc de degradare a starii agrofizice a solului in
managementul agricol pe termen lung;
Proiectul MOSTA dezvolta metodologii care reduc gradul de imprastiere si inconsistenta a datelor
existente in termenii distributiei geografice, diversitatii si calitatii datelor; produce un set publicabil de
proceduri pentru caracterizarea mediului (starea agrofizica a solurilor si efectul asupra corpurilor de apa
de suprafata adiacente), monitorizarea eficienta si repetabila a aspectelor relevante, dar adeseori foarte
diferite ale starii mediului, intrun mod care genereaza informatii credibile asupra acestei stari, ca si
indicatori de calitate a mediului, proceduri testate si validate in zone diferite din intreaga tara; va
produce indicatori globali privind starea agrofizica a solurilor si proceduri de calcul care pot fi utilizate
pentru dezvoltarea si raportarea la diferitele Coduri de bune practici care trebuie implementate in cadrul
procesului de integrare a Romaniei in UE, dezvolta indicatori si proceduri care pot fi utilizate pentru
dezvoltarea si raportarea catre diferitele conventii agreate de Romania cum ar fi Conventia ONU asupra
Desertificarii si Degradarii Terenului; precum si o baza de date consistenta, integrata pentru a fi utilizata
ulterior in evaluarea utilajelor agricole si a managementului agricol si in evaluarea de mediu. De
asemenea MOSTA dezvolta (impreuna cu comunitatile locale) sisteme pentru a transfera catre
comunitatile locale intr-un mod accesibil impactul politicii agricole si de gestiune a apei si de colectare a
raspunsului Detinatorilor de interese.
In cadrul primei etape a proiectului a fost realizata Activitatea 1.1. Modelarea efectelor traficului
mecanic asupra compactarii solului; efectelor diverselor lucrari ale solului in diferite situatii
asupra starii agro-fizice a solului; efectelor diferitelor sisteme de management asupra structurii
solului, etc., in cadrul careia s-a realizat modelarea efectelor traficului mecanic asupra solui,
precum si efectele diverselor lucrari ale solului in diferite situatii asupra starii agro-fizice a solului
si deasemenea efectele diferitelor sisteme de management asupra diferitelor proprietati fizice ale
solului. Rezultatul final al activitatii este alegerea unui model de simulare matematica a
modificarilor induse de deplasarea la suprafata solului a dispozitivelor rulante asupra distributiei
pe profilul solului a densitatii aparente. In cadrul raportului a fost prezentat modelul matematic de
estimare a efectului indus de presiunea exercitata la suprafata solului asupra profilului densitatii
aparente.
In raportul etapei a doua, au fost prezentate o serie de relatii deterministe, empirice sau
semiempirice, rezultate dintro ampla activitate de cercetare in domeniul managementului solului
cu destinatie agricola. Din materialul parcurs si expus, se desprind trei directii principale in care
se pot focaliza cunostintele acumulate in acest studiu: formarea unui tablou de baza (fara a avea
pretentia de completitudine) a descrierii starii solului, ca entitate complexa biologica, chimica si
fizica; extragerea unor elemente de management modern in ceea ce priveste agricultura, pe plan
mondial; obtinerea unor informatii extrem de utile, in ceea ce priveste fenomenul de compactare,
318
PROGRAMUL CEEX
care are foarte multe implicatii in aspectele cantitative si calitative ale recoltelor, dar si in
problemele de mediu.
Starea unui sol cu utilizare agricola este dificil de descris, deoarece multimea parametrilor
implicati este mare si diversa, de la parametrii fizici, la cei chimici sau biologici, la care se
adauga o serie de parametri care descriu fluxul unor substante solide, lichide sau gazoase in sol.
Parametrii fizici la randul lor contin o serie de parametri mecanici si parametri fizici de natura
termodinamica (temperatura, parametri ce descriu surse termice, etc.), radioactiva (care ar descrie
activitatea eventualelor surse radioactive in sol), electromagnetica (diverse conductivitati sau
rezistivitati care dau informatii asupra altor proprietati ale solului), eventual alte specii.
Pentru a dezvolta algoritmii programului MOSTA, procedeul de derivare a parametrilor si functiilor de
sol (functii de pedotransfer) a fost corelat cu procesele de modificare a proprietatilor agrofizice ale
solurilor datorita lucrarilor solului si efectul lor asupra parametrilor care descriu managementul agricol.
Programul MOSTA a fost dezvoltat cu scopul de a include algoritmi pentru: estimarea indirecta a
functiilor de pedotransfer (curba de retinere a apei, conductivitatea hidraulica saturata si
nesaturata, coeziunea solului, unghiul de frecare interna, sarcina de precompresie, factorul de
concentratie, porozitatea vs. incarcare) din datele accesibile despre soluri la scara europeana
(clasa texturala a solului, structura solului, materia organica); calculul profilului de densitate
aparenta a solului luand in considerare diferite incarcari la suprafata solului corespunzatoare
caracteristicilor masinariilor (incarcare axiala, presiunea de inflatie) utilizate pentru lucrarile
solului; calcularea intervalului de umiditate din sol (limitele uscat, ud si optim) pentru
lucrabilitatea solului utilizand curba de retinere a apei din sol; calculul parametrilor pentru
evaluarea eroziunii (erodabilitatea solului intre rigole si in rigole, presiunea critica de forfecare
pentru eroziunea pe rigole) din functii accesibile de pedotransfer si parametrii de sol; calculul
parametrilor de sol care caracterizeaza infiltratia apei in sol (integrala ponderata a conductivitatii
hidraulice nesaturate); evaluarea profilului potentialului matricial al apei din sol de deasupra
panzei freatice in conditii de flux stationar prin coloana de sol; calculul dinamicii in timp a
parametrilor legati de densitatea aparenta si eroziune (intervalul de repetare = 1 zi) in functie de
lucrarile solului si compactarea solului (alterare si precipitatii); calculul dinamicii apei din sol pe
profilul de sol (intervalul de repetare = 1 zi); derivarea parametrilor climatici zilnici (temperatura
aerului, precipitatii, evapotranspiratia potentiala) din valori statistice lunare (medie, deviatia
standard). Programul MOSTA a utilizat sistemul ROIMPEL, un model modular de simulare a
recoltelor limitate de accesibilitatea solului, apei si azotului, utilizand date limitate de sol si
climatice usor de cartografiat. Prin urmare, ROIMPEL este potrivit pentru GIS pe baza
proiectelor regionale si sub-regionale de evaluarea utilizarii terenului.
Variability of soil properties related to soil conservation for the swell-shrink
Lucrari
soil from Southern Romania, Seceleanu I., Paltineanu C., Victoria Mocanu,
publicate
Sorina Dumitru, Valentina Cotet, lucrare prezentata la Congresul International
pe baza
organizat de Societatea Europeana de Conservarea Solului Changing Soils in a
cercetariChanging World: The Soils of Tomorrow, Palermo, Italia, 2007
lor
Indirect methods for agrophysical parameters evaluation using the information
realizate
provided by the soil survey. Irina Calciu, Simota C., Cojocaru G., Elisabeta
in cadrul
proiectului Dumitru, Sorina Dumitru, Olga Gate, Valentina Cotet, Ioana Panoiu, poster
prezentat la Congresul International organizat de Societatea Europeana de
Conservarea Solului Changing Soils in a Changing World: The Soils of
Tomorrow, Palermo, Italia, 2007
Interactiunea dintre roata vehiculului si sol - estimarea compactarii solului,
Cardei Petru, Muraru Vergil, Sfiru Ralica, lucrare prezentata la Simpozionul
International INMATEH 2007 IV, Bucuresti, 25 septembrie 2007, publicat in
319
PROGRAMUL CEEX
Oportunitati
privind formarea consortiilor
pt participarea
la FP7
brosura revista recunoscuta CNCSIS cat. B, nr. 737/2007, ISSN 1583 1019.
Baze de date GIS in scopul imbunatatirii activitatii fermelor agricole si
producatorilor de masini agricole, Cardei Petru, Muraru Vergil, Sfiru Ralica,
lucrare prezentata la Simpozionul International INMATEH 2007 IV, Bucuresti,
25 septembrie 2007, publicat in brosura revista recunoscuta CNCSIS cat. B, nr.
737/2007, ISSN 1583 1019.
In urma experientei acestui proiect, ca si a altora aflate in derulare
coordonatorul ICPA a participat la un consortiu pentru call-ul FP7-ENV2007-4.2.1.1. pentru Proposal nr. 211616, numit Policies for Land Use at
Multiple Scales PLUMS, care a fost evaluat cu 10,50 puncte si care este in
negociere pentru finantare.

asigura: Partenerul 1 ICPA Bucuresti a achizitionat un set pentru determinarea curbei pF (0-2,0;
2,0-2,7; 3,0-4,2) cu control electronic si nisip kaolin, Partenerul 2 USAMV Bucuresti a
achizitionat: trusa digitala de masura si trusa multiparametru, Partenerul 4 OSPA Arges a
achizitionat un set pentru determinarea curbei pF (0-2,0; 2,0-2,7) cu control electronic, tensior 5minitensiometru, care servesc la efectuarea unor analize de laborator specifice proiectului.
Organizate
Rezultatul final al proiectului: Proiectul urmareste realizarea unui instrument conceptual si de
predictie care sa uneasca cunostinte din diferite domenii ale fizicii solului, ale managementului
agricol si ale simularii matematice intrun cadru informatic de predictie unic, precum si cuplarea
acestuia cu un sistem informatic geografic existent pentru a obtine o modelare orientata catre
managementul starii fizice a solului sub actiunea diferitelor tehnici de management agricol.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Rezultatele proiectului se pot utiliza pentru stabilirea de
planuri de management al starii fizice a solului sub actiunea tehnicilor de management agricol si
pentru raportarile catre organismele care monitorizeaza aplicarea Directivelor Europene
realiza. Utilizatorii potentiali ai proiectului sunt in primul rand toate institutiile publice si private cu
sarcini in domeniul monitorizarii efectului politicilor din domeniul agriculturii, silviculturii si
gospodaririi apelor asupra mediului (ministerele de resort: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Integrarii Europene). De asemenea,
rezultatele proiectului vor fi utile organizatiilor locale (primarii, grupuri si asociatii profesionale,
etc.) pentru constientizarea efectelor induse de transformarile induse de procesul de modificare a
managementului agricol in procesul de integrare al Romaniei in UE.
Recomandari: Studierea posibilitatii integrarii rezultatelor proiectului in planurile de
management agricol si in aplicarea viitoarei Directive Europene a Solului
Nu au existat disfunctionalitati in colaborarea intre parteneri.
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost foarte buna
320
PROGRAMUL CEEX
MODELE SI METODE NUMERICE AVANSATE IN

INGINERIA NAVELOR DE TRANSPORT GAZE
LICHEFIATE

Parteneri:
Valoarea totala a contractului - 1,184,092 (RON)

Din care de la buget
- 1,184,092 (RON)
Institutul de Cercetare si Inginerie Tehnologica pentru
Constructii Navale
S.C. ICEPRONAV S.A. Galati
COBZARU, Alexandru
Cercetator Stiintific, Drd. Ing.
Tel. 0236 410100/119, 0724 265727
- Universitatea Dunarea de Jos Galati,
Responsabil Proiect Prof. Dr. Ing. Leonard DOMNISORU
- Universitatea Politehnica din Timisoara, Responsabil
Proiect Prof. Dr. Ing. Romeo Florin SUSAN-RESIGA
- Academia Romana Filiala Timisoara
Responsabil Proiect Dr. Ing. Sebastian MUNTEAN
Obiective:
Scopul proiectului
In consens cu orientarea la nivel European trasata de Platforma Tehnologica Waterborne,
Partenerii in acest Proiect isi propun sa efectueze cercetari teoretice, experimentale si
numerice asupra unora din cele mai noi probleme de hidrodinamica si structurale ridicate de
dezvoltarile recente in constructia de nave de transport gaze lichefiate. In primul rand sunt
studiate particularitatile hidrodinamice ale corpului si ale complexului corp-propulsor vizand
posibilitatile de modelare numerica a curgerii si dezvoltarea unei metode avansate de
optimizare a formelor navei si propulsiei. A doua componenta hidrodinamica a proiectului
vizeaza dezvoltarea unui model de simulare a fenomenelor de sloshing a gazului lichefiat
fenomene nestationare cu suprafete libere complexe curent prohibitiv de costisitor de studiat
atat experimental cat si numeric.
Relativ la tehnologia criogenica implementata pe navele de transport gaze lichefiate Proiectul
contine o componenta de cercetare computationala a fenomenelor termodinamice din masinile
hidraulice de transfer marfa si dezvoltarea unei metode avansate de optimizare energetica si
cavitationala a acestora. In cadrul Proiectului se vor efectua si cercetari de rezistenta
structurala pentru a dobandi cunostinte noi asupra particularitatilor arhitecturilor caracteristice
acestor tipuri de nave si posibilitatilor de optimizare structurala, si cercetari asupra efectelor
fenomenelor de sloshing asupra structurii locale.
Pentru reprezentativitate s-a ales cate o nava din fiecare categorie si la limitele domeniului uzual de
dimensiuni pentru aceste tipuri de nave, respectiv o nava LPG de 10 000 m3 si o nava LNG de 150
000 m3. Cercetarile numerice si experimentale se vor desfasura in paralel pentru fiecare din aceste
doua nave, studiul comparativ al celor doua tipuri ce cercetari urmand sa conduca la dobandirea de
noi cunostinte privind fenomenele studiate si in acelasi timp la perfectionarea si validarea modelelor,
metodelor numerice si programelor dezvoltate in cadrul Proiectului.
321
PROGRAMUL CEEX
Obiectivele proiectului
Obiectivele majore ale proiectului sunt:
Optimizarea perfomantelor de propulsie.
Structura de inalta eficienta.
Cresterea optiunilor in operare pentru armator.
Cresterea eficientei echipamentelor de punte.
In suportul acestora sunt planificate obiectivele pur stiintifice, de natura cercetarii
fundamentale, ale prezentului proiect:
Dezvoltarea teoriilor hidrodinamice si de analiza structurala computationala
Dezvoltarea metodelor de optimizare
Dezvoltarea, tuningul si validarea a doua programe de simulare numerica.
Rezultatele masurabile.
Rezultatele concrete ale proiectului si beneficiile acestora sunt:
Cunostinte stiintifice noi privind fenomene de hidrodinamica navei si a propulsorului

in regim neuniform si cavitational, fenomene de sloshing, termodinamica masinilor
criogenice si efecte asupra structurii de rezistenta a navelor LNG/LPG
Cunostinte noi privind aptitudinile modelelor computationale de abordare a simularilor

numerice a fenomenelor complexe hidrodinamice si structurale.
Metodologii avansate de optimizare a formelor navei si turbomasinilor.
Program de simulare numerica a fenomenelor de sloshing.
Pachet de programe pentru simularea numerica a functionarii propulsorului naval.
2 proiecte preliminare LPGC/LNGC, de inalte performante de propulsie si structurale.

In Etapa 1 a proiectului finalizata in noiembrie 2006, in urma analizei celor mai noi si
avansate modele si metode de aplicabilitate generala in dinamica fluidelor incompresibile, au
fost formulate modelele teoretice, matematice si computationale ale programelor de simulare
numerica a hidrodinamicii carenei navelor LNG/LPG si a fenomenelor de sloshing in tancurile
de marfa. Folosindu-se de aceste rezultate si concomitent s-a dezvoltat metoda de optimizare a
formelor navei si s-a aplicat in cazul practic al navei LPG 10000 m3, rezultand un foarte
valoros studiu privind influenta extinderii domeniului computational asupra acuratetei
simularii numerice.
Metoda de optimizare a formelor navei a fost dezvoltata in Etapa 2 incheiata in iunie 2007
prin analiza performantelor investigarii functiei obiectiv rezistenta la inaintare a carenei
nude prin metode viscoase. Metoda a fost aplicata cu succes in cazul practic al navei LNG
150000 m3 pentru care componenta optimizabila a rezistentei la inaintare s-a diminuat cu 7%
in trei iteratii. De asemenea in aceasta etapa s-au formulat modelele teoretice si numerice
generale aplicabile curgerilor rotationale, cu modele specifice pentru simularea numerica a
curgerii neuniforme in jurul propulsorului naval, simularea fenomenelor cavitationale si
respectiv analiza functionarii turbomasinilor hidraulice cu lichide criogenice.
Etapa 3 este curent in faza avansata de executie fiind planificata pentru asigurarea bazei de
date experimentale necesara pentru validarea simularilor numerice. Sunt prevazute pentru
fiecare din cele 2 nave in studiu probe de rezistenta si autopropulsie si experimente in tunelul
de cavitatie cu modele, ca si seturi limitate de probe de seakeeping destinate furnizarii datelor
de intrare a simularilor fenomenelor de sloshing.
In Etapa 4, de asemenea in executie in paralel cu Etapa 3, s-a demarat dezvoltarea programelor
de simulare numerica a fenomenelor de sloshing si cavitatie, pentru care se vor evolua
performantele pe cazuri simplificate reprezentative sau direct prin comparatie cu rezultate
experimentale. Tot in spectrul CFD se dezvolta o metodologie automatizata de preprocesare si
322
PROGRAMUL CEEX
analiza a curgerii in jurul propulsorului naval necavitant, care se va evalua prin comparatie cu
rezultate experimentale, si o metoda de optimizare energetica si cavitationala a pompelor de
transfer a lichidului criogenic. Au demarat in aceeasi etapa analize structurale destinate
asigurarii structurii optime a navelor, dedicate navei LPG, cuprinzand estimarea solicitarilor
dinamice neliniare in ipotezele teoriei hidroelasticitatii, analiza rezistentei generale si locale pe
modele 3D FEM complet extinse pe lungimea navei si estimarea duratei de exploatare in
conditii de siguranta din punctul de vedere al rezistentei la oboseala a structurii corpului navei.
In Etapa 5 planificata pentru anul 2008 se vor definitiva programele finale de studiu a
propulsoarelor navale si a fenomenelor de sloshing, cu care se vor executa si analize extensive
a fenomenelor de sloshing in cazurile practice ale tancurilor navelor in studiu. Se vor extinde
analizele structurale la cazul navei LNG, completate cu o analiza a comportarii structurii
tancurilor de marfa prin metoda elementului finit FEM. Etapa 5 va cuprinde si componenta
de diseminare a Proiectului prin care vor fi facute larg disponibile rezultatele cercetarilor.
Lucrari publicate pe Numerical Simulation of Unsteady 3D Free Surface Viscous

baza cercetarilor
Flow around Blunt Piercing Bodies, A. Lungu, CMFF'06 realizate in cadrul
Conference on Modelling Fluid Flow, Budapesta, 5-10.09.2006
proiectului
Tridimensional Geometric Grid Generation for Free Surface
Flow Modelling, A.-M. Tocu, A. Lungu, CMFF'06 - Conference
on Modelling Fluid Flow, Budapesta, 5-10.09.2006
Numerical Simulation and Analysis of Flow around a Marine
Propeller, M. Amoraritei, CMFF'06 - Conference on Modelling
Fluid Flow, Budapesta, 5-10.09.2006
New Methods for hull structure strengths analysis and ship
service life evaluation, based on 3D-FEM models and
hydroelasticity theory, for a large tanker ship, L. Domnisoru, D.
Dumitru, I.Alexandru, Black Sea - 2006 Eight International
Conference on Marine Sciences and Technologies, Varna, 2427.09.2006
The numerical modeling of hydrodynamic impacts as
slamming and sloshing with finite volume method, I. Alexandru,
D. Domnisoru, D. Dumitru, Black Sea - 2006 Eight International
Conference on Marine Sciences and Technologies, Varna, 2427.09.2006
Optimal bulb shape design by CAD-CFD interfacing, D.
Dumitru, I. Alexandru, L. Domnisoru, Black Sea - 2006 Eight
International Conference on Marine Sciences and Technologies,
Varna, 24-27.09.2006
Dezvoltarile echipelor de cercetare si colaborarea excelenta
recomanda
implicarea partenerilor in consortii vizind cercetari de
pentru participarea la hidrodinamica computationala, fiind estimat un inalt grad de
succes atit in competitii nationale cit si in proiecte FP7, prin
FP7
alaturarea la consortii internationale.
Fondurile asigurate de Programul CEEX au folosit deja in etapele incheiate la imbogatirea
infrastructurii de cercetare la parteneri cu un Supercomputer (High Performance Computing
Cluster), o licenta software TurboDesign, o licenta software NAVCAD, 3 statii de calcul
biprocesor, doua sisteme de calcul portabile si un retroproiector. In etapele urmatoare sunt
323
PROGRAMUL CEEX
planificate pentru achizitie o licenta software CFD Fluent Paralel 8 procesoare pentru simulari
numerice cavitationale, o licenta IMSL - Biblioteca proceduri numerice pentru implementare
algoritmi numerici si dezvoltare software de inalta performanta Intel, o statie de lucru HPC
biprocesor pentru simulari de sloshing, precum si o retea de 14 statii de lucru pentru analize
structurale extensive. Toate acestea au fost planificate in Planul de Realizare initial si
contribuie la asigurarea celui mai inalt nivel de performanta al infrastructurii de cercetare a
Consortiului.
Rezultatele cele mai palpabile ale proiectului vor fi doua proiecte preliminare de nave de
transport gaze lichefiate, complete si optime in componentele lor hidrodinamice de propulsie si
rezistenta structurala. Acestea vor putea fi puse la dispozitia agentilor economici romani din
industria navala pentru dezvoltarea unor proiecte comerciale in timp foarte scurt ceea ce le-ar
putea aduce beneficii certe atit de timp cit si financiare si de pozitie pe piata.
De asemenea programele de calcul dezvoltate vor fi facute disponibile organizatiilor de
cercetare-dezvoltare nationale, iar ansamblul de metode de optimizare si baza de cunostinte
stiintifice dobindite vor fi diseminate pe larg la nivel international.
Procesul de elaborare, verificare si management al lucrarilor cercetare respecta cerintele
Sistemului de Management al Calitatii, implementat la Conducatorul de Proiect in
conformitate cu ISO 9001-2000 si certificat de catre BUREAU VERITAS QUALITY
INTERNATIONAL.
Structura de organizare a consortiului reflecta mai degraba relatii de dependenta functionala
decat relatii de dependenta ierarhica. Coordonarea activitatii retelei de cercetare este asigurata
de comitetul director format din directorul de proiect de la institutia coordonatoare si
responsabilii echipelor cercetare de la institutiile partenere, comunicarea eficienta in cadrul
Proiectului fiind asigurata prin E-mail.
In cadrul prezentului proiect, interactiunea si colaborarea intre parteneri se face pe doua nivele:
- intre doi sau mai multi parteneri care abordeaza aceeasi activitate.
- intre doi sau mai multi parteneri care abordeaza activitati interconectate din cadrul aceluiasi
obiectiv.
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost una excelenta, gasind intotdeauna la conducerea
Modulului AMTRANS indrumarea si suportul deosebit de pretios in clarificarea aspectelor
legate de derularea Proiectului si asigurarea respectarii clauzelor contractuale. In pofida
locatiei geografice speciale a coordonatorului de proiect, gratie mijloaceleor moderne de
comunicare dialogul a fost intotdeauna foarte operativ si facil. Nu au fost sesizate oportunitati
de imbunatatire a activitatilor de coordonare ale Autoritatii Contractante in derularea de pina
acum a acestui Proiect.
324
PROGRAMUL CEEX
SISTEME HIDROENERGETICE DE CONVERSIESTOCARE-DISTRIBUTIE A ENERGIILOR

REGENERABILE, DESTINATE DESERVIRII
TRANSPORTULUI FLUVIAL ECOLOGIC DIN
ACVATORIILE PROTEJATE
(HIDRO PROP CONV)
Parteneri:
1.157.000 (RON) din care 1.027.000 de la buget (RON)

Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Inginerie
Electrica (INCDIE ICPE-CA)
D-rd. Ing, IDT1 Sergiu NICOLAIE, tel.:0723.925.316
SC INCERTRANS SA (Gheorghe Dinu), UPB (Codin
Isbasoiu), SC ICPE-SA (Mihaela Chefneaux), ANMB
(Gheorghe Samoilescu), AFDJ RA GALATI (Mihail Rus).
Obiective:
Scopul proiectului
Propunerea de proiect urmareste sa contribuie la cresterea competitivitatii economiei nationale
in domeniul utilizarii resurselor energetice regenerabile, precum si la marirea atractivitatii si
imbunatatirea ofertei in domeniul transportului turismului ecologic in areale protejate, in mod
deosebit Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor specifice Se
propun doua obiective stiintifice si tehnice inovatoare (la nivel de model experimental
comfirmat prin experimentari in conditii functionale de exploatare):
-Sistem de propulsie pentru ambarcatiuni electrice.
-Statie mobile (ambarcatiune ponton plutitor) ancorabila, echipata cu instalatie complexa de
conversie energetica hidraulic/solar - electric, prevazuta cu capacitate de stocare.
- Pentru sistemul de propulsie : motor electric (2 KW), elice propulsoare
- Pentru statie ancorabila, de conversie energetica hidraulic/solar electric, cu
capacitate de stocare: 1-3 hidrogeneratoare electrice submersibile, instalatie de
conversie a energiei solare in energie electrica, modul electronic de forta,
- Studiu privind implementarea sistemelor hidroenergetice de conversie /stocare/
distributie si propulsie, pentru deservirea complexelor de transport ecologic in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode,solutii,tehnologii, produse,
etc), ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea
proiectului .
In urma studiilor si cercetarilor experimentale realizate in prima etapa din anul 2006, pentru
325
PROGRAMUL CEEX
anul 2007 s-a stabilit realizarea unui model demonstrator al unei statii ancorabile(ambarcatiune
ponton, tip catamaran), de conversie energetica hidraulic/solar electric, cu capacitate de
stocare, complect realizat in cadrul consortiului, care sa inglobeze toate obiectivele tehnice si
stiintifice propuse in planul de realizare. S-au realizat astfel:
1. Ambarcatiune tip catamaran cu copertina-realizata dupa un proiect propriu
(lungime:5m, latime:2,2m, inaltime:2,5m)
2. Propulsor electric mobil, realizat dupa un proiect propriu, cu motor electric de 2,2KW
la 24V si 3000 rpm, turatie maxima.
3. Servoactionare motor electric propulsor si electronica de comanda pentru deservirea
utilitatilor ambarcatiunii, proiectata si realizata integral in cadrul proiectului..
4. Hidrogenerator electric submersibil, care montat pe statia mobila, cand aceasta este
ancorata in contracurent pe cu curs de apa curgatoare, genereaza o putere masurata de
45W la un curent de apa cu viteza de 1,5 m/a (proiectat si realizat integral in cadrul
proiectului)
5. Conform documentatie tehnice a proiectului s-au achizitionat si 3 panouri fotovoltaice
de cate 150W la 24V, fiecare. Acestea s-au montat in circuit paralel, pe copertina
ambarcatiunii.
Ambarcatiunea, complect utilata conform celor de mai sus a fost testata preliminar, ca
ansamblu, pe lacul Mamaia (jud. Constanta), precum si subansamblurile componente se
standuri de testare, de catre partenerii consortiului.
In anul 2008 (anul final) se vor optimiza subansamblele modelului demonstrator si se va
realiza un studiu de fezabilitate, referitor la posibilitatea introducerii in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii a transportului bazat pe propulsie electrica.
1. Sisteme cu autonomie energetica pe Dunare, Editura Academiei
Navale Mircea cel Batran, decembrie 2006 Constanta, ISBN (10)
baza cercetarilor
973-8303-76-1 ISBN (13) 978-973-8303-76-8
realizate in cadrul
2. Ambarcaiune prietenoas rezervaiei biosferei Delta Dunrii,
proiectului
Oportunitati
privind
formarea
consortiilor
pentru
participarea la
FP7
CNSNRE (A VIII-a Conferinta Nationala de Surse Noi de Energie)

2007, Bucuresti Academia Romana, 1-3 noiembrie 2007 lucrare
acceptata
3. Ecological boat using the renewable energies, CIEM 2007 (al III-a
Congres International de Energie si Mediu), 22-23 noiembrie 2007,
UPB Bucuresti lucrare acceptata (lucrarile vor fi publicate in Revista
Buletin Stiintific UPB cotata: B+)
4. Modelul experimental (rezultat in decursul celei dea doua etape a
proiectului) a participat la Salonul Cercetarii din cadrul TIB 2007.
Prin structura parteneriatului care acopera urmatoarele domenii: doua
universitati: UPB Catedra de Masini Hidraulice si Pneumatice) domeniul
masinilor hidraulice si hidroenergetica si Academia Navala Mircea cel Batran
domeniul transportului maritim/ fluvial, un institut national : INCDIE ICPECA -domeniile ingineriei electrice, doua societati comerciale cu profil de
cercetare :SC INCERTRANS SA - domeniul transportului si SC ICPE-SA domeniul electrotehnicii, masini electrice speciale), mare unitate publica :
AFDJ RA - administratorul infrastructurii de intretinere si semnalizare a
senalului navigabil dunarean pe portiunea romaneasca, consideram ca exista
toate premizele pentru indeplinirea scopului principal de a implementa un
sistem de transport curat in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. In decursul
primelor 12 luni ale contractului cercetatorii consortiului s-a deplasat la
326
PROGRAMUL CEEX
diverse conferinte internationale in profilul resurselor regenerabile si al

transportului cu propulsie electrica pentru a pune bazele unor viitoare consortii
FP7.

In decursul primelor 12 luni ale contractului s-au realizat dotari (echipamente de testare,
softuri specializate) pentru complectarea bazei materiale experimentale ale partenerilor
consortiului in domeniile resurselor regenerabile, masini electrice, transporturi), in
conformitate cu devizele si planul de realizare angajat in proiect.
Nu s-au organizat manifestari stiintifice, pentru acest lucru fiind prevazuta o activitate
specifica pentru anul 2008.
Rezultarul final al proiectului: Un model demonstrator pentru statie ancorabila (ambarcatiune)
, de conversie energetica hidraulic/solar electric, cu capacitate de stocarecare precum si
realizarea propulsiei electrice a acesteia. Studiu privind implementarea sistemelor hidroenergetice de conversie /stocare/ distributie si propulsie, pentru deservirea complexelor de
transport ecologic in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Descriere:
- Pentru sistemul de propulsie : motor electric (2 KW), elice propulsoare
- Pentru statie ancorabila, de conversie energetica hidraulic/solar electric, cu capacitate
de stocare: 1-3 hidrogeneratoare electrice submersibile, instalatie de conversie a
energiei solare in energie electrica, modul electronic de forta,
- Studiu privind implementarea sistemelor hidroenergetice de conversie /stocare/
distributie si propulsie, pentru deservirea complexelor de transport ecologic in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Continuarea abordarii problematicii conversiei eficiente a
energiei cinetice de curgere a cursurilor de ape, in energie electrica prin intermediul
microhidrocentralelor cinetice. Astfel in baza unor rezultate preliminare obtinute in prima
parte a anului s-au dezvoltat unele idei noi care s-au materializat prin doua propuneri de
proiecte PNCDI2 (aprobate si care vor fi finantate).
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale estimate a
se realiza:
Recomandari: Sprijinul din partea Programului Amtrans a proiectelor cu valorificare directa si
rezultate concrete, chiar daca Programul Cercetare de Excelenta nu a sprijinit aceasta directie.
Strategia de management a proiectului, actiuni, responsabilitati, colaborare: Conducerea proiectului se
realizeaza prin monitorizarea si evaluarea activittilor din cadrul proiectului in conformitate cu
calendarul activittilor si n corelare cu resursele bugetare, de catre Directorul de Proiect.
Directorul de Proiect este asistat stiintific de catre un Consiliu Tehnico-Stiinific (responsabilii de
proiect din partea partenerilor).
Realizarea proiectului se face pe baza planului convenit de parteneri prin propunerea de
proiect.Directorul De Proiect are urmtoarele sarcini de conducere operaionala:
- fixeaza obiectivele, planifica proiectul, urmareste realizarea proiectului, (monitoring), coordoneaza
activitatile, actualizeaza planul, evalueaza riscurile, stabileste termenele activitatilor, identifica actiunile
corective.
327
PROGRAMUL CEEX
Fiecare activitate prevazut in plan se va realiza pe baza temei care va conine definirea detaliata a
scopului activitatii.

Relatia cu programul AMTRANS a fost de la inceputul infiintarii acesteia (2001) foarte buna,
existand o totala disponibilitate din partea acesteia la toate nivelele (director program,
responsabili subprograme, monitori si evaluatori proiecte, responsabili economici) pentru
obtinerea unor rezultate stiintifice notabile in cadrul proiectelor derulate. Daca legislatia
specifica derularii proiectelor de cercetare din fonduri publice a fost si inca mai este destul de
greoaie in derulare, consider ca reprezentantii programului au venit intotdeauna in sprijinul
echipelor de lucru pentru surmontarea dificultatilor de natura administrativa si stiintifica,
neincalcand principiile eticii in cercetare.
328
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI ASUPRA DINAMICII SPATIO-TEMPORALE

A CAMPULUI MAGNETIC TERESTRU VIZAND
CONSTRUIREA UNOR MODELE GEOMAGNETICE
UNITARE PENTRU TERITORIUL ROMANIEI
INTEGRATE IN CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL DYGEF
Valoarea proiectului:
Parteneri:
1.200.000 RON, din care de la buget 1.200.000 RON

Institutul de Geodinamica al Academiei Romane (IGAR)
Besutiu Lucian, Dr., Tel. 004021-317.2127
Universitatea Politehnica Bucuresti, Prof. Sgarciu Valentin;
Universitatea Bucuresti, Prof. Ivan Marian; Institutul Geologic al
Romaniei, Dr. Stelea Ioan
Obiective:
Scopul proiectului
Descifrarea dinamicii spatio-temporale a campului geomagnetic in vederea stabilirii unei
metodologii pentru reabilitarea hartii aeromagnetice nationale.
Obiectivele majore ale proiectului :
- raportul semnal/zgomot in datele geomagnetice de observatie anterioare si factorii de
eroare
- distorsiunile introduse in hartile compozite de dinamica spatio-temporala a campului
geomagnetic
- distorsiunile produse de transferul datelor aeromagnetice de pe o suprafata pe alta
- elaborarea unor metodologii pentru crearea unui sistem unitar de date pe baza
observatiilor anterioare
- experimentarea metodologiei propuse pe setul de date furnizat de cercetarea
aeromagnetica si realizarea unor modele unitare ale campului geomagnetic pentru
teritoriul roman;
- analiza omogenitatii modelelor create
- demonstrarea viabilitatii solutiilor de integrare europeana prin realizarea si testarea de
modele transfrontaliere ale campului geomagnetic in colaborare cu institutii de peste hotare
- realizarea unui sistem informatic complex pentru gestionarea informatiei aeromagnetice
la nivelul teritoriului national la dispozitia autoritatii statului roman pentru gestionarea
resurselor minerale (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale)
- algoritm si program automat de transfer al datelor de pe o suprafata pe alta
- retea geomagnetica nationala de sprijin pentru epoca 2007,5
- modele geomagnetice de referinta locale si globale pentru teritoriul Romaniei la epoca 2007,5
- metodologie de corectie a distorsiunilor spatio-temporale introduse in datele
aeromagnetice de dinamica campului magnetic terestru
- sistem informatic complex, compatibil GIS, vizand informatia aeromagnetica regionala de
pe teritoriul Romaniei; sistemul va fi interactiv, cuprinzand baza de date si un pachet de
programe pentru accesul la date si/sau procesarea lor
329
PROGRAMUL CEEX
constructia unor modele unitare ale intensitatii totale a campului geomagnetic pe

teritoriul Romaniei la epoca 2007,5
constructia unor modele unitare ale anomaliei intensitati totale a campului geomagnetic
pe teritoriul Romaniei la epoca 2007,5 pe suport geologic numeric
constructia unor modele geomagnetice transfrontaliere
CD-ROM interactiv la dispozitia beneficiarului cu versiunea reabilitata a hartii
aeromagnetice nationale pe suport structural-tectonic ca ajutor in luarea deciziilor privind
managementul durabil al resurselor
contractorul va pune la dispozitia beneficiarului si servicii de pregatire a personalului
agentiei, in manipularea sistemului informatic
diseminarea rezultatelor prin comunicari stiintifice la reuniuni interne si internationale si
publicatii
elaborarea unei pagini web a proiectului

REALIZARI
1. Analiza datelor de observatie (termen 31.10.2006). In cadrul acestui obiectiv au fost
realizate urmatoarele activitati.
1.1. Selectarea, organizarea si sistematizarea informatiei geomagnetice primare din arhive.
Partener responsabil IGR
1.2. Realizarea unui raport privind analiza cerintelor si specificatiilor sistemului informatic.
Partener responsabil UPB prin Facultatea de Automatica si Calculatoare.
1.3. Evidentierea factorilor perturbatori care au afectat observatiile geomagnetice anterioare.
Partener responsabil IGAR
1.4. Actiuni de diseminare a informatiei. Au fost prezentate doua comunicari stiintifice si a fost
proiectata si realizata pagina WEB a proiectului
(http://www.geodin.ro/~prezentare/Departments/Besutiu3/romana/index.html).
2. Studii asupra distorsiunilor introduse in harti de dinamica spatio-temporala a campului
geomagnetic (termen 08.05.2007) a cuprins urmatoarele actiuni.
2.1. Proiectarea sistemului informatic si a bazei de date pentru stocarea si procesarea automata a
informatiei aeromagnetice de pe teritoriul roman (UPB).
2.2. Studii asupra variatiei seculare a campului magnetic pe teritoriul roman (IGR).
2.3. Studiul distorsiunilor introduse la transferul datelor de observatie de pe o suprafata pe alta.
(UB, Catedra de geofizica).
2.3. Studii privind distorsiunile introduse in imaginea anomaliei geomagnetice de structura si
dinamica modelelor campului geomagnetic de referinta (IGAR).
2.4. Diseminarea rezultatelor preliminare. A fost prezentata o comunicare stiintifica la 2007
EGU General Assembly, Viena, Austria.
2.5. A fost actualizata pagina WEB a proiectului si s-a introdus o versiune in limba engleza.
3. Elaborarea unor metodologii pentru crearea unui sistem unitar de date pe baza
observatiilor anterioare (termen 15.09.2007)
3.1. Studii pentru crearea de noi teorii de transpunere a datelor geomagnetice de pe o suprafata
pe alta (UB).
3.2. Actualizarea datelor de observatie (IGR).
3,3, Realizare si testarea unei platforme suport pentru sistemul informatic (UPB)
3.4. Construirea unor functii corective pentru distorsiunile introduse de dinamica spatiotemporala a campului geomagnetic (IGAR)
3.5. Diseminarea rezultatelor preliminare. A fost prezentata o comunicare stiintifica la 2007
330
PROGRAMUL CEEX
IUGG General Assembly in Perugia, Italia si a fost actualizata pagina WEB a proiectului.
OBIECTIVE SI ACTIUNI CARE URMEAZA A FI INTREPRINSE
4. Experimentarea metodologiei propuse prin realizarea unor modele unitare ale campului
geomagnetic pentru teritoriul roman (termen 31.03.2008)
4.1. Experimentarea metodologiei de integrare pe setul de observatii aeromagnetice (IGAR)
4.2. Analiza raportului semnal/zgomot dupa aducerea in stare de comparabilitate a datelor
primare (IGAR)
4.3. Integrarea aplicatiilor specifice in sistemul informatic. Testare de acceptare (UPB)
4.4. Elaborare manual de prezentare (IGAR)
4.5. Diseminare rezultate. Comunicari stiintifice, publicatii si actualizare WEB.
5. Demonstrarea viabilitatii solutiilor de integrare europeana prin realizarea si testarea de
modele transfrontaliere (termen 23.07.2008)
5.1. Realizarea unui model informatizat al bazei geologice si structural-tectonice (IGR)
5.2. Analiza compatibilitatii dinamicii spatio-temporale a campului geomagnetic la nivel
national / continental (IGAR)
5.3. Integrarea standardelor geomagnetice nationale cu cele din state vecine (IGAR)
5.4. Construirea unor modele geomagnetice transfrontaliere (IGAR)
5.5. Analiza calitatii modelului transfronatalier (IGAR)
5.6. Sistem informatic global (pe suport fizic) pentru prezentarea/ exploatarea rezultatelor
(UPB)
5.7. Diseminare rezultate
5.8. Definitivare pagina WEB
5.9. Transferul produsului catre beneficiar (inclusiv scurte cursuri de specializare)
Lucrari publicate 2006 ISSC-2, 13-16 septembrie 2006, Sinaia, Romania
pe baza
Long-term variations in the geomagnetic field. Any connection to the
cercetarilor
solar activity?
realizate in
Influences of the solar and geomagnetic activity on the climatic
cadrul
variations in Romania
proiectului
2007 EGU General Assembly, 15-22 aprilie 2007, Viena, Austria: "Joining
airborne geomagnetic maps of Romania and Republic of Moldova.
Consistent geomagnetic models crossover the state borders".
2007 IUGG General Assembly 2-13 iulie 2007, Perugia, Italia:
Geomagnetic reference field models on the Romanian territory and
their space-time dynamics as inferred from ground and satellite data
Cu ocazia participarii la lucrarile 2007 IUGG General Assembly de la
Oportunitati
privind formarea Perugia, Italia, si a prezentarii unei lucrari, am primit invitatia, de a ne
alatura echipei internationale care realizeaza proiectul hartii digitale
consortiilor
geomagnetice mondiale (WDMM).
pentru FP7
1.Dotari (pe parteneri)
Conducator de proiect IGAR: Magnetometu cu pompaj optic SM-5 NAV MAG, Optiunea
gradientmetru pentru magnetometrul SM-5, DI-Flux magnetometru, Statie totala cu accesorii
(TPC 1201), Magnetometru protonic Geometrics (GX 856), Gravimetru CG5, Notebook cu
accesorii, PC cu accesorii, Licente Software Advanced Research + 3D GM-SYS
Partener UPB: Sistem calcul High End, Sistem calcul, Laptop Lenovo, Server, Imprimanta A4
331
PROGRAMUL CEEX
Gestetner , Imprimanta A4 color Gestetner , Multifunctional A3 Gestetner , Videoproiector FLC

XU48, Scanner Cannon A4, Router /w WL-500
Partener IGR: Computer P IV, Imprimanta A3 color HP 1280 C
Valoarea totala a dotarilor din consortiu este de 461.220 lei.
2. Alte contributii. In cadrul proiectului a fost realizata o retea geomagnetica nationala de sprijin
care furnizeaza valori F la sol pentru epoca 2007,5.
The 3rd European Repeat Station (MagNetE), 14-16 May 2007. Bucuresti
http://www.geodin.ro/~prezentare/MagNetE_2007/html/indexMagNetE.html
Rezultarul final al proiectului.
Macheta 1: 500.000 a hartii aeromagnetice a Romaniei
CD-ROM interactiv cu baza de date aeromagnetice si sistem inteligent de intretinereexploatare a acesteia la dispozitia beneficiarului
Beneficiar: Agentia Nationala Pentru Resurse Minerale.
Aspecte practice
Produsul va ajuta ANRM in exercitarea functiei de gestionare durabila a resurselor naturale ale
Romaniei. Sub aspect comercial, el pune la dispozitia agentiei un instrument puternic in
furnizarea de documentatie aeromagnetica pentru companiile care concesioneaza perimetre de
exlorare-exploatare a resurselor minerale.
Aspecte stiintifice
Produsul ofera prima imagine omogena asupra campului geomagnetic de pe teritoriul Romaniei.
El va sta la baza oricarei lucrari de elucidare a cadrului structural-tectonic al Romaniei, privit in
context european sau global.
Aspecte educationale
La cercetarile din cadrul proiectului au fost antrenati si cativa cercetatori tineri si chiar studenti
care au avut ocazia sa se formeze in domeniul abordat de lucrare.
Aspecte politice
Integrarea Romaniei in sistemul UE impune alinierea tuturor standardelor (inclusiv a celor
geomagnetice) la cerintele Uniunii.
Pe plan regional, integrarea hartii aeromagnetice a Romaniei cu cele aler unor state invecinate
(ex. Ucraina, Republica Moldova), va duce la intensificarea colaborarii stiintifice bilaterale si la
strangerea bunelor relatii dintre tarile implicate.
Managementul proiectului s-a desfasurat in conditii bune, prin stransa comunicare-colaborare
dintre parteneri. Au existat atat intalniri periodice, intre responsabilii de proiect, vizand in
principal analiza stadiului de realizare a proiectului si masurile pentru buna sa desfasurare in
continuare, cat si o serie de intalniri informale, intre specialisti, vizand solutionarea in comun a
unor probleme tehnice specifice.
Relatia cu autoritatea contractanta s-a desfasurat in conditiuni foarte bune, gasind intotdeauna
intelegere si sprijin in rezolvarea unor probleme administrative legate de realizarea proiectului.
Discutiile prilejuite de receptiile lucrarilor de etapa ne-au fost de un real ajutor.
332
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI PENTRU MATERIALE SI ECHIPAMENTE

AVANSATE DE GENERARE A HIDROGENULUI IN
VEDEREA UTILIZARII IN SISTEME RECONVERTITE
DE TRANSPORT SI STOCARE A COMBUSTIBILULUI
Parteneri:
1.765.000 RON, din care de la buget 1.470.000

RON
Universitatea din Bucuresti (UB)
Stamatin Ioan, Conf. Dr., 021/457 48 38
S.C. OVM-ICCPET S.A. - Bucuresti, Dr. Ing.
Elisabeta Pasculete
Universitatea Politehnica din Bucuresti-CCEPM,
Prof. Dr. Ing. Nicolae Vasiliu
Centrul de Cercetare pentru Materiale
Macromoleculare i Membrane - Bucuresti, Dr. Ing.
Marin Radu
INCD-DTCI-ICSI Ramnicu Vlcea, Ing. Marian
Curuia
Obiective:
Scopul proiectului:
Definirea solutiei de obtinere a hidrogenului din apa, utilizand materiale si
echipamente avansate, solutie care are drept scop inlocuirea actualelor electrolizoare
conventionale cu echipamente moderne si performante, demonstrandu-se in final
validitatea acestei solutii.
specifice:
Proiectul are ca obiective ale celor 5 etape: studii pentru elaborarea solutiilor de
cercetare pentru obtinerea hidrogenului prin electroliza avansata; cercetari pentru
obtinerea si realizarea de noi materiale si echipamente necesare scopului propus;
realizare si teste pe stand; prelucrarea rezultatelor experimentale si validarea
functionalitatii solutiilor tehnico-stiintifice stabilite; elaborarea solutiei tehnice si a
documentatiei tehnico-economice pentru o instalatie pilot de electroliza a apei;
diseminarea rezultatelor.
Obiectivele specifice ale proiectului se inscriu pe linia utilizarii de materiale avansate
in constructia electrolizoarelor: dezvoltarea unei structuri de celula de electroliza
optimizata pentru marirea productivitatii procesului si a eficientei celulei; a
ansamblului membrana electrozi (MEA); obtinerea, caracterizarea si testarea
membranelor schimbatoare de ioni utilizate drept electrolit solid din materiale
polimerice si anorganice; dezvoltarea procedurilor tehnologice in scopul producerii
ansamblului electrod membrana de pana la 10 cm2; optimizarea proiectului celulei
in ceea ce priveste hidrodinamica si stabilitatea electrochimica pe termen lung;
optimizarea parametrilor operationali ai celulelor de electroliza avansate si a
333
PROGRAMUL CEEX
sistemului electrochimic in scopul imbunatatirii gradului de conversie, a

randamentului de curent si a consumului specific de energie.
- caracterizari ale materialelor folosite la constructia celulei (stabilitate
electrochimica, conductivitate protonica si electronica, solubilitate in apa, rezistenta
electrica, etc.)
- documentatii elaborate pentru aparatura de masura, de achizitie date (hard si
software) si automatizare
- date rezultate din masuratori pe stand de laborator pentru optimizarea functionarii
celulei de electroliza
- documentatii elaborate pentru modelarea matematica a procesului electrochimic,
termodinamic si de energie intr-o baterie de electrolizoare si calculul dimensional al
unei baterii de electrolizoare de putere
- lucrari comunicate la conferinte nationale si internationale si/sau lucrari publicate in
reviste de specialitate
Descrierea succinta a proiectului pana la 15.09.2007:
- S-au realizat cercetari privind obtinerea hidrogenului prin electroliza avansata
- S-a studiat posibilitatile de realizare si caracterizare a materialelor pentru noile tipuri
de electrolizoare moderne si s-au elaborate tehnici de realizare si caracterizare a
materialelor pentru noile electrolizoare
- S-au efectuat studii in vederea elaborarii solutiei de cercetare pentru obtinerea
hidrogenului si privind solutiile de abordare a obtinerii unor membrane inalt selective,
versatile, aplicabile la purificarea hidrogenului
- S-au efcetuat studii privind calculul si proiectarea celulelor de electroliza apei si a
metodele electrochimice de caracterizare a materialelor destinate celulei de electroliza
a apei
- S-au realizat cercetari de laborator pentru obtinerea si realizarea de noi materiale si
echipamente pentru o celula de electroliza avansata a apei
- S-au elaborat modele experimentale de membrane compozite schimbatoare de ioni
- S-au caracterizat membranelor compozite schimbatoare de ioni prin spectroscopie
FT-IR, AFM si teste electrochimice
- S-a pregatit baza materiale si logistica pentru desfasurarea ulterioara a lucrarilor
experimentale de laborator
- S-a efectuat modelarea matematica a proceselor electrochimice, temodinamice si de
curgere a fluidelor intr-o baterie de electrolizoare utilizand programul Fluent
- S-a elaborat documentatie pentru aparatura de masura, control si achizitie date (Hard
si software)
- S-au realizat componente pentru standul de masuratori
Descrierea succinta a ce urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea proiectului:
- Se va realiza instalatia de laborator prin ansamblarea componentelor realizate,
vederea testarii solutiilor privind materialele si echipamentele de obtinere
hidrogenului
- Se va evalua functionalitatii materialelor dezvoltate in proiect (membrane
electrozi), prin tehnici galvanostatice/potentiostatice
- Se vor aplica metode electrochimice de caracterizare a materialelor folosite
334
in
a
si
la
PROGRAMUL CEEX
constructia celulei
- Vor fi efectuate cercetari pe instalatia de laborator pentru validarea functionalitatii
solutiilor tehnice adoptate si pentru optimizarea parametrilor operationali ai celulei de
electroliza
- Se va verifica reproductibilitatea caracteristicilor structurale functionale si de
performanta ale membranelor realizate
- Va fi elaborata o solutie tehnica si documentatie tehnico-economica pentru o
instalatie pilot de electroliza a apei
- Se va asigura diseminarea si vizibilitatea nationala si internationala a proiectului in
sfera cercetatorilor si institutelor cu preocupari in domeniu, prin prezentarea
rezultatelor proiectului pe pagina WEB si prin comunicarea rezultatelor obtinute la
diferite manifestrai stiintifice interne si internationale
Lucrari publicate pe 1. Development of nano-polymer composite as

electrolyte membrane (Adina Morozan, Anca Dumitru,
baza cercetarilor
Claudia Nastase, I. Stamatin, F. Nastase) prezentata la
realizate in cadrul
46th
Microsymposium
on
Macromolecules:
proiectului
Nanostructured Polymers and Polymer Nanocomposites,
8 - 12 July 2007, Prague, Czech Republic; acceptata spre
publicare in revista Macromolecular Symposia
FP7
2. Plasma polymerization coupled with electrospray

ionization a new tool in polymer designing (I. Stamatin,
F. Nastase, Claudia Nastase) prezentata la European
Polymer Congress 2007, Portoroz, Slovenia
- Calitatea echipei
- Calitatea dotarilor experimentale si de caracterizare
functionala sau de materiale;

Achizitii realizate:
-Instalatie experimentala de laborator pentru nelectroliza apei;
-Potentiostat Autolab PG STAT 302 cu FRA;
-Balanta analitica;
-Sistem de masurare presiune: pompa peristaltica;
-Baie de apa termostatata (accesoriu spectometru Raman), Spectrometru Raman (plata
partiala), Mobilier laborator
Nu au existat manifestari stiintifice organizate in cadrul proiectului
- Acumularea de cunostinte si experienta in realizarea unui echipament de electroliza
a apei in scopul obtinerii hidrogenului utilizand materiale, metode, proceduri,
metodologii de caracterizare avansate si performante. Experienta poate fi transferata
335
PROGRAMUL CEEX
ulterior in proiectarea unei instalatii pilot pe care sa se probeze fiabilitatea

materialelor si a solutiilor tehnice dezvoltate in proiect;
- Celula avansata de electroliza a apei pentru generarea hidrogenului echipata cu
materiale performante (ansamblu membrana-electrozi PEM);
- Optimizarea parametrilor operationali ai celulei de electroliza;
- Determinarea consumului specific de energie, a randamentului si gradului de
conversie.
Descriere, Aplicatii si noi directii de utilizare:
Fondurile necesare de cercetare-demonstrare-proiectare foarte mari si stadiul incipient
al cercetarilor in domeniu nu atrag inca parteneri din sectorul privat revenind
fondurilor publice sa dovedeasca fezabilitatea solutiilor avute in vedere in cadrul
proiectului pentru obtinerea hidrogenului.
Se considera ca potentialii beneficiari: industria energetica, transporturile, chimia vor
investi in tranzitia la economia bazata pe hidrogen, de indata ce tehnologiile sunt
demonstrate ca fiind competitive.
Recomandari:
Dupa finalizarea prezentului proiect, se recomanda finantarea continuarii cercetarilor
in domeniu pana la realizarea instalatiei pilot.
- Proiectul se va derula pn la data de 15.09.2008 prin colaborarea a 5 parteneri
- Coordonatorul proiectului s-a angajat pentru atingerea obiectivelor stiintifice si
tehnice
- Partenerii au sisteme de management al calitatii implementate si certificate de catre
organisme acreditate, conform SR EN ISO 9001:2000
- Contributia fiecarui partener la realizarea proiectului este prezentata in Planul de
realizare a proiectului
- Managementul de proiect este constituit intr-un ansamblu de metode care permit
directorului de proiect sa indeplineasca misiunea realizarii unui proiect echilibrat cu
satisfacerea simultana a continutului stiintific si respectarea termenelor de predare a
lucrarilor aferente etapelor de cercetare
- Metodele manageriale utilizate sunt: managementul participativ pe baza de obiective
si managementul prin informatii si comunicari
- Pentru reusita proiectului se intreprind o serie de actiuni suport: stabilirea cailor de
comunicare optime care sa satisfaca nevoile de informare, contactul strans intre
parteneri si fata de agentii economici sau autoritati, potentiali beneficiari ai
rezultatelor; informarea permanenta asupra realizarilor pe plan international si
european si diseminarea acestor informaii intre parteneri; evaluarea si organizarea
logisticii necesare desfasurarii in conditii optime a proiectului.
336
PROGRAMUL CEEX
IMPACTUL VARIABILITATII CLIMATICE SI AL

INTERVENTIILOR ANTROPICE ASUPRA REGIMULUI
HIDROLOGIC AL DUNARII SI AL DINAMICII
SEDIMENTARE COSTIERE
Parteneri:
780000 (RON) / 780000 (RON)

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - UB
Armas Iuliana, prof.univ.dr., 0723585145; +0213143508/2190
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI CENTRUL
DE CERCETARI ENERGETICE SI PROTECTIA MEDIULUI,
lect.dr.ing. Gogoase-Nistoran Daniela
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA,
prof.univ.dr. Radoane Maria
INSTITUTUL
NATIONAL
DE
HIDROLOGIE
SI
GOSPODARIRE A APELOR BUCURESTI, Sef Sectie Studii si
Cercetari Hidrologice, CSI Teodor Sorin Mihaita
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul urmareste recompunerea relatiilor complexe dintre climat, sistemul fluviatil si transferul
de sedimente in domeniul deltaic; compararea situatiei trecute (specifice Holocenului Superior) cu
cea actuala, inclusiv in contextul impactului antropic, in vederea unei prognoze a evolutiei
sistemului deltaic si costier al Dunarii.
Obiectivele majore se refera la obtinerea datelor referitoare la evenimentele hidrologice extreme si
consecintele lor asupra functionalitatii complexe a deltei in trecut, prin investigarea stratigrafiei deltei interne
(deltei fluviale) si a arealelor non-deltaice adiacente, prin carotari si datari. Toate aceste informatii coroborate
cu datele climatice, hidrologice, morfologice si sedimentare partial obtinute in urma analizelor complexe
(datare, corelare, integrare, interpretare) vor ajuta la estimarea transferului de sedimente danubiene in zona
costiera si la cuantificarea acestui aport in morfodinamica costiera actuala.
Un alt obiectiv major se centreaza pe modelarea raspunsului sistemului morfo-hidrografic in spatiu
si timp, in conditii de evenimente hidrologice de ape mari, pe un sector esantion de studiu din Delta
si relationarea antropica cu aceste evenimente.
Abordarea morfodinamicii si sedimentologiei Deltei Dunarii la o scara temporala mare este
necesara pentru stabilirea factorilor de control ai acesteia, cu o importanta speciala pentru planurile
de management. Desi multe aspecte morfologice si sedimentologice ale Deltei Dunarii sunt bine
intelese, evolutia cuaternara a acesteia a fost putin analizata si este inca ambigua. Aceasta abordare
devine insa absolut necesara pentru intelegerea sistemului de reglare de tip fractal a relatiei debitaluviuni-morfologie, cu posibilitate de prognoza a unor evolutii viitoare cu impact in dezvoltarea
mediului deltaic si a comunitattilor umane la nivel local si regional.
Rezultatele masurabile sunt legate de:
determinarea cantitativa a controlului exercitat de oscilatiile climatice vs. controlul
topografiei preexistene in declansarea divagarii cursurilor bratelor Dunarii,
evaluarea impactului constructiei barajelor in debitul solid si lichid al Dunarii si implicatiile
asupra functionalitatii sistemelor teritoriale deltaice si costiere,
337
PROGRAMUL CEEX
corelatii intre ratele de sedimentare din spatele barajelor si rata de retragere a liniei tarmului;
cuantificarea implicatiilor constructiei barajelor asupra circulatiei din lungul tarmului si
morfodinamicii de ansamblu a acestuia;
diferentierea si cuantificarea controlului aportului sedimentar fluvial desfasurat in lungul
tarmului asupra comportamentului dinamic al tarmului si al gurilor de varsare,
intocmirea hartilor de inundabilitate si modelarea distributiei debitului si nivelului,
evaluarea implicatiilor morfologice ale inundatiilor,
evaluarea dimensionalitatii sociale a riscului la inundatii; relatia vulnerabilitate adaptare
evaluarea riscului la inundatii.
Spatiul deltaic si lagunar, ca de altfel si cel specific intregii lunci a Dunarii, prezinta o
morfodinamica intensa, rezultat al variatiilor permanente a debitelor lichide si solide. Din acest
motiv se impune o analiza la scari diferite de evolutie, obtinandu-se seturi variate de date
geospatiale:
Comparatia materialelor cartografice existente in ultimii 150 de ani (material prezentat in
cadrul raportarii anterioare)
Monitorizarea anuala a sectoarelor de lunca si a gurilor de varsare
Diseminarea acestor date de baza s-a facut in cadrul programului Google Earth.
Etapa II a oferit o cronologie a depozitelor fluviale si lacustre din Delta Dunarii precum si
reconstructia ratelor de sedimentare si a factorilor de control, stabilite prin corelatii intre rezultatele
analizelor texturale si geochimice a sedimentelor de la diferite adancimi, prelevate sub forma de
carote, si analize dendroclimatice si dendrocronologice.
Un studiu preliminar al carotelor colectate din zona apexului Deltei Dunarii sugereaza faptul ca
stratele depuse in timpul inundatiilor pot fi corelate pe cea mai mare suprafata a campiei de
inundare (ex. in apropierea canalelor si la aproximativ 5 km departare de canale). Analizele
efectuate pentru aceasta etapa a proiectului pe carotele prelevate din campia de inundare din zona
apexului deltaic furnizeaza informatii referitoare la modelele de sedimentare din ultimii 1200 ani si
ofera evidente pentru organizarea ierarhica a acestor procese.
Etapa III s-a axat pe doua directii complementare: pe de o parte au continuat activitatile de carotare,
forare, datare si analiza sedimentologica pentru reconstruirea etapelor evolutive ale Deltei, pe de
alta parte a inceput o evaluare detaliata a vulnerabilitatilor socio-demografice si economice in
conditii specifice de mediu, in paralel cu identificarea modalitatilor de adaptare si relationare cu
fenomenul de risc la inundatii, pe diferite comunitati umane urbane si rurale. S-a efectuat un studiu
de modelare numerica, in conditii de debite foarte mari, in scopul determinarii hartilor de
inundabilitate, precum si a parametrilor hidrodinamici specifici curgerii pe un sector esantion de
aproximativ 4 km, aflat in amonte de gura de varsare a bratului Sf. Gheorghe.
Lucrari publicate pe 1. Giosan, L, Donnelly, JP, Constantinescu, S, Filip, F, Ovejanu, I,

Vespremeanu-Stroe, A, Vespremeanu, E, Duller, GAT, Young Danube
baza cercetarilor
delta documents stable Black Sea level since the middle Holocene:
realizate in cadrul
Morphodynamic, paleogeographic, and archaeological implications.
proiectului
GEOLOGY, 34 (9), pp. 757-760, 2006.
2. Vespremeanu-Stroe, A.,Constantinescu, S., Tatui, F. and Giosan,
L., 2007. Multi-decadal Evolution and North Atlantic Oscillation
Influences on the Dynamics of the Danube Delta Shoreline. Journal of
Coastal Research, SI 50 (Proceedings of the 9th International Coastal
Symposium), 157 162. Gold Coast, Australia, ISSN 0749.0208
338
PROGRAMUL CEEX
FP7
3. 9th International Coastal Symposium, Gold Coast, Australia, 2007

Colaborarea cu institutii de prestigiu din strainatate: Woods Hole
Oceanographic Institution, USA; University of Wales, Aberystwyth,
UK.

Infrastructura de cercetare s-a imbogatit prin dotarea laboratoarelor cu aparatura IT, conform
prevederilor din planul de realiyare al proiectului. UB a achizitionat un ATV si o ambarcatiune
marina pentru 5 persoane, dotata pentru ridicari batimetrice, sisteme de pozitionare globala (GPS).
Toate aceste echipamente sunt absolut necesare desfasurarii n bune conditii a activitatilor de
cercetare din etapele urmatoare (III V).
Ambarcatiunea face parte din clasa C, putand fi utilizata pe apele interioare si in apele costiere.
Ambarcatiunea este folosita in cadrul proiectului la: prelevrarea de sedimente de fund cu ajutorul
bodengraifer-ului pe Dunare cat si in Marea Neagra, efectuarea de mici carote pe bara gurii cat si in
lacuri cu ajutorul unui piston carotor, prelevrarea de date batimetrice prin amplasarea la bordul
navei a unei ecosonde (Gps MapSounder), efectuarea de profile pe Dunare privind sedimentele in
suspensie cu un sistem Doppler, transportul echipamentului de vibrocarotare prin Delta Dunarii,
amplasare, verificarea si recuperarea diversilor senzori marini(curentometru, senzor de valuri,
senzor de sedimente etc), transportul membrilor din proiect precum si a echipamentelor utilizate in
acest proiect.
Ambarcatiunea dispune de o cabina in care pot dormi 2 persoane sau in care se poate amenaja un
mic laborator de monitorizare in timp real a senzorilor care sunt montati pe ambarcatiune si a celor
montati pe Dunare sau in Marea Neagra. De asemenea, cabina poate fi folosita la transportul
echipamentelor si a bagajelor. Pentru un bun acces in zonele cu apa mica (-0,5 m), ambarcatiunea
are un pescaj de 0,30m si este dotata cu trim la motor. Ea dispune de veste de salvare, extinctor,
sistem de 2 ancore, baloane de acostare si lumini de navigatie.
Proiectul se inscrie in contextul preocuparilor internationale promovate in proiectele europene privind
relatia sociosferei cu mediul, in contextul schimbarilor climatice. Analiza comparata a functionalitatii
trecute si prezente a sistemului deltaic este relevanta pentru estimarea efectelor interventiilor antropice
asupra comportamentului principalelor componente. Toate informatiile obtinute vor ajuta la intelegerea
mecanismelor de reglare a sistemului fluvial si costier, pentru mentinerea intr-o stare normala, apropiata
de cea naturala, si isi gasesc utilitatea in strategia nationala de implementare a politicilor de amenajare
teritoriala, conservare a resurselor naturale si dezvoltare durabila a acestora.
Aplicatii si noi directii de utilizare ,
Sub aspect teoretic, feedbackurile intre evolutia morfologica a deltei si hidrodinamica bazinala sunt
relativ putin cunoscute, desi ele reprezinta interactiuni intre lobii contemporani din cadrul deltei
(Komar, 1973, 1998) sau se constituie ca raspuns la influenta exercitata de delta asupra coastelor
adiacente non-deltaice sau viceversa (Penland si Suter, 1989; Jimnez et al., 1997; Stanley et al., 1997;
Aslan et al., 2003; Corregiari et al., sub tipar). Procesele de sedimentare si modificarile morfologice pe
rauri sunt printre cele mai complexe si putin intelese fenomene din natura (Wang S.S.Y si Wu W.,
2004). Totodata, desi s-au inregistrat progrese in intelegerea depunerii sedimentelor aflate in suspensie
din penele de apa transportate de rauri (Syvitski and Bahr, 2001; Geyer et al., 2004), dinamica
sedimentelor grosiere in zona gurilor de varsare a fost putin investigata.
Pentru prima data in Romania se realizeaza o analiza a variabilitatii climatice versus
morfodinamica deltaica si litorala si controlul topografiei preexistene in declansarea divagarii
339
PROGRAMUL CEEX
cursurilor bratelor Dunarii pe ultimii 150 de ani, pe baza datelor referitoare la indexul Oscilatiilor
Nord Atlantice (NAO). O alta utilitate este legata de modelarea hidraulica 2D a curgerii pe bratele
deltei, pornind de la date de teren de tip SIG (Sui si Maggio, 1999), in vederea realizarii hartilor
spatiale de inundabilitate (capabile sa furnizeze poligonul si suprafata inundate, cota/adancimea
precum si viteza locala a apei), pentru diverse scenarii hidrologice. In paralel se merge pe o
evaluare complexa socio-economica a vulnerabilitatii umane, ceea ce va putea permite realizarea pe
viitor a unor planuri realiste de interventie in situatia unor catastrofe naturale.
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale estimate a se
realiza
Efectele prognozate sunt complexe, atat din perspectiva teoretica, dar si practic-economica.
Delimitarea unor patternuri evolutive prin reconstructia istoriei hidrologice si morfologice a deltei,
in acord cu diferitele conditii climatice, urmareste identificarea unor modele in evaluarea
inundabilitatii actuale, din perspectiva schimbarilor globale si a vulnerabilitatii comunitatilor
umane.
Un alt rezultat cu efecte teoretice si socio-economice incontestabile se refera la evolutia liniei
tarmului in Delta Dunarii, care indica predominarea proceselor erozive pe circa 90 km (55.6%), in
comparatie cu ponderea sectoarelor de progradare (29.6%) sau a celor stabile (14.8%).
Alte efecte economice si sociale se refera la: Se va optimiza si obiectiviza procesul de
culegere, stocare si prelucrare a datelor privind variatiile elementelor de mediu; Se vor reduce
cheltuielile necesare pentru acoperirea daunelor provocate de evenimentele hidrologice si climatice
majore; Se va diversifica gama de servicii oferite in domeniul monitorizarii, avertizarii si
prognozei riscurilor de mediu. In plan social Se va facilita alinierea cercetarii romanesti, din
punct de vedere al nivelului stiintific si tehnologic, la practicile si cerintele UE, Se vor diminua
efectele negative ale dezastrelor naturale prin asimilarea in planificarea teritoriala si economica a
noilor modele; Se vor putea preveni eventuale dezastre de mediu pe termen lung; Va putea fi
pusa la dispozitia publicului o informare corecta si completa asupra starii de securitate a mediului,
in functie de vulnerabilitati specifice; Va creste increderea populatiei in datele si prognozele
hidrologice, care sa stea la baza unor avertizari in timp real a unor situatii de risc.
Factorii decizionali vor fi ajutati in realizarea unui plan coerent de dezvoltare regionala bazat pe
intelegerea cauzelor si a mecanismelor deteriorarii structurii si calitatii componentelor de mediu, in
conditiile schimbarilor globale si a impactului antropic; Rezultatele proiectului vor sta la baza
unui management de tip holist al relatiilor dintre si intre componentele de mediu. Din perspectiva
dezvoltarii durabile, modelarea dinamicii ecosistemelor acvatice si costiere constituie un pas
esential in evidentierea metabolismului sistemelor socio-geoecologice si este un element major in
construirea sistemului de monitoring integrat al dinamicii complexelor teritoriale.
Parteneriatul presupune o coordonare permanenta la nivelul echipelor. Managementul este
asigurat prin activitati manageriale periodice, care reunesc toti partenerii si in care se stabilesc o
serie de actiuni de optimizare a functionarii consortiului, de la achizitii la rapoarte pe echipe.
Echipa manageriala a proiectului este formata din directorul de proiect si cte un responsabil
stiintific de proiect din partea fiecarui partener. Managementul economico-financiar depinde de
serviciile de specialitate din cadrul institutiilor partenere si un contabil coordonator in cadrul
institutiei care conduce proiectul.
Relatia cu Autoritatea Contractanta a fost foarte buna si constructiva.
340
PROGRAMUL CEEX
SISTEME BAZATE PE VIZIUNE PENTRU

MONITORIZARE SI CONTROL INTELIGENT VISICOM
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.380.000,00 (RON)

din care de la buget 1.325.400,00 (RON)
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca, UTC-N,
(P1)
Munteanu Radu, Prof.dr.ing., telefon 0264-401202
S.C. Tedelco S.R.L., Dr.ing. Daniel Moga, TedelcoCluj, (P2)
Universitatea tefan cel Mare Suceava, Prof.dr.ing.
Adrian Graur, USV, (P3)
Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei
Romne Bucureti, Dr.ing. Luige Vldreanu,
IMSAR, (P4)
Obiective:
Scopul proiectului: Proiectul propune cercetarea unor concepte noi, proiectarea i
implementarea unei game de sisteme nglobate i dezvoltarea unei biblioteci software
n scopul dezvoltrii unei familii de echipamente de monitorizare i control inteligent
bazate pe viziune.
Obiectivele principale al proiectului constau n:
1. Dezvoltarea unor sisteme nglobate cu cost redus n jurul procesoarelor de
semnal video avansate, ca nucleu pentru producia unei game de senzori
inteligeni bazai pe viziune
2. Dezvoltarea unei platforme nglobate pentru controlul inteligent, n timp real,
bazat pe viziune, al proceselor industriale de fabricaie
n cadrul obiectivelor principale mai sus amintite, proiectul urmrete patru direcii
importante:
1. Dezvoltarea unor platforme hardware nglobate cu capacitate puternic de
procesare i faciliti de interfaare cu senzori i comunicare n reea;
2. Implementarea unei biblioteci de software nglobat coninnd module pentru
procesarea, analiza i comunicarea imaginilor i module pentru implementarea
algoritmilor de control inteligent bazat pe viziune;
3. Realizarea unui echipament prototip pentru controlul inteligent bazat pe
viziune al operaiilor de sortare din industrie;
4. Proiectarea i implementarea unor echipamente inteligente de monitorizare i
control pentru agricultur i industria alimentar.
Rezultatele msurabile
Proiectul propus va urmri urmtoarele obiective msurabile i indicatori de realizare:
Obiectiv 1, Elaborare concepte i teorii.Raport de cercetare
Obiectiv 2, Formulare specificaii i proiectare elemente hardware Specificatii,Pr.Prot
Obiectiv 3, Implementarea platformei Prototip sistem
Obiectiv 4, Prezentarea si demonstrarea functionalitatii si utilitatii Raport de
prezentare/demonstrare
Obiectiv 5, Diseminarea informaiilor Articole tiinifice, stand prezentare, site web
341
PROGRAMUL CEEX

Etapa
Activitate
I Elaborarea conceptelor 1 Analiza si studii asupra metodelor existente

de funcionare si
2 Elaborare concepte si teorii de operare
proiectarea sistemului de 3 Proiectarea sistemului de testare/calibrare
testare/calibrare
4 Diseminarea rezultatelor
5 Managementul de proiect
II Proiectarea sistemului 1 Proiectarea modulelor software
si elaborarea cazurilor de 2 Proiectarea modulelor hardware
test
3 Elaborarea cazurilor de test/calibrare
III Realizarea sistemului 1 Implementarea modulelor software
prototip
2 Implementarea modulelor hardware
3 Integrarea si interconectarea componentelor
in sistemul final
IV Testarea sistemului 1 Activiti de pregtire a testrii
2 Testarea si optimizarea componentelor
sistemului
3 Testarea si optimizarea sistemului
V Integrarea sistemului, 1 Pregtirea documentelor pentru prezentarea
funcionalitii platformei
Prezentarea si
demonstrarea
2 Demonstrarea funcionalitii platformei
funcionalitii
3 Integrarea la beneficiarii finali
platformei.
4 Manifestri tiinifice
5 Comunicri si publicaii
Parteneri responsabili/Termene
22.12.06 30.05.07 15.11.07 30.06.08 29.08.08
P1 - P4
P1 - P4
P1, P2, P4
P1 - P4
P1 - P4
P1, P2, P3
P1, P2, P3
P1, P2, P4
P1, P2, P4
P1, P2, P4
P1, P2, P4
P1 - P4
P1 - P4
P1 - P4
P1 - P4
P1, P2, P3 P1, P2, P3
P1, P2, P4 P1, P2, P4
P1 - P4
P1 - P4
P1 - P4
P1, P2
P1 - P4
P1, P2
P1 - P4
P1, P2
P1, P2
P1 - P4
P1, P2
P1, P2
P1, P2
P1, P2
P1, P2
P2
P1 - P4
P1 - P4
P1, P2

Recunoateri internaionale
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Radu Ioan Munteanu, Daniel Moga, Radu Adrian Munteanu, Mihai Stelian Munteanu.
Systeme pour le mesurage indirect de la masse dobjets. Gold Prize for commending xcellent
and creative effort to invent, Seoul International Invention Fair 2006, December 7-11.
Diploma IFIA GOLD for Contactless coupling circuit, Genius-Budapest International
Invention Fair, 11 September 2006.
Gold medal with mention for System for indirect weighting, EUREKA 2006, Brussels.
Radu I. Munteanu, Daniel Mga, Radu A. Munteanu, et. all, Medale de aur pentru Systeme
sans fil pour la telemesure de linclinaison, Salon International des Inventions, Geneve, 2007.
Radu I. Munteanu, Luige Vladareanu, Lucian Marius Vele, Daniel Moga, R. A. Munteanu,
Medalie de Aur pentru Method et dispositif de mesure pour la vitesse de rotation dans un
milieu profond perturbant, Salon International des Inventions, Geneve, 2007.
MUNTEANU Radu Ioan, MOGA Daniel, NEAGA Florian Claudiu, PETREUS Dorin,
DUMITREAN Radu Mihai, MUNTEANU Mihai Stelian and VLADAREANU Luige:
System for monitoring the progressive loading of lower limb in post-traumatic rehabilitation
GOLD, Inventions presented by IFIA Office at International Warsaw Invention Show IWIS,
Warsaw 30-31 May 2007.
MUNTEANU Radu Ioan, MOGA Daniel, IVAN Dumitru Mircea, DOBRA Petru ,
MUNTEANU Radu Adrian, MOGA Rozica Gabriela and VELEA Lucian Marius: Wireless
System for Remote Measurement of Tilt GOLD, Inventions presented by IFIA Office at
International Warsaw Invention Show IWIS, Warsaw 30-31 May 2007.
342
PROGRAMUL CEEX
Cri
Daniel Moga & Petru Dobra, Smart Sensors Systems, Editura Mediamira, ISBN 973-713-061-8.
Capitole n cri:
1.
2.
3.
Luige Vldreanu, Radu Munteanu, OPEN-CNC Real Time Control Systems of the Mechanical
Center Having Six Freedoms,, International Scientific Book, Recent Advances in Control Systems,
Robotics and Automation, series Emerging Technologies, Robotics and Control Systems, editor prof.
Salvatore Pennacchio, Palermo University, published by International SAR- June 2007, ISBN: 97888-901928-9-5.
Luige Vldreanu, Radu Munteanu, S.Cononovici, et all, Microprocessors based open systems
for robots motion control, Research Trends in Mechanics, book, vol.1, cap.15, pp. 34, Ed. Academiei
2007, publicare in 2007.
Luige Vldreanu, Ion N Ion, Open Architecture Systems for MERO Walking Robots Control,
eligibila pentru publicare in Springer verlag Volume, Editors of this Volume: Prof. N.E.Mastorakis
(Greece), Prof. I. Sakellaris (France),publicare in 2008.
Articole n reviste cotate ISI

1.
2.
Luige Vladareanu, Radu Munteanu, OPEN-CNC Real Time Control Systems of the Mechanical
Center,, the International Journal of Factory Automation, Robotics and Soft Computing ISSN 1828
6984, cotata ISI, publicare in 2007
Luige Vladareanu, Ion Ion, Hybrid Force-Position Control of the MERO Walking Robots, WSEAS
Journal on Systems,ISSN: 1109-2777, ISI cotation, publicare in 2007
Lucrri tiinifice (selecie)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
M. Truc, P. Dobra, Stability aspects in case of small delayed robot manipulators systems,
IEEE Conference on Control Applications (CCA/CACSD/ISIC 2006), pp. 266-270, Munich,
Germany ,4- 6 October, 2006.
G., Ra, G., Dilintas, P., Sinioros, V. Popa, M., Ra, RFID systems in Hospitals, Buletinul
Institutului Politehnic Iai, Tomul LII (LVI), Fasc. 5, 2006, Electrotehnic, Energetic,
Electronic, 4-th International Conference on Electrical an Power Engineering EPE2006, Iai,
Romania, October 12-14 2006, ISSN 1223-8139, pg921-926;
L. Vladareanu, Real Time Control of Robots and Mechanisms by Open Architecture Systems,
cap.14, Advanced Engineering in Applied Mechanics, Ed. Academiei 2006, pp. 38, ISBN 978973-27-1370-9, editori: T. Sireteanu, L. Vladareanu, bun de tipar dec. 2006, publicata: ian.2007
Daniel Moga, Corneliu Rusu, Mihai Dumitrean, Rozica Moga, Adrian Muresan, LOW
COST MONITORING ARCHITECTURE FOR VIBRATION BASED SYSTEMS HEALTH
MANAGEMENT, 1st IFAC Workshop on CONVERGENCE of INFORMATION
TECHNOLOGIES and CONTROL METHODS with POWER PLANTS and POWER SYSTEMS,
IFAC Workshop ICPS'07, pp. 272-275, July 09-11 Cluj-Napoca, Romania.
Gaitan Vasile Gherhita, Turcu Octavian Corneliu, Popa Valentin, Graur Adrian, Sistem
integrat generalizabil de identificare si urmarire a testabilitatii produselor si subansamblelor,
Procesare distriuita, Nr. 3, vol. III, pp. 32-36, ISSN 973-666-177-6, Suceava, Romania,2007
Luige Vladareanu, Radu Munteanu, Real Time Control of Structural Vibrations for High
Position Systems, 14th International Congress on Sound and Vibration, Cairns, Australia 9-12
July 2007, publicare in 2007
Propuneri de proiect pentru FP7, prin care sunt propuse dispozitive de poziionare de
nalt precizie (la nivel nano-micro), prin prelucrri de imagini si reducerea vibraiilor
structurale:
1.
L. Vladareanu, project chairman, Radu I. Munteanu, et all, Open Architecture Systems with
Real Time Control for Nano-Micro Manipulators Working in a Cooperative Regime, acronim
SIDERCO, Call indentifier: FP7-NMP-2007-LARGE-1, Theme 4 NMP - Nanosciences,
Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies, work programme topics: NMP2007-3.5-2, projec proposal May 2007, ID 214208 (consortiul contine 27 parteneri din 11 tari,
12 universitati, 3 institute de cercetari, un centru de excelenta european, 5 SME, etc.), valoare
proiect 8,2 M EUROS din care 6,4 M EUROS finantare EC,propunere faza 1.
343
PROGRAMUL CEEX
2.
Luige Vladareanu, coordonator proiect, Radu Munteanu partener, et. all, Control Systems
for High Precision Position of Micro-Nano Manipulators, ID 201512, ERC-2007-StG, buget
proiect 1.096 milioane EUROS, 3 ani, finantat integral de EC, propunere faza1

Echipamente prevzute n planul de realizare
al proiectului
Kit dezvoltare USB (RENESAS).
Osciloscop portabil (2 canale; 500 MHz)
Licenta software MATLAB
MontaVista Linux (Professional Edition)
Laptop
PC104 (PIII, 1GHz ).
Camera video color BOSCH
Camera video color USB (High performance
cooled CCD)
Achiziii realizate, aprecieri i deschideri ce se

pot asigura.
3 buc.
Fluke 195
Da
Da
4 buc.
Da
1 buc.
n urmtoarele etape

Rezultarul final al proiectului: Dezvoltarea unei platforme nglobate pentru
controlul inteligent, n timp real, bazat pe viziune, al proceselor din industria
alimentar (prototip).
Descriere: Dezvoltarea unui platforme complexe, compus din sisteme nglobate i
echipamente electromecanice de precizie i dezvoltarea unei metodologii eficiente
pentru calibrarea sistemelor de monitorizare i control bazate pe viziune artificial.
Aplicaii i noi direcii de utilizare: Cercetrile din cadrul proiectului n domeniul
sistemelor nglobate, al viziunii artificiale i al controlului inteligent, pentru generarea
unei game de tehnologii, sisteme prototip i produse vor contribuii la creterea
productivitaii ntreprinderilor, nbuntirea calitii produselor acestora, astfel nct,
s contribuie la accelerarea proceselor de aliniere i integrare tehnologic a agenilor
economici, conform cerinelor i reglementrilor UE.
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale
estimate a se realiza: Principalii beneficiari ai proiectului vor fi ntreprinderile
romneti: prin integrarea echipamentelor pentru monitorizare i control inteligent
bazate pe viziune n fluxurile de producie, cea ce va determina creterea competiviti
acestora n condiiile economiei concureniale europene.
Strategia de management a proiectului a fost coordonata de directorul proiectului,
Prof.dr.ing. Radu Munteanu. n viitor se propune alocarea de fonduri mai mari pentru
deplasrile n ar.
mbuntirea sistemului de comunicare prin e-mail.
344
PROGRAMUL CEEX
CERCETRI FUNDAMENTALE I APLICATIVE

PRIVIND OBINEREA PRODUSELOR TUBULARE DIN
OELURI DE CALITATE SUPERIOAR N VEDEREA
REDUCERII COSTURILOR I ECOLOGIZRII
PRODUCIEI
(RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.480.000 RON din care de la buget

1.350.000 RON
Universitatea Politehnica Bucureti - Centrul de Cercetare i
Expertizare Materiale Metalice Speciale (UPB-CEMS)
Prof.dr.ing. Victor GEANT, tel. (4021) 402.9521
P2: S.C. INSTITUTUL DE CERCETRI METALURGICE
ICEM SA BUCURETI;
P3: S.C. CHIMINFORM DATA SA BUCURETI
Obiective:
Proiectul are drept scop studiul proceselor fundamentale de obinere a unor oeluri de
calitate superioar, coroborat cu cercetarea aplicativ de realizare a unor produse calitativ
superioare din aceste oeluri (agle pentru evi i evi finite). Obiectivele majore ale proiectului sunt
definite fiecare prin detalierea obiectivelor specifice. Proiectul este relevant pentru obiectivele
generale ale Programului CEEX conducand la accelerarea procesului de aliniere i integrare
tehnologic a agenilor economici si parteneriate performante. De asemenea, propunerea este
relevant pentru obiectivele specifice CEEX, deoarece implic susinerea dezvoltrii resurselor
umane i materiale si a calitii activitilor de cercetare din cadrul unitilor i instituiilor de CD.
Proiectul propune pentru sectorul de fabricaie produse finite din oeluri de calitate superioar i
anume realizarea de produse tubulare printr-o tehnologie nou care utilizeaz, ca semifabricate de
pornire, aglele rotunde de calitate superioar obinute prin turnare continu.
Obiectivele msurabile propuse spre rezolvare sunt specifice fiecrei etape a cercetrii, n
funcie de categoriile de activiti admise prin Programul CEEX. Astfel, n cadrul cercetrilor
fundamentale, obiectivele msurabile sunt evideniate prin rapoarte de cercetare i studii, n cadrul
cercetrilor aplicative prin studii, rapoarte de cercetare, rapoarte de experimentri, buletine de
analiz, in cadrul aciunilor suport de promovare i diseminare prin articole, comunicri tiinifice,
CD-uri, pagini Web de produs i firm, postere, pliante, brevete de invenie. Totodat, cercetrile
experimentale efectuate au ca rezultate msurabile reducerea consumului de combustibil,
randamentele energetice, coninutul de noxe, eficiena economic etc.
n cadrul Etapei I / 15.11.2006 a proiectului denumit Fundamentarea proceselor fizico
chimice de elaborare primar a oelurilor destinate fabricaiei de evi cu implicaii asupra calitii
s-a realizat Studiul propus prin tem, care cuprinde detaliat o cercetare documentar aprofundat
asupra fundamentrii proceselor de elaborare, rafinare i turnare a oelurilor destinate fabricaiei de
evi. Etapa s-a realizat prin desfurarea urmtoarelor trei activiti complexe: I.1 studiul proceselor
fizico-chimice de elaborare a oelurilor destinate fabricaiei de agle pentru evi; I.2 studii i analize
privind influena elementelor de aliere asupra calitii oelurilor pentru evi i I.3 studii i analize
privind influena concentraiilor de elemente duntoare asupra calitii oelurilor pentru evi.
345
PROGRAMUL CEEX
Activitatea I.1 s-a concretizat prin fundamentarea proceselor de elaborare a oelurilor pentru evi si
analiza parametrilor tehnologici de elaborare, activitatea I.2 s-a concretizat prin fundamentarea
teoretic a influenei elementelor de aliere n oelurile pentru evi, studiul structurii cristaline
complexe, iar activitatea I.3 s-a concretizat prin fundamentarea teoretic a influenei elementelor
duntoare n oelurile pentru evi i asupra proprietilor evilor finite.
Etapa a II-a a proiectului denumit Studii i cercetri fundamentale privind creterea
calitii oelurilor pentru agle turnate continuu n cazul procesrii prin metalurgie secundar s-a
desfurat n perioada 15.11.2006-16.04.2007. inndu-se seama de Planul de realizare a
proiectului s-au executat cele dou activiti complexe ale etapei: II.1 - Studii i cercetri privind
fundamentarea proceselor de aliere i microaliere a oelurilor pentru mbuntirea calitii aglelor
destinate fabricaiei de evi i II.2 - Determinarea concentraiilor admise de elemente duntoare
n constituia oelurilor pentru evi. Etapa s-a concretizat prin rapoarte de cercetare i studii
privind influena elementelor de aliere i a celor duntoare asupra calitii oelurilor pentru evi.
Lucrarea prezint noutate i este de mare actualitate n ara noastr. De remarcat aici faptul
c la S.C. TMK-Reia SA n perioada 20-23 februarie 2007 s-a pus n funciune prima instalaie de
turnare continu pentru agle din istoria acestui agent economic.
Etapa a III-a a proiectului denumit Stabilirea condiiilor tehnice impuse aglelor din oel
turnate continuu, destinate fabricaiei de evi; cercetri i experimentri industriale pentru stabilirea
tehnologiilor preliminare de elaborare a oelurilor pentru evi, de turnare continu a aglelor pentru
evi i de laminare la cald a evilor, n condiiile utilizrii aglelor turnate continuu s-a realizat n
perioada 16.04.200717.09.2007. Obiectivele ndeplinite prin aceast etap au constat n elaborarea
urmtoarelor tehnologii preliminare: - de elaborare a oelurilor pentru evi; - de turnare continu a
aglelor pentru evi; - de laminare la cald a evilor din agle turnate continuu.
Realizarea obiectivelor etapei elaborarea celor trei tehnologii preliminare a fost posibil
n urma desfurrii unor activiti vaste de documentare si de cercetri experimentale industriale.
In perspectiv, etapa IV intitulat Stabilirea tehnicilor disponibile privind prevenirea i
controlul polurii pe liniile de fabricaie a produselor din oel urmeaz s se desfoare n perioada
17 sept.-10 dec. 2007. Activitile constau n: Cercetri privind aspectele de mediu specifice
liniilor de fabricaie a oelului i a produselor din oel i Studii i analize privind stabilirea celor
mai bune tehnici referitoare la prevenirea i controlul polurii pe liniile de fabricaie a oelului.
Obiectivele urmarite vor consta n: stabilirea principalelor aspecte de mediu specifice;
stabilirea celor mai bune tehnici de prevenire i control al polurii; direcii de implementare.
Etapa V intitulat Experimentri industriale de laminare la cald a unor sortimente
reprezentative de evi utilizndu-se agle turnate continuu. Elaborarea studiului de fezabilitate i a
documentaiei de analiz tehnico-economic privind noile tehnologii de elaborare i turnare a
oelurilor i de laminare la cald a evilor se va desfura n perioada 10 dec. 2007 15 mai 2008.
Obiectivele constau in: realizarea experimental de evi de oel din agle turnate continuu i
elaborarea studiului de fezabilitate i a documentaiei de analiz tehnico-economic.
Etapa VI (final) intitulat Stabilirea tehnologiilor finale de elaborare a oelurilor pentru
evi, de turnare continu a aglelor pentru evi i de laminare a produselor tubulare obinute din
agle turnate continuu. Validarea tehnologiilor finale, prezentarea funcionalitii i utilitii.
Diseminarea rezultatelor cercetrii se va desfura n perioada 15 mai 15 sept. 2008. In baza
activittilor ce se vor desfsura se urmaresc obiectivele urmtoare: stabilirea tehnologiei finale de
elaborare a oelurilor pentru evi, a tehnologiei finale de turnare continu a aglelor pentru evi i a
tehnologiei finale de laminare a produselor tubulare utiliznd agle turnate continuu, elaborarea
documentaiei tehnice de validare i a unor materiale informative: articole, postere, diseminare prin
CD-uri, pagini Web de produs i firm, pliante, comunicri tiinifice, brevete de invenie etc.
346
PROGRAMUL CEEX
1. Steel Structures Hard-Facing Using Composite Core Electrode,
autori: Geanta, V., Voiculescu, I., Binchiciu, H., Vida-Simiti, I.,
baza cercetarilor
Jumate, N., tefnoiu, R. 60-th Annual Assembly and International
realizate in cadrul
Conference Welding and Materials Technical, Economical and
proiectului
ecological Aspects, Interrnational Institute of Welding and Croatian
Welding Society, 01 08 July, Dubrovnik & Cavtat, Croatia, p. 749
756, ISBN 978-953-7518-00-4.
2. Aspects Regarding the Embrittlement of Steels Using the ElectroCharging Method, autori: Voiculescu, I., Geanta, V., tefnoiu, R.
6-a Conferencia Europea Sobre Technologias De Soldeo, Union Y
Corte, 16-As Jornadas Tehnicas De Soldadura, Eurojoin 6, Santiago
de Compostela, June, 28 30, 2006, p. 651 656, Graficas Rogar,
S.A., ISBN 84-934316-0-5.
3. Efficient Method for Complex alloys Elaboration and Testing,
autori: Geant, V., Binchiciu, H., Binchiciu, A. 7-th International
Conference on Technology and quality for Sustained Development,
TQSD 06, May, 25 27, 2006, UPB-Bucharest, Romania, p. 755
761, AGIR Puplishing House, ISBN 973-720-035-7.
Echipa
de cercetare a conductorului de proiect UPB-CEMS posed
cunotine fundamentale temeinice i mult experien n domeniul
produciei de oel i fabricaiei de produse tubulare, fiind constituit
din specialiti n domeniu cadre didactice universitare, cercettori,
FP7
ingineri i ingineri cu doctorat, personal tehnic cu experien.
Echipele de cercetare de la parteneri ICEM SA i CHIMINFORM
DATA SA au n componen cercettori cu vast experien
profesional n domeniu, specialiti recunoscui de societatea
academic din ar, in ansamblul su consoriul avnd oportuniti
deschise la nivel naional i internaional inclusiv pentru participarea
la Programul FP7. Menionm c s-au depus oferte pentru FP7.
Conform Planului de realizare a proiectului n etapa I / 15 nov. 2006 s-au achiziionat
echipamente pentru C-D n valoare de 5.000 lei (copiator CANON iR020 A3). n etapa II / 16 apr.
2007 s-au achiziionat dotri n valoare de 78.900 leidintre care echipamente C-D n valoare de
30.000 lei, aparatur C-D n valoare de 3.000 lei i calculatoare i echipamente periferice n valoare
de 45.900 lei. n etapa III / 17 sept. 2007 s-au achiziionat echipamente C-D n valoare de 31.215
lei. n conformitate cu Planul de realizare a proiectului pentru etapa IV / 10 dec. 2007 urmeaz s
se achiziioneze dotri n valoare de 58.000 lei dintre care echipamente C-D n valoare de 48.000
lei i aparatur c-d n valoare de 10.000 lei. Pentru cele dou etape din anul 2008 (etapa V / 15 mai
2008 i atapa VI / 15 sept 2008) se vor achiziiona dotri n valoare de 146.200 lei dintre carte
echipamente C-D n valoare de 90.000 lei, mobilier i aparatur n valoare de 31.000 lei i
calculatoare i echipamente periferice n valoare de 25.200 lei.
Organizate nu e cazul.
Cercetrile efectuate prin proiect, finalizate prin cele trei tehnologii menionate mai sus,
conduc la mbuntirea calitii oelului lichid n sectorul de elaborare primar prin aplicarea
tehnologiilor propuse de tip EBT (Excentric Bottom Taping), n sectorul de elaborare secundar
347
PROGRAMUL CEEX
rafinarea oelului n instalaii de tip LF (Ladle Furnace) i n sectorul de turnare, turnarea oelului se
va realiza direct sub form de agle turnate continuu pe echipamentul propus prin prezentul proiect.
Pe liniile de fabricaie a produselor tubulare se urmrete, n principal, aplicarea tehnologiei noi
propuse de laminare la cald, care utilizeaz ca semifabricate de pornire aglele turnate continuu.
Rezultatele obinute i cele preconizate, actualele dotri de pe flux cu un grad ridicat de
automatizare i control al parametrilor de procesare, calitatea forei de munc i managementul
sectorului respectiv precum i experiena i nivelul cunotinelor din domeniu acumulate de
partenerii participani, ofer anse reale realizrii proiectului i atingerii obiectivelor.
Utilizatori i beneficiari ai rezultatelor proiectului sunt agenii economici productori de
oeluri speciale, de agle pentru evi i de evi din oel: MITTAL STEEL Hunedoara, SIDERCA
Clrai, MITTAL STEEL Galai, MECHEL COST Trgovite, TMK-REIA SA Reia, TMKARTROM SA Slatina, MITTAL STEEL Roman, TENARIS SILCOTUB Zalu.
Sintetic, modul de organizare i de management al proiectului necesar pentru realizarea
acestuia const n structurile funcionale de la partenerii consoriului. Structurile propuse includ o
poziie cheie, cea a Directorului de proiect, funcie care are drept scop coordonarea execuiei
proiectului, asigurarea interfeei ntre partenerii participani la proiect precul i asigurarea interfeei
dintre aceti parteneri participani la proiect i Autoritatea contractant. De asemenea, Directorul de
proiect are n responsabilitate managementul administrativ i coordonarea proiectului. De comun
acord, partenerii au convenit ca director de proiect s fie desemnat un expert n domeniul obinerii
materialelor metalice (Elaborarea i rafinarea oelului) cadru didactic universitar, aparinnd
Conductorului de proiect UPB-CEMS.
Conform strategiei de management a proiectului execuia proiectului se va asigura prin
intermediul Echipelor de lucru ale partenerilor, la realizarea proiectului lucrnd n colaborare cu cea
a conductorului de proiect. Echipele de lucru posed cunotine temeinice n domeniu i o bun
experien n domeniul managementului i execuiei de proiecte de cercetare-dezvoltare. Echipele
de lucru dispun de propriul personal auxiliar (studii medii) implicat, n mod deosebit, n probleme
de tehnoredactare computerizat, n multiplicarea materialelor suport necesare activitilor de
transfer de informaii i experien i a altor documentaii necesare n derularea proiectului i n
supravegherea costurilor aferente acestuia.
Activitatea financiar contabil implicat n toate fazele proiectului, ntocmirea documentelor
de raportare la gestiunea economic a resurselor proiectului va fi coordonat de directorul de proiect
n strns legtur cu toi partenerii. Directorul de proiect, ca reprezentant al coordonatorului de
proiect, este persoana care realizeaz conexiunile ntre parteneri prin: telefon, fax sau internet (email). Acesta elaboreaz i urmrete strategia de execuie a proiectului i de diseminare a
rezultatelor cercetrilor i realizeaz monitorizarea intern a activitilor desfurate. Periodic,
directorul de proiect convoac partenerii pentru analize operative privind stadiul lucrrilor n
derulare ale proiectului i, totodat, informeaz partenerii asupra modului de desfurare a
activitilor prevzute, n vederea eliminrii riscurilor de blocare sau de apariie a ntrzierilor n
derularea proiectului.
Relaia cu Autoritatea Contractant este foarte bun, bazat pe colaborare i sprijin din
partea acesteia pentru buna desfurare a lucrrilor de cercetare. n virtutea meninerii bunelor
practici din cadrul Autoritii Contractante prin care la avizrile de la executanii de proiecte s
participe personal desemnat din cadrul acesteia, Coordonatorul de proiect UPB-CEMS invit de
fiecare dat Autoritatea Contractant s participe prin reprezentani la avizarea intern a lucrrilor
efectuate de colectivul nostru care se desfoar n cadrul Universitii POLITEHNICA Bucureti.
348
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI PRIVIND SISTEMUL ELECTRIC DE

PROPULSIE AL UNUI VEHICUL CU ROTI
MOTOARE INDEPENTE
Parteneri:
1.575.000 lei din care de la buget 1.500.000 lei

Universitatea Politehnica Bucuresti Centrul de
cercetare pentru echipamente de conversia
electromagnetica a energiei (UPB ECEE)
Covrig Mircea Prof.dr.ing. +40 744.371.673
- Academia Tehnica Militara (ATM), prof.dr.ing.
Nicolae Jula
- Institutul de Cercetare si Proiectare pentru
Electrotehnica (ICPE SA), ing. Ecaterina Fransua
- SC ICPEST SRL, ing. Oprea Dorin
Obiective:
Obiectivele majore sunt: cresterea valorii si vizibilitatii stiintifice a echipei de
cercetare, concentrarea si valorificarea optima a potentialului stiintific, si cresterea
capacitatii de a asigura parteneri performanti in programele de cercetare stiintifica si
tehnica.
Rezultate masurabile: modelarea si simularea numerica a ansamblului motor electric
roata (motor de curent continuu si motor de curent alternativ); realizarea si testarea
sistemului de actionare de cc si ca pentru roata; realizarea si testarea unui model
experimental de vehicul.
Descrierea succinta a rezultatelor obtinute pana la 15.09.2007:
- studiul dinamicii ansamblului motor-roata;
- elaborarea conceptelor si strategiei pentru realizarea obiectivelor;
- realizarea retelei informatice si a paginii web;
- dimensionarea modelului experimental pentru motorul de cc;
- studiul dinamicii ansamblului motor cc/ca - roata;
- studiul si dimensionarea sistemului de comanda de cc;
- studiul si simularea numerica de supervizare a sistemului de tractiune roti.
- diseminare.
Urmeaza a fi realizate:
- realizare si incercari de laborator pentru modelul experimental ale motorului
de cc;
- realizarea sistemului de comanda de cc;
- incercari de laborator ale sistemului de actionare de cc;
- dimensionare, realizare si incercare a motorului de ca;
- dimensionare si realizare a sistemului de comanda de ca;
- incercari de laborator a sistemului de actionare de ca;
- testarea modelului experimental de vehicul;
- diseminare.
349
PROGRAMUL CEEX
Lucrari publicate pe - Direct Torque Control (DTC) with Reduced Torque

Ripple and Constant Switching Frequency using Space
baza cercetarilor
Vector Modulation, Buletinul Institutului Politehnic din
realizate in cadrul
Iasi, tomul LII (LVI), Fasc. 5A, 4-th International
proiectului
Conference on Electrical an Power Engineering EPE
2006, Iasi, Romania october 12-14, 2006
- A Simple Method of Torque Ripple Reduction for
Direct Torque Control of PWM Inverter FED
Induction Machine Drives, Analele Universitatii din
Craiova, seria: Inginerie Electrica, anul 30, nr. 30, 2006,
8-th International Conference on Applied and
Theoretical Electricity ICATE 2006, 10-th Symposium
Cryoeletrotechnics and Cryogenics SCC10
- Direct Torque Control with Reduced Torque Ripple for
Permanent Magnet Synchromous Motor, International
Workshop Control and Information Technology
IWCIT 2006, Gliwice septembrie 2006, Proceedings
- A Comparision of Two Direct Torque Control Schemes
With Improved Steady State Operation for The Induction
Motor, 5-th International Symposium on Advanced
Topics in Electrical Engineering ATEE 2006,
noiembrie 2006, CD ISBN 973-8987-12-1
- About the Efficiency of Real Time Sequences FFT
Computing, Proceedings of the 2007 IEEE Workshop on
Design and Diagnostics of Electronic Circuits and
Systems,
aprilie 11-13, 2007, Krakov, Poland
- A new stacked NPC converter: 3L topology and
control, 12th European Conference on Power Electronics
& Applications 2-7sept 2007, Aalborg, Danemarca
- A novel method for PM synchronous machine rotor
position detection, 12th European Conference on Power
Electronics & Applications 2-7sept 2007, Aalborg,
Danemarca
- Proposed Schemes for Improving the State Behavior of
Direct Torque Controlled Induction Motor, 7th WSEAS
International Conference on Power Systems (PE 2007)
15-17 sept Beijing, China
350
PROGRAMUL CEEX
- A Study on the Improvement of the Mechanic

Eccentric Power Presser Dynamics by using Variable
Frequency Induction Motor Drives, 7th WSEAS
International Conference on Power Systems (PE 2007)
15-17 sept Beijing, China
- The Effect of Type of Innovation on New Product
Development Process, 5th International Conference on
the Management of Technological Changes 25-26
august 2007 Alexandropolis, Grecia
FP7
- Calculus of total losses in three-levels voltage source

converters, Przeglad Elektrotechniczny Konferencje,
Polonia aprilie 2007
Realizarea obiectivelor specifice asigura dezvoltarea
laboratoarelor de cercetare ale partenerilor, sustine
dezvolatarea si formarea resurselor umane care permite
acreditarea si recunoasterea internationala a consortiului.

Conform prevederilor de proiect s-a reusit achizitionarea: echipamentelor necesare
pentru realizarea unui stad de incercari ale masinilor electrice, echipamentelor
specifice necesare pentru incercarea modelelor experimentale realizate si tehnica de
calcul si achizitie de date.
Nu au fost prevazute in planul de realizare pana in acest moment.
Finalizarea proiectului se face prin:
- doua modele experimentale de motoare pentru tractiunea electrica: un motor de cc si
un motor de ca, ambele avand o constructie inedita; realizarea unui studiu comparativ
intre performantele functionale ale celor 2 tipuri de motoare functionale;
- modelele experimentele pentru sistemele de comanda si pentru sursele de cc si ca
necesare actionarii motoarelor;
- realizarea unui model de vehicul actionat electric.
Continuarea proiectului se poate face prin dezvoltarea constructiei vehicului
experimental si perfectionarea constructiva a motorului electric de tractiune.
Pe baza acestui proiect s-a format un grup de lucru care v-a continua activitati de
cercetare in domeniul realizarii unui vehicul electric cu un impact deosebit de
favorabil sub aspect tehnologic si al consumului de energie.
Directorul de proiect a reusit sa coordoneze si sa monitorizeze realizarea planului si sa
asigure legatura cu autoritatea contractanta.
La nivelul conducerii proiectului este organizat un consiliu de coordonare (format din
responsabili de proiecte de la parteneri) care detaliaza si monitorizeaza sarcinile care
351
PROGRAMUL CEEX
revin fiecarui partener in cadrul etapelor proiectelor. Analiza rezultatelor obtinute,

inainte de a fi finalizate si prezentate, este facuta de catre un cosiliu stiintific format
din membrii echipei proiectului care dispun de cea mai mare experienta.
S-a reusit aprovizionarea cu echimente necesare realizarii proiectului.
Conducerea proiectului considera ca a avut o colaborare deosebit de buna cu
Autoritatea Contractanta apreciind in mod deosebit promtitudinea cu care a primit
raspunsul la solicitarile facute.
352
PROGRAMUL CEEX
SERVICII AVANSATE DE INFORMARE SI GHIDARE

PENTRU CONDUCATORI AUTO SI CALATORI
UTILIZAND HARTI DIGITALE SAIGHID

Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.474.100 RON din care de la

buget 1.320.000 RON
Organizatia Romana pentru Implementarea Sistemelor
Inteligente de Transport ITS Romania
Dr. ing. Dorin DUMITRESCU; telefon 0213169600
1. UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV;
director proiect prof. dr. ing. Gheorghe CIOLAN
2. Centrul de Cercetare, Proiectare, Service si Consulting in
domeniul Telecomenzilor si Electronicii in Transporturi (UPBCEPETET); director proiect conf. dr. ing. Marius MINEA
3. RQA IMPEX COMPANY SRL; director proiect ing. Bogdan
CONDURATEANU
4. Universitatea POLITEHNICA din Timisoara; director proiect
conf. dr. ing. Dumitru IANCULUI
5. Universitatea din Pitesti; director proiect prof. dr. ing.
Gheorghe SERBAN
6. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE
DEZVOLTARE IN TURISM; director proiect geolog Georgeta
MAIORESCU
Obiective:
Scopul principal al proiectului SAIGHID este analiza stadiului national si international in
domeniul navigatiei pozitionarii GPS/GALILEO bazata pe harti digitale si definirea si elaborarea
de servicii de informare turistica (localizare a obiectivelor turistice), informarea culturala
(identificarea unei locatii din domeniul cultural) si informarea administrativa (identificarea unei
locatii din domeniul administratiei publice). De asemenea, se va elabora structura bazei de date
suport pentru aceste servicii si se va crea aplicatia de generare, exploatare si dezvoltare a bazei de
date. Aceasta se va construi pornind de la baza creata in proiectul ROMANIA DIGITALA:
autostrazi, drumuri nationale, europene, judetene care acopera 100% din teritoriul national si
drumurile comunale, rezidentiale si de exploatare care acopera 25% din teritoriul national.
Aceasta propunere de proiect a pornit din dorinta de a stimula in Romania dezvoltarea aplicatiile
inteligente din domeniul transporturilor, care exista intr-un stadiu avansat in alte tari si care si-au
demonstrat utilitatea in cresterea sigurantei si confortului pentru calatori si conducatori auto.
Aprecierea rezultatelor se va face in primul rand prin beneficiile aduse de serviciile definite in
cadrul proiectului precum si prin elementele suplimentare aduse hartii digitale a Romaniei:
actualizarea datelor existente, acoperirea in totalitate a retelei rutiere si adaugarea de Puncte de
Interes referitoare la obiective turistice, economice si administrative.
Proiectul va prezenta in speta o platforma integrata de achizitie a informatiilor georeferentiate, o
solutie de informare online prin intermediul Internetului, o platforma de navigare ce se poate
353
PROGRAMUL CEEX
instala pe PDA sau poate utiliza echipamente GPS dedicate. Garantia corectitudinii datelor de pe
aceste platforme de informare si navigare va fi asigurata de diversitatea partenerilor din proiect,
intre acestia aflandu-se universitati de prestigiu din tara, institutii cu experienta in domeniul
realizarii de aplicatii de gen, precum si administratori ai informatiilor de turism. De asemenea, in
proiect este prevazuta dotarea si utilizarea unui laborator mobil, a mai multor echipamente
specifice GPS si de achizitie de date din teren. Utilizarea unor harti avand ca sprijin si
fotogrammetria garanteaza, de asemenea, acuratetea reprezentarilor din teren. Totodata, prin planul
de realizare sunt prevazute mai multe etape de verificare a solutiilor propuse, in scopul validarii
acestora, precum si etape de corectie a datelor. In cadrul proiectului este prevazuta realizarea unui
sistem pilot de implementare. Acesta va contine o aplicatie de exploatare a datelor cu ajutorul
careia se pot testa serviciile definite de proiect in ceea ce priveste corectitudinea informatiilor
oferite, usurinta in utilizare si utilizarea eficienta a resurselor bazei de date.
Rezultatele previzionate pentru proiectul SAIGHID sunt:
definirea si testarea de servicii avansate de informare si ghidare a calatorilor si
conducatorilor auto;
studierea nivelului de dezvoltare pentru domeniu la nivel mondial, european si national si
diseminarea rezultatelor studiului in randul actorilor implicati in domeniul ITS si GIS;
realizarea unor materiale de diseminare pentru informatiile proiectului, care sa contribuie la
dezvoltarea retelei si care sa promoveze rezultatele proiectului;
realizarea unei retele de cercetare universitare si a unui forum de discutii in domeniul ITS.
Ca urmare a realizarii acestui proiect, sunt de asteptat beneficii privind urmatoarele aspecte:
- informarea calatorilor si conducatorilor auto;
- reducerea timpului de acces cu 10-18%;
- reducerea consumului de combustibil;
- confort informational.
Prima etapa a proiectului s-a finalizat la 15 noiembrie 2006 si a avut drept rezultat un raport de
analiza a stadiului national in domeniul hartilor digitale si al serviciilor de navigare. De asemenea,
s-a realizat website-ul proiectului (www.saighid.ro) care conine o seciune publica folosita in
special pentru diseminarea activitatilor din proiect dar si o sectiune privata utilizata pentru schimbul
de informatii intre parteneri.
Etapa a II-a a proiectului s-a terminat la 01 martie 2007 si a avut ca prim rezultat un raport de
analiza a stadiului international in domeniul hartilor digitale si al serviciilor de navigare. In plus, au
fost definite cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca serviciile ce vor fi elaborate in cadrul
proiectului.
Pe baza rezultatelor anterioare, in cadrul etapei a III-a, finalizata la 15 iunie 2007, s-a definit
structura serviciilor de informare si structura bazei de date geografice ce ofera suportul pentru
acestea. Totodata, s-au identificat solutiile optime de implementare a serviciilor si a bazei de date.
Astfel, a fost creat website-ul www.daciamagnifica.ro care permite fiecarui partener sa introduca
datele geografice culese si care la finalul proiectului va constitui suportul prin care se vor furniza
serviciile avansate de informare si ghidare.
Proiectul se afla acum in etapa a IV-a care se va finaliza la 1 noiembrie 2007. Dintre activitatile
propuse, deja s-au definit cerintele pentru aplicatia de navigare, s-a implementat baza de date si
aplicatia de gestiune a acesteia si s-au definit categoriile de date ce vor fi culese impreuna cu ariile
354
PROGRAMUL CEEX
geografice repartizate fiecarui partener. In prezent, se afla in derulare activitatea de culegere a

datelor si actualizare a bazei de date.
Ultima etapa a proiectului, a V-a, va incepe la 2 noiembrie 2007 si se va finaliza la 15 iunie 2008.
In cadrul acestei etape activitatile principale vor fi testarea serviciilor definite si diseminarea pe
scara larga a rezultatelor proiectului.
Lucrari publicate pe 1. Conf. dr. ing. Marius MINEA, as. drd. ing. Mihai NICULESCU
Utilizarea unor aplicatii ITS pentru promovarea turismului ecologic
baza cercetarilor
durabil in Romania. CleanProd 2007 Conference Proceedings, 22
realizate in cadrul
noiembrie 2006, Suceava, Romania.
proiectului
2. As. drd. ing. Mihai NICULESCU, ing. Florin CALCIU Harti
electronice si ghidare pe ruta pentru calatori si conducatori auto
proiectul SAIGHID. Volumul Proceedings al Conferintei Cercetare
Dezvoltare in domeniul Telecomenzi si Electronica in Transporturi, 13
14 septembrie 2007, Bucuresti, Romania.
Coordonatorul proiectului, ITS Romania, a participat, in cadrul unui
formarea consortiilor consortiu international, la programul FP7 cu propunerea de proiect
pentru participarea la Mobility and parking management system based on the following
applicable technologies: RFID with UHF, multi-agents methodology
FP7
(MASs) and knowledge engineering (KE) care se afl n stadiu de
evaluare la momentul actual.
Conform propunerii de proiect, fiecare partener a achizitionat echipamentele necesare pentru
activitatea de cercetare. Dintre acestea se pot mentiona:
- echipamente pentru achizitia datelor georeferentiate
- echipamente mobile de procesare a datelor si transmitere la distanta
- calculatoare PC
- laborator mobil de achizitie si testare date georeferentiate
In vederea promovarii si dezvoltarii activitatilor de cercetare privind transporturile, partenerii
proiectului au format nucleul unei retele nationale a centrelor de cercetare din domeniul sistemelor
inteligente de transport.
Coordonatorul consortiului, ITS Romania si partenerul UPB CEPETET au organizat in perioada
13 14 septembrie 2007, la Bucuresti, Conferinta Cercetare Dezvoltare in domeniul Telecomenzi si
Electronica in Transporturi. Conferinta a constituit o platforma pentru schimbul de idei si
diseminarea rezultatelor din domeniu, oferind totodata participantilor posibilitatea de a prezentat
rezultate concrete ale cercetarii in domeniu.
In prima zi, programul conferintei a fost impartit in doua sesiuni: Proiecte nationale
de Cercetare Dezvoltare in domeniul telecomenzi si electronica in transporturi si Aspecte
tehnologice suport pentru proiectele de Cercetare Dezvoltare in domeniul
telecomenzi si electronica in transporturi.
Programul celei de-a doua zile a inclus o serie de mese rotunde pentru fiecare proiect precum si
demonstratii tehnologice ale rezultatelor obtinute in proiecte.
355
PROGRAMUL CEEX

Rezultarul final al proiectului il reprezinta serviciile avansate de informare si ghidare pentru
conducatori auto si calatori ce vor fi furnizate prin intermediul website-ului www.daciamagnifica.ro.
Partenerul RQA va prelua rezultatele proiectului si va asigura intretinerea, functionarea si
dezvoltarea viitoare a website-ului si a facilitatilor oferite de acesta.
Beneficiile si efectele majore preconizate ale proiectului sunt:
- Proiectul va avea un impact tehnic deosebit de important prin realizarea unui premise de
dezvoltare a unor aplicatii care la ora actuala ocupa o pondere foarte importanta in cadrul sistemelor
inteligente de transport.
- Este de asteptat ca proiectul sa aiba un impact important in dezvoltarea turistica si culturala.
- Proiectul va avea impact si in ceea ce priveste informarea administrativa a persoanelor.
- Reteaua de cercetare creata in cadrul proiectului va avea ca rol principal pregatirea si instruirea
specialistilor in domeniul ITS si GIS si va avea conexiuni internationale oferind posibilitatea
specialistilor sa acceseze informatii de ultima ora in domeniu.
Managementul proiectului a fost asigurat in primul rand de catre coordonatorul proiectului, care a
reprezentat consortiul in relatiile de comunicare si management cu Autoritatea Contractanta.
Pentru sustinerea activitatilor de management a fost dezvoltat website-ul www.saighid.ro care ofera
suportul necesar managementului si diseminarii.
Organizarea managementului proiectului se face pe doua niveluri:
- managementul etapei;
- managementul proiectului.
Aciunile suport pentru managementul proiectului au fost: intalniri de lucru, workshop de training,
elaborarea unor materiale de informare, realizarea website-ului, schimburi de experienta cu retelele
europene de cercetare in domeniul ITS. S-a pus un accent deosebit pe realizarea si mentinerea unor
contacte internationale cu firme si agentii sau organizatii din strainatate, cu experienta in domeniu,
in scopul cresterii eficientei activitatilor realizate in cadrul proiectului, al unei mai bune diseminari a
rezultatelor, precum si pentru a investiga posibilitatile de a completa informatiile din bazele de date
cu cele din alte state, de a realiza o punte de legatura intre sistemele existente la ora actuala i cel
dezvoltat prin proiectul SAIGHID.
Coordonatorul de proiect a avut relatii permanente cu monitorul, coordonatorul programului si
responsabilul cu derularea financiar, astfel incat toate aspectele au fost rezolvate constructiv in
spiritul proiectului.
Propunem ca in Planul National de Cercetare Dezvoltare sa se scoata la concurs proiecte pe
tematici si nu global la nivel national, avand in vedere ponderea volumului de lucru in cercetare la
nivel de domeniu/subdomeniu, similar cu FP7
356
PROGRAMUL CEEX
TITLUL CONTRACTULUI: METODA DE TESTARE

COMPLEXA A STRUCTURILOR RUTIERE COMPOZITE
SI A MATERIALELOR COMPONENTE IN VEDEREA
EVALUARII SI CERTIFICARII CONFORM NORMELOR
EUROPENE
Valoarea proiectului(RON)
Contractor principal
Director de proiect
Parteneri
Valoare totala
1 542 500
Buget
1 500 000
BUCURESTI
Prof. Dr.Ing. Mihai DICU (0744/863025)
Partener 2 S.C. COMPUTER POWER S.R.L.
Partener 3 S.C. CENTRU DE CERCETARE PENTRU
MATERIALE MACROMOLECULARE SI MEMBRANE S.A.
Obiective:
Obiectivele generale:
Proiectul are drept obiectiv elaborarea unei metode de testare in laborator cu un
echipament complex (FISUROMETRU TERMOSTAT) a performantelor materialelor rutiere
utilizate la executia partii carosabile la drumuri. Metoda consta in incercarea accelerata a
materialului rutier la capacitatea de a prelua sarcini din echivalent trafic si variatii ale conditiilor
de mediu inconjurator. Aceasta conditie se realizeaza prin cercetarea in laborator, efectuata prin
modelare fenomenologica la scara redusa pe standul FISUROMETRU TERMOSTAT, cu care se
determina performanta solutiei de material rutier stabilita prin proceduri reglementate tehnic in
domeniul drumurilor. Prin cercetare se anticipeaza comportarea stratului rutier testat in perioada
de exploatare, cu implicatii benefice in anticiparea costurilor de exploatare la drumuri.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:
Obiectivul 1 Dezvoltarea metodei de testare complexa a structurilor rutiere compozite
Obiectivul 2 - Realizarea unui echipament complex si performant in vederea testarii la fisurare a
structurilor rutiere compozite
Obiectivul 3 Cresterea impactului international al cercetarii romanesti in domeniul si asigurarea
premizelor pentru participarea la consortii europene
Obiectivele tehnice ale proiectului sunt descrise astfel:
- se va realiza un echipament cu control programabil ce poate impune solicitari la oboseala
unei structuri rutiere reproduse la scara confectionate in laborator;
- echipamentul va fi cuplat cu sisteme de monitorizare in timp real a fenomenului de
oboseala , indeosebi prin urmarirea fisurarii si propagarii acesteia in structura;
- se va elabora un sistem principal de achizitie si interpretare imagistica in 3 dimensiuni
bazat pe camere video digitale si elaborarea unui software specializat de analiza a imaginilor;
- se va studia si adaptabilitatea unui sistem complementar de detectie a fisurilor la
suprafetele de contact dintre straturi, bazat fie pe imagistica din afara spectului vizibil sau
ultrasunete;
- avand in vedere ca fenomenul de fisurare este in corelatie si cu solicitarile termice la care este
supusa structura, se va realiza o incita cu climat controlabil pentru testarea epruvetei.
357
PROGRAMUL CEEX

Etapa II 2007 FISURAREA STRUCTURILOR RUTIERE COMPOZITE cuprinde doua parti
componente de care se ocupa partenerii contractului. Partea teoretica insotita de sinteza
documentara intocmita de partenerii P1 si P3 se refera la activitatea II1 si II2:
- Fisurarea structurilor rutiere compozite, imaginea efectelor repetate ale solicitarilor cumulate din
trafic si variatii de temperatura;
- Proceduri de simulare la scara a comportarii structurilor rutiere sub incarcari;
- Analiza ciclurilor de incarcare si variatii de temperatura pentru evaluarea dezvoltarii starii de
fisurare in structuri rutiere;
Partea aplicativa, pentru realizarea standului FISUROMETRUL TERMOSTAT, a fost realizata de
partenerul P2, in urmatoarele faze:
- Elaborare proiect sistem comanda, camera climaterica si analiza imagistica a propagarii fisurilor
in material; precum si proiectul pentru realizarea sistemului mecanic si hidraulic al
echipamentului.
Etapa II-a, se incheie conform programului planului de realizare a proiectului cu constructia la
faza de testare tehnica a sistemului mecanic si hidraulic, a sistemului de comanda , precum si a
sistemului de achizitie date-imagini.
Etapa II-a 2007, este o etapa premergatoare realizarii MECANISME DE SIMULARE
COMPORTAMENTALA A EPRUVETELOR TIP IMBRACAMINTI RIGIDE SI STRUCTURI
RUTIERE COMPOZITE evaluarea la scara redusa a structurilor din straturile rutiere, dar mai
ales a ETAPEI IV 2008 REALIZAREA SOFTWARE-LUI DE COMANDA NECESAR
STANDULUI DE FISURARE SI CALIBRAREA LUI PRIN INCERCARI DE LABORATOR.
Aceste etape viitoare, vin sa puna in valoare capacitatea de lucru a standului FISUROMETRUL
TERMOSTAT si modul de operare in cercetarea performantelor la fisurare a materialelor rutiere
utizate la drumuri.
Lucrari publicate pe baza cercetarilor realizate in cadrul proiectului:
Intrucat etapele 2006-2007 au fost alocate sintezei documentare de analizare a evolutiei
procesului de fisurare prin straturi rutiere si conceptiei proiectului de realizare a
FISUROMETRULUI TERMOSTAT, publicatiile partenerilor contractului de cercetare CEEX, nr.
X2 C27 2 - 1/1 sunt:
M. DICU, S. LAZAR Incercari accelerate in laborator pentru simularea modificarilor
rugozitatii caii la variatii sezoniere de temperaturi Al XII CONGRES NATIONAL DE
DRUMURI SI PODURI BUCURESTI 20-23 septembrie 2006
M. DICU, S. LAZAR, C. MURGU Permeabilitatea suprafetelor carosabile fisurate, un
parametru de cuantificare a calitatii suprafetei de rulare Simpozion Cluj Napoca, 26-27
aprilie 2007 DRUMURI LOCALE PREZENT SI VIITOR (Materiale si Tehnologii noi in
constructia si intretinerea drumurilor si podurilor)
C. IACOB, M. PETICILA, B. TUDOR Determinarea modulului de elasticitate al mixturilor
asfaltice prin metoda Indirect Tensile Test Conferinta nationala de instrumentatie virtuala,
editia a III a, Bucuresti, 29 mai 2006
M. PETICILA, C. IACOB, B. TUDOR Utilizarea mediului de programare Lab View pentru
comanda si controlul unui echipament pentru determinarea caracteristicilor reologice ale
mixturilor bituminoase Al XII-lea Congres National de Drumuri si Poduri din Romania
Oportunitati privind formarea consortiilor pentru participarea la FP7
Prin angajarea partenerilor la realizarea programului aferent contractului de cercetare, s-a
358
PROGRAMUL CEEX
inchegat un colectiv unit, bine documentat pentru participarea la alte teme similare care sa aiba ca
obiect principal simularea fenomenologica in laborator prin studii pe modele la scara redusa a
exploatarii drumurilor.
Parteneriatul format din doua unitati de cercetare in domeniul drumurilor si materialelor de
constructie componente si o unitate specializata in realizarea de echipamente de simulare in
laborator, reprezinta o entitate capabila in dezvoltarea unor noi teme de cercetare stintifica.
Prevederi proiect:
Conform obiectivelor proiectului prezentate, contractul de cercetare se va finaliza prin realizarea
unui echipament specializat, FISUROMETRUL TERMOSTAT , care va fi prezentat in lucrari
stintifice, mese rotunde in vederea popularizarii in domeniul de specialitate.
In acest mod se vor antama comenzi de productie de serie pentru alte laboratoare de specialitate
care au ca obiect de activitate cercetarea stintifica si argumentari tehnice precum si certificari de
calitate a materialelor rutiere.
Manifestari stintifice organizate:
In anul 2008, conform programarii de relizare a proiectului CEEX Nr. X2C27-2-1/1, sunt
prevazute activitati bazate pe comunicari stiintifice dupa cum urmeaza:
Activitati suport de susutinere, promovare, diseminare:
a)Participari, prezentari, publicari de lucrari specifice la manifestarile interne si internationale.
Organizarea unei mese rotunde cu caracter stiintific la care participa beneficiarii echipamentului
b)Realizeaza in comun sau pe colective specializate articole in reviste de specialitate si lucrari la
manifestari stiintifice. Organizeaza in comun masa rotunda
c)Editarea materialelor de promovare a sistemului de masurare si achizitie date cu Fisurometrul
termostatat
d)Construirea paginii web.
e)Introducerea echipamentului de fisurare in laboratoarele de specialitate care urmaresc calitatea
executiei in programul de reabilitare al drumurilor si autostrazilor.
f)Introducerea metodei nedistructive in programele didactice, la activitatile practice ale
studentilor.
Proiectul se finalizeaza cu realizarea standului FISUROMETRULUI TERMOSTAT, care
permite incercarea in regim accelerat a materialelor rutiere propuse la executia stucturilor rutiere. In
acest mod se poate aprecia performanta materialului rutier la exploatarea in timp prin simularea
solicitarilor din trafic si variatii ale conditiilor de mediu (variatii ale temperaturilor sezoniere si ale
umiditatii). Procedura propusa are posibilitatea de a aprecia comportarea in exploatare a
materialelor folosite si se poate identifica durata de viata a structurii rutiere rigide sau compozite
(asfalt pe beton de coment)., care se recomanda la drumuri cu trafic intens si greu.
Urmeaza etapa de lansare in productie in vederea utilarii laboratoarelor de specialitate, care au ca
obiectiv cercetarea stiintifica, agrementari tehnice si certificari de conformitate la materiale rutiere.
Rezultatul final al proiectului
Etapa a II-a 2007 este o etapa premergatoare realizarii MECANISME DE SIMULARE
COMPORTAMENTALA A EPRUVETELOR TIP IMBRACAMINTI RIGIDE SI STRUCTURI
RUTIERE COMPOZITE, evaluarea la scara redusa a structurilor din straturile rutiere, dar mai
ales a ETAPEI IV 2008 REALIZAREA SOFTWARE-LUI DE COMANDA NECESAR
STANDULUI DE FISURARE SI CALIBRAREA LUI PRIN INCERCARI DE LABORATOR:.
359
PROGRAMUL CEEX
Aceste etape viitoare vin sa puna in valoare capacitatea de lucru a standului

FISUROMETRUL TERMOSTAT si modul de operare in cercetarea performantelor la fisurare
a materialelor rutiere utilizate la drumuri.
Aplicatii si noi directii de utilizare
Beneficiarii cercetarii realizate in contractul CEEX Nr.X2C27-2-1/1 sunt laboratoare de
cercetare din domeniul drumurilor de grad I si II, care au teme de cercetare complexe,
agrementari tehnice si proceduri de certificare a conformitatii materialelor rutiere.
De asemenea, procedura obtinuta si Standul FISUROMETRUL TERMOSTAT poate sa
intre si in dotarea unitatilor de invatamant superior, care pregatesc viitorul personal de cercetare
proiectare invatamant.
Efectele economice rezulta din faptul ca prin studii effectuate pe Standul FISUROMETRUL
TERMOSTAT se pot obtine informatii in regim accelerat a performantelor materialelor rutiere
in raport cu comportarea in exploatare. Testele fiind facute la scara redusa, costurile scad la
evaluarile calitatii materialelor rutiere utilizate la constructia drumurilor. In plus se usureaza
urmarirea parametrilor de performanta fata de sectoare experimentale scara 1:1, intrucat
cercetarea de laborator prin simulare fenomenologica este mai lejera in raport cu
deplasareapersonalului pe teren.
Aprecieri asupra managementului proiectului si colaborarii in consortiu
In anii 2006-2007 (programul derulandu-se si in 2008), apreciem ca proiectul si-a atins
scopul propus printr-o buna comunicare intre partenerii consortiului. Acestia au lucrat si lucreaza
in echipa, manifestand seriozitate si preocupare in realizarea unei teme de cercetare, care se
gaseste in aceeasi faza de studiu si analiza si pe plan mondial (sunt prezente articole si
comunicari in literatura de specialitatecu conceptia de standuri de fisurare in faza de prototip).
Speram ca in final sa obtinem la nivel national o lucrare care sa fie recunoscuta valoric la nivel
international.
Aprecieri asupra relatiei cu Autoritatea Contractanta
Apreciem o colaborare buna cu Autoritatea Contractanta, care ne-a pus la dispozitie datele
necesare bunei desfasurari a programului de realizare a contractului CEEX. In acest fel am putut
beneficia de procedurile necesare a fi parcurse pentru finantarea proiectului.
Ca propuneri de imbunatatire , ne exprimam parerea de a se revedea posibilitatea de programare
si esalonare a finantarii unui proiect de cercetare CEEX, care de obicei dispune de o finantare
redusa in prima etapa cand necesarul este mai mare pentru realizarea de dispozitive de cercetare,
care stau la baza elaborarii produsului final al temei. Partea consistenta a finantarii se prevede de
obicei in ultimul an, cand se desfasoara activitati de comunicare, manifestari stiintifice si cand se
pot justifica mai greu valorile programate intr-un termen final scurt.
360
PROGRAMUL CEEX
ALGORITMI EVOLUAI DE CONTROL N TIMP

REAL PENTRU OPTIMIZAREA VEHICULELOR
HIBRIDE
(RON)
Contractor principal
Director de proiect
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 820000(RON) din care de la buget 820000

(RON)
Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai , UTI
Livin Gheorghe, prof. dr. ing. , tel. 0749252834
-Universitatea Transilvania Braov, Preda Ion, prof. dr. ing.
-Universitatea din Piteti , Marinescu Dnu Gabriel ,conf. dr. ing.
Obiective:
Scopul proiectului: Cercetrile n domeniul tehnologiei hibride urmresc realizarea unor noi generatii
de vehicule, cu asigurarea unor performane superioare privind consumul de combustibil, respectiv poluare
minim, fr s afecteze confortul, sigurana i calitatea transportului. n cadrul proiectului se vor elabora
i aplica diferii algoritmi evoluai de control n timp real pentru mbuntirea performanelor dinamice
ale vehiculelor hibride.
Pentru testarea i analiza performanelor algoritmilor evoluai de control n timp real se apeleaz la
modelarea i simularea vehiculelor n bucl nchis (Hardware-in-the-Loop) HIL pe o platform de
simulare cu un sistem de control cu putere de calcul mare i posibiliti multiple de interfaare realizat cu
placa controler dSPACE de tip DS1104.
Testarea algoritmilor evoluai de control n timp real urmrete optimizarea calculelor, cu reducerea
timpului de calcul, astfel nct s poat fi implementate pe microcontrolere de cost redus. Se pot obine
astfel efecte benefice pentru optimizarea funcionrii vehiculului i reducerea preului de cost a produsului
final. Un obiectiv important este conceperea unor solutii integrate convertor-motor electric i motor termic
i a unor arhitecturi de traciune pentru vehicule hibride controlate cu ajutorul unor algoritmi evoluai.
Obiectivele majore ale proiectului se refer la urmtoarele probleme actuale din domeniul
vehiculelor hibride (VEH):
Structuri de vehicule hibride, surse de energie: baterii, pile de combustie, etc.,
Modelarea i controlul sistemului de propulsie cu motor termic,
Convertoare electronice de putere, pentru alimentarea motoarelor electrice de pe VEH,
Modelarea i controlul acionrilor electrice de pe vehicule hibride
Programe software pentru achiziia datelor, identificarea parametrilor vehiculelor hibride
Optimizarea structurilor vehiculelor hibride, a regimurilor de funcionare,
Modelarea i controlul vehiculelor hibride ca sisteme complexe,
Sisteme de control cu algoritmi evoluai in timp real i implementarea lor cu ajutorul DSP-urilor,
ncercri experimentale ale elementelor componente pe standuri de laborator; realizarea unor sisteme
demonstrator (elemente de vehicule hibride, vehicul hibrid experimental) i diseminarea rezultatelor
privind algoritmi evoluai de control in timp real a vehiculelor hibride.
Prin realizarea proiectului se vor atinge urmtoarele obiective generale: de ecologizare a transportului,
creterea competitivitii (tehnologii energetice avansate, inovative pentru vehicule), sigurana i
securitatea n transport. Proiectul i propune s ndeplineasc urmtoarele obiective msurabile: realizarea
unor elemente ale structurilor de vehicule hibride; realizarea unor convertoare electronice de putere pentru
alimentarea motoarelor electrice, elaborarea unor algoritmi de control al motoarelor termice i al
acionrilor electrice, realizarea unor sisteme demonstratoare de elemente de vehicule hibride.Pe durata
realizrii proiectului se vor publica cel puin 25 de articole de specialitate ncadrate pe domeniul
vehiculelor hibride.
361
PROGRAMUL CEEX

Pn n prezent n cadrul proiectului s-au ndeplinit obiectivele prevzute n Planul de realizare a
acestuia. Astfel s-a realizat sistematizarea tipurilor de structuri de vehicule hibride, funcie de tipul
motoarelor de propulsie: vehicule electrice hibride de tip serie, vehicule electrice hibride de tip paralel,
vehicule electrice hibride n configuraie mixt. Pentru analiza influenei parametrilor constructivi a
elementelor componente asupra performanelor vehiculelor electrice hibride s-au utilizat programe de
simulare specializate: Advisor (Advanced Vehicle Simulator), Matlab-Simulink, Modelica i dSpace.
S-au elaborat modele pentru elementele componente ale transmisiei mecanice i ale sistemului de frnare
de pe pe vehiculele hibride, insistndu-se pe sistemul de frnare cu recuperare de energie. Pentru sursele
de energie de pe vehiculele hibride: baterii (cu plumb, NiMH, litiu), pile de combustie s-au stabilit modele
de circuite electrice echivalente i modele matematice care descriu comportarea acestora.
Pentru motoarele termice de propulsie a vehiculelor hibride s-au realizat modele ale dinamicii
motorului cu ardere intern n mediul Matlab-Simulink, coninnd o serie de module de tip S-function,
care permit att testarea unor algoritmi de control off-linect i simularea on-line n bucl (HIL) i
controlul n timp real. S-au elaborat unele structuri de control cu regulatoare bazate pe logica fuzzy pentru
controlul motoarelor termice, care reduc consumul de combustibil i emisiile poluante.
Pentru analiza funcionrii convertoarelor electronice cc-cc i cc-ca pentru alimentarea motoarelor
electrice de pe vehicule hibride s-au proiectat i realizat dou surse de tensiune continu: una cu o putere
mai mare (17 kW) i o surs de putere mai redus (3 kW). S-a proiectat i realizat o structur n punte H
cu tranzistoare IGBT (convertor cc-cc) i o structur n punte trifazat cu module IGBT (invertor).
S-au analizat performanele motoarelor electrice utilizate pe vehiculele hibride. S-au prezentat structurile de
control vectorial pentru motoarele asincrone de pe vehicule hibride i posibilitile de implementare ale acestora.
S-au analizat elementele specifice controlului vectorial n tensiune, interaciunile care apar ntre canalele acestei
structuri i modul n care se pot realiza elementele de decuplare ale acestora.
Sunt prezentate programele software pentru achiziia datelor de pe elementele componente ale
vehiculelor hibride n vederea identificrii parametrilor acestora i conceperii i implementrii sistemelor
de control. S-a utilizat simulatorul n timp real pentru procese complexe bazat pe placa dSPACE de tip
DS1104. Programul folosit pentru interaciunea cu simulatorul de timp real este ControDesk. TargetLink
generatorul automat de cod pentru producie furnizeaz codul surs n limbajul C pornind chiar de la
modelul grafic realizat n Simulink. Pentru sistemele de achiziie de date s-au proiectat i realizat
interfeele: un sistem de msur monofazat a tensiunii i curentului cu traductoare de tip Hall; dou
sisteme de msur trifazate cu traductoare de tip Hall pentru tensiuni i pentru cureni mici i mari.
Pentru identificarea parametrilor motoarelor sistemelor electrice de acionare sunt prezentai

algoritmi bazai pe metode direct de interpretare fizic a fenomenelor interne ale mainii i
algoritmi recursivi. Metodele de identificare bazate pe modelul continuu al procesului ofer
importante avantaje: posibilitatea interpretrii fizice i evalurii parametrilor procesului,
posibilitatea de ncorporare a informaiei a priori pentru procesul parial cunoscut. Pentru
creterea preciziei de estimare a parametrilor se propune utilizarea unei metode bazat pe
utilizarea scrilor multiple de timp: subsisteme electrice rapide, subsisteme magnetice care
evolueaz cu viteze medii i subsisteme mecanice care sunt lente. Sistemul electromagnetic se
descompune n dou subsisteme cu dinamici diferite.
Lucrari
publicate pe
baza
cercetarilor
realizate in
cadrul
proiectului
(extras)
Lucrri n reviste internaionale cotate ISI sau indexate in baze de date

1. Livin
Gh., Horga V., Albu M., Roi M, Evaluation of Control Algorithms for Hybrid
Electric Vehicles , WSEAS TRANSACTIONS on SYSTEMS, Issue 1, Vol. 6, January
2007, pp. 133-140, ISSN 1109-2777, http://www.wseas.org
2. Onea A., Horga V., Roi M., Indirect Vector Control of Induction Motor Based on
Minimum Number of Parameter Model,WSEAS Transaction on Circuits and
Systems,Issue 10,Vol.5,Oct.2006, pp.1514-1521,ISSN 11092734
Reviste recunoscute CNCSIS
362
PROGRAMUL CEEX
1. Livint Gh, Chiriac G., Horga V., Aspect regarding the design of the electric vehicles,
, Buletinul Institutului Politehnic Iasi, Tomul LII(LVI), fasc. 5A, Electrotehnica,
Energetica, Electronica, 2006, pp. 545-552
2. Livint Gh., Horga V., Albu M., Roi M., Control Strategies for Hybrid
Electric Vehicles, Buletinul Institutului Politehnic Iasi, Tomul LII(LVI), fasc.

5A, Electrotehnica, Energetica, Electronica, 2006, pp. 553-562
3. Serban,I. Marinescu,C. Georgescu,M. Frequency Regulation in Autonomous Hybrid
Power Systems. Buletinui Institutului Politehnic Iasi, Romania, tomul LII, fasc.5C,
ISSN 1223-8139, 2006, pp. 1301-1306.
Conferine internaionale
1. Horga V., Onea A., Roi M., Parameter Esitimation of Induction Motor Based on
Continous Time Model, Proceedings of the 6th WSEAS International Conference on
Simulation, Modelling and Optimisation-SMO06, Lisbon, Portugal, September 22-24 2006
2. Onea A., HORGA V., Roi M., Indirect Vector Control of Induction Motor,
Proceedings of the 6th WSEAS International Conference on Simulation, Modelling and
Optimisation-SMO06, Lisbon, Portugal, September 22-24 2006
3. Livin Gh. Horga V., Albu M., Roi M., Testing Possibilities of Control Algoritms
for Hybrid Electric Vehicles,Proceedings of the 2nd WSEAS International Conference
on Dynamical Systems ana Control, Bucharest, Romania, October 16-18, 2006, pp. 4752, CD, ISSN: 1790-5117, ISBN: 960-8457-54-8
4. Livin Gh., Roi M., Horga V., Albu M. , Estimation of Battery Parameters Based
on Continuous-Time Model, Proceedings of International Symposium on Signals,
Circuits & Systems- ISSCS 2007, July 12-13, 2007, Iasi, Romania, pp. 613-616, ISBN
1-4244-0969-1, IEEE catalog 07EX1678C
5. Covaciu,D. Dima,D.S. Automation tool for reading the structure of a CATproduct.
Proceedings of the 1st International Conference on Motor Vehicle and Transportation
MVT 2006, paper MVT20065002, Timisoara, Romania. ISBN-10: 973-638-284-2;
ISBN-13: 978-973-638-284-0
6. Cofaru,C. Ispas,N. Florea,D. Dogariu,M. The influence of biofuel mixture on

injection parameters into DI turbocharged diesel engine. 2nd International
Conference on Thermal Engines and Environment Engineering MET IME
2007, p. 207-2127-9 iunie, Galati, 2007.
7. Marinescu D.G., Tabacu I, erban F., Vieru I., Tabacu S., Nicalae V., Clenci A.,
Oportunitati
privind
formarea
consortiilor
pentru
participarea
la FP7
Drghici M., Bziac A., Logan ECO Hzbrid Plug in Hybrid Electric Vehicle,
AMMA-2007161, International Congress Automotive, Environement and farm
machinery, Technical University of Cluj Napoca, 11-13 oct. 2007
Abordarea i rezolvarea acestor probleme de control cu algoritmi evoluai a vehicululelor
electrice hibride va crea premisele pentru integrarea consoriului de cercetare format din
Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iasi, Universitatea Transilvania din Braov i
Universitatea din Piteti n colaborri de cercetare internaionale n vederea participrii la
programul european FP7.

Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai are dotri pentru: formarea i dezvoltarea continu a resurselor umane
i realizarea de cercetri n domeniul vehiculelor, proiectarea i implementarea de algoritmi de reglare pentru
acionri electrice, pentru electronic de putere. Posibilitile hardware i software, de exemplu kit-ul ACE
dSPACE de tip DS1104, standul de emulare a caracteristicilor de sarcin a vehiculelor, standul de ncercare a
motoarelor termice i tehnica de calcul permit elaborarea i validarea algoritmilor de control n timp real a
vehiculelor hibride.
Universitatea Transilvania din Braov (UTBv) dispune de dotri n domeniile: autovehicule rutiere, maini
363
PROGRAMUL CEEX
electrice i convertoare de putere, achiziia i prelucrarea datelor, CAD-CAM-CAE, n domeniul motoarelor cu

ardere intern, baze de date care permit efectuarea cercetrilor de nivel ridicat n domeniul vehiculelor hibride.
Universitatea din Piteti (UPIT) dispune de echipamente performante care permit testarea n condiii de
laborator a elementelor autovehiculelor rutiere i a vehiculelor hibride, a motoarelor termice, a punilor i
suspensiilor pentru automobile, efectuarea studiului dinamicii vehiculelor.
In cadrul proiectului au fost achiziionate calculatoare, aparatur de laborator, unitate electronic de comand
motor termic, kit-uri de dezvoltare MPC555, eZdsp F2808, plci CAN, cartele inteligente pentru realizarea unui
stand de laborator pentru controlul n timp real cu diferii algoritmi evoluai a vehiculelor hibride.

Mas rotund: Stadiul actual i tendine n evoluia vehicule electrice hibride, The 4 th International
Conference on Elerctrical and Power Engineering, EPE 2006, october 12-14 2006, Iai, Romania

Proiectul se va finaliza prin elaborarea unor algoritmi evoluai de control al vehiculelor electrice
hibride care vor fi testai pe un stand de laborator prevzut cu senzori, echipament electric i uniti
electronice de control (UEC). Pentru a asigura evaluarea determinist a timpului de calcul se
impune evitarea utilizrii algoritmilor de soluionare iterativ a ecuaiilor, utiliznd limbaje de
modelare i simulare care s permit eliminarea simbolic a acestor ecuaii.
Pentru testarea i analiza performanelor algoritmilor evoluai de control n timp real se apeleaz
la modelarea i simularea vehiculelor n bucl nchis (Hardware-in-the-Loop) HIL pe o platform
de simulare cu un sistem de control cu putere de calcul mare i posibiliti multiple de interfaare
realizat cu placa dSPACE de tip DS1104. Se urmrete mbuntirea tehnicilor de control al
motoarelor electrice: reducerea numrului de traductoare, conceperea structurilor de control
numeric bazate pe algoritmi evoluai, i implementarea pe procesoare de semnal digitale (DSP).
De asemenea se vor realiza unele elemente demonstratoare pentru pri componente ale vehiculelor
electrice hibride i se va ncerca adaptarea unui vehicul clasic pentru tehnologia hibrid.
Rezultatele cercetrilor obinute n cadrul proiectului vor fi publicate n conferine tiinifice
naionale i internaionale, workshopuri.
innd seama de colaborrile existente dintre membrii colectivului de cercetare cu cel mai vechi
productor de automobile din Romnia, Grupul Dacia-Renault, de la Piteti, sperm n captarea
ateniei uzinelor productoare de automobile pentru punerea n practic a rezultatelor obinute n
cadrul acestui proiect. Algoritmii evoluai de control vor putea fi utilizai i adaptai i de ali
productori de echipamente din domeniul roboilor mobili i al vehiculelor autonome.

Managementul de proiect este asigurat i supervizat de ctre Universitatea Tehnic Gh.Asachi
Iai, care are o bogat experien n acest domeniu, ca rezultat al coordonrii i participrii n mai
multe proiecte de cercetare-dezvoltare. n cadrul acestui proiect s-a realizat un management orientat
pe obiective, care ofer unele avantaje: armonizarea funciilor manageriale de control i planificare,
utilizarea unor proceduri superioare de ierarhizare a obiectivelor, condiionarea, motivarea i
stimularea personalului pentru ndeplinirea obiectivelor stabilite etc.
ndeplinirea cu succes a obiectivelor tiinifice i tehnico-economice ale proiectului este
asigurat de echipa managerial, condus de directorul de proiect i format din responsabilii
tiinifici i cei economico-financiari ai colectivelor de cercettori care formeaz consoriul.

Relaia cu Autoritatea Contractant s-a desfurat n condiii foarte bune. Am beneficiat de o
ndrumare competent i am primit sprijin n rezolvarea problemelor diverse aprute pe parcursul
desfurrii lucrrilor proiectului. Apreciem flexibilitatea autoritii contractante n ceea ce privete
modificrile planului de realizare a proiectului.
364
PROGRAMUL CEEX
NOI MATERIALE SI APLICATII PENTRU

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DIN
TRANSPORTURI IN VEDEREA REDUCERII
NIVELULUI DE VIBRATII SI ZGOMOT PENTRU
LINIILE DE CALE FERATA TERANE SI
SUBTERANE
Parteneri:
1.842.857 lei din care 1.500.000 lei de la buget

BUCURESTI - UTCB
George STOICESCU, Conf. univ. dr. ing., 0212421202
INSTITUTUL DE CERCETARI ELECTROTEHNICE
BUCURESTI SC ICPE SA
Dr. ing. Maria Casariu
INSTITUTUL DE CHIMIE MACROMOLECULARA P.
PONI IASI ICMPP
Dr. ing. Stefan Oprea
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, PRODUCTIE
CEPROPLAST SA BOTOSANI
Ing. Mircea Cosmin Durnescu
SC INCUBUS CONSULTING SRL BUCURESTI
Ing. Mircea Nicusor Popescu
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul are ca scop elaborarea unor solutii originale pentru modernizarea infrastructurii
transportului in sistemul roatasina prin aplicarea unui sistem elastic pentru reducerea semnificativa
a nivelului de vibratii/zgomot la liniile de cale ferata terane (cale ferata si tramvai) si subterane
(metrou). Pe termen lung, zgomotul/vibratiile de la calea ferata au efect distructiv atat asupra
structurii caii ferate si a trenurilor de metrou, tramvai si cale ferata cat si asupra constructiilor din
apropriere, precum si efect nociv asupra locuitorilor din zona. Cercetarea va fi orientata catre
identificarea unor modele fizice, experimentale de reducere a vibratiilor, folosind placute/placi
elastice care se introduc intre elementele care constituie sistemul de cale ferata, dupa caz: sina,
placa suport, traversa, dala, balast, platforma din beton. Principalele caracteristici ce trebuie
asigurate pentru placutele/placile elastice sunt: capacitatea mare de absorbtie a
vibratiilor/zgomotului sinelor de cale ferata, mentinerea capacitatii functionale pe o durata lunga de
timp (peste 15 ani), in conditii de climat natural temperat si de temperaturi scazute, montajul usor,
un cost care sa permita reducerea cheltuielilor de montaj si intretinere a cailor ferate. Solutiile de
izolare cu placute/placi elastice sunt in concordanta cu tendintele din cercetarea europeana
(proiectul CONVURT), urmarindu-se conformitatea cu cerintele Comunitatii Europene in materie
de mediu si de politici urbane. Placutele/placile executate dintr-un nou material poliuretanic vor
permite reducerea nivelului de vibratii/zgomot cu pana la 10 dB pentru fiecare etaj elastic.
365
PROGRAMUL CEEX

Obiectivul principal al proiectului este elaborarea unei solutii tehnice noi pentru modernizarea
infrastructurii transportului cu metroul, tramvaiul si la calea ferata prin aplicarea pe scara larga a
unui sistem elastic pentru reducerea semnificativa a nivelului de vibratii si de zgomot pentru liniile
de cale ferata terane si subterane, cu aplicabilitate la SC METROREX SA, Bucuresti, RATB si
CFR.
Adaptarea activitatii P3 la cerintele pietii
Elaborare modele fizice
Elaborare proiect
Implementarea rezultatelor proiectului
Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode, solutii, tehnologii, produse, etc),
ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la finalizarea proiectului .
In etapele de cercetare parcurse s-au elaborat 36 tipuri de modele experimentale pentru
evaluarea capacitatii de izolare elastica in regim de actionare dinamica la calea ferata.
In scopul dezvoltarii si modernizarii infrastructurilor din transporturi, in vederea reducerii
nivelului de vibratii si zgomot s-au modelat structuri fabricate cu materiale compozite poliuretanice
flexibile cu proprietati mecanice si de amortizare a vibratiilor care formeaza sistemul elastic.
Structurile fabricate cu materiale composite avansate avind ca umplutura: pluta, grafit,
carbonat de calciu, fibre poliamidice, talc in rasini poliuretanice poseda o buna rigiditate si
rezistenta mecanica.
Exista numeroase aplicatii in care aceste sisteme sunt subiectul unor semnificativ de largi
deformari date de deformarile globale ale sistemelor in care sunt incluse cat si de eforturile la care
sunt supuse in cuplarile elastice in care sunt incorporate.
Aceste cuplari trebuie sa transfere sarcinile atit in plan orizontal cit si torsionat cind apar
miscari diferite pentru fiecare component. In lucrare sunt descriese configurarile structurale
flexibile si structurile adecvate sa suporte sarcini mecanice semnificative.
Aceste sisteme composite flexibile poseda caracteristici structurale adecvate de rezistenta la
rupere si rigiditate capabile sa preia un sir larg de deformari globale dar si simultan sa disipe un
nivel semnificativ a enrgiei vibratiilor mecanice.
Materialele au fost produse prin turnare in placi de 8-9 mm a rasinii de elastomer
poliuretanic dopat cu negru de fum, grafit, carbonat de calciu avind dimensiunea particolelor de
0,05 mm, fibre de poliamida de 2-3 mm, pluta de 1 mm si pluta de 2-4 mm.
Negrul de fum s-a folosit datorita faptului ca ajuta la protectia elastomerului poliuretanic de
radiatiile UV si reduce costurile ca material de umplutura.
Materialele de umplutura sunt folosite pentru ramforsare si imbunatatirea proprietatilor
dielectrice, termice si mecanice.
Din analiza tehnico-economica s-au desprins grupele de criterii tehnice i tehnologice
propuse pentru realizarea proiectului:
Caracteristici ale materialului are n vedere ansamblul de caracteristici proprii ale
materialului procesat, destinat produselor de protecie mpotriva zgomotului i
vibraiilor.
Prelucrabilitate are n vedere caracteristicile de prelucrare ale materialului,
366
PROGRAMUL CEEX
incluznd i unele prelucrri prin achiere, care s permit realizarea produselor pe

echipamente cunoscute, n condiiile cerute de condiiile concrete de exploatare.
Comportament n exploatare se refer la modul n care modelele propuse
corespund condiiilor concrete de utilizare, n mediul specific i cu solicitrile
normale i extraordinare estimate.
Cheltuielile de realizare se refer la costurile implicate n realizarea produselor:
materiale, de capital, costuri totale de producie.
Pentru fiecare grup au fost propuse criterii identificate att n documentaiile de omologare,
ct i n studiile de caz, din analiza defectelor, din datele de la diveri productori.
STUDIUL AMORTIZARII ZGOMOTULUI SI

VIBRATIILOR LA CALEA FERATA CAUZATE DE
FORTELE DINAMICE CICLICE DINTRE ROTI SI
cadrul proiectului
SINELE DE CALE FERATA
Autori: Conf. dr. ing. George Stoicescu, Dr. ing. Stefan Barsan,
Dr. ing. Maria Casariu, Ing. Ion Pauna, Msc. ing. Daniela
Buleandra, Ing. Aurora Joga, Msc.ec. Bica Zorlescu, Drd. ing.
Corina Nicolae
Al. VI- lea Simpozion Naional de Ci Ferate cu participare
internaional, Bucureti octombrie 2007.
Sunt prevazute achizitii de PC-uri si softuri specializate necesare bunei derulari a proiectului si de
asemenea achizitii de materii prime utilizate in experimentarea si realizarea modelelor fizice.
nu este cazul
Rezultarul final al proiectului:
Descriere,
Aplicatii si noi directii de utilizare ,
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare, efecte economnice/sociale estimate a se realiza
Recomandari
In conditiile realizarii proiectului, se are in vedere realizarea a doua grupe de produse: placute
elastice si placi elastice, cu mod de utilizare, forma, dimensiuni si tip de comportament adaptate la
tipul aplicatiei, respectiv: protejarea liniilor de metrou, tramvai si cale ferata.
Pretul mediu este de circa 2 RON / buc. pentru placutele elastice si circa 35 RON / mp pentru
placile elastice. Norma medie a consumului este de 6.000 placute/km pentru palierul traversa suport
si de 800 mp placi/km in cazul celorlalte paliere. Cheltuielile aferente acestui tip de interventie sunt
de circa 40.000 RON/km.
Este de asteptat ca volumul anual al interventiilor sa fie de circa 150-200 km anual, sine de cale
ferata modernizate cu masuri antivibratie si antizgomot, ceea ce ar insemna costuri anuale de circa
367
PROGRAMUL CEEX
7 milioane RON.
Ca beneficii nete, necuantificabile, se pot mentiona urmatoarele:
-Perfectionarea cadrului de proiectare existent, utilizand produse fabricate in Romania
-Calibrarea caracteristicilor de material, a compozitiei chimice functie de cerintele de proiectare :
rezistente si deformatii specifice, capacitate portanta si deformabilitate.
-Cresterea gradului de confort in exploatare a fondului construit si a celui ce va fi construit.
-Cresterea gradului de protectie a patrimoniului national si individual
-Deschiderea unor noi directii de cunoastere in domeniu
-Diminuarea disconfortului produs pasagerilor si locuitorilor din zona aflata in vecinatatea liniilor
de cale ferata, metrou si tramvai.
Potentiali utilizatori
Solutia tehnica noua pentru modernizarea infrastructurii transporturilor feroviare prin folosirea pe
scara larga a unui sistem elastic pentru reducerea semnificativa a nivelului de vibratii/zgomot la
liniile de cale ferata terane si subterane, se va utiliza la SC METROREX SA, la RATB (tramvaie)
si la CFR.
Etapele privind aplicarea managementului de proiect sunt:
1. Definirea proiectului a avut in vedere evidentierea obiectivului principal ce trebuie realizat,
importanta implementarii placutelor/placilor elastice in proiectarea si constructia caii ferate terane
si subterane silentioase;
2. Stabilirea colectivului de lucru format din specialisti a fost determinata de competenta dovedita
si in alte proiecte la care au existat colaborari, de calitatile si aptitudinile profesionale in domeniul
proiectului;
3. Alegerea variantei organizatorice a fost determinata de amploarea proiectului, de volumul mare
si complexitatea proceselor de munca solicitate,competenta manageriala a conducatorului de
proiect.
4.Precizarea modalitatilor de control: Conducerea proiectului si coordonarea participantilor se face
prin monitorizarea realizarii proiectului conform schemei de realizare a proiectului, urmarindu-se
respectarea cu strictete a responsabilitatilor fiecarui participant. De asemenea va tine o evidenta
stricta a alocarilor bugetare si a resurselor proprii. Coordonatorul de proiect va lua toate masurile ce
se impun, astfel incat sa nu existe nici un risc de organizare sau conducere.
5.Realizarea proiectului se face prin parcurgerea etapelor prezentate, detaliate pe activitati si
obiective.
6.Finalizarea proiectului se considera realizata dupa evaluarea rezultatelor finale obtinute si
compararea cu obiectivele initiale ale proiectului. Odata cu finalizarea proiectului, colectivul se
dizolva, specialistii reluandu-si activitatea in structura organizatorica initiala.
Relatiile se desfasoara in conditii normale. Nu au existat probleme de comunicare, personalul de
monitorizare se implica in avizarea etapelor contractului iar platile se efectueaza la timp.
368
PROGRAMUL CEEX
MATERIALE MULTISTRAT PENTRU CONDITII

TERMICE EXTREME IN AERONAUTICA.
INSTALATIE SI METODA DE TESTARE
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 2.110.000 lei (RON) din

care de la buget 1.480.000 (RON)
Institutul National de Cercetari Aerospatiale Elie
Carafoli - INCAS
Manoliu, Victor, Dr. Ing., 021.434.01.53
P1: Universitatea Politehnica Bucuresti Centrul de
Cercetare si Expertizare Materiale Speciale UPB-CEMS
Bojin DIONEZIE
P2: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
Turbomotoare INCDT-COMOTI Constantin
VALCU
P3: PLASMA JET Ion TRUSCA
Obiective:
Obiectivul principal al proiectului consta in cresterea performantelor turbomotoarelor, a
andurantei pieselor calde ale aeronavelor, a sigurantei acestora in exploatare precum si
in constituirea rezervei stiintifice pentru transportul viitorului prin realizarea de noi
materiale pentru conditii functionale extreme si a metodologiei de control asociate.
Rezultatele cercetarilor experimentale se vor extinde in industriile de aparare securitate,
transporturi, energetica, siderurgie.
Proiectul are urmatoarele obiective importante:
Formarea unui consortiu intre unitati de cercetare-invatamant-productie cu activitati
complementare in domeniul stiintei materialelor, aplicarea rezultatelor in industria
aerospatiala, ramura strategica vizata de CEEX si contribuie la consistenta demersului
stiintific in cadrul programului ROMNET-ERA (P1 este conducator subprogram
pentru integrarea in reteaua europeana in domeniul materialelor multifunctionale).
Elaborarea unor noi solutii de structuri multistrat asociate superaliajelor, cu proprietati
termice bariera termica si soc termic rapid superioare celor cunoscute, de tip FGM
(functionally graded material) si TBC (thermal barrier coatings).
Elaborarea solutiilor tehnico-stiintifice pentru conceptia si optimizarea unei instalatii
originale de testare a materialelor, in mod special a celor multistrat, la soc termic
rapid.
Executia, punerea in functiune, metrologizarea instalatiei de soc termic rapid.
Diseminarea rezultatelor prin cursuri de instruire, elaborare de cataloage si pagini web,
organizare workshop-uri, participare congrese, publicare lucrari stiintifice, etc.
Elaborarea a 2-3 structuri multistrat, originale, rezistente la conditii termice extreme
(temperatura, soc termic, oboseala), respectiv la soc termic rapid peste 1200C cu
conservarea proprietatilor tribologice, grosime straturi intre 10 900 m.
Executia unei instalatii unicat in Europa pentru testarea la soc termic rapid cu
369
PROGRAMUL CEEX
urmatorii parametrii importanti:

Temperatura de incercare - 1500C;
Viteza de incalzire epruveta max 100C/sec;
Viteza de racier epruveta max 100C/sec;
Functionare in ciclu automat;
Elaborarea metodei de testare la soc termic rapid a materialelor multistrat.
Definirea factorilor de uzura asociati pieselor calde ale turbomotoarelor cu
dezvoltarea studiilor care care evidentiaza influenta socului termic asupra deprecierii
structurii multistrat.
Realizarea a minim doua modele reale cu solutiile multistrat selectate, repere din
aeronautica, sisteme cogenerative, etc, si testarea functionala.

Proiectul este in curs de derulare: cercetarile au inceput in anul 2006 si s-au realizat
doua etape pana in present, urmand ca in cursul acestui an sa se desfasoare inca o etapa
de cercetare. In anul 2008 sunt planificate doua etape de cercetare. Proiectul se va
finalize in anul 2008 in luna septembrie.
Proiectul este prezentat in pagina web al INCAS:
http://www.incas.ro/Proiecte_CEEX/X2C30/index.html (RO)
In prima etapa a proiectului s-a facut pregatirea logistica si tehnica necesare realizarii
proiectului (evaluare interna si internationala, aparatura, metodologii, caracterizare), in
acest an, in etapa experimentala, s-au realizat 16 tipuri de protectii multistrat care se pot
incadra in 7 clase de structuri respectiv, 128 de modele fizice (epruvete). In cadrul
lucrarii realizate, in etapa 2007 sunt prezentate rezultatele experimentale de laborator
care creeaza conditiile realizarii in etapa urmatoare a modelelor naturale si deasemeni
experimentele de soc termic rapid pe instalatia executata in cadrul contractului.
Obiectivele fundamentale ale fazei II:
Consideratii teoretice asupra straturilor ceramice si efectul acestora de bariera
termica;
Mecanismul de degradare termica a structurilor ceramice prin formarea TGO
thermal grown oxide;
Formarea unor structuri multistrat, cu potential superior celor cunoscute, rezistente
la oboseala termica, prin interpunerea unui strat intermediar cu proprietati speciale intre
cele de adeziune si ceramic;
In aceasta etapa experimentala de laborator s-a realizat programul recomandat de catre
INCAS si s-au executat epruvetele multistrat in cadrul unitatii specializate a partenrului
Plasma Jet. Realizarea epruvetelor cu protectii complexe, ceramice, multistrat, s-a
realizat pe instalatia moderna de ultima generatie de tip HVOF high velocity oxi fuel
pentru stratul de aderenta si de tip METCO 7M pentru straturile ceramice. Odata cu
finalizarea etapei, in noiembrie 2007, partenerul UPB va prezenta buletine de analiza
pentru rezultatele investigatiilor, multipla inter si intrastrat a structurilor elaborate.
Evaluarea partiala microstructurala, compozitionala se va efectua de catre UPB in
cadrul etapei III, din acest an prin investigatii de microscopie electronica si metalografie
computerizata.
In cursul etapelor viitoare, respective etapa IV si V din 2008, se vor finalize testele si
investigatiile pe materialele de protectie si se vor realiza modelele naturale cu protectii
multistrat rezistente termic, metode de control si diseminarea de rezultate.
370
PROGRAMUL CEEX

- Principle regarding the thermal test of materials in extreme
Lucrari
conditions (autori: V. Manoliu, Gh. Ionescu, A. Stefan, C. Valcu), 15th
publicate pe
IFHTS&SMT20 Congress, 24 29 septembrie 2006, Viena, Austria,
baza
publicata in 20th Surface Modifcation Technologies(SMT), sept 2006
cercetarilor
- Straturi de protectie avansate pentru turbomotoare V Manoliu,
realizate in
Ghe Ionescu, A Stefan, T. Lamba, A. Moga Sesiunea de comunicari
cadrul
stiintifice cu participare internationala Educatie si cercetare stiintifica la
proiectului
standarde europene, 11-12 mai 2007 Brasov
- Straturi de protecie pentru turbomotoare, V. Manoliu, A. tefan,
Ghe. Ionescu, T. Lamba, Sesiunea Nationala de Comunicari Stiintifice
Terra Dacica Romania, Mileniul 3, mai 2006, Brasov
- Multifunctional multilayer coatings stressed at extreme thermal
conditions, V. Manoliu, A. Stefan, Gh. Ionescu,T. Lamba, E-MRS
2006 Spring Meeting Exhibition, Strasbourg, France May 28 June 1,
2007
Caracterul de noutate al solutiilor constructive propuse de INCAS
Oportunitati
pentru instalatia de soc termic rapid rezulta si din cuprinderea
privind
tematica
intr-un proiect european, (alaturi de unitati prestigioase
formarea
DLR FA, DLR WK Germania, MERL Anglia, INASMET
consortiilor
Spania, CRMTH Franta, CNRS Promes, Franta) care vizeaza
pentru
participarea la caracterizarea materialelor in conditii extreme (acronimul
CHARMEXT).
FP7
asigura.
Organizate
Cresterea competitivitatii industriei aeronautice, (directie strategica de dezvoltare
cuprinsa in CEEX) si a unor ramuri industriale conexe (transporturi, spatiu si
securitate, energetica, siderurgie) prin marirea performantelor functionale si a
fiabilitatii turbomotoarelor, a unor subansamble calde din industrie, urmare a
elaborarii de materiale avansate, multifunctionale.
Realizarea de noi materiale multistrat performante termic temperatura de regim, soc
termic, oboseala rezistente la coroziune, eroziune, frecare de alunecare asociate
turbomotoarelor dar si unor repere vitale ale motoarelor, turbinbelor, furnalelor,
convertizoarelor, etc.
Realizarea instalatiei de testare la soc termic in conditii extreme, de interes general
pentru selectarea unor noi solutii de materiale rezistente termic si asociere la
platformele tehnologice europene.
Obtinerea de rezultate stiintifice importante privind dinamica modificarilor structuale
(intra- si interfaciale) induse in materialele multistrat de socul termic rapid.
Realizarea metodologiei de testare (inclusiv la soc termic rapid) si investigare a
materialelor multistrat.
371
PROGRAMUL CEEX
Consolidarea competentei tehnico-stiintifica a consortiului format din partenerii la

proiectul, in vederea colaborarilor europene - FP 7 (ariile tematice cu codificarile 7.1.
si 4.4) NATO, etc.
Se asuma parteneriatul regional in cadrul consortiului prin cuprinderea P4, IMM din
judetul Ilfov. P4 si P3 sunt utilizatorii directi ai rezultatelor din sfera tehnologica.
Informarea mediului tehnico-stiintific, schimbul de informatii cu specialisti din intreprinderi,
institute de cercetare, universitati specializate pe directiile dezvoltate in cadrul proiectului se
realizeaza prin editarea de cataloage, organizare a doua workshop-uri dedicate capitolelor
stiintific (P2) si tehnic (la beneficiarul direct P4) si a cursurilor de instruire la P3 si P4,
participarea la congrese internationale, intocmirea paginii web. Deplasarile pe care
specialistii P1, P3 le vor efectua la centre specializate din Europa (AMTT Seibersdorf,
IMMG Penteli, etc.) pentru efectuarea de experimentari (granturi europene FP6, FP7 tip
HPRI) reprezinta oportunitati suplimentare pentru schimb de informatii si conturarea unor
proiecte comune pe directiile dezvoltate in proiect.
1. Managmentul de produs va viza urmatoarele aspecte: determinarea tipului, calitatii,
cantitatii si a valorii cercetarii noilor tipuri de materiale ce se pot realiza prin
cooperarea partenerilor implicati in consortiu ; definirea parametrilor tehnologici si
caracteristicilor de racordare a calitatii produsului rezultat din cercetare si realizarea unei
comparatii comerciale; adaptarea produsului la schimbarile de pe piata interna si externa
si tendintele de inovare; definirea strategiei partenerilor implicati in corelatie cu
posibilitatile de cooperare europeana in cadrul platformei tehnologice.
2.Managemetul participativ pe baza de obiective va viza urmatoarele aspecte:
sistematizarea activitatii membrilor echipelor de cercetare implicate in realizarea
proiectului; stabilirea unor obiective tangibile ale activitatii de cercetare de grup, bazate pe
initiativa si creativitate.
3. Managemtul informational realizat prin informatii si comunicari permite: aplicarea
integrala a strategiei si tehnicilor optime de cercetare; existenta unui sistem informational
rational, care sa satisfaca optim nevoile de informare, utilizand Internet-ul si Posta
electronica; schimbul de informatii cu caracter organizat si continuu prin comunicari si
articole in vederea stabilirii unor relatii de parteneriate in cadrul viitorului program FP7 ;
cunoasterea evolutiei rezultatelor cercetarii de catre fiecare membru al echipelor de
cercetare; legatura stransa intre rezultatele obtinute, activitatea echipei si a fiecarui
membru in parte; corelarea acestor rezultate cu alocarile bugetare si cu platile efectuate.
Actiunile - suport ale proiectului de cercetare se vor axa pe: comunicarea rezultatelor
cercetarii pe scara larga prin realizarea unor mese rotunde si participare la simpozioane si
conferinte internationale. Initiere de noi proiecte in domeniul materialelor avansate de tip
multifunctional. Se va face o optimizare a difuzarii si schimbului de cunostinte.
Prospectarea pietii si a realizarilor concurentei in domeniu, pentru integrarea pe piata;
Dezvoltarea activitatilor de marketing si desfacere.Recunoasterea si inscrierea oficiala a
dreptului de proprietate.
372
PROGRAMUL CEEX
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTAL

DEMONSTRATIVE ALE SISTEMELOR DE
PROPULSIE ELECTRICA SI HIBRIDA PENTRU
DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT
COMPETITIVE SI DURABILE
Contract CEEX nr 5558/X2C31
(RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.420.600 (RON) din care de

la buget 1400.000 (RON)
Universitatea din Pitesti, UPIT
LEFTER Emilian, prof. univ. dr. ing., 0248/216460
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Craciunescu Aurelian
ICPE SAERP SA Strainescu Ioan
INC-DTCI ICSI Patularu Laurentiu
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA Nita Irina
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul urmareste realizarea unei baze de cercetare complexe cu aplicabilitate la
sistemele de tractiune auto hibride electrice, electrice alimentate de la baterie si
electrice alimentate de la o pila de combustie. Se urmareste gasirea unor variante
economice si viabile pe linia realizarii unor sisteme de transport economice si
ecologice, att solutiile imediate automobile hibride electrice, ct si cele de
perspectiva, la care sursa energetica nu va fi petrolul. Sunt vizate cercetari pe linie de
management energetic, strategii de control inteligent.
specifice:
- Orientarea activitatii de cercetare si in domeniul dezvoltarii unor noi conceptii ale
sistemelor de transport rutiere eficiente, nepoluante si cu un alt tip de combustibil.
- Pregatirea bazei teoretice si experimentale spre dezvoltarea automobilelor electrice
alimentate cu baterii si cu pila de combustie, avnd poluare zero.
- Pregatirea si perfectionarea personalului tehnic si stiintific la nivelul cerintelor
europene.
Obiective specifice
- Dezvoltarea unei baze de cercetare competitive pentru obtinerea unei variante de
banc experimental care sa poata functiona cu sursa de alimentare de la baterie si/sau
de la pila de combustie.
- Laborator de cercetare flexibil care sa ofere o paleta larga de cercetare, att pentru
hibride ct si pentru electrice.
- Controlabilitatea si asigurarea robustetii sistemului.
- Determinarea eficientei energetice a sistemului de propulsie electrica alimentat de la
bateria de acumulatoare.
-Optimizarea convertorului electric dupa elaborarea solutiei de alimentare a motorului
electric de la bateria de acumulatoare.
- Proiectarea si realizarea unui sistem de recuperare a energiei de franare intr-un
373
PROGRAMUL CEEX
tandem baterie ultracondensator.

- Continuarea procesului de modelare a sistemelor hibride si electrice alimentate de la baterie.
- Proiectarea si realizarea standului pentru testarea celulei de combustibil, cu
componente similare celor care ar fi folosite daca ar fi implementat pe autovehicul,
controlul starii tranzitorii a sistemului celulei de combustie supusa la sarcini dinamice.
Proiectarea sistemului are in vedere: flexibilitatea, securitatea, controlabilitatea.
- Determinarea eficientei energetice a sistemului de propulsie electrica alimentat de la
pila de combustie.
- Analiza comparativa a variantelor hibride electrice alimentate de la baterie cu
varianta electrica alimentata de la pila de combustie.
- Modelarea si simularea sistemelor de propulsie electrica.
- Elaborarea unei solutii proprii pentru sistemul de propulsia automobilelor cu pila de
combustie si definirea unor noi obiective de cercetare.
Realizarile si rezultatele cercetarilor noastre vor putea fi determinate astfel: prezentare
de solutii scheme, proiecte; prezentarea realizarilor tehnice; prezentarea unor baze
de date, concluzii; pagini web; rapoarte de cercetare, comunicari stiintifice etc.
Etapa 1 : Dezvoltarea bazei experimental-demonstrative pentru studiul
sistemelor de propulsie hibrida si electrica cu baterii de acumulatoare.
Elaborarea etapei I a presupus urmatoarele analize: Analiza noilor topologii ale
lanturilor de conversie a energiei la automobilele hibride; Analiza comparativa a
bateriilor de acumulatoare folosite ca surse de energie pentru propulsia electrica si
hibrida ; Analiza comparativa a noilor tipuri de motoare electrice de propulsie si a
sistemelor de alimentarte asociate lor; Analiza solutiilor de management a energiei la
sistemele electrice hibride auto ; Analiza solutiilor de optimizare a lantului de
conversie a energiei.
Metode utilizate: Studiul bibliografic si documentar.
Produse: Monografii: Echipamente pentru automobile electrice hibride; Sisteme
de control ale sistemelor electrice hibride; Pagina Web a proiectului.
Etapa a 2-a : Realizarea proiectului de dezvoltare a bazei de cercetare a
sistemelor de propulsie hibride folosind ca sursa bateria de acumulatoare.
- Metode utilizate: Proiectare.
- Rezultate: Executia sistemului de propulsie hibrid electric folosind ca sursa bateria
de acumulatoare; Punerea in functiune a sistemului hibrid; Cresterea flexibilitatii
standului hibrid.
- Urmeaza a se realiza pana la finalizarea proiectului:
Proiectarea si realizarea unui sistem de recuperare a energiei la franare; Optimizarea
convertoarelor electrice utilizate la tractiune; Elaborarea de modele de simulare a
sistemelor de propulsie electrica; Elaborarea solutiei de management a energiei
electrice la sistemele electrice si/sau hibride: proiectarea sistemelor hibride de
alimentare cu energie electrica; Proiectarea si realizarea sistemului de propulsie
electrica cu pila de combustie; Analiza eficientei energetice a sistemului de propulsie
electrica alimentat de la pila de combustie; Analiza comparativa a solutiilor de
tractiune.
374
PROGRAMUL CEEX
Contributii la dezvoltarea cunoasterii in domeniu

Conferinte,Congrese,Simpozioane,Workshopuri organizate/participante ,etc.
1. The control solution of a study bench for hybrid automotive transmition, E. Lefter,
E. Diaconescu, Proceedings of the 1st International Conference on Motor Vehicle and
Transportation, MVT 2006, Pg. 99-104 Nov. 15-17, 2006, ISBN-10:973-638-284-213:973-973-638-284-0, Timisoara, Romnia.
2. Matters that mat occur when designing and building a hybrid-acting stand that is
used in the vehicle industry, E. Lefter, Tib. Macarie, Fl. Ivan, Idem 1, Pg. 109-112
Nov. 15-17, 2006, Timisoara, Romnia.
3. The functional of a minivehicle model for the HEV study in laboratory, E. Lefter, L.
Constantinescu, C. Stoica, Idem 1, Pg. 109-112 Nov. 15-17, 2006, Timisoara, Romnia.
4. Study dealing with the dynamic moving modes of a vehicle when using running
reduced scale replicas, E. Lefter, Tib. Macarie, V. Rizea, International Symposium,
Research and Education in Innovation Era, 16-18 Nov.2006, Universitatea Aurel
Vlaicu ARAD
5. Stand for optimal functioning points of on internal combustion motor, Diaconescu
E, Lefter E, Constantinescu L, M, Stoica C, HEV Automobile Invited Session
Papers for International Conference ECAI 2007, University of Pitesti
6. Energetic evaluation of car propulsion used for hybrid electric vehicle design,
Lefter, E, Constantinescu L, M, Diaconescu E, Idem 5
7. Characteristics evaluation on a car battery, Raducu M, Lefter E, Constantinescu L, M, Idem 5
8. Regulator for commutation resistance modeling for mini-car, Bizon N, Oproescu
M, Lefter E, Idem 5
9. Aspects Regarding Projecting a Hybrid Electrical System with Applications in
Automotive Traction, Lefter, Em., Diaconescu, E., Constantinescu, L.M,
H2_fuel_cells_millenium convergence 2007, 2007, september 21-22, Academia
Romana, IPA, Bucharest, Romania
10. Aspects Regarding the Design of a Hybrid Electric Stand, Lefter, Em., Nicolae V,
Acta Technica Napocensis, series Applied Mattematics and Mechanics 50, vol
IV,2007, International Congress Automotive, AMMA 2007,11-13 oct.,2007, Univ.
Tehnica Cluj- Napoca, ROMANIA.
11. Stand experimental pentru studiul automobilelor electrice hibride, Lefter, Em.,
Constantinescu, L.M., Simpozionul National de Electrotehnica Teoretica, SNET07,
12-14 octombrie 2007, Bucuresti,, sectiunea P3, imprimare CD, UP Bucuresti
12. Evaluarea starii bateriilor de acumulatoare acide, Lefter, Em., Constantinescu, L.M., Idem 11
13. Probleme ale utilizarii ultracondensatoarelor in domeniul auto, LEFTER, Em.,
Constantinescu, L.M., Idem11
Calitatea echipei, oportunitati deschise la nivel national si international
Apreciem ca la ora actuala echipa functioneaza bine, anumite aspecte ale colaborarii
intre membrii sai fiind in continuare perfectibile.
UNIVERSITATEA DIN PITESTI:Unitate Ultracapacitor 2x110F; Pila combustie
alimentare cu H2, 8 kW/72V, Sistem achizitie date: NI USB 6259 M, Software
Program de simulare SIMDRIVELINE, Tester Baterii Interogator, Calculatoare,
ATV, Motor electric tip ACM 1200, Frana cu pulberi magnetice, Ambreiaje si frane
electromagnetice, Surse reglabile de tensiune, Traductor debite mici benzina CDS375
PROGRAMUL CEEX
DFL, Aparat indicator pentru debitmetru benzina CDS-DFL, Traductoare diverse

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI Laptop HP,
ICPE SAERP SA Traductoare tensiune si de curent, module IGBT. Componente calculator
INC-DTCI ICSI Traductoare, trusa unelte
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA Software LabVIEW, NI
Conference ECAI 2007, HEV automobile, Invited Session Papers for International,
University of Pitesti
Rezultate asteptate:
- Dezvoltarea unei baze de cercetare pentru: HEV, EV cu baterie, EV cu pila de
combustie; modele simulative ale sistemelor electrice de propulsie si conectarea
acestora cu elemente mecanice intr-un macromodel general; proiect/executie scheme
electrice de actionare electrica pentru HEV cu baterie, EV cu baterie, EV cu pila de
combustie; proiect/executie sistem de atenuare a pulsatiilor motorului termic;
dezvoltarea bazei de date pentru HEV, EV cu baterie, EV cu pila de combustie;
proiect/realizare sistem de control al pilei de combustie; proiect/realizare sistem de
recuperare a energiei la frnare prin tandemul baterie-ultracondensator; studii privind
noile topologii ale lanturilor de conversiei a energiei la automobile hibride;
- Elaborare metodologie proiectare surse hibride de energie electrica.
- Cresterea capacitatii de cooperare la elaborarea de noi proiecte si parteneriate.
Aplicatii si noi directii de utilizare: Utilizarea standului in elaborarea de noi
principii de propulsie ale automobilului; Proiect de automobil ecologic; Formarea de
specialisti in domeniile HEV, EV si surselor de energie (in special in domeniul
utilizarii pilelor de combustie).
Efecte economice preconizate a se realiza: Avantajele economice vor rezulta in
urma testelor de laborator ale solutiilor elaborate; Intreg ansamblul sau module ale
acestuia vor constitui obiect pentru Transferul tehnologic pentru productie mica
destinata centrelor de cercetare si/sau laboratoare din institutii de C-D si invatamant.
Directorul de proiect asigura conducerea si coordonarea activitatilor si comunicarea
operativa a problemelor administrative, tehnice si financiare att in interiorul
grupului, ct si intre Autoritatea Contractanta si partenerii din grup.
Directorul si Responsabilii de proiect se afla in permanenta comunicare pentru a
asigura realizarea proiectului conform obiectivelor, activitatilor, termenelor si
resurselor financiare si materiale specificate. Managementul proiectului utilizeaza un
sistem de planificare si monitorizare a etapelor si activitatilor din Proiect.
Mijloacele utilizate sunt mijloace electronice (pagina WEB a proiectului), intalniri
lunare/sau de urgenta ale conducatorilor grupurilor de lucru.
Relatiile cu autoritatrea contractanta sunt excelente. Din punctul nostru de vedere nu
avem nici o problema. Imbunatatiri pot veni din partea echipei noastre catre
autoritatea contractanta.
376
PROGRAMUL CEEX
SISTEM MECANIC PENTRU CUPLAREA SURSELOR DE

PUTERE TERMIC I ELECTRIC, DESTINAT
AUTOMOBILELOR ECOLOGICE CU PROPULSIE
HIBRID
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.383.500 din care de la buget

1.383.500.
Universitatea din Piteti - UPIT
POPA Dinel, prof. univ. dr. ing., tel. 0751017458
Universitatea Politehnica Bucureti (UPB), responsabil: conf. dr. ing.
BUGARU Mihai.
Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne (IMSAR),
responsabil dr. mat. CHIROIU Veturia.
Obiective:
Scopul proiectului este de a realiza un model funcional de sistem hibrid de propulsie ce include un
sistem inovativ de cuplare a surselor de energie termic i electric.
Obiectivele majore ale proiectului sunt:
a. Crearea unui consoriu puternic n domeniul proiectrii i realizrii de sisteme mecanice
pentru automobile cu propulsie hibrid;
b. Acumularea de cunotine n domeniul de vrf al cercetrii n domeniul automobilului
viitorului;
c. Participarea alturi de partenerii din UE la proiecte avnd ca tem automobilul ecologic;
d. Dezvoltarea capacitii Romniei de a produce componente specifice automobilului ecologic;
e. Ctigarea de credibilitate pentru participarea la programele europene de cercetare n
domeniul automobilului ecologic;
f. Transferul rezultatelor cercetrilor ctre mediul economic specific i aplicarea rezultatelor
cercetrilor pentru ndeplinirea cerinelor de calitate i de protecie a mediului, avnd n
vedere directivele europene.
Rezultatele msurabile asociate obiectivelor specifice:
a. Realizarea unui colectiv multidisciplinar n domeniu;
b. Dezvoltarea resurselor umane prin implicarea unui numr mare de tineri cercettori;
c. Realizarea unui model matematic de calcul al dinamicii mecanismelor bimobile;
d. Proiectarea i realizarea unui sistem mecanic de cuplare a surselor de putere;
e. Proiectarea i realizarea unui stand ce are n componena sa sistemul mecanic i sursele de
putere;
f. Realizarea de programe de calcul pentru: rezolvarea ecuaiilor de micare a mainii, simularea
cinematic i dinamic a mecanismului de cuplare a surselor de putere, simularea emisiei
acustice i a vibraiilor sistemului mecanic de cuplare a surselor de putere,
g. Diseminarea larg a rezultatelor prin: publicaii n reviste din ar, participarea cu articole la
manifestri tiinifice naionale i internaionale, pagin web.
h. Propuneri de proiecte n cadrul FP7.
S-au parcurs pn n prezent 4 faze ale proiectului ce s-au concretizat n: Alegerea soluiei optime
pentru mecanismul planetar si studiu privind dinamica mecanismelor multimobile; Model
377
PROGRAMUL CEEX
matematic al dinamicii mecanismelor planetare cu dou grade de mobilitate; Realizarea unui model
funcional simplificat i simularea numeric cu modelul matematic; Definitivarea modelului
matematic i a modelului funcional simplificat.
Pn la data de 15.09.07 s-au proiectat i realizat trei modele funcionale, urmnd a se proiecta i realiza
un stand ce are n componena sa un prototip al sistemului mecanic ce unete trei surse de putere.
- N. D Stanescu, L. Munteanu, V. Chiroiu, N. Pandrea, Sisteme dinamice. Teorie si aplicatii,
Lucrri
publicate pe vol.1, Editura Academiei, 2007.
- D. Popa, V.Chiroiu, I. Toma (eds.), Research Trends in Mechanics, vol.1, 2007.
baza
Capitole n Research Trends in Mechanics, vol.1, 2007
cercetrilor - D. Popa, On the multimobile complex structures, Research Trends in Mechanics, vol.1, 2007.
realizate n
- N. D. Stanescu, Linear dynamics and control in multibody dynamics.Research Trends in
Mechanics, vol.1, 2007.
cadrul
- A. Georgescu, Gh. Nistor, M. Popescu, D. Popa, The study of the FitzHugh-Nagumo relaxation
proiectului
oscillations and heart stability Research Trends in Mechanics, vol.1, 2007.
- V. Chiroiu, D.Dumitriu, L. Solomon, On the nonlocal modeling of nanoindentation and
nanocontacts Research Trends in Mechanics, vol.1, 2007.
- D. Dumitriu, C. Valle, A new approach of rotations in multibody dynamics Research Trends in
Mechanics, vol.1, 2007.
- D. Popa, V. Chiroiu, L. Munteanu, J. Onisoru, A. Iarovici, On the modeling of hybrid systems,
Proc. Of the Romanian Academy, Series A: Mathematics, Physics, Technical Sciences,
Information Science, vol. 6, nr.1, 2007
- D. Dumitriu, V. Chiroiu, On the dual equations in contact elasticity, Rev. Roum. Sci,. Techn.,
serie Mecanique Appl., 2006.
- C. Rugina, L. Munteanu, On the propagation of magnetoelastic waves, Proc.of the Romanian
Academy, Series A: Mathematics, Physics, Technical Sciences, Information Science, vol. 7, nr.2,
2006.
- V. Chiroiu, D. Popa, C. Marin, C. Secara, On the dynamics of shape memory intelligent systems,
Al 4-lea Simpozion Mecatronica, Microtehnologii si Materiale noi, Univ. Valahia din
Targoviste, 7-8 dec. 2006, Revista Romn Mecanic Fin, Optic i Mecatronic, nr, 31 / 2006,
ISSN 1584-5982.
- D., Popa, N., Pandrea, The construction of the centers curve with AutoLisp functions, Constanta
Maritime University, MECSOL 2006.
- N. Pandrea, N. D. Stnescu., On the study of the motion of a particle with non-holonomic
constraints, Constanta Maritime University, MECSOL 2006.
- C. M., Popa, D., Popa, Analiza cinematic a mecanismelor complexe cu cam cu dou contururi
n AutoCAD, SIMEC 2006, Bucureti.
- Marinescu, D.G., EcoMatic Hybrid System - Ralisations actuelles. Prsentation dans le cadre
du Groupe de recherches pour vhicules Hybrides, Laboratoires des transport set Environnement,
LInstitut National de transport set leur Scurit INRETS, Bron Lyon France, 2006.
- Marinescu, D.G., Tabacu, I., Serban, F. Vieru, I., Tabacu, ., Clenci, A., Drghici, G.M.,
Researches regarding the development an experimental vehicle Dacia Logan Hybrid MVT
20061040. Congresul Internaional Motor Vehicle and Transportation 2006 (sub egida FISITA),
Timioara, noiembrie 2006.
- Marinescu, D.G, Tabacu, I., Modelarea i simularea funcionrii vehiculului Dacia Logan
Hybrid echipat cu EcoMatic Hybrid System. Buletinul tiinific al Universitii din Piteti, Seria
Autovehicule Rutiere, 2006.
- D. Popa., N. Pandrea., M. Pandrea., C. M. Popa., Synthesis of the complex mechanisms with
mobile cam, ID: 594, 12th IFToMM World Congress, Besanon (France), June18-21, 2007.
- N. D. Stnescu, N. Pandrea., I. Vieru., On the dynamic in the case of neo-Hookean automobiles
suspensions, ID: 705, 12th IFToMM World Congress, Besanon (France), June18-21, 2007.
- C. Onescu., J. C. Grigore., The influence of cam profile deviations on tribilogic parameters for
the cam-follower coupler with flat disc from thermal engine, ID: 415, 12th IFToMM World
Congress, Besanon (France), June18-21, 2007.
- J. C. Grigore., C. Onescu., The moving equation for the physical pendulum with clearance in the
joint, ID 414, 12th IFToMM World Congress, Besanon (France), June18-21, 2007.
- D., Popa, N., Pandrea, N.D. Stnescu, On a mechanism for coupling the power sources.
378
PROGRAMUL CEEX
Multibody Dinamics, Milano, 25 28 June, 2007.

- D. Stnescu, Marina Pandrea, D. Popa, Numerical simulation to charaterize the functioning of a
planetary gear mechanism for coupling the power sources. Multibody Dinamics, Milano, 25 28
June, 2007.
- N. Pandrea, Marina Pandrea, N.D. Stnescu, . L. Tabacu,, Collision without friction of a two
rigid bodies with permanent linkages. Multibody Dinamics, Milano, 25 28 June, 2007.
- N.D. Stnescu, Marina Pandrea, D. Popa, S. Ilie, .L.Tabacu, Non-linear aspects of human
bodys motion in car crash. 14-th International Congress on Sound and Vibration, (ICSV 14) 9
12 July, Australia, 2007.
- Marina Pandrea, N.D. Stnescu, N. Pandrea, Free vibrations of the systems of rigid bodies
coupled by elastic bars. 14-th International Congress on Sound and Vibration, (ICSV 14) 9 12
July, Australia, 2007.
- Popa, D., Pandrea N., Stan, M., Stanescu N-D, Parlac, S., Utilisation of AutoLisp in the modeling
and the animation of the fundamental mechanism, 2nd
International Conference on
Experiments/Process/System Modelling/Simulation & Optimization, Athens, 4-7 July, 2007
- Popa, D., Popa C-M, Stanescu N-D, Stan, M., Parlac, S., Generation of the gears with a CAD
soft with the AutoLisp functions, 2nd International Conference on Experiments/Process/System
Modelling/Simulation & Optimization, Athens, 4-7 July, 2007.
- n luna februarie 2007, n urma deplasrii la Universitatea Tehnic din

Oportuniti
Lisabona, Portugalia, s-a ncheiat un acord de colaborare cu specialiti n
privind
domeniul vibraiilor i zgomotelor pentru o viitoare colaborare n cadrul
formarea
programelor europene,
consoriilor
- Am fost solicitai ca parteneri ntr-o propunere de proiect FP7, Theme 4
pentru
Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and New Production
participarea la
Technologies NMP cod: FP7-NMP-2007-SME-1
FP7
Prevederi proiect. n anexa A23 s-a prevzut a se achiziiona echipamente ce permit msurarea:
momentelor (traductor cuplu), turaiilor (tahometre), echilibrarea arborilor (vibrotest), vibraii
(sistem monitorizare vibraii) i zgomote (sonometru).
Plan de realizare. n derularea fazelor 1, 2 i 4 au fost achiziii de aparatur pentru dezvoltarea
infrastructurii de cercetare. Acest plan a fost respectat n totalitate.
Achiziii realizate. Sa achiziionat 3 traductoare de turaie, traductor de cuplu, aparatur modern
de analiza vibraiilor i a zgomotelor ce poate fi folosit att n studiul vibraiilor i zgomotelor
sistemelor mecanice dar i n cel al polurii vibroacustice. Aparatura permite portabilitatea datelor,
prelucrarea acestora n soft-uri dedicate i n soft-uri consacrate.
Aprecieri si deschideri ce se pot asigura. Experiena acumulat n acest proiect i aparatura
achiziionat permite abordarea oricror teme de cercetare n domeniu proiectului i n domeniul
msurrii analizei zgomotelor i vibraiilor. Tinerii implicai n proiect au acumulat experien n
cercetare i n analiza zgomotelor i vibraiilor, lucru ce le permit finalizarea tezelor de doctorat
precum i abordarea viitoare a unor proiecte complexe.
Colectivul proiectului a fost organizator al Conferinei Multibody systems' dynamics ce are loc la
Piteti n data de 25 26 oct. 2007. La conferin particip cu lucrri n plen: 1. Jose Luis BENTO
COELHO: ON MODELLING RAILWAY NOISE AN APPROACH TO THE EUROPEAN
INTERIM METHOD, 2. Ettore PENNESTRI, Pier Paolo VALENTINI: COORDINATES
REDUCTION STRATEGIES IN MULTIBODY DYNAMICS: A REVIEW; 3. Rosario SINATRA:
DYNAMICS OF PARALLEL MANIPULATORS; 4. Petre P. TEODORESCU, Veturia CHIROIU,
Ligia MUNTEANU, Dan DUMITRIU: ON THE AUXETIC BEHAVIOR OF MATERIALS; 5. Radu
P. VOINEA: THE SUFFICIENCY OF THE VIRTUAL WORK PRINCIPLE.
379
PROGRAMUL CEEX

Rezultatul final al proiectului este proiectarea i realizarea unui sistem mecanic ce cupleaz trei
surse de putere.
Modelul funcional are n componena sa 5 module i este cuplat la un stand de ncercare cu rulouri
pe care se poate simula ciclurile eseniale de funcionare a unui automobil hibrid (pornire electric,
funcionare cu motorul termic, cu motorul electric sau simultan termic-electric i frnare
recuperativ).
Rezultatele cercetrii constituie premisele realizrii unui autovehicul ecologic care ndeplinete
cerinele legate de protejarea mediului i conservarea patrimoniului. Prin asocierea cu organisme ale
administraiei locale, instituii guvernamentale sau ageni economici interesai de un sistem de
propulsie ecologic se pot realiza mijloace de transport. Prin implicarea studenilor i doctoranzilor
n acest program (22) se realizeaz responsabilizarea viitorilor cercettori n cele ce privete mediul
precum i asigurarea unei pregtiri tiinifice de nivel avansat.
Amploarea proiectului conduce la studii i cercetri teoretice i experimentale cu caracter
inovativ ce sunt concretizate prin lucrri tiinifice, prin realizarea unor machete funcionale,
prin promovarea pe internet a unei pagini web.
Metodele si modalitile de conducere, coordonare si comunicare pentru realizarea proiectului
sunt n acord cu practicile europene in domeniu. Structura manageriala conine urmtoarele entiti:
- MEC Ministrul Roman al Educaiei si Cercetrii organism finanator
- Comitetul de Conducere al proiectului, alctuit din reprezentanii partenerilor proiectului, se
ntrunete n fiecare trimestru la nceput, la sfritul fiecrei etape de lucru sau de cate ori este
nevoie.
- Echipa de coordonare a proiectului (cate una de fiecare partener si una coordonare pentru ntregul
proiect), alctuit din Directorul/Responsabilul de proiect, asistentul manager si contabil. Asigura
coordonarea de zi cu zi a activitilor tiinifice i tehnice ale proiectului, sarcinile administrativfinanciare i de comunicare. Directorul si Responsabilii de proiect rspund de asigurarea calitii,
managementul riscului i de valorificarea rezultatelor prin exploatarea drepturilor de proprietate
intelectual.
ntreaga activitate se bazeaz pe un plan de calitate conform standardului ISO 9001 i conine:
planificarea si distribuirea fiecrui membru al colectivului de elaborare al proiectului; programarea
avizrilor interne ale fazelor de proiectare i convocarea tuturor partenerilor implicai; verificarea pe
parcurs a lucrrilor elaborate de ctre membrii colectivului; corelarea finalizrii bazelor de
proiectare cu alocrile bugetare si plile efectuate; urmrirea efecturii testelor; participarea la
experimentrile ce vor fi efectuate si definitivarea acestora in condiiile prevzute in proiect; fiecare
comunicare intre parteneri va fi adusa la cunotina conductorului de proiect.
Gestiunea proiectului are urmtoarele principii: tema tehnica detaliata si specificaii pentru fiecare
partener; rapoarte de activitate unitare si corelate ctre conductorul de proiect; reuniuni de lucru la
finalizarea fiecrei etape si pregtirea unei noi etape;
Prin pachetul de realizare stabilit ntre parteneri s-au fcut planificarea i evaluarea etapelor.
Reuniunile de ncepere a proiectului i de finalizare a fiecrei etape vor aduce clarificri i sarcini
precise.
Relaia cu Autoritatea Contractant este foarte bun. Problemele aprute pe parcursul derulrii
proiectului fie de natur economic fie de natur tehnic au fost ntotdeauna rezolvate pe cale
amiabil i n timp util, lucru ce a dus la respectarea termenelor i a condiiilor de predare a fazelor.
380
PROGRAMUL CEEX
TEHNOLOGII NOI DE ACTUATOARE ELECTRICE

PENTRU AUTOMOBILE (AEAT)
Parteneri:
Total 750.000 RON, din care de la buget 0 RON

Universitatea Politehnica din Timioara (UPT)
Boldea Ion, Prof.dr.ing., tel: 0256 403463
1) Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca (UTCN),
responsabil: Rdulescu M. Mircea, Prof.dr.ing.
2) Universitatea Transilvania din Braov (UniTBv),
responsabil: Cernat Mihai, Prof.dr.ing.
Obiective:
Scopul proiectului:
Noi soluii pentru o serie de actuatoare electrice dedicate unor aplicaii pe autovehicule.
Obiective majore, obiective specifice:
Modelare, simulare, proiectare, realizare modele experimentale, testri pentru:
1) Nou sistem de alimentare la 42Vcc.
2) Nou sistem de control al alternatorului pentru 42Vcc i 14Vcc
3) Control sensorless pentru servo-direcie electric i servo-frn electric
4) Noi actuatoare electrice pentru controlul supapelor
5) Nou starter/alternator (tip BEGA)
6) Noi microactuatoare electrice fr perii, cu sisteme ieftine de control
Rezultate msurabile:
1) Rapoarte de cercetare anuale pentru fiecare obiectiv major.
2) Raport de cercetare final.
3) Raport de diseminare rezultate, Pagin web.
4) Lucrri tiinifice publicate n reviste cotate ISI i la Conferine internaionale de prestigiu
inclusiv cotate ISI Proc, IEEE Xplore, INSPEC, Compendex (22).
5) Cereri brevet de invenie OSIM (3).
6) Teze de doctorat finalizate (3)
7) Pachete informatice de modelare i simulare numeric (6).
8) Modele experimentale pe platforme dSpace pt. actuatoare i aplicaii conform obiectivelor (5).
La obiectivele specifice proiectului s-au obinut urmtoarele realizri pn n 15.09.2007:
1) Nou sistem de alimentare la 42Vcc: Modelare numeric avansat a bateriei, Estimator de stare
de ncrcare, Model experimental cu teste experimentale (2 lucrri t.).
2) Nou sistem de control al alternatorului pentru 42Vcc i 14Vcc: Sistem de control pentru un
convertor bidirecional - modelare i simulare numeric, Proiectare i realizare model
experimental, convertoare tip Z pentru reducerea costurilor i pentru funcionarea performant
la variaia tensiunii bateriei cu 30%; convertor boost de tensiune dedicat ce reduce costurile
trecerii de la 14Vcc la 42Vcc (4 lucrri t.). Urmeaz testare extins model experimental.
3) Control sensorless pentru servo-direcie electric i servo-frn electric: control robust, fr
senzori de micare (sensorless), cu observator hibrid n domeniu larg de viteze, cu un nou
381
PROGRAMUL CEEX
concept de flux activ, cu DTC-SVM i control vectorial n curent pentru IPMSM i reluctan
variabil - simulare i testare numeric, model experimental, teste la viteze foarte mici 2-5 rpm
(2 lucrri t.). Urmeaz teste extinse, soluie final.
4) Noi actuatoare electrice pentru controlul supapelor: Studiu comparativ i modelare-simulare
detaliat a actuatoarelor electrice cu PM liniare i rotative, cu mare densitate de cuplu pt control
independent supape, controlate cu electronic de putere; Proiectare optimal cu FEM i
realizare model experimental pt sistem cu main liniar n colaborare cu Univ. Din Cassino (2
lucrri t.). Urmeaz testri complexe, 1 propunere brevet invenie.
5) Nou starter/alternator tip BEGA: Nou sistem de control vectorial (cu flux zero n axa q i
curent zero n axa d), cu i fr senzori de micare, cu modelare-simulare; Implementare sistem
control pe model experimental pt. o main tip BEGA cu convertor dedicat cu MOSFET
(42Vcc, 200A) n stator, cu factor de putere i randament ridicat, la pre rezonabil (3 lucrri t.).
Urmeaz determinri experimentale exhaustive i 1 propunere brevet invenie.
6) Noi microactuatoare electrice fr perii, cu sisteme ieftine de control: Studiu comparativ,
modelare i simulare numeric a sistemelor de microactuatoare electrice monofazate fr perii
(SRM si PMSM), la turaii ridicate (15.000rpm), cu electronic cu pre redus, la 42Vcc/14Vcc,
noi scheme de reglare i metode de control fr senzori pentru gabarite minime, siguran n
funcionare i fiabilitate; Proiectare i realizare model experimental (4 lucrri t.). Urmeaz
teste experimentale exhaustive i 1 propunere brevet invenie.
Lucrri publicate Lucrri n reviste cotate ISI (4)
pe baza cercetrilor 1) DTFC-SVM motion-sensorless control of PM-assisted reluctance
realizate n cadrul
synchronous machine as starter-alternator for hybrid electric vehicles, IEEE
proiectului
Transactions on Power Electronics, ISSN: 0885-89932007, 21:(3), 2006,
(ISI, INSPEC, IEEE Xplore).
2) Sliding-mode observer and improved integrator with dc-offset
compensation for flux estimation in sensorless controlled induction motors,
IEEE Transactions on Industrial Electronics, ISSN: 0278-0046, 53: (3),
2006. (ISI, INSPEC, IEEE Xplore).
3) Combined flux observer with signal injection enhancement for wide speedrange sensorless direct torque control of IPMSM drives, IEEE Transactions
on Energy Conversion, ISSN: 0885-8969, 2007, (accepted paper TEC00126-2007.R1) (ISI, INSPEC, IEEE Xplore).
4) Active flux concept for motion sensorless unified AC drives, IEEE
Transactions on Power Electronics, ISSN: 0885-89932007, 2007,
(accepted paper TPEL-2007-07-0117) (ISI, INSPEC, IEEE Xplore).
Lucrri publicate n proceedings la Conferine, Congrese,Simpozioane
Total 14, din care 7 cotate n baze de date internaionale recunoscute:
1) Int. Aegean Conf. Electrical Machines & Power Electronics ACEMP07
& Electromotion07, Bodrum, Turkey, ISBN: 978-975-03410-2-2, (IEEE
Xplore, INSPEC) participare.
1.1) A novel on-line state-of-charge estimator algorithm for valve
regulated lead-acid batteries used in hybrid electric vehicles.
1.2) A modified carrier-based PWM modulation technique in Z-source
inverters.
1.3) Automobile electrification trends: A review.
1.4) Embedded toolbox for F24X DSK target microcontroller.
382
PROGRAMUL CEEX
1.5) Control strategy of a uncertain dynamical system: A sliding mode

approach.
2) 6th Int. Symposium on Linear Drives for Industrial Applications LDIA
2007, Lille, France, ISBN: 978-2-915913-20-0 participare.
2.1) Novel linear PM valve actuator: FE design and dynamic model.
3) 12th European Conf. on Power Electronics and Applications EPE 2007,
Aalborg, Denmark, ISBN: 9789075815108, IEEE Cat. No. 07EX1656C,
(IEEE Xplore, INSPEC) participare.
3.1) Hysteretic current controlled ZVS dc/dc converter for automobiles.
4) 12th Int. Power Electronics and Motion Control Conf. EPE-PEMC 2006,
Portoroz, Slovenia, ISBN: 1-4244-0121-6, (IEEE Xplore, INSPEC,
Compendex) participare.
4.1) Comprehensive experimental analysis of the IPMSM for automotive
applications.
5) 10th Int. Conf. on Optimization of Electrical and Electronic Equipment
OPTIM 2006, Braov, ISBN: 973-635-705-8, co-organizare/ participare.
5.1) BEGA - Motor/generator vector control for wide constant power
speed range.
5.2) Cage-rotor IPMSM drive for high-speed automotive applications.
5.3) Performance of a single-phase self-starting PM brushless motor fed
by a chopper-controlled current-source thyristor inverter.
5.4) V/f control of PMSM super high speed drives with flux and power
angle stabilizing loops.
5.5) Characterizations of valve-regulated lead-acid batteries for hybrid
electric vehicle.
6) Jubilee Int. Symposium on Micromachines and Servosystems MiS-06,
Soplicowo, Poland, Sept. 2006 participare.
6.1) Small electronically-commutated permanent-magnet motor response
to a single-phase open-circuit fault.
Consoriul constituit este implicat ca i partener la o propunere de proiect
Oportuniti
FP7 tip STREP (call FP7-SST-2007-RTD-1), n evaluare, cu titlul Energy
privind formarea
consoriilor pentru efficient vehicles for road transport (EE-VERT), ref. no. FP7-217598
participarea la FP7 din 06-2007, proiect care include pri din tematica prezentului grant
CEEX. La acest propunere FP7 particip 10 parteneri incluznd companii
de renume n automotive i 2 universiti, cu anse reale de reuit.
Prevederi proiect, achiziii realizate, aprecieri i deschideri: Cele mai importante achiziii 4
platforme dSpace DS1103 i 4 sisteme de dezvoltare cu DSP dedicate, cu 8 calculatoare pentru
controlul proceselor i pentru FEM, invertor cu MOSFET-uri de putere (100V 300A), 6
invertoare de tensiune, traductoare de cuplu, poziie, curent, tensiune, cu band larg de
frecven. De asemenea: licene software pt Matlab/Simulink, Flux 3D (FEM), etc.
10th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic Equipment OPTIM
2006, Braov, n cooperare cu: IEEE (IAS, IES, PELS), IEE, VDE, Chairman: Ion Boldea, CoChaiman: Mihai Cernat, Mircea M. Rdulescu (directorul i responsabilii tiinifici la parteneri n
cadrul prezentul grant CEEX).
383
PROGRAMUL CEEX

Rezultatul final al proiectului: Noi soluii pentru o serie de actuatoare electrice dedicate unor
aplicaii pe autovehicule, cu modele experimentale competitive, cu 3 propuneri de brevete de
invenie. Elementele finale sunt: 1) Nou sistem de alimentare la 42Vcc care include
supercondensatoare, estimator de stare de ncrcare; 2) Nou sistem de control al alternatorului
pentru 42Vcc i 14Vcc cu convertoare tip Z pentru reducerea costurilor la variaia tensiunii
bateriei cu 30% i convertor boost de tensiune dedicate; 3) Control sensorless pentru servodirecie electric i servo-frn electric cu observatoare hibride cu nou concept de flux activ,
DTC-SVM, n domeniu larg de viteze (ncepnd cu n x rpm); 4) Noi actuatoare electrice liniare
cu magnei permaneni pentru controlul supapelor; 5) Nou starter/alternator tip BEGA cu sistem
de control sensorless cu refereniator de flux i cuplu optimizat pentru domeniu larg de viteze (4
turaia nominal) i factor de putere unitar; 6) Noi microactuatoare electrice fr perii, cu sisteme
ieftine de control, de puteri mici sub 50 W i viteze ridicate 15.000 rpm, cu bucle de stabilizare
pentru unghiul fluxului i factorului de putere, sensorless.
Aplicaii i noi direcii de utilizare: Aplicaiile de baz sunt n domeniul electrificrii
autovehiculelor inclusiv pentru cele hibride i electrice, cu elemente viznd: sistemul de
alimentare de 42 V, control alternator la 12Vcc i 42 Vcc, control sensorless servo-direcie
electric i servo-frn electric cu redundan, actuatoare liniare pentru controlul supapelor,
starter-alternator tip BEGA, microactuatoare electrice fr perii cu sisteme ieftine de control (sub
50W la 14/ 42Vcc) de turaie ridicat 15.000 rpm i controlul acestora cu electronic de putere cu
cost redus pentru diferite funcii ca: ventilatoare, aer condiionat, pompe de combustibil,
tergtoare, reglare faruri, oglinzi, nchidere centralizat, etc.
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare sunt fabricanii de componente auto:
actuatoare i/sau subansable cu acestea (cteva sute pe plan mondial). n Romnia sunt:
Electroprecizia Scele, specializat n auxiliare auto; civa productori internaionali (Hella,
Continental, Siemens n Timioara) de componente i subansamble auto de nalt tehnicitate, dar
i cei 2 productori de automobile Renault, Daewoo. Pe de alt parte, rezultatele vor fi utilizate i
de universiti (participante) n procesul educaional i de cercetare.
Efecte economnice/sociale estimate: un nsemnat impact tehnico-economic naional i
internaional privind: reducerea consumului de combustibil i a polurii, creterea confortului i a
siguranei n circulaie; oportuniti pt. universiti n educaie i perfecionare, noi locuri munc.
Strategia de management a proiectului, aciuni, responsabiliti, colaborare: Echipa
managerial (directorul de proiect, responsabili tiinifici la parteneri, director economic i
responsabili de obiective) urmrete realizarea planului de realizare, cu diagram Gantt.
Comunicarea ntre parteneri se face prin Internet, pagin web; ntlniri anuale pt. probleme
tehnice i economice: rezolvare probleme aprute, propunere soluii alternative, verificare
respectare termene, eficiena i modul n care au fost cheltuite fondurile alocate . Colaborare cu
universiti din UE (Aalborg, Cassino, Torino) cu mobiliti ale doctoranzilor de cte 3 luni, cu
experimentri folosind baza material i infrastructura din laboratoarele acestora.
Relaii de cooperare pentru buna desfurare a planului de realizare a proiectului, cu marcarea
rezultatelor i corecii constructive.
384
PROGRAMUL CEEX
MANAGEMENTUL CRESTERII MOBILITATII URBANE SI

MODALITATI DE IMPLEMENTARE A SOLUTIILOR
DURABILE, MENIT SA SATISFACA CERINTELE SOCIALE SI
ECONOMICE DE PERSPECTIVA, IN TRAFICUL RUTIER
MOB-URBIS
Contract CEEX nrX2C34/2006
Parteneri:
Valoarea totala a contractului: 1458470 (RON) din care de la buget: 1438470

(RON)
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA; UTC-N
FILIP NICOLAE , PROF. DR. ING.,
tel:0264 401675
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV - UTBv; responsabil
partener: PROF.DR. ING. COFARU CORNELIU;
S.C. SEARCH CORPORATION BUCURESTI - SEARCH, responsabil
partener: ING. DAVID SUCIU;
INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU INSTRUMENTATIE
ANALITICA INOE 2000 - ICIA, responsabil partener: DR. ING. CORDOS
EMIL
Obiective:
Scopul proiectului:
Proiectul se adreseaza unei problematici actuale, cu aspecte generale de manifestare in marile aglomerari urbane din
tara. Realizarea unei conexiuni fiabile in sistemul: informatie comunicare si tehnologia de monitorizare a traficului
(Intelligent Transportation System), constituie modalitatea cu cele mai mari sanse de succes privind cresterea mobilitatii
urbane. Proiectul are ca obiective majore: cresterea competitivitatii cercetarii multidisciplinare prin promovarea
sistemelor inteligente de transport (ITS), in acord cu cerintele europene, privind asigurarea unei mobilitati urbane
durabile, care sa raspunda cerintelor actuale in domeniul traficului rutier din tara; crearea conditiilor de afirmare a
tinerilor cercetatori doctoranzi in domeniul temei, care sa dobandeasca experienta si aptitudinile impuse de cercetarea
competitiva; furnizarea unei strategii de management eficient a modelelor de mobilitate durabila, localitatilor urbane cu
trafic dens; promovarea transportului public urban si reducerea pe cale naturala a utilizarii automobilelor particulare in
zonele centrale intens circulate; ameliorarea conditiilor de mediu urban (reducerea poluarii sonore);
Finalitatea proiectului de cercetare va consta in furnizarea unui model complex de management a mobilitatii urbane,
menit sa asigure conditii de trafic optime,
Prin aria tematica abordata proiectul isi propune sa aduca contributii cuantificabile privind:
cresterea capacitatii de interventie in monitorizarea optimizarea mobilitatii urbane, in conditii de crestere a
sigurantei in deplasarea autovehiculelor; in acest sens, sunt vizate:
optimizarea deplasarilor in zonele intens circulate in acord cu caracteristicile specifice dinamicii autovehiculului
corespunzatoare exploatarii in mediul urban;
dezvoltarea cercetarilor privind realizarea unor modele aplicative de optimizare si monitorizare a parcarilor, ca
sursa permanenta de congestie a traficului;
optimizarea unor coridoare destinate transportului urban de calatori ca modalitate fezabila de descurajarea
deplasarilor individuale, ce reprezinta o acuta problema in centrele aglomerate.
identificarea efectelor cresterii mobilitatii urbane prin predictia si evaluarea poluarii sonore; o modalitate de
cuantificare a efectului cresterii mobilitatii urbane o reprezinta reducerea poluarii sonore. De ce poluarea sonora?
Pentru simplul motiv ca in ultimii ani reactia societatii civile si a opiniei publice fata de acest poluant cu efecte
fiziologice extrem de agresive pe termen mediu si lung asupra omului, a inceput sa fie tot mai severa;
385
PROGRAMUL CEEX
realizarea unui centru virtual destinat managementului mobilitatii urbane; care va avea urmatoarele caracteristici de
baza: monitorizarea fluxurilor de vehicule pe un areal impus, transpus in format electronic sub forma unei harti
digitale - intocmite cu ajutorul tehnicii GIS GPS si soft de cartare (ex. ArcView); posibilitatea actualizarii
continue a fluxurilor de autovehicule prin comunicarea cu statiile de colectare a datelor provenite de la observatorii
electronici de trafic (senzori, camere video, statii laser de detectie);
modelarea semaforizarii in regim variabil, functie de datele de intrare in centrul virtual; modelarea poluarii sonore
functie de modificarile valorilor de trafic inregistrate.
Pana in prezent au fost parcurse trei din cele cinci etape de realizare a proiectului, fiind in derulare etapa a IV-a, cu un
grad avansat de indeplinire a sarcinii cercetarii aplicative.
Faza I-a: Cercetari privind dinamica autovehiculului in ciclul urban si modelarea traficului in conditii de
congestie - saturatie; a avut ca obiectiv identificarea modelelor matematice utilizate pentru corelarea modului de
deplasare a autovehiculelor in acord cu particularitatile ciclului urban de exploatare, prin intermediul parametrilor
microscopici de trafic cat si macroscopici care vizeaza fluxurile de vehicule. Cercetarea a vizat intr-o prima etapa
aspecte teoretice care au luat in considerare autovehiculul singular, fiind dezvoltate modele de deplasare pe criterii de
dinamica teoretica. Modelele matematice dezvoltate au fost ulterior verificate si dimensionate conform cerintei de
transport, prin tehnici experimentale, fiind inregistrata si ulterior analizata alternanta modurilor de deplasare utilizand
metoda vehiculului martor, incadrat in fluxul urban. Cercetarea derulata s-a concretizat prin elaborarea unui model
de variatie a acceleratiilor in regim urban in conditii de congestie si in lipsa unui sistem de optimizare a deplasarii
fluxurilor de vehicule, utilizand criteriile de probabilitate. A rezultat ca fiind concludent modului de dirijare actual a
circulatiei modelul matematic lognormal, model care a acoprit cu suficienta concludenta intregul set de date
experimentale culese in urma a 32 de testari efectuate.
In cadrul acestei etape a fost dezvoltat un program de simulare a deplasarii autovehiculelor in ciclul urban, program care
a avut la baza rezultatul cercetarii teoretice si experimentale dezvoltate.
Faza a II-a de derulare a proiectului, denumita: Cercetarea si dezvoltarea echipamentelor its de detectie
identificare a vehiculelor in trafic a cuprins investigarea tehnicilor de detectie vehicule precum si o sustinuta
activitate de dezvoltare a unor echipamente proprii de detectie, care a urmat unei analize detaliate a sistemelor de
detectie existente.
In concordanta cu activitatile asumate, realizarile cuantificabile ale fazei au constat in:
- testarea a trei grupe de senzori de trafic: senzori magnetostrictivi, senzori optoreflexivi si senzori ultrasonici;
- testarea individuala a eficientei camerelor video de trafic, din punct de vedere al inregistrarii: vitezelor de trafic,
prezentei vehiculelor in zona de observare, identificarii elementelor ce compun activitatea de supraveghere a sigurantei
circulatiei rutiere (trecere pe culoarea rosie a semaforului, depasirea liniei continue, stationarea in intersectie, depasirea
vitezei legale admise);
- testarea radarului de detectie a vitezei in trafic, cu evidentierea conditiilor in care acesta ofera informatii corecte; realizarea echipamentelor IT de stocare si transmitere a datelor de trafic, in pachete catalogate conform normelor
europene actuale; - identificarea modalitatilor de utilizare a echipamentelor GPS GIS in localizarea punctelor de
conflict si cartarea cu grad ridicat de rezolutie a arterelor rutiere urbane; - simularea unor trasee de trafic in unda verde,
pornind de la informatiile primare, culese direct din arealele observate in care au functionat echipamentele de detectie.
Fata de activitatile asumate, cercetarile intreprinse s-au concretizat in realizarea unui echipament IT de conceptie proprie
(logg-er de date), destinat stocarii si transmiterii datelor de trafic de la grupe de senzori (maxim 16 canale de stocare
transmitere a informatiei).
Faza aIII-a de cercetare denumita: Cresterea mobilitatii urbane prin optimizarea deplasarii mijloacelor de
transport in comun, a urmarit atingerea urmatoarelor obiective: identificarea constrangerilor si efectului sistemelor
de organizare actuale a transportului urban de calatori asupra mobilitatii urbane; evaluarea efectului culoarelor de
transport urban de calatori asupra mobilitatii urbane, in conditii de congestie. Primul obiectiv reprezinta o detaliata
analiza a starii actuale a desfasurarii transportului urban de calatori, orientata in urmatoarele directii:organizarea traseelor
de transport si evaluarea criteriilor de alegere a acestora : identificarea indicatorilor de eficienta a transportului urban de
386
PROGRAMUL CEEX
calatori; identificarea factorilor perturbatori in transportul urban de calatori.

Obiectivul a fost cuantificat prin urmatoarele actiuni de cercetare: studii de caz si analize a eficientei modului de
organizare derulare a transportului urban de calatori; acestea pot fi detaliate prin urmatoarele: intocmirea fiselor de
observare si analiza rezultatelor acestora; intocmirea Fiselor de sondaj, privind gradul de satisfacere a cerintei de
transport. In etapa a IV-a de cercetare aflata in derulare, denumita: Cercetari privind monitorizarea si optimizarea
parcarilor in centrele aglomerate, ne-am propus sa abordam problematica parcarii si stationarii pe arterele urbane, ca
sursa permanenta de congestie a vehiculelor in trafic. Cercetarea este axata in directia optimizarii spatiilor de parcare in
acord cu cererea de parcare si timpii de stationare inregistrati. In acest sens, pana in prezent s-a realizat un echipament
electronic propriu destinat monitorizarii locurilor de parcare, care permite inregistrarea timpilor efectivi de stationare si
asigura determinarea gradului de ocupare a spatiilor de parcare. O componenta a acestui echipament a constituit-o
ghidul de informare care afiseaza continuu, in timp real numarul de locuri libere din spatiul de parcare. In stadiul actual
de realizare a proiectului urmeaza sa se deruleze pina la finalizare inca doua etape, astfel :
Evaluarea efectului optimizarii mobilitatii urbane asupra reducerii poluarii sonore in centre agglomerate, prin
care ne propunem sa cuantificam efectul optimizarii deplasarilor urbane asupra reducerii poluarii mediului. In acest
scop, deja a fost achizitionat un soft de predictie de zgomot SoundPLUS, fiind instruiti tineri cercetatori din echipa in
utilizarea acestuia. S-a ales aceasta tehnica de evaluare pornind de la poluarea sonora din urmatoarele considerente :
tehnica de evaluare utilizeaza ca date de intrare variatia fluxurilor de autovehicule; permite prin intermediul facilitatilor
soft o evaluare si a poluarii aerului in acord cu valorile de trafic si particularitatile arhitectonice a arealelor urbane.
Ultima etapa de realizare a proiectului denumita: Intocmirea unei strategii de management a traficului rutier,
cu accesibilitate multipla si diseminarea rezultatelor, reprezinta faza finala de corelare a rezultatelor obtinute si
valorificare a acestora intr-un sistem unitar, ce se doreste a reprezenta o tehnica eficienta de crestere continua a
mobilitatii urbane. In acest sens, se vor fructifica rezultatele obtinute pana in prezent prin testarea diferitelor tehnici de
monitorizare a traficului : monitorizarea video, monitorizare prin statii permanenete montate in puncte fixe si tehnica de
monitorizare cu statii de trafic semimobile testate pana in prezent. Ne propunem sa finalizam acest proiect prin
infiintarea unui centru virtual, cu accesibilitate multipla, pentru managementul traficului de tip urban.
1. Road Trafic Noise in Urban Areea, autor Filip Nicolae, Conferinta VSDIA Budapesta,
Lucrari publicate
noiembrie 2006 / indexata in baza de date SCOPUS;
pe baza
2. Road Traffic Noise Prediction, autori: Filip Nicolae, Burnete Nicolae, Bompa Stelian,
cercetarilor
Conferita Internationala MVT, Timisoara, 2006, ISBN 973-638-284-2
realizate in cadrul
3. Equipment Design for Traffic data Input Parameters., autori: Filip Nicolae, Elek Bela, Elek
proiectului
Tibor; Conferita Internationala MVT, Timisoara, 2006, ISBN 973-638-284-2;
Pana in pr5ezent
4. The influence of the modified geometrical parameters of an intersection over the traffic
s-a publicxat 14
flows, autori: Cofaru Corneliu, Florea Daniela, Tarulescu Stelian, Congresul International
lucrari, rezultat al
AMMA 2007, ISSN 1221-5872.
cercetarilor
Paricipari la manifestari stiintifice in domeniu:
a. participarea la Seminarul privind Construcia drumurilor sigure, organizat de Comisia
europeana: Infra 23905, desfaurat la Bucuresti, n perioada : 28/29 mai 2007 ;
b. Intalnire de lucru cu tema: "Manifest pentru Viaa", n organizarea Coaliiei pentru Drumuri
Sigure din Romania, desfaurata n Bucureti, n data de 27 iunie 2007;
c. Seminar naional parteneri pentru Drumuri, organizat n perioada 04 - 08.06.2007 la
Sucevita, cu participarea Companiei Naionale de Autostrazi i Drumuri Naionale S.A:,
Prin
derularea proiectului s-a realizat formarea unui nucleu de cercetatori (din care o pondere
Oportunitati
insemnata o reprezinta tinerii doctoranzi sau masteranzi atrasi in echipele de lucru), care la ora
privind
actuala pot aborda teme de cu un nivel ridicat de complexitate.
formarea
Contactele oferite prin intermediul paginii web a proiectului au permis o comunicare directa cu
consortiilor
specialisti de la Universitatea din Gent Belgia, si Institutul de trafic din Lyon. In urma
pentru
vizitelor efectuate in aceste centre s-au pus bazele unor cooperari care se preconizeaza a se
participarea la
387
PROGRAMUL CEEX
FP7
contrectiza prin proiecte internationale comune de cercetare in cadrul programului FP 7..
In conformitate cu prevederile din proiect, pana in prezent s-a realizat planul de achizitii propus fiind dotate
laboratoarele proprii ale membrilor din consortiu cu urmatoarele echipamente de cercetare:
- echipament video de detectie a vehiculelor in trafic compus din: camera video IR 80 frame/sec; modul prelucrare
imagine Rack Vision, soft Autoscope de transfer de date; echipament radar pentru detectia vehiculelor in trafic model
SDR, statii semimobile; radar mobil, model DECATUR; senzori de trafic: magnetostrictivi, ultrasonici si
optoreflexivi; echipament de masurare a parametrilor de trafic Traffic Analyzer, compus din sursa hard si soft;
fonometre 3 buc.; echipament GPS Thrimble si soft ArcView pentru prelucrarea datelor si cartari ; soft optimizare
trafic PARAMICS 5.1; soft optimizare trafic SyncroPLUS 7.1; statie grafica 2 buc; calculatoare portabile notebook 2
buc si calculatoare pentru laborator 6 buc.
1. organizare workshop in data de 12.06.2007, cu tematica: Echipamente de monitorizarea traficului, cu participarea a
48 de specialisti din tara si strainatate;
2. organizarea unei sesiuni de comunicari stiintifice studentesti in cadrul UTC-N cu participarea a 64 de tineri studenti si
doctoranzi care au prezentat 41 de comunicari stiintifice ;
3. organizarea si coordonarea in cadrul Congresului International AMMA 2007 a sectiunii Trafic rutier si Siguranta
traficului, la care au fost prezentate 23 de lucrari stiintifice de catre cadre didactice si cercetatori din tara si strainatate;
Prin realizarea acestui proiect se urmareste : ntocmirea unei strategii de management a traficului rutier, cu
accesibilitate multipla. Acest obiectiv prevazut, constituie modalitatea de finalizare a cercetarilor derulate, n scopul
asigurarii unei mobilitai urbane durabile. Cercetarile derulate, vor fi armonizate i reunite n cadrul unui program unitar,
cu multiple direcii de aciune, prin intermediul caruia ne propunem sa mbunataim mobilitatea urbana, n condiii de
monitorizare continua a fluxurilor de autovehicule i adaptare n timp real a metodelor de organizare a traficului, care sa
evite crearea punctelor de conflict n trafic . Noile directii de utilizare a cercetarilor derulate vizeaza urmatoarele aspecte:
abordarea in parteneriat a proiectelor de cercetare transnationale si multinationale, in acord cu tematica ERTRAC;
dezvoltarea echipamentelor concepute in cadrul proiectului; asigurarea transferului tehnologic spre mediul economic
din tara; abordarea in consortiu a unor teme de cercetare nationale lansate de beneficiari interni; dezvoltarea cercetarilor
in domeniul traficului rutier prin abordarea unui principiu nou in acest domeniu bazat pe teoria acceselor in spatiul
rutier. Beneficiarii reali care au fost identificati si au manifestat interes privind cercetarile realizate sunt: primariile
municipale, directiile regionale de drumuri si poduri, serviciile politiei rutiere in contextul in care sunt pregatiti pentru
asimilarea tehnicilor video electronice de control a traficului, companii care au activitate de productie sau prestari
servicii in domeniul traficului si sigurantei rutiere.
Pina in aceasta etapa de realizare, colaborarea in consortiu s-a dovedit a fi fructuoasa, partenerii contribuind la
indeplinirea sarcinii de cercetare in acord cu responsabilitatile asumate. Ca strategie de management consideram ca
fiind deosebit de eficiente: analiza directa cu ocazia intalnirilor periodice care au avut loc, prezentarea in cadrul unor
sesiuni diseminative a rezultatelor intermediare proprii; participarea comuna la realizarea unor obiective punctuale;
paticiparea impreuna la actiuni de documentare externe. Un aport deosebit privind realizarea planurilor proprii de
achizitii l-a avut realizarea unei baze comune de date pentru identificarea principalilor furnizori si a echipamentelor de
cercetare performante existente pe plan national si international.
Consideram ca Autoritatea Contractanta a oferit consortiului un sprijin direct in realizarea sarcinii de cercetare, prin:
informarea continua privind noutatile in domeniu;
modul de derulare a raportarilor tehnice si financiare;
sprijinul direct acordat in promovarea cercetarilor proprii.
388
PROGRAMUL CEEX
SISTEM MIXT RUTIER SI NAVAL DE

INTERVENTIE RAPIDA LA CALAMITATI
NATURALE

Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1494050 RON din

care de la buget 1303675RON
ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL
BATRAN (ANMB)
Conf. dr. ing. PRICOP MIHAIL - 0724284389
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE
DEZVOLTARE MARINA,
Responsabil proiect ing. Victor COSTENCU;
Universitatea Ovidius Constanta
Responsabil proiect Prof.univ.ec.dr.ing.Laurentiu
MANEA
SANTIERUL NAVAL BUTA & CO S.A.
Responsabil proiect Dr. Nicolae NEAGU
Obiective:
Scopul proiectului este de a creste gradul de eficienta si siguranta in interventiile
necesare situatiilor de urgenta prin dezvoltarea unui sistem mixt rutier naval special
destinat acestor operatii. Acest sistem trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
a) Deplasarea sa fie rapida in regim terestru si naval si cu costuri scazute in zonele
calamitate;
b) Capacitate mare de incarcare si transport destinata persoanelor, animalelor si
materialelor;
c) Operarea la un inalt nivel de siguranta, ambarcatiunea trebuind sa prezinte
caracteristici de viteza, manevrabilitate, stabilitate si sa corespunda cerintelor de
solicitare mecanica in conditii extreme de exploatare.
Obiectivele propuse sunt de a proiecta si realiza un produs complex, sistemul
MIXTRA, care sa rezolve problemele sistemelor existente de interventie in situatii de
urgenta:
a) Proiectarea si executarea unei ambarcatiuni multifunctionale care sa corespunda
calitatilor de viteza, manevrabilitate, stabilitate, pescaj mic, rezistenta, transport
persoane, materiale si animale in conditii de siguranta;
b) Proiectarea si executarea rampei mobile la ambarcatiune pentru interventii rapide si
utilizarea unor rampe suplimentare pentru ambarcarea autospecialei de tractare;
c) Proiectarea, realizarea si utilizarea optima a intregului sistem multifunctional al
ambarcatiunii;
d) Experimentarea si determinarea performantelor sistemului mixt rutier naval.
389
PROGRAMUL CEEX
La finalul proiectului sunt asteptate urmatoarele rezultate/ beneficii:

a) Realizarea proiectului constructiv pentru ambarcatiune si a rampei mobile de
acces;
b) Realizarea planului de amenajare a ambarcatiunii;
c) Realizarea produsului sistem mixt rutier-naval de interventie la calamitati
naturale compus din:
- o ambarcatiune multifunctionala cu rampa mobila de ambarcare-debarcare
oameni, animale si materiale;
- echipamente de interventie in situatii de urgenta (aparatura radio si de
navigatie, ancora, sistem de stingere a incendiilor (motopompa), complet medical
si targa, complet antipoluare in acvatoriu, generator de curent, sistem de iluminare
(reflectoare), sisteme de vizare pe timp de noapte, veste de salvare);
- o autospeciala cu trailer de remorcare a ambarcatiunii;
d) Realizarea rapoartelor de experimentare si demonstrare, care sa ateste
functionalitatea sistemului;
e) Diseminarea rezultatelor cercetarii, prin articole si comunicari la manifestari
stiintifice, materiale de prezentare.

Etapa I: Studiu privind cerintele de dezvoltare a produsului sistem mixt rutier-naval
de interventie la calamitati naturale
S-au elaborat studii privind:
- determinarea calitatilor hidrodinamice ale corpului ambarcatiunii si a algoritmilor de
testare si optimizare;
- determinarea calitatilor constructive si de functionare ale rampei si a algoritmilor de
testare si optimizare;
- determinarea necesarului de echipament de la bordul ambarcatiunii si algoritmilor
de pozitionare optima;
- determinarea calitatilor de tractare si actionare a sistemului ambarcatiuneautospeciala si a algoritmilor de testare si optimizare.
Etapa a IIa : Proiectarea preliminara a produsului sistem mixt rutier-naval de
interventie la calamitati naturale.
- Proiectarea preliminara a ambarcatiunii multifunctionale de interventie ce cuprinde
stabilirea dimensiunilor principale, formelor ambarcatiunii pentru indeplinirea
calitatilor de flotabilitate, stabilitate si hidrodinamice conform standardelor in
vigoare; predimensionarea elementelor de structura si modelarea cu elemente finite
pentru determinarea starii de tensiune si de deformatie; intocmirea specificatiei
tehnice pentru ambarcatiune.
- Proiectarea preliminara a rampei de acces ce cuprinde stabilirea dimensiunilor,
structurii de rezistenta, sistemul de actionare, modelarea cu elemet finit si
determinarea starii de tensiune si de deformatie; intocmirea specificatiei tehnice.
- Proiectarea preliminara a planului de amenajare a complexului de echipamente de la
bord. Intocmirea specificatiilor tehnice pentru principalele instalatii de la bord:
instalatia de alimentare cu combustibil, instalatia de santina, instalatia de guvernare,
instalatia electrica, instalatia de propulsie. Specificatiile tehnice pentru principalele
echipamente utilizate in cadrul interventiilor, echipamentele de navigatie.
390
PROGRAMUL CEEX
- Proiectarea preliminara a sistemului ambarcatiune-autospeciala.

Avand in vedere capacitatile de stocare materiale si limitarile de gabarit pentru
autovehiculul ce va fi transportat cu ambarcatiunea s-a propus partenerilor de contract
achizitionarea unui monovolum Renault Espace (din considerentele unui centru de
greutate mai coborat), pentru realizarea modelului experimental al autovehicului tractor si a
unei remorci de transport ambarcatiuni, cu doua punti de sprijin si o sarcina utila de 1600daN.
Urmeaza:
Un proiect constructiv a ambarcatiunii cu rampa de acces si elaborarea algoritmilor
tehnologici de realizare a acesteia si de montaj a tuturor echipamentelor si instalatiilor
la bord;
Cercetari aplicative privind realizarea produsului sistem mixt rutier-naval de
interventie la calamitati naturale (ambarcatiunea cu rampa de acces, echiparea
sistemului ambarcatiune-autospeciala cu un complet de echipamente.
Experimentarea, determinarea performantelor si valorificarea rezultatelor produsului
sistem mixt rutier-naval de interventie la calamitati naturale
Lucrari publicate pe Ambarcatiune din fibra de sticla de interventie la

calamitati naturale
baza cercetarilor
Conferinta Internationala NAV-MAR-EDU 2007
realizate in cadrul
135 de ani de invatamant de marina 15-17 noiembrie
proiectului
2007
Conf. Pricop Mihail si Conf. Chitac Vergil fac parte din
formarea consortiilor colectivul de realizare a proiectului
pentru participarea la PROMOVAREA CERCETARII ROMANESTI DIN
DOMENIUL NAVAL IN CONTEXTUL INTEGRARII
FP7
IN PLATFORMA TEHNOLOGICA EUROPEANA
WATERBORNE,
din Modulul III, Programul CEEX, prin care se
urmareste:
- fundamentarea clusterului romanesc pentru integrarea
in masa rotunda europeana pentru politica R&D a
Platformei Tehnologice WATERBORNE (Industriile
maritime si pentru apele interioare)
-promovarea clusterului romanesc creat in domeniul
waterborne, catre parteneriate europene.
Conform planului de realizare s-au achizitionat: un sistem de calcul, un calculator
portabil, un videoproiector, un autoturism Renaul Espace LEX 22D, o remorca pentru
transport ambarcatiune speciala.
Se vor achizitiona: Softuri FLUENT, AUTO SHIP, MATHEMATICA, 5 calculatoare
portabile, 1 plotter, un analizor de spectru de frecvente, traductoare de presiune si
traductoare de forta
391
PROGRAMUL CEEX

Organizate: Conferinta Internationala NAV-MAR-EDU 2007
135 de ani de invatamant de marina 15-17 noiembrie 2007
Rezultatul final este proiectarea si realizarea unui sistem mixt MIXTRA de interventie
rapida, la calamitati naturale alcatuit dintr-un vehicul tractor specializat si o
ambarcatiune multifunctionala, componente care se pot transporta reciproc pe uscat si
pe apa in zona calamitata.
Se propune realizarea unei barci cu rampa mobila la prova si echiparea acesteia cu
echipamente interschimbabile ambarcatiune-autospeciala. Datorita unei largi selectii
de echipamente si materiale, acest sistem poate fi utilizat la evacuarea oamenilor,
animalelor mari si a materialelor in cazul inundatiilor, primului ajutor, interventii la
stingerea incendiilor, dezastrelor ecologice acvatice, pe timp de zi si/sau noapte, in
zonele accesibile pe ape.
Ambarcatiunea multifunctionala trebuie sa fie rezistenta, usoara, sa aiba stabilitate
foarte buna in toate situatiile de exploatare, manevrabilitate, pescaj mic si cost scazut.
Rampa mobila cu care trebuie prevazuta ambarcatiunea este destinata pe de o parte
ambarcarii-debarcarii autospecialei in vederea transportului in zona, iar pe de alta
parte pentru salvarea oamenilor, animalelor si a materialelor. Rampa trebuie sa
indeplineasca mai multe cerinte: sa fie etansa in timpul deplasarii, sa fie rezistenta si
usor de manevrat.
In cadrul proiectului vor fi dezvoltate programe de coroborare a actiunii MIXTRA cu
sistemele de interventie existente.
Se intrevede drept potential utilizator Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta prin:
centrul national operational pentru situatii de urgenta, directia protectiei civile,
directia pompieri, unitatile specializate care actioneaza in mediul acvatic.

Strategia utilizata pentru atingerea obiectivelelor fazelor de executie s-a bazat intens
pe documentare, expertiza partenerilor, empatia echipei si disponibilitatea la gasirea
unor solutii optime de finalizare a obiectivelor asumate de fiecare partener.
Principalele obiective ale activitatilor de management ale proiectului sunt:
stabilirea stadiului real al proiectului in raport cu planificarea si cerintele
operationale;
analiza rezultatelor in raport cu cerintele impuse
incadrarea in buget;
evolutia previziunilor;
gestionarea configuratiilor;
controlul neconformitatilor;
controlul riscurilor.
Desi exista o distanta fizica intre Autoritatea Contractanta si Contractor sunt relatii
foarte bune la toate nivelurile si in toate compartimentele implicate, prin legaturi
directe, telefonice si internet.
392
PROGRAMUL CEEX
ABORDAREA COMPLEXA A CAZUISTICII

ACCIDENTELOR RUTIERE DIN TRANSPORTUL
URBAN IN CONSENS CU REGLEMENTARILE
UNIUNII EUROPENE VIZAND SIGURANTA
TRAFICULUI SI PROTECTIA MEDIULUI.
ELABORAREA SI EXPERIMENTAREA UNOR
MODELE DE INTERVENTIE MULTIFACTORIALA
PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA
EVENIMENTELOR DE CIRCULATIE PROSIG
(RON):
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.730.000 din care de la buget

1.500.000
Institutul de Cercetari in Transporturi Bucuresti S.C.
INCERTRANS S.A.
VLAD Irina, MD, 021/316 23 37
UPB CEMS (Centrul de Cercetare si Expertizare Materiale
Speciale), responsabil: BUTNARIU Ilie
Institutul National Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI
Bucuresti, responsabil: SILVESTRU Valentin
S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L., responsabil: Florin
TELEMAN
Regia Autonoma de Transport Bucuresti, responsabil: RUSSU
Vasile
Obiective:
Scopul proiectului
1. Gasirea unor solutii pentru imbunatatirea sigurantei rutiere prin elaborarea unor strategii
viabile de diminuare a riscului producerii accidentelor rutiere, in scopul sporirii securitatii in
trafic a tuturor utilizatorilor de drum.
2. Diminuarea numarului si a gravitatii evenimentelor de circulatie rutiera.
identificarea parametrilor cantitativi ai producerii accidentelor de circulatie din
strainatate;
stabilirea cauzalitatii accidentelor rutiere din strainatate;
inventarierea metodologiei de investigatie a accidentelor de circulatie din tarile
dezvoltate;
evidentierea masurilor de siguranta a traficului adoptate in tarile foarte dezvoltate;
ierarhizarea accidentelor rutiere in raport de gravitatea si amploarea lor si de impactul
producerii lor asupra calitatii mediului inconjurator;
infiintare centru de accidentologie, preventie si educatie rutiera;
elaborarea modelelor de interventie multifactoriala pentru prevenirea si reducerea
evenimentelor de circulatie.
implementarea modelelor de interventie multifactoriala si ajustarea acestora.
393
PROGRAMUL CEEX
- indicatori statistici referitori la accidentele rutiere din Romania si din strainatate (in
raport de coordonatele spatio-temporale de producere, cauze, consecinte);
- indicatori tematici referitori la metodologia de investigatie a accidentelor rutiere utilizata
in tarile dezvoltate precum si la masurile de siguranta adoptate de acestea;
- indicatori prognostici vizand tendinta de evolutie a accidentelor pe plan intern o data cu
experimentarea modelelor de interventie multifactoriala;
- indicatori economici privind reducerea pierderilor provocate de accidentele rutiere.
In urma celei de-a doua faze a proiectului s-au defnitivat umatoarele activitati:
Elaborarea teoretica a modelelor de interventie multifactoriala in vederea sporirii
sigurantei si securitatii traficului rutier, pornind de la masurile de siguranta
utilizate in tarile mai dezvoltate si de la metodologiile de investigare a
accidentelor de circulatie uzitate de acestea;
Ierarhizarea accidentelor de circulatie in raport de gravitatea si amploarea lor si de
impactul producerii lor asupra calitatii mediului inconjurator;
Elaborarea solutiilor teoretice de implementare a modelelor de interventie
multifactoriala;
Infiintarea centrului de accidentologie, preventie si educatie rutiera.
Toate aceste activitati s-au finalizat cu elaborarea de rapoarte de analiza, referat de
cercetare, modele teoretice multifactoriale de interventie pentru sporirea sigurantei rutiere,
documentatie de infiintare a Centrului de Accidentologie.
Proiectarea teoretica a modelelor de interventie multifactoriala avand ca scop
cresterea sigurantei rutiere s-a realizat pornind de la statisticile referitoare la accidentele de
circulatie rutiera (atat din tara cat si din strainatate) cat si de la masurile de siguranta ale
traficului adoptate in tarile foarte dezvoltate.
Pornind de la principalele componente ale sistemului traficului rutier (drum- factor
uman- vehicul) am elaborat trei tipuri de modele multifactoriale dinamice, a caror
functionalitate optimala va putea conduce in timp la cresterea sigurantei rutiere si la protectia
mediului.
Indiferent de modelul multifactorial la care se face referire trebuie sa precizam ca
elementul functional central il constituie factorul uman cu tot registrul particularitatilor sale:
stabile sau de moment.
Unul dintre cele mai importante modele comportamentale diferentiaza variatele
sarcini implicate de participarea la trafic in trei mari nivele ierarhice: strategic, tactic si
operational. Modelul demonstreaza diversitatea deciziilor si sarcinilor de control care trebuie
indeplinite in timpul conducerii auto. Am amintit acest fapt tocmai pentru sublinierea
complexitatii activitatii de deplasare (mobilitatii) in traficul rutier.
Tinand cont de importanta pe care o prezinta fiecare dintre cele trei componente ale
sistemului traficului, am cautat ca in modelele proiectate sa punem accentul pe rolul acestora
atat individual cat si in interelatie unele cu altele.
Astfel, in cadrul primului model multifactorial, rolul principal revine factorului
uman aflat in relatie dinamica cu factorul drum si factorul vehicul. In acest caz, avem in
vedere modul in care particularitatile psiho-individuale (ex.: oboseala psiho-fizica) si
atitudinal-comportamentale (ex.: consumul de alcool, nepurtarea centurii de siguranta,
neasumarea riscului) ale tuturor participantilor la trafic isi pun amprenta asupra
comportamentului de siguranta rutiera si pot genera la un moment dat un impact semnificativ
asupra celorlalti doi factori.
394
PROGRAMUL CEEX
La nivelul celui de-al 2-lea model multifactorial avem ca variabila principala
factorul drum - cu componentele sale: infrastructura si semnalizarea rutiera. Avem in vedere
in aceasta situatie impactul pe care calitatea acestui factor il are asupra celorlalti doi factori
implicati in raportul dinamic. Un fapt important il constituie adaptarea elementelor factorului
drum la particularitatile diferitelor categorii de participanti la trafic, precum si la
caracterisiticile vehiculelor. In acest sens, apare conceptul de drum inteligent, acel drum
care prin proiectarea si construibilitatea sa raspunde optimal la cerintele psiho-individuale
ale utlizatorului, facilitandu-i acestuia accesul la mobilitate in siguranta.
Al treilea model multifactorial integreaza factorul vehicul- ca variabila principala,
factor ce se constituie ca veriga importanta in relatia dinamica a sistemului traficului rutier.
Vehiculul privit ca liantul ce permite interactiunea utilizatorului (fie conducator auto,
pasager) cu drumul si cu mediul rutier in ansamblul sau.
Ca o modalitate de sustinere in viitor a principalelor obiective ale proiectului s-a creat
in cadrul INCERTRANS Centrul de Accidentologie, Preventie si Educatie Rutiera, menit sa
ajute: la intelegerea fenomenului accidentologiei rutiere din tara noastra, la dezvoltarea unor
strategii interdisciplinare de diminuare a riscului la eveniment rutier si nu in ultimul rand sa
participe activ, prin specialistii sai, in colaborare cu specialistii din institutiile si organismele
abilitate din domeniul sigurantei rutiere, la elaborarea si implementarea de masuri active de
prevenire si reducere a numarului victimelor (morti, raniti grav) si accidentelor rutiere pe
termen mediu si lung. Infiintarea centrului de accidentologie, preventie si educatie rutiera va
crea premisele pentru implementarea in practica a modelelor de interventie.
La nivelul Centrului APER au fost initiate, intr-o prima faza, o serie de actiuni
menite a veni in sprijinul sustinerii activitatilor Centrului si a oferi suport realizarii
obiectivelor prioritare ale proiectului. Astfel, s-a intreprins o ancheta de teren care a urmarit
investigarea aspectelor si atitudinilor diferitelor categorii de utilizatori de drum legat de
situatiile existente din traficul rutier, la nivelul Capitalei. Ancheta a fost realizata cu
implicarea partenerului 4-RATB (ce a utilizat metodologia de investigare elaborata de
coordonatorul de proiect) care a realizat si o aplicare a teoriei bioritmului la Autobaza
Obregia. Pentru decelarea factorilor concurentiali in producerea accidentelor de circulatie sau aplicat 400 de chestionare psihosociologice care au dus la concluzii din care rezulta
tendintele de dezvoltare si conditiile de obiectivare a producerii accidentului rutier in mediul
urban si rural. Posibilitatea de prognozare a acestor tendinte este foarte importanta intrucat
ne poate oferi metode sau modalitati de inlaturare sau evitare a acestor factori concurentiali,
generatori de accident care pot veni din partea factorului uman, vehiculului sau mediului.
In etapa urmatoare va fi experimentat unul din modelele multifactoriale de interventie
propus intr-o forma teoretica in etapa anterioara si anume pe cel care are ca si element
central infrastructura rutiera, cu toate elementele sale de amenajare si semnalizare .

- experienta in domeniul cercetarii a
Oportunitati privind formarea consortiilor

fiecarui partener din consortiu, precum
si existenta la nivelul fiecaruia a unor
specialisti cu o baza solida in
proiectele de cercetare interna si
internationala.
395
PROGRAMUL CEEX
Consortiul organizat in cadrul acestui proiect va putea dezvolta in viitor studii ample
de accidentologie rutiera pe modelul celor din tarile dezvoltate; totodata, pornind de la
concluziile studiilor efectuate se pot lua drept model activitatile efectuate de noi pentru
cercetarea sigurantei rutiere pe principii riguros stiintifice.
Manifestari stiintifice organizate: Modul in care se finalizeaza proiectul:
Cel mai important rezultat al punerii in practica a tuturor activitatilor aferente fazelor
proiectului il va constitui optimizarea sigurantei rutiere prin reducerea semnificativa a
evenimentelor de trafic. Toate acestea vor avea drept consecinta de perspectiva in plan
economic, scaderea pierderilor (materiale si de vieti omenesti) provocate de
accidentele/evenimentele de trafic ca si a costurilor de interventie in astfel de situatii. De
asemenea, experimentarea modelelor de interventie multifactoriala, prin campaniile active de
siguranta rutiera si prin programele de educatie rutiera destinate populatiei scolare si active
va crea premisele unei mai optime investitii in capitalul uman. Crearea centrului de
accidentologie, preventie si educatie rutiera va da posibilitatea punerii in practica a
modelelor de interventie multifactoriala.
La finele fiecarei faze a proiectului am desfasurat intalniri cu partenerii pentru
comunicarea datelor reiesite din analize si a rezultatelor fiecarei etape de cercetare. In cadrul
intalnirilor se comunica totodata concluziile ce s-au desprins in urma analizelor datelor
statistice a evenimentelor rutiere precum si a solutiilor ce urmeaza a fi implementate pentru
optimizarea traficului. De asemenea, o data cu infiintarea Centrului de Accidentologie,
Preventie si Educatie Rutiera, vor fi dezbatute si actiunile intreprinse in cadrul acestuia.
Actiunile desfasurate in cadrul primelor doua etape (functie de tipologia identificata a
accidentelor si de comportamentul participantilor la trafic in diverse ipostaze: pieton,
conducator auto, pasager) au servit proiectarii modelelor de interventie multifactoriala in
vederea cresterii sigurantei rutiere si realizarii activitatilor din cadrul centrului de
accidentologie rutiera.
396
PROGRAMUL CEEX
IMPACTUL CAMPURILOR
ELECTROMAGNETICE DE NATURA
ANTROPICA ASUPRA ECOSISTEMELOR

Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.480.000 din care de la

buget 1.480.000
Agentia Manageriala de Cercetare Stiintifica, Ino-vare
si Transfer Tehnologic -AMCSIT Politehnica
Prof. Dr. Ing. Popescu Claudia Laurenta,
021-4029456
Universitatea Politehnica din Bucuresti, Prof. dr. ing.
Popescu Mihai Octavian
I.N.C.D pentru Inginerie Electrica, ICPE_CA
Dr. Ing Iosif LINGVAY
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca,
S.l. dr. ing. mat. Dan Doru MICU
Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Prof.
dr. Florin Dan IRIMIE
Fundatia Sapientia Universitatea Sapientia ClujNapoca; Prof. dr. ing. Szabolcs LANYI
Obiective:
Scopul proiectului
Proiectul de fata propune abordarea problemei campurilor electromagnetice de
natura antropica asupra unor structuri complexe (ecosisteme), care urmeaza a fi
investigate luand in considerare caracterul lor global. Au fost identificate trei tipuri de
asemenea structuri, de nivel diferit de interes: ecosisteme industriale; structuri biologice
evoluate; structuri celulare si microorganisme.
Se vor satisface astfel cerintele CEE privind Compatibilitatea electromagnetica
(Directiva 89/336) si respectiv cele de mediu ca de exemplu Directiva 96/61 EC privind
Prevenirea si Controlul integrat al Poluarii.
Se are in vedere racordarea la Platforma Tehnologica PT4 Materiale si tehnologii
avansate si incadrarea in aria tematica 6- Mediu ambiant, conform obiectivelor UE.
specifice, sunt urmatoarele:
I. Caracterizarea complexa a ecosistemelor din punct de vedere al compatibilitatii
electromagnetice;
II. Studiul interactiei campurilor electromagnetice cu sisteme de interes economic si
biologic;
III. Modelarea fizica si simularea matematica a proceselor de interactie. Validare
experimentala;
IV. Cuantificarea impactului campurilor electromagnetice asupra tipurilor de ecosisteme
studiate. Metode si proceduri de limitare a efectelor daunatoare;
V. Raport final si diseminare.
396
PROGRAMUL CEEX
Au fost parcurse doua etape cu obiectivele de mai jos:
A.1.1 Studiul CEM in sisteme industriale
A1.2 Studiu privind interactiunea camp electromagnetic-structuri celulare evoluate
A.1.3 Studiu privind interactiunea camp electromagnetic- microorganisme
A2.1 Definirea concreta a sarcinilor grupurilor de lucru si echipelor de cercetare,
coordonare si monitorizare
A.3. Studii teoretice si experimente preliminare
A.3.1 Fenomene de coroziune in prezenta campului
Studiu teoretic si experimental al interactiunii campului electric cu sisteme electrolitice
Calculul tensiunilor induse in conductele subterane
A.3.2. Interactia campului cu structuri biologice;calculul densitatii curentului indus de
campuri variabile in tesuturi organice
A.3.3 Studii si experimentari privind comportarea microroganismelor in camp
electromagnetic
A.4. Studiul factorilor de interactie determinanti
A4.1 Evaluarea factorilor determinanti in coroziunea structurilor metalice
A4.2 Evaluarea caracteristicilor de material specifice mediului biologic
A4.3 Evaluarea pragului de sensibilitate
Rapoartele de cercetare prezinta studiile efectuate in aceste doua etape ale
proiectului in concordanta cu abordarea initiala, repartizate pe trei idei/grupuri de lucru
si anume:
- interactia campurilor electromagnetice cu sisteme economice
- interactia campurilor electromagnetice cu structuri biologice;
- interactia campului electromagnetic cu microorganisme.
In ceea ce priveste interactiunea campului electromagnetic cu structuri industriale sau evidentiat urmatoarele:
- intensitatile curentilor de dispersie generati de caile de rulare ale metroului din
Bucuresti sunt mari valorile de varf inregistrate fiind de peste 650A;
- tensiunile in c.a. care perturba conductele de gaze analizate au valori apreciabile, sunt
de peste 0,15Vef
- suprapunerea peste interfata otel / electrolit a unui semnal in c.a. liniar de 50Hz,
are drept efect cresterea substantiala a curentului de coroziune jcorr in toate
solutiile analizate si pentru toate marcile de otel experimentate cresterile la OL37
fiind peste 7% la j~=1 A/m2; peste 14% la j~=10 A/m2 respectiv aprope 36% la
j~=100 A/m2.;
- s-a dezvoltat un model matematic diferential pentru calculul experimental al
tensiunii induse intr-o conducta subterana utilizand teoria hibrida si pornind de la
ecuatiile Maxwell aplicate pentru regim cvasistationar magnetic. S-a ajuns la o
ecuatie Helmholtz a carei forma numerica a fost determinata
- s-a realizat un model fizic pentru calculul experimental al tensiunii induse intr-o
conducta unde schema sistemului si datele numerice selectate din literatura de
specialitate; dupa determinarea curentului de defect s-au utilizat relatiile de
calcul pentru tensiunea indusa in conducta.
Referitor la structurile biologice:
- s-au realizat programe de calcul eficiente si performante pentru evaluarea
campului pe modele si respectiv in situ bazate pe o combinatie de tip FEMBEM; s-au pus in evidenta moduri de calcul pentru determinarea densitatii de
curent. Experimentarile si simularile au pus in evidenta valoarea densitatii de
397
PROGRAMUL CEEX
curent calculata/preluata din exemplele de referinta.
pentru evidentierea unor caracteristici de material s-au facut experimente de
laborator cu aparatura adecvata; s-au detereminat rezitivitatea si permebilitatea
unor mostre din carne obtinandu-se date in acord cu cele din literatura.
Pentru studiile referitoare la influenta campului electromagnetic asupra
microorganismelor, factorii de interactiune au fost analizati in mod suplimentar pentru
fiecare categorii de fenomene/efecte care le insotesc. S-a realizat un experiment cu
drojdia de bere supusa unui camp magnetic de 50 Hz cu valori intre 17-27 kA/m.
S-a pus in evidenta modificarea dezvoltarii normale la valori ce depasesc 22 kA/m.
-

a) articole in reviste cotate ISI:
Lucrari
publicate pe 1)F.Hantila,M.Maricaru,Cl.Popescu,C.Ifrim,St.Ganatsios,Performances of a Waste Recycling Separator with Permanent Magnets,
baza
in Journal of Materials Processing Technology Volume 181, Issues
cercetarilor
1-3 , 1 January 2007, Pages 246-248, (ISI),
realizate in
2)LingvayI.,HomanC., Lingvay Carmen, Studiul coroziunii prizelor
cadrul
de pamantare aferente sistemului electroenergetic trifazat, Rev. Chim.
proiectului
(Bucuresti), 58, 2007 (acceptat spre publicare);
3) Lingvay I, Lingvay Carmen, s.a, Contributii la studiul si
controlul degradarilor prin coroziune ale cablurilor electrice
subterane. 1. Studiul starii de coroziune a unor linii electrice
subterane, Rev. Chim. (Bucuresti) Vol.58, nr.1.ian,2007 pp. 44-47
b) articole in reviste indexate in baze de date internationale
1) Lingvay I, Lingvay Carmen: - The Degradations by Corrosion of
ound Plates from the Tree Phased Power System, Korrzis figyel,
1, 2007. pp. 8-12
c) articole aparute in reviste recunoscute de CNCSIS:
1) C. Homan, Carmen Lingvay, O. Ciogescu, I.Lingvay, Coroziunea
prizelor de pamantare aferente sistemului electroenergetic, Energetica,
ISSN 1453-2360, 4, 2007. pp. 113-118
2) Lingvay I., Ciogescu O., Lingvay Carmen ,Homan C. Degradarea
prin coroziune a prizelor de pamantare aferente sistemului
electroenergetic, EEA, ISSN 1582-5175. nr. 4, 2006. pp. 26-30
d) lucrari in volumele unor manifestari stiintifice
internationale inregistrate (ISBN ISSN):
1)F. Hantila, Claudia Popescu, M.Vasiliu, C. Mihai, Ecranarea
feromagnetica, EMES07, 24-26 May, 2007, Oradea, Romania,
2)I.Lingvay, O. Ciogescu, C. Homan, Carmen Lingvay, Technical
solution and solid state devices for increase of durability and
reliability of underground power lines (UPL), CIRED - 19th
Int.Conf., Vienna, 21-24 May 2007, CD-Paper 0143
3)M.Chindris I. Lingvay, C.Homan, O.Ciogescu, Lingvay Carmen,
Corrosion key factor of durability and safety in the operation of the
distribution power networks, CIRED -Vienna, 21-24 May 2007, CDPaper 0489
4)Lingway I.Lingway Carmen, The impact of electro-magnetical
pollution on the natural electrochemical reactions , URB-CORR
ISBN 973-718-756-7, Cluj-Napoca,June 20 23, 2007, pp 85 97
398
PROGRAMUL CEEX
Oportunitati
privind
participarea
la FP7
5)Lingway I, Lingway Carmen, Contributions to control of

accelerated corrosion of metallic structures from the urban
infrastructures due to ac stray currents URB-CORR 2007 ISBN
978-973-718-756-7, Cluj-Napoca, June 20 23, 2007, pp 196-200
e) lucrari stiintifice internationale fara volum tiparit:
1) Lingvay I. Korrzi s korrzivdelem a globlis felmelegeds
s a fenntarthat fejleszts szemszgbl Conferinta VEKOR, 14-19
aprilie 2007, Balatonfred, Ungaria
2) Lingvay I, Lingvay Carmen Krnyezetnk elektromgneses
szennyezse a fmszerkezetek korrzijt meghatroz tnyez
Conferinta VEKOR, 14-19 aprilie 2007, Balatonfred, Ungaria
international, contacte cu parteneri din Ungaria, Grecia, Franta in
vederea elaborarii unei propuneri de proiect

Achizitii : tehnica de calcul pentru experiment numeric ( 59.496,78 lei), echipamente de
cercetare pentru investigarea campului electromagnetic si efectelor acestuia (121.648,3 lei)
Doua workshop-uri derulate: Miercurea-Ciuc (26-28 ianuarie 2007), Bucuresti(14
aprilie 2007),la care se adauga unul planificat pentru 16-17 nov.2007.
Constituirea unei retele de cercetare interdiciplinare care sa reuneasca specialisti de inalta
competenta in tematica cuantificarii impactului campului electromagnetic asupra ecosistemelor si
inscrierea in aria tematica 6 -Mediu ambiant- in perspectiva dezvoltarii durabile a FP 7.
Elaborarea si diseminarea unor solutii de reducere a efectelor corozive ale campului
electromagnetic asupra structurilor metalice ingropate precum si identificarea de masuri si
metode de diminuare a efectelor nocive asupra organismelor si microorganismelor.
Beneficiarii posibili sunt utilizatorii de infrastructuri ingropate (transport fluide,
metrou etc) si respectiv promotorii de sisteme informatizate destinate mediilor de
lucru poluate electromagnetic.
Efectele sociale sunt notabile, prin dezvoltarea de metode de asigurare a securitatii in
zone de risc electromagnetic, conform aplicatiilor Directivei 2006/70 UE.
Conducerea asigurata de catre directorul de proiect, asistentii sai , responsabilul
economic si. Consiliul Stintific prin directorul stiintific au facut ca relatiile cu
partenerii sa fie corespunzatoare, comunicarea eficienta ducand la indeplinirea la
termen a obiectivelor planificate. S-au folosit mijloce IT de comunicatie.
Relatie contractuala extrem de eficienta, profesionala si colegiala, intr-un cuvant
excelenta. Se evidentiaza participarea reprezentantului Autoritatii Contractante la
prezentarea spre avizare interna a fazelor proiectului.
Se propune continuarea acestor relatii in scopul desfasurarii corespunzatoare si
finalizarii cu succes a proiectului ICEMECOS.
399
PROGRAMUL CEEX
CONCEPTE SI TEHNOLOGII MODERNE,

ECOLOGICE CONFORME CU
REGLEMENTARILE EUROPENE SPECIFICE,
PRIVIND SISTEMA DE MASINI SI
ECHIPAMENTE PENTRU REPARATIA
INFRASTRUCTURII RUTIERE, PENTRU
SIGURANTA SI SECURITATEA IN TRANSPORT
Parteneri:
Valoarea totala a contractului :2.100.000 (RON)

din care de la buget :
1.460.000 (RON)
SC.MITECO.SA.Iasi/-Centrul de CercetareDezvoltare
pentru echipamente de constructii.
Zaharia Constantin, inginer proiectant principal
gradul II, tel:0232/233365
-P2: SC TAR srl Iasi, resp. ing. Vreme Gheorghe
-P3:Universitatea Tehnica Iasi,
resp. prof. dr. ing. Gugiuman Gheorghe
-P4:SC ICECON SA Bucuresti,
resp.conf. dr. ing. Iofcea Doina.
Obiective:
- Scopul proiectului : In plan national, lucrarile de refacere a infrastructurii se
efectueaza in general, cu utilaje care nu alcatuiesc o sistema adecvata lucrarilor de
efectuat.
Solutia ofertei, inlatura inconvenientele mentionate si alcatuieste o
sistema de masini si echipamente adecvate volumului impus pentru operatiile de
reparatie si intretinere a acestor categorii de drumuri.
- Obiectivele majore ale proiectului definite fiecare prin detalierea obiectivelor
specifice: Obiectivul final este punerea in fabricatie a sistemei de masini si
echipamente pentru intretinerea si reparatia imbracamintilor asfaltice a drumurilor,
pentru relansarea constructiei de masini, pentru dezvoltarea IMM-urilor.
- Rezultatele masurabile asociate obiectivelor specifice:
Sistema este constituita din urmatoarele masini si echipamente:
a) masina de taiat asfalt;
b) masina de emulsie bituminoasa;
c) echipament termostatat pentru transport si punerea in opera a asfaltului si
raspandirea materialului antiderapant;
d) compactor vibrator tandem de 900 kg.
401
PROGRAMUL CEEX

Se va prezenta descrierea succinta a proiectului (analize, metode,solutii,tehnologii,
produse, etc), ce s-a realizat pana la 15.09.07 si ce urmeaza sa se realizeze pana la
finalizarea proiectului.
Pana in prezent s-au realizat urmatoarele etape:
Etapa 1) 15.12.2005/ Studiu tehnic
Etapa 2) 28.02.2006/ Studiu de fezabilitate
Etapa 3) 30.06.2006/ Concepte si proiect echipament termostatat
Etapa 4) 31.09.2006/ Concepte si proiect repartizator materiale antiderapante
Etapa 5) 15.12.2006/ Concepte si proiect masina de taiat asfalt
Etapa 6) 31.03.2007/ Concepte si proiect compactor vibrator tandem de 900 kg
Etapa 7) 30.06.2007/ Concepte si proiect maina de emulsie bituminoasa
Etapa 8) 30.06.2007/ Elaborare referential
Etapa 9) 30.09.2007/ Executie statie pilot
Etapa 10) 30.09.2007/ Asistenta tehnica la executie statie pilot
Etapele ce urmeaza pana la finalizarea proiectului:
Etapa 11) 31.10.2007/ Experimentare main de tiat asfalt i maina de emulsie
bituminoasa
Etapa 12) 05.12.2007/ Experimentare repartizator materiale antiderapante
Etapa 13) 31.05.2008/ Experimentare echipament termostatat
Etapa 14) 31.05.2008/ Demonstrarea conformitatii statiei pilot
Etapa 15) 30.07.2008/ Concepte si proiect privind solutiile finale
Etapa 16) 30.07.2008/ Definitivare referential
Etapa 17) 15.09.2008/ Diseminare informatii
Etapa 18) 15.09.2008/ Manual de utilizare
Salon de la Recherche 2006 Paris - referat despre
tehnologiile
moderne de reciclare a betonului si
baza cercetarilor
asfaltului, precum si temele de cercetare europene
realizate in cadrul
privind protectia mediului si calitatea vietii.
proiectului
Targul BAUMA 2007- Raport tiinific despre
tehnologiile moderne aplicate sistemei ecologice de
masini si echipamente pentru intretinerea si reparatia
imbracamintilor asfaltice a drumurilor
Oportunitati privind Calitatea echipei, oportunitati deshise la nivel national si

formarea consortiilor international
FP7
402
PROGRAMUL CEEX

asigura.
Achizitiile au fost prevazute in planul de realizare si lista de echipamente a
proiectului si se vor constitui ca resurse pentru aplicarea la proiecte de cercetare
viitoare:
- set mobilier interior
- computere de birou 6 buc
- computere portabile 2 buc
- videoproiector
- camera video
- imprimanta- copiator digital alb-negru
Organizate nu este cazul inca, se vor organiza la faza de diseminare a proiectului
Rezultatul final al proiectului este punerea in fabricatie de serie a sistemei ecologice
de masini si echipamente pentru intretinerea si reparatia imbracamintilor asfaltice a
drumurilor
Beneficiarii reali/posibili pentru aplicare/dezvoltare estimate a se realiza: regiile
autonome care executa lucrari de intretinere si reparatii de drumuri, la nivel national,
judetean si municipal
Efecte economnice/sociale: creterea productivitii muncii la nivelul agenilor
economici executani si utilizatori
Recomandari:
Strategia de management a proiectului se materializeaza prin implementarea
rezultatelor cercetarii dezvoltate si diseminare.
Diseminarea se va materializa prin arhivarea rezultatelor cercetarii (studii, rapoarte de
experimentare, fise tehnice) in biblioteca Universitatii TehniceGh. Asachi Iasi si
prin demonstraii programate a avea loc la locaiile agentului economic executant si
proiectantului de oferta.
Nu este cazul. Programul AMTRANS este o structura bine pusa la punct, care
functioneaza foarte bine.
403
PROGRAMUL CEEX
MANAGEMENTUL RISCULUI N CADRUL UNUI

SISTEM PENTRU CENTRALIZAREA ELECTRONIC A
STAIILOR DE CALE FERAT
Valoarea proiectului 1.498.600 RON, din care de la buget : 1.498.600 RON
(RON):
Contractor principal: UPB-CEPETET Centrul de cercetare, proiectare, service si consulting n
domeniul telecomenzi si electronic n transporturi - MaRis
BDESCU Iulian, Prof.dr.ing, 0788282296
CO-P1 Centrul de Cercetare, Proiectare, Service i Consulting n
Parteneri:
domeniul Telecomenzilor i Electronicii n Transporturi (UPBCEPETET)
Director proiect: Prof.dr.ing. Iulian BADESCU
P2
Centrul de Cercetare, Proiectare i Consulting n Transporturi
(UPB-CCPCT)
Responsabil proiect: Conf.dr.ing.Vasile DRAGU
P3
TRANSOFT Informatica n Transporturi
Responsabil proiect: Dr.ing.Iuliu BARBOS
P4
S.C. AEROFINA S.A
Responsabil proiect: ing.Nicolae PODOPRIGORA
P5
Autoritatea Feroviar Romn AFER
Responsabil proiect: ing.Adrian BALOMIRI
P6
ATKINS Rail (UK)
Responsabil proiect: dr. ing. Ali HESSAMI
Obiective:
Scopul proiectului
Prin prezentul proiect se urmrete fundamentarea unei soluii tehnice romneti pentru
centralizarea electronic a staiilor de cale ferat. n acest sens, proiectul propune identificarea unei
soluii conceptuale avansate privind managementul performanelor de siguran ale unui astfel de
sistem. Soluia va avea n vedere o larg acoperire a problemelor de siguran care apar pe durata
ciclului de via al unui sistem din aceast categorie.
Premisa de baz a proiectului este aceea c principala problem teoretic i practic ce trebuie
rezolvat pentru realizarea unor sisteme electronice pentru comanda centralizat a activitii de
circulaie i manevr n staiile de cale ferat este asigurarea siguranei, n toate situaiile posibile,
avnd n vedere nalta rspundere funcional care se cere instalaiilor feroviare. In condiiile
utilizrii tehnologiilor informatice, aceast problema se complic foarte mult datorit imposibilitii
fizice de a controla toate strile posibile ale unui echipament electronic de calcul (att din punct de
vedere hardware ct i software). Fiind vorba despre un sistem complex, provocarea major a
proiectului din punct de vedere tiinific i tehnic const n abordarea problemei siguranei pe
baze probabilistice. Ideea de baz a acestei abordri este c se admite posibilitatea apariiei unor
situaii periculoase, cu consecine orict de grave, dar trebuie identificate soluii care s garanteze c
probabilitatea apariiei unor situaii de acest fel este suficient de mic nct riscul s poat fi
considerat acceptabil. Abordarea teoretic se va face pe baze probabilistice, n conformitate cu
1
PROGRAMUL CEEX
prevederile standardelor europene de profil (n principal standardele CENELEC EN 50126, EN

50128 i EN 50129, care se refer la realizarea sistemelor feroviare de siguran).
Obiectivele generale ale proiectului sunt:
1. Alinierea Cii Ferate Romne la standardele europene n domeniul semnalizrii feroviare,
utiliznd o soluie tehnic romneasc.
2. Creterea nivelului de siguran al circulaiei i manevrei n staiile de cale ferat.
3. Reducerea costurilor de exploatare a sistemelor de semnalizare feroviar.
4. Asigurarea capabilitii de integrare funcional a sistemelor de semnalizare feroviar cu alte
sisteme feroviare bazate pe tehnologie informatic.
Obiectivele specifice al proiectului sunt:
a) Identificarea unei soluii conceptuale avansate privind managementul performanelor de
siguran ale unui sistem de centralizare electronic a staiilor de cale ferat.
b) Realizarea unui model demonstrativ al unui sistem electronic, bazat pe tehnologie informatic,
pentru comanda centralizat a macazurilor i semnalelor dintr-o staie de cale ferat.
Obiectivele majore ale proiectului, definite prin detalierea obiectivelor specifice
Realizarea obiectivului specific intitulat Identificarea unei soluii conceptuale avansate privind
managementul performanelor de siguran ale unui sistem de centralizare electronic a staiilor de
cale ferat (obiectivul a) este condiionat de atingerea urmtoarelor obiective:
a.1 Identificarea riscurilor asociate sistemului.
a.2 Definirea nivelului de acceptare a riscurilor.
a.3 Definirea obiectivelor de performan ale sistemului referitoare la siguran.
a.4 Identificarea soluiilor tehnice capabile s asigure ndeplinirea obiectivelor de performan
referitoare la siguran.
a.5 Validarea teoretic a soluiilor tehnice adoptate, din punct de vedere al compatibilitii cu
obiectivele de siguran.
Realizarea obiectivului specific intitulat Realizarea unui model demonstrativ al unui sistem electronic,
bazat pe tehnologie informatic, pentru comanda centralizat a macazurilor i semnalelor dintr-o staie
de cale ferat (obiectivul b) este condiionat de atingerea urmtoarelor obiective:
b.1 Definirea, realizarea, implementarea software i demonstrarea practic n laborator a unui
model matematic privind compatibilitatea parcursurilor de circulaie i manevr.
b.2 Realizarea i demonstrarea practic n laborator a modelelor demonstrative ale modulelor finale
de control i comand.
Rezultatele msurabile, asociate obiectivelor specifice
Obiectivelor detaliate prezentate anterior li se asociaz urmtoarele rezultate (enumerarea de mai
jos este corelat cu identificatorii obiectivelor detaliate):
a.1 Lista riscurilor referitoare la siguran, asociate sistemului.
a.2 Model matematic privind acceptarea riscurilor
a.3 Funcii de siguran ale sistemului i obiective asociate privind:
- protecia n raport de defectri aleatoare (obiective numerice privind frecvena maxim
admisibil a defectrilor periculoase)
- protecia n raport de defectri sistematice (obiective referitoare la nivelul necesar de
integritate a siguranei)
a.4 Soluii tehnice care implementeaz principiile de siguran definite n standardele CENELEC
a.5 Modele matematice pentru validarea teoretic a conformitii cu obiectivele de siguran,
aplicate pentru validarea concepiei modulelor finale de comand i control
b.1 Model software demonstrativ privind compatibilitatea parcursurilor de circulaie i manevr.
b.2 Modele demonstrative ale modulelor finale de control i comand.
2
PROGRAMUL CEEX

Logica de structurare a activitilor din cadrul proiectului i a rezultatelor acestora este conform
prevederilor standardului SR EN 50126 referitor la realizarea sistemelor feroviare. n figura 1 este
reprezentat ciclul de via al unui sistem feroviar i este figurat aria de acoperire a proiectului.
Fig 1 Ciclul de via al sistemului (conform SR EN 50126)

Planul de realizare al proiectului este structurat n cinci etape, dintre care pn n prezent au fost
realizate primele trei, dup cum urmeaz:
Etapele 1 si 2 au avut ca obiectiv Definirea obiectivelor sistemului. Din punct de vedere al
ciclului de via al unui sistem (definit conform SR EN 50126), aceste etape de realizare au acoperit
primele 4 faze ale ciclului de via, repectiv:
Conceptul sistemului. n cadrul acestei faze au fost analizate o serie de aspecte privind concepia
sistemului, precum
- contextul realizrii sistemului,
- domeniul de aplicare i scopul sistemului,
- condiiile n care va lucra sistemul,
- politica CFR n domeniul siguranei,
- cerine specifice de exploatare a sistemului.
Definirea sistemului. n cadrul acestei faze au fost definite o serie de elemente privind realizarea
sistemului, precum
- profilul misiunii sistemului,
- frontierele sistemului,
- condiiile aplicaiei care influeneaz sistemul,
- politica general FDMS pentru sistem,
- funcionalitatea sistemului.
Analiza riscurilor. Pornind de la cerinele standardelor CENELEC i de la analiza politicii CFR
privind sigurana, au fost identificate situaiile periculoase asociate sistemului i a fost definit
nivelul iniial de risc al defectrilor periculoase.
Definirea obiectivelor globale ale sistemului. n cadrul acestei faze au fost definite dou
categorii de obiective de performan ale sistemului, respectiv:
- obiectivele generale privind sigurana,
- obiectivele generale privind fiabilitatea, disponibilitatea i mentenabilitatea.
Etapa 3 a avut ca obiectiv Identificarea soluiilor de realizare a condiiilor de siguran (partea I).
Din punct de vedere al ciclului de via al unui sistem, aceast etap trateaz activiti aferente
fazelor 5 i 6 ale ciclului de via, repectiv:
Alocarea cerinelor detaliate. n cadrul acestei faze au fost definite o serie de elemente precum:
3
PROGRAMUL CEEX
- metodologia de definire i alocare a cerinelor detaliate privind sigurana,

- soluiile tehnice de principiu pentru interfaarea cu instalaiile CED i BLA,
- funcionalitatea de baz a sistemului,
- structura fizic de principiu a sistemului,
pe baza crora s-a realizat alocarea cerinelor detaliate de siguran la nivelul subsistemelor i
modulelor structurii fizice.
Concepia i aplicarea. Au fost realizate o serie de activiti aferente acestei faze ale ciclului de
via, restul urmnd a fi acoperite n etapele urmtoare de realizare a proiectului. n aceast
etap au fost definite:
- metodologia pentru identificarea soluiilor tehnice adecvate n raport cu cerinele privind
sigurana,
- modelele de evaluare a fezabilitii implementrii principiilor de siguran,
- soluiile de siguran aplicabile la nivelul structurii fizice a sistemului, pe baza crora a fost
definit o prim versiune a structurii fizice a sistemului,
- soluiile tehnice de principiu pentru realizarea modulelor de comand i control,
- arhitectura funcional de principiu a modelului experimental,
- structura fizic de principiu a modelului experimental.
Pn la finalizarea proiectului vor fi realizate nc dou etape, care vor acoperi integral obiectivele
fazei 6 a ciclului de via al sistemului (Concepia i aplicarea).
Etapa 4 vizeaz finalizarea obiectivului Identificarea soluiilor de realizare a condiiilor de
siguran. n cadrul acestei etape urmeaz a se realiza:
- identificarea soluiilor tehnice adecvate n raport cu cerinele privind fiabilitatea,
disponibilitatea i mentenabilitatea,
- definirea soluiilor tehnice aplicabile nivelul structurii fizice a sistemului pentru realizarea
obiectivelor de performan privind disponibilitatea i mentenabilitatea,
- definirea soluiilor tehnice de realizare a modulelor de comand i control,
- specificarea cerinelor de realizare a modelului demonstrativ.
Etapa 5 are ca obiectiv Demonstrarea realizrii obiectivelor de siguran. n cadrul acestei etape
se vor realiza n principal urmtoarele activiti:
- realizarea modelului demonstrativ, pe baza specificaiilor realizate n etapa 4,
- demonstrarea practic, cu ajutorul modelului demonstrativ, a realizarii obiectivelor de
siguranta ale sistemului de centralizare electronica.
n aceast etap este de asemenea prevzut i diseminarea rezultatelor obinute n cadrul
proiectului.
Diseminarea rezultatelor este prevzut n etapa 5, planificat a se
finaliza n anul 2008.
baza cercetarilor
realizate in cadrul
proiectului
Calitatea echipei
formarea consortiilor Partenerii din consoriu au demonstrat prin cercetrile efectuate i
pentru participarea la produsele realizate c au capabilitatea i experiena necesar n
abordarea unor proiecte de mare complexitate. Partenerii care
FP7
formeaz consoriul au o experien deosebit n domeniul propriu i,
impreun, formeaz un colectiv multidisciplinar capabil s acopere
integral cerinele umane, tiinifice, tehnice i materiale, necesare
pentru realizarea proiectului. Consoriul include i un partener din
4
PROGRAMUL CEEX
Marea Britanie, lider european n ceea ce privete promovarea i

implementarea soluiilor tehnice inovative n sectorul feroviar.
Oportuniti deshise la nivel naional
nlocuirea actualelor instalaii de centralizare electrodinamic cu relee
(CED) reprezint o preocupare prioritar pentru Calea Ferat Romn
datorit, n principal, urmtoarelor motive:
gradul avansat de uzur fizic;
uzura moral a instalaiilor i incompatibilitatea cu sistemele bazate
pe tehnologie informatic;
dificultatea i costul ridicat al exploatrii instalaiilor; releele de
siguran din instalaiile CED sunt foarte scumpe i nu se mai
fabric n mod curent;
necesitatea alinierii la standardele europene n domeniul instalaiilor
de semnalizare feroviar.
Din aceast perspectiv, este necesar i oportun s poat fi dezvoltat
o soluie tehnic autohton pentru centralizarea electronic a staiilor
de cale ferat. Din punctul de vedere al sistemului feroviar romn o
astfel de soluie trebuie s constituie o alternativ viabil n raport cu
achiziia unor soluii tehnice de import. Viabilitatea soluiei poate fi
dat numai de competitivitatea sa tehnic i comercial.
Una dintre condiiile sine qua non ale competitivitii tehnice ale unei
soluii privind centralizarea electronic a staiilor de cale ferat const
n asigurarea unor performane privind sigurana conforme cerinelor
standardelor europene.
Succesul acestui proiect deschide oportunitatea unei abordri mai ample,
care vizeaz mai multe tipuri de sisteme de semnalizare feroviar necesare
n procesul de modernizare a infrastructurii feroviare din Romnia. Pe baza
acestui proiect, consoriul vizeaz crearea unei platforme tehnice care s
permit realizarea unor sisteme precum:
- sisteme dispecer feroviar, destinate unor secii de circulaie cu
trafic mediu i mare;
- sisteme de semnalizare cu comand centralizat destinate
seciilor de circulaie cu trafic redus,
- sisteme pentru conducerea operativ a traficului feroviar,
bazate pe asistarea inteligent a deciziei
- etc.
Oportuniti deshise la nivel internaional
Nivelul de expertiz acumulat de membrii consoriului n domeniul
siguranei sistemelor feroviare a condus la implicarea comun n cadrul
unui proiect propus n cadrul programului FP 7, seciunea SEC-2007-2.101, apelul FP7-SEC-2007-1. Este vorba despre proiectul intitulat
Transportation Safety and Security, acronim TRANSURE, numr de
referin al propunerii FP7-217968. Proiectul este propus de un consoriu
format din ATKINS (Marea Britanie) n calitate de coordonator, Rete
Ferroviaria Italiana (Italia) i Universitatea Politehnica Bucureti. n
cadrul proiectul urmeaz s colaboreze (n calitate de subcontractor) i
partenerii P2 i P3 din consoriul realizator al proiectului MaRis.
5
PROGRAMUL CEEX

Prevederi proiect, plan de realizare, achiziii realizate
n general, membrii consoriului au avut asigurat dotarea tehnic necesar pentru dezvoltarea
acestui proiect. Partenerii din consoriu au conceput un plan de dotare care vizeaz dezvoltarea
infrastructurii de cercetare n perspectiva abordrii unor proiecte mai complexe, bazate n principal
pe utilizarea tehnologiei informatice. Ca urmare, planul de achiziii vizeaz n principal
echipamente de calcul (n diferite configuraii) i echipamente periferice. Pn n prezent, planul de
achiziii a fost realizat n proporie de 50% .
Aprecieri si deschideri ce se pot asigura
Avnd n vedere oportunitile la nivel naional i internaional deschise de acest proiect (a se vedea
consideraiile de la capitolul Contribuii la dezvoltarea cunoaterii n domeniu de mai sus) se
analizeaz oportunitatea i fezabilitatea crerii unui pol de excelen pentru cercetare-dezvoltare n
domeniul soluiilor tehnice avansate de semnalizare i conducere a traficului feroviar.
Conferinta national Cercetarea in domeniul telecomenzilor si electronicii in transporturi
Septembrie 2007
Organizare simpozion in 2008
Rezultatele proiectului
Proiectul se va finaliza cu un model demonstrativ al sistemului, n configuraie simplificat, care va
asigura realizarea funciilor de siguran ct i funcionalitatea necesar, astfel nct s poat fi
demonstrat n laborator viabilitatea soluiei propuse.
Demonstrarea funcionalitii modelului, inclusiv funcionalitatea referitoare la siguran, se va
efectua n dou moduri:
prin simulare fizic a mrimilor de intrare i ieire n relaia cu echipamentele instalaiei CED;
n acest scop se va utiliza un dispozitiv de simulare simplu, existent n dotarea partenerului P3;
prin conectare cu un simulator logic, realizat n cadrul proiectului, care va permite simularea
tuturor situaiilor statice i dinamice din staia c.f. comandat; de asemenea, simulatorul logic va
permite simularea unor disfuncii ale echipamentelor instalaiei CED i/sau ale etajului final de
execuie al sistemului.
Demonstrarea performanelor referitoare la siguran ale modulelor de interfa cu procesul se va
efectua cu ajutorul unor bancuri de test computerizate, concepute i realizate n cadrul proiectului.
n cursul demonstraiilor se vor realiza:
simularea unor defectri ale modulelor sistemului, n general potenial periculoase;
evidenierea comportamentului de siguran al modulelor sistemului n condiii de defectare
(comportament orientat spre pasivizarea defectrilor periculoase i meninerea sistemului ntr-o
stare sigur).
Beneficiarul proiectului
Beneficiarul acestui proiect este sistemul feroviar romn, care are ca obiectiv strategic
modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv prin dotarea cu sisteme de centralizare electronic a
staiilor de cale ferat. Finalizarea cu succes a sistemului, la un nivel de performan similar cu al
produselor europene, poate conduce la includerea n gama posibililor beneficiari i a altor
administraii de cale ferat cu rol de administratori ai infrastructurii feroviare.
6
PROGRAMUL CEEX
Efecte economnice/sociale estimate a se realiza

Utilizarea sistemului electronic, bazat pe tehnologie informatic, pentru controlul i comanda
centralizat a activitii de circulaie i manevr n staiile de cale ferat, care se va realiza
consecutiv prezentului proiect, atrage dup sine un impact tehnic, economic i social, prin:
- creterea performanelor n activitatea de exploatare, prin fluidizarea traficului;
- creterea nivelului de siguran a circulaiei;
- reducerea cheltuielilor de exploatare;
- asigurarea suportului tehnologic pentru optimizarea utilizrii personalului;
- asigurarea suportului pentru optimizarea activitii de ntreinere a instalaiilor;
- asigurarea suportului tehnologic pentru dezvoltarea unor sisteme destinate conducerii traficului feroviar.
Pe baza rezultatelor acestui proiect poate fi pus la punct o soluie tehnic romneasc pentru
centralizarea electronic a staiilor mici i mijlocii. n perspectiva strategiei Cilor Ferate Romne
de dotare cu sisteme moderne de semnalizare feroviar (preocuparea prioritar o constituie
modernizarea sistemelor de semnalizare pe traseul romnesc al coridoarelor paneuropene IV i IX),
o astfel de soluie poate fi competitiv n raport cu soluiile unor firme strine, n principal prin:
performane referitoare la siguran la nivelul cel mai nalt al exigenelor impuse de standardele
europene n domeniu;
funcionalitate adecvat specificului sistemului feroviar romn;
competitivitatea preului.
O astfel de abordare va permite Companiei Naionale CFR S.A. optimizarea efortului
investiional de modernizare a infrastructurii feroviare. Astfel, dac se ia n consideraie o economie
de 10.000 euro/macaz (ceea ce reprezint o reducere de cca 12-15% n raport de preurile practicate
n mod curent), pentru dotarea a 10.000 de macazuri se poate obine o reducere a efortului
investiional de 100 milioane euro.
Recomandri
Prin prisma consideraiilor de mai sus, considerm recomandabil ca nivelul de expertiz acumulat n
cadrul acestui proiect s fie valorificat i extins prin abordarea unor noi proiecte privind realizarea unor
soluii tehnice avansate n domeniul sistemelor feroviare de semnalizare i al sistemelor de management al
traficului feroviar. De asemenea, considerm recomandabil s fie identificat i definit o platform
tehnic coerent i unitar care s constituie baza de dezvoltare i realizare a unor proiecte de acest tip.
Conducerea proiectului este asigurat de ctre un colectiv format din directorul de proiect i responsabilii de
proiect nominalizai de fiecare dintre membrii consoriului.
Instrumentul de baz pentru conducerea proiectului este planul de realizare a proiectului, elaborat n comun
i nsuit de toi membrii consoriului. Planul de realizare a proiectului prezint organizarea realizrii
proiectului, definete indicatorii specifici, stabilete succesiunea activitilor, responsabilitile privind
realizarea acestora i asigurarea resurselor necesare. Planul de realizare a proiectului stabilete jaloane
temporale pentru activitatea realizat n cadrul consoriului, precum:
planificarea fazelor contractuale i a activitilor aferente realizrii acestora;
stabilirea termenelor limit pentru realizarea principalelor activiti;
corelarea resurselor necesare pentru realizarea activitilor proiectului.
Relatia cu Autoritatea Contractanta este buna si toate termenele si conditiile sunt respectate.
Recomandam utilizarea mijloacelor de informare electronice si a stirilor trimise pe email.
7
PROGRAMUL CEEX
SISTEM COMPLEX COMPUTERIZAT PENTRU

VERIFICAREA, DIAGNOZA I TESTAREA FINAL A
ECHIPAMENTELOR PNEUMATICE DE FRN ALE
VEHICULELOR FEROVIARE, PENTRU CRETEREA
SIGURANEI I SECURITII N TRANSPORTUL PE
CALEA FERAT
Contract CEEX X1C02 / 03.10.2005
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.460.000 (RON) din care de la

buget 1.380.000 (RON)
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - UPB
prof. dr. ing. Ioan SEBEAN , tel. 402 9695
Inginerie Electrica ICPE-CA
ing. Dumitru Strmbeanu
Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne
dr. Gheorghe Ghi
S.C. ATELIERELE CFR GRIVIA S.A.
ing. Florian Nu
Obiective:
Proiectul i propune realizarea unui sistem complex computerizat pentru verificarea,
diagnoza i testarea final a echipamentelor pneumatice de frn utilizate la vehiculele
feroviare, componente de mare importan din alctuirea structurii materialului rulant, n
scopul sporirii siguranei circulaiei trenurilor.
Obiectivul principal al acestui proiect este acela de a automatiza procesul de verificare i
testare final a echipamentelor pneumatice de frn utilizate la vehiculele feroviare n scopul
de a elimina factorii de risc determinai de intervenia subiectiv a factorului uman n
desfurarea procesului de probare i cu deosebire n aprecierea modului de respectare a
condiiilor i reglementrilor impuse att pe plan naional ct i internaional acestor
subansambluri cu mare impact n asigurarea siguranei circulaiei trenurilor. De asemenea, n
paralel cu aceasta se urmrete ca prin asigurarea unei baze de date, n concordan cu
msurtorile efectuate la probare, s se realizeze o diagnoz necesar pentru optimizarea
interveniilor asupra acestor echipamente, n scopul eliminrii disfuncionalitilor aprute n
timpul exploatrii materialului rulant de cale ferat.
Pe lng obiectivul principal, cel de realizare a echipamentului menionat, proiectul mai
are o serie de de obiective propuse spre realizare, care sunt:
- realizarea unui sistem de comand prin calculator a unui echipament complex de
achiziie i prelucrare de date;
- realizarea unui software performat de comand i prelucrare de date, cu mare valoare de
utilizare i n alte aplicaii;
- realizarea unor modelri matematice ale elementelor clasice de comand pneumatic
ale standurilor existente, precum i a condiiilor de validare a corectitudinii funcionrii
echipamentelor pneumatice de frn;
1
PROGRAMUL CEEX
- realizarea unei bnci de date privind posibilele defecte ale echipamentelor pneumatice
de frn ale vehiculelor feroviare care s permit indicarea interveniilor necesare n scopul
remedierii disfuncionalitilor depistate;
- realizarea unui parteneriat solid ntre unitile implicate, care s se extind i dup
ncheierea proiectului.
Principale obiective msurabile:
- eficientizarea activitii prin reducerea duratei de probare a echipamentelor de frn pe
baza monitorizrii simultane a mai multor parametri;
- eficientizarea activitii de reparare a echipamentelor pneumatice de frn pe baza
diagnozei;
- reducerea numrului de funcionri incorecte n exploatare a echipamentelor
pneumatice de frn datorit creterii nivelului de performan al standurilor de probare;
- realizarea de articole/comunicri i participri la manifestri tehnico-tiinifice.
n cadrul fazei I - Studiu tehnic s-a avut n vedere realizarea unui studiu privind
funcionarea distribuitoarelor de aer, privind construcia i funcionarea actualelor standuri
de tip mecano-pneumatic utilizate la C.F.R., fiind analizate procedurile de verificare, ridicare
a diagramelor de funcionare i de interpretare a acestora n cazul standurilor actuale, cu
evidenierea dezavantajelor utilizrii acestora. S-au stabilit principalele obiective care trebuie
urmrite la concepia sistemului complex computerizat pentru verificarea, diagnoza i
testarea final a echipamentelor pneumatice de frn ale vehiculelor feroviare i s-a adoptat
concepia general de principiu a acestuia.
Activitile realizate n cadrul fazei a II-a au fost:
proiectarea modelului functional;
realizarea modelului functional;
experimentari pe model.
In cadrul activitii de proiectare a modelului functional, a fost realizat un studiu
privind caracteristicile funcionale i performanele traductoarelor de presiune i plcilor de
achiziie de date, analiza fcndu-se n scopul stabilirii msurii n care acestea raspund
cerinelor ce rezult din rolul lor specific n cadrul sistemului complex computerizat. In
cadrul modelului funcional, proiectul structurii metalice a standului a fost realizat de catre
partenerul S.C. Atelierele Grivita S.A. S-au realizat, de asemenea, proiectele schemei
electrice a sistemului, schemei electrice a electroventilelor i blocului de comand a
electroventilelor.
In cadrul activitii de realizare a modelului funcional, sistemul a fost obinut prin
montarea n cadrul unei structuri metalice (realizate de ctre partenerul S.C. Atelierele
Grivia S.A.) similare cu aceea a unui stand de verificare clasic, de tip mecano-pneumatic, a
traductoarelor de presiune i prin utilizarea unei plci de achiziie de date, achiziionate n
acest scop. A fost realizat si software-ul specializat, aplicaia folosind limbajul de
programare Visual BASIC. Prin intermediul acestui software, standul a fost apt sa efectueze
i s nregistreze toate tipurile de msuratori care se realizeaz n mod uzual pentru a se
decide daca echipamentul probat indeplineste criteriile functionale pentru a putea echipa
vehiculele feroviare.
In cadrul activitii de experimentare pe model, au fost efectuate testri ale acestuia
prin realizarea de determinri experimentale desfurate n cadrul Atelierul de reparat i
probat distribuitoare al S.C. Atelierele Grivia S.A., n spaiul n care sunt amplasate i
utilizate actualele standuri mecano-pneumatice de probare a distribuitoarelor. Msurtorile
2
PROGRAMUL CEEX
preliminare au fost efectuate asupra unui distribuitor de aer de tip KE 0 luat de pe un vagon
de cltori din exploatare, nainte de a fi introdus la reparare i verificri.
Activitile realizate n cadrul fazei a III-a au fost:
proiectarea prototipului;
realizarea prototipului;
experimentari pe prototip.
La proiectarea prototipului s-au avut n vedere principalele aspecte i concluzii reieite
din desfurarea i finalizarea etapelor anterioare i au fost respectate o serie de condiii
tehnice generale impuse echipamentelor pneumatice de frn care echipeaz vehiculele de
cale ferata. Principalele componente ale sistemului sunt echipamentul mecano-electropneumatic i echipamentul electronic de comanda. Pentru comanda electrovalvelor s-au
folosit 6 placi electronice ce contin cate 4 relee fiecare precum si comanda aferenta acestora.
Au fost stabilite cerinele privind procedurile de probare a distribuitoarelor de aer de tip KE
pentru prototipul sistemului complex computerizat pentru toate cele 14 probe la care trebuie
supuse distribuitoarele de aer testate, conform reglementrilor interne i internaionale n
domeniu n scopul realizrii softului dedicat care s asigure nlnuirea logic i
automatizarea desfurrii verificrilor. Corespunztor aceluiai scop a fost nlocuit
robinetului mecanicului de tip KD2, aflat pe actualul stand mecano-pneumatic, cu un bloc de
comand pneumatic format dintr-o serie de electroventile acionate electronic pe baza unui
soft corespunztor elaborat, n vederea asigurrii testrii automate pe prototipul elaborat a
echipamentelor pneumatice de frn. O atenie deosebit s-a acordat parametrilor afereni
achiziiei de date, precum i filtrrii digitale a mrimilor msurate.
Pe baza proiectelor i a studiilor realizate n cadrul acestei primei activiti a etapei a IIIa, precum i utiliznd modelul funcional realizat n cadrul etapei anterioare, proiectele i
studiile care au stat la baza realizrii acestuia i innd cont de analiza i interpretarea
msurtorilor efectuate pe model, a fost realizat fizic prototipul sistemului complex
computerizat pentru verificarea, diagnoza i testarea final a echipamentelor pneumatice de
frn ale vehiculelor feroviare, pentru creterea siguranei i securitii in transportul pe calea
ferat. Partea mecanic de baz a prototipului sistemului complex a fost realizat n cadrul
S.C. Atelierele Grivia S.A., sub directa coordonare a U.P.B. Amplasarea echipamentelor
electropneumatice, electronice, a celor de preluare a datelor, a sistemului de calcul,
conexiunile electrice i pneumatice au fost realizate n cadrul INCDIE ICPE-CA, de
asemenea sub directa coordonare a UPB, cu implicarea IMS-AR.
n cadrul activitii de experimentare, pe prototipul sistemului complex computerizat
au fost efectuate toate msurtorile i determinrile corespunztor procedurilor impuse la
CFR pentru testarea distribuitoarelor de aer ale frnei indirecte cu aer comprimat cu care sunt
echipate vehiculele feroviare.
Menionm c prototipul sistemului complex computerizat pentru verificarea, diagnoza i
testarea final a echipamentelor pneumatice de frn ale vehiculelor feroviare a fost prezentat n
cadrul Salonului Cercetrii 2007, la Standul INCDIE ICPE-CA, din cadrul TIB 2007.
Pn la finalizarea proiectului mai este de realizat faza a IV-a : Validare sistem (termen
30 mai 2008) cuprinznd activitile:
elaborare de documentaie tehnico- economic;
omologare sistem;
elaborare manual de prezentare;
prezentarea i demonstrarea functionabilitii i utilitii sistemului, in scopul
promovrii;
comunicarea si publicarea nationala si internationala a rezultatelor.
3
PROGRAMUL CEEX
n cadrul acestei faze se vor avea n vedere evaluari, prognoze, document de omologare,
manual de prezentare, CD de prezentare, buletin de incercari, etc.
n cursul derulrii contractului:
- au fost realizate i editate o carte tiinific n domeniu, precum i o a doua ediie
a acesteia, revizuit i completat:
1. Cruceanu, C., Frne pentru vehicule feroviare, Ed. MATRIXROM, Bucureti, 2006,
ISBN 978-973-755-061-3, 360 pag.
2. Cruceanu, C., Frne pentru vehicule feroviare, ediia a II-a revizuit i completat, Ed.
MATRIXROM, Bucureti, 2007, ISBN 978-973-755-200-6, 388 pag.
- au fost realizate, prezentate i publicate n Proceeding-urile unor conferine
internaionale 5 lucrri, dintre care dou au fost reluate n Scientific and Technical
Bulletin of the AUREL VLAICU University of Arad:
1a. Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Strmbeanu, D., Popovici, I., Functional
Model for a Complex Computerized Stand to Diagnose the Braking Pneumatic Equipment
of the Railway Vehicles, Proceedings of The INTERNATIONAL SYMPOSIUM Research
and Education in Innovation Era, Engineering Processes and Technologies,
UNIVERSITY AUREL VLAICU OF ARAD, Arad, 16-18th November 2006, ISBN 978973-752-110-1, p. 62-68.
1b. Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Strmbeanu, D., Popovici, I., Functional
Model for a Complex Computerized Stand to Diagnose the Braking Pneumatic Equipment
of the Railway Vehicles, Scientific and Technical Bulletin of the AUREL VLAICU
University of Arad, ISSN 1584-918X, Vol. 2, No. 3, 2006, pp 151-157.
2a. Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Popovici, I., Strmbeanu, D., About Analisys
of Railway Vehicles Brake Valve Distributors Diagrams Electronically Obtained,
Proceedings of The INTERNATIONAL SYMPOSIUM Research and Education in
Innovation Era, Engineering Processes and Technologies, UNIVERSITY AUREL
VLAICU OF ARAD, Arad, 16-18th November 2006, ISBN 978-973-752-110-1, p.135140.
2b. Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Popovici, I., Strmbeanu, D., About Analisys
of Railway Vehicles Brake Valve Distributors Diagrams Electronically Obtained, Scientific
and Technical Bulletin of the AUREL VLAICU University of Arad, ISSN 1584-918X,
Vol. 2, No. 3, 2006, pp 158-164
3. Sebean, I., Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Popovici, I., Strmbeanu, D.,
Ghi, Gh., General Concept of a Complex Computerized System for Testing the
Pneumatic Braking Equipment of Rail Vehicles, Proceedings of The INTERNATIONAL
SYMPOSIUM Research and Education in Innovation Era, Engineering Processes and
Technologies, UNIVERSITY AUREL VLAICU OF ARAD, Arad, 16-18th November
2006, ISBN 978-973-752-110-1, p. 56-61.
4. Cruceanu, C., Study about the Implementation of an Automatically Pneumatic
Command Panel on Stand Air Distributor Valve Testing, The First International Railway
Vehicles Symposium, U.P.B., Chair of Railway Vehicles, Bucharest, 25-26 November
2005, Ed. MATRIXROM, Bucureti, 2006, ISBN 987-973-755-038-5, p. 245-250.
5. Sebean, I., Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Ghi, Gh., Strmbeanu, D.,
Popovici, I., Study Concerning the Modernizing and the Quality Improvement of the
Diagnose for the Braking Pneumatic Equipment of the Railway Vehicles, The First
International Railway Vehicles Symposium, U.P.B., Chair of Railway Vehicles, Bucharest,
4
PROGRAMUL CEEX
25-26 November 2005, Ed. MATRIXROM, Bucureti, 2006, ISBN 987-973-755-038-5, p.

135-140.
- o lucrare trimis pentru a participa n cadrul The 4th International Congress on
Transport Research in Greece, the 27-31 May 2008 in Athens, Greece:
1. Cruceanu, C., Spiroiu, M., Crciun, C., Tudorache, C., Dumitriu, M., Popovici, I.,
Strmbeanu, D., Ghi, G., Automatic Testing and Diagnose of Railway Vehicles Braking
Pneumatic Equipment.
- au fost realizate i prezentate 2 lucrri n cadrul simpozioanelor naionale:
1. Cruceanu, C., Asupra transpunerii n coordonate carteziene a diagramelor de
funcionare ale distribuitoarelor de aer de tip KE, Simpozionul Naional de Material
Rulant de Cale Ferat, Bucureti, 24-25 noembrie 2006.
2. Cruceanu, C., Consideraii asupra diagnozei computerizate a distribuitoarelor de aer
la alimentarea cilindrului de frn, Simpozionul Naional de Material Rulant de Cale
Ferat, Bucureti, 24-25 noembrie 2006.
De asemenea, pe parcursul derulrii proiectului, au fost organizate, n cadrul U.P.B.,
Catedra de Material rulant de cale ferat, un simpozion internaional: The First
International Railway Vehicles Symposium, U.P.B., Chair of Railway Vehicles, Bucharest,
25-26 November 2005 i un simpozion naional: Simpozionul Naional de Material Rulant
de Cale Ferat, Bucureti, 24-25 noiembrie 2006, nsoite de mese rotunde la care au
participat specialiti n domeniu precum i factori de rspundere din cadrul Ministerului
Transporturilor i a unitilor importante constructoare i reparatoare de material rulant de
cale ferat.
Modelul funcional realizat, care echipeaz laboratorul de Frne automate al Catedrei
de Material rulant de cale ferat din U.P.B., permite realizarea de studii i cercetri n
domeniu, cu scopul cunoaterii mai aprofundate a funcionrii, dar i pentru mbuntirea
performanelor funcionale ale echipamentelor de frn ale vehiculelor feroviare. De
asemenea, prin performanele i acurateea msurtorilor realizabile, att prototipul, ct i
modelul funcional al sistemului complex computerizat pentru verificarea, diagnoza i
testarea final a echipamentelor pneumatice de frn ale vehiculelor feroviare este util i n
cercetare n scopul mbuntirii performanelor echipamentelor de frn ale vehiculelor
feroviare i a dezvoltrii de sisteme de frnare comandate prin calculator, preocupare
actual pe plan european att n domeniul trenurilor de mare vitez, ct i al vehiculelor
pentru transport urban pe ine, cu deosebire in cazul trenurilor de metrou.
n condiiile iminentei globalizri a pieelor, UPB i unitile de cercetare-dezvoltare
participante i beneficiarul prototipului lucrrii, S.C. Atelierele Grivia S.A. fac un pas
nainte spre alinierea cercetrii, a produselor, tehologiilor i a condiiilor de calitate la
cerinele i exigenele UE.
Prin implementarea sistemului complex computerizat pentru verificarea, diagnoza i
testarea final a echipamentelor pneumatice de frn ale vehiculelor feroviare se sprijin i
relansarea economic a unitilor participante, dezvoltndu-se totodat i un parteneriat
solid i de durat ntre instituii de nvmnt superior precum Universitatea
POLITEHNICA din Bucureti, institute naionale de cercetare-dezvoltare precum
INCDIE i institute ale Academiei Romne precum IMS.
5
PROGRAMUL CEEX
Pe parcursul derulrii proiectului, au fost organizate, n cadrul U.P.B., Catedra de

Material rulant de cale ferat, un simpozion internaional: The First International
Railway Vehicles Symposium, U.P.B., Chair of Railway Vehicles, Bucharest, 25-26
November 2005 i un simpozion naional: Simpozionul Naional de Material Rulant de
Cale Ferat, Bucureti, 24-25 noiembrie 2006, nsoite de mese rotunde la care au
participat specialiti n domeniu precum i factori de rspundere din cadrul Ministerului
Transporturilor i a unitilor importante constructoare i reparatoare de material rulant de
cale ferat.
Principalul rezultat al proiectului este realizarea unui sistem (stand) complex
computerizat de verificare, diagnoz i testare final a echipamentelor pneumatice de
frn ale vehiculelor feroviare. Obiectivul principal al acestui proiect este acela de a
automatiza procesul de verificare i testare final n scopul de a elimina factorii de risc
determinai de intervenia subiectiv a factorului uman n desfurarea procesului de
probare i n aprecierea modului de respectare a condiiilor i reglementrilor impuse att
pe plan naional i internaional.
Principalele elemente de noutate i originalitate ale produsului nostru sunt:
a fost automatizat ntregul proces de testare a distribuitoarelor de aer pentru frna
pneumatic a vehiculelor feroviare;
a fost conceput un bloc de comand pneumatic a standului care realizeaz identic
toate funciile asigurate actualmente de robinetul mecanicului mecano-pneumatic
de tip KD2;
curbele de funcionare sunt inscripionate ntr-un sistem de axe cartezian, ceea ce
uureaz citirea i interpretarea diagramelor;
se nltur subiectivismul operatorului n luarea deciziei referitoare la
corectitudinea funcionrii distribuitorului de aer verificat;
s-au realizat softuri dedicate pentru testarea automat a acestor echipamente si
softuri dedicate pentru diagnoza acestor echipamente, care s aib nu numai rolul
de a verifica ncadrarea n parametrii impui pentru msurtorile efectuate, ci s i
precizeze cauzele i posibilele defeciuni ale echipamentelor distribuitorului de
aer n cazul sesizrii neconformitilor.
Prototipul sistemului complex computerizat realizat asigur achiziia, prelucrarea,
prezentarea grafic i redarea diagramelor de funcionare precum i precizarea posibilelor
componente defecte ale subansamblelor echipamentelor pneumatice de frn utilizate la
vehiculele feroviare.
Proiectul este de o mare complexitate, avnd n vedere componentele mecanice,
pneumatice, electrice, electronice, de automatizare nglobate n realizarea prototipului, la
care se adaug aspectele fundamentale de matematic, fizic, etc. care au fost necesare
pentru realizarea nu numai a arhitecturii programelor de automatizare a testrilor, ct, mai
ales, n realizarea softurilor specializate pentru analiza i interpretarea datelor
achiziionate n scopul deciziei automate privind corectitudinea de funcionare i
conformitatea echipamentelor pneumatice testate.
Dedicat unei aplicaii sectoriale (sectorul feroviar) sistemul complex computerizat
este principial aplicabil i altor sectoare i domenii, ntruct poate fi adaptat pentru
verificarea oricror echipamente care funcioneaz pe principii pneumatice sau
hidraulice.
Partenerul industrial cofinanator, S.C. Atelierele Grivia S.A., unitate de marc i de
6
PROGRAMUL CEEX
tradiie n domeniul construciei i reparrii materialului rulant, urmeaz s foloseasc

direct produsul realizat n scopul testrii distribuitoarelor de aer care echipeaz instalaia
de frn a vagoanelor de cltori. n plus, AFER, instituia de avizare i acreditare n
domeniul feroviar, cunoate, a urmrit realizarea i urmeaz s acrediteze produsul nostru
dup finalizarea contractului, fiind interesat n implementarea acestui produs n unitile
productoare i reparatoare de echipamente pneumatice de frn.
Este foarte important de menionat faptul c pentru aplicare nu sunt necesare alte
investiii suplimentare, utilizarea produsului putndu-se face cu dotarile existente n
prezent n unitile constructoare, reparatoare sau de ntreinere a echipamentelor
pneumatice de frn pentru vehiculele feroviare.
Exist o potenial pia naional de desfacere a sistemului complex computerizat,
asigurat de unitile productoare i reparatoare de material rulant de cale ferat, de
unitile productoare i reparatoare de echipamente pneumatice de frn pentru vehicule
feroviare i de unitile de exploatare din ramurile vagoane i traciune acreditate pentru
repararea i ntreinerea echipamentelor pneumatice de frn.
De asemenea, avnd n vedere faptul c prin modul de concepere, realizare i
funcionare a produsului nostru s-au respectat toate reglementrile internaionale n
domeniu, asigurndu-se astfel alinierea la condiiile de calitate, la cerinele i exigenele
UE, exist o mare probabilitate de a ptrunde i pe piaa de desfacere internaional.
Totodat, S.C. Atelierele Grivia S.A. dispune de capacitile financiare, de dotare i
umane pentru a realiza n continuare sistemui complex computerizat, n funcie de
cererile de pia.
n eventualitatea utilizrii pe scar naional a sistemului realizat, vor rezulta
informaii utile privind necesitatea creterii fiabilitii unor componente ale
echipamentului de frn i se va putea fi urmri comportarea n exploatare a fiecrui
echipament de frn n parte de-a lungul ntregii sale viei utile.
Obiectivul direct msurabil al temei este creterea siguranei circulaiei n transportul
feroviar prin scderea incidenei nonconformitilor n funcionarea echipamentelor
pneumatice de frn datorit sistemului performant de verificare a acestora naintea
montrii pe vehiculele de cale ferat.
Acest obiectiv va avea de asemenea urmri benefice asupra cheltuielilor generale din
transportul feroviar inclusiv prin asigurarea unei mai bune regulariti n circulaia trenurilor.
Un alt efect indirect foarte important este i reducerea imobilizrilor materialului
rulant de cale ferat i a cheltuielilor implicit generate de reparaia osiilor montate prin
reducerea important a frecvenei apariiei locurilor plane i a brocurilor de pe suprafaa
de rulare a roilor, defecte grave ale aparatului de rulare datorate funcionrii incorecte a
echipamentelor pneumatice de frn. Aceste aspecte vor conduce n ansamblu la o mai
mare ncredere a populaiei i a agenilor economici n calitatea serviciilor asigurate de
sistemul de transport feroviar, care este recunoscut ca fiind mai economic i ca avnd un
impact mai redus asupra mediului n comparaie cu transportul rutier.
Conducerea proiectului, suportul administrativ i logistic necesar desfurrii
lucrrilor este asigurat de Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, unitatea
INCDIE-ICPE-CA Bucuresti i Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne
contribuind i ele prin nivelul tiinific ridicat la finalizarea lucrarilor, Atelierele CFR
Grivia avnd rol de cofinanator si beneficiar al rezultatelor cercetrii.
Importana obiectivelor n planificarea strategic a proiectului justific alegerea, ca tip
7
PROGRAMUL CEEX
de conducere, a managementului pe baz de obiective, avantajele metodei fiind

mbinarea funciunii manageriale cu cea de control, ierarhizarea obiectivelor prin
procedeul de sus n jos, condiionarea motivrii personalului de gradul de ndeplinire a
obiectivelor, stimularea auto-conducerii i a angajrii personale prin modul participativ
de fixare a obiectivelor.
Managementul obiectivelor tiinifice, asigurat de un coordonator tiinific,
subordonat directorului de program:
- coordonarea, planificarea, monitorizarea intern i asigurarea desfurrii optime a
activitii de natur tiinific din cadrul proiectului;
- stabilirea prioritii obiectivelor pentru concentrarea acestora n jurul problemelor
cheie;
- corelarea gradului de prioritate stabilit pentru fiecare obiectiv tiinific cu bugetul
alocat;
- realizarea corelrii obiectivelor proiectului cu obiectivele Programului;
- planificarea aciunilor de natur tiinific din cadrul proiectului;
- diseminarea informaiilor despre proiect i/sau obinute n cadrul proiectului.
Managementul obiectivelor tehnico-economice, asigurat de un responsabil
economic, subordonat directorului de program:
activitii de natur tehnico-economic din cadrul proiectului;
- utilizarea corect i eficient a resurselor proiectului;
- planificarea financiar i asigurarea desfurrii corespunztoare a activitii
financiare din cadrul proiectului;
- ncadrarea n nivelul de cheltuieli stabilit prin bugetul proiectului;
- identificarea msurilor necesare impuse de cazurile de necesitate de realocare a
fondurilor;
- urmrirea timpului efectiv lucrat de personalul care desfoar activiti n cadrul
proiectului;
- organizarea licitaiilor de procurare a bunurilor/serviciilor necesare realizrii
proiectului.
Managementul obiectivelor de monitorizare i evaluare, asigurat de directorul de
program:
- evaluarea activitilor aflate n derulare;
- organizarea procesului de evaluare;
- evaluarea realizrilor/rezultatelor efective n relaie direct cu cele planificate;
- controlul ncadrrii n termenele intermediare i finale de realizare.
Componentele conducerii pe obiective sunt:
- stabilirea responsabilitilor: obiective generale, obiective specifice, obiective
individuale;
- programul de aciune (strategia necesar) pentru realizarea obiectivelor, resursele
materiale, umane i financiare; bugetele de cheltuieli avute la dispoziie;
- instructiuni generale i/sau individuale care trebuie respectate pe parcursul realizarii
proiectului, calendarul de termene; urmrirea permanent a stadiului de realizare a
obiectivelor i a domeniilor de monitorizare;
8
PROGRAMUL CEEX
STAND PENTRU TESTAREA I DIAGNOSTICAREA

COMPUTERIZAT A AMORTIZOARELOR
PENTRU VEHICULE FEROVIARE, N SCOPUL
MBUNTIRII PERFORMANELOR DINAMICE I
PENTRU CRETEREA SIGURANEI CIRCULAIEI
I A CONFORTULUI CLTORILOR
Contract CEEX X2C26 / 11.09.06
Parteneri:
Valoarea totala a contractului 1.510.000 (RON) din care de la

buget 1.430.000 (RON)
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti - UPB
prof. dr. ing. Ioan SEBEAN , tel. 402 9695
Inginerie Electrica ICPE-CA
ing. Dumitru Strmbeanu
Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne
dr. Gheorghe Ghi
S.C. ATELIERELE CFR GRIVIA S.A.
ing. Florian Nu
Obiective:
Proiectul i propune realizarea unui echipament complex computerizat pentru testarea i
diagnoza amortizoarelor de vibraii utilizate la vehiculele feroviare, componente de mare
importan ca elemente de structur portant din ansamblul suspensiei materialului rulant de cale
ferat, n scopul sporirii siguranei circulaiei trenurilor i a creterii confortului cltorilor.
Obiectivul principal al acestui proiect este acela de a automatiza procesul de verificare i
decizie privind funcionarea amortizoarelor hidraulice ale vehiculelor feroviare, asigurnd i
o diagnosticare computerizat care s elimine factorii de risc determinai de intervenia
subiectiv a factorului uman n desfurarea procesului de verificare i cu deosebire n
aprecierea parametrilor funcionali asigurai de aceste elemente de suspensie.
Pe lng obiectivul principal, cel de realizare a echipamentului menionat, proiectul mai
are o serie de de obiective propuse spre realizare, care sunt:
- realizarea unui sistem de comand prin calculator a echipamentului complex de
achiziie i prelucrare a datelor i, corespunztor, a unui software performant de comand i
prelucrare de date, cu mare valoare de utilizare i n alte aplicaii;
- nlocuirea actualului sistem de modificare a parametrilor de verificare (cutia de viteze
cu ambreiaj mecanic), puin performant i limitat ca posibiliti cu un ansamblu modern
comandat prin calculator;
- realizarea unor modelri matematice ale suspensiei vehiculelor de cale ferat, n
particular a caracteristicilor de amortizare necesare, pentru stabilirea condiiilor de validare a
corectitudinii funcionrii amortizoarelor hidraulice de vibraii;
- realizarea unui software dedicat pentru stabilirea caracteristicii de amortizare (variaia forelor
de amortizare n funcie de viteza relativ dintre punctele de prindere ale amortizorului);
- realizarea unei bnci de date privind posibilele defecte ale amortizoarelor hidraulice de
1
PROGRAMUL CEEX
vibraii utilizate n suspensia vehiculelor feroviare care s permit implementarea unui

program dedicat de calcul pentru diagnoz, n scopul precizrii interveniilor necesare n
scopul remedierii disfuncionalitilor depistate;
- optimizarea caracteristicilor dinamice ale vehiculelor feroviare, prin mperecherea
adecvat a amortizoarelor, corespunzatoare aceluiai boghiu.
- realizarea unui parteneriat solid ntre unitile implicate, care s se extind i dup
ncheierea proiectului.
Principale obiective msurabile:
- realizarea unor biblioteci de diagrame funcionale ale amortizoarelor testate
- eficientizarea activitii de verificare a amortizoarelor de vibraii ale suspensiei vehiculelor
feroviare i reducerea cheltuielilor pentru repararea sau nlocuirea acestora, pe baza
sistemului performant de verificare i diagnoz;
- organizarea unui simpozion naional n anul 2006 i a unuia internaional n anul 2007 n cadrul
U.P.B., Catedra Material Rulant de Cale Ferat, n colaborare cu partenerii din consoriu;
- realizarea de articole/comunicri i participri la alte manifestri tehnico-tiinifice, de nivel
naional sau internaional.
n cadrul fazei I - Studiu tehnic s-a avut n vedere realizarea unui studiu n cadrul cruia
s-au analizat soluiile tehnice constructive i s-au prezentat metodele ce urmeaz a fi folosite
n scopul realizrii standului propus. A fost prezentat principalul tip de stand mecanic utilizat
n general la ora actual, insistndu-se asupra principalelor deficiene ale acestuia. S-au
analizat principalele tipuri de standuri n funcie de modul n care se realizeaz micarea,
respectiv standurile cu acionare hidraulic i cele cu acionare mecanic. Dintre acestea,
datorit avantajelor evidente, s-a optat pentru cele cu acionare hidraulic, pentru care au fost
stabilite prin calcul principalele valori minime de proiectare pentru stand, n principal
suprafaa util a pistonului cilindrului hidraulic de antrenare, debitul minim necesar pentru
realizarea frecvenei maxime de lucru i puterea minim necesar pentru realizarea testelor.
De asemenea, s-a prezentat i schema electronic simplificat de comand a standului. Tot n
cadrul Studiului tehnic s-au prezentat i analizat principalele metode de achiziie de date
pentru mrimile eseniale n desfurarea msurtorilor: fore, deplasri liniare i viteze.
Activitile realizate n cadrul fazei a II-a - Elaborare model funcional au fost:
proiectarea modelului functional;
realizarea modelului functional;
experimentari pe model.
n cadrul fazei a II-a s-a proiectul modelului pentru standului pentru testarea i
diagnosticarea computerizat a amortizoarelor pentru vehicule feroviare, n vederea realizarii
fizice a acestuia n urmtoarea etapa i apoi a prototipului. S-a stabilit, pe baza unei analize
obiective c este preferabila folosirea unei solutii de stand specializat, de tip biela-manivela,
caruia i se va adauga un sistem de automatizare ce va permite reglarea continua atat a
frecventei de incercare cat si a cursei de incercare.
Au fost stabilite principalele elemente de intrare in cadrul procesului, precum i
elementele de iesire rezultate in urma prelucrarii si a analizei facute in cadrul procesului. S-a
stabilit c elementul de comanda in cadrul procesului il constituie blocul de unitate centrala
si de achizitie de date inzestrat cu un calculator tip IBM-PC si s-au precizat modulele
functionale din componenta sistemului de achizitie si prelucrare date, s-a propus o varianta
de baza a unei placi de achizitie tip placa de achiziie National Instruments PCI-6025E. De
2
PROGRAMUL CEEX
asemenea, a fost stabilita i realizat schema electrica a standului si s-au precizat principalele
componente. Programul de achizitii de date se bazeaza pe folosirea placii de achizitii prin
intermediul unor functii la nivel hardware apelate prin driver-ul NIDAQ-MX. El este scris
pentru plaforma de operare MS Windows si se gaseste sub forma unei librarii dinamice de
functii, numita NIDAQ32.dll. Driver-ul NI-DAQ are atat functii DAQ I/O de nivel inalt
pentru o folosire facila, cat si functii DAQ I/O de nivel scazut pentru flexibilitate maxima si
performanta. El este compatibil cu cateva limbaje de programare sau medii de programare,
astfel: NI LabVIEW, NI Measurement Studio, Microsoft Visual C/C++, Visual Basic.
Pn la finalizarea proiectului mai sunt de realizat:
faza a III-a - Elaborare prototip (termen 28 februarie 2008) cuprinznd activitile:
proiectarea prototipului;
realizarea prototipului;
experimentari pe prototip.
n cadrul acestei faze, utiliznd modelul funcional realizat n cadrul fazei anterioare,
proiectele i studiile care au stat la baza realizrii acestuia i innd cont de analiza i
interpretarea msurtorilor efectuate pe model, va fi proiectat i apoi realizat fizic prototipul
sistemului, pe acesta urmnd a se face i experimentri.
faza a IV-a : Validare sistem (termen 30 iunie 2008) cuprinznd activitile:
elaborare de documentaie tehnico- economic;
omologare sistem;
elaborare manual de prezentare;
prezentarea i demonstrarea functionabilitii i utilitii sistemului, in scopul
promovrii;
comunicarea si publicarea nationala si internationala a rezultatelor.
n cadrul acestei faze se vor avea n vedere evaluari, prognoze, document de omologare,
manual de prezentare, CD de prezentare, buletin de incercari, etc.
n cursul derulrii contractului a fost acceptat i urmeaz s fie prezentat lucrarea
About Adoption of the Vertical Suspension Parameters for Passenger Wagons n cadrul
XVIIth SCIENTIFIC CONFERENCE WITH INTERNATIONAL PARTICIPATION
"TRANSPORT 2007" organizat la Sofia, 16th - 17th November 2007, de Tudor
Kableshkov Higher School of Transportation.
De asemenea, pe parcursul derulrii proiectului, a fost organizat, n cadrul U.P.B.,
Catedra de Material rulant de cale ferat un simpozion naional: Simpozionul Naional
de Material Rulant de Cale Ferat, Bucureti, 24-25 noiembrie 2006, nsoit de o mas
rotund la care au participat specialiti n domeniu precum i factori de rspundere din
cadrul Ministerului Transporturilor i a unitilor importante constructoare i reparatoare de
material rulant de cale ferat.
Proiectul va permite mbuntirea standului existent n prezent n laboratorul de
Dinamic si Structuri portante al Catedrei de Material rulant de cale ferat din U.P.B.,
permind realizarea de studii i cercetri n domeniu, cu scopul cunoaterii mai aprofundate
a funcionrii, dar i pentru mbuntirea performanelor funcionale ale amortizoarelor
hidraulice ale vehiculelor feroviare.
Performanele standului pentru testarea i diagnosticarea computerizat a amortizoarelor
3
PROGRAMUL CEEX
pentru vehicule feroviare, n scopul mbuntirii performanelor dinamice i pentru creterea

siguranei circulaiei i a confortului cltorilor l recomand ca pe un foarte util instrument de
lucru n cercetarea tiintific a fenomenelor care caracterizeaz funcionarea suspensiei vehiculelor
feroviare n general i n proiectarea amortizoarelor hidraulice corespunztoare n particular.
Sistemul este util n cercetare i n scopul optimizrii suspensiilor, a reducerii variaiilor
sarcinilor pe roi, precum i a creterii confortului cltorilor, preocupri actuale pe plan
european att n domeniul trenurilor clasice i de mare vitez, ct i al vehiculelor pentru
transport urban pe ine, respectiv a trenurilor de metrou, de metrou uor i al tramvaielor.
n condiiile iminentei globalizri a pieelor, UPB i unitile de cercetare-dezvoltare
participante i beneficiarul prototipului lucrrii, S.C. Atelierele Grivia S.A. fac un pas nainte spre
alinierea cercetrii, a produselor, tehologiilor i a condiiilor de calitate la cerinele i exigenele UE.
Prin implementarea
sistemului complex computerizat pentru testarea i diagnoza
amortizoarelor de vibraii utilizate la vehiculele feroviare se sprijin i relansarea economic a
unitilor participante, dezvoltndu-se totodat i un parteneriat solid i de durat ntre instituii de
nvmnt superior precum Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, institute naionale de
cercetare-dezvoltare precum INCDIE i institute ale Academiei Romne precum IMS.
Pe parcursul derulrii proiectului, a fost organizat, n cadrul U.P.B., Catedra de
Material rulant de cale ferat un simpozion naional: Simpozionul Naional de
Material Rulant de Cale Ferat, Bucureti, 24-25 noiembrie 2006, nsoit de o mas
rotund la care au participat specialiti n domeniu precum i factori de rspundere din
cadrul Ministerului Transporturilor i a unitilor importante constructoare i reparatoare
de material rulant de cale ferat.
Principalul rezultat al proiectului este realizarea unui stand pentru testarea i
diagnosticarea computerizat a amortizoarelor pentru vehicule feroviare. Proiectul i
propune rezolvarea mult mai precis a ridicrii, nregistrrii, analizei i interpretrii
diagramelor de funcionare printr-o metod modern bazat pe utilizarea calculatorului,
realiznd i funcia de diagnoz.
Standul computerizat propus permite o variaie continu sau discret a parametrilor
de testare, programat sau comandat printr-un soft adecvat prin intermediul
calculatorului, corespunztor tipului de amortizor i ncercrilor dorite.
Informaiile privind mrimea forelor de amortizare, a cursei i a vitezei de deplasare
a pistonului sunt preluate n timp real printr-un sistem dedicat de achiziie de date i sunt
transmise calculatorului, pentru stocare i prelucrare. Programul de calcul analizeaz
aceste informaii prelucrate, le compar cu alura curbelor i cu valorile nominale
corespunztoare funcionrii corecte a tipului de amortizor testat i constat dac exist
neconformiti. n caz afirmativ, pe baza unui program de diagnoz special conceput,
precizeaz, n funcie de neconformitile decelate, cauzele acestora i modul de
intervenie pentru readucerea amortizorului n parametrii normali de funcionare.
De asemenea, tot printr-o prelucrare matematic adecvat a datelor achiziionate, se va
prezenta ca dat de ieire i caracteristica extern a amortizorului (caracteristica de amortizare),
sistemul stabilind, pe baza acesteia, i valoarea coeficientului de amortizare asigurat.
ntregul sistem asigur o funcionare complet automatizat, procesele de achiziie de
date, de prelucrare a acestora, de decizie i diagnoz fiind comandate i urmrite prin
calculator, evitndu-se astfel intervenia subiectiv a factorului uman.
4
PROGRAMUL CEEX
De asemenea, se urmrete ca, prin asigurarea unei baze de date, care s cuprind
posibilele repere cauzatoare ale neconformitilor semnalate, s se realizeze o diagnoz. Astfel,
vor fi prezentate n timp real posibilele defecte sau neconformiti ale ansamblelor testate.
Sistemul propus este de mare complexitate, la realizarea lui participnd specialiti cu
nalt calificare din domeniul material rulant de cale ferat, al acionrilor pneumatice,
electrotehnic, electronic i software. Dedicat unei aplicaii sectoriale (sectorul feroviar)
sistemul complex computerizat este principial aplicabil i altor sectoare i domenii,
ntruct poate fi adaptat pentru verificarea oricror echipamente care funcioneaz pe
principiul motoarelor pneumatice sau hidraulice liniare.
Partenerul industrial cofinanator, S.C. Atelierele Grivia S.A., unitate de marc i de
tradiie n domeniul construciei i reparrii materialului rulant, urmeaz s foloseasc direct
produsul realizat n scopul testrii amortizoarelor din suspensia vagoanelor de cltori.
n plus, AFER, instituia de avizare i acreditare n domeniul feroviar, cunoate, a
urmrit realizarea i urmeaz s acrediteze produsul nostru dup finalizarea contractului,
fiind interesat n implementarea acestui produs n unitile exploatatoare, productoare i
reparatoare de material rulant de cale ferat.
Exist o potenial pia naional de desfacere a produsului, asigurat de unitile
productoare i reparatoare de material rulant de cale ferat, de unitile productoare i
reparatoare de amortizoare pentru materialul rulant de cale ferat i nu numai.
De asemenea, avnd n vedere faptul c prin modul de concepere, realizare i
funcionare a produsului nostru se respect toate reglementrile internaionale n
domeniu, asigurndu-se astfel alinierea la condiiile de calitate, la cerinele i exigenele
UE, exist o mare probabilitate de a ptrunde i pe piaa de desfacere internaional.
Totodat, S.C. Atelierele Grivia S.A. dispune de capacitile financiare, de dotare i
umane pentru a realiza n continuare standul, n funcie de cererile de pia.
n eventualitatea utilizrii pe scar naional a sistemului propus, prin administrarea
unor baze de date, se pot determina frecvenele de apariie ale anumitor tipuri de defecte
sau neconformiti, identificndu-se subansamblurile care le cauzeaz, rezultnd astfel
informaii utile privind necesitatea mbuntirii sau creterii fiabilitii unor componente
ale acestor echipamente.
Obiectivul direct msurabil al temei este creterea siguranei circulaiei n transportul
feroviar prin scderea incidenei nonconformitilor n funcionarea amortizoarelor
datorit sistemului performant de verificare i diagnoz ale acestora n unitile
productoare sau reparatoare. Acest obiectiv va avea de asemenea urmri benefice asupra
cheltuielilor generale din transportul feroviar.
Un alt efect indirect foarte important este i reducerea imobilizrilor materialului
rulant de cale ferat i a cheltuielilor implicit generate de ntreinerea i reparaia
amortizoarelor prin diagnoza precis realizat prin standul computerizat propus. n plus,
n cazul transportului de cltori, printr-o distribuie optim a forelor de amortizare pe un
boghiu, ca urmare a mperecherii adecvate a amortizoarelor, se realizeaza o cretere a
confortului cltorilor i o reducere a forelor dinamice dintre roat i in. Aceste
aspecte vor conduce n ansamblu la o mai mare ncredere a populaiei i a agenilor
economici n calitatea serviciilor asigurate de sistemul de transport feroviar, care este
recunoscut ca fiind mai economic i ca avnd un impact mai redus asupra mediului n
comparaie cu transportul rutier.
5
PROGRAMUL CEEX

Conducerea proiectului, suportul administrativ i logistic necesar desfurrii
lucrrilor este asigurat de Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, unitatea
INCDIE-ICPE-CA Bucuresti i Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne
contribuind i ele prin nivelul tiinific ridicat la finalizarea lucrarilor, Atelierele CFR
Grivia avnd rol de cofinanator si beneficiar al rezultatelor cercetrii.
Importana obiectivelor n planificarea strategic a proiectului justific alegerea, ca tip
de conducere, a managementului pe baz de obiective, avantajele metodei fiind
mbinarea funciunii manageriale cu cea de control, ierarhizarea obiectivelor prin
procedeul de sus n jos, condiionarea motivrii personalului de gradul de ndeplinire a
obiectivelor, stimularea auto-conducerii i a angajrii personale prin modul participativ
de fixare a obiectivelor.
Managementul obiectivelor tiinifice, asigurat de un coordonator tiinific,
subordonat directorului de program:
activitii de natur tiinific din cadrul proiectului;
- stabilirea prioritii obiectivelor pentru concentrarea acestora n jurul problemelor cheie;
- corelarea gradului de prioritate stabilit pentru fiecare obiectiv tiinific cu bugetul alocat;
- realizarea corelrii obiectivelor proiectului cu obiectivele Programului;
- planificarea aciunilor de natur tiinific din cadrul proiectului;
- diseminarea informaiilor despre proiect i/sau obinute n cadrul proiectului.
Managementul obiectivelor tehnico-economice, asigurat de un responsabil
economic, subordonat directorului de program:
activitii de natur tehnico-economic din cadrul proiectului;
- utilizarea corect i eficient a resurselor proiectului;
- planificarea financiar i asigurarea desfurrii corespunztoare a activitii
financiare din cadrul proiectului;
- ncadrarea n nivelul de cheltuieli stabilit prin bugetul proiectului;
- identificarea msurilor necesare impuse de cazurile de necesitate de realocare a fondurilor;
- urmrirea timpului efectiv lucrat de personalul care desfoar activiti n cadrul proiectului;
- organizarea licitaiilor de procurare a bunurilor/serviciilor necesare realizrii proiectului.
Managementul obiectivelor de monitorizare i evaluare, asigurat de directorul de program:
- evaluarea activitilor aflate n derulare;
- organizarea procesului de evaluare;
- evaluarea realizrilor/rezultatelor efective n relaie direct cu cele planificate;
- controlul ncadrrii n termenele intermediare i finale de realizare.
Componentele conducerii pe obiective sunt:
- stabilirea responsabilitilor: obiective generale, obiective specifice, obiective individuale;
- programul de aciune (strategia necesar) pentru realizarea obiectivelor, resursele
materiale, umane i financiare; bugetele de cheltuieli avute la dispoziie;
- instructiuni generale i/sau individuale care trebuie respectate pe parcursul realizarii
proiectului, calendarul de termene; urmrirea permanent a stadiului de realizare a
obiectivelor i a domeniilor de monitorizare;
6

Vol 2007

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CEEX

Coperta: Eugen Matzota

ISBN 978 973 - 0 - 05258 9

COPYRIGHTS 2007, SC IPA SA

POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII TRANSPORTULUI URBAN PRIN

CERCETRI PRIVIND METODE DE DIAGNOZ ALE VAGOANELOR DE

ELEMENTE DE PROGRES PRIVIND DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

ELEMENTE PRIVIND REALIZAREA UNUI PACHET DE PROGRAME PENTRU

INSTRUMENTAREA MODERNA, BAZATA PE ANALIZE MULTIDISCIPLINARE DE

PANOU FONOABSORBANT SI FONOIZOLANT MODULAR PENTRU BARIERE DE

Constantin PASCU, Gheorghe BADEA, Ioan LEPADATU, C. Daniel COMEAGA

SISTEM DUAL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI ALTERNATIVI PENTRU

Alexandru COBZARU, Gelu ALEXANDRU, Adrian LUNGU, Leonard DOMNISORU

AMBARCATIUNE ELECTRICA BAZATA PE RESURSE REGENERABILE

Ioan STAMATIN, Elisabeta PASCULETE, Nicolae VASILIU, Marin RADU,

IMPACTUL VARIABILITATII CLIMATICE SI AL INTERVENTIILOR ANTROPICE

SERVICII AVANSATE DE INFORMARE SI GHIDARE PENTRU CONDUCATORI

FISUROMETRUL TERMOSTAT, UN ECHIPAMENT DE TESTARE LA SCARA

ALGORITMI EVOLUAI DE CONTROL N TIMP REAL PENTRU OPTIMIZAREA

George STOICESCU, Maria CASARIU, Stefan OPREA, Mircea Cosmin DURNESCU,

MATERIALE MULTISTRAT PENTRU CONDITII TERMICE EXTREME IN

Victor MANOLIU, Dionezie BOJIN, Constantin VALCU, Ion TRUSCA

CONTRIBUTII PRIVIND STUDIUL SISTEMELOR HIBRIDE DE ACTIONARE

MECHANICAL SYSTEM FOR COUPLING THE THERMAL AND ELECTRIC

TEHNOLOGII NOI DE ACTUATOARE ELECTRICE PENTRU AUTOMOBILE

Ion BOLDEA, Gheorghe-Daniel ANDREESCU, Mircea M. RDULESCU,

ECHIPAMENT DESTINAT MONITORIZARII AUTOMATE CONTINUE IN

ABORDAREA COMPLEXA A CAZUISTICII ACCIDENTELOR RUTIERE DIN

Irina VLAD, Ilie BUTNARIU, Valentin SILVESTRU, Florin TELEMAN,

CERCETARI PRIVIND CREAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE INALTA

Adrian TANASE, Mihai TIRCOLEA, Justin ONISORU, Mioara CHIVU

CERCETRI PRIVIND REALIZAREA DE NCERCRI COMPLEXE PE

Valentin VLDU, Sorin BIRI, Nicolae FAUR, Sorin BUNGESCU

PACHETE DE PROGRAME DE SUPORT DECIZIONAL PENTRU OPERAREA PE

Radu POPA, Bogdan POPA, Radu DROBOT, Adina PARASCHIVESCU

HIDROGAZODINAMICA SI TRANSFERUL DE MASA LA COLOANE DE BULE FINE

Gheorghe BARAN, Irina PINCOVSCHI, Mihnea SANDU, Romeo Susan RESIGA,

DFM SOLUTIONS FOR TOMBSTONING IN VAPOUR PHASE SOLDERING

IDENTIFICAREA SI TRATAMENTUL EFECTULUI AGENTILOR POLUANTI

Roxana RADVAN, Silviu PETRESCU, Iulian OLTEANU Dan MOHANU,

STRUCTURI MORPHING PENTRU APLICATII IN CONSTRUCTII AEROSPATIALE

REALIZAREA UNOR MODELE DE SIMULARE PENTRU CULTURILE DE CAMP,

CERCETARI ASUPRA DINAMICII SPATIO-TEMPORALE A CAMPULUI

Lucian BESUTIU, Valentin SGARCIU, Marian IVAN, Ioan STELEA

SISTEM FR FIR PENTRU DETERMINAREA UNGHIURILOR N SISTEMELE DE

CERCETRI PRIVIND FACTORII CARE DETERMIN CALITATEA AGLELOR

POSIBILITATILE SI LIMITELE ECOLOGIZARII

Activitatea de monitorizare a traficului urban in scopul determinarii poluarii produse s-a

Fig. 2.1. Masurarea poluantilor

Fig. 2.2. Influenta regimului de functionare si aditivilor asupra

Fig. 2.3. Caracteristicile motorinei i ale unor uleiuri vegetale.

A Densitatea la 15oC, (kg/dm3):10; B Puterea calorific, (MJ/kg)x10; C

ECHIPAREA SI MODERNIZAREA VAGOANELOR DE

Figura 1. Schema partii de putere a sursei statice

Tabelul 1. Tensiunile pe bateria de 24 V a vagonului

Figura 2. Echipamentul de comanda si diagnoza instalatiilor de climatizarea vagoanelor

MATERIALE AVANSATE PENTRU INDUSTRIA

Fig.1. Variatia densitatii compozitelor cu

Fig. 2. Variatia caracteristicilor

In figura 3 si 4 sunt prezentate imagini TEM ale elementelor de aditivare a mezofazei.

Fig. 3. Imagine TEM cu nanotuburi

Fig.4. Imagine TEM cu nanofibre de carbon

In figura 5 se prezinta imagini micro (x 200) ale compozitului FC/mezofaza aditivata cu

Tesatura CARP 193+mezofaza