CS - Tehnic Liste Cantitati Lucrari 1 PDF

PROIECTARE, ASISTENTA TEHNICA SI CONSULTANTA PENTRU INDUSTRIA GAZELOR NATURALE
PAGINA DE TITLU
Digitally signed by Laura Filipas
Date: 2012.01.25 08:26:28
+02:00
Reason:
Număr proiect: 906 / 319
Denumirea lucrării:
« REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

TIŞĂUŢI (SALCEA) – BUCECEA, ZONA GRIGOREŞTI »
PROIECT TEHNIC + CAIET DE SARCINI
ŞEF PROIECT: Ing. Mihai ROŞIANU
COORDONATOR TEHNOLOG: Ing. Mihail COCIOC
DIRECTOR GENERAL: Ec. Daniela DUMITRU
Aviz C.T.E. S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV nr. 21 / 11.11.2011
PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

TIŞĂUŢI (SALCEA) – BUCECEA, ZONA GRIGOREŞTI » 1

NUMĂR PROIECT: 906 / 319
DENUMIRE: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

FAZA: PROIECT TEHNIC + CAIET DE SARCINI
ŞEF PROIECT: ING. MIHAI ROŞIANU
COORDONATOR TEHNOLOG: ING. MIHAIL COCIOC
DIRECTOR GENERAL: EC. DANIELA DUMITRU

COLECTIV DE ELABORARE
COLECTIV DE ELABORARE:
ING. RĂŞINĂ SIMONA RIDICARE TOPO

TEHNOREDACTARE AUTOCAD
ING. MIHAIL COCIOC INSTALAŢII TEHNOLOGICE
TEHNOREDACTARE AUTOCAD
WORD
PROIECTANT SING. ELECTROTEHNICĂ: INSTALAŢII ELECTRICE
GAVRILĂ BODOCAN
ING. IOAN BUTA CONSTRUCŢII
EC. DAN STRÎMBU DEVIZE
ING. FLORIN TRONARU DEVIZE
NICOLETA ROŞCA EDITURĂ & LEGĂTORIE
RESPONSABIL COMPARTIMENT MQM: ING. NICULINA SCHIAUCU
VERIFICATORI INTERNI PROIECTE: ING. CORNELIA BRUDAŞCĂ
ING. IOAN AVRAM
ING. VASILICA BENEA CHELMUŞ
VERIFICATOR PROIECTE AUTORIZAT M.E.C.M.A.: ING. ADRIAN ŞERBĂNESCU
AVIZ C.T.E. S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV: NR. 21/ 11.11.2011
ORDINEA DE PRIORITATE / IMPORTANŢĂ A DOCUMENTELOR PROIECTULUI

În cazul apariţiei unei neconcordanţe (conflict) între documentele proiectului, ordinea de prioritate ce
se va lua în considerare pentru rezolvarea acesteia este următoarea:
1. Piesele desenate din cadrul proiectului
2. Memoriul tehnic (Caiete de sarcini) – Descrierea lucrărilor
3. Partea economică a proiectului – Antemăsurători şi documente / formulare pentru elaborarea
ofertei de execuţie

CUPRINS
PAGINA DE TITLU ............................................................................................................................. 1

COLECTIV DE ELABORARE ............................................................................................................. 3
PROCES VERBAL C.T.E. al S.C. GAZPROIECT S.A. Braşov ........................................................ 11
REFERAT PRIVIND VERIFICAREA TEHNICĂ ŞI DE CALITATE .................................................... 13
LISTA PIESELOR DESENATE ......................................................................................................... 17
TEMA DE PROIECTARE Nr. 10/2010 .............................................................................................. 19
FIŞA DE EXPERTIZARE ŞI REZOLVARE A INCIDENTULUI .......................................................... 21
NOTA DE COLABORARE ................................................................................................................ 25
CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 45/21.10.2011.............................................................................. 27
MEMORIU TEHNIC .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
Capitolul 1. DATE GENERALE ........................................................... Error! Bookmark not defined.
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ........................................... Error! Bookmark not defined.
1.2. Amplasamentul ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.3. Titularul investiţiei ..................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.4. Beneficiarul investiţiei ............................................................... Error! Bookmark not defined.
1.5. Elaborator (Proiectant) .............................................................. Error! Bookmark not defined.
Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR ................. Error! Bookmark not defined.
2.1. Situaţia actuală ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei ...................................... Error! Bookmark not defined.
2.3. Amplasamentul lucrărilor, topografie ......................................... Error! Bookmark not defined.
2.4. Caracteristici geografice şi geologice ale zonei de amplasare, climă, seismicitate ........... Error!
Bookmark not defined.
2.5. Suprafaţe ocupate, situaţia juridică a terenurilor ....................... Error! Bookmark not defined.
2.5.1. Ocupare temporară.............................................................. Error! Bookmark not defined.
2.5.2. Ocupare definitivă ................................................................ Error! Bookmark not defined.
2.6. Structurarea proiectului pe specialităţi ....................................... Error! Bookmark not defined.
2.7. Trasarea lucrărilor ..................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.8. Organizare de şantier ............................................................... Error! Bookmark not defined.
2.9. Surse de apă, energie electrică, gaze, telefonie şi altele asemenea ........ Error! Bookmark not
defined.
2.10. Căi de acces ........................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.11. Program de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, program de recepţie ............................ 35
2.12. Protejare echipamente, materiale şi lucrări executate pe şantier .......................................... 35
2.13. Inventariere lucrări ............................................................................................................... 36
2.14. Laboratoare şi echipamente - dotări obligatorii ale constructorului, probe şi teste care
reprezintă obligaţii ale acestuia ............................................................................................ 36
2.15. Memorii tehnice pe specialităţi ............................................................................................. 36
2.15.1. Conducte şi instalaţii tehnologice de transport gaze naturale .......................................... 36
2.15.1.1. Date tehnice ............................................................................................................ 36
2.15.1.2. Realizarea lucrărilor proiectate ................................................................................ 37
2.15.1.2.1. Lucrări necesare .............................................................................................. 37
2.15.1.2.2. Descrierea lucrărilor ......................................................................................... 37
2.15.1.2.3. Recomandări de proiectare conform Studiului Geotehnic ................................ 41
2.15.1.2.4. Dotarea tehnică obligatorie necesară execuţiei lucrărilor ................................. 42
2.15.1.3. Asigurarea calităţii lucrărilor .................................................................................... 42
2.15.1.3.1. Probe de presiune ........................................................................................... 42
2.15.1.3.2. Certificate de inspecţie pentru materiale .......................................................... 43
2.15.1.3.3. Declaraţii de conformitate .................................................................................43

2.15.1.3.4. Controlul sudurilor ............................................................................................43
2.15.2. Instalaţii electrice de protecţie catodică ........................................................................... 43
2.15.2.1. Generalităţi .............................................................................................................. 43
2.15.2.2.Suprafeţe ocupate temporar şi definitiv pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice
(şi de construcţii aferente instalaţiilor electrice) .......................................................... 44
2.15.2.3. Descrierea lucrărilor necesare ................................................................................. 44
2.15.2.3.1. Staţia de protecţie catodică ..............................................................................45
2.15.2.3.2. Priza anodică....................................................................................................45
2.15.2.3.2.1. Priza anodică de adâncime .......................................................................45
2.15.2.3.3. Electrodul de referinţă ......................................................................................46
2.15.2.3.4. Priza de potenţial ..............................................................................................46
2.15.2.3.5. Punerea în funcţiune a staţiei de protecţie catodică ..........................................46
2.15.3. Construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică ........................................ 47
2.15.3.1. Generalităţi .............................................................................................................. 47
2.15.3.2. Baza de proiectare ................................................................................................... 47
2.15.3.3. Amplasamentul lucrărilor de construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie
catodică ..................................................................................................................... 47
2.15.3.4. Descrierea lucrărilor de construcţii ........................................................................... 47
2.14.3.5. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a incendiilor specifice
lucrărilor de construcţii ............................................................................................... 48
2.15.3.6. Incheiere .................................................................................................................. 48
2.16. Amenajări şi lucrări pentru protecţia mediului........................................................................48
2.17. Date privind forţa de muncă ..................................................................................................49
2.18. Dispoziţii finale şi legislative ..................................................................................................49
Capitolul 3. CAIET DE SARCINI.......................................................................................................51
3.1. Conducte şi instalaţii tehnologice de transport gaze naturale..................................................51
3.1.1. Lista principalelor reglementări aplicabile conductelor de transport gaze naturale,
instalaţiilor aferente şi sistemelor de alimentare cu gaze naturale ...................................... 51
3.1.1.1. Prevederi naţionale legale aplicabile .......................................................................... 51
3.1.1.2. Normative străine ....................................................................................................... 52
3.1.1.3. Standarde române ..................................................................................................... 52
3.1.1.4. Prescriptii tehnice....................................................................................................... 56
3.1.2. Breviar de calcul ................................................................................................................ 57
3.1.2.1. Calculul grosimii de perete pentru conducte............................................................... 57
3.1.2.2. Calculul grosimii de perete pentru curbele confecţionate / formate la cald ............ 59
3.1.2.3. Calculul razei minime de curbură pentru conducte la subtraversări de ape executate
prin foraj orizontal dirijat ............................................................................................. 59
3.1.2.4. Calculul razei minime de curbură pentru manevrarea conductelor la lansarea în şanţ
.................................................................................................................................. 60
3.1.3. Descrierea lucrărilor .......................................................................................................... 60
3.1.3.1. Pregătirea culoarului de lucru .................................................................................... 61
3.1.3.2. Materialul tubular, caracteristici fizico – mecanice, cantitate şi calitate ....................... 61
3.1.3.3. Izolarea anticorozivă exterioară (protecţie anticorozivă de bază - pasivă) .................. 62
3.1.3.3.1. Izolarea anticorozivă exterioară a conductelor montate subteran (în şanţ) .........62
3.1.3.3.1.1. Pregătirea suprafeţelor supuse izolării în staţii fixe ......................................63
3.1.3.3.1.2. Pregătirea suprafeţelor supuse izolării pe traseu .........................................64
3.1.3.3.1.3. Aplicarea izolaţiei în staţii fixe ......................................................................64
3.1.3.3.1.4. Aplicarea izolaţiei pe traseu.........................................................................65
3.1.3.3.1.5. Repararea defectelor de izolaţie înainte de lansarea conductei în şanţ .......65
3.1.3.3.1.6. Manipularea materialului tubular izolat ........................................................66
3.1.3.3.1.7. Stocarea materialului tubular izolat..............................................................66
3.1.3.3.1.8. Transportul materialului tubular izolat ..........................................................66
3.1.3.3.1.9. Livrarea materialului tubular izolat ...............................................................66
3.1.3.3.1.10. Lansarea materialului tubular izolat ...........................................................66
3.1.3.3.2. Izolarea anticorozivă exterioară şi protecţia mecanică în cazul utilizării sistemelor
de izolare cu polietilenă extrudată şi protecţie mecanică cu benzi de fibră de sticlă

armate cu răşini epoxidice a conductelor montate subteran prin foraj orizontal

dirijat .................................................................................................................. 67
3.1.3.3.2.1.Specificaţii privind materialul tubular izolat anticorosiv, furnizat în staţia pentru
aplicarea protecţiei mecanice ..................................................................... 67
3.1.3.3.2.2. Pregătirea suprafeţelor din dreptul sudurilor de întregire ............................ 70
3.1.3.3.2.3. Aplicarea izolaţiei la sudurile de întregire .................................................... 70
3.1.3.3.2.4. Aplicarea protecţiei mecanice la suduri ....................................................... 71
3.1.3.3.2.5. Verificarea calităţii protecţiei mecanice aplicate la suduri............................ 71
3.1.3.3.2.6. Verificarea calităţii protecţiei mecanice înaintea tragerii conductei în gaura
forată .......................................................................................................... 72
3.1.3.3.2.7. Verificarea calităţii izolaţiei după tragere ..................................................... 72
3.1.3.4. Îmbinarea materialului tubular (a ţevilor, teurilor, curbelor, coturilor), (specificaţii
proceduri de sudură, conform Anexei 4) .................................................................... 77
3.1.3.4.1. Operaţiuni premergătoare sudării ...................................................................... 78
3.1.3.4.2. Realizarea sudurii .............................................................................................. 79
3.1.3.4.3. Materiale de adaos pentru sudare ..................................................................... 79
3.1.3.5. Lucrări de terasamente - săpătură şanţ ..................................................................... 80
3.1.3.5.1. Generalităţi ........................................................................................................ 80
3.1.3.5.2. Pichetarea lucrărilor ........................................................................................... 80
3.1.3.5.3. Lucrări pregătitoare............................................................................................ 81
3.1.3.5.4. Execuţia săpăturilor ........................................................................................... 81
3.1.3.5.5. Sprijiniri .............................................................................................................. 85
3.1.3.5.6. Epuismente........................................................................................................ 85
3.1.3.5.7. Finisarea şanţului............................................................................................... 86
3.1.3.5.8. Umpluturi şi compactări ..................................................................................... 86
3.1.3.5.9. Transportul pământului ...................................................................................... 87
3.1.3.5.9. Condiţii de verificare a calităţii lucrărilor de terasamente.................................... 87
3.1.3.5.10. Recepţia pe faze de execuţie ........................................................................... 87
3.1.3.6. Montarea conductelor şi lansarea pe poziţie definitivă ............................................... 88
3.1.3.6.1. Montarea conductelor în fir curent ..................................................................... 88
3.1.3.6.2. Montarea conductei Dn 350 mm în zone speciale (la subtraversări) .................. 88
3.1.3.6.2.1. Subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC
60 Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti)............................................ 88
3.1.3.7. Curăţarea conductei reparate/deviate şi a conductelor de legătură şi de interconectare
.................................................................................................................................. 90
3.1.3.8. Lansarea pe poziţia definitivă a conductelor de gaze ................................................ 90
3.1.3.9. Probe de presiune ..................................................................................................... 91
3.1.3.9.1. Generalităţi ........................................................................................................ 91
3.1.3.9.1.1. Proba de rezistenţă .................................................................................... 91
3.1.3.9.1.2. Proba de etanşeitate .................................................................................. 91
3.1.3.9.1.3. Pregătirea încercărilor ................................................................................ 92
3.1.3.9.1.4. Executarea şi durata încercărilor ................................................................ 92
3.1.3.9.1.5. Recepţia lucrărilor de încercare .................................................................. 93
3.1.3.10. Cuplarea tronsoanelor nou executate la conducta existentă şi umplerea cu gaze
naturale a conductei .................................................................................................. 93
3.1.3.11. Măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă .................................................... 94
3.1.3.12. Măsuri de apărare, prevenire şi stingerea incendiilor ............................................... 94
3.1.3.13. Măsuri de protecţia mediului înconjurător ................................................................ 94
3.1.3.14. Verificări în vederea recepţiei .................................................................................. 94
3.1.3.15. Utilaje de execuţie ................................................................................................... 94
3.2. Instalaţii electrice de protecţie catodică ................................................................................. 94
3.2.1. Generalităţi ....................................................................................................................... 94
3.2.2. Acte normative privind executarea şi verificarea instalaţiilor electrice ............................... 95
3.2.3. Categoriile influenţelor externe în funcţie de natura lor şi gradul de influentă (clasă)
conform clasificării internaţionale din SR CEI 364 – 3 + A1 ............................................... 97
3.2.3.1. Mediu ........................................................................................................................ 97
3.2.3.2. Utilizare ..................................................................................................................... 97
3.2.3.3. Construcţia clădirilor .................................................................................................. 97
3.2.3. Breviar de calcul ................................................................................................................ 98

3.2.3. Măsuri de protecţia muncii specifice lucrărilor de instalaţii electrice ................................. 100
3.2.4. Masuri PSI si dotarea impotriva incendiilor la execuţia instalaţiilor electrice .................... 100
3.2.5. Măsuri contra poluării mediului specifice lucrărilor de instalaţii electrice .......................... 101
3.2.5.1. Modul în care este afectat mediul înconjurător ......................................................... 101
3.3. Construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică .............................................101
3.3.1. Normative şi instrucţiuni tehnice ce trebuie respectate la executarea lucrărilor şi
exploatarea construcţiilor ................................................................................................. 101
3.3.2. Tehnologia lucrărilor de terasamente .............................................................................. 102
3.3.2.1. Generalităţi .............................................................................................................. 102
3.3.2.2. Standarde şi normative de referinţă ......................................................................... 102
3.3.2.3. Descrierea lucrărilor executate................................................................................. 102
3.3.2.4. Condiţii de verificare a calităţii lucrărilor de terasamente .......................................... 103
3.3.3. Betoane ........................................................................................................................... 104
3.3.3.1. Generalităţi .............................................................................................................. 104
3.3.3.3. Materiale .................................................................................................................. 104
3.3.3.3.1. Cimenturi utilizate la prepararea betoanelor .....................................................104
3.3.3.3.2. Agregate grele ..................................................................................................104
3.3.3.3.3. Apa...................................................................................................................105
3.3.3.3.4. Aditivi ...............................................................................................................105
3.3.3.4. Prepararea şi transportul betonului .......................................................................... 105
3.3.3.5. Execuţia lucrărilor de betoane .................................................................................. 105
3.3.3.6. Controlul calităţii lucrărilor de betoane ..................................................................... 106
3.3.4. Execuţia confecţiilor metalice sudate şi bulonate ............................................................. 106
3.3.4.1. Generalităţi .............................................................................................................. 106
3.3.4.3. Materiale de bază utilizate ....................................................................................... 106
3.3.4.4. Materiale de adaos .................................................................................................. 107
3.3.4.5. Verificarea calităţii materialelor utilizate ................................................................... 107
3.3.4.6. Pregătirea execuţiei ................................................................................................. 107
3.3.4.6.1. Înainte de începerea lucrărilor ..........................................................................107
3.3.4.6.2. Tăierea pieselor cu foarfeca este admisă .........................................................107
3.3.4.6.3. Sudarea............................................................................................................107
3.3.4.6.4. Execuţia ...........................................................................................................108
3.3.5. Vopsitorii. Protecţie anticorozivă ...................................................................................... 108
3.3.5.1. Generalităţi .............................................................................................................. 108
3.3.5.3. Livrare, depozitare, manipulare ................................................................................ 108
3.3.5.4. Protecţie anticorozivă ............................................................................................... 108
3.3.6. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de construcţii .................... 109
Capitolul 4. ANEXE ........................................................................................................................111
4.1. ANEXA 1 - Încadrarea construcţiei în categoria şi clasa de importanţă şi măsuri de asigurare a
calităţii stabilite prin proiect .................................................................................................113
4.2. ANEXA 2 - Program pentru controlul calităţii lucrărilor privind conductele şi instalaţiile
tehnologice de gaze naturale ..............................................................................................117
4.3. ANEXA 3 - Program pentru controlul calităţii lucrărilor privind instalaţiile electrice de protecţie
catodică ..............................................................................................................................123
4.4. ANEXA 4 - Specificaţiile procedurilor de sudare ...................................................................127
4.5. ANEXA 5 - Grafice probe de presiune ..................................................................................143
4.6. ANEXA 6 - Dispozitive de probă hidraulică cu sisteme de etanşare speciale ........................149
4.7. ANEXA 7 - Buletin de măsurare a rezistivităţii solului ...........................................................155
4.8. ANEXA 8 - Specificaţii tehnice materiale şi echipamente electrice........................................159
4.9. ANEXA 9 – Panul de securitate şi sănătate în muncă...........................................................175
4.10. ANEXA 10 - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi măsuri de apărare,
prevenire şi stingere ale incendiilor .....................................................................................201
4.11. ANEXA 11 - Protecţia mediului înconjurător .......................................................................209
4.12. ANEXA 12 - Documentele şi demersurile ce intră în sarcina beneficiarului şi executantului 215
4.13. ANEXA 13 - Instrucţiuni de urmărire a construcţiilor industriale şi a construcţiilor speciale 219

4.14. ANEXA 14 - Grafic general de realizare a investiţiei .......................................................... 223
Capitolul 5. LISTE CU CANTITĂŢI DE LUCRĂRI ......................................................................... 227
5.1.Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv .................................................................................. 227
5.2.Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte .............................................. 228
5.3.Lista cu cantităţile de lucrări .................................................................................................. 233
5.4.Lista consumurilor de resurse materiale ................................................................................ 263
5.5.Lista consumurilor cu mâna de lucru ..................................................................................... 271
5.6.Lista consumurilor de ore de funcţionare a utilajelor de construcţi ........................................ 273
5.7.Lista consumurilor privind transporturile ................................................................................ 275


PROCES VERBAL C.T.E. al S.C. GAZPROIECT S.A. Braşov


REFERAT PRIVIND VERIFICAREA TEHNICĂ ŞI DE CALITATE

ista pieselor desena



LISTA PIESELOR DESENATE
Nr.
DENUMIRE DESEN NUMĂR DESEN
crt.
TOPOGRAFIE
1 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ 11-319-TO-001

2 PLAN DE AMPLASARE 11-319-TO-002
3 PLAN DE AMPLASARE 11-319-TO-002A
4 PLAN FORMALITĂŢI TEREN 11-319-TO-003
CONDUCTE ŞI INSTALAŢII TEHNOLOGICE

5 PLAN DE SITUAŢIE 11-319-GN-001
SUBTRAVERSARE (De, DC 60 şi PÂRÂUL GRIGOREŞTI) prin FORAJ 11-319-GN-002
6
ORIZONTAL DIRIJAT
7 DETALII CUPLARE CONDUCTĂ Dn 350 mm 11-319-GN-003
8 SCHEMA DE MONTAJ 11-319-GN-004
INSTALAŢII ELECTRICE
9 SPC GRIGOREŞTI. PLAN DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ 11-319-IE-001
10 DIAGRAMA REZISTIVITATE SOL 11-319-IE-002
11 SPC GRIGOREŞTI. JURNAL DE CABLURI 11-319-IE-003
12 SPC GRIGOREŞTI. MONTAJ PRIZE ANODICE 11-319-IE-004
13 ANOD DIN FONTĂ SILICIOASĂ 11-319-IE-005
14 SUPORT ANOZI ASAMBLAT 11-319-IE-006
15 STAŢIE PROTECŢIE CATODICĂ - SCHEMĂ ELECTRICĂ.
11-319-IE-007
SPC GRIGOREŞTI
CONSTRUCŢII
16 MONTAJ PROTECŢIE CATODICĂ PE STÂLP METALIC 11-319-CO-001
17 STÂLP SUDAT 11-319-CO-002
18 SUPORT CABINĂ REDRESOR ECHIPAT 11-319-CO-003
19 DETALIU SUPORT SUDAT 11-319-CO-004
20 PODEŢ 11-319-CO-005
21 BORNĂ DE MARCAJ TRASEU CONDUCTĂ 11-319-CO-006


TEMA DE PROIECTARE Nr. 10/2010


FIŞA DE EXPERTIZARE ŞI REZOLVARE A INCIDENTULUI




NOTA DE COLABORARE


CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 45/21.10.2011




MEMORIU TEHNIC
Capitolul 1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Amplasamentul
Comuna SIMINICEA, Satul GRIGOREŞTI, Judeţul SUCEAVA
1.3. Titularul investiţiei

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - MEDIAŞ
1.4. Beneficiarul investiţiei

DEPARTAMENTUL EXPLOATARE - S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - MEDIAŞ
1.5. Elaborator (Proiectant)

S.C. GAZPROIECT S.A. - BRAŞOV
Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
2.1. Situaţia actuală
Tronsonul de conductă de transport gaze naturale Ø 14 ” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea face

parte din conducta Ø 20 ”/ Ø 16 ”/ Ø 14 ” Fir I Oneşti – Racova – Gherăieşti – Bucecea. Acest tronson
a fost pus în funcţiune în anul 1962, are o lungime de 16, 50 km şi are numărul de inventar 65902.
2.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

În data de 05.02.2011 orele 9.30 datorită alunecărilor de teren conducta a cedat şi s-a rupt pe
70 % din circumferinţă în imediata apropiere a unei suduri dintre ţevi.
Defectul a fost reparat provizoriu, prin sudarea conductei pe toată circumferinţa acesteia şi
întărirea cu eclise, precum şi izolarea conductei în zona defectului, (conform Fişei de expertizare şi
rezolvare a incidentului).
Pentru remediere se propune înluicuirea în regim de urgenţă a unui tronson de cca 1 km
lungime pe un traseu care să ocolească zona cu alunecări de teren, (conform Temei de proiectare
nr. 10/2011). Lungimea reală a tronsonului de conductă reparat/deviat este de 835 m.
Totodată se va proiecta o nouă Staţie de Protecţie Catodică (SPC) pe traseul tronsonului
reparat/deviat, (conform Notei de colaborare).
Soluţia de traseu pentru tronsonul de conductă reparat/deviat a fost stabilit de comun acord cu
reprezentanţii beneficiarului lucrărilor, SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş şi cu autorităţile locale,
respectiv Primăria comunei Siminicea. La alegerea traseului deviat s-a avut în vedere în primul rând
specificitatea zonei, caracterizată ca fiind frământată şi formată din soluri cu eroziune moderată şi de
asemenea, s-au avut în vedere şi amplasamentul reţelei stâlpilor LEA 20 kV şi nu în ultimul rând
configuraţia terenului, respectiv a malurilor şi a albiei cursului de apă Grigoreşti. Configuraţia pârâului
Grigoreşti este nepotrivită pentru adoptarea soluţiilor de traversare aeriană sau de subtraversare cu
conducta lestată prin betonare continuă deoarece în mod obişnuit, luciul apei se găseşte la o
adâncime de peste 12,00 m faţă de malurile împădurite ale pârâului iar deschiderea dintre acestea
depăşeşte 90,00 m.

Soluţia de traseu aleasă a luat în considerare utilizarea cu precădere a terenurilor aflate în

proprietatea Primăriei, având totodată în vedere o lungime cât mai redusă a conductei
deviate/reparate şi nu în ultimul rând, reticenţa proprietarilor de terenuri în a-şi da acordul pentru
execuţia lucrărilor pe terenurile deţinute (unul dintre proprietarii terenurilor din zonă, Vasile Lezeriuc, a
refuzat în mod explicit să-şi dea acordul).
E de menţionat şi faptul că acordul Primăriei comunei Siminicea pentru execuţia lucrărilor de
reparaţie/deviere a fost condiţionat de subtraversarea DC 60 Siminicea – Grigoreşti prin foraj
orizontal.
Având în vedere toate cele mai sus amintite, proiectul ia în considerare o soluţie de traseu prin
care se utilizează cele mai stabile terenuri din zonă, o soluţie agreată de toţi proprietarii terenurilor
afectate de execuţia lucrărilor de reparaţie, inclusiv de autorităţile locale, toţi cei ce deţin terenuri pe
care se va amplasa tronsonul de conductă deviat/reparat dându-şi acordul.
Soluţia aleasă asigură o lungime optimă a traseului deviat/reparat, mult mai redusă faţă de
alte variante posibile, puţine schimbări de direcţie, implicit utilizarea unui număr redus de curbe,
constituindu-se din aceste puncte de vedere într-un avantaj economic.
De asemenea, soluţia luată în considerare, respectiv de execuţie a unei subtraversării unitare
a tuturor obstacolelor din zonă (drumul de exploatare, DC 60 Siminicea – Grigoreşti şi pârâul
Grigoreşti) printr-un singur foraj orizontal dirijat realizat la adâncime adecvată, indicată ca atare în
proiect, va elimina pe viitor influenţele acţiunii posibile a apelor şi a altor fenomene naturale de genul
erodării solurilor; soluţia forajului dirijat are avantajul protejării tuturor factorilor de mediu şi sociali şi
nu în ultimul rând avantajul funcţionării şi exploatării conductei în condiţii de siguranţă pe viitor,
precum şi faptul că, tronsonul de conductă montat prin metoda forajului orizontal dirijat nu necesită
întreţinere periodică şi implicit, nu presupune cheltuieli de întreţinere. Acest din urmă avantaj,
împreună cu cel al faptului că prin adoptarea soluţiei de subtraversare unitară printr-un singur foraj
dirijat a tuturor obstacolelor din zonă, lungimea tronsonului de conductă deviat este scurtat cu cel
puţin 200,00 m faţă de orice altă variantă de traseu posibilă se constituie şi într-un alt considerent
economic demn de luat în seamă, pe lângă celalte argumente tehnice, economice şi de altă natură
menţionate anterior.
2.3. Amplasamentul lucrărilor, topografie
Traseul conductei de transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea,
reparat/deviat, străbate teritoriul administrativ al comunei Siminicea, subtraversează drumul de
exploatare De, drumul comunal DC 60 Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti, în zona satului
Grigoreşti, comuna Siminicea, judeţul Suceava.
Amplasamentul lucrărilor de reparaţie/deviere ale conductei menţionate, se află în extravilanul
şi intravilanul comunei Siminicea, după cum rezultă din planul de încadrare în zonă
nr. 11-319-TO-001.
Pentru alegerea amplasamentului acestor lucrărilor s-au avut în vedere următoarele
considerente:
 amplasamentul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole, silvice, după caz;
 evitarea pe cât posibil a zonelor construite şi construibile din localităţile pe raza cărora se
desfăşoară lucrările proiectate;
 amplasamentul propus să asigure condiţii de siguranţă pentru execuţia lucrărilor proiectate şi
pentru funcţionarea ulterioară a conductei în ansamblul ei;
 stabilitatea zonei de amplasare a conductei reparate/deviate;
 necesitatea de amenajări minime ale terenurilor în raport cu alte variante posibile;
 considerente tehnice şi posibilităţi de supraveghere a conductei reparate/deviate în timpul
exploatării;
 impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale).
Planurile de situaţie topografice au fost elaborate, conform legislaţiei în vigoare, în coordonate
STEREO 70 iar măsurătorile din teren şi lucrările de topografie, ca şi prelucrarea ulterioară a datelor
s-au realizat pe baza documentelor şi informaţiilor oficiale furnizate de către structurile locale ale
A.N.C.P.I., respectiv O.C.P.I. Suceava.
Prin alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate ce fac obiectul prezentei documentaţii
se va avea în vedere respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte obiective din vecinătate,
conform normelor şi normativelor în vigoare, precum şi celor menţionate în avizele factorilor interesaţi.
Alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate s-a făcut de comun acord cu beneficiarul
investitiei şi va respecta în totalitate a prevederile ” Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia
conductelor din amonte şi de transport gaze naturale – 2006 “ privind distanţele de siguranţă între
conducta de transport gaze naturale şi alte obiective învecinate.
În conformitate cu ” Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi
de transport gaze naturale – 2006 “, zona de siguranţă a conductei de transport gaze naturale,
reprezintă o fâşie de teren dispusă în lungul traseului acesteia, cu lăţimea de 400 m ( câte 200 m de o
parte şi de cealaltă a axului conductei de transport gaze) şi include şi zona de protecţie. Zona de
protecţie a conductei se întinde pe pe toată lungimea conductei, pe ambele părţi ale acesteia şi este
măsurată din axul conductei. Conform articolului 6.12, tabelul nr. 2 din normele tehnice mai sus
amintite, lăţimea zonei de protecţie, pentru conducta cu diametrul nominal Dn 350 m (Ø 14”) este de
8 m (câte 4 m de o parte şi de cealaltă a axului acesteia ); conform articolului 6.20 din normele
tehnice, distanţele de siguranţă între conductă şi diferite obiective învecinate sau instalaţii aferente
conductelor de gaze sunt prezentate în Anexa 3/a, respectiv Anexa 3/b, distanţe care reprezintă
totodată şi distanţa minimă de siguranţă faţă de alte viitoare posibile obiective învecinate, care însă
nu vor putea fi construite fără avizul TRANSGAZ ) şi se întinde, aşa cum s-a menţionat, pe toată
lungimea conductei proiectate;
În zona de protecţie nu se vor executa lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului
licenţiat care exploatează conducta de transport gaze; totodată, sunt interzise construirea de
clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi de asemenea, nu se
angajează activităţi de natură să pericliteze integritatea conductei.
2.4. Caracteristici geografice şi geologice ale zonei de amplasare, climă, seismicitate
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054-77 este de 1,00 – 1,10 m faţă de cota terenului
amenajat iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T 0 C este de 129,8 zile/an.
Viteza caracteristică a vântului având T 50 ani, în zona de amplasare a conductei, conform
NP-082-04/2005 este 130 km/h.
Cantitatea medie multianuală de precipitaţii variază în jurul valorii de 635,0 mm.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 71,8 mm; primavera
167,7 mm; vara 264,7 mm; toamna 130,8 mm.
Clima este temperat – continentală, având următorii parametrii: temperatura medie multianuală
θa este +7,80C, temperatura minimă absolută -29,0 0C, temperatura maximă absolută +38,6 0C.
Caracteristicile fizice antiseismice ale zonei de amplasare a lucrărilor reproiectate, conform
Indicativ P100-1/2006, sunt:
● valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR 100 ani:
agR = 0,16 g (cm / s2);
● perioada de control (de colţ) a spectrului de răspuns conform zonei de teren Z2:
Tc = 0,7 sec, (conform Studiului Geotehnic).
2.5. Suprafaţe ocupate, situaţia juridică a terenurilor

Execuţia obiectivelor proiectate în vederea realizării lucrărilor de reparaţie/deviere a conductei de
transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, presupune ocuparea temporară şi
definitivă a unor suprafeţe de teren, în zona satului Grigoreşti, comuna Siminicea, judeţul Suceava,
după cum rezultă din cele ce urmează.
Accesul utilajelor pentru execuţie şi transportul materialelor necesare în zona de lucru se va
face folosind drumurile existente. În cazul în care vor fi deteriorate, acestea se vor reface la starea
iniţială, prin grija constructorului.
Se va avea în vedere afectarea în cât mai mică măsură a terenurilor agricole, fiind de preferat
ca lucrările să fie executate rapid şi pe cât posibil, într-o perioadă a anului în care nu sunt culturi.
2.5.1. Ocupare temporară

Pentru execuţia obiectivelor proiectate este necesară ocuparea temporară a unor culoare de
lucru cu lăţimile după cum urmează:
culoar lăţime 16,00 m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv);
culoar lăţime 4,00 m necesar asamblării şi susţinerii pentru lansare a tronsoanelor de
conductă aferente subtraversării prin foraj orizontal dirijat, se va realiza pe malul stâng
al pârâului traversat.
culoar lăţime 0,70 m, în cazul lucrărilor de instalaţii electrice de protecţie catodică

( pentru montarea cablului electric necesar alimentării SPC ).
În această zonă (de asamblare şi susţinere) terenul va fi afectat doar la suprafaţă.
Suprafaţa totală de teren ce urmează a fi ocupată temporar pentru execuţia obiectivelor
proiectate, va fi de 8404,00 mp se află fie în proprietatea particulară a cetăţenilor, fie în proprietatea
primăriei Siminicea, au categorii de folosinţă arabil sau neproductiv, după caz şi sunt defalcate pe
categorii de folosinţă a terenurilor după cum urmează:
________________________________________________________________________________
TOTAL
● Com. Siminicea = 8404,00 mp
din care: arabil = 8136,00 mp, neproductiv = 268,00 mp
_______________________________________________________________________________________________________________________________
Valoarea eventualelor despăgubiri cuvenite proprietarilor terenurilor afectate va fi calculată

(negociată) conform legilor în vigoare şi va fi achitată de către beneficiara lucrărilor, S.N.T.G.N.
TRANSGAZ S.A. - Mediaş.
2.5.2. Ocupare definitivă

Execuţia obiectivelor proiectate presupune şi ocuparea definitivă (concesionată) a unei
suprafeţe de teren pentru amplasarea staţiei de protecţie catodică (SPC), în zona satului Grigoreşti,
comuna Siminicea.
Suprafaţa totală de teren ce urmează a fi ocupat definitiv (concesionat) pentru execuţia
lucrărilor va fi de 12,00 mp şi se află în proprietatea primăriei Siminicea.
Valoarea chiriilor, despăgubirilor şi garanţiilor (după caz) cuvenite proprietarilor terenurilor
ocupate definitiv (concesionate) va fi calculată / negociată conform legilor în vigoare şi va fi achitată
de către beneficiara lucrărilor, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş.
2.6. Structurarea proiectului pe specialităţi

Din punctul de vedere al specialităţilor, proiectul tehnic «Reparaţia conductei de transport
gaze naturale Ø 14 ” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, Zona Grigoreşti », este structurat după cum
urmează:
● conducte şi instalaţii tehnologice de gaze naturale;
● instalaţii electrice de protecţie catodică;
● construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică.
2.7. Trasarea lucrărilor

Înainte de începerea lucrărilor, la cererea constructorului, proiectantul şi beneficiarul vor preda
amplasamentul lucrărilor cu care ocazie se va întocmi proces verbal de predarea amplasamentului.
2.8. Organizare de şantier

Organizarea de şantier necesară în vederea execuţiei lucrărilor proiectate se va realiza în
zona de lucru, pe cât posibil cu costuri minime şi în timp util.
La amplasarea organizării de şantier se va avea în vedere ca acesta să se situeze în zone
care să permită folosirea utilităţilor existente ( apă, canalizare, energie electrică, drumuri de acces,
rampe de descărcare şi depozitare material tubular, echipamente tehnologice, izolaţii, etc... ) şi în
care să nu fie necesare demontări sau devieri de reţele sau utilităţi existente.
2.9. Surse de apă, energie electrică, gaze, telefonie şi altele asemenea
Toate utilităţile se vor asigura pe cât posibil din zona amplasamentului obiectivelor proiectate,
atât pentru necesarul organizării de şantier cât şi pentru obiectivele executate în cadrul lucrărilor
reproiectate. În cazul în care anumite utilităţi nu pot fi asigurate din zonă, acestea se vor asigura prin
grija constructorului (transportul apei cu cisterne, producerea de energie electrică cu ajutorul
generatoare mobile, telefonie mobilă, etc...).
2.10. Căi de acces
Pentru accesul maşinilor şi utilajelor executantului în zona de lucru se vor utiliza pe cât posibil
drumurile de acces existente, care vor fi reparate şi aduse la starea inţială, prin grija constructorului,
după finalizarea lucrărilor.
În cazuri speciale şi bine justificate, executantul lucrărilor va realiza şi utiliza căi de acces
provizorii.
2.11. Program de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, program de recepţie
După adjudecarea licitaţiei, antreprenorul general va întocmi graficul de execuţie a lucrărilor

care trebuie să corespundă cerinţelor beneficiarului şi care va fi parte integrantă din contractul de
antrepriză.
O atentie deosebita se va acorda modului de cuplare la instalatia existenta prin realizarea unui
program de cuplarii care sa necesite o oprire cat mai scurta a instalatiei.
Lucrările proiectate se vor executa numai pe baza Permisului de lucru aprobat de conducerea
beneficiarului şi cu respectarea tuturor normelor de securitate şi sănătate în muncă în vigoare.
Recepţia obiectivelor executate se va face numai după ce comisia de recepţie a constatat că
toate lucrările au fost realizate în concordanţă cu prevederile din proiect şi cu cerinţele şi criteriile de
acceptare ale beneficiarului, precum şi cu respectarea tuturor condiţiilor şi prevederilor legislaţiei şi
normativelor în vigoare pentru acest gen de lucrări.
La recepţia lucrărilor, constructorul va prezenta cartea construcţiei întocmită în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Pentru probele de presiune se vor respecta condiţiile specifice de realizare a acestora;
probele se vor executa în prezenta tuturor reprezentanţilor indicaţi în programul de control al calităţii
lucrărilor, anexat prezentului proiect.
2.12. Protejare echipamente, materiale şi lucrări executate pe şantier
Atât pe perioada execuţiei lucrărilor cât şi până la punerea în funcţiune a obiectivelor realizate
se vor lua masuri de protecţie atât a acestora cât şi a materialelor şi echipamentelor, eliminându-se în
totalitate posibilitatea deprecierii calitative.
Toate materialele şi echipamentele se vor depozita corespunzător pentru evitarea degradării
şi nu în ultimul rând, la punerea în operă toate aceste materiale şi echipamente trebuie să
corespundă (calitativ) standardelor de calitate, normelor de fabricaţie, cerinţelor şi criteriilor de
acceptare ale beneficiarului şi specificaţiilor tehnice din proiect. Materialele, echipamentele,
armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei vor fi însoţite de certificate de
calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în Cartea tehnică a construcţiei. La recepţia
materialelor şi echipamentalor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare.
Cele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării. Orice înlocuire sau schimbare
de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului şi al beneficiarului.
În proiect, în cadrul anexelor la tema de proiectare sunt cuprinse cerinţele minime ale
beneficiarului S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş privind depozitarea, manipularea, montarea şi
manevrarea robinetelor cu obturator sferic. Aceste cerinţe minimale au caracter obligatoriu.
Toate echipamentele, materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate vor fi depozitate
corespunzător pe toată durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau risipa, după
cum urmează:
Material tubular Pe rampe, cu evitarea contactului cu solul

Ţevi de instalaţii şi profile În stelaje (rastele)
Tuburi de oxigen Conform normelor PSI, MP
Sub şoproane, protejate de radiaţia solară
Materiale pentru izolaţii
şi ploi
Materiale pentru sudură: În magazii închise, ventilate şi uscate,
- electrozi, sârme, fluxuri, gaze de protecţie conform instrucţiunilor furnizorilor
- carbid
Materiale mărunte:
- şuruburi şi prezoane
În magazii închise
- fitinguri
- robinete
Prefabricate, confecţii metalice, curbe, claviaturi
din ţeavă Pe platforme betonate
În magazii închise, cu respectarea normelor
Diluanţi, benzină extracţie, grund, vopsele
PSI
2.13. Inventariere lucrări
Pe timpul execuţiei lucrărilor proiectate se vor întocmi schiţe de inventar care vor cuprinde
lungimea tronsoanelor de conducte, poziţia fiecărei suduri cu indicarea poansoanelor sudurilor
realizate, schimbările de direcţie cu indicarea curbelor, coturilor şi teurilor, înălţimile de montaj, tipul
suporţilor şi platformelor pe care reazemă conductele şi instalaţiile tehnologice, etc... Acest inventar
complet al lucrărilor se va ataşa la cartea construcţiei.
2.14. Laboratoare şi echipamente - dotări obligatorii ale constructorului, probe şi teste

care reprezintă obligaţii ale acestuia
Pentru determinarea calităţii lucrărilor, constructorul trebuie să aibă în proprietate sau

închiriate, în mod obligatoriu, următoarele laboratoare şi echipamente:
 laborator pentru efectuarea verificărilor nedistructive a sudurilor şi a ţevilor;
 aparatură şi echipamente necesare efectuării probelor de presiune;
 aparatură şi echipamente adecvate pentru efectuarea măsurătorilor rezistenţelor de
împământare.
Constructorul mai are obligaţia executării următoarelor probe şi teste:
 realizarea probelor pentru betoane şi probelor de compactare a terenului;
 determinarea continuităţii izolaţiei precum şi a rezistenţei de izolaţie.
2.15. Memorii tehnice pe specialităţi
2.15.1. Conducte şi instalaţii tehnologice de transport gaze naturale
2.15.1.1. Date tehnice
Lucrările cuprinse în prezenta documentaţie tehnică pentru realizarea obiectivului

reparaţia/devierea conductei de transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea se vor
executa în conformitate cu prevederile ” Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor
din amonte şi de transport gaze naturale - 2006 “.
Calculele de dimensionare şi de verificare ale conductei reparate/deviate şi ale elementelor de
conductă s-au făcut pe baza următoarelor date program:
 diametrul exterior al conductei de transport gaze naturale reparată/deviată
De = 355,6 mm;
 presiunea maximă admisibilă de operare (presiunea maximă de regim) = 40 bar;
 lungimea totală a tronsonului de conductă reparat/deviat ~ 835,00 m;
 lungimea tronsonului de conductă ce se va executa prin foraj orizontal dirijat
~ 500,00 m;
 materialul tubular se va alege în conformitate cu standardele în vigoare pentru ţevi de oţel
destinate fluidelor combustibile:
pentru clasa 3 de locaţie:
 ţeavă S – 355,6 x 7,1 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204-3.1.B
pentru clasa 4 de locaţie:

 ţeavă S – 355,6 x 8,8 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204-3.1.B
- pentru protecţia anticorozivă de bază - pasivă se va utiliza material tubular preizolat cu
polietilenă extrudată pentru clasa 3 de locaţie iar pentru clasa 4 de locaţie, material tubular preizolat
cu polietilenă extrudată şi protecţie mecanică cu benzi de fibră de sticlă armate cu răşini epoxidice
sau alte materiale agrementate, în funcţie de opţiunile beneficiarului;
- proiectul va fi elaborat în conformitate cu ”Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia
conductelor din amonte şi de transport gaze naturale“, aprobate prin decizia preşedintelui A.N.R.G.N.
nr. 1220/2006.
În funcţie de amplasamentul, specificul şi complexitatea traseului, acesta a fost încadrat în
clasa 3 de locaţie (traseul tronsonului de conductă reparat/deviat între punctul de racord 1 şi începutul
forajului orizontal dirijat) respectiv 4 de locaţie (conducta montată prin foraj orizontal dirijat şi în zona
de intravilan până la punctul de racord 4), conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia
conductelor din amonte şi de transport gaze naturale – 2006, după cum rezultă din schema de montaj
nr. 11-319-GN-004.
În urma calculelor efectuate şi încadrarea traseului în clase de locaţie conform Normelor
tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale - 2006, au
rezultat caracteristicile constructive pentru ţevile, teurile, curbele confecţionate / formate la cald, etc...,
utilizate în cadrul lucrărilor şi menţionate ca atare în cadrul caietelor de sarcini.
2.15.1.2. Realizarea lucrărilor proiectate
2.15.1.2.1. Lucrări necesare
Lucrările necesar a fi executate şi care vor face obiectul proiectului tehnic «Reparaţia
conductei de transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, zona Grigoreşti», constau
în:
 Devierea traseului tronsonului de conductă din zona cu alunecări de teren (unde s-a produs
incidentul din 05.02.2011) într-o zonă adecvată, fără probleme în traversarea acesteia;
 Subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC 60 Siminicea –
Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti);
 Proiectarea unei noi Staţii de Protecţie Catodică (SPC), amplasată pe traseul tronsonului
de conductă reparat/deviat, conform planului nr. 11-319-IE-001.
Soluţia traseului de conductă reparat/deviat a fost aleasă de comun acord cu reprezentanţii
beneficiarului lucrărilor, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş şi cu autorităţile locale.
Conform temei de proiectare, presiunea de operare (de regim) este de 40 bar.
Lungimile tronsoanelor de conductă folosite la devierea traseului (lungimile totale ale
terasamentelor, ce includ şi lungimile desfăşurate ale curbelor de pe traseul conductei) rezultă din
schema de montaj nr. 11-315-GN-004.
2.15.1.2.2. Descrierea lucrărilor
Conducta de transport gaze naturale reparată/deviată, menţionată, cu traseul prezentat în

planurile de amplasare şi de situaţie anexate, se va monta subteran la adâncimea de ( minim )
1,10 m de la suprafaţa solului la generatoarele superioare ale ţevilor ( exceptând subtraversările de
căi de comunicaţie, cursuri de apă, canale, văi, etc... ).
De asemenea, adâncimea de montaj va fi diferită de la un caz la altul ( dar nu mai mică de
1,10 m până la generatoarele superioare ale ţevilor) în situaţiile în care conducta proiectată
intersectează alte conducte, canalizaţii, instalaţii subterane existente ( de exemplu cele ce aparţin
ELECTRICA, ROMTELECOM, etc… ) sau antene de irigaţii aparţinând ANIF Suceava.
Conform reglementărilor legale în vigoare şi celor stipulate în avizele factorilor interesaţi,
constructorul are obligaţia de a readuce terenul afectat ( inclusiv cel ocupat cu culoarul de lucru ) în
starea pe care acesta a avut-o anterior execuţiei lucrărilor. De asemenea, constructorul va întreţine şi
va reface toate drumurile pe care le foloseşte pentru accesul la amplasamentul lucrărilor.
Conducta proiectată va fi formată din ţevi de oţel având materialul tubular ales în conformitate
cu standardele în vigoare pentru ţevi de oţel destinate fluidelor combustibile.
Schimbările de direcţie în plan orizontal şi vertical se vor realiza prin curbe, confecţionate în
ateliere specializate. După caz, schimbările de direcţie în plan orizontal, ce se vor monta îngropat, vor
fi marcate la suprafaţă prin borne din beton armat prefabricat.
Persoana juridică achizitoare a materialului tubular (beneficiarul sau constructorul) va impune
firmei producătoare controlul radiografic al sudurilor ţevilor de conductă în proporţie de 100 %.
Îmbinarea ţevilor se va realiza prin sudura electrică a acestora, cap la cap, prin învârtire
pentru formarea tronsoanelor şi la poziţie, pentru formarea firului curent. Sudurile se vor controla
vizual şi prin gamagrafiere.
Coeficientul de calitate al îmbinărilor sudate va fi acelaşi cu cel al sudurii
ţevilor / materialului tubular ( = 1 ).
Lucrările de executie necesită culoare de lucru cu lăţimile (dimensiunile) prezentate în
capitolul 2.4.
Modul de execuţie a terasamentelor (săparea şi astuparea şanţului) în vederea montării
conductei proiectate s-a stabilit în funcţie de natura terenului, volumul terasamentelor, precum şi de
dotarea constructorului, astfel:
● manual, în zonele unde montarea conductei se realizează la distantă mică faţă de alte
conducte de gaze, petroliere, de canalizare sau instalaţii subterane, de telecomunicaţii şi electrice
existente, în zonele de intersecţie cu căile de comunicaţie, precum şi în locurile unde datorită pantelor
cu înclinaţii foarte mari nu este posibil accesul utilajelor de săpat; în zonele cu instalaţii subterane
existente, săparea manuală este necesară pentru a evita deteriorarea acestora precum şi pentru
protejarea personalului de execuţie; la execuţia săpăturii manuale, şanţul va avea taluzuri naturale
înclinate şi protecţii pentru maluri din şipci de lemn ( ce se vor refolosi de la o locaţie la alta ), pentru
apărarea personalului de execuţie contra surpărilor;
● mecanizat, cu excavator rotativ, în zonele unde este posibil accesul acestuia, precum şi
pentru lucrările care necesită volume mari de dislocări de pământ.
În cadrul prezentei documentaţii, la stabilirea culoarelor de lucru, volumelor de săpătură şi
profilelor de şanţ s-a ţinut seama de prevederile Anexei 4b din Normele tehnice pentru proiectarea şi
execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale - 2006.
Astuparea cu pământ a conductei proiectate, după montarea în şanţ, se va realiza tot manual
şi mecanizat, aşa cum s - a executat săpătura.
La săpătura manuală se vor lua măsuri de siguranţă, pentru protejarea săpătorilor prin
sprijinirea flancurilor şanţurilor, acolo unde consistenţa solului este slabă şi prezintă pericol de
surpare. Lucrările de terasamente vor începe prin înlăturarea selectivă a stratului fertil ( vegetal ) pe o
adâncime de 30,00 cm, astfel încât, după astuparea conductelor, acesta să fie repus la locul de unde
a fost luat.
Acolo unde situaţia o impune, respectiv în cazul terenurilor agricole sau viticole, după
terminarea lucrărilor, culoarul de lucru ocupat temporar va fi arat, grăpat şi fertilizat cu îngrăşăminte
chimice pentru a-şi păstra proprietăţile vegetale pentru culturile viitoare.
Este obligatoriu ca, înainte de începerea lucrărilor, constructorul să ia legătura cu beneficiarii
(proprietarii, administratorii, operatorii) obiectivelor subterane situate în vecinătate şi intersectate cu
amplasamentul conductei proiectate ( cabluri electrice, cabluri de telecomunicaţii, conducte,
canalizări, antene de irigaţii, etc… ), pentru evitarea deteriorării canalizaţiilor subterane existente şi
pentru protejarea personalului de execuţie, în special în zonele căilor de comunicaţie.
Identificarea obiectivelor subterane se va realiza prin execuţie de sondaje manuale, la
recomandarea şi prin colaborare cu beneficiarii ( proprietarii, administratorii, operatorii ) instalaţiilor
subterane respective.
Conductele montate subteran vor fi protejate contra coroziunii exterioare printr - un sistem de
izolare atestat / agrementat conform legislaţiei în vigoare şi acceptat de către beneficiarul lucrării şi
totodată, operatorul conductei de transport gaze naturale, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş,
respectiv prin aplicarea unei izolaţii tip ” întărită “, materialele izolatoare fiind aplicate prin extrudare.
Proiectantul propune utilizarea acestui sistem de izolare avându-se în vedere natura terenului pe care
se amplasează conductele proiectate, clasele de locaţie în care se încadrează traseul conductei
reparate, clasele de stres ale solului, vecinătăţile conductei, ca şi importanţa acesteia. Grosimea
minimă a izolaţiei va corespunde valorilor specificate în Anexa 26 din Normele tehnice pentru
proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale - 2006 pentru materialele
aplicate prin extrudare.
Pe şantier se va proceda la completarea izolaţiei şi a protecţiei acesteia la capetele ţevilor ce

se sudează în vederea formării firului de conductă (cu manşoane izolatoare termocontractile), inclusiv
aplicarea unui strat de protecţie din mortar, prin torcretare.
Subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC 60

Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti)
Având în vedere zonele de amplasarea a stâlpilor LEA 20 kV, a obţinerii unui acord negativ
din partea unui proprietar privat, a configuraţiei terenului, respectiv a malurilor şi a albiei cursului de
apă, se propune ca subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC 60
Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti) să fie realizată prin foraj orizontal dirijat, la o adâncime
adecvată, stabilită în urma elaborării studiului geotehnic şi hidrologic în zonă, soluţie care va elimina
pe viitor influenţele acţiunii apelor şi a celorlalte fenomene naturale, cum ar fi erodarea solurilor,
asupra conductei ce va subtraversa acest pârâu.
Subtraversarea propusă se va face printr-un procedeu modern de foraj orizontal dirijat, care
utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune de fluide de foraj, combinat cu rotirea mecanică a
sculelor de foraj.
Adâncimea de pozare a conductei proiectate, în cadrul subtraversării prin foraj orizontal dirijat,
este suficient de mare şi adecvată, pentru a nu afecta infrastructura drumurilor intersectate,
de minim 3,00 m de la suprafaţa pamântului sau asfaltului la generatoarea superioară a conductei si
nici malurile şi albia cursului de apă, de minim 4,50 m sub talveg.
În cadrul subtraversării proiectate, poziţia conductei este orizontal dirijată prin localizări
electromagnetice ale capului de foraj, urmărind curba elastică a conductei.
Pentru conducta Dn 350 mm a fost determinată raza minimă de curbură elastică Rmin = 700 m.
Modul de realizare a lucrărilor se face prin:
1. Forajul pilot care începe dintr-o groapă de pornire prin forare în sol cu un cap de forare.
Capul de forare dirijabil realizează un tunel, cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă
presiune. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditivi) dislocă pământul, transportă
materialul dislocat în gropile de pornire (sosire) şi parţial susţine microtunelul şi reduce frecarea dintre
acesta şi produs.
2. Forajul de lărgire se execută după ce capul de frecare a ajuns la ţintă prin montarea
capului de lărgire corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea şi tragerea capului de lărgire
înapoi prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorită.
3. Pozarea conductei, se face după capul de lărgire, trăgându-se prin tunelul forat. Această
operaţie se face uşor, întrucât suspensia de forare, ce conţine bentonită, acţionează acum ca un
mijloc de ungere a tunelului.
Suspensia de forare este o componentă importantă a sistemului, pentru că dislocă pământul,
transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce astfel frecarea cu capul de forare
şi cu produsul (conducta).
Suspensia de forare se realizează dintr - un amestec de apă şi bentonită, amestec specific
fiecărui şantier. Bentonita este un amestec de argilă naturală solubilă în apă. Amestecul de apă şi
bentonită este legat de parametri fizici ai solului, stabiliţi prin cercetări geologice.
Conducta trasă prin tunel este înconjurată cu produsul rezultat din forare şi bentonită, ceea ce
face ca asupra ei să nu se exercite nici o tensiune. Suspensiile de forare nu afectează mediul
înconjurător.
Tehnica de locaţie se face prin emiterea de date, modulate, de către un emiţător montat în
capul de forare, în sistem tridimensional. Receptorul de date vizualizează semnalele emise de
emiţător şi localizează exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.
Sistemul complet utilizat la realizarea unei lucrări prin foraj orizontal dirijat, este format din:
- utilajul propriu - zis de foraj, a cărui greutate se aproximează a fi 25 tone;
- unităţile de transport (camion, remorcă, autoutilitară);
- unităţile de aprovizionare cu conducte, scule şi accesorii de foraj, fluide de foraj;
- sistemul de radiodetecţie.
Obiectele necesare pentru execuţia subtraversării proiectate vor fi:
- drumuri şi platforme;
- pregătirea şantierului de lucru;
- forarea şi tragerea conductei.
Cu acceptul beneficiarului lucrărilor, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş, materialul tubular
destinat montării în cadrul subtraversării pârâului Grigoreşti prin foraj orizontal dirijat va putea fi
aprovizionat gata preizolat şi torcretat, în cazul în care efortul financiar pentru acest lucru se
consideră justificat şi oportun iar timpul de livrare al materialului tubular ar putea fi unul rezonabil.
Tronsoanele de conductă aferente subtraversării se vor asambla pe malul stâng al pârâului
Grigoreşti, pe care se va afla groapa de sosire, în vreme ce groapa de pornire, dinspre care va
începe tragerea, se va afla pe malul drept al cursului de apă, după cum rezultă din planul de situaţie
nr. 11-319-GN-001.
În momentul lansării tronsoanele gata asamblate vor fi susţinute cu lansatoare. Pe parcursul
tragerii se va avea în vedere respectarea razei minime de curbură a materialului tubular indicate mai
sus.
Staţia de protecţie catodică SPC Grigoreşti va fi statie automată, montată pe stâlp, cu

podeţ de acces rabatabil, branşament electric subteran, priză de pământare, prize anodice de
adâncime cu anozi de fontă silicioasă, electrod de referinţă, priză de potenţial, cabluri.
Traseul tronsonului conductei de transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) –

Bucecea, reparat/deviat care face obiectul prezentului proiect tehnic, se va încadra în clasa 3
de locaţie (traseul de conductă între punctul de racord 1 şi începutul forajului orizontal dirijat)
respectiv 4 de locaţie (conducta montată prin foraj orizontal dirijat şi în zona de intravilan,
până la punctul de racord 4), conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia
conductelor din amonte şi de transport gaze naturale – 2006, după cum rezultă din schema de
montaj nr. 11-319-GN-004.
În vederea determinării litologiei în perimetrul cercetat au fost executate 2 foraje geotehnice

care au interceptat, (conform studiului geotehnic):
Forajul 1 – executat pe malul stâng al pârâului Grigoreşti
0,00 – 0,25 m = sol vegetal;

0,25 – 2,25 m = depozite coluvial - proluvial - aluviale:
praf nisipos cafeniu - negricios, uscat;
nisip fin la mediu granular gălbui,cu intercalaţii de pietriş
10,25 – 18,00 m = rocă de bază: roci coezive:
marnă argiloasă cenuşie vineţie, plastic vârtoasă la tare.
La data executării forajului au fost întâlnite infiltraţii de apă la adâncimea de 10,25 m.
Forajul 2 – executat pe malul drept al pârâului Grigoreşti
0,00 – 0,30 m = sol vegetal;

praf nisipos cafeniu - negricios, uscat;
nisip fin la mediu granular gălbui,cu intercalaţii de pietriş
9,00 – 17,00 m = rocă de bază: roci coezive:
marnă argiloasă cenuşie vineţie, plastic vârtoasă la tare.
La data executării forajului au fost întâlnite infiltraţii de apă la adâncimea de 9,00 m.

2.15.1.2.3. Recomandări de proiectare conform Studiului Geotehnic
Se fac urmatoarele recomandari privind modalitatea de traversare a cursului de apa:

Subtraversarea cursului paraului Grigoresti prin foraj orizontal dirijat in sectiunea propusa se
va putea executa in conditiile in care datele de foraj au indicat prezenta unor depozite coezive:
roca de baza - marna argiloasa cenusie - vientie, plastic vartoasa la tare de la adancimi de 9.00 m in
forajul F2 si 10.25 m in forajul F1. Roca de baza este acoperita de depozite coluvial – proluvial -
aluviale slab coezive si necoezive cu granulometrii de la fine la grosiere – prafuri, nisipuri si nisip cu
pietrisuri. S-au intalnit infiltratii de apa la interfata depozitelor coluvial – proluvial – aluviale cu roca de
baza.
Mentionam ca depozitele de tipul celor intalnite, atat cele coluvial – proluvial – aluviale cat si
cele coezive, de dedesubt, datorita modului specific de depunere, cu succesiuni de eroziuni si
depuneri pe suprafata albiei majore pot cunoaste variatii laterale si pe verticala, uneori pe distante
scurte. Forajele geotehnice executate reflecta punctual situatia litologica.
La alegerea variantei de traversare pentru proiectarea traversarii paraului Grigoresti se va tine
cont in primul rand de litologia interceptata, de conditiile morfologice existente si parametrii hidrologici
calculati pentru sectiunea de traversare. Conducta se poate poza in roca de baza alcatuita din roci
coezive: marna argiloasa cenusie vientie, plastic vartoasa la tare.
Se vor avea in vedere valorile parametrilor hidrologici calculati in sectiunea de traversare a
paraului (nivelul apelor extraordinare, afuierile generale, locale si totale calculate in sectiune),
recomandandu-se solutii constructive adecvate in functie de calculele hidrologice.
Recomandam ca la subtraversarea in sistem subteran prin foraj orizontal dirijat sa se ia in
considerare natura litologica a terenului pentru a se stabili in ce masura conditiile tehnologice de
executie a forajului se pot raporta la factorul litologic local.
In functie de situatia litologica vor fi proiectate datele tehnice necesare: unghiul sagetii
traseului subteran al forajului, lungimea acestui traseu, diametrul gaurii de foraj, modul de sustinere al
gaurii, etc.

Conform L.G.F.h.g., editia 1984, anexa nr. 6 (tabel de clasificare a rocilor pe grupe si
categorii, din punct de vedere al capacitatii lor de a se opune la dislocare in functie de compozitia lor
litologica in executarea lucrarilor de foraj). Categoria de teren la forajul cu sondeze este urmatoarea:
Grupa a III - a (Semitare – ST), categoria 3 – pentru roca de baza si Grupa a II - a (Moale – M),
categoria 2 pentru prafurile si nisipurile acoperitoare;
De asemenea, se recomanda efectuarea unor lucrari antierozionale, ca inierbarea sau
impadurirea, pentru prevenirea degradarii si ravenarii acestuia.
Prezentul studiu geotehnic este valabil numai pentru traseul descris mai sus, orice modificare
al traseului conductei sau amplasament de traversare impunand efectuarea unui nou studiu
geotehnic.
2.15.1.2.4. Dotarea tehnică obligatorie necesară execuţiei lucrărilor
Pentru secţionarea conductei în vederea înlocuirii tronsoanelor de ţeavă se vor utiliza

echipamente de tăiere la rece, pentru a preîntâmpina apariţia accidentelor nedorite şi păstrarea
calităţilor structurale ale materialului tubular.
Pentru realizarea sudurilor de foarte bună calitate se vor utiliza centratoare exterioare
mecanice sau pneumatice, după caz.
Sudurile circulare se vor realiza prin sudare automată MIG sau MAG.
Constructorul va avea obligatoriu în dotare utilaje tehnologice pentru realizarea săpăturilor
necesare şi manipularea şi transportul materialului tubular (castor, lansator, buldozer, automacara,
autoşasiu).
Notă:
Constructorul lucrărilor va proba la presiune toate ţevile care vor fi utilizate în cadrul
lucrărilor de reparaţie/deviere, înainte de tăierea, sudarea sau montarea acestora.
2.15.1.3. Asigurarea calităţii lucrărilor
Prin proiect se impune controlul şi asigurarea calităţii lucrărilor executate în atelierele

specializate şi pe şantier, precum şi controlul calităţii materialelor utilizate la execuţia confecţiilor
metalice, conform celor ce urmează.
2.15.1.3.1. Probe de presiune
Pentru tot ansamblul de conducte şi instalaţii tehnologice ce fac obiectul proiectul «Reparaţia
conductei de transport gaze naturale Ø 14 ” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, Zona Grigoreşti »,, probele
de presiune se vor executa conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din
amonte şi de transport gaze naturale – 2006, STAS 8281 – 88 şi Normativului I 12 – 87.
Probele de presiune ale conductei se vor executa pentru presiunea maximă admisibilă de
operare (maximă de regim) 40 bar, după cum urmează:
 proba de rezistenţă cu apă, la 1,4 x pregim, timp de minimum 6 ore de la stabilizarea

presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului de probă din conductă cu temperatura solului;
 proba de etanşeitate cu aer se va realiza după terminarea probei de rezistenţă

şi golirea conductei de apă, la presiunea maximă admisibilă de operare (maximă de regim),
timp de minim 24 ore de la stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului de probă
din conductă cu temperatura solului.
După probe se vor executa întregirile dintre tronsoane pentru formarea firului conductei. La
aceste întregiri se vor utiliza ţevi cu certificate de calitate iar sudurile vor fi integral controlate prin
control nedistructiv.
Toate acestea odată realizate se va proceda la evacuarea aerului din conductă, cu ajutorul
gazelor naturale (purjarea cu gaze a conductei), pentru punerea acesteia în funcţiune.
În timpul probelor nu se admit pierderi de presiune. Probele se vor executa cu înregistrare la
un manometru cu diagramă. Rezultatul probelor se va ataşa la cartea construcţiei.
Probele de presiune, atât ale ţevilor cât şi ale tronsoanelor de ţeavă se recomandă a se
realiza folosind dispozitive de probă hidraulică cu sisteme de etanşare speciale, moderne, montate la
capetele ţevilor, tronsoanelor sau confecţiilor probate, acestea fiind net superioare dispozitivelor
clasice de probare şi etanşare cu capace de probă, prin faptul că nu necesită realizarea de îmbinări
prin sudură. Prin utilizarea acestor dispozitive speciale se elimină operaţiile de sudare, tăiere,
şanfrenare ulterioară a capetelor ţevilor sau tronsoanelor, după caz şi ale capacelor de probă şi
distrugerea celor din urmă datorită utilizărilor repetate. Totodată, prin utilizarea dispozitivelor speciale
de probă şi etanşare se înlătură posibilitatea tensionării şi deformării capetelor ţevilor sau
tronsoanelor datorită executării operaţiilor mai sus amintite.
De asemenea, în cazul utilizării dispozitivelor speciale, timpul de pregătire şi implicit de
realizare a probelor se micşorează simţitor.
O caracteristică standard şi în acelaşi timp un avantaj al dispozitivelor menţionate îl constituie
faptul că au aerisirea încorporată. Un alt mare avantaj al dispozitivelor speciale îl constituie faptul că
acestea sunt reutilizabile, având un grad crescut de fiabilitate şi mentenanţă.
Funcţionarea dispozitivelor de probă hidraulică cu sisteme de etanşare speciale are la bază
principiul izolării tronsonului / ţevii sau confecţiei ce urmează a fi probate prin acţionarea unui sistem
şurub - piuliţă care asigură deformarea elastică a unei garnituri speciale de etanşare a dispozitivului,
acestei garnituri asigurându-i-se în timpul probei stabilitatea prin introducerea fluidului de probă.
Principiul de funcţionare al dispozitivelor de probă hidraulică rezultă şi din schemele
prezentate în cadrul anexelor din prezentul memoriul tehnic.
2.15.1.3.2. Certificate de inspecţie pentru materiale
Materialele din producţia internă (material tubular, fitinguri, etc…) vor fi însoţite de certificate
de inspecţie tip 3.1. B, conform SR EN 10204 : 1994.
2.15.1.3.3. Declaraţii de conformitate
Materialele din producţia internă (material tubular, fitinguri, etc…) vor fi însoţite de declaraţii
de conformitate, conform SR EN 45014 : 2000.
2.15.1.3.4. Controlul sudurilor
În cazul conductelor de transport gaze naturale, controlul sudurilor se va face conform

Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale
- 2006 şi respectiv, caietelor de sarcini.
În cazul instalaţiilor tehnologice, controlul sudurilor se va face conform Prescripţiilor tehnice
ISCIR CR 13, CR 4, CR 6, CR 8 şi de asemenea, potrivit condiţiilor tehnice din planurile de execuţie
ale instalaţiilor.
2.15.2. Instalaţii electrice de protecţie catodică
2.15.2.1. Generalităţi
În prezentul capitol sunt descrise lucrările de instalaţii electrice ( şi de construcţii aferente

instalaţiilor electrice ) necesar a fi executate, respectiv: « Reparaţia conductei de transport gaze
naturale Ø 14 ” Tişăuţi (Salcea) - Bucecea, zona Grigoreşti ».
Lucrările de specialitate care fac obiectul prezentei documentaţii tehnice sunt
urmatoarele:

A. Instalaţii electrice de protecţie catodică (construcţii aferente instalaţiilor electrice)
1. Alimentare cu energie electrică;

2. Staţia de protecţie catodică;
2.1. Redresor;
2.2. Cabină redresor;
2.3. Priză anodică;
2.4. Anozi din fontă silicioasă;
2.5. Suport cabină redresor;
2.6. Stâlp sudat;
2.7. Fundaţie stâlp;
2.8. Suport sudat;
2.9. Podeţ;
2.10. Cabluri;
3. Priză de potenţial;
NOTĂ:
Construcţiile aferente instalaţiilor electrice, respectiv articolele 2.2, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8, 2.9 mai sus
menţionate, se vor executa conform caietelor de sarcini de specialitate ( vezi capitolul 3.3 ).
B. Utilaje tehnologice
Echipamentele specificate în cadrul prezentului proiect vor fi procurate din producţia internă,
conform specificaţiilor tehnice ce însoţesc listele de utilaje.
La proiectarea instalaţiilor tehnologice şi a utilităţilor s-au avut în vedere datele program din
tema de proiectare şi nota de colaborare, ambele regăsindu-se în proiect.
Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie proiectarea şi executarea a doua prize
anodice de adâncime şi electrod de referinţă Cu - CuSO4,), cu alimentare cu energie electrică din LEA
existentă în zonă, astfel încât să asigure protecţia pe toată lungimea trosoanelor de conducte pentru
care a fost proiectate .
Soluţia de amplasare a doua prize anodice de adâncime şi electrod de referinţă Cu - CuSO4,),
a fost stabilită pe teren împreună cu reprezentanţii S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Exploatarea
Teritorială Bacău.
Pentru staţia de protecţie catodică SPC Grigoreşti se v-a proiecta: prize anodice multiple de
adâncime cu anozi de fontă silicioasă, electrod de referinţă, priză de potenţial.
2.15.2.2.Suprafeţe ocupate temporar şi definitiv pentru execuţia lucrărilor de instalaţii

electrice (şi de construcţii aferente instalaţiilor electrice)
Suprafaţa necesară a fi ocupată temporar pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice este
de 120,00 mp şi se află pe raza localităţii Grigoreşti, Jud. Suceava.
Suprafaţa necesară a fi ocupată definitiv pentru amplasarea lucrărilor de instalaţii electrice
este de 12,00 mp şi se află pe raza localităţii Grigoreşti, Jud. Suceava.
Suprafeţele de teren mai sus menţionate sunt incluse în suprafeţele totale de teren ocupate
temporar şi definitiv pentru execuţia lucrărilor de reparaţie proiectate şi menţionate ca atare în
capitolul Suprafeţe ocupate, situaţia juridică a terenurilor.
2.15.2.3. Descrierea lucrărilor necesare
Execuţia staţiei de protecţie catodică SPC Grigoreşti proiectată necesită următoarelor lucrări:
- branşament electric subteran, alimentare cu energie electrică Pi = 2,0 kW; Pc = 1,0 kW;
- staţia de protecţie catodică SPC:
tensiunea de alimentare: 230 V; 50 Hz;
curentul maxim absorbit: 11,5 A;
tensiunea de ieşire: 0 - 80 V reglabilă continuu;
curentul de ieşire: 0 - 40 A reglabil continuu;

precizia reglării potenţialului prescris: 5 %;
electrod de referinţă Cu - CuSO4;
timp de răspuns la schimbarea de semn a perturbaţiei: 20 ms;
cabină cu un post de redresare;
cabină echipată cu dispozitiv de contorizare a energiei electrice;
- priză anodică de adâncime n = 5 anozi de fontă silicioasă amplasaţi in forajul F1;

- priză anodică de adâncime n = 5 anozi de fontă silicioasă amplasaţi in forajul F2;
- priză de potenţial;
- priză de pământare;
- cabluri.
Lucrările de montaj se referă la maximul de cerinţe tehnice şi de calitate pentru lucrări
electrice necesare a se realiza. Cerinţele sunt obligatorii dar nu limitative.
Derogările se vor solicita la beneficiar, care la rândul său va solicita avizul proiectantului.
Alimentarea cu energie electrică a SPC Grigoreşti se va face din LEA 0,23 kV de joasă
tensiune a localităţii Grigoreşti, branşament electric subteran.
2.15.2.3.1. Staţia de protecţie catodică
Staţia de protecţie catodică SPC Grigoreşti va fi statie automată, montată pe stâlp, cu podeţ
de acces rabatabil, branşament electric subteran, priză de pământare prize anodice de adâncime cu
anozi de fontă silicioasă, electrod de referinţă, priză de potenţial, cabluri.
Borna de plus ( + ) a SPC - ului se va conecta cu un cablu CYY 1 x 16 mm2 la cutia de borne
a prizei anodice şi borna de minus ( - ) se va conecta cu un cablu CYY 1 x 25 mm2 la conductă.
Priza anodică de adincime se va monta pe locaţia prevăzută în planul de amplasare şi
desenele de execuţie a prizei anodice. Aceasta se va monta conform planului de montaj.
Fiecare anod din fontă silicioasă va fi legat individual la cutia de borne prin intermediul unui
cablu CYY 1 x 10 mm2. Fiecare cablu va fi etichetat în cutia de borne.
Electrodul de referinţă STAS 7335 / 4 - 77 se va conecta la borna blocului de comandă a
redresorului automat cu un cablu CYY 1 x 6 mm2.
Priza de potenţial din dreptul SPC - ului va fi de tip Aa I STAS 7335 / 8 - 85 şi se va lega la
conductă cu un cablu CYY 1 x 6 mm2.
Priza de pamânt ce deserveşte SPC - ul va avea o rezistenţă de dispersie de maxim 4 Ω.
2.15.2.3.2. Priza anodică
2.15.2.3.2.1. Priza anodică de adâncime
Prezenta documentaţie conţine condiţiile minime necesare realizării unei prize anodice
multielectrod verticale forate de adâncime şi constituie baza activităţii de avizare, control, recepţie şi
acceptare a unei lucrări de acest gen.
Documentele care stau la baza execuţiei prize anodice multielectrod verticale:
- SPC GRIGOREŞTI. PLAN DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ,11-319-IE-001
- SPC GRIGOREŞTI. MONTAJ PRIZE ANODICE. 11-319-IE-004
- SUPORT ANOZI ASAMBLAT. 11-319-IE-006
- specificaţii privind electrozii, back - fill - ul, şi cablurile.
Dimensionarea prizei anodice:
Se impune o rezistenţă de dispersie a prizei anodice de adâncime mai mica de 1 Ω.
Valoarea p – rezistivitatea solului mǎsurata în teren este:

9,506 Ω x m la adâncimea de 10 m

2.15.2.3.3. Electrodul de referinţă
Electrodul de referinţă STAS 7335 / 4 - 77 se conectează la borna de minus ( - ) a

redresorului automat cu un cablu CYY 1 x 6 mm2.
Electrodul de referinţă se va monta într - o groapă la distanţa de 1,5 m lateral de conductă, la
adâncimea de îngropare corespunzătoare generatoarei conductei de la ” ora 3 “ sau de la ” ora 9 “.
Electrodul de referinţă va fi verificat înainte de montare. Între bentonită şi anodul ( electrodul )
de referinţă trebuie să existe o diferenţă de potential de - 350 mV. După montarea electrodului de
referinţă se udă din abundenţă cu apă şi se umple groapa cu pământ.
2.15.2.3.4. Priza de potenţial
Priza de potenţial din dreptul SPC - ului va fi de tip Aa I STAS 7335 / 8 - 85 şi se va lega la
conductă prin intermediul unui cablu CYY 1 x 6 mm2.
Marcarea prizelor de potenţial va respecta marcarea bornelor prezentată în STAS 7335 / 8 -
85 şi va fi de tip nm - uv - zz, trebuind să cuprindă:
- nm - simbolul bornei, în care:
- n - numărul bornei şi
- m este: - C xx - când borna se leagă direct la conductă, xx - diametrul conductei;
- TP - când borna se leagă la tubul de protecţie;
- LP - când borna se leagă la priza de pamint;
- DP - când borna se leagă la dispozitivul de protecţie;
- A - anozi reactivi;
- uv - simbolul poziţiei conductei faţă de priza de potenţial ( stânga, dreapta ) şi distanţa;
- Sv - semnifică faptul că, conducta e montată la distanţa de ” v “ m, în stânga prizei de
potenţial, în sensul curgerii gazului;
- Dv - semnifică faptul că, conducta e montată la distanţa de ” v “ m, în dreapta prizei de
potenţial, în sensul curgerii gazului;
- Fv - semnifică faptul că conducta e montată la distanţa de ” v “ m, în faţa prizei de potenţial,
în sensul curgerii gazului;
- zz - simbolurile elementelor de protecţie catodică;
- IP - când borna se leagă la / în partea protejată catodic, în dreptul unei flanşe
electroizolante;
- IN - când borna se leagă la / în partea neprotejată catodic, în dreptul unei flanşe
electroizolante;
- CC - cablu catodic, punct de conexiune la conductă;
- CA - cablu anodic, punct de conexiune la priza anodică;
- LEn - legatură echipotenţială executată în priză, cu borna cu numărul n.
2.15.2.3.5. Punerea în funcţiune a staţiei de protecţie catodică
Punerea în funcţiune a staţiei de protecţie catodică proiectate reprezintă fază determinantă în

controlul calităţii lucrărilor.
După finalizarea montării prizei anodice, a electrodului de referinţă, a staţiei de protecţie
catodice automate, finalizarea alimentării cu energie electrică şi verificarea acestora se trece la
punerea in funcţiune.
Staţia de protecţie catodică va păstra un regim de funcţionare al parametrilor impuşi dacă
potenţialul conductă - sol este între -850 mV şi -1200 mV faţă de electrodul de referinţă. Acest
potenţial se considera potenţialul real al conductei, dată fiind montarea electrodului de referinţă.
Conducta se lasă pentru polarizare 48 ore, după care se trasează diagrama de potenţial
On / Off. Măsurătorile se vor face la fiecare priză de potenţial de pe traseul conductei. Diagrama se
va trasa de către laboratoarele specializate ale SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş sau ale
constructorului sistemului de protecţie catodică, sub supravegherea personalului specializat al
beneficiarului.

Măsurătorile de potenţial se vor executa cu un voltmetru electronic cu impedanţa internă de

10 MOhmi. Măsurătorile de potenţial Off se vor face în secunda 2 a întreruperii simultane a staţiilor de
protecţie catodică.
Instalaţiile electrice de protecţie catodică proiectate nu vor fi puse în funcţiune până nu se va
verifica respectarea prevederilor din documentaţia tehnică privind:
- materialele şi echipamentele prevăzute;
- modul de execuţie;
- certificatele de calitate ale materialelor şi echipamentelor folosite.
Se vor executa toate verificările şi măsurătorile prevăzute în programul de verificare a calităţii
lucrărilor de instalaţii electrice de protecţie catodică anexat lucrării ( Anexa 3 ).
2.15.3. Construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică
Prezentul capitol a fost intocmit în vederea executării lucrărilor de constructii aferente

instalaţiilor electrice de protecţie catodică, lucrări ce urmează a se desfăşura pe raza localităţii
Siminicea, satul Grigoreşti, judeţul Suceava.
Clasa de importanţă a construcţiilor aferente conductelor şi instalaţiilor tehnologice de gaze
naturale, conform normativului P 100-1/2006 este ”II“ ( construcţii de importanţă deosebită ).
Categoria de importanţă a acestor construcţii, în conformitate cu HGR 766 / 1997 este ” B “
( construcţii de importanţă deosebită ).
2.15.3.2. Baza de proiectare
La baza elaborării proiectului au stat:

● discuţiile purtate pe parcursul elaborării documentaţiei cu reprezentanţii beneficiarului lucrării;
● partea din proiect referitoare la instalaţiile electrice de protecţie catodică;
● masurătorile de la faţa locului şi stabilirea soluţiilor pe baza datelor concrete din teren;
● studiile topografice întocmite pe amplasamentul lucrărilor.
Soluţiile din proiect au fost stabilite de comun acord cu beneficiarul lucrării.
2.15.3.3. Amplasamentul lucrărilor de construcţii aferente instalaţiilor electrice de

protecţie catodică
Amplasamentul lucrărilor de construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică

rezultă din planurile de amplasare si de situaţie.
Conform normativului P100-1/ 2006 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor,
amplasamentul se află în zona seismică caracterizată prin ag = 0,16 g si Tc = 0,7 sec.
Conform STAS 6054 - 77 adâncimea de îngheţ este de 1.00 ÷ 1.10 m de la cota terenului
natural în zona de amplasament a staţiei de protecţie catodică.
2.15.3.4. Descrierea lucrărilor de construcţii
Concomitent cu execuţia lucrărilor de reparaţie/deviere a conductei de transport gaze naturale

Ø14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, zona Grigoreşti şi a lucrărilor de instalaţii electrice sunt necesare şi
urmatoarele lucrări de construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică:
- cabine redresoare, conform specificaţiei tehnice ST 1 a echipamentului respectiv;
- montaj protectie catodica pe stâlp metalic conform planului nr. 11 -319-CO-001;
- stâlp sudat, inclusiv fundaţii, conform planului nr. 11 -319-CO-002;
- suporţi cabină redresor echipat, conform planului nr. 11-319-CO-003;
- detaliu suport sudat, conform planului nr. 11-319-CO-004;
- podeţ, conform planului nr. 11 -319-CO-005.
2.14.3.5. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a incendiilor

specifice lucrărilor de construcţii
La executarea lucrărilor de construcţii prevăzute în prezenta documentaţie se vor respecta

prevederile legale din următoarele acte legislative şi normative:
a) Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de către MLPAT cu Ordinul
9 / N / 15.03.1993;
b) Prescripţia tehnică ISCIR nr. R1 - 2003 privind instalaţiile de ridicat;
c) Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118 / 99, aprobat de către MLPAT cu
Ordinul nr. 27 / N / 7.04.1999;
d) Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora, indicativ C 300 - 94, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.
20 / N / 11.07.1994.
În execuţie, prevederile de mai sus sunt obligatorii, însă nu sunt limitative.
Beneficiarului şi constructorului lucrărilor le revin următoarele obligaţii :
a) trimiterea in termen legal a obiecţiunilor la prezentul proiect, privind sănătatea şi securitatea în
muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor;
b) menţinerea legăturii permanente cu proiectantul, în vederea lămuririi tuturor problemelor de
sănătate şi securitate în muncă şi de prevenirea şi stingerea incendiilor urmărind realizarea lor
integrală şi darea în funcţiune a obiectivelor potrivit reglementarilor in vigoare;
c) respectarea prevederilor din HGR 925/1995” Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de
calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor “, în conformitate cu prevederile Legii nr.
10 / 1995 privind calitatea în construcţii;
d) respectarea prevederilor din Normativul C300–94, respectivm”Normativul de prevenire şi stingere
a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora “, aprobat de
MLPAT cu nr. 20 / N din 11.07.1994;
e) respectarea prevederilor din ” Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii“,
aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993, referitoare la responsabilităţile ce ii revin beneficiarului
şi constructorului pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţii;
f) dotarea personalului cu echipament de protecţie şi lucru, prevăzut în ” Normativul cadru de
acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie “, aprobat prin Ordinul MMPS nr. 225 /
1995;
g) în jurul punctului de lucru, constructorul va monta, în mod obligatoriu o împrejmuire pe toată
durata execuţiei.
Măsurile de prim ajutor în caz de accidentare sunt cele indicate în ” Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii “ aprobat de MLPAT cu decizia nr. 9 / N / 15.03.1993, capitolul
12.
Atestarea calităţii lucrărilor se va face de către instituţii şi laboratoare autorizate, în conformitate
HGR nr. 766 / 1997.
Aceste obligaţii şi măsuri nu sunt limitative, executantul şi beneficiarul lucrărilor putând să le

completeze, adapteze şi să le îmbunătăţească în funcţie de condiţiile specifice, în vederea evitării
accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor profesionale.
2.15.3.6. Incheiere
Planurile de construcţii vor fi corelate cu planurile instalaţiilor electrice de protecţie catodică.

La execuţie se vor respecta toate prevederile din caietele de sarcini, precum şi prevederile din
anexele privind planul de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului înconjurător şi analiza
riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi măsuri de apărare, prevenire şi stingere a incendiilor.
2.16. Amenajări şi lucrări pentru protecţia mediului
Pentru realizarea lucrărilor care vor face obiectul proiectului tehnic «Reparaţia conductei de
transport gaze naturale Ø 14” Tişăuţi (Salcea) – Bucecea, zona Grigoreşti», şi exploatarea ulterioară
a conductei menţionate şi instalaţiilor tehnologice aferente în deplină siguranţă şi fără poluarea
mediului înconjurător se prevăd măsuri de protecţie a mediului ce vor fi respectate atât la proiectare,
cât şi în timpul execuţiei lucrărilor proiectate şi în timpul exploatării.
Proiectarea lucrărilor de refacere s-a făcut respectându-se prevederile din anexa privind
protecţia mediului anexată prezentului proiect, standardele, normele, normativele, instrucţiunile şi
prescripţiile tehnice specifice acestui gen de lucrări, în vigoare.
Prin proiectare au fost luate măsuri pentru creşterea siguranţei în exploatare a conductelor de
transport gaze naturale şi instalaţiilor tehnologice aferente prin alegerea unor utilaje, echipamente,
tubulaturi, fitinguri, etc… moderne şi de calitate superioară.
Lucrările proiectate se vor executa numai de către constructori specializaţi şi autorizaţi, sub
supravegherea şi coordonarea permanentă a unui şef de formaţie cu experienţă în acest gen de
lucrări, capabil să ia în orice moment măsurile impuse de evoluţia lucrărilor.
În timpul execuţiei lucrărilor de refacere ce fac obiectul prezentului proiect, constructorul va
avea grijă ca după astuparea cu pământ a conductelor, stratul vegetal să fie repus la locul de unde a
fost luat. De asemenea, după terminarea lucrărilor, culoarul de lucru ocupat temporar va fi adus, tot
prin grija constructorului, la forma şi proprietăţile iniţiale.
Transportul şi depozitarea materialelor (deşeurilor) rezultate din lucrările de montare sau
demontare a conductelor şi instalaţiilor se va face doar în locuri care au destinaţie specială în acest
scop, fiind interzisă abandonarea lor pe şantier.
2.17. Date privind forţa de muncă
Supravegherea, întreţinerea şi exploatarea conductei de transport gaze naturale ce face

obiectul prezentului proiect de refacere, ca şi ale conductelor şi instalaţiilor tehnologice aferente se va
face de către personalul existent în cadrul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş - EXPLOATAREA
TERITORIALĂ BACĂU, personal care deserveşte în momentul de faţă sistemul de conducte de
transport gaze naturale şi instalaţiile aferente din zonă.
2.18. Dispoziţii finale şi legislative
Profilul şi finalitatea lucrărilor aferente sistemelor de transport şi alimentare cu gaze naturale

sunt de deservire a populaţiei şi agenţilor economici, precum şi a obiectivelor social – culturale şi
administrative, prin asigurarea de gaze naturale în condiţii igienice, economice şi de siguranţă.
Totodată, lucrările aferente sistemelor de transport şi alimentare cu gaze naturale constituie o
activitate de servicii de interes general, respectiv de interes public major şi pe termen lung (potrivit
Comisiei Europene).
La avizarea lucrărilor aferente sistemelor de transport şi alimentare cu gaze naturale se va
ţine seama că realizarea acestora nu afectează alte construcţii sau instalaţii existente şi nici nu
produce efecte negative semnificative asupra mediului (cu toate componentele sale), în condiţiile
respectării cu stricteţe a normelor şi normativelor în vigoare şi nu în cele din urmă a prevederilor
prezentei documentaţii tehnice.
Conform prevederilor Normativului P 100 / 1992 şi STAS 10100 / 0 - 75, conductele de
transport gaze naturale, definite astfel potrivit articolelor 1.1 şi 1.2 din Normele tehnice de
proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale - 2006, ca şi
conductele ce fac parte din sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv din reţelele de
distribuţie se încadrează în " clasa de importanţă II ".
De asemenea, potrivit STAS 4273 - 83 , traversările cursurilor de ape cu conductele de gaze
naturale se încadrează în " clasa a II - a de importanţă ".
Totodată, conform HGR 766 / 10.12.1997, lucrările aferente sistemelor de transport şi
alimentare cu gaze naturale se încadrează în categoria de importanţă deosebită (B) iar modelul
de asigurare a calităţii este nr. 1 (potrivit Anexei 1).
Autorizarea lucrărilor (întocmirea documentaţiilor şi obţinerea autorizaţiilor de construire) se
face potrivit Legii nr. 50 / 1991, republicată în 1997 şi Ordinului MLPAT nr. 91 / 1991.
Calitatea lucrărilor (proiectare, execuţie şi exploatare) va fi în conformitate cu Legea nr.
10 / 1995 şi HGR 766 / 1997 iar verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi
a construcţiilor se va face respectându-se prevederile Legii nr. 10 / 1995 şi HGR 925 / 20.11.1995.

Controlul calităţii lucrărilor şi stabilirea fazelor determinante se face conform Ordinelor

MLPAT - ISCLPUAT nr. 1 / 1S / 12.03.1992 şi nr. 31 / N / 2.10.1995.
Conform prevederilor articolelor 3 şi 4 din Legea nr. 33 / 1994, suprafeţele necesare
montării armăturilor pe traseul conductelor de transport gaze naturale pot fi expropriate indiferent
dacă sunt în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, precum şi cele aflate în
proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. Articolul 6 din aceeaşi lege precizează că
sistemele de transport şi alimentare cu gaze naturale sunt de utilitate publică şi de interes naţional.
Legea gazelor nr. 351 / 2004 prevede, la articolul 21, că activitatea de transport al gazelor
naturale constituie serviciu public de interes naţional şi că lucrările de realizare, reabilitare,
retehnologizare, exploatare şi întreţinere ale obiectivelor / sistemelor de transport de gaze naturale
sunt lucrări de utilitate publică. Totodată, articolul 23 din acceaşi lege precizează că SISTEMUL
NAŢIONAL DE TRANSPORT AL GAZELOR NATURALE face parte din proprietatea publică a
statului, fiind de importanţă strategică.
Proiectarea lucrărilor s-a făcut respectându-se legislaţia, normele şi normativele de
specialitate în vigoare.
Constructorul are obligaţia ca, pentru tehnologia de execuţie, analize de materiale, probe de
sudură, confecţii, etc..., să ia toate măsurile în vederea aplicării şi respectării legilor standardelor şi
normativelor de ultimă oră (prezentate în cadrul prezentului memoriu tehnic şi în anexe, fără ca
acestea să fie limitative).
Constructorul are obligaţia respectării în totalitate a prevederilor proiectului, precum şi a
avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor factorilor interesaţi.
De asemenea, înainte de începerea lucrărilor, constructorul este obligat să ia legătura şi să
colaboreze cu beneficiarii (proprietarii) instalaţiilor existente pe traseul şi în vecinătatea conductelor
de transport gaze naturale (în special pentru identificarea şi localizarea cu precizie a instalaţiilor
subterane).
După execuţia lucrărilorde reabilitare proiectate, terenurile afectate vor fi readuse, prin grija
constructorului, la starea avută iniţial.
Beneficiarul lucrărilor aferente sistemului de transport şi alimentare cu gaze naturale va plăti
chirii, garanţii şi despăgubiri proprietarilor terenurilor afectate pe timpul execuţiei şi exploatării (după
caz), conform legilor în vigoare.
Pentru eventualele schimbări de situaţie care ar putea interveni de la data proiectării până la
data execuţiei sau în timpul execuţiei, precum şi în cazul apariţiei unor lucrări ascunse care nu au
putut fi cuprinse în proiect, constructorul va solicita asistenţă tehnică a proiectantului.
Prin proiectare (în cadrul anexelor) se prevăd măsuri generale şi specifice privind sănătatea şi
securitatea în muncă, protecţia mediului înconjurător şi analiza riscurilor generatoare de situaţii de
urgenţă şi măsuri de apărare, prevenire şi stingere a incendiilor, ce se vor respecta atât în timpul
execuţiei lucrărilor cât şi în timpul exploatării obiectivelor proiectate.
De asemenea, în caietele de sarcini se prevăd instrucţiuni pentru urmărirea în timp a
construcţiilor industriale şi a construcţiilor speciale (conductele magistrale de gaze naturale,
instalaţiile şi construcţiile aferente se încadrează în aceste categorii).
Durata şi eşalonarea execuţiei vor fi stabilite riguros de către beneficiara lucrărilor, proprietarul
şi totodată, operatorul sistemului naţional de transport gaze naturale, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.
Mediaş, care va întocmi un program (grafic) detaliat de realizare a lucrărilor, după desemnarea
executantului lucrărilor şi potrivit priorităţilor privind funcţionarea în condiţii optime a Sistemului
Naţional de Transport Gaze Naturale.

Capitolul 3. CAIET DE SARCINI
3.1. Conducte şi instalaţii tehnologice de transport gaze naturale
3.1.1. Lista principalelor reglementări aplicabile conductelor de transport gaze naturale,

instalaţiilor aferente şi sistemelor de alimentare cu gaze naturale
3.1.1.1. Prevederi naţionale legale aplicabile
● Legea nr. 351 - 2004 Legea gazelor cu completările şi modificările ulterioare;
● ANRE Ordin 62/24.06.2008 – privind aprobarea Regulamentului de

măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în
România.
● ANRGN 616-2002 Codul tehnic al sectorului gazelor naturale;
● NT Transport - 2006 Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de

alimentare din amonte şi de transport gaze naturale - 2006;
● ND 3783 - 84 Normativ departamental pentru reparaţia capitală a conductelor

de colectare şi transport gaze;
● NTPEE - 2008 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
● Prescripţii tehnice de zonare a mediilor cu pericol de explozie

Pentru toate tipurile de instalaţii şi echipamente din activitatea de
foraj – extracţie ţitei si gaze - elaborator S.C. PETROSTAR S.A.
Ploieşti;
● Reglementari ANRE în vigoare (coduri tehnice, reglementări tehnice, regulamente,

ordine, decizii, etc…);
● I 27- 82 Instrucţiuni tehnice privind criteriile la metodologia de stabilire şi

verificarea clasei de calitate a lucrărilor de sudură la conducte şi
recipiente, elaborate de INCERC – Bucuresti;
● I 12 Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la

conductele tehnologice din oţel;
● I 14 Normativ pentru protecţia contra coroziunii a constructiilor

metalice îngropate;
● Legea nr. 10 - 1995 Lege privind calitatea în construcţii, cu completările şi

modificările ulterioare;
● HGR 766 - 1997 Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
● HGR 486 - 1993 Hotărâre privind creşterea siguranţei în exploatare a

construcţiilor şi instalaţiilor care reprezintă surse de mare risc;
● HGR 272 - 1994 Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de

stat al calităţii în construcţii;
● HGR 273 -1994 Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de recepţie a

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;
● Legea nr. 50 - 1991 Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construcăţi (cu
completări şi modificări ulterioare), republicată în 2004.
3.1.1.2. Normative străine
● ASME B 31.8 GAS TRANSMISSION AND DISTRIBUTION PIPING SYSTEMS;
● API Std 5L SPECIFICATION FOR LINE PIPE;
● API Std 1104 WELDING PIPELINES AND RELATED FACILITIES;
● DIN 30670 POLYETHYLENE COATINGS FOR STEEL PIPES AND FITTINGS;
● AGA 9 Măsurarea gazelor cu debitmetru ultrasonic cu mai multe căi.
3.1.1.3. Standarde române
Standarde cu caracter general:
● SR EN 10204 : 2005 Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie;
● SR EN ISO / CEI 17050 - 2 : 2005 Declaraţie de conformitate dată de furnizor;
● SR EN 60079 - 10 : 2002 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase.

Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase;
● SR EN 1594 : 2002 Sisteme de alimentare cu gaz. Conducte de transport

pentru presiune maximă de lucru mai mare de 16 bar.
Prescripţii funcţionale;
● SR EN 1776 : 2002 Alimentare cu gaz. Staţii de masurare gaze naturale.

● SR 3317 : 2003 Gaze combustibile;
● STAS 2250 - 73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni

de încercare şi presiuni de lucru maxime admisibile;
● STAS 10100 / 0 - 75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor;
● STAS 8281 - 88 Conducte de gaze naturale. Reţele de transport, sisteme

de distribuţie şi instalaţii de utilizare a gazelor naturale.
Prescripţii fundamentale;
● SR ISO 5167 - 2 : 2004 Măsurarea debitelor de fluide prin metoda micsorării

locale a sectiunii de curgere in conducte cu sectiune
circulară sub presiune. Partea 2: Diafragme;
● SR ISO 9951 : 2002 Măsurarea debitelor de gaze în conducte închise.

Contoare cu turbină;
● SR EN 1359 : 2004 Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membrană;

● SR EN 12405 - 1 : 2005 / A1 : 2007 Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1:

Conversie de volum.
Ţevi:
● SR EN 10208 – 2 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile.

Condiţii tehnice de livrare. Partea 2:
Ţevi în clasa de prescripţii B;
● SR EN 10208 – 1 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile.

Condiţii tehnice de livrare. Partea 1:
Ţevi în clasa de prescripţii A;
● SR EN 10305 – 1 Ţevi de oţel pentru utilizări de precizie. Ţevi fără sudură trase la rece;
● SR EN 10297 – 1 Ţevi de oţel, fără sudură laminate la cald pentru utilizare în

construcţii mecanice generale şi în construcţii de maşini;
● SR EN 10216 – 1 Ţevi de oţel, fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de

livrare. Partea 1: Ţevi de oţel nealiat şi aliat cu caracteristici
precizate la temperatura ambiantă;
● SR 6898 - 1 : 1995 Ţevi din oţel sudate elicoidal. Partea 1: Ţevi de uz general.
Armături:
● STAS 1357 - 91 Robinete de închidere cu ventil;
● STAS 2988 - 80 Robinete cu sertar Pn 64 bar. Dimensiuni;
● STAS 4656 - 86 Robinete cu sertar Pn 100 bar. Dimensiuni;
● STAS 11754 – 90 Supape de siguranta cu arc. Tipuri, diametre nominale şi

presiuni nominale;
● SR EN ISO 17292 : 2005 Robinete cu bilă metalică pentru industriile petrolului,

petrochimiei şi industriile conexe;
● SR EN 1983 : 2006 Armaturi industriale. Robinete de otel cu bilă;
● SR EN 593 : 2004 Robinete industriale. Robinete metalice cu fluture;
● SR EN 60534 - 1 : 2005 Robinete de reglare a proceselor industriale.
Flanşe şi fitinguri:
● SR ISO 7005 - 1 : 1999 Flanşe metalice. Partea 1: Flanşe de oţel;
● STAS 6150 - 84 Flanşe rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii Pn 64 bar.
Dimensiuni;
● STAS 7451 - 88 Flanşe oarbe Pn 6 - 160 bar. Dimensiuni;
● STAS 8804 / 1 – 92 Fitinguri din oţel, nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap.
Condiţii tehnice generale de calitate;
● STAS 8804 / 2 – 92 Fitinguri din oţel, nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap.
Coturi cu raza scurtă 30°, 45°, 60°, 90°, 180°. Dimensiuni;
● STAS 8804 / 3 – 92 Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap.
Coturi cu rază lungă 300, 450, 600, 900, 1800. Dimensiuni;
Teuri egale. Dimensiuni;
● STAS 8804 / 6 – 92 Fitinguri din otel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap.
Teuri cu ramificaţie redusă. Dimensiuni;
Reducţii. Dimensiuni;
Capace. Dimensiuni.
Prezoane, şuruburi, piuliţe:
● STAS 8121 / 2 - 84 Prezoane;
● STAS 8121 / 3 – 84 Piuliţe hexagonale;
● SR EN ISO 4014 : 2003 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grade A şi B;
● SR EN ISO 4016 : 2002 Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate. Grad C;
● SR EN ISO 4033 : 2002 Piuliţe hexagonale. Grade A şi B;
● SR EN ISO 4034 : 2002 Piuliţe hexagonale. Grad C;
● STAS 11290 - 89 Oţeluri rezistente la temperaturi scăzute şi ridicate destinate

organelor de asamblare. Mărci şi conditii tehnice de calitate.
Garnituri:
● STAS 1733 - 89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare

plane Pn 2,5 bar, Pn 6 bar, Pn 10 bar, Pn 16 bar, Pn 25 bar,
Pn 40 bar. Dimensiuni;
● STAS 1741 - 89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare cu

canal şi pană Pn 10 ..... 160 bar. Dimensiuni;
● SR EN 1514 Garnituri de etanşare metalice şi nemetalice;
● STAS 11069 - 84 Garnituri din materiale textile cauciucate, rezistente în medii

petroliere.
Sudură:
● STAS 7194 - 79 Sudabilitatea oţelurilor. Elemente de bază;
● STAS 8299 - 78 Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate prin

topire pe baza radiografiilor;
● SR EN 1011 - 1 : 2001 Sudare. Recomandări pentru sudarea materialelor metalice.

Partea 1: Ghid general pentru sudarea cu arc electric;

● SR EN 1011 - 2 : 2001 Sudare. Recomandări pentru sudarea materialelor metalice.

Partea 2: Sudarea cu arc electric a oţelurilor feritice;
● SR EN ISO 6947 : 2001 Suduri. Poziţii de lucru. Definiţiile unghiurilor de înclinare şi de rotire;
● SR EN 288 - 9 : 2001 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Partea 9: Verificarea procedurii de sudare cap la cap
pe şantier a conductelor de transport terestre şi marine;
● SR EN 287 - 1 : 2004 / A2 : 2006 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire.Partea 1: Oţeluri;
● SR EN 12732 : 2001 Sisteme de alimentare cu gaze. Sudarea ţevilor de oţel.

● SR EN 14163 : 2004 Industriile petrolului şi gazelor naturale.

Sisteme de transport prin conducte. Sudarea conductelor;
● SR EN ISO 9692 - 2 : 2000 Sudare şi procedee conexe. Pregătirea îmbinării.

Partea 2: Sudarea cu arc electric sub strat de flux a oţelurilor;
● SR EN ISO 15613 : 2004 Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Calificare bazată pe o încercare de sudare înainte de
fabricaţie;
● SR EN 473 : 2008 Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului

pentru examinări nedistructive (END). Principii generale.
Protecţie anticorozivă şi mecanică:
● SR EN 10290-2003 Acoperiri exterioare cu poliuretan sau poliuretan modificat

aplicate în stare lichidă.
● DIN 30670 Izolaţii din polietilenă pentru conducte de oţel, fitinguri şi piese
fasonate prin extrudare
● DIN 30672 Izolaţii exterioare cu benzi din materiale plastice şi

termocontractile , pentru conducte cu temperatura de serviciu
continuu sub 50°C.
● STAS 6800-1991 Grund pentru protecţia conductelor metalice îngropate.
● SR EN 12068-2002 Acoperiri organice exterioare pentru protecţia contra coroziunii.
●SR EN 12501-1,2 Protecţia anticorosivă a metalelor şi aliajelor. Risc de coroziune.
● SR EN ISO 4287/2003 Specificaţii geometrice pentru produs. Starea suprafeţei:Metoda

profilului. Termeni.definiţii şi parametrii de stare ai suprafeţei.
● SR EN ISO 1302/2002 Specificaţii geometrice pentru produse GPS. Indicarea stării

suprafeţei în documentaţia tehnică de produs.
●SR EN ISO 8501-1/2007 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a
unei suprafeţe Grade de ruginire şi grade de pregătire a
suporturilor de oţel neacoperite şi a suporturilor de oţel după
îndepărtarea acoperirilor anterioare.

● SR EN ISO 8501-2/2002 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a
unei suprafeţe Partea 2 Grade de pregătire a suporturilor de
oţel acoperite anterior şi a suporturilor de oţel după
îndepărtarea locală a acoperirilor anterioare.
● SR EN ISO 8502-3-2003 Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi

produselor similare . încercări de evaluare a curăţeniei
suprafeţelor.Evaluarea vizuală a gradului de curăţare a unei
suprafeţe Partea 3 Evaluarea prafului pe suprafeţe de oţel
pregătite pentru vopsire
● STAS 7335 / 3 – 86 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţel;
● STAS 7335 / 4 – 77 Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate.

Electrod de referinţă Cu / CuSO4;

Îmbinări electroizolante cu nipluri;
● SR 7335 - 6 : 1998 Protecţia împotriva coroziunii. Construcţii metalice îngropate.

Protejarea conductelor la subtraversări de drumuri, căi ferate,
ape şi la treceri prin cămine;
● STAS 7335 - 7 / 87 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

Îmbinări electroizolante cu flanşe;

Prize de potenţial;

Protecţia catodică şi legarea la pământ cu anozi reactivi
metalici. Prescripţii generale;
● SR 7335 – 11 : 2001 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

Prescripţii pentru execuţia şi montajul staţiilor de protecţie
catodică cu redresor;
● SR 7335 - 12 : 1998 Protecţia împotriva coroziunii. Construcţii metalice îngropate.

Protecţia catodică a conductelor de oţel;
● STAS 6800 – 91 Grund pentru protecţia conductelor metalice;
● STAS 2484 - 85 Bitum pentru protecţia conductelor metalice îngropate;
● SR 8050 : 1996 Împâslituri din fibră de sticlă.
3.1.1.4. Prescriptii tehnice
● PT A1 Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibilii

gazoşi;
● PT C 4/1 Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi

verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune.

● PT C 4/2 Ghid pentru proiectarea, construirea, montarea şi repararea recipientelor

metalice stabile sub presiune;
● PT CR 4 Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub

presiune şi ale instalaţiilor de ridicat;
● PT CR 6 Examinarea cu lichide penetrante a imbinărilor sudate ale instalaţiilor mecanice

sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat;
● PT CR 7/1 Cerinţe tehnice privind omologarea procedurilor de sudare folosite pentru

executarea lucrărilor la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de
ridicat. Partea 1: Oţel;
● PT CR 8 Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate ale instalaţiilor mecanice

sub presiune şi la instalaţiile de ridicat;
● CR 9 / 1 Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalaţiile

mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat;
● PT CR 10 Examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite la instalaţiile mecanice;
● PT CR 11 Autorizarea personalului care efectuează examinări nedistructive la instalaţii

mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat;
● PT CR 12 Prescripţii tehnice pentru examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinarilor sudate

cap la cap ale componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat;
● PT CR 13 Examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate cap la cap ale

componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat.
NOTĂ:
Actele normative mai sus menţionate, referitoare la conductele şi instalaţiile tehnologice de

gaze naturale, nu sunt limitative, executantul şi beneficiarul lucrărilor putând să le completeze şi să
adopte şi alte acte normative în vigoare, dacă acestea asigură scopurile, condiţiile tehnice şi de
calitate comparabile şi se adaptează condiţiilor şi cerinţelor beneficiarului lucrărilor.
Actele normative mai sus menţionate se completează cu actele normative referitoare la
construcţiile şi instalaţiile aferente conductelor şi instalaţiilor tehnologice de gaze naturale prezentate
în cadrul caietelor de sarcini, precum şi cu actele normative prezentate în anexele privind planul de
securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului înconjurător şi analiza riscurilor generatoare de
situaţii de urgenţă şi măsuri de apărare, prevenire şi stingere a incendiilor.
Respectarea prevederilor legale menţionate în cadrul capitolelor din prezenta documentaţie
tehnică este obligatorie atât în faza de proiectare, cât şi la execuţia lucrărilor şi în exploatarea
ulterioară a obiectivelor proiectate.
3.1.2. Breviar de calcul
3.1.2.1. Calculul grosimii de perete pentru conducte
pc De
g a [mm]
20 a
în care:
g – grosimea de perete [mm];
pc – presiunea de calcul (relativă) [bar];
De – diametrul exterior al ţevii [mm];

– coeficientul de calitate al îmbinării sudate; este prevăzut de furnizorul materialului tubular
sau prin normele de fabricaţie sau standarde;
a – tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm2]; a= c/S;
c – limita de curgere a materialului ţevii [N/mm2];

S – coeficientul de siguranţă, (exprimat în funcţie de cele 4 clase de locaţie existente);
a – adaos la grosimea peretelui (pentru coroziune, abraziune şi toleranţa de fabricaţie) [mm];
a = a1 + a2
a1 = grosimea suplimentară care se adaugă la peretele conductei susceptibile a se subţia prin
coroziune şi eroziune interioară;
a1 = 0 mm pentru conducte care transportă gaze considerate mediu neutru;
Pentru conducte care transportă gaze considerate mediu coroziv, grosimea suplimentară a1 se va
determina ţinând cont de durata de funcţionare a conductei, dar nu va fi inferioră valorii de 0,1 mm/an;
a2 = grosime suplimentară, care se adaugă la peretele conductei, egală cu abaterea inferioară
în valoarea absolută la grosimea peretelui, în conformitate cu standardul sau norma de fabricaţie a
ţevii.
pc = 40 bar
De = 355,6 mm
=1
c = 245 N/mm2
S = 2,0 pentru clasa 3 de locaţie
a1 = 0 mm
a2 = 12.5% x gtSTAS mm (4<gt<25)
Rezultă:
g = 6,59 mm - conductă protejată catodic, montată în zone încadrate în clasa 3 de locaţie
Concluzie
Se adoptă:
► ţeavă S – 355,6 x 7,1 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204

3.1.B, pentru conducta Dn 350 mm, protejată catodic, montată în zone încadrate în clasa 3 de
locaţie;

locaţie;

3.1.2.2. Calculul grosimii de perete pentru curbele confecţionate / formate la cald

pc De
g '
a [mm]
c
20
S
‟c – 75% din valoarea minimă garantată a limitei de curgere a materialului ţevii [N/mm 2];
pc = 40 bar
De = 355,6 mm
=1
‟c =0,75 x 245 N/mm2

a = a1 + a2+ a3
a1 = 12,5% x gtSTAS [mm]
a2 = 0,8% x gtSTAS [mm]
a3 = 0 mm
Rezultă:
Concluzie
Se adoptă:
► curbe confecţionate / formate la cald 7,42 x Dn x X0, Rc = 2,60 m, executate din ţeavă
S – 355,6 x 10,0 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204 3.1.B,
pentru curba confecţionată/formată la cald Dn 350 mm, protejată catodic, montată în zone
încadrate în clasa 3 de locaţie;
► curbe confecţionate / formate la cald 5,14 x Dn x X0, Rc = 1,80 m, executate din ţeavă
S – 355,6 x 12,5 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204 3.1.B,
pentru curba confecţionată/formată la cald Dn 350 mm, protejată catodic, montată în zone
3.1.2.3. Calculul razei minime de curbură pentru conducte la subtraversări de ape

executate prin foraj orizontal dirijat
E De
R [mm]
2 ( a l )
în care:
E – modulul de elasticitate al oţelului ţevii [N/mm2];
a – tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm2]; a= c/S;

S – coeficientul de siguranţă, (exprimat în funcţie de cele 4 clase de locaţie existente);

l – tensiunea longitudinală calculată la presiunea maximă admisibilă de operare [N/mm 2];
0,0785 Pmax De2

l
[N/mm2]
A
în care:
Pmax – presiunea maximă admisibilă de operare [bar];
A – secţiunea ţevii din care se execută conducta [mm2]
E = 210000 [N/mm2]
De = 335,6 mm
c = 245 N/mm2
S = 2,5
Pmax = 40 bar
g = 8,8 mm (clasa 4 de locaţie)
R = 659,84 m
Se alege R = 700 m
3.1.2.4. Calculul razei minime de curbură pentru manevrarea conductelor la lansarea în

şanţ
E De c s
R [mm]
2 c
în care:
E – modulul de elasticitate al oţelului ţevii [N/mm2];
cs =3,5 coeficientul de siguranţă;
E = 210000 [N/mm2]
De = 355,6 mm
c = 245 N/mm2
R = 533,4 m
Se alege R = 550 m
3.1.3. Descrierea lucrărilor
Proiectarea lucrărilor cuprinse în prezenta documentatie s-a făcut în conformitate cu

prevederile ” Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi
de transport gaze naturale - 2006 ”.
Caietul de sarcini cuprinde specificaţii referitoare la:
● pregătirea culoarului de lucru;
● materialul tubular, caracteristici fizico - mecanice, cantitate şi calitate;
● izolarea anticorozivă exterioară a conductelor montate îngropat;
● îmbinarea materialului tubular (a ţevilor, curbelor, coturilor, teurilor, etc…);
● lucrări de terasamente - săpătură şanţ.
● montarea conductei în fir;

● montarea conductei în zone speciale (traversări căi de acces, ape, canale / văi, alte utilităţi, etc…);
● curăţarea conductei;
● lansarea conductei pe poziţia definitivă;
● probe de presiune;
● cuplarea tronsoanelor nou executate la conducta existentă şi umplerea cu gaze naturale a
conductei;
● măsuri privind protecţia muncii şi PSI;
● verificări în vederea recepţiei;
● utilaje de execuţie.
3.1.3.1. Pregătirea culoarului de lucru
Pregătirea culoarului de lucru care se ocupă temporar pe perioada execuţiei lucrărilor, va

cuprinde următoarele:
- pichetarea şi delimitarea culoarului de lucru;
- degajarea culoarului de recolte, arbori, executarea eventualelor asanări de ape, etc... ;
- executarea nivelărilor prin terasare cu buldozerul;
- transportul, descărcarea şi înşirarea materialului tubular pe traseu.
3.1.3.2. Materialul tubular, caracteristici fizico – mecanice, cantitate şi calitate
În funcţie de amplasamentul, specificul şi complexitatea traseului, toate punctele de pe traseul

conductei în care se va interveni, au fost încadrate în clase de locaţie, conform ” Normelor tehnice
pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale -
2006 ”, după cum rezultă din schema de montaj nr. 11-319-GN-004.
Pentru dimensionarea ţevilor, curbelor, teurilor, manşoanelor, etc…, s-au folosit coeficienţi de
siguranţă corespunzători cu încadrarea conductelor în clasele de locaţie respective.
Caracteristicile fizico - mecanice ale materialului tubular au fost stabilite pe bază de calcul, în
funcţie de presiunea de proiectare / calcul şi anume 40 bar.
Conform breviarului de calcul a rezultat următorul materialul tubular:

3.1.B, pentru conducta Dn 350 mm, protejată catodic,montată în zone încadrate în clasa 3 de
locaţie;

locaţie;
Curbele formate / confecţionate la cald vor avea următoarele caracteristici:
► curbe confecţionate / formate la cald 7,42 x Dn x X0, Rc = 2,60 m, executate din

ţeavă S – 355,6 x 10,0 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204
3.1.B, pentru curba confecţionată/formată la cald Dn 350 mm, protejată catodic, montată în zone
► curbe confecţionate / formate la cald 5,14 x Dn x X0, Rc = 1,80 m, executate din

ţeavă S – 355,6 x 12,5 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie EN 10204
3.1.B, pentru curba confecţionată/formată la cald Dn 350 mm, protejată catodic, montată în zone
În cazul în care conducta Dn 350 mm va intersecta conducte, cabluri sau alte canalizaţii
subterane ce nu putut fi depistate în faza inspecţiei, aceasta va fi protejată în tuburi de protecţie din
ţeavă sudată Dn 550 mm 5,0 mm OL 42.2 SR 6898 - 1 : 1995.
Notă:
Atât ţevile pentru ce urmează a fi montate în firele conductelor, precum şi ţevile ce vor intra în
componenţa confecţiilor metalice executate în atelier, ca şi ţevile din care se vor confecţiona curbele
şi teurile, vor fi însoţite de documente de inspecţie 3.1.B, conform EN 10204.
De asemenea, se va avea în vedere de către executantul lucrărilor sau de către beneficiar sau
de către achizitorul de materiale, după caz, ca materialul tubular ce urmează a fi montat în zone
încadrate în clasa 4 de locaţie să fie controlat integral prin metode nedistructive (sudura şi
corpul ţevii) de către producător; în cazuri bine justificate, în care materialul tubular, din diverse
motive, nu poate fi aprovizionat direct de la producător, materialul va fi controlat integral prin metode
nedistructive (sudura şi corpul ţevii), acest control va putea fi realizat de către executantul lucrărilor.
La recepţia materialului tubular se vor verifica:

● certificatele de calitate a ţevilor sudate;
● poansonarea şi vopsirea fiecărei ţevi marcate, la circa 300 mm de la unul dintre capete;
● marcarea prin poansonare la exterior:
- numărul de ordine al ţevii;
- semnul CTC;
● marcarea prin vopsire la interior:
- emblema producătorului;
- dimensiunile ţevii (diametrul exterior şi grosimea peretelui);
- marca oţelului;
- masa liniară;
- procedeul de fabricaţie;
- lungimea ţevii;
- număr şarjă lot.
3.1.3.3. Izolarea anticorozivă exterioară (protecţie anticorozivă de bază - pasivă)
3.1.3.3.1. Izolarea anticorozivă exterioară a conductelor montate subteran (în şanţ)
Se recomandă ca izolarea exterioară anticorozivă a tronsoanelor de conducte montate

subteran ce fac obiectul proiectului de refacere subtraversare (protecţia pasivă a materialului tubular
împotriva coroziunii exterioare) să fie realizată cu materiale aplicate prin extrudare, tipul izolaţiei fiind
“întărită” în cazul utilizării acestui sistem de izolare.
La execuţia izolaţiei exterioare anticorozive a conductei montată subteran se vor respecta
prevederile din normele tehnice specifice pentru sistemul de izolare ales, precum şi cele din Normele
tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze
naturale - 2006.
Se va avea în vedere parcurgerea următoarelor etape:
● verificarea şi recepţia materialelor utilizate la realizarea izolaţiei (calitate şi cantitate);
● pregătirea în prealabil a suprafeţelor ce vor fi izolate;
● aplicarea izolaţiei anticorozive;
● verificarea calităţii izolaţiei;
● manipularea, stocarea, transportul şi livrarea ţevilor izolate.
În cazul confecţiilor metalice de atelier, pentru care în partea desenată a proiectului sunt
prezentate desene de execuţie, se vor respecta notele şi specificaţiile tehnice menţionate pe acestea.
Izolarea anticorozivă a conductei montată subteran se va realiza în conformitate cu
standardele în vigoare. Sistemul de izolare utilizat trebuie să fie agrementat tehnic şi să respecte cel
puţin următoarele standarde şi prescripţii tehnice sau similare acestora:
Normele de mai sus au caracter de recomandare, fără a fi limitative sau a îngrădi producătorii
de materiale izolatoare. Materialele izolatoare ce vor fi utilizate de către executantul lucrărilor vor
asigura criteriul de calitate şi performanţă specificat în proiect, respective după cum urmează:

- izolaţie întărită, realizată cu materiale aplicate prin extrudare, pentru materialul tubular utilizat
pentru conductele ce înlocuiesc în cadrul lucrărilor de reabilitare;
- izolaţie foarte întărită, realizată cu materiale agrementate, pentru utilajele şi echipamentele
tehnologice montate subteran în cadrul lucrărilor de reabilitare;
- izolaţie normală, realizată cu bitum pentru tuburile de protecţie utilizate în cadrul lucrărilor de
reabilitare.
3.1.3.3.1.1. Pregătirea suprafeţelor supuse izolării în staţii fixe
Materialul tubular se va izola în staţii de izolare. Capetele ţevilor nu se vor izola pe o lungime
de 0,30 m.
Înainte de aplicarea izolaţiei, suprafaţa fiecărei ţevi trebuie să fie uscată şi curăţată prin
îndepărtarea pământului, prafului, sărurilor, ruginii, a stratului de protecţie anticorozivă temporară, a
contaminanţilor organici şi a altor corpuri străine ca bavuri, scorii, ţunder, etc...
Înainte de curăţare, la ambele capete ale ţevii se vor fixa temporar capace pentru a împiedica
pătrunderea de corpuri străine în interior. Acestea vor rămâne montate până la execuţia conductei.
Umiditatea se îndepărtează printr-o încălzire uşoară cu 10 - 20 oC peste temperatura
ambiantă. Se interzice activitatea de izolare atunci când umiditatea atmosferică (măsurată cu
higrometrul) este mai mare de 85 în spaţii acoperite sau este mai mare de 75 % în spaţii
neacoperite şi expuse la intemperii.
Degresarea contaminanţilor organici se face prin ştergerea cu lavete umectate în solvenţi
organici (benzină de extracţie) pentru materii organice, respectiv umectate în soluţii alcaline
(detergenţi) pentru materii lavabile.
Dacă ţevile metalice vin în baza de izolare protejate la suprafaţă cu un strat protector temporar
(wash primer), acesta se înlătură cu solvenţi adecvaţi, conform indicaţiilor furnizorului de material
tubular. Când solventul recomandat de furnizor este ineficient sau nu se reuşeşte îndepărtarea wash
primer - ului se va solicita aprobarea supervizorului pentru curăţarea mecanizată.
Procedeele de pregătire a suprafeţei ţevilor, înainte de aplicarea izolaţiei anticorozive în
staţiile de izolare sunt următoarele:
- curăţarea mecanizată cu perii de sârmă;
- curăţarea locală cu perii de sârmă acţionate electric sau pneumatic;
- sablarea cu nisip cuarţos, cu corindon sau alice metalice
Gradul de pregătire a suprafeţelor în condiţiile de curăţare mecanizată va fi Sa2, conform
standardului ISO 8501 - 1. Acesta corespunde simbolului fotografic B2, din STAS 10168 / 1 - 77.
Curăţarea suprafeţei în vederea aplicării grundului în staţiile de izolare, cu perii de sârmă, se
va face prin alegerea corectă a forţei de apăsare a acestora, vitezei şi a sensului de rotaţie. Se va
urmări îndepărtarea totală a peliculei rezultată din laminarea ţevii. Vor fi permise puncte şi linii scurte
de maxim 30 mm de culoare mai închisă şi cel mult 2 linii pe 5 cmp. Rugozitatea suprafeţei trebuie să
fie aleasă astfel încât să asigure un profil de minim 20 microni, fără atingerea luciului metalic.
Dacă suprafaţa supusă izolării se curăţă prin sablare, gradul de prelucrare a suprafeţei va
respecta aceleaşi cerinţe cu ale curăţării mecanizate cu perii. Pentru aceasta se vor alege
corespunzător mărimea particulelor de nisip sau a alicelor de plumb, viteza de lovire şi numărul de
particule ce lovesc unitatea de suprafaţă.
Testul de rugozitate a suprafeţei se va executa de către constructor şi se va consemna în
certificatul de calitate a izolaţiei executate după cum urmează:
- o determinare pe o ţeavă/un dublet la primele 10 ţevi / dubleţi;
- o determinare pe o ţeavă/un dublet la fiecare 500 m de conductă izolată.
Determinarea se va executa pe o zonă a ţevii / dubletului de regulă cea mai lucioasă, într-un
punct ales de supervizor. La o rugozitate sub 20 de microni se interzice începerea sau continuarea
procesului de izolare.
Nu vor fi admise la izolare suprafeţele lucioase care nu respectă criteriile de mai sus.
Procedura de curăţare şi pregătire a suprafeţelor metalice în vederea aplicării izolaţiei trebuie
să fie aprobată în prealabil de supervizor, care va impune executarea de teste de aderenţă a izolaţiei
pe o primă porţiune de conductă curăţată şi pregătită.

3.1.3.3.1.2. Pregătirea suprafeţelor supuse izolării pe traseu
Materialul tubular lăsat neizolat şi care urmează a fi izolat pe traseul conductei în dreptul
sudurilor de întregire, care nu au putut fi izolate în staţiile de izolare, respectiv fitinguri şi armături se
consideră a fi fost verificat şi acceptat în conformitate cu standardele specifice în vigoare.
Înaintea aplicării izolaţiei, suprafaţa neizolată va fi curăţată prin îndepărtarea umidităţii, a
pământului, prafului sărurilor, oxizilor, a stratului de protecţie anticorosivă temporară aplicat în staţiile
de izolare la capetele neizolate, a contaminanţilor organici şi a altor corpuri străine.
Stratul de protecţie anticorozivă aplicat temporar în staţiile de izolare la capetele neizolate se
îndepărtează cu solvenţi specifici indicaţi de furnizorul materialului.
Umiditatea se îndepărtează printr-o încălzire uşoară cu 10 - 20 oC peste temperatura
ambiantă. Se interzice izolarea în condiţiile când umiditatea este peste 85 .
Praful, pământul şi sărurile se îndepărtează prin spălare cu apă sau prin ştergere cu lavete
umectate în apă.
În cazul în care temperatura mediului nu este suficientă pentru uscare, conducta se va încălzi
uşor .
organici (benzină de extracţie) iar materiile lavabile se vor curăţa cu lavete umectate în soluţii
alcaline.
Înlăturarea protecţiei temporare arse prin sudură, a scoriilor şi a fluxului rămas din procesul de
sudură se va face cu perii de sârmă acţionate electric sau pneumatic fiind interzisă folosirea periilor
acţionate manual. Curăţirea se face până la gradul S3 conform STAS 10166 / 1 - 77.
Marginea izolaţiei se şanfrenează sub un unghi care să permită o trecere lină între suprafaţa
izolată şi cea neizolată. Lăţimea şanfrenului va fi de 10 mm. Surplusul de izolaţie rămas pe suprafaţa
ce urmează a fi izolată se îndepărtează cu obiecte ascuţite şi cu solvenţi.
Nu se admite izolarea fără ca supervizorul să-şi dea acordul asupra calităţii pregătirii
suprafeţelor.
3.1.3.3.1.3. Aplicarea izolaţiei în staţii fixe
Toate materialele folosite la realizarea izolaţiei exterioare a conductelor trebuie să fie

certificate prin buletine de analiză şi de calitate, ce trebuie să însoţească livrarea. Dacă supervizorul
constată sau suspectează neconcordanţe între documentele de însoţire şi materialele livrate, poate
cere furnizorului o nouă certificare a calităţii.
Izolarea în staţii fixe a conductelor de transport gaze naturale se execută numai de către firme
specializate. La izolarea în staţii fixe, constructorul va executa, sub supravegherea dirigintelui de
şantier, verificarea calităţii izolaţiei tronsoanelor de conductă.
Se vor verifica cel puţin următorii parametrii ai izolaţiei aplicate:

- aspect;
- aderenţă;
- grosime;
- continuitate;
- rezistenţa specifică a izolaţiei.
Izolaţia nu trebuie să prezinte pori, fisuri, bule de aer sau corpuri străine. Aspectul se va
controla pe toată suprafaţa izolată.
Testarea aderenţei izolaţiei se va executa la temperatura ambiantă de 15 - 25 °C. Aderenţa se
va testa conform unei proceduri ce va corespunde normelor în vigoare. Testarea aderenţei se face pe
loturi, după cum urmează:
a) pe loturi de câte 10 cupoane, câte o încercare pe lot, în cazul că izolaţia se constată a fi
aderentă;
b) pe fiecare cupon al lotului, în cazul în care testarea de la punctul ” a “ indică izolaţie
neaderentă în diferite puncte.
Dacă în cadrul testelor se constată lipsa aderenţei, lotul va fi refuzat.
Izolaţia va trebui să respecte grosimile minime impuse (în anexele 1, 2 - pentru materiale
izolatoare aplicate prin extrudare, tipul izolaţiei fiind ” întărită “ şi informativ, în anexele 3, 4 şi 5 -
pentru izolaţia cu benzi, tipul izolaţiei fiind ” foarte întărită “). Măsurarea se va executa manual,
nedistructiv, cu un aparat omologat metrologic de tip magnetic sau electromagnetic, aprobat în
prealabil de supervizor. Cu acordul scris al supervizorului, pe fiecare metru liniar de ţeavă izolată se
poate accepta o suprafaţă de maxim 5 cm2 cu grosime mai mică cu 10% decât minimul prevăzut .
Continuitatea izolaţiei se va verifica la temperatura mediului ambiant, cu defectoscopul cu
scântei, numit şi ” izotest “. Electrodul de testare va fi obligatoriu circular, acoperind complet
circumferinţa ţevii izolate. Tensiunile de încercare sunt funcţie de sistemul de izolare utilizat. Se
controlează întreaga suprafaţă izolată la fiecare cupon. Locurile unde se produc scântei se
marchează ca defecte de izolaţie. Dacă există mai mult de 2 defecte cu o suprafaţa mai mică de 5
cm2 pe fiecare metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat. Dacă există un defect cu suprafaţa mai
mare de 5 cm2 pe metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat.
Măsurarea directă a rezistenţei specifice a izolaţiei constă din determinarea curentului, la
potenţial electric constant, ce străbate izolaţia, între un electrod de suprafaţă determinată şi ţeava,
cuponul sau conducta izolate. Se va executa o singură verificare pe câte un lot de 30 de cupoane. În
cazul unei rezistenţe de izolaţie necorespunzătoare se va verifica fiecare cupon al lotului respectiv.
Cupoanele cu rezistenţă specifică mai mică decât rezistenţa specifică impusă prin proiect vor fi eliminate.
3.1.3.3.1.4. Aplicarea izolaţiei pe traseu
Izolarea sudurilor se execută cu manşoane (sau cu benzi) termocontractile, după o tehnologie

dată de furnizorul de materiale. Izolaţia la suduri va respecta cel puţin tipul izolaţiei de pe traseul
conductei. Toate materialele utilizate vor avea agremente tehnice iar procedura de aplicare va fi
agreată de beneficiar.
Materialele pentru izolare vor fi depozitate în locuri uscate, închise în ambalajul original.
Materialele nu se vor expune razelor de soare, ploii , zăpezii, prafului. Se va evita păstrarea
îndelungată la temperaturi peste 35 0C sau sub –20 0C.
Izolaţia anticorozivă va fi aplicată pe ţeavă pe întreaga suprafaţă, în staţii fixe, cu excepţia a
0,30 - 0,50 m liniari, de fiecare din capetele ţevii. Marginile izolaţiei existente pe ţeavă vor fi curăţate
(sau eventual raşchetate pe o lăţime de 50 mm, cu un cuţit), pentru a asigura o bună aderenţă a
manşonului (sau a benzii) termocontractil(e) la suprafaţa izolaţiei aplicate în staţiile fixe. Marginile
izolaţiei ţevii aplicate în staţii fixe vor fi şanfrenate la 450, astfel încât la aplicarea izolaţiei în dreptul
sudurilor, trecerea între izolaţia existentă pe ţeavă şi izolaţia aplicată la sudură să fie corespunzătoare
(practic să nu existe spaţii libere).
Verificarea izolaţiei aplicate la suduri se execută după procedurile prezentate anterior.
3.1.3.3.1.5. Repararea defectelor de izolaţie înainte de lansarea conductei în şanţ
Furnizorul de materiale de reparaţie a defectelor va fi acelaşi cu furnizorul de izolaţie. Toate

materialele utilizate la reparaţii vor avea certificate de calitate. Furnizorul de izolaţie are obligaţia de a
instrui personalul constructorului ce execută reparaţiile în utilizarea corespunzătoare a materialelor şi
a tehnologiei de reparaţii
Defectele de izolaţie vor fi reparate printr-o tehnologie pusă la dispoziţie de furnizorul de
materiale. Se consideră defect de izolare la un cupon sau conductă, orice punct sau suprafaţă
indiferent de mărimea sa care nu corespunde calitativ cerinţelor.
Pentru repararea defectelor de izolaţie se taie din izolaţia existentă, cu ajutorul unor scule
ascuţite adecvat, un dreptunghi care să cuprindă suprafaţa defectă. Marginile izolaţiei se taie pe
verticală sub un unghi de 45°. Se îndepărtează izolaţia până la oţelul conductei. Se curăţă suprafaţa
metalică a conductei. Se aplică la rece primul strat / grundul, prin pensulare atât pe suprafaţa
metalică curăţată cât şi în afara acesteia, depăşindu-se marginile dreptunghiului cu cel puţin 50 mm
de jur - împrejur. Primul strat / grundul se aplică la temperatura ambiantă şi trebuie să fie uniform, fără
incluziuni de aer sau praf. Se aplică peticul de izolaţie conform tehnologiei furnizorului de izolaţie.
Toate reparaţiile se execută în prezenţa supervizorului. Orice reparaţie, împreună cu
eventualele observaţii, se înregistrează în ” Raportul de Reparaţii “, care va servi şi la întocmirea
procesului verbal de lucrări ascunse.

3.1.3.3.1.6. Manipularea materialului tubular izolat
Manipularea ţevilor înainte de izolare şi vopsire se va face în aşa fel încât să nu se producă
deformări ale materialului tubular şi ale suprafeţelor acestuia.
Ţevile curăţate ajunse în procesul de izolare sau vopsire vor fi suspendate şi manipulate
numai de capete, pe toată durata izolării. Deplasarea ţevilor proaspăt izolate se face cu macarale
prevăzute cu dispozitive adecvate de prindere de la capete, interzicându-se utilizarea chingilor sau a
altor metode de suspendare sau manipulare în această etapă.
Utilizarea chingilor este permisă numai după uscarea completă a straturilor aplicate dar nu mai
devreme de 24 ore de la aplicare, acestea trebuind să aibă lăţimi de cel puţin două ori diametrul
conductei şi să fie confecţionate numai din materiale textile sau cauciucate. Lăţimea şi tipul chingilor
ce urmează a fi utilizate vor fi avizate de supervizor înainte de începerea lucrărilor.
3.1.3.3.1.7. Stocarea materialului tubular izolat
În baza de izolare, ţevile vor fi stocate pe rampe special amenajate, iar sprijinirea ţevilor pe
suporţii rampei se va face numai pe capetele rămase neizolate pentru întregirea prin sudură.
Stocarea ţevilor pe rampe se poate face ţeavă lângă ţeavă sau în stivă, pe suporţi special amenajaţi
(care să nu deterioreze izolaţia) cu respectarea distanţei de minimum 20 mm între generatoarele
ţevilor în punctele cele mai apropiate.
Ţevile izolate şi transportate pe teren, ce trebuie aşezate pe marginea şanţului, pentru sudare
în vederea formării firului conductei, vor fi sprijinite, obligatoriu, pe saci umpluţi cu nisip sau rumeguş.
3.1.3.3.1.8. Transportul materialului tubular izolat
Transportul ţevilor de la baza de izolare la locul de montaj de pe teren se va face cu mijloace

de transport special amenajate cu dispozitive care, la aşezarea ţevilor, să nu deterioreze izolaţia.
Mijloacele de ridicare şi manevrare vor fi dotate cu dispozitive adecvate şi vor fi aprobate de către
supervizor.
3.1.3.3.1.9. Livrarea materialului tubular izolat
Livrarea ţevilor sau cupoanelor de ţeavă din baza de izolare spre locul de montaj al conductei
este permisă numai dacă transportul respectiv este însoţit de un buletin de calitate vizat de către
supervizor. Acest buletin stă la baza întocmirii procesului verbal de lucrări care urmează să devină
ascunse pentru conducta izolată şi montată subteran.
Documentul de însoţire a transportului trebuie să cuprindă:
- nota de recepţie a ţevii;
- caracteristicile ţevii (numărul de certificat al furnizorului);
- data izolării;
- certificate de calitate ale materialelor folosite la izolare;
- raportul de izolare;
3.1.3.3.1.10. Lansarea materialului tubular izolat
Şanţul de pozare (lansare) a conductei, realizat la dimensiunile din proiectul tehnic, trebuie
curăţat de bolovani sau alte corpuri tari care ar putea deteriora izolaţia .
Înainte de îngropare, porţiunile pe care a fost sprijinită conducta la marginea şanţului vor fi din
nou controlate cu izotestul reglat pentru grosimea nominală a izolaţiei.
După lansarea în şanţ a conductei se va proceda la astuparea acesteia. Această operaţie se
va face aşezând mai întâi un strat de pământ mărunţit sau ciuruit, până la 15 cm, deasupra conductei,
apoi continuându-se umplerea cu materialul excavat.

3.1.3.3.2. Izolarea anticorozivă exterioară şi protecţia mecanică în cazul utilizării

sistemelor de izolare cu polietilenă extrudată şi protecţie mecanică cu benzi
de fibră de sticlă armate cu răşini epoxidice a conductelor montate subteran
prin foraj orizontal dirijat
Sistemul de izolare ce se aplică pe conductă va fi cu polietilenă aplicată prin extrudare de tip

întărit (tipul polietilenei aplicate va fi de mare densitate). Documentul de referinţă privind specificaţiile
tehnice de bază şi metodele de testare pentru acest tip de izolaţie este DIN 30670 - Izolaţie din
polietilenă pentru ţevi din oţel şi fitinguri - Cerinţe şi teste.
3.1.3.3.2.1.Specificaţii privind materialul tubular izolat anticorosiv, furnizat în staţia

pentru aplicarea protecţiei mecanice
Capetele ţevilor pe o lungime de 0,3 m nu se vor izola de furnizor. Partea neizolată va fi

vopsită cu un strat protector temporar (wash primer). Capetele ţevii vor avea fixate temporar capace
pentru a împiedica pătrunderea de corpuri străine în interior. Acestea vor rămâne montate până la
execuţia sudurilor de întregire.
Ţeava izolată cu materiale aplicate prin extrudare trebuie să corespundă cel puţin cerinţelor
din Anexa 4 şi Anexa 5. Eventualele defecte de izolare se vor repara conform tehnologiei de reparare
date de furnizor. Este obligatoriu ca înainte de aplicarea protecţiei mecanice în staţie, suprafaţa
izolată să fie verificată.
Verificarea calităţii izolaţiei tronsoanelor de conductă furnizate se va executa de către constructor sub
supravegherea supervizorului. Se verifică cel puţin următorii parametrii:
 aspect
 aderenţă
 grosime
 continuitate
Aspectul izolaţiei se controlează vizual. Se verifică dacă aceasta este uniformă, fără denivelări,
crăpături. Izolaţia nu trebuie să prezinte pori, fisuri, bule de aer sau corpuri străine. Aspectul se
controlează pe toată suprafaţa izolată.
Aderenţa izolaţie - metal se execută la temperatura ambiantă de 15...25°C. Aderenţa se execută

funcţie de sistemul de izolare în modul următor:
a. pe loturi de câte 30 cupoane, câte o încercare pe lot, în cazul că izolaţia se constată a fi aderentă;
b. pe fiecare cupon al lotului, în cazul în care testarea de la punctul "a" indică izolaţie neaderentă în
diferite puncte.
Modul de lucru pentru verificarea aderenţei izolaţie - metal:
 se execută o tăietură în izolaţie, cu ajutorul unui cutter pe o lungime de 100 mm, astfel încât
vârful cuţitului să fie în contact cu suprafaţa metalică;
 perpendicular pe tăietura de mai sus se execută o altă tăietură de 20 mm astfel încât vârful
cuţitului să fie în contact cu suprafaţa metalică;
 capetele tăieturilor de mai sus se unesc sub forma unui dreptunghi;
 se dezlipeşte un capăt al dreptunghiului, pe o lungime de 20 mm, de suprafaţa metalică;
 se prinde capătul dezlipit cu ajutorul unui dinamometru (uzual etalonat în kgf) şi se trage cu o
viteză de 100 mm/min citindu-se forţa F [kgf];
 se calculează aderenţa în N/10mm (din formula F [kgf] x 5) care trebuie să corespundă
cerinţelor.
Izolaţia va trebui să respecte grosimea minimă impusă de Anexa 4. Măsurarea se execută

manual, nedistructiv, cu un aparat omologat metrologic de tip magnetic sau electromagnetic, aprobat
în prealabil de supervizor. Cu acordul scris al supervizorului, pe fiecare metru de lungime de ţeava
izolată se poate accepta o suprafaţă de maxim 5 cm2 cu grosime mai mică cu 10% decât minimul
prevăzut. Grosimea izolaţiei va fi măsurată cu un aparat etalonat iar rezultatul măsurării va fi
consemnat într-un buletin de măsurare. Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat.
Continuitatea izolaţiei se verifică la temperatura mediului ambiant, pe toată lungimea

cupoanelor din şantier, cu defectoscopul cu scântei, numit şi "izotest". Electrodul de testare va fi
obligatoriu circular, acoperind complet circumferinţa ţevii izolate. Tensiunile de încercare sunt funcţie
de sistemul de izolare utilizat. Se controlează întreaga suprafaţă izolată la fiecare cupon. Locurile
unde se produc scântei se marchează ca defecte de izolaţie. Dacă există mai mult de 2 defecte cu o
suprafaţa mai mică de 5 cm2 pe fiecare metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat. Dacă există un
defect cu suprafaţa mai mare de 5 cm2 pe metru liniar de cupon, cuponul va fi refuzat. Tensiunea de
testare corespunde Anexei 5 partea B. Defectele vor fi marcate şi apoi reparate după care se va
executa o nouă verificare a lor la aceeaşi tensiune de încercare. Tensiunea de încercare a izolaţiei se
va măsura cu un aparat etalonat iar rezultatul măsurării va fi consemnat într-un buletin de măsurare.
Buletinul de măsurare va fi elaborat de un laborator acreditat. Verificarea tensiunii de încercare se va
face de aplicatorul izolaţiei în prezenţa supervizorului.
Peste izolaţia conductei se va aplica protecţia mecanică obligatoriu mecanizat.
Protecţia mecanică a tronsoanelor de conductă se va asigura prin aplicarea de benzi din fibră
de sticlăvcu grosimea minimă-de 0,4 mm, în aplicare multistrat, impregnate cu răşini epoxidice.
Numărul de straturi ce se aplică este funcţie de diametrul exterior al conductei şi respectă
următoarele:
Dn < 100 mm - 1 strat cu suprapunere 50 % 0,7 mm

100 ≤ Dn < 300 mm - 2 straturi cu suprapunere 50 % 1,3 mm
300 ≤ Dn < 600 mm - 3 straturi de banda cu suprapunere 50 % 2,0 mm
600 ≤Dn ≤ 800mm - 5 straturi de banda cu suprapunere 50 % 2,8 mm
Notă: Impregnarea cu răşini epoxidice se aplică după fiecare strat cu suprapunere 50% aplicat.
Aplicarea protecţiei mecanice pe tronsoanele de conductă izolată anticorosiv cu polietilenă

extrudată şi verificate va respecta următoarea procedură:
- Se va îndepărta pământul şi praful de pe suprafaţa izolată. îndepărtarea pământului se

execută cu ajutorul unei perii iar a prafului prin intermediul unor lavete uşor umezite în apă. După
ştergere cu lavete umede ţeava izolată, va fi lăsată la uscare naturală, minim 5 minute.
Notă: Se interzice activitatea de aplicare a protecţiei mecanice când umiditatea atmosferică

(măsurata cu higrometrul) este mai mare de 85 % în spatii acoperite sau mai mare de 75 % în spaţii
neacoperite şi expuse la intemperii.
- Se va degresa suprafaţa izolată de contaminanţii organici prin ştergerea cu lavete umectate

în solvenţi organici (benzina de extracţie) pentru materii organice, respectiv umectate în soluţii
alcaline (detergenţi) pentru materii lavabile. După ştergere cu lavete umede ţeava izolată, va fi lăsată
la uscare naturală, minim 30 minute.
- Se va sabla întreaga suprafaţă izolată astfel încât să se obţină o rugozitate de 90
microni. Materialele utilizate în vederea sablării sunt : nisip cuarţos, corindon sau alice metalice.
Verificarea rugozităţii suprafeţei se execută cu ajutorul unui rugozimetru conform următoarei
proceduri:
 determinare pe o ţeavă/un dublet la primele 10 ţevi/dubleţi;
 determinare pe o ţeavă/un dublet la fiecare 500 m de conductă .
Determinarea se va executa pe o zonă a ţevii/dubletului de regulă cea mai lucioasă, într-un

punct ales de supervizor. La un profilul de rugozitate sub 80 de microni sau mai mare de 90 microni,
se interzice începerea sau continuarea procesului de aplicare a protecţiei mecanice
- Se va îndepărta praful (practic amestec de polietilenă şi material de sablare) rezultat de pe
suprafaţa izolată. îndepărtarea prafului se execută cu lavete uşor umezite în apă . După ştergere cu
lavete umede ţeava izolată, va fi lăsată la uscare naturală, minim 30 minute.
- Se amestecă cele două componente ale răşinii epoxidice conform normelor de producător.
Omogenizarea amestecului se execută cu ajutorul unei maşini electrice rotative prevăzută cu un
mixer într-un recipient. Timpul prevăzut pentru omogenizarea amestecului va fi obligatoriu respectat.
- Amestecul omogenizat se toarnă într-un rezervor montat pe un cărucior mobil aflat deasupra
ţevii izolate şi sablate, ce se supune procesului mecanizat de aplicare al protecţiei mecanice.
Rezervorul va avea obligatoriu prevăzut un robinet de reglare a vitezei de curgere a răşinii.
- Căruciorul are prevăzute role (sau rolă) din burete cu lungimea de 15 cm pentru aplicarea
răşinii epoxidice. Din rezervor, prin intermediul robinetului, răşina curge direct pe rolele (sau rola) din
burete. Apăsarea rolelor pe ţeava este determinată de cerinţa ca răşina epoxidică să fie aplicată
uniform. Se aplică un strat de răşină epoxidică pe izolaţie, prin deplasarea controlată a căruciorului şi
rotirea ţevii.
Notă: Nu se recomandă aplicare cu ajutorul trafaletului a răşinii epoxidice deoarece straturile de

răşină epoxidică nu sunt aplicate uniform. Această opţiune este totuşi posibilă numai dacă se aplică
în loc de un strat de răşină epoxidică aplicat mecanizat minim două straturi de răşină epoxidică
aplicată manual.
- Se aplică mecanizat primul strat cu suprapunere 50 % de bandă de fibră de sticlă (Roving)

Primul strat de bandă de fibră de sticlă (Roving) se va aplica la 10 cm de începutul izolaţiei existente
pe ţeava şi se termină la 10 cm amonte de sfârşitul izolaţiei existente, astfel încât ulterior să se poată
întregi izolaţia existentă cu cea de pe traseu.
- Se reglează viteza de rotire a ţevii, viteza precum şi tensiunea de aplicare a benzii de fibră
de sticlă (Roving) astfel încât aplicarea să fie continuă iar suprapunerea benzii de protecţie mecanică
(Roving) să fie de 50 %. Simultan cu aplicarea benzii se deschide robinetul de aplicare a răşinii
epoxidice Robinetul va fi astfel reglat încât răşina aplicată să nu curgă şi să pătrundă complet
straturile de bandă de fibră de sticlă (Roving) Căruciorul va fi deplasat manual , de la un capăt la altul
pe suprafaţa ţevii aflată în mişcare de rotaţie , astfel încât să permită aplicarea continuă a răşinii
epoxidice.
- După terminarea aplicării primului strat cu suprapunere 50 % de bandă de fibră de sticlă
(Roving) se aplică următoarele după acelaşi procedeu funcţie de diametrul conductei.
- Se lasă ţeava cu protecţia mecanică aplicată la uscat sub o copertină unde să fie ferită de
intemperii.
Notă: Constructorul îşi asumă calitatea materialului tubular izolat şi protejat mecanic ce va fi furnizat.
Notă: Ţevile pe care se aplică protecţia mecanică vor fi lăsate la uscat minim 48 de ore înaintea
livrării pe şantier la locul execuţiei subtraversării.
Pentru ţeava izolată anticorosiv şi protejată mecanic, ce va fi furnizată la locul execuţiei

subtraversarii, se vor solicita de către supervizor buletine de verificare executate de laboratoare
specializate ale constructorului, transmise conform Anexa 2.
În cazul protecţiei mecanice se verifică:
 aspectul
 grosimea
 rezistenţa la impact
Aceste verificări vor constitui fază determinată.
Aspectul protecţiei mecanice se controlează vizual. Se verifică dacă aceasta este uniformă,
fără denivelări, crăpături . Protecţia mecanică nu trebuie să prezinte pori, fisuri, bule de aer sau
corpuri străine. Aspectul se controlează pe toată suprafaţa pe care s-a aplicat protecţia mecanică.
Protecţia mecanică va trebui să respecte grosimile minime impuse de funcţie de diametrul

conductei. Măsurarea se execută manual, nedistructiv, cu un aparat etalonat metrologic de tip
magnetic sau electromagnetic, aprobat în prealabil de supervizor. Cu acordul scris al supervizorului,
pe flecare metru de lungime de ţeava izolată se poate accepta o suprafaţă de maxim 5 cm 2 cu
grosime mai mică cu 10% decât minimul prevăzut . Rezultatul măsurării grosimii protecţiei mecanice
se va certifica prin buletin de verificare. Buletinul de verificare va fi elaborat de un laborator acreditat.
Rezistenţa la impact se testează prin eliberarea de la înălţimea de 1 m deasupra

conductei, la unul dintre capete a acesteia, a unei bile cu greutatea de 3 kg. După 10 lansări
consecutive asupra cuponului de ţeava se verifică continuitatea protecţiei mecanice la

temperatura mediului ambiant, cu defectoscopul cu scântei, numit şi "izotest". Electrodul
de testare va fi tip perie sau circular. Se va verifica întreaga zonă supusă impactului cu bila.
Tensiunea de încercare este de 35 kV. Testele se execută în modul următor:
a. pe loturi de câte 10 cupoane, câte o încercare pe lot, în cazul că protecţie mecanică se constată a
fi rezistentă la impact
b. pe fiecare cupon al lotului, în cazul în care testarea de la punctul "a" indică faptul că izolaţia nu
este rezistentă
Rezultatul măsurării rezistenţei la impact a protecţiei mecanice se va certifica prin buletin de

verificare. Buletinul de verificare va fi elaborat de un laborator acreditat.
Neîndeplinirea unei cerinţe de la punctul precedent duce la refuzarea cuponului respectiv.
3.1.3.3.2.2. Pregătirea suprafeţelor din dreptul sudurilor de întregire
Materialul tubular care urmează a fi izolat pe traseul conductei în dreptul sudurilor de întregire,
precum şi fitinguri şi armături , care nu au putut fi izolate în staţiile de izolare sau fabricile de profil, se
consideră a fi fost verificat şi acceptat în conformitate cu standardele specifice în vigoare.
Înaintea aplicării izolaţiei, suprafaţa neizolată va fi curăţată prin îndepărtarea umidităţii, a
pământului, prafului sărurilor, oxizilor, a stratului de protecţie anticorosivă temporară aplicat în staţiile
de izolare sau fabricile de profil la capetele neizolate, a contaminanţilor organici şi a altor corpuri
străine.
Stratul de protecţie anticorosivă temporar aplicat la capetele neizolate, în staţiile de izolare
sau fabricile de profil, se îndepărtează cu solvenţi specifici, indicaţi de furnizorul materialului. Când
solventul recomandat de furnizor este ineficient sau nu se reuşeşte îndepărtarea wash primer-ului se
va solicita aprobarea supervizorului pentru curăţarea mecanizată.
Umiditatea se îndepărtează printr-o încălzire uşoară cu 10-20°C peste temperatura ambiantă.
Se interzice izolarea în condiţiile când umiditatea depăşeşte 85 %.
Praful, pământul şi sărurile se îndepărtează prin spălare cu apă sau prin ştergere cu lavete
umectate în apă. în cazul în care temperatura mediului nu este suficientă pentru uscare, conducta se
va încălzi uşor.
organici (benzina de extracţie) iar materiile lavabile se vor curăţa cu lavete umectate în soluţii
alcaline.
Înlăturarea protecţiei temporare arse prin sudură, a scoriilor şi a fluxului rămas din procesul de
sudură precum şi a conductei în zona sudurilor se va face prin sablare , hidrosablare sau alte metode
utilizând instalaţii specializate. Gradul de pregătire al suprafeţelor va fi Sa 2 % , conform standardului
SR EN ISO 8501/2002. Aceasta corespunde simbolului fotografic B2, din STAS 10166/1-77.
Rugozitatea va fi de 40 - 90 microni.
Marginea izolaţiei se şanfrenează sub un unghi care să permită o trecere lină între suprafaţa
izolată şi cea neizolată. Lăţimea şanfrenului va fi de 10 mm. Surplusul de izolaţie rămas pe suprafaţa
ce urmează a fi izolată se îndepărtează cu obiecte ascuţite şi cu solvenţi.
Nu se admite izolarea 'fără ca supervizorul să-şi dea acordul asupra calităţii pregătirii
suprafeţelor.
Înălţimea cordonului de sudură, faţă de suprafaţa ţevii, la sudurile de întregire a cupoanelor de
ţeava, admis pentru aplicarea izolaţiei, va fi de maxim 1 mm.
3.1.3.3.2.3. Aplicarea izolaţiei la sudurile de întregire
Izolarea sudurilor se execută cu manşoane termocontractile după o tehnologie dată de

furnizorul de materiale . Izolaţia la suduri va respecta cel puţin tipul izolaţiei de pe traseul conductei.
Toate materialele utilizate vor avea agremente tehnice iar procedura de aplicare va fi agreată de
S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş.

Materialele pentru izolare vor fi depozitate în locuri uscate.închise în ambalajul original.

Materialele nu se vor expune razelor de soare, ploii .zăpezii, prafului. Ţevile şi elementele izolaţiei
trebuie să fie ţinute la o temperatura cu 3 grade Celsius peste dew point/punctul de rouă înainte de
izolare. Se va evita păstrarea îndelungată la temperaturi peste 35° C sau sub -20° C.
Marginile izolaţiei existente pe ţeava vor fi curăţate (sau eventual raşchetate pe o lăţime de
50 mm, prin intermediul unui cuţit) , pentru o bună aderenţă a benzii sau a manşonului termocontractil
la suprafaţa izolaţiei aplicate în staţiile fixe. Marginile izolaţiei ţevii aplicate în staţii fixe vor fi
şanfrenate la 45° C astfel încât la aplicarea izolaţiei în dreptul sudurilor, trecerea între izolaţia
existentă pe ţeava şi izolaţia aplicată la sudură izolaţia să fie corespunzătoare ( practic să nu existe
spaţii libere ).
3.1.3.3.2.4. Aplicarea protecţiei mecanice la suduri
Pregătirea suprafeţelor ţevii, aplicarea izolaţiei şi verificările calităţii acestora înainte de

aplicarea protecţiei mecanice pe traseu în dreptul sudurilor de întregire, vor respecta cerinţele
prezentate anterior în proiect. Verificările izolaţiei vor fi însoţite de buletine de verificare elaborate de
un laborator acreditat. Izolaţia aplicată va fi executată cu manşoane termocontractile.
Se aplică manşonul termocontractil pe ţeava sablată conform specificaţiilor din proiect astfel
încât acesta să se suprapună peste cei 10 cm rămaşi de la aplicarea mecanizată a protecţiei
mecanice din staţia fixă de fiecare parte a cuponului de ţeava.
Se va îndepărta praful existent. îndepărtarea prafului se execută cu lavete uşor umezite în

apă. După ştergere cu lavete umede ţeava izolată, va fi lăsată la uscare naturală, minim 30 minute.
Se amestecă cele două componente ale răşinii epoxidice conform normelor de producător.
Omogenizarea amestecului se execută cu ajutorul unei maşini electrice rotative prevăzută cu un
mixer într-un recipient. Timpul prevăzut pentru omogenizarea amestecului va fi obligatoriu respectat.
Manşonului termocontractil , prin şlefuire pe toată suprafaţa cu o hârtie abrazivă (şmirghel) cu

granulaţia 60, i se va asigura o rugozitate ce va permite aderenţa protecţiei mecanice la izolaţie.
Se curăţă suprafaţa izolată de praful rezultat în urma execuţiei operaţiei de şlefuire cu ajutorul
unei lavete umede.
a. Se lasă la uscare, suprafaţa şlefuită 30 minute.
b. Se aplică două straturi de răşină epoxidică pe toată suprafaţa supusă întregirii, prin pensulare
sau cu ajutorul trafaletului.
c. Se aplică apoi un prim strat de benzi de fibră de sticlă (Roving) cu suprapunere de 50% până
la capetele acoperite de protecţie mecanică existente pe tronsoane.
d. Se aplică procedeul şi pentru celelalte straturi de bandă de fibră de sticlă, după flecare strat
de bandă aplicându-se două straturi de răşină epoxidică.
e. Aplicarea protecţiei mecanice, în dreptul sudurilor de întregire trebuie să se execute astfel
încât stratul final de protecţie mecanică să fie uniform, fără denivelări, astfel încât la tragerea
conductei în gaura forată să nu existe frecări suplimentare.
Notă: Operaţia nu se execută dacă umiditatea este mai mare de 85%.
3.1.3.3.2.5. Verificarea calităţii protecţiei mecanice aplicate la suduri
Verificările de calitate a protecţiei mecanice în dreptul sudurilor de întregire se execută

conform celor prezentate anterior, (in loc de cupoane se vor executa verificările în dreptul fiecărei
suduri de întregire).

3.1.3.3.2.6. Verificarea calităţii protecţiei mecanice înaintea tragerii conductei în gaura

forată
Verificările privind calitatea protecţiei mecanice înainte de tragere se va executa vizual.

Eventualele urme de lovituri vor fi reparate prin aplicarea de răşini epoxidice şi benzi de fibră de sticlă
(Roving) pe toată circumferinţa ţevii cel puţin 30 cm stânga -dreapta faţă de marginile defectului.
Tehnologia de aplicare este următoarea:
a. Se şlefuieşte întreaga suprafaţă a defectului şi cel puţin 30 cm stânga - dreapta faţă de
marginile defectului. Şlefuirea se execută cu o hârtie abrazivă (şmirghel) cu granulaţia 60.
b. Se curăţă suprafaţa izolată de praful rezultat în urma execuţiei operaţiei de şlefuire, cu ajutorul
unei lavete umede.
c. Se lasă ia uscare, suprafaţa şlefuită 30 minute.
d. Se aplică două straturi de răşină epoxidică pe toată suprafaţa supusă reparaţiei, prin
pensulare sau cu ajutorul trafaletului.
e. Se aplică apoi un prim strat de benzi de fibră de sticlă cu suprapunere de 50% pe toată
suprafaţa şlefuită.
f. Se aplică procedeul pentru încă două straturi de bandă Roving, după fiecare strat de bandă
aplicându-se două straturi de răşină epoxidică.
g. Aplicarea protecţiei mecanice, la defecte trebuie astfel aplicată încât trecerea de la protecţia
mecanică existentă ia cea de ia locul de defect să se facă lin. Pe marginile benzii Roving aplicată
suplimentar la defect, se va aplica răşină epoxidică care se va nivela cu trafeletul sau pensula astfel
încât trecerea să fie executată fără denivelări, iar la tragerea conductei în gaura forată să nu existe
frecări suplimentare.
Notă: Operaţia nu se execută dacă umiditatea este mai mare de 85%.
3.1.3.3.2.7. Verificarea calităţii izolaţiei după tragere
Verificarea calităţii izolaţiei după tragerea conductei în gaura forată este obligatorie şi va
constitui fază determinantă a lucrării. Verificarea va fi executată de către un laborator acreditat pe
baza unei proceduri acreditate.
Rezultatele vor fi însoţite de un buletin de verificare. Este obligatoriu ca la această fază
determinantă să fie prezent şi proiectantul.

Anexa 1. Parametrii principali ai sistemului de izolare cu răşini epoxidice
A.Parametrii de alegere ai sistemului de izolare cu răşini epoxidice înainte de aplicare
Art. Caracteristici Condiţii de Verificare

crt tehnice admisibilitate
1. Densitate după amestec 1,3 SR EN ISO 1183-2003
15°C [Kg/dm3], max. ASTM D 3289-03
2. Rezistenta la compresiune Minim 100 MPa -
3. Duritate Peste 85 ASTM D-2240
ISO 868
4. Temperatura de aplicare 15° Măsurare cu termocuplu
minimă [°C]
5. Valoarea indicelului de 2 -
curgere în stare topită [g/10
mm ], max
6. Temperatură de operare -10... + 40 -
[°C]
7. Compatibilitate cu alte Foarte bună
sisteme de izolare
8. Tip de aplicare pe ţeava Pensulare sau sprayere
9. Elongaţia la rupere 20% SR EN 10290
10. Umiditatea atmosferică până 80%
la care se poate aplica
răşina epoxidică
11. Rezistenţă specifică a 108 SR EN 10290
izolaţiei [Ωm2]
12. Cathodic disbondment Max. 2,5 mm Max 1mm ASTM G 8
SR EN 10290
13. Rezistenta la agenţi chimici Excelentă SR EN ISO 175-2002
14. Rezistenţa la penetrare Max 0,1 SR EN 10290
[mm]
15. Rezistenţa la impact la 23°C Minim 6 SR EN 10290
[J/mm]
16. Flexibilitatea la îndoire 16% Sub 0,59° DIN 30671
NACE RP -0394
17. Timp de uscare maxim 60
la temperatura ambiantă de -
20 °C [min]
B.Parametrii sistemului de izolare cu răşini epoxidice după aplicare pe conductă
Art. Parametrul Valoare Verificare

crt.
1. Grosime minimă izolaţie [mm] 2 ISO 2808
2. Aderenţa [N/mm] 17 SR EN 10290
3. Aderenţa( la tăiere în X) Sub 1 mm SR EN 10290
4. Rezistenţa la penetrare [mm] Max 0,1 SR EN 10290
5. Rezistenţa la impact [J/mm] la o Admis SR EN 10290
energie de minim 15 J
6. Rezistenţă la străpungere la Fără defecte ( sau un
tensiunea de număr de defecte DIN 30671
25 kV/mm admis conform
procedurii de mai sus)

Anexa 3. Parametrii principali ai manşoanelor termocontractile cu rezistenţă mecanică mărită
A.Parametrii de alegere ai manşoanelor termocontractile cu rezistenţă mecanică

mărită înainte de aplicare
Nr. Parametrul Valoare Verificare

crt.
1. Aderenţa la oţel [N/mm] 18 SR EN 12068
2. Rezistenţa specifică a izolaţiei 6x108 SR EN 12068
[Ωm2] minimă
3. Rezistenţa la penetrare pentru cel Max 3,1 SR EN 12068
mai defavorabil caz [mm]
4. Rezistenţa la impact [J/mm] la o Admis SR EN 12068
energie de15J
5. Rezistenţă la străpungere la Fără defecte DIN 30671
tensiunea de 35 kV/mm
6. Cathodic disbonment 0 SR EN 12068
7. Compatibilitate cu alte sisteme de Foarte bună -
izolare
B.Parametrii de verificare, ai manşoanelor termocontractile cu rezistenţă mecanică

mărită, după aplicare la sudură
Nr. Parametrul Valoare Verificare

crt.
1. Aderenţa la oţel [N/10mm] 180 SR EN 12068
2. Grosime minimă [mm] 4 SR EN 12068
3. Rezistenţă la străpungere la tensiunea de Fără defecte DIN 30671
35 kV/mm

Anexa 4. Grosimea minimă a sistemului de izolaţie cu materiale aplicate prin extrudare
Grosimea minimă
Tipul de Dn conductă
a izolaţiei
izolaţie [ mm]
[mm]
< 100 1,8
100 - 250 2,0
Normală 250 - 500 2,2
500 - 800 2,5
> 800 3,0
< 100 2,5
100 - 250 2,7
Întărită 250 - 500 2,9
500 - 800 3,2
> 800 3,7
Anexa 5. Parametrii principali de alegere a materialelor aplicate prin extrudare

A. Parametrii izolaţiei cu materiale aplicate prin extrudare înainte de aplicare
Nr.
Caracteristici tehnice Criterii de admisibilitate Verificare
crt.
SR EN ISO
1624-2003
1. Forma de prezentare Pulbere sau granule
SR EN ISO
4610-2003
Densitate relativã la 15°C Medie Înaltă SR EN ISO
2.
[ Kg / dm3 ], max 0,926 - 0,940 0,940 - 0,952 1183-2003
Conţinut maxim de apă [ % ], SR EN ISO
3. 0,05 0,05
max 62-2004
Valoarea indicelui de curgere în
4. 2 0,8 -
stare topită [ g / 10 mm ], max
SR EN ISO
5. Punctul de înmuiere Vicat [ °C ] 95
306-2004
SR EN ISO
6. Temperatura de topire [ °C ] 112
3146-2001-AC 2003
Măsurare cu
7. Temperatura de aplicare [ °C ] 180 - 220
termocuplu
B. Parametrii izolaţiei cu materiale aplicate prin extrudare după aplicare pe conductă
Nr.
Parametrul Valoare Verificare
crt.
Diferenţe maxime de 10 % din
1 Grosime DIN 30670 (5.3.1)
grosimea impusă
Rezistenţa de
2 Fără defecte la 25 kV DIN 30670 (5.3.2)
străpungere
3 Aderenţă 35N/cm DIN 30670 (5.3.3)
DIN 30670
Rezistenţa de Fără defecte la lovire de 30 ori
4 Fără defecte
impact cu sfera şi testare la 25 kV
(5.3.4)
Rezistenţa de
5 Maxim 0,2 mm DIN 30670 (5.3.5)
penetrare
6 Alungire minimã [%] 200 DIN 30670 (5.3.6)
7 Rezistenţa specifică 108 DIN 30670 (5.3.7)
a izolaţiei [ m2]
Îmbătrânire la
8 Corespunde DIN 30670 (5.3.8)
căldură
Rezistenţa la
9 Corespunde DIN 30670 (5.3.9)
expunere la lumină
Conducte ce urmează a fi amplasate la subtraversări de cursuri de apă, şosele etc,

în tunele realizate prin foraj orizontal
Diametrul conductei
[mm]
Denumire Dn < 100 Dn 100 ÷ 300 Dn 300 ÷ 600 Dn > 600
material Grosime informativa Grosime Grosime Grosime
~ 0.7 mm informativa informativa informativa
~ 1.3 mm ~ 2.0 mm ~ 2.8 mm
Ţesătura de fibra 2.1 m2 4.2 m2 6.3 m2 10.5 m2
de sticla pretatata 1 strat cu 2 straturi cu 3 straturi cu 5 straturi cu
(m2) suprapunere 50% suprapunere suprapunere suprapunere
50% 50% 50%
Compozit epoxidic,
(Kg)
Componenta A 0.750 1.300 1.750 2.500
Componenta B 0.350 0.550 0.750 1.100
Diluant pentru 0.05 0.05 0.07 0.07
spălare ustensile
(Kg)
Conducte ce urmează a fi lestate sau amplasate în soluri cu agresivitate foarte ridicată
Diametrul conductei [mm]
Denumire Dn ≤ 600 Dn > 600

material Grosime Grosime
informativa informativa
~ 0.7 mm ~ 1.3 mm
Ţesătura de fibra de 2.1 m2 4.2 m2
sticla pretatata 1 strat cu 2 straturi cu
(m2) suprapunere 50% suprapunere 50%
Compozit epoxidic,
(Kg)
Componenta A 0.750 1.300
Componenta B 0.350 0.550
Diluant pentru 0.05 0.05
spălare ustensile
(Kg)

3.1.3.4. Îmbinarea materialului tubular (a ţevilor, teurilor, curbelor, coturilor),

(specificaţii proceduri de sudură, conform Anexei 4)
Îmbinarea ţevilor se va realiza prin sudură electrică cap la cap, prin învârtire pentru formarea
tronsoanelor şi la poziţie pentru formarea firului conductei.
Coeficientul de calitate al sudurilor va fi acelaşi cu cel al sudurii ţevilor, = 1.
La asamblarea ţevilor prin sudură se va avea în vedere respectarea prescripţiilor
SR EN 1011 - 1 : 2001 şi SR EN ISO 9692 - 1,2.
În vederea eliminării îmbinărilor necorespunzătoare se va face controlul calităţii sudurilor prin
gamagrafiere, lichide penetrante sau ultrasunete.
Condiţiile tehnice de acceptabilitate a sudurilor vor fi în conformitate cu API Std 1104.
Unitatea constructoare va asigura calitatea sudurilor executate prin utilizarea tehnologiilor
elaborate pe baza procedeelor de sudare omologate şi prin folosirea sudorilor calificaţi, în
conformitate cu prevederile SR EN 287 - 1 : 2004.
În proiect sunt prezentate, în anexe, specificaţii pentru procedurile de sudură cap la cap ce se
vor utiliza pentru executarea acestor lucrări. De asemenea, în partea desenată a proiectului se
regăsesc detaliile de prelucrare a capetelor ţevilor şi curbelor, înainte de sudarea electrică cap la cap
a acestora.
Prezentul capitol se referă la sudarea tronsoanelor de ţeavă pentru formarea firului conductei,
prin sudură cap la cap şi de colţ, precum şi la sudarea diferitelor accesorii ale conductei: robinete,
flanşe, descărcătoare de presiune, fitinguri, confecţii de atelier, etc…, cu respectarea prevederilor
Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale
- 2006.
Pentru conductele de transport gaze naturale ce funcţionează la presiune înaltă se utilizează
următoarele categorii de ţevi:
SR EN 10208 - 1 : 1999 - Ţevi din oţel pentru conducte destinate fluidelor

combustibile. Condiţii tehnice de livrare.
Partea 1: Ţevi în clasa de prescripţii A.
SR EN 10208 – 2 : 2010 - Ţevi din oţel pentru conducte destinate fluidelor
combustibile. Condiţii tehnice de livrare.
Partea 2: Ţevi în clasa de prescripţii B.
Execuţia îmbinărilor sudate se va face utilizând tehnologii omologate conform standardelor SR

EN 288 - 9 : 2001 sau conform prescripţiilor tehnice CR 7 - colecţia ISCIR în vigoare.
Conform instrucţiunilor tehnice I 27 - 82, tabel 6, conductele din sistemele de transport prin
care se vehiculează gaze naturale se încadrează în categoriile B, (pentru presiunea de calcul pc > 40
bar; temperatura t = –30 0C - 200 0C), respectiv C (pentru presiunea de calcul 10 bar < pc < 40 bar).
În funcţie de gradul de periculozitate din I 27 - 82, anexa I, gazele naturale (gazul metan) face
parte din grupa 4 (maximă din punct de vedere al pericolului de incendii sau explozie).
Coeficienţii de calitate ai îmbinărilor sudate se stabilesc prin proiectul conductei de transport
dar nu vor fi mai mici decât coeficientul de calitate al sudurii materialului tubular. Sudurile se vor
executa în clasa I de calitate. Calitatea sudurilor va fi verificată prin control nedistructiv şi va fi
garantată de către unitatea constructoare prin certificat de calitate. Metodele de control nedistructiv şi
procentul de suduri examinate, ca şi condiţiile tehnice de acceptabilitate a sudurilor la conductele de
gaze rezultă din cele de mai jos.
Controlul sudurilor cap la cap se va efectua cu RP sau US, conform Prescripţiilor Tehnice
CR 13 sau CR 4 - colecţia ISCIR, astfel:
● pentru clasa 4 de locaţie: - 100 % control vizual;

- 100 % din sudurile realizate prin învârtire;
- 100 % pentru sudurile de poziţie;



● 100 % pentru sudurile executate la porţiunile de conductă care formează traversări de ape,
văi, etc…, precum şi pentru sudurile executate în zonele care nu respectă distanţele de siguranţă
prevăzute de Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport
gaze naturale - 2006, zone specificate în cadrul proiectului.
Pentru îmbinările sudate care nu pot fi supuse probelor de presiune, controlul sudurilor se va
realiza astfel:
- 100 % control vizual şi dimensional;
- 100 % control cu lichide penetrante sau particule magnetice;
- 100 % control cu lichide penetrante sau particule magnetice.
Prin grija achizitorului de materiale, utilaje şi echipamente, respectiv a beneficiarului sau a
constructorului, după caz, materialul tubular aprovizionat pentru a fi utilizat la montaj în zone
încadrate în clasa 4 de locaţie va fi controlat integral prin metode de control nedistructive (sudura şi
corpul ţevii) la producător.
Controlul sudurilor de colţ se va efectua în proporţie de 100 % US, conform Prescripţiilor
tehnice CR 4 - colecţia ISCIR.
În cazul instalaţiilor tehnologice / confecţiilor metalice, procentele de control nedistructiv şi
metodele de examinare ale sudurilor sunt specificate în desenele de execuţie.
Sudorii care vor executa îmbinările sudate vor fi calificaţi şi autorizaţi conform API Std 1104
sau Prescripţiilor tehnice CR 9 / 1 – colecţia ISCIR sau SR EN 287 – 1 : 2004 / A2 : 2006. Societatea
constructoare va dispune verificarea în proporţie de 100 % a îmbinărilor sudorilor începători şi a celor
nou angajaţi, la cel puţin primele 100 suduri realizate. Toţi sudorii vor fi verificaţi cel puţin o dată pe
an. Dacă un sudor nu a fost angajat într - un proces de sudare pe o perioadă de minim 6 luni, acesta
va fi supus unui test de verificare.
Societatea constructoare va păstra înregistrarea testelor de calificare a procedeului tehnologic
de sudare pe toată durata folosirii acestuia; de asemenea, va păstra, pe durata execuţiei lucrărilor,
înregistrarea sudorilor autorizaţi şi datele cu rezultatele testărilor respective.
3.1.3.4.1. Operaţiuni premergătoare sudării
Pentru formarea tronsoanelor se dau următoarele indicaţii:

- pentru teren deschis, cu aliniamentul drept fără canalizaţii subterane, lungimea tronsoanelor
se stabileşte în funcţie de capacitatea de ridicare a cârligului macaralei şi greutatea pe metru liniar a
ţevii;
- pe căi publice cu alte canalizaţii subterane (în special în zona DN), lungimea tronsoanelor se
stabileşte după distanţele între canalizaţiile care urmează a fi traversate, după locul robinetelor de
separare, schimbări de aliniament şi alte condiţii concrete şi particulare de execuţie.
După curăţare, distanţare şi aliniere, cele două tronsoane alăturate ce urmează a fi sudate în
federea formării firului conductei se solidarizează între ele prin 4 puncte de sudură situate diametral
opus.
Ţevile pentru industria petrolieră se livrează cu capetele şanfrenate. Ţevile care urmează să
fie îmbinate în tronsoane se vor controla bucată cu bucată, pentru depistarea celor care au marginile
deformate sau ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se vor înlătura prin tăiere cu flacără
oxiacetilenică, după care capetele ţevilor se vor şanfrena la 300. Pregătirea rosturilor pentru sudura
cap la cap se va realiza în V. Deschiderea rostului va fi de 1 † 3 mm iar înălţimea netedă a rostului
va fi de 2 mm.
Elementele de bază ale îmbinărilor sudate pentru diferite subansamble de conducte vor ţine
seama de prevederile capitolului 12 şi de cele stipulate în Anexele 18a, 18b, 19a şi 20 din Normele
tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale – 2006,
precum şi specificaţiile procedurilor de sudare prezentate în anexele proiectului.
În cadrul calificării / omologării conform reglementărilor legale în vigoare a procedurii de

sudare, geometria rostului a fost stabilită pentru fiecare gamă de grosimi ale componentelor de
îmbinat.
3.1.3.4.2. Realizarea sudurii
Îmbinările sudate se pot realiza prin orice procedeu electric supus în prealabil omologării şi
încercării distructive a cordonului de sudură, proiectantul recomandând utilizarea procedeului de
sudare cu arc electric.
Sorturile de ţevi utilizate pentru conductele de transport de presiune înaltă, oţel L360 MB şi
L415 MB SR EN 10208 - 2 au un conţinut de carbon de maxim 0,16 %, respectiv L245 MB/NB,
SR EN 10208 - 2 (maxim 0,16 % carbon), de aceea se vor folosi electrozi corespunzători oţelului şi
felului de curent electric de sudat (curent continuu). Astfel, caracteristicile mecanice şi compoziţia
chimică a metalului depus prin sudare trebuie să fie aceleaşi cu ale ţevii. Curentul va fi continuu
pentru aparatul de sudură disponibil; se va utiliza un procedeu de sudură omologat pentru condiţiile
concrete.
Se va aplica operaţia de preîncălzire atunci când este prevăzută în tehnologia de execuţie,
respectiv atunci când temperatura metalului, a mediului ambiant sau grosimea materialului impun
efectuarea unui asemenea tratament pentru a obţine suduri satisfăcătoare. Condiţiile de preîncălzire,
temperatura şi timpul de menţinere vor fi stabilite prin procedeul calificat de sudare şi tehnologia de
sudare stabilită.
După curăţarea suprafeţelor de sudat la luciu metalic se trece la aplicarea primului strat de
sudură. Grosimea primului strat nu va depăşi 3 mm. Stratul trebuie să fie uniform şi total, fără pori,
incluziuni, zgură, fisuri sau crăpături şi cu marginile fără praguri de metal.
După terminarea primului strat, sudorul îndepărtează prin ciocănire uşoară zgura şi curăţă prin
frecare cu peria de sârmă stratul aplicat şi topiturile.
Dacă se observă pori, goluri, zgură sau alte defecte, pe o lungime de minim 20 mm, pe fiecare
parte a defectului, stratul depus se taie cu dalta şi se reface corect. Straturile următoare se aplică în
acelaşi mod cu primul strat, însă cu electrozi mai groşi.
Sudurile defecte vor fi reparate sau îndepărtate. Repararea se va executa conform unei
proceduri de sudare omologate. O sudură poate fi reparată de cel mult 2 ori.
Sudurile de poziţie vor fi executate după cel puţin 24 ore de la coborârea tronsoanelor în şanţ,
calitatea lor urmând a fi verificată integral prin gamagrafiere.
Detensionarea sudurilor, respectiv domeniul de temperatură, modul de încălzire, timpul de
menţinere se stabilesc prin procedeul de sudare omologat.
Duritatea în cordonul de sudură nu va depăşi 300 † 350 HV10.
3.1.3.4.3. Materiale de adaos pentru sudare
Pentru asigurarea corespondenţei materialelor de adaos cu caracteristicile materialului tubular

şi cu condiţiile de sudare (caracterul învelişurilor, poziţia de sudare, felul şi intensitatea curentului,
etc...) este necesară consultarea următoarelor standarde:
● STAS 1125 / 6 – 90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu arc
electric. Condiţii tehnice generale de calitate;
● SR EN ISO 2560 : 2006 Electrozi înveliţi pentru sudarea manuală cu arc electric a
oţelurilor nealiate şi cu granulaţie fină;
● SR EN 756 : 2004 Sârme electrod şi cupluri sârmă - flux pentru sudarea cu
arc electric sub strat de flux a oţelurilor nealiate şi cu
granulaţie fină. Clasificare;
● SR EN 760 : 1997 Fluxuri pentru sudarea cu arc electric sub strat de flux.
Clasificare;
● SR EN 60974 - 1 : 1997 Echipamente pentru sudare cu arc. Partea 1. Surse de
curent pentru sudare;
● SR EN ISO 17632 : 2008 Materiale pentru sudare. Sârme tubulare pentru sudarea cu
arc electric cu sau fără gaz protector a oţelurilor nealiate şi
cu granulaţie fină. Clasificare;
● SR EN 760 : 1997 Materiale consumabile pentru sudare. Sârmă tubulară pentru
sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector şi fără
protecţie a oţelurilor de înaltă rezistenţă. Clasificare.

În funcţie de mărcile de oţel pentru conducte petroliere utilizate în cadrul lucrărilor de

reabilitare proiectate, respectiv L 245 MB/NB, L 360 MB şi L 415 MB, SR EN 10208 - 2 şi a
procedeului de sudare calificat, constructorul va stabili tipul materialelor de adaos conform
SR EN ISO 2560 : 2006, SR EN 756 : 2004, SR EN 760 : 1997 sau conform clasificării AWS A 5.1.
Recepţia materialelor de adaos pentru sudare se va face în depozit, verificând:

- integritatea ambalajului;
- corespondenţa între datele înscrise în certificatul de calitate însoţitor, eticheta de pe ambalaj
şi conţinut;
- integritatea şi uniformitatea învelişului electrozilor;
- coaxialitatea învelişului cu sârma metalică;
- aderenţa învelişului pe sârma metalică, în conformitate cu condiţiile tehnice generale de
calitate din SR EN ISO 544 : 2004.
Pentru a beneficia de calităţile prescrise, electrozii trebuie să fie manipulaţi fără a trânti cutiile
sau lăzile; de asemenea, vor fi transportaţi în vehicule acoperite, vor fi depozitaţi în încăperi uscate,
ferite de umezeală, umiditatea maximă admisă fiind de 60 %.
Electrozii cu înveliş bazic, care înainte de folosire au venit în contact cu atmosfera umedă, vor
fi uscaţi înainte de folosire timp de 2 ore la temperatura de 250 - 300 0C.
Îmbinările sudate vor fi poansonate de către sudorii care le-au executat.
3.1.3.5. Lucrări de terasamente - săpătură şanţ
3.1.3.5.1. Generalităţi
În funcţie de condiţiile concrete din teren, şanţurile pentru pozarea conductelor subterane se vor
săpa manual şi / sau mecanizat nu cu mult timp înaintea montării acestora, cu respectarea condiţiilor
prevăzute în avize.
Săpătura pentru realizarea şanţurilor de pozare a conductelor se va executa îngrijit cu
respectarea dimensiunilor din proiect. Dimensiunile sunt stabilite în funcţie de diametrul conductei şi
tipul săpăturii, manuală sau mecanizată.
Fundul şanţurilor va fi fără denivelări iar pereţii vor fi fără asperităţi pentru a se evita la lansare
deteriorarea materialului tubular.
Adâncimile de îngropare şi pofilele şanţurilor vor respecta prevederile din anexele 4a, 4b, 4c şi
4d din Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze
naturale - 2006 .
În terenuri pietroase, care ar putea deteriora izolaţia conductei, înainte de pozarea conductelor în
şanţuri, pe fundul acestora se va aşterne un strat de pământ cernut sau nisip, cu grosimea de 10-15 cm.
Şanţurile vor fi marcate şi protejate cu podeţe şi parapete şi vor fi semnalizate atât pe timp de zi
cât şi pe timp de noapte.
Înainte de astuparea şanţurilor cu pământul rezultat din săpătură se vor îndepărta, în mod
obligatoriu bolovanii, bucăţile de beton, bordurile, calupurile, obiectele metalice, etc… , bucăţi care la
astuparea şi compactarea manuală ar putea duce la deteriorarea izolaţiei conductelor. Compactarea
manuală a pământului se va face cu udarea, în prealabil, a fiecărui strat.
În cazul terenurilor pietroase, pentru a se evita deteriorarea izolaţiei, se recomandă acoperirea
conductelor coborâte în şanţuri cu un strat de pământ cernut, cu grosimea de până la 15 cm, după care
se va continua acoperirea cu pământ excavat, rezultat în urma executării săpăturii (şanţului).
3.1.3.5.2. Pichetarea lucrărilor
Pichetarea axei traseului conductei se face în prima fază la predarea amplasamentului (fază
determinantă) în prezenţa beneficiarului, constructorului, proiectantului.
Se vor materializa pe teren toate punctele importante ale traseului, inclusiv obstacolele prin
ţăruşi (borne, marcaje, etc.…) pe axul conductei la o distanţă de cel mult 200,00 m unul de celălalt.
Punctele de schimbare ale direcţiei se marchează prin doi picheţi. Marcarea porţiunilor
rectilinii ale traseului şi gropile de poziţie, inclusiv semnele de marcaj revine constructorului.
Cu ocazia realizării pichetării traseului vor fi identificate toate instalaţiile subterane, aeriene,
electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate pe traseul conductei în vederea mutării sau
protejării acestora, conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului,
prin grija beneficiarului.
3.1.3.5.3. Lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, în limita zonei ocupate temporar / expropriate,

pe toată lăţimea culoarului de lucru se vor executa următoarele lucrări pregătitoare:
- curăţarea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
- defrişări, dacă acestea sunt imperios necesare;
- decopertarea şi depozitarea pământului vegetal;
- demolarea / demontarea construcţiilor existente.
Curăţarea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se va face pe toată
suprafaţa culoarului de lucru de către muncitori auxiliari, care vor strânge în grămezi toate aceste
materiale şi le vor arde sau le vor transporta în locuri special destinate acestui scop.
Defrişarea culoarului (acolo unde este cazul) de tufişuri, arbuşti se va executa cu tractor pe
şenile dotat cu echipament defrişor iar materialul rezultat se va împinge în grămezi în afara zonei
lucrărilor, de unde vor fi transportate în locuri special destinate acestui scop.
Decopertarea pământului vegetal se va face pe toată lungimea traseului, pe lăţimea indicată

în proiect, lăţime stabilită în funcţie de diametrul conductei, natura terenului traversat şi de tehnologia
de execuţie a conductei.
La stabilirea lăţimii culoarului de lucru s-au avut în vedere prevederile Normelor tehnice pentru
proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze naturale - 2006 .
Pentru zonele de vii, livezi, pădure se recomandă reducerea culoarului de lucru la minim
jumătate din lăţimea lui. Pe culoarul de lucru, dacă natura terenului o impune se va realiza nivelarea
terenului dar aceasta numai după decopertarea stratului vegetal.
Pământul excavat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv.
Pământul vegetal va fi depus într - un depozit provizoriu, în vederea unei eventuale reutilizări.
3.1.3.5.4. Execuţia săpăturilor
Săpăturile în şanţ se vor executa mecanizat, cu utileje diverse funcţie de natura terenului sau
manual, în cazul în care sunt intersectate canalizaţii existente şi manual pentru finisarea suprafeţelor
şi pregătirea fundului şanţului pentru aşezarea patului de pământ cernut sau nisip, după caz, ce
constituie reazemul continuu a conductei şi în vederea prevenirii deteriorării izolaţiei în contact cu
solul. În funcţie de natura terenului şi comportamentul acestuia la săpat, terenurile întâlnite de-a
lungul traseului se împart în categorii, conform tabelului 1.

Tabel 1
Categoria de teren
după modul de comportare la săpat Greutate
medie în
Nr. Denumirea pământurilor Proprietăţi Excavator situ
Buldozer,
crt. şi a altor roci dezagregate coezive Cu lopata, cu lingura (în
auto- Moto-
cazma, sau săpătură)
greder, screper
târnacop, echipa- da N / mc
greder cu cu tractor
ranga ment de
tractor
draglina
1 2 3 4 5 6 7 8
Turbă fără rădăcini sau cu slab
1. mijlociu I I I 1100-1250
rădăcini până la 3 mm coeziv
Teren sărăturos şi sărătură coeziune
de consistenţă moale mijlocie
Pământ vegetal de suprafaţă slab
3. uşor I I I 1200-1400
până la 0,30 m grosime coeziv
coeziune
4. Mâl, nămol consistent uşor I I I 1400-1600
mijlocie
coeziune
5. Argilă nisipoasă (lut) tare I I I 1800-2000
mijlocie
slab
6. Praf argilos nisipos (loess) mijlociu I I I 1700-1850
coeziv
slab
7. Praf nisipos mijlociu I I I 1500-1700
coeziv
Pământ vegetal compactat slab
cu sau fără rădăcini coeziv
Argilă nisipoasă uşoară cu
coeziune
9. un conţinut de pietriş până la tare I II I 1600-1800
mijlocie
10% din volum
10. Nisip mijlociu necoeziv uşor I II II 1600-1850
11. Nisip mare necoeziv uşor I II II 1650-1850

slab
12. Nisip prăfos mijlociu I II II 1500-1700
coeziv
slab
13. Nisip fin mijlociu I II II 1400-1700
coeziv
slab
14. Nisip argilos mijlociu I I I 1500-1700
coeziv
slab
15. Praf argilos (loess) mijlociu II II II 1600-1700
coeziv
Nisip cu pietriş (balast slab
16. mijlociu II II II 1700-1900
nisipos) coeziv
Pietriş de râu cu nisip slab
17. tare II II - 1750-2000
(balast) coeziv
Turbă cu rădăcini peste 30 slab
18. tare II II - 1100-1300
mm coeziv
Pământ vegetal cu rădăcini slab
19. tare II II II 1400-1600
cu grosime peste 30 mm coeziv
coeziune
20. Argilă prăfoasă (lut) tare II II II 1800-2000
mijlocie
coeziune
21. Argilă prăfoasă nisipoasă tare I I I 1800-1900
mijlocie
Argilă nisipoasă compactă cu coeziune
22. tare II II II 1800-1900
pietriş până la 10 % mijlocie
Argilă prăfoasă compactă cu coeziune
23. tare II II - 1800-2000
pietriş, piatră spartă, bolovani mijlocie
Argilă grasă amestecată cu
foarte
24. piatră spartă, pietriş până la foarte tare III III III 1800-1900
coeziv
10 % din volum
1 2 3 4 5 6 7 8
Argilă grasă compactă în foarte
25. foarte tare II II - 1900-2100
stare plastică coeziv
foarte
26. Argilă în genere foarte tare II II - 1800-2000
coeziv
foarte
27. Idem în stare plastică foarte tare II II - 1900-2100
coeziv
Argilă maruoasă în stare foarte
28. foarte tare II II - 1850-2050
plastică coeziv
Piatră spartă de orice fel
inclusiv cea care cuprinde
29. necoeziv tare II II II 1400-1500
cantităţi neînsemnate de
bolovani
Pământ îngheţat alcătuit din
30. necoeziv tare II II II 1450-1650
nisip şi nisip argilos
Teren sărăturos şi sărătură coeziune
31. mijlocie III II II 1600-1700
întărită mijlocie
foarte
32. Argilă grasă compactă foarte tare III III III 1800-2050
coeziv
foarte
33. Argilă mărnoasă compactă foarte tare III III III 1800-2000
coeziv
Bolovăniş până la 200 mm
34. cu fracţiune mai mare de 20 necoeziv foarte tare III III III 1900-2200
mm peste 50 %
Pietriş cu bolovăniş colmatat
coeziune
35. cu nisipuri argiloase şi argile foarte tare III III III 1900-2150
mijlocie
nisipoase
Stâncă dezagregată (gresie,
36. necoeziva foarte tare IV IV IV 1800-2000
calcar, ardezie, etc.)
Blocuri de stâncă şi beton,
37. necoeziva foarte tare IV IV - 1900-2000
(bolovăniş, grohotişuri)
Roci stâncoase derocate în
38. necoeziva foarte tare IV IV - 1800-2000
prealabil
Argilă de morenă cu bolovani coeziune
39. foarte tare IV IV IV 1900-2100
Argilă şistoasă mijlocie
coeziune
40. Loess întărit (uscat) foarte tare IV IV IV 1750-1850
mijlocie
Roci tari şi foarte tari coeziune
41. foarte tare V V - 2000-2200
derocate mijlocie
coeziune
42. Roci stâncoase derocate foarte tare V V - 2000-2300
mijlocie
Adâncimea şanţului este astfel fixată încât să asigure îngroparea conductei sub zona de
îngheţ (adâncimea minimă de pozare va fi de 1,10 m până la generatoarea superioară a conductei).
Pentru protecţia muncii şi implicit a lucrătorilor, săpăturile se prevăd astfel:
- la săparea cu pereţi verticali nesprijiniţi, următoarele limite de adâncime:
● argile, terenuri tari şi foarte tari care se lucrează cu târnăcopul - 2,00 m;
● argile nisipoase, prăfoase, terenuri mijlocii şi tari care se lucrează cu cazmaua - 1,25 m;
● terenuri uşoare de coeziune redusă - 0,75 m;
- la săparea cu pereţi verticali săpătura va rămâne deschisă un timp foarte scurt;
- orice alte categorii de săpături nesprijinite se vor executa cu pereţi înclinaţi (în taluz);
- acolo unde se execută săparea fără sprijinirea pereţilor, pământul nu trebuie să fie supus
vibraţiilor;
- pentru adâncimi mai mari, taluzurile verticale vor fi sprijinite pe toată suprafaţa lor;
- la adâncimi mari şi în cazul unor condiţii hidrologice nefavorabile, şanţul se va executa
combinat: partea superioară se execută mecanizat (în taluz) iar partea inferioară manual (cu pereţi
verticali - sprijiniţi).
În funcţie de dotarea executantului, utilajele ce se folosesc pentru executarea terasamentelor

sunt (lista de mai jos va fi însuşită de către constructor pentru aplicare în situaţii concrete la execuţie):

- utilaje de săpat şi încărcat aceste utilaje pot încărca pământul săpat în mijloace speciale de
transport):
● excavatoare universale cu o cupă (cu lopată dreaptă sau întoarsă) cu capacitate variind
între 0,15 şi 3,00 m3; cu aceste utilaje se pot executa lucrări de săpături în (tranşee) şanţuri având
adâncimi mari atunci când se lucrează cu echipament de draglină sau de lopată întoarsă;
● excavatoarele cu mai multe cupe permit executarea săpăturilor cu pereţi verticali;
● excavatoarele cu săpare frontală (săpătoare de şanţuri);
- alte utilaje speciale:
● utilaje auxiliare pentru scarificarea sau afânarea pământului cum sunt plugurile de
diferite tipuri şi scarificatoarele;
● utilaje de săpat, transportat şi nivelat, care după săpătura poate să transpoarte
pământul în depozit: screpere, gredere şi buldozerele.
Lucrările de săpătură pe ultimii 25,00 cm deasupra cotei definitive a fundului şanţului se

execută manual numai după aprovizionarea pe şantier a tuturor materialelor necesare execuţiei
lucrării, astfel:
săparea manuală se execută cu diferite unelte în funcţie de natura terenului de dislocat;
- pământurile nisipoase se dislocă cu lopata de diferite forme funcţie de coeziunea terenului;
- pentru terenuri unde se lucrează prin înfigerea uneltei, se întrebuinţează cazmaua sau
hârleţul;
- pentru dislocarea terenurilor tari se foloseşte târnăcopul, de diferite tipuri după natura
terenului;
- prundişul nelegat cu granule nu prea mici se extrage cel mai bine cu furca de piatră cu coada
lungă;
- pentru dislocarea pământurilor foarte tari şi a celor pietroase se întrebuinţează ranga;
- locurile de muncă trebuie să fie suficient de largi pentru evitarea accidentelor.
În cazul terenurilor stâncoase, roca trebuie fărâmiţată, dislocată în prealabil prin explozii,
pentru a putea fi ridicată apoi, fie cu mijloace mecanice fie cu braţele.
Pentru lucrările cu explozivi sunt necesare unelte de perforat, explozivi şi mijloace de
exploatare, care servesc la detonarea încărcăturii explozive. Mijloacele întrebuinţate în mod curent pe
şantierele de construcţii sunt capsa detonatoare şi fitilul.
Pentru a se aşeza explozivul în interiorul rocii se execută în stâncă găuri cilindrice de diametru
mic (găuri de mină) executate manual (dălţi de diferite lungimi) sau mecanic (perforatoare acţionate
cu aer comprimat). În unele cazuri se pot întrebuinţa şi mijloace chimice.
Cantitatea de exploziv variază în funcţie de scopul urmărit. Pentru afânarea şi sfărâmarea rocii
în bucăţi, se întrebuinţează încărcături mai mici iar dacă se urmăreşte azvârlirea rocii în afara limitei
şanţului sunt necesare încărcături mult mai mari, ţinând seama de distanţele admisibile faţă de
conductele existente.
Lucrările de detonare vor fi făcute numai de personal calificat şi autorizat în acest gen de
lucrări.
La săpături în terenuri stâncoase se mai pot folosi, ciocanul pneumatic de abataj dotat cu
cazma şi lopată.
Folosirea explozibilului va fi permisă doar cu respectarea distanţei de siguranţă de 250,00 m
faţă de conductele existente (conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din
amonte şi de transport gaze naturale - 2006).
Evacuarea pământului rezultat din săpături se va face astfel ca între marginea săpăturii şi
marginea depozitului de pământ de pe mal să existe o zonă liberă ( banchetă ) a cărei lăţime trebuie
să fie:
- în cazul săpăturilor nesprijinite, lăţimea banchetei cel puţin egală cu adâncimea săpăturii;
- în cazul săpăturilor sprijinite, lăţimea banchetei de cel puţin 0,50 m.
În timpul executării lucrărilor de săpătură se vor lua măsuri speciale, care să asigure
securitatea şi stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate sau interceptate, precum şi protecţia
muncitorilor şi a utilajelor.
Înainte de începerea execuţiei lucrărilor, constructorul, împreună cu beneficiarul identifică
toate instalaţiile subterane care ar putea produce accidente sau s-ar putea deteriora.
În cazul terenurilor umede, mlăştinoase sau sub apă se sapă cu dragline mecanice sau
hidraulice. Pe aceste terenuri, utilajele se pot deplasa numai pe platelaje sau platforme construite
special.
3.1.3.5.5. Sprijiniri
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor de lemn şi bilelor de brad sau cu sprijiniri
metalice de inventar, în aşa fel încât să se obţină o siguranţă suficientă şi o uşoară executare a
lucrărilor în interiorul şanţului. În funcţie de natura şi umiditatea terenului, cât şi de adâncimea
săpăturii, dulapii se aşează alăturaţi sau distanţaţi.
La sprijinirile cu dulapi aşezaţi orizontal se admite o avansare a săpăturii nesprijinite de
0,25 – 0,50 m în terenuri coezive.
La sprijiniri cu dulapi aşezaţi vertical, la terenuri coezive, baterea dulapilor trebuie să urmeze
de aproape săpătura, cu atât mai mult cu cât terenul are o coeziune mai redusă.
Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor se va face de jos în sus pe măsura astupării şanţului

cu pământ. Numărul de dulapi aşezaţi orizontal, care se îndepărtează simultan pe verticală nu trebuie
să fie mai mare de trei iar în cazul terenurilor cu coezivitate redusă, numai câte unul. În timpul
îndepărtării dulapilor trebuie montate corespunzător filatele şi spraiţurile, cele existente neputând fi
scoase decât după ce s-au fixat spraiţurile provizorii.
În terenuri cu ape subterane abundente, sprijinirea pereţilor se va face cu dulapi joantivi

(dinţari) din lemn, de minimum 6,00 cm grosime sau cu palplanşe metalice.
Sprijinirile se vor putea utiliza de la o locaţie la alta, în măsura în care nu prezintă deteriorări
după folosirile succesive.
3.1.3.5.6. Epuismente
În cazul lucrărilor care se execută sub nivelul unor ape subterane care nu pot fi evacuate
gravitaţional (prin drenaje, şanţuri deschise) este necesar în cadrul proiectului de organizare
rezolvarea problemelor privind coborârea nivelului apelor freatice, pentru a se asigura executarea
lucrărilor în uscat. Organizarea lucrărilor trebuie astfel studiată încât epuizmentele să se execute într-
un timp minim. Când debitele infiltrate sunt importante este necesar să se asigure continuitatea
lucrărilor.
Metodele folosite pentru epuizarea apelor din săpături se stabilesc şi în funcţie de consistenţa
şi permeabilitatea terenurilor, după cum rezultă din cele ce urmează.
La terenuri puţin coezive, având în compoziţie materiale foarte fine, există pericolul ca prin
efectuarea unor epuizmente necorespunzătoare să se depăşească vitezele de antrenare ale
acestora, deranjându-se astfel echilibrul natural al terenului.
La terenuri coezive cu permeabilitiţi reduse sunt necesare epuizmente temporare care să

asigure lucrul în uscat, folosind pompe centrifuge. Aceste pompe având sorbul din furtun flexibil,
epuizează apa direct din şanţ, urmărindu-se în timpul execuţiei ca săpăturile să se adâncească în
primul rând în regiunea sorbului, pentru a se putea executa săpăturile în teren uscat. Şanţul este apoi
menţinut uscat folosind numai electropompa situată în aval de ultimul punct de lucru.
Pentru terenuri cu permeabilităţi mai mari, coborârea pânzei freatice se face prin pompare din
puţuri forate amplasate la distanţe corespunzătoare, în funcţie de permeabilitatea terenului.
În cazul în care apare pericolul de antrenare a materialelor fine se foloseşte metoda puţurilor
forate filtrante sau a filtrelor aciculare.
La terenurile sensibile la umezire, săpăturile în şanţ vor fi astfel organizate, încât să permită
colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei.

3.1.3.5.7. Finisarea şanţului
După pregătirea conductei pentru lansare, fundul şanţului se finisează şi se aşterne un pat de
nisip sau pământ, după caz, de minim 15,00 cm grosime pentru a asigura o rezemare continuă a
conductei. Fundul şanţului trebuie să fie format numai din porţiuni drepte între două gropi de poziţie
adiacente, verificarea efectuându-se cu nivela sau teodolitul, aparate cu care se vor măsura şi
unghiurile schimbărilor de direcţie.
3.1.3.5.8. Umpluturi şi compactări
După lansarea conductei în şanţ, acoperirea cu pământ se va face astfel încât corpurile tari să
nu deterioreze izolaţia.
Pe conductă şi în jurul ei se aşează numai pământ afânat, eventual cernut, fără bolovani,
pietre sau pământ îngheţat; acesta se aşează în straturi ce se compactează separat cu o deosebită
îngrijire.
Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 10-15 cm, până ce se acoperă cu

30 cm generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat se compactează separat. Restul umpluturii
se poate face mecanizat în straturi de 20-30 cm, de asemenea bine compactate.
Se interzice îngroparea lemnului provenit din sprijiniri în umplutură.
Compactarea umpluturilor se execută cu maiul de mână, maiul mecanic, iar la şanţuri cu lăţimi
mari se folosesc maiuri vibrante.
Compactarea manuală şi mecanică se execută la umiditatea optimă de compactare, printr -

un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat de grosime diferită, în funcţie de gradul de
compactare şi felul utilajelor.
Gradul de compactare se realizează la gradul de compactare a terenului natural din jur şi

conform STAS 2914 - 84.
Umiditatea optimă de compactare stabilită conform STAS 1913 / 1 - 82 se asigură prin
stropirea manuală în locuri înguste şi prin stropire mecanică în spaţii largi, pentru completarea
gradului de umiditate necesar.
În terenuri în pante, unde există pericol ca şanţul să canalizeze ape pluviale se vor amenaja
suprafeţele versanţilor sau se vor practica obstacole pentru a asigura conservarea pământului care
acoperă conducta.
Pentru amenajarea suprafeţelor versanţilor se adopta lucrări de combaterea eroziunii solului
cum ar fi lucrări de colectare a apelor de precipitaţii, cleionaje, înierbări. La pante mai mari, unde nu
sunt suficiente amenajările versanţilor se prevăd pe firul conductei garduri împotmolitoare, ecrane de
argilă sau chiar de beton armat încastrate de o parte şi alta a şanţului şi în terenul nederanjat minim
2-3 m, în funcţie de natura terenului.
În terenurile agricole după acoperirea conductelor, se reface stratul vegetal, astfel ca după
tasare terenul să ajungă la profilul iniţial. Stratul de pământ vegetal se aşterne uniform, se ară şi se
fertilizează, redându-se terenul în circuitul agricol.
Înainte de aşezarea stratului vegetal, pamântul compactat se va săpa, se va întoarce pe

10 cm grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va
aşterne uniform, în straturi de 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu panta de până la 20 % şi în
straturi de 20 cm grosime la taluzuri cu panta peste 20 %.
Solul va fi fertilizat prin administrarea îngrăşămintelor, care se va împrăştia pe suprafaţa de
teren, apoi se va săpa în vederea încorporării îngrăşămintelor.
În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune se vor împrăştia seminţe de iarbă
cu mâna şi se îngroapă cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână.
Apa pentru udarea suprafeţelor se va transporta cu cisterna.

3.1.3.5.9. Transportul pământului
Pământul rezultat din săpături se va depozita local şi pe etape. Scăzând umplutura, restul
pământului se va transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pământului rezultat din săpături se va ţine seama de:
- distanţa de transport, pe baza actului încheiat de către beneficiar sau de către proiectant cu
constructorul;
- de înfoierea pământului rezultat din săpătură;
- de utilajele mecanice folosite;
- de încărcarea mecanică a utilajului de transport cu eventuale relevee de depozitare în cadrul
săpăturii.
3.1.3.5.9. Condiţii de verificare a calităţii lucrărilor de terasamente
Controlul lucrărilor de terasamente revine beneficiarului şi constă în:

- verificarea trasării axului conductei;
- verificarea adâncimii de pozare a conductei;
- verificarea fundului şanţului pentru aşternarea patului de nisip;
- verificarea compactării şi nivelării terasamentelor.
Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor
ascunse specificându-se şi eventualele remedieri necesare.
3.1.3.5.10. Recepţia pe faze de execuţie
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de
execuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, recepţii ce revin beneficiarului. Acolo unde
este cazul, beneficiarul va convoca proiectantul.
În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de
prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă

posibilitatea trecerii execuţiei la faze imediat următoare.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

- trasarea şi pichetarea lucrării;
- decopertarea stratului vegetal;
- cota finală a săpăturii;
- compactarea umpluturilor.
La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va proceda la

efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându - se următoarele:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie;
- concordanţa gradului de compactare, conform STAS 2914 - 84 şi proiectului de execuţie;
prelevarea de probe privind stabilirea gradului de compactare pentru volumul de pământ pus în
operă, precum şi organizarea activităţii de laborator geotehnic sunt în sarcina exclusivă a
constructorului sau a unei unităţi specializată şi autorizată, angajate de către constructor.
Lucrările nu se vor recepţiona dacă nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în

proiect.
Pe toată durata execuţiei, constructorul are obligaţia de a urmări permanent dacă lucrările ce
le realizează se regăsesc în limitele coordonatelor de trasare prevăzute în proiect.

Beneficiarul îşi va rezerva dreptul de control şi verificare ori de câte ori va considera oportun
să intervină, încheind acte de constatare, ce vor fi comunicate şi proiectantului.
La recepţia finală se va examina dacă lucrările s-au desfăşurat în condiţii bune, dacă s-au
comportat bine în cursul termenului de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător.
3.1.3.6. Montarea conductelor şi lansarea pe poziţie definitivă
3.1.3.6.1. Montarea conductelor în fir curent
Montarea conductelor proiectate se va face prin aşezarea acestora în şanţul săpat anterior
utilizându-se macarale mobile de tip lansator, montate pe tractor cu şenile.
Schimbările de direcţie în plan orizontal şi vertical se vor realiza prin curbe, confecţionate în
ateliere specializate. După caz, schimbările de direcţie în plan orizontal, ce se vor monta îngropat, vor
fi marcate la suprafaţă prin borne din beton armat prefabricat.
3.1.3.6.2. Montarea conductei Dn 350 mm în zone speciale (la subtraversări)
În vederea stabilirii soluţiilor de proiectare a subtraversărilor, au fost efectuate pe teren

următoarele măsurători şi studii:
- măsurători şi studiu topografic în zona amplasamentelor, din care au rezultat şi secţiunile
transversale în punctele de traversare;
- studiu geotehnic;
- studiu hidrologic la traversările cursurilor de ape cadastrate, din care rezultă nivelul maxim al
apelor, afuierile, etc., având în vedere încadrarea lucrărilor de traversare în clasa a II-a de importanţă;
În funcţie de configuraţia terenului de amplasament, a formei albiilor şi malurilor în cazul

cursurilor de ape şi văilor şi rezultatul studiilor mai sus menţionate s-a stabilit ca toate traversările să
se realizeze în soluţie ” subtraversare “.
3.1.3.6.2.1. Subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC

60 Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti)
Având în vedere zonele de amplasarea a stâlpilor LEA 20 kV, a obţinerii unui acord negativ
din partea unui proprietar privat, a configuraţiei terenului, respectiv a malurilor şi a albiei cursului de
apă, se propune ca subtraversarea obstacolelor (drumul de exploatare De, drumul comunal DC 60
Siminicea – Grigoreşti şi pârâul Grigoreşti) să fie realizată prin foraj orizontal dirijat, la o adâncime
adecvată, stabilită în urma elaborării studiului geotehnic şi hidrologic în zonă, soluţie care va elimina
pe viitor influenţele acţiunii apelor şi a celorlalte fenomene naturale, cum ar fi erodarea solurilor,
asupra conductei ce va subtraversa acest pârâu.
Subtraversarea propusă se va face printr-un procedeu modern de foraj orizontal dirijat, care
utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune de fluide de foraj, combinat cu rotirea mecanică a
sculelor de foraj.
Adâncimea de pozare a conductei proiectate, în cadrul subtraversării prin foraj orizontal dirijat,
este suficient de mare şi adecvată, pentru a nu afecta infrastructura drumurilor intersectate,
de minim 3,00 m de la suprafaţa pamântului sau asfaltului la generatoarea superioară a conductei si
nici malurile şi albia cursului de apă, de minim 4,50 m sub talveg.
În cadrul subtraversării proiectate, poziţia conductei este orizontal dirijată prin localizări
electromagnetice ale capului de foraj, urmărind curba elastică a conductei.
Pentru conducta Dn 350 mm a fost determinată raza minimă de curbură elastică Rmin = 700 m.

Modul de realizare a lucrărilor se face prin:
1. Forajul pilot care începe dintr-o groapă de pornire prin forare în sol cu un cap de forare.
Capul de forare dirijabil realizează un tunel, cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de
înaltă presiune. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditivi) dislocă pământul,
transportă materialul dislocat în gropile de pornire (sosire) şi parţial susţine microtunelul şi reduce
frecarea dintre acesta şi produs.
2. Forajul de lărgire se execută după ce capul de frecare a ajuns la ţintă prin montarea
capului de lărgire corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea şi tragerea capului de lărgire
înapoi prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorită.
3. Pozarea produsului, a conductei, se face după capul de lărgire, trăgându-se prin tunelul
forat. Această operaţie se face uşor, întrucât suspensia de forare, ce conţine bentonită, acţionează
acum ca un mijloc de ungere a tunelului.
Suspensia de forare este o componentă importantă a sistemului, pentru că dislocă pământul,
transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce astfel frecarea cu capul de forare
şi cu produsul (conducta).
Suspensia de forare se realizează dintr - un amestec de apă şi bentonită, amestec specific
fiecărui şantier. Bentonita este un amestec de argilă naturală solubilă în apă. Amestecul de apă şi
bentonită este legat de parametri fizici ai solului, stabiliţi prin cercetări geologice.
Conducta trasă prin tunel este înconjurată cu produsul rezultat din forare şi bentonită, ceea ce
face ca asupra ei să nu se exercite nici o tensiune. Suspensiile de forare nu afectează mediul
înconjurător.
Tehnica de locaţie se face prin emiterea de date, modulate, de către un emiţător montat în
capul de forare, în sistem tridimensional. Receptorul de date vizualizează semnalele emise de
emiţător şi localizează exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.
Sistemul complet utilizat la realizarea unei lucrări prin foraj direcţional dirijat, este format din:
- utilajul propriu - zis de foraj, a cărui greutate se aproximează a fi 25 tone;
- unităţile de transport (camion, remorcă, autoutilitară);
- unităţile de aprovizionare cu conducte, scule şi accesorii de foraj, fluide de foraj;
- sistemul de radiodetecţie.
Obiectele necesare pentru execuţia subtraversării proiectate vor fi:
- drumuri şi platforme;
- pregătirea şantierului de lucru;
- forarea şi tragerea conductei.
Pentru executarea traversării sunt necesare următoarele cantităţi de material tubular:

● ţeavă S – 355,6 x 8,8 x r2 – EN 10208 - 2 – L245NB, document de inspecţie
EN 10204 - 3.1.B, L = 500,00 m.
Pe şantier se va proceda la completarea izolaţiei şi a protecţiei acesteia la capetele ţevilor ce

se sudează în vederea formării firului de conductă (cu manşoane izolatoare termocontractile), inclusiv
aplicarea unui strat de protecţie din mortar, prin torcretare.
Cu acceptul beneficiarului lucrărilor, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş, materialul tubular
destinat montării în cadrul subtraversării obstacolelor menţionate prin foraj orizontal dirijat va putea fi
aprovizionat gata preizolat şi torcretat, în cazul în care efortul financiar pentru acest lucru se
consideră justificat şi oportun iar timpul de livrare al materialului tubular ar putea fi unul rezonabil.
Tronsoanele de conductă aferente subtraversării se vor asambla pe malul stâng al pârâului
traversat, pe care se va afla groapa de sosire, în vreme ce groapa de pornire, dinspre care va începe
tragerea, se va afla pe malul drept al cursului de apă, după cum rezultă din planul de situaţie nr.
11-315-GN-001.
În momentul lansării tronsoanele gata asamblate vor fi susţinute cu lansatoare. Pe parcursul
tragerii se va avea în vedere respectarea razei minime de curbură a materialului tubular indicate mai
sus.
În vederea asamblării, susţinerii, lansării şi tragerii conductei prin tunelul forat se va folosi
culoarul de lucru care va avea lăţimea de 4 m.
Execuţia subtraversării pârâului Grigoreşti prin foraj orizontal dirijat are avantajul, faţă de alte
soluţii posibile de traversare (supratraversare cu conducta sprijinită pe palee din piloţi foraţi / bătuţi
sau subtraversare cu conducta lestată prin betonare continuă sau autolestată), că nu afectează în
niciun fel albia cursului de apă ( nefiind necesar accesul în zona albiei majore ) şi nici malurile
acestuia, conducta fiind pozată la o adâncime apreciabilă şi adecvată faţă de talvegul şi adâncimea
de afuiere ale râului iar platformele de foraj şi gropile de poziţie pentru tragerea conductei sunt
amplasate la distanţe mari de marginile celor două maluri (ale pârâului), după cum rezultă din planul
de situaţie nr. 11-315-GN-001 şi din planul profilului transversal al subtraversarii 11-315-GN-003.
Zona subtraversării obstacolelor menţionate prin metoda foraj orizontal dirijat se încadrează în
clasa 4 de locaţie, conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi
de transport gaze naturale - 2006.
3.1.3.7. Curăţarea conductei reparate/deviate şi a conductelor de legătură şi de

interconectare
Pe durata execuţiei lucrărilor, constructorul are obligaţia să păstreze interiorul şi exteriorul

conductelor curate.
După terminarea lucrărilor de montaj, înainte de lansarea în poziţie definitivă, se va face o
suflare cu aer a interiorului conductelor.
Operaţiile de curăţare integrală şi inspecţie interioară a conductei reparate/deviate se vor
realiza după terminarea lucrărilor propuse, pe baza unui program stabilit de către beneficiar.
3.1.3.8. Lansarea pe poziţia definitivă a conductelor de gaze
Şanţurile de pozare (lansare) a conductelor, realizate în conformitate cu prevederile Normelor

tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze
natural - 2006, trebuie curăţate de bolovani sau alte corpuri tari care ar putea deteriora izolaţia.
Înainte de astupare, porţiunile pe care au fost sprijinite conductele la marginile şanţurilor vor fi
controlate cu izotestul reglat pentru grosimea nominală a izolaţiei.
Asamblarea şi montarea firelor de conductă în şanţuri în poziţie definitivă se va face în raport
cu condiţiile oferite de teren şi de construcţiile şi instalaţiile întâlnite pe traseul conductelor, după cum
urmează:
- pe tronsoane (sau acolo unde este cazul ţeavă cu ţeavă) îmbinate prin sudură electrică în fir
pe marginea şanţului şi lansarea progresivă a firului de conductă în poziţie definitivă;
- pe tronsoane (sau ţeavă cu ţeavă) în şanţ, în poziţie definitivă, îmbinate prin suduri executate
” la poziţie “ în gropi de poziţie.
Pentru a se evita în timpul lansării solicitarea conductei peste limita rezistenţei admise de
material, lansarea conductei se va face cu respectarea următoarelor condiţii:
- număr optim de lansatoare: 2-3;
- distanţa maximă dintre lansatoare: 12-30 m;
- înălţimea maximă de ridicare a firului de conductă în procesul de montare: 1,5 m.
După montarea conductei în poziţie definitivă se vor efectua următoarele operaţii:

- verificarea şi izolarea tuturor sudurilor (cu manşoane izolatoare termocontractile), executate
în gropi de poziţie;
- acoperirea conductei pe toată lungimea ei cu un strat continuu de pământ fărâmiţat în
grosime de 15-20 cm;
- elaborarea ” Schiţei de inventar “ a conductei montate, care va cuprinde:
 traseul conductei reperat pe teren, faţă de obiectele stabile, fixe;

 caracteristicile conductei: diametru, grosime de perete, standard de fabricaţie, material;
 tipul izolaţiei aplicate;
 suduri executate: tip, ştanţa sudorului, distanţă dintre suduri, reperarea sudurilor,
control radiografic;
 curbele montate: tip, grade, reperare;
 adâncimi de montare;
 armături şi accesorii pe conductă: tip, distanţă faţă de puncte fixe.

3.1.3.9. Probe de presiune
3.1.3.9.1. Generalităţi
Conductele şi instalaţiile proiectate se vor supune probelor de presiune în conformitate cu

prevederile următoarelor acte normative:
● ” Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de
transport gaze naturale - 2006 “;
● STAS 8281 - 88: ” Conducte de gaze naturale. Reţele de transport, sisteme de distribuţie şi
instalaţii de utilizare a gazelor naturale “;
● I 12 :“Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la conductele tehnologice din oţel”;
● C 4 / 2: ” Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea, repararea
şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune - colecţia ISCIR “.
După terminarea montajului, înainte de punerea în funcţiune, conductele şi instalaţiile
tehnologice se supun următoarelor încercări:
- proba de rezistenţă (hidraulică / Pprh);
- proba de etanşeitate (pneumatică / Ppep);.
Probele se efectuează pentru toate tronsoanele de conductă proiectate şi sunt redate grafic în
anexele la acest proiect.
Probele de presiune se vor realiza cu aer sau apă, funcţie de tipul probei efectuate şi ţinând
seama că presiunea maximă de proiectare Pmax = 40 bar.
Proba de etanşeitate se va efectua pentru absolut toate conductele şi instalaţiile tehnologice
proiectate.
Se recomandă ca la realizarea probelor de presiune să se folosească dispozitive de probă
hidraulică cu sisteme de etanşare speciale, montate la capetele ţevilor sau confecţiilor probate,
dispozitive prezentate în Anexa 7 din memoriul tehnic.
3.1.3.9.1.1. Proba de rezistenţă
Pentru clasele 3 şi 4 de locaţie, presiunea minimă de încercare este 1,4 x Pmax.

Pentru tronsoanele de conductă proiectată, presiunea de probă hidraulică de rezistenţă va fi:
Pprh = 1,4 x Pmax = 1,4 x 40 bar = 54 bar.
Timpul de încercare este de 6 ore pentru conducte, respectiv de o oră pentru instalaţii /
confecţii metalice, de la stabilizarea presiunii şi după stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii
fluidului de încercare cu cea a solului / mediului ambiant.
Proba de rezistenta hidraulica se face pe tronsoane astfel încât presiunea maxima de

încercare în punctul de cota minima sa nu depaseasca 1,8 x presiunea de proiectare ( maximă
admisibilă de operare / de regim ) si în nici un caz 90 % din presiunea de proba hidraulica de uzina.
Armăturile se montează după evacuarea apei, instalaţia urmând a fi apoi supusă probei de
etanşeitate.
3.1.3.9.1.2. Proba de etanşeitate
Încercarea de etanşeitate se va face cu aer, la o presiune egală cu presiunea maximă

admisibilă de operare de regim, cu toate armăturile montate.
Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii de proiectare în conductă sau
instalaţie timp de 24 de ore, după stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului de încercare
cu cea a solului / mediului ambiant.
Ppep = Pmax = 40 bar
Pe toată durata încercărilor nu se admit pierderi de presiune. Se admit fluctuaţiile de presiune

datorate variaţiilor temperaturii fluidului de încercare şi ale presiunii atmosferice.

3.1.3.9.1.3. Pregătirea încercărilor
Încercarea la presiune a conductelor şi instalaţiilor se va efectua după terminarea tuturor

lucrărilor de montaj, inclusiv controlul nedistructiv al sudurilor, tratamente termice, etc….
Toate îmbinările conductelor vor fi vizibile şi uşor accesibile examinării în timpul încercării.
Izolarea anticorozivă şi vopsirea cordoanelor de sudură se execută numai după terminarea
tuturor încercărilor de presiune.
Elementele de conductă sensibile (de exemplu regulatoarele, dispozitivele de măsurare,
supapele de siguranţă, aparatura de măsură şi control, etc… ), care nu trebuie să fie supuse presiunii
de încercare la rezistenţă (1,4 x Pmax), trebuie să fie ori demontate ori izolate, prin flanşe oarbe sau
alte mijloace; izolarea elementelor de conductă se poate realiza şi cu robinete.
Înainte de realizarea încercărilor, interiorul conductelor va fi curăţat şi suflat cu aer, luând
măsuri corespunzătoare de protecţie a elementelor sensibile (aparatură de măsură şi control, etc…).
La umplerea conductelor cu fluidul de încercare, dacă este posibil prin punctul cel mai de jos,
se va asigura evacuarea aerului din conducte prin punctul cel mai ridicat iar la sfârşitul încercării,
evacuarea fluidului se va face concomitent cu introducerea aerului sau gazului, după caz, pentru a nu
se produce depresiune în sistem.
În cazul în care conductele racordate la utilajele tehnologice au presiunile de încercare mai
mari sau mai mici decât ale utilajelor, conductele se vor încerca separat.
3.1.3.9.1.4. Executarea şi durata încercărilor
Ridicarea şi scăderea presiunii se face treptat, fără şocuri.

Presiunea de încercare va fi crescută uniform şi continuu până la aproximativ 50% din
presiunea de încercare, după care creşterea până la presiunea de încercare se va face în trepte de
circa 10 % din valoarea acesteia.
Durata de încercare pneumatică la etanşeitate va asigura posibilitatea verificării tuturor

îmbinărilor. Încercarea pneumatică de etanşeitate se consideră reuşită dacă nu se constată o scădere
a presiunii.
Ciocănirea conductelor sub presiunea pneumatică este interzisă.
Temperatura maximă a fluidului de probă nu trebuie să depăşească plus 50 0C iar

temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută decât temperatura de lucru minimă admisibilă a
conductei.
Se vor lua măsuri pentru evitarea pericolului de îngheţare a fluidului de probă.
În cazul descoperii unui defect la conductă, încercarea se întrerupe şi se reia după înlăturarea
defectului. Ţevile care prezintă defecte în corp se înlocuiesc în întregime.
Începutul încercării hidraulice se consideră din momentul atingerii presiunii de încercare iar
rezultatul este satisfăcător dacă nu s-au constatat deformaţii, scurgeri, picături şi umeziri sau
scăderea presiunii la manometru.
Începutul încercării pneumatice se consideră din momentul stabilizării presiunii la manometrul
de la sursa de presiune iar rezultatul este satisfăcător dacă nu s-au constatat deformaţii ale
conductelor sau scăderea presiunii la manometru.
Valorile presiunii si temperaturii se măsoară pe toată durata probelor cu aparate cu

înregistrare electronică şI cu aparate indicatoare având clasa de precizie ± 1,5 % (eroare admisibilă
± 1,5 %) sau mai bună, aparatele având verificarea metrologică la zi.
Pe toată durata încercării presiunea înregistrată pe diagramă trebuie să se menţină constantă
în limitele de variaţie ale presiunii barometrice.
După terminarea încercării de presiune, mediul / fluidul de încercare nu trebuie să rămână în

conductele sau instalaţiile probate; conductele şi instalaţiile vor fi prevăzute cu posibilităţi de drenare
şi vor fi uscate.

Dacă la terminarea încercărilor de presiune rămân urme dăunătoare ale mediului / fluidului de
încercare în sistemul de etanşeitate (presetupă) se va proceda la schimbarea materialelor de
etanşare ale armăturilor utilizate în condiţii de temperaturi scăzute şi coroziune.
După realizarea încercării de presiune se admit lucrări de sudare pentru remedierea
eventualelor defecte, urmând ca, după aceasta, încercarea de presiune să fie repetată.
La ridicarea presiunii pneumatice în conductă, în special de la jumătatea presiunii de
încercare (0,5 x Pprp sau 0,5 x Ppep, după caz) până la valoarea presiunii de încercare (Pprp sau Ppep,
după caz), se va păstra o distanţă suficientă dintre oameni şi conductă sau se vor utiliza paravane
eficiente de protecţie.
Apropierea de conductă şi examinarea ei este permisă numai după reducerea presiunii de
încărcare la valoarea P0 (formulele 1 şi 2), acordându-se o atenţie sporită zonelor îmbinărilor (flanşe,
suduri, etc…), în cazul încercărilor pneumatice.
Se interzice accesul persoanelor străine în perimetrul conductelor supuse încercărilor şi în

acest sens se vor lua măsurile necesare (posturi de supraveghere, panouri avertizoare, etc… ).
În cazurile în care se folosesc alte fluide de încercare decât apa sau aerul se vor lua măsuri
corespunzătoare împotriva poluării mediului, a intoxicării şi asfixierii personalului.
3.1.3.9.1.5. Recepţia lucrărilor de încercare
În timpul încercărilor, executantul lucrărilor va întocmi un proces verbal, care trebuie să

cuprindă cel puţin:
a) data încercării;
b) poziţia de montaj a conductei, numărul desenului izometric ( dacă există ) şi numărul
proiectului de execuţie;
c) fluidul de încercare;
d) valoarea presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă;
e) rezultatele obţinute (defecţiuni şi remedieri);
f) concluzii;
g) semnăturile comisiei (executantul lucrărilor şi organele proprii de supraveghere tehnică ale
beneficiarului).
La procesul verbal se va anexa şi diagrama de înregistrare a presiunii.
3.1.3.10. Cuplarea tronsoanelor nou executate la conducta existentă şi umplerea cu

gaze naturale a conductei
La punerea / repunerea conductelor în funcţiune, evacuarea aerului cu ajutorul gazelor

naturale se face cu respectarea cel puţin a următoarelor măsuri de siguranţă:
a) gazele naturale se introduc prin unul din capetele conductei iar aerul se evacuează pe
tronsoane delimitate de robinete, încărcându - se treptat conducta cu gaze;
b) aerul se evacuează numai prin refulatoarele de la capătul opus direcţiei de curgere a
gazelor naturale;
c) debitul de gaze naturale trebuie să asigure o evacuare moderată a aerului şI acest debit
trebuie menţinut neîntrerupt până la evacuarea totală a aerului.
Operaţiile necesare punerii conductelor şi instalaţiilor tehnologice aferente în funcţiune se
realizează de către operatorul conductei pe baza unui program special.
Cuplările tronsoanelor nou executate la conductele existente se vor realiza, pe baza unui
program detaliat, întocmit de beneficiar, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş, numai în prezenţa
reprezentanţilor autorizaţi ai acestuia.
În vederea repunerii în funcţiune a conductei reabilitate, ca şi a conductelor de interconectare
şi a conductelor cu care conducta reabilitată se interconectează de-a lungul traseului se vor lua toate
măsurile prevăzute în capitolele anterioare.

3.1.3.11. Măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă
Prezenta documentaţie tehnică a fost elaborată cu respectarea prevederilor legislaţiei în

vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile din Anexa 8, respectiv ”Planul de
securitate şi sănătate în muncă“, ce face parte din prezentul proiect.
3.1.3.12. Măsuri de apărare, prevenire şi stingerea incendiilor

vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile din Anexa 9, respectiv ” Analiza riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă şi măsuri de apărare, prevenire şi stingere a incendiilor “, ce
face parte din prezentul proiect.
3.1.3.13. Măsuri de protecţia mediului înconjurător

vigoare privind protecţia mediului înconjurător.
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile din Anexa 10, respectiv ”Protecţia mediului
înconjurător“, ce face parte din prezentul proiect.
3.1.3.14. Verificări în vederea recepţiei
La terminarea lucrărilor se vor verifica aspectul şi starea generală a lucrărilor executate,

elementele geometrice (grosimi, înălţimi, planeitate, pante, etc…), calitatea finisajelor, corespondenţa
acestora cu proiectul.
Acolo unde calitatea lucrărilor este necorespunzătoare, reprezentantul beneficiarului
(dirigintele de şantier / supervizorul) poate decide returnarea sau refacerea parţială a lucrării
respective.
3.1.3.15. Utilaje de execuţie
Pentru executarea lucrărilor de refacere subtraversare proiectate, constructorul va trebui să

aibă în dotare cel puţin următoarele utilaje: utilaj pentru execuţia forajului direcţional dirijat, excavator,
buldozer, grup termic pentru sudură, vibrator, compactor, macara lansator, sănii de montaj, picamer,
etc…
3.2. Instalaţii electrice de protecţie catodică
3.2.1. Generalităţi
În prezentul capitol sunt descrise lucrările de instalaţii electrice ( şi de construcţii aferente

instalaţiilor electrice ) necesar a fi executate, respectiv: « Reparaţia conductei de transport gaze
naturale Ø 14 ” Tişăuţi (Salcea) - Bucecea, zona Grigoreşti ».
Lucrările de specialitate care fac obiectul prezentei documentaţii tehnice sunt urmatoarele:
A. Instalaţii electrice de protecţie catodică (construcţii aferente instalaţiilor electrice)
1. Alimentare cu energie electrică;

2. Staţia de protecţie catodică;
2.1. Redresor;
2.2. Cabină redresor;

2.3. Priză anodică;
2.4. Anozi din fontă silicioasă;
2.5. Suport cabină redresor;
2.6. Stâlp sudat;
2.7. Fundaţie stâlp;
2.8. Suport sudat;
2.9. Podeţ;
2.10. Cabluri;
3. Priză de potenţial;
NOTĂ:
Construcţiile aferente instalaţiilor electrice, respectiv articolele 2.2, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8, 2.9 mai sus
menţionate, se vor executa conform caietelor de sarcini de specialitate ( vezi capitolul 3.3 ).
B. Utilaje tehnologice
Echipamentele specificate în cadrul prezentului proiect vor fi procurate din producţia internă,
conform specificaţiilor tehnice ce însoţesc listele de utilaje.
La proiectarea instalaţiilor tehnologice şi a utilităţilor s-au avut în vedere datele program din
tema de proiectare şi nota de colaborare, ambele regăsindu-se în proiect.
Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie proiectarea şi executarea a doua prize
anodice de adâncime şi electrod de referinţă Cu - CuSO4,), cu alimentare cu energie electrică din LEA
existentă în zonă, astfel încât să asigure protecţia pe toată lungimea trosoanelor de conducte pentru
care a fost proiectate .
Soluţia de amplasare a doua prize anodice de adâncime şi electrod de referinţă Cu - CuSO4,),
a fost stabilită pe teren împreună cu reprezentanţii S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Exploatarea
Teritorială Bacău.
Pentru staţia de protecţie catodică SPC Grigoreşti se v-a proiecta: prize anodice multiple de
adâncime cu anozi de fontă silicioasă, electrod de referinţă, priză de potenţial.
3.2.2. Acte normative privind executarea şi verificarea instalaţiilor electrice
1. Legea nr. 351 / 2004 Legea gazelor;

2. Legea nr. 13 / 2007 Legea energiei electrice;
3. Legea nr. 137 / 2002 Legea protecţiei mediului;
4. Legea nr. 107 / 2004 Legea apelor;
5. Legea nr. 26 / 1996 Codul Silvic;
6. Legea nr. 307 / 2006 Legea privind aparărea împotriva incendiilor;
7. Legea nr. 10 / 1995 Legea calităţii în construcţii;
8. Decizia ANRE nr. 101 / 2000 Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie;
9. Ordinele ANRE nr. 20 / 2004 şi 35 / 2004 Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de
Transport;
10. NP - I 7 - 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la
consumatorii cu tensiunea până la 1000 Vca şi 1500 Vcc;
11. NTE 001 / 03 / 00 Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi
protecţia instalaţiilor electromagnetice împotriva supratensiunilor;
12. NTE 002 / 03 / 00 Normativ de încercări şi măsuratori pentru sistemele de protecţii,
comandă - control şi automatzăari din partea electrică a centralelor
şi staţiilor;
13. NTE 003 / 04 / 00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu
tensiuni peste 1000 V;
14. NTE 005 / 03 / 00 Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor energetice;
15. NTE 006 / 06 / 00 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit
în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV;
16. NTE 007 / 08 / 00 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri

electrice;
17. I 20 - 00 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie
contra trăsnetului a construcţiilor;
18. NP 099 - 04 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi
exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie;
19. PE 155 - 2001 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor
electrice;
20. OMMSS 508 / 2002, MSF 933 / 2002 Norme generale de protecţia muncii;
21. OMMSS 275 / 2002 Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi
distribuţia energiei electrice;
22. STAS 12604 - 87 Protecţia împotriva electrocutărilor; Prescripţii generale ;
23. STAS 12604 / 4 - 89 Protecţia împotriva electrocutărilor; Instalaţii electrice fixe
24. STAS 12604 / 5 - 90 Protecţia împotriva electrocutărilor; Prescripţii de proiectare,
execuţie şi verificare;
25. STAS 7335 / 1 - 86 Construcţii metalice îngropate. Terminologie;
26. STAS 7335 / 2 - 88 Construcţii metalice îngropate. Semne conventionale;
27. STAS 7335 / 3 - 86 Izolaţii exterioare cu bitum a conductelor din oţel;
28. STAS 7335 / 4 - 77 Construcţii metalice îngropate. Electrod de referinţă Cu - CuSO4;
29. STAS 7335 / 5 - 90 Îmbinări electroizolante cu niplu;
30. SR 7335 / 6 - 98 Protejarea conductelor la subtraversări de ape şi la treceri prin
cămine;
31. STAS 7335 / 7 - 87 Îmbinari electroizolante cu flanşe;
32. STAS 7335 / 8 - 85 Prize de potenţial;
33. STAS 7335 / 9 - 88 Protecţia catodică şi legarea la pămaât cu anozi reactivi;
34. STAS 7335 / 10 - 77 Constructii metalice îngropate. Protecţia catodică prin drenaj
electric. Prescripţii;
35. SR 7335 - 11 : 2001 Construcţii metalice îngropate. Prescripţii pentru execuţia şi
montajul staţiilor de protecţie cu redresor;
36. SR 7335 - 12 : 98 Protecţia catodică a conductelor din oţel.
37. SR EN 12499 : 2006 Protecţia catodică interioară a structurilor metalice;
38. SR EN 12954 : 2002 Protecţia catodică a structurilor metalice îngropate sau imersate.
Principii generale şi aplicaţii pentru canalizare;
39. SR EN 14509 : 2004 Tehnici de măsurare în domeniul protecţiei catodice;
40. SREN 13636 : 2005 Protecţia catodică a rezervoarelor metalice îngropate şi a
conductelor asociate;
41. SR EN 15257 : 2007 Protecţie catodică. Niveluri de competenţe şi certificare a
personalului în protecţie catodică;
42. SR EN 13463 - 1 : 2003 Echipamente metalice pentru atmosfere potenţial
explozive;
43. SR EN 50015 : 2003 Aparatură electrică pentru atmosferă explozivă gazoasă.
Imersiune în ulei ” o “;
Umplere cu pulbere ” q “;
Securitate intrinsică ” i “;
46. SR EN 60079 - 0 : 2005 Aparatură electrică pentru atmosferă explozivă gazoasă.
Condiţii generale;
Partea 0 - Reguli generale;
Capsulare antideflagrantă ” d “;
Securitate marită ” e “;
Clasificarea ariilor periculoase;
Protecţia echipamentului prin securitate intrinsecă ” i “;

Instalaţii electrice utilizate în atmosfere periculoase ( altele
decât mine );
Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice în arii
periculoase;
Construcţia, încercarea şi marcarea aparatelor electrice
cu protecţie tip încapsulare ” m “;
Sisteme de securitate intrinsecă ” e “;
56. SR EN 60529 : 1995 Grade de protecţie asigurate prin carcase;
57. SR CEI 60050 - 195 : 2005 Legarea la pământ şi protecţia contra şocurilor electrice;
58. SR CEI 61200 - 413 : 2005 Ghid pentru instalaţii electrice. Protecţia împotriva atingerii
indirecte. Întreruperea automată a alimentării;
59. Standard de firma 2 / 1 - 2002 Proiectarea recepţia şi exploatarea sistemelor de
protecţie catodică.
3.2.3. Categoriile influenţelor externe în funcţie de natura lor şi gradul de influentă

(clasă) conform clasificării internaţionale din SR CEI 364 – 3 + A1
3.2.3.1. Mediu
A.A. Temperatura mediului ambiant: AA : - 25 oC …. + 55 oC ( fără control al temperaturii );

A.B. Condiţii climatice ( influenţa combinată a temperaturii şi umidităţii ):
AB7: - 25 oC …. + 55 oC, φr = 10 ± 100 %, φa = 0,5 ± 29 % g / m3;
A.C. Altitudine: AC1: sub sau egal cu 2000 m ( joasă );
A.D. Prezenţa apei: AD3: apă în ploaie ( unghi sub 60O cu vertical );
A.E. Prezenţa corpurilor străine: AE4: depuneri de praf reduse, incombustibil cuprins între 10
si 35 mg / m2 pe zi ( praf, fibre, scame incombustibile );
A.F. Prezenţă substanţe corozive sau poluante: AF1: neglijabile;
A.G. Solicitări mecanice: AG1: uşoare ( solicitare la şoc cel mult 0,225 J );
A.H. Vibraţii: AH1: scăzute ( instalaţii casnice şi similar, la care efectele vibraţiilor pot fi
neglijabile ), gama de frecvenţe cuprinsă intre 2 ± 9 şi 9 ± 200 Hz, amplitudinea deplasării între 0,3 ±
1,5 mm şi acceleraţia între 1 ± 5 m / s2;
A.K. Prezenţa florei şi / sau mucegaiului: AK1: neglijabilă;
A.L. Prezenţa faunei: AL1: neglijabilă;
A.M. Influenţe electromagnetice, electostatice sau ionizante: AM2: curenţi vagabonzi;
A.N. Radiaţii solare: AN2: medii, 500 < lS ≤ 700 W / m2;
A.P. Efecte seismice: AP2: severitate scazută 30 < a ≤ 300 Gal;
A.Q. Trăsnete: Nivel keraunic: AQ2: indirect > 25 zile /an ( risc provenit din instalaţii de
alimentare );
A.R. Mişcări de aer ( curenţi de aer ): AR2: medii 1 m / s < v ≤ 30 m / s;
A.S. Vânt: AS2: medii 20 m / s < v ≤ 30 m / s.
3.2.3.2. Utilizare
B.A. Competenţa personală: BA4: instruire ( agenţi de întreţinere sau exploatare );

B.C. Contactul persoanelor cu potenţialul pământului : BC2 : scazut ( în mod obişnuit fără
contact cu elemente conductoare );
B.D. Condiţii de evacuare în caz de urgenţă: BD1: normale ( clădiri de locuit );
B.E. Natura materialelor prelucrate sau depozitate: BE2: riscuri de incendiu.
3.2.3.3. Construcţia clădirilor
C.A. Materiale de construcţii: CA1: necombustibile;

C.B. Structura construcţiilor: CB1: riscuri neglijabile.
3.2.3. Breviar de calcul
Datele de proiectare
Datele de proiectare sunt:

- conducta nou îngropata in sol cu izolaţie polietilenă cu J=0,005 mA/m2
rezistivitatea solului ρ=11,974 Ωm
diametrul conductei 14”
conducta este din otel X60 cu ρst = 1,8 * 10-7 Ωm.
grosimea de perete a conductei s=8 mm = 0,008 m.
Se vor alege anozi de Fe –Si montaţi vertical
Rezistenta de dispersie a unui anod vertical este conform formulei :
Rv1= { ln(2l/d) + 1/2ln[(4t + 3l)/(4t +l)]} ρ/2πl [Ω] deci

Rvcalc. = 5,63 ohmi.
Se impune ca rezistenta de dispersie a prizei anodice sa fie 1 Ohm
Utilizând formula :
n = F*Rvcalc.=1,3*5,63 =4,33anozi.
Se aleg 5 anozi.
Pentru a calcula “bătaia staţiei “ se foloseşte formula:
(2L)2 = 8 IΔUl*s/ ρst*J (m)

ΔU – reprezintă diferenţa intre potenţialul maxim de protecţie catodica si cel minim de
protecţie fiecare raportat la potenţialul natural . Notând cu Vmax potenţialul maxim de protecţie
catodica măsurat in Off, cu Vmin potenţialul minim de protecţie catodica măsurat in Off, Iar cu Vnat
potenţialul natural al conductei protejate atunci :
ΔU= (Vmax - Vnat) – (Vmin – Vnat) = Vmax – Vmin= - 0,35V
s- grosimea peretelui conductei

ρst – rezistivitatea ţevii (funcţie de otelul folosit intre 1,4*10-7 – 2,5*10-7 Ωm)
J – densitatea de curent necesara protejării catodice.
deci 2L = 60,8 km. Daca nu se pun flanşe electroizolante la fiecare 60 ,8 km atunci bătaia staţiei va fi
redusa conform( daca nu exista flanşe electroizolante la punctele finale ale distantei de protecţie
catodica calculata , atunci cererea de curent creste cu 16% iar lungimea de protecţie este redusa cu
51%.) la aproximativ 30 km.
Pentru calcularea curentului necesar protecţie catodice se va folosi formula:
2I0 =2πD(3 *ΔU*s *J/ ρst)1/2
deci un curent 2I0 = 7,54 A.

Se va mari curentul in faza de proiectare cu 50 % deci un curent de 11,3 A.
Durata de viata a prizei anodice conform formulei va fi:
T= nG / ξI (ani) respectiv T= 20 ani.

Unde :
T- perioada de viata a prizei anodice in ani
G – greutatea unui anod de siliciu (kg) (aprox. 52 kg.)
- factorul de utilizare al prizei
ξ – constanta electrochimica (kg/Aan)
I - curentul (A)
Impunând o durata de viata de 20 de ani , un factor de utilizare al prizei de 0,7 la un curent mediu de
injecţie de 15 A va rezulta un număr minim de 7 anozi. Se va accepta numărul de anozi pentru priza
anodica ca fiind 10.
Din punct de vedere economic pentru calculul numărului de anozi funcţie de curentul
de injecţie necesar, rezistivitatea solului si costurile de instalare si de folosire in regim
continuu a prizei anodice exista formula:
n/I = (FRρkt/10ak1w)1/2
unde:
F- factorul de influenta cuprins intre 1,2 si 1,4
R – rezistenta de dispersie a unui electrod masurata intr-un sol cu rezistivitatea de 5,63 Ωm.
ρ – rezistivitatea solului
K – preţul unui kwh de energie electrica consumata.
t=8750 h( numărul total de ore al unui an)
a – coeficient ce tine seama de deprecierea in timp a prizei anodice a=0,11
k1 – preţul de instalare a unui anod
w – randament de utilizare a redresorului w=0,5
Făcând calculele rezulta
n = 0,16I(ρ)1/2
rezulta un număr de :
n = 0,16I(ρ)1/2 deci n= 9,6 anozi.
Se vor alege:
 5 anozi pentru forajul F1, SPC Grigoreşti,

 5 anozi pentru forajul F2, SPC Grigoreşti,
criteriul economic fiind in acest caz îndeplinit.
La execuţie, o atenţie deosebită se va acorda legăturii dintre cablul de racordare al
redresorului la conducta de transport gaze naturale, scop în care se va opri curgerea gazului, se va
efectua aerisirea conductei şi numai după aceea se va executa sudura între cablu şi conducta.
În locul executării sudurii se va reface izolaţia conductei, astfel ca să nu existe pericolul
conectării la pământ, ceea ce ar conduce la diminuarea eficienţei protecţiei catodice.
În funcţie de rezistivitatea solului masurată la adâncimea de amplasare a prizei anodice se
dimensionează priza anodică a carei rezistenţă de dispersie va fi mai mica de 1 Ω.
Pentru execuţia prizei anodice verticale multielectrod forate, de adâncime se vor realiza urmatoarele:
- anozii de Fe - Si, fixaţi fiecare pe jug cu elemente de centrare, cu cablul anodic CYY 1 x 10
conectat şi ancorat cu funie de rafie;
- ţeava metalică Ø 320 mm x 2,5 m ( de la gura puţului );
- capacul găurit prevăzut cu 2 piuliţe antifurt ce se va monta peste ţeavă la suprafaţa solului.
Cablul anodic va fi dimensionat şi debitat astfel încât legăturile electrice să se facă în cutia de
conexiune.
Etapele de execuţie sunt urmatoarele:
- se forează puţul Ø 350 mm, forajul F1 conform proiectului ( până la cota – 40,0 m );
-se forează puţul Ø 350 mm, forajul F2 conform proiectului ( până la cota – 40,0m) ;
- se spală puţul cu apă pentru înlaturarea noroiului de forare;
- se pregătesc cei 10 anozi ai prizei anodice verticale multielectrod ( fiecare fixat pe jug, cu
elemente de centrare, cu cablul anodic CYY 1 x 10 conectat şi ancorat cu funie de rafie );
- se umple cu cocs ( granulatie 10 – 20 mm ) patul de 2 metri de la bază;
- se lansează primul anod echipat cu jug, element de centrare, cablu CYY 1 x 10 şi ancorat cu funie
de rafie;
- se umple cu cocs în jurul anodului şi înca 2 m peste acesta;
- se repetă operaţiunile din ultimele două aliniate ( lansarea şi umplerea cu cocs ) pentru următorii
anozi;
- se umple gaura până la suprafaţă cu piatră margăritar;
- se montează la gura găurii o ţeava Ø 320 mm x 2,5 m;

- se trec cablurile CYY 1 x 10 prin găurile Ø 20mm, date în ţeava la 1,3 m de capătul de sus al ţevii,
apoi se vor poza în şanţ la adâncimea de 0,8 m, pe pat de nisip, după care se vor trece prin
presetupe în cutia de derivaţie;
- se leagă de bara transversală funiile celor 5 anozi (forajul F1)
- se leagă de bara transversală funiile celor 5 anozi (forajul F2)
- peste ţeavă se montează capacul prevăzut cu 2 piuliţe antifurt;
- lansarea anozilor se va realiza cu ajutorul macaralei ( cu braţ de 20 - 30 m ); se va avea grijă să
nu se agaţe diverse materiale sau cablurile electrice; introducerea în puţ se va face în plan perfect
vertical, astfel încât anozii şi cablurile să nu se frece de pereţii găurii forate; se va lansa primul
tronson, se va menţine capătul superior la nivelul gurii puţului şi se va mufa sau se va suda următorul
tronson, după care se va lansa următorul tronson şi aşa mai departe;
- se fac legăturile electrice în cutia de joncţiuni şi în staţia de protecţie catodică, conform schemei;
- verificări finale.
Supervizorul va verifica urmatoarele stadii de lucrări şi în caz de conformitate va aviza

continuarea lucrărilor:
- dimensiunea şi adâncimea forajului;

- corectitudinea realizării anozilor ( fiecare fixat pe jug, cu elemente de centrare, cu cablul anodic
CYY 1 x 10 conectat şi ancorat cu funie de rafie );
- lansarea în puţ a anozilor ;
- dimensiunea şi realizarea stratului de cocs;
- procedeul de umplere cu cocs şi piatră mărgaritar;
- corectitudinea operaţiunilor de îngropare;
- udarea electrozilor;
- verificarea legăturilor electrice;
- verificări finale.
Se interzice continuarea lucrărilor când se constată prezenţa unor construcţii îngropate în

apropierea prizei sau producerea de stricăciuni la izolaţia cablurilor sau degradarea anozilor pe
perioada montajului.
3.2.3. Măsuri de protecţia muncii specifice lucrărilor de instalaţii electrice
Se vor respecta necondiţionat ”Legea 319 /2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă” şi
” Normele specifice de protecţia muncii : HG 1091/2006; HG 971/2006; HG 1058/2006;
HG 1136/2006; HG 1048/2006;HG 300/2006 , astfel că:
- executarea lucrărilor în instalaţiile proiectate se va face doar de către personalul delegat;
- executarea lucrărilor în instalaţiile proiectate se va face în baza autorizaţiei de muncă;
- electricienii care desfasoară activităţi în instalaţiile aflate în exploatare trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în normele mai sus menţionate;
- electricienii care desfasoară activităţi în instalaţiile aflate în exploatare trebuie să deţină
autorizaţie de protecţia muncii;
- intervenţiile în instalaţiile aflate în exploatare se vor face doar cu scoaterea acestora de sub
tensiune;
- intervenţiile la înalţime în instalaţiile aflate în exploatare se vor face doar cu respectarea măsurilor
de protecţia muncii specifice şi cu mijloace de protecţie adecvate.
3.2.4. Masuri PSI si dotarea impotriva incendiilor la execuţia instalaţiilor electrice
La execuţia instalaţiilor electrice se vor respecta cu stricteţe următoarele:

- Legea 212 / 1997 Legea privind apărarea împotriva incendiilor;
- PE 009 - 1993 Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea,
transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice;

3.2.5. Măsuri contra poluării mediului specifice lucrărilor de instalaţii electrice
Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu:

- protecţia calităţii apelor: instalaţiile proiectate nu produc agenţi poluanţi ai pânzei de ape freatice;
- protecţia aerului: instalaţiile proiectate nu produc agenţi poluanţi ai aerului;
- protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: instalaţiile proiectate nu produc zgomote şi vibraţii;
- protecţia împotriva radiaţiilor: instalaţiile proiectate nu reprezintă sursă de radiaţii;
- protecţia solului şi subsolului: la instalaţiile proiectate, fundaţiile sunt de tip turnat şi tipizate;
- protecţia ecosistemelor terestre sau acvatice: prin proiectare instalaţiile nu sunt amplasate în zone
care pot afecta ecosistemele terestre sau acvatice;
- gospodărirea deşeurilor: după terminarea execuţiei lucrărilor, pe teren nu ramân resturi de
materiale care se degradează sau materiale care poluează zona;
- gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase: în execuţia şi exploatarea instalaţiilor proiectate
nu se folosesc substanţe toxice şi periculoase, nefiind necesară asigurarea de condiţii speciale de
protecţie a factorilor de mediu.
Lucrări de reconstrucţie ecologică

În execuţia şi exploatarea instalaţiilor proiectate nu sunt afectaţi factorii de mediu şi nu sunt
necesare lucrări de reconstrucţie ecologică.
Prevederi pentru monitorizarea mediului

În execuţia şi exploatarea instalaţiilor proiectate nu se produc emisii de poluanţi şi nu sunt
necesare dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediul inconjurător.
3.2.5.1. Modul în care este afectat mediul înconjurător
Înainte de inceperea lucrarilor mediul inconjurator nu este afectat.

În timpul lucrărilor, mediul înconjurător este afectat nesemnificativ iar la finalizarea lucrărilor
mediul este readus la parametrii apropiaţi de cei iniţiali. Pământul rezultat din săpături se va împrăştia
cu lopata pe o suprafaţă corespunzătoare, în aşa fel încât să nu depăşească mai mult de 10 cm
nivelul din faza iniţială. După terminarea lucrărilor nu ramân resturi de materiale care să degradeze
sau să polueze zona. După terminarea lucrărilor, mediul înconjurator nu va fi afectat.
- electricienii care desfasoară activităţi în instalaţiile aflate în exploatare trebuie să îndeplinească

condiţiile prevăzute în normele mai sus menţionate;
- electricienii care desfasoară activităţi în instalaţiile aflate în exploatare trebuie să deţină
autorizaţie de protecţia muncii;
- intervenţiile în instalaţiile aflate în exploatare se vor face doar cu scoaterea acestora de sub
tensiune;
- intervenţiile la înalţime în instalaţiile aflate în exploatare se vor face doar cu respectarea măsurilor
de protecţia muncii specifice şi cu mijloace de protecţie adecvate.
3.3. Construcţii aferente instalaţiilor electrice de protecţie catodică
3.3.1. Normative şi instrucţiuni tehnice ce trebuie respectate la executarea lucrărilor şi

exploatarea construcţiilor
● C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii

aferente construcţiilor;
● C 130 - 1978 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi
betoanelor;
● C 149 - 1987 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton şi beton armat;
● C 150 - 1999 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudatedin oţel ale
construcţiilor civile, industriale şi agricole;
● I 12 Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la conductele

tehnologice din oţel;
● I 14 Normativ pentru protecţia contra coroziunii a constructiilor metalice
îngropate;
● P 130 - 1999 Normtiv privind comportarea în timp a construcţiilor;
● P 100 - 1 / 2006 Cod de proiectare seismică. Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri;
● NE 013 - 99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat;
● NE 012 / 1 – 2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrărilor
din beton, beton armat si beton precomprimat;
● NP 112 – 04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
3.3.2. Tehnologia lucrărilor de terasamente
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrările de terasamente (săpătură,

umpălutură, compactare şi transportul pământului) la infrastructura construcţiilor curente de orice fel,
la lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social culturale.
3.3.2.2. Standarde şi normative de referinţă
La lucrările de săptură se vor avea în vedere următoarele normative:
● C 169 – 88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente;

● P 10 – 86 Proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la constucţii;
● C 16 – 84 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii;
● Norme republicane pentru protecţia muncii.
3.3.2.3. Descrierea lucrărilor executate
Tehnologia de realizare a lucrărilor de terasamente se poate defini în trei grupe de operaţiuni:

- săpături;
- umpluturi;
- finisaje ( polituri, taluzări ).
Pământul ca material unic de prelucrare pentru realizarea umpluturilor, trebuie să îndeplinească

următoarele calităţi:
- omogenitate privind natura rocii;
- puritate, nefiind admisă prezenţa substanţelor putrescibile (brazde, crengi, rădăcini), precum şi a
bolovănişurilor şi a molozurilor;
- să fie coeziv, asigurând gradul de compactare dorit.
Terasamentele executate trebuie să corespundă la trei parametrii:

- stabilitate;
- întreţinere uşoară;
- durabilitate.
Stabilirea terasamentelor se asigură prin gradul de compactare, înclinare a taluzelor (în funcţie de
înălţimea terasamentelor) şi de caracteristicile fizico-mecanice ale pământului. Conform STAS 2914 -
84 s-a stabilit gradul de compactare recomandat pentru terasamentele de sub platforma carosabilă,
pentru pământuri coezive şi îmbrăcăminţi permanente. Pentru realizarea compactării se asigură
stabilitatea terasamentelor, în special pentru atingerea gradului de compactare de 97 % şi 100 %,
pentru tot volumul pus în operă.
Se interzice executarea de terasamente în rambleu pe timp friguros, sub +5 oC, motiv pentru care
graficul de eşalonare al lucrărilor este desfăşurat în luni ale anului care nu înregistrează astfel de
temperaturi. De asemenea, se interzice utilizarea de pământuri îngheţate. Stratul de pământ surprins
de ploi în timpul execuţiei, îmbibat cu apă, nu se va acoperi cu alt strat, ci se va întrerupe lucrul,
aşteptâdu–se o reducere a umidităţii prin evaporare şi drenare pentru asigurarea posibilităţii de
compactare corespunzătoare.
Înainte de atacarea lucrărilor de săpătură beneficiarul va elibera terenul de amplasament al
construcţiei de toate dotarile edilitare ce se pot găsi în solul acestuia ca: reţele de apă, canalizare,
termice, gaz, telefonice, electrice, etc…
Lucrările se vor executa după împrejmuirea zonei şi eventual semnalizarea pe timp de noapte, dacă
deranjează circulaţia rutieră.
Utilaje folosite:
În funcţie de natura terenului şi de existenţa sau nu a apei subterane, se pot folosi utilaje ca:
- buldozer pentru săpătură generală şi deplasarea locală (mişcare de terasamente);
- excavator pentru săparea în spaţii largi şi înguste prin retragere (şanţuri) având lama până la 40 cm
lăţime inclusiv depozitarea pământului în mijlocul de transport; dacă există şi apă, se coboară nivelul
freatic prin canale colectaore sau puţuri şi pomparea acesteia;
- draglină pentru săparea în terenuri uşoare cu apa la volume mari;
- picamer în teren foarte tare (conglomerat, stâncă, etc…);
- cilindru compresor pentru compactare;
- mai mecanic sau manual.
Lucrările se vor realiza prin săpătură generală cu utilaj adecvat, respectându–se normele de protecţie
a muncii. Se admit săpături manuale numai în spaţii înguste şi pentru corectarea taluzelor şi fundului
săpăturii.
Nu se admite îndepartarea ultimului strat de săpătură în apropierea cotei de fundare pe timp friguros,
fără a lua măsuri împotriva îngheţului (să nu îngheţe terenul), lucru care ar duce la schimbarea
condiţiilor geotehnice ale terenului pe care urma a se funda construcţia.
Umplutura de pământ
După execuţia infrastructurii, a eventualelor canale de instalaţii, se execută sistematizarea pe

verticală la cotele din proiect, cu umplutură de pământ ales din săpătură.
Condiţii de calitate şi tehnologii de execuţie
Pământul ales pentru umplutură, rezultat din săpătură, nu trebuie să conţină stratul vegetal, uremia
de rădăcini, deoarece prin putrezire în timp ar conduce la goluri cu tasări posibile.
Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplerea pe teren vegetal.
Straturile de pământ, pietriş, etc…, rezultate din săpătură se compactează în straturi de 20-30 cm grosime
cu maiul manual, maiul mecanic sau pe suprafeţe întinse, cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de
2-3 ori în acelaşi punct, folosindu-se pământ cu umiditate optimă pentru compactare.
Este foarte importantă compactarea pământului cu multă conştiinciozitate, pentru a se evita
eventualele tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarcă pe pardoseală (pe nervurile
pardoselii).
3.3.2.4. Condiţii de verificare a calităţii lucrărilor de terasamente
Pe toată durata execuţiei lucrărilor de terasamente se verifică:

- calitatea pământului folosit faţă de cel indicat în studiile geotehnice;
- corelarea cotelor din profile transversale ale proiectului cu cele din teren;
- trasarea axelor construcţiei;
- adâncimea de fundare (teren bun de fundare).

3.3.3. Betoane
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrări de betoane simple şi armate,
confecţionate cu agregate grele, turnate monolit pe şantier, în elemente de construcţii curente de
orice fel, în lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social culturale.
Pentru betoane speciale, folosite în zone cu agresivitate naturală sau chimică, pentru betoane
hidrotehnice şi betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat condiţiile ce trebuie îndeplinite.
De asemenea, nu sunt cuprinse condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru betoane la lucrări cu
caracter unicat, betoane de înaltă rezistentă, unde cerinţele de exploatare sunt altele decât cele
obişnuite pentru lucrări curente.
La lucrări de betoane se vor avea în vedere următoarele standarde şi normative de referinţă:
● STAS 4606 - 80 Agregete naturale grele pentru betoane şi mortare;

● SR EN 197 - 1 : 2002 Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi;
● STAS 10107 / 0 – 90 Calculul şi alcătuirea elementelor de beton;
● SR 662 : 2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră;
● SR 667 – 2000 Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri;
● STAS 4606 - 80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali;
● NE 012 / 1 - 2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat;
● C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
● C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii
3.3.3.3. Materiale
3.3.3.3.1. Cimenturi utilizate la prepararea betoanelor
Sortimentele generale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul de utilizare

sunt precizate în NE 012 / 1 - 2007. Pentru elementele de construcţii care au condiţii normale de
exploatare, tipul de ciment ales vor respecta tabelele I.2.1, I.2.2, I.2.3 din în NE 012 / 1 – 2007.
În cazul în care proiectul (în cazul de faţă prin desenele de execuţie şi listele cu cantităţi de lucrări)
specifică tipul şi calitatea cimentului, acesta se va respecta cu prioritate.
3.3.3.3.2. Agregate grele
Pentru prepararea betoanelor având densitatea cuprinsă între 2201 şi 2500 kg / mc se vor
folosi agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor.
Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele se regăsesc în STAS 4606 - 80 şi în
NE 012 / 1 - 2007.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calităţii agregatelor se va face conform prevederilor de la punctul 17.2.1.1:
- la aprovizionare, conform prevederilor din anexa VI.1 punct A2;
- înainte de utilizare, conform prevederilor din anexa VI.1 punct B2;
- metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 4606 - 80.

3.3.3.3.3. Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau altă sursă.
3.3.3.3.4. Aditivi
Se vor utiliza numai în cazurile în care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se

pot obţine numai cu ajutorul aditivilor.
3.3.3.4. Prepararea şi transportul betonului
Betoanele pentru construcţii se prepară numai în staţii de betoane atestate pentru producţia
de betoane, conform NE 012 / 1 - 2007.
Pentru cantităţi mai mici de 10 mc beton / ora şi / sau un volum de cel mult 50 mc beton /
schimb, staţiile pot funcţiona, cu acodul proiectantului, sub directa subordonare a conducătorului
lucrării pe care o deservesc fără certificat de atestare.
La staţiile de betoane va fi afişată la loc vizibil reţeta corespunzătoare tipului de beton ce se
prepară.
Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate iar durata nu va depăşi
valorile din NE 012 / 1 - 2007.
3.3.3.5. Execuţia lucrărilor de betoane
Pregătirea turnării betonului se va face cu respectarea condiţiile din NE 012 / 1 - 2007.
Betonarea diferitelor elemente şi părţi ale construcţiei. Reguli generale de betonare
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru, care va fi permanent la
locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a NE 012 / 1 - 2007, precum şi a fişei
tehnologice întocmită pe şantier.
Pentru betoane turnate cu pompa se va respecta NE 012 / 1 - 2007.
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau manual prin batere şi îndesare cu
respectarea condiţiilor şi indicaţiilor de la punctul 12.4 din NE 012 / 1 - 2007.
Rosturi de lucru ( de betonare )
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se execuţia astfel încât
betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când
rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau fişa tehnologică a lucrărilor.
La stabilirea poziţiei rosturilor de lucru se vor respecta regulile prevăzute în capitolul 13 din
NE 012 / 1 - 2007.
Tratarea betonului după turnare
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi de reducerea deformaţiilor din contracţie, betonul
turnat va fi protejat pentru menţinerea umidităţii minime timp de 7 zile după turnare, respectând
indicaţiile şi condiţiile prevăzute în capitolul 15 din NE 012 / 1 - 2007.
Decofrarea
Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndeparta după ce betonul a atins o rezistentă de minim
2,5 N / mm, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate (circa 2 - 4 zile).
Pentru decofrarea feţelor inferioare la plăci şi grinzi şi menţinerea popilor de siguranţă se vor
respecta cu stricteţe condiţiile şi indicaţiile prevăzute în capitolul 14 şi anexa V.1 din NE
012 / 1 - 2007.
3.3.3.6. Controlul calităţii lucrărilor de betoane
Controlul calităţii lucrărilor de betoane se va face pe faze, astfel:
- înainte de începerea betonării: conform Caiet V, punct 25 din C 56 - 85;

- în cursul betonării: conform Caiet V, punct 27 din C 56 - 85;
- la decofrarea oricărei părţi: conform Caiet V, punct 27 din C 56 - 85.
Cercetările pentru aprecierea calităţii betonului vor fi cele specificate în anexa VI.3 din NE 012 / 1 -
2007, care conţine prevederi ce urmăresc evitarea livrării şi punerii în operă a unui beton care nu
îndeplineşte condiţiile impuse.
Calitatea betonului pus în operă se apreciază după anexa VI.3 din NE 012 / 1 - 2007şi se
consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi constructor.
Dacă nu s-au împlinit condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se impun.
Recepţia structurii de rezistenţă se va face conform Caiet V, punctele 2.13 - 2.15 din C 56 - 85, iar
încadrarea în abaterile admise se va face conform anexei III.1 din NE 012 / 1 - 2007
3.3.4. Execuţia confecţiilor metalice sudate şi bulonate
Prezentul caiet de sarcini se referă la construcţiile metalice executate din profile metalice laminate la
cald sau ţevi folosite la construcţii cu regim de funcţionare normal şi în zone cu agresivitate naturală
normală.
● STAS 767 / 0 - 88 Construcţii din oţel. Condiţii tehnice de calitate;

● STAS 767 / 2 - 78 Îmbinări nituite şi îmbinări cu şuruburi;
● SR EN 499 : 1997 Electrozi pentru sudarea metalelor;
● SR EN ISO 6520 - 1 : 07 Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor;
● STAS 10702 / 1 - 83 Protecţia contra coroziunii;
● STAS E 10702 / 2 - 80 Protecţia contra coroziunii;
● STAS 7194 - 79 Sudabilitatea oţelurilor terminologie;
● C 150 - 99 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate;
● C 139 - 87 Instucţiuni tehnice pentru protecţie anticorozivă.
3.3.4.3. Materiale de bază utilizate
Confecţiile metalice se vor executa din materialele indicate în planşele de execuţie cu respectarea
strictă a calităţii indicate. Orice fel de modificare privind mărcile sau calitatea oţelului indicate în
proiect nu se va putea face decât cu acordul scris al proiectantului, pe baza unor justificări bine
motivate. Modificările menţionate nu vor dăuna în nici un caz siguranţei şi stabilităţii construcţiei în
timp.
Calităţile mecanice, sudabilitatea şi replienţa au fost determinate de condiţiile atmosferice în care va fi
construită construcţia.
Materialele folosite în confecţia metalică vor fi însoţite de certificatul de calitate eliberat de furnizor.
Pentru materiale care nu au certificat de calitate, societatea care execută confecţiile va face
contraprobe, conform standardelor în vigoare, pentru stabilirea calităţii.
3.3.4.4. Materiale de adaos
Se vor utiliza electrozi E 43 - 3B, conform SR EN 499 : 1997, calitate minimă admisă.
Înainte de punere în operă, electrozii vor fi uscaţi timp de două ore la temperatura de +250 0C.
3.3.4.5. Verificarea calităţii materialelor utilizate
Serviciul CTC al societăţii producătoare, pe de o parte şi constructorul, pe de altă parte vor verifica
calitatea materialelor folosite şi vor fi direct răspunzători de aceasta în conformitate cu standardele şi
prescripţiile în vigoare.
Verificarea de lot şi şarjă se face pe baza planului de croire întocmit de furnizor.
3.3.4.6. Pregătirea execuţiei
3.3.4.6.1. Înainte de începerea lucrărilor
Constructorul lucrărilor va întocmi un plan tehnologic de execuţie pentru fiecare subansamblu

cuprinzând:
- modul de pregătire al laminatelor ce vor fi utilizate, cu indicarea modului de decupare a muchiilor;
- modul de succesiune a aplicării găurilor în laminate în vederea realizării îmbinărilor bulonate de
diferite categorii;
- modul de asamblare în vederea sudării. Pentru aceasta se va ţine seamă de respectarea indicaţiilor
privind prelucrarea muchiilor în vederea sudării cuprinse în SR EN ISO 9692-2:2000;
- tipurile, calitatea şi diametrul electrozilor folosiţi pentru fiecare tip de sudură;
- regimul de sudură folosit la fiecare tip de cordon;
- succesiunea de aplicare a sudurilor precum şi sensul de sudare;
- controlul care trebuie făcut în timpul execuţiei;
- mijloacele de tăiere mecanică sau cu flacără ce se vor utiliza;
- mijloacele de îndepărtare a ruginii şi zgurii.
Toate pregătirile efectuate se vor baza pe toleranţele admise în standarde şi pe toleranţele impuse în
cadrul planşelor de execuţie.
3.3.4.6.2. Tăierea pieselor cu foarfeca este admisă
Tăierea pieselor cu foarfeca este admisă în cazul laminatelor plane, cu condiţia ca după tăiere să se
îndepărteze complet prin rabotare sau polizare neregularităţile, fisurile şi să nu rămână deplasări de
material.
Înainte de sudare, zona de îmbinare se va curăţi cu polizorul şi peria de sârmă pentru a îndepărta
murdăria, rugina, petele de ulei.
Se admite o singură joantare pe lungimea unui element. Aceasta se va fixa de către executant cu
acordul proiectantului.
3.3.4.6.3. Sudarea
Sudarea elementelor de construcţii se vor executa numai de către sudori autorizaţi.

Sudorii sunt obligaţi să respecte regimurile de sudare stabilite în planul procesului tehnologic.
Sudurile se execută la formele şi dimensiunile din proiect la limita toleranţelor admise, apoi vor fi
supuse la încercări mecanice şi examinări metodologice.
Cordoanele de suduri la care nu există indicată grosimea cordonului se vor realiza de 0,7 din
grosimea maximă a pieselor care se îmbină însă nu mai mică de 4 mm. Piesele se sudează pe toată
lungimea de contact.

Sudurile de colţ se vor executa de clasa C2 de execuţie. Clasa C3 de execuţie se admite la sudurile
construcţiei (scări). Piesele îmbinate cap la cap vor fi de clasa C1 de execuţie.
După verificarea de către serviciului specializat al executantului a calităţii îmbinărilor sudate se va
marca fiecare subansamblu controlat conform C 150 / 99. Porţiunile de sudură care prezintă defecte
vor fi îndepărtate prin aşchiere sau tăiere cu scule potrivite şi apoi resudate.
3.3.4.6.4. Execuţia
La execuţie se va da o atenţie deosebită respectării dimensiunilor şi cotelor prevăzute în proiect, în

special în zona legăturii cu alte elemente.
Îmbinările bulonate prevăzute, sunt cu şuruburi pentru construcţii metalice. Găurile se dau în
subansamblele de îmbinat prin suprapunere după încheierea fazei de îmbinări sudate, a prelucrării lor
prin polizare sau alezare, în locurile de îmbinare bulonată.
Toate subansamblurile construcţiei se premontează în uzină, acestea încadrându - se în abaterile

admise.
3.3.5. Vopsitorii. Protecţie anticorozivă
Capitolul de faţă cuprinde specificaţii pentru executarea lucrărilor de vopsitorii şi protecţii anticorozive
la confecţii metalice.
● GP 035 - 98 Instrucţiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice împotriva

coroziunii prin vopsire;
● STAS 3122 - 85 Lacuri şi vopsele ( diluanţi );
● STAS 5122 - 75 Grund pentru astupat porii;
● STAS 351 - 6, NI 90 – 61 Grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb;
● STAS 10166 / 1 - 77 Protecţia contra coroziunii supraterane din oţel.
Clasificarea mediilor agresive.
3.3.5.3. Livrare, depozitare, manipulare
Pentru recepţia materialului livrat, constructorul va verifica certificatul de calitate elaborat de

producător.
Transportul produselor se face în bidoane de tablă cu mijloace de transport închise.
În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis pentru a evita evaporarea
solventului din vopsele.
Pe şantier produsele se depozitează pe loturi în rafturi sau zone delimitate. Depozitele trebuie să fie
uscate, temperatura din depozit fiind cuprinsă între valori de +5 0C - +35 0C.
3.3.5.4. Protecţie anticorozivă
Pentru pregătirea suprafeţelor metalice în vederea aplicării protecţiilor anticorozive se folosesc

metode mecanice, chimice şi termice.
Pentru evitarea oxidării este necesar ca pe întreaga suprafaţă curăţată să se aplice un strat de grund
protector.

3.3.6. Măsuri de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de construcţii
Prezenta documentaţie a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii nr. 319 / 2006,
foarte importante fiind capitolele indicate mai jos, fără ca acestea să fie însă limitative.
● Cap. I. Dispozitii generale, art. 1 şi 2;

● Cap. II. Domeniu de aplicare, art. 3, 4 şi 5;
● Cap. III. Obligatiile angajatorilor,
Secţiunea 1, cu art. 6 şi 7;
Secţiunea 4, cu art. 12, 13, 14 şi 15;
● Cap. IV. Obligaţiile lucrătorilor, art. 22, 23;
● Cap. V. Supravegherea sănăţatii, art. 24, 25;
● Cap. VI. Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor,
Secţiunea 1 cu art. 26, 27, 28 şi 29;
Secţiunea 2 cu art. 30, 31 şi 32;
Secţiunea 3 cu art. 33 şi 34;
● Cap. VII. Grupuri sensibile la riscuri, art. 35 şi 36;
● Cap. VIII. Infracţiuni, art. 37 şi 38;
● Cap. IX. Contravenţii, art. 39, 40, 41, 42, 43 şi 44;
● Cap. X. Autorităţi competente şi instituţii cu atribuţii în domeniu, art. 45, 46, 47, 48, 49 şi 50;
● Cap. XI. Dispoziţii finale.
Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89 / 391 / CEE, privind introducerea de
măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sanătăţii lucrătorilor la locul de muncă, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 183 / 1989.
ŞEF PROIECT: ELABORAT:

Ing. Mihai ROŞIANU Coordonator tehnolog:
Ing. Mihail COCIOC
Departament contrucţii:
Ing. Ioan BUTA
Departament instalaţii electrice:

Proiectant sing. electrotehnică:
Gavrilă BODOCAN


Capitolul 4. ANEXE
ANEXE


4.1. ANEXA 1 - Încadrarea construcţiei în categoria şi clasa de importanţă şi măsuri de

asigurare a calităţii stabilite prin proiect
ANEXA 1
ÎNCADRAREA CONSTRUCŢIEI
ÎN CATEGORIA ŞI CLASA DE IMPORTANŢĂ
ŞI MĂSURI DE ASIGURARE A CALITĂŢII
STABILITE PRIN PROIECT


ÎNCADRAREA CONSTRUCŢIEI ÎN CATEGORIA ŞI ÎN CLASA DE IMPORTANŢĂ

ŞI MĂSURI DE ASIGURARE A CALITAŢII
STABILITE PRIN PROIECT
1. DENUMIRE PROIECT: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT

GAZE NATURALE Ø 14 ”
2. OBIECT: Conducte de transport gaze naturale, conducte tehnologice şi de legătură

şi interconectare, instalaţii tehnologice de gaze naturale, lucrări de
construcţii şi instalaţii electrice aferente conductelor şi instalaţiilor
tehnologice de gaze naturale
3. CLASA DE IMPORTANŢĂ A OBIECTULUI
Conform STAS 10100 / 0 - 75, ”Principii generale de verificare a siguranţei

construcţiilor“:
- pentru conducte şi instalaţii de presiune înaltă clasa a II - a
- pentru construcţiile şi instalaţii aferente clasa a II - a
4. CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A OBIECTULUI
Conform HGR 766 / 97 ”Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a

construcţiilor“:
- pentru conducte şi instalaţii de presiune înaltă B
- pentru construcţiile şi instalaţiile aferente B
5. CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU A INSTALAŢIILOR : D
6. MĂSURI DE ASIGURARE A CALITĂŢII STABILITE PRIN PROIECT
6.1. Încadrarea traseului în clase de locaţie
Conform STAS 8281 - 88 şi Normelor pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare

din amonte şi de transport gaze naturale - 2006: clasele 3 şi 4
a / Coeficient calitate suduri φ=1
b / Coeficient de siguranţă (S) în calculul grosimii de perete a ţevii pentru:

- ţevi
- clasa 3 de locaţie S=2
- clasa 4 de locaţie S = 2,5
- curbe confecţionate / formate la cald
- clasa 3 de locaţie S=2
c / Controlul sudurilor conform PT ISCIR, CR 13, CR 4, CR 6 şi CR 8:

- ţeavă controlată integral prin metode
nedistructive (sudura şi corpul ţevii);



● control US sau LP al sudurilor de colţ 100 %
6.2 Categoria instalaţiilor proiectate
Conform I 27 - 82, tab. 6: D
6.3. Clasa de calitate a îmbinărilor sudate
Conform I 27 - 82, tab.7: clasa I
6.4. Presiuni de probare a conductelor şi instalaţiilor de presiune înaltă:
- clasele 1 şi 2 de locaţie
a / la rezistenţă (cu aer sau apă): 1,2 x Pproiectare
b / la etanşeitate (cu aer su gaz): Pproiectare = 40 bar
- clasele 3 şi 4 de locaţie
a / la rezistenţă (cu apă): 1,4 x Pproiectare
b / la etanşeitate (cu aer su gaz): Pproiectare = 40 bar
6.5. Model de asigurare a calităţii
Conform HGR 766 / 97, ”Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii“,
tabel articolul 17:
------------------------------------------------------------------------------------------
CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ MODELUL
A CONSTRUCŢIEI DE ASIGURARE
------------------------------------------------------------------------------------------
Deosebită (B) Modelul nr. 1
------------------------------------------------------------------------------------------
Listă orientativă privind diferenţierea modelelor de asigurare a calităţii sub aspectul cerinţelor
faţă de funcţiunile sistemului ( Anexa nr. 1b din HGR 766 / 1997 ).
6.6. Programele pentru controlul calităţii lucrărilor
Anexele 2, 3 şi 4 din prezentul proiect.
6.7. Prevederile din caietele de sarcini din prezentul proiect.

4.2. ANEXA 2 - Program pentru controlul calităţii lucrărilor privind conductele şi instalaţiile
tehnologice de gaze naturale
ANEXA 2
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
PRIVIND
CONDUCTELE ŞI INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE DE GAZE NATURALE


PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR PRIVIND
CONDUCTELE ŞI INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE DE
TRANSPORT GAZE NATURALE
la obiectivele din cadrul:
PROIECT TEHNIC 906 / 319
« REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT

Investitor: S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş
Proiectant: S.C. GAZPROIECT S.A. - Braşov
Constructor / Executant:
În conformitate cu:
● Normele de proiectare în vigoare;

● Adresa ICCPDC nr. 3596 / 1985;
● STAS 8281 - 88 privind reţelele de transport, de distribuţie şi instalaţii de utilizare;
● Ordinul ICLPUAT NR.1 / 1S / 12.03.1992;
● Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii;
● HGR 766 / 21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii şi
Normativului I 27;
● HGR 272 / 1994 pentru aprobarea ”Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
construcţii“;
● HGR 273 / 1994 privind aprobarea ”Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora“;
● Categoria de importanţă a conductelor şi instalaţiilor ”Deosebită (B)” (conform HGR 766 /
21.11.97);
● Modelul de asigurare a calităţii: Nr. 1 (conform anexei nr. 1B din HGR 766 / 21.11.1997);
se stabileşte de comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor pentru:
CONDUCTE DE TRANSPORT GAZE NATURALE DE PRESIUNE ÎNALTĂ ŞI INSTALAŢII

TEHNOLOGICE AFERENTE
Documentul scris Cine

care se încheie întocmeşte şi
(tipul formularului): semnează:
PVLA – Proces verbal de I – Inspectoratul de
lucrări ascunse stat în construcţii
PVFD – Proces verbal fază B – Beneficiar
Denumirea lucrării / obiectului ce se determinantă E – Executant
Nr. şi
Nr. verifică, controlează, recepţionează PV – Proces verbal P – Proiectant data
crt. şi care se verifică prin formulare FT – Fişă tehnică PS – Proiectant de actului
FP – Formular propriu specialitate
specifice CC – Certificat de calitate / SNTGN – Operatorul încheiat
conformitate conductelor de
BV – Buletin de verificare / transport gaze
examinare (Transgaz)
SD – Sinteza documentaţiei F – Furnizorul de
tehnice materiale
SI – Schema izometrică (producător)
0 1 2 3 4
1. Autorizarea execuţiei lucrărilor în
zona de siguranţă a conductelor de
transport gaze naturale şi

instalaţiilor tehnologice aferente
1.1 Acord de începere a lucrărilor FP B
2. Predare - primire amplasament
Proces verbal pichetare traseu conducte,
2.1 amplasament instalaţii tehnologice PV P+B+E
aferente, inclusiv puncte de cuplare
Proces verbal trasare lucrări pentru
intersecţie cu reţele utilităţi (reţele P+B+E
2.2 PV
electrice, alimentare apă, canalizări, (după caz)
etc…)
Proces verbal trasare lucrări pentru P+B+E
2.3 PV
subtraversări de căi de comunicaţie (după caz)
Documente ce atestă calitatea
3. materialelor, armăturilor şi
elementelor auxiliare utilizate
Certificate de calitate material tubular
3.1 utilizat (conform cerinţelor tehnice, CC F/E
inclusiv confecţii metalice propri)
Certificate de calitate materiale pentru
3.2 protecţia anticorozivă (benzi, grund, CC F
vopsea, etc…)
Certificate de calitate / conformitate
3.3 armături, fitinguri, electrozi sau alte CC F
materiale utilizate
Documente care confirmă calitatea
4.
lucrărilor executate
Procese verbale privind verificarea
modului de realizare a şanţului
4a. PVLA E+B
conductelor şi de amenajare a locaţiilor
instalaţiilor tehnologice aferente
Documente privind calitatea realizării
4.1. protecţiei anticorozive pasive a
conductelor şi instalaţiilor
Buletine de verificare a calităţii
4.1.1 suprafeţei materialului tubular înaintea PV E
aplicării izolaţiei anticorozive
Buletine de verificare a calităţii izolaţiei
4.1.2 PV E
anticorozive realizată în staţii de izolare
Buletine de verificare a calităţii izolaţiei
4.1.3 anticorozive realizată pe traseu (curbe, PV P+B+E
teuri, capace, suduri, etc...)
Documente privind calitatea
4.2. operaţiilor de sudare a materialului
tubular
4.2.1 Fişa procedeelor de sudură FT E
Tabel cu sudorii autorizaţi (inclusiv copii
4.2.2 FP E
autorizaţii sudori)
Tabel privind execuţia sudurilor (jurnalul
4.2.3 FP E
sudurilor)
Buletine de examinare vizuală a
4.2.4 BV E
sudurilor (inclusiv cele remediate)
Buletine de examinare nedistructivă cu
4.2.5 radiaţii penetrante / lichide penetrante BV E
(inclusiv cele remediate)
4.3. Montaj conducte în poziţie definitivă
4.3.1 Proces verbal de lansare, montaj şi PV E+B
controlul aşezării conducteilor în şanţ

Buletine de verificare vizuală şi control
4.3.2 BV E+B
nedistructiv al sudurilor de întregire
Montaj elemente auxiliare (instalaţii
tehnologice din cadrul SCV,
4.4 robinete, refulatoare, flanşe, capace,
legări la pământ, prize potenţial,
anozi, borne, etc…)
Procese verbale de verificare a
4.4.1 PV E+B
montajului elementelor auxiliare
Verificarea lucrărilor de construire
4.5
prin probe specifice
Proces verbal şi diagramă probă de
4.5.1 rezistenţă (inclusiv certificat de verificare PVFD E+P+B+I
metrologică aparat de măsură)
Proces verbal şi diagramă probă de
4.5.2 etanşeitate (inclusiv certificat de PVFD E+P+B+I
verificare metrologică aparat de măsură)
Verificarea eficienţei protecţiei active a E + P + PS + B
4.5.3 PV
conductelor ( diagrama de potenţial ) (după caz)
Verificarea eficienţei rezistenţei de
E+P+B
4.5.4 trecere dintre conducte şi tuburile de PV
(după caz)
protecţie
5. Protecţia mediului
Proces verbal de refacere a terenului
5.1 PV E+B
afectat de lucrările de construire
6. Recepţia lucrărilor de construire
Schema izometrică cu montajul
6.1 SI E
conductelor şi a elementelor auxiliare
Sinteza documentaţiei privind execuţia
6.2 şi sinteza documentaţiei tehnice SD E/B
(proiectare şi execuţie)
Referat de prezentare întocmit de către
6.3 proiectant cu privire la modul de FP P / PS
execuţie a lucrărilor
Proces varbal de recepţie la terminarea
6.4 PV B + E + P + PS
lucrărilor
Referat al operatorului conductelor şi
B (S.N.T.G.N.
instalaţiilor tehnologice aferente privind
6.5 FP TRANSGAZ
urmărirea în exploatare în perioada de
S.A.)
garanţie
Proces verbal de recepţie la expirarea
6.6 PV E+B+P
perioadei de garanţie
INSPECŢIA ÎN CONSTRUCŢII BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT
NOTĂ:
1.Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participarea cu minim 10 zile
înaintea datei la care urmează să fie făcută verificarea.
2.La recepţia obiectivului, un exemplar din prezentul program, completat, se va anexa la
cartea construcţiei.
3.Trecerea la execuţie se va face numai după însuşirea şi semnarea de către executant şi
investitor a programului de control.


4.3. ANEXA 3 - Program pentru controlul calităţii lucrărilor privind instalaţiile electrice de
ANEXA 3
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR PRIVIND
INSTALAŢIILE ELECTRICE DE PROTECŢIE CATODICĂ


PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR PRIVIND INSTALAŢIILE
ELECTRICE DE PROTECŢIE CATODICĂ
la obiectivele din cadrul:

Beneficiar: S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ
Proiectant: S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV

reprezentată prin: Proiectant Sing. Electrotehnică: Gavrilă BODOCAN
Constructor / Executant:
În conformitate cu:
● Legea nr. 10 / 1995;

● Procedura de control în teritoriu asupra instalaţiilor de gaze naturale pe baza atribuţiilor
stabilite de Legea nr. 10 / 1995, elaborată de MLPAT;
● HGR nr. 766 / 1997;
● HGR nr. 272 / 1994 privind controlul de stat al calităţii în construcţii;
● HGR 261 / 8.06.1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36
din Ordonanţa HGR nr. 273 / 1994 privind recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora;
● Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din amonte şi de transport gaze
naturale - 2006;
● STAS 8281 - 88,
se stabileşte de comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor pentru:
INSTALAŢII ELECTRICE DE PROTECŢIE CATODICĂ
Document scris
care se încheie: Cine întocmeşte şi
Lucrări ce se controlează se PVLA - proces semnează: Nr. şi data
verifică sau se verbal de lucrări ISC - inspecţia de actului
Nr.
recepţionează calitativ şi ascunse stat în construcţii încheiat
crt.
pentru care trebuie PVR - proces I - investitor
întocmite documente verbal de recepţie E- executant
calitativă P- proiectant
PV - proces verbal
0 1 2 3 4
Controlul calităţii izolaţiei E+I
1 PVLA
conductelor
Controlul tipurilor de cabluri
2 şi a reţelelor electrie PVR E+I
îngropate
Controlul adâncimii de
îngropare a anozilor şi al
3 PVLA E+I
conexiunilor dintre aceştia
şi conducte
Controlul sudurilor cablurilor

electrice la conductele
4 PVLA E+I
protejate şi a izolării
acestora
Măsurarea rezistenţelor de
5 dispersie la prizele anodice PVR E+I
şi la prizele de pământ
Efectuarea măsurătorilor de
potenţial conducte - sol şi
6 PVR E+I+P
trasarea curbei de potenţial
pentru întreaga conductă
Probe în exploatare pe
ansamblu cu menţinerea
7 PVR I+E
sub tensiune 72 de ore a
instalaţiilor electrice
INSPECŢIA ÎN CONSTRUCŢII INVESTITOR PROIECTANT EXECUTANT
NOTĂ:
1. Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare, cu minim 10 zile
înaintea datei la care urmează să fie făcută verificarea.
2. La recepţia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat se va
anexa la cartea constructiei.
3. Trecerea la execuţie se va face numai după însuşirea şi semnarea de către executant şi
beneficiar a programului de control.

4.4. ANEXA 4 - Specificaţiile procedurilor de sudare
ANEXA 4
SPECIFICAŢIILE PROCEDURILOR DE SUDARE


S.C. GAZPROIECT S.A. Fila nr. 1/7

BRASOV SPECIFICATIA PROCEDURII DE SUDARE NR. 1 Pozitie :
Desen nr. :
Proc. sudare : Electric Manual Electrozi Inveliti
MATERIALE DE BAZA MATERIALE DE ADAOS

Marca / Grade : L245NB, MB/grad B Marca : SUPERBAZ sau echivalent
MB 1 1.Ţeavă existentă
Clasificare : AWS A 5.1 – E 7018
Grupa : 1 Producator :
Diametru ( mm ) : 355,6 Grosime (mm) : 8,8 Uscare : DA Temp. ( 3000 C ) / Timp ( 2 h ) :
MB 2 Marca / Grade : S EN 10208 - 2 – L245NB Electrod nefuzibil Tip : bazic
2. Curbă proiectată Diametru ( mm ) : 2,5
-4
Grupa : 1 Gaz Protectie - Debit -
:
Diametru ( mm ) : 355,6 Grosime (mm) : 10,0 Radacina - Debit -
:
0
Temp. Minima de preincalzire ( C ) : NA (temperatura metalului si a mediului din vecinatatea conductei mai
0
mare de + 5 C); uscare;
0
Temp. Maximă între straturi ( C ) : 50
Postincalzire : Temp. NA Timp :
Schiţa rosturilor : Conform schita anexata
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Ţeavă – Curbă: Dn350/Dn350 mm - Detaliul A
Proc. Marca Diam Intensitatea Tip curent Vit.
Rand Sudare materia . curentului Tensiune ( V ) / Polaritate Sudare
l
sudura Elect Amp. ( cm /
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TT Post – sudare : NA
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU A
vizual + PM
°30'
Suport la radacina : NA 37°3
0"±2
0,8 -1,6
Pendulare : Maxim de doua ori diametrul electrodului 1,6 1,6

Scobirea radacinii : NA
Curatire intre straturi : Periere / Polizare
Oscilatia – Amplitudine : NA
8,8
10,0
Distanta duza de contact – piesa : NA

Ø 355,6
Ø 355,6
Pozitia si sensul de sudare : prin invartire sau sudura de pozitie

0,8 - 2,4
Viteza de avans sarma ( m / min ) : NA

1,2
Xmax
1 1,6 - 3,2 2
Alte precizari :
A
Dn 350
Dn 350
Notă :
NA = Nu se aplica 1 2
Rev.
Date



Desen nr. :

Marca / Grade : S EN 10208 - 2 – L245NB Marca : SUPERBAZ sau echivalent
MB 1 2.Curbă proiectată
3. Ţeavă proiectată Diametru ( mm ) : 2,5
-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Curbă –Ţeavă : Dn350/Dn350 mm - Detaliul B
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU B
vizual + PM 37°3
0"±2
Suport la radacina : NA °30'
0,8 -1,6

7,1
10,0
Distanta duza de contact – piesa : NA min 14° max 30°

Ø 355,6
Ø 355,6

1,8±0,8

Xmax
2 3
2,9
1,6 - 3,2
Alte precizari :
B
Dn 350
Dn 350
Notă :
Rev.
Date



Desen nr. :

MB 1 3. Ţeavă proiectată
-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Ţeavă –Ţeavă : Dn350/Dn350 mm - Detaliul C
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU C
vizual + PM 37°3
0"±2
0,8 -1,6

7,1
7,1

Ø 355,6
Ø 355,6

0,8-2,4

Xmax
3 1,6 - 3,2 3
Alte precizari :
C
Dn 350 Dn 350
Notă :
Rev.
Date



Desen nr. :

-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Curbă –Ţeavă : Dn350/Dn350 mm - Detaliul D
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU D
vizual + PM 37°3
0"±2
0,8 -1,6

8,8
10,0

Ø 355,6
Ø 355,6

0,8 - 2,4

1,2
Xmax
2 1,6 - 3,2 4
Alte precizari :
D
Dn 350
Dn 350
Notă :
Rev.
Date



Desen nr. :

MB 1 3. Ţeavă proiectată
-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Ţeavă –Ţeavă : Dn350/Dn350 mm - Detaliul E
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU E
vizual + PM 37°3
Suport la radacina : NA 0"±2
°30'
0,8 -1,6

8,8
8,8

Ø 355,6
Ø 355,6

0,8-2,4

Xmax
4 1,6 - 3,2 4
Alte precizari :
E
Dn 350 Dn 350
Notă :
Rev.
Date



Desen nr. :

MB 1 4.Ţeavă proiectată
5. Curbă proiectată Diametru ( mm ) : 2,5
-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Ţeavă – Curbă: Dn350/Dn350 mm - Detaliul F
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU F
vizual + PM
°30'
Suport la radacina : NA 37°3
0"±2
0,8 -1,6

8,8
12,5

Ø 355,6
Ø 355,6

1,8±0,8

Xmax
4 5
3,7
1,6 - 3,2
Alte precizari :
F
Dn 350
Dn 350
Notă :
Rev.
Date



Desen nr. :

MB 2 Marca / Grade : L245NB, MB/grad B Electrod nefuzibil Tip : bazic
1.Ţeavă existentă Diametru ( mm ) : 2,5
-4
:
:
0
0
0
Cote suduri : Conform “Detalii de sudură cap la cap ansamblu Curbă –Ţeavă: Dn350/Dn350 mm - Detaliul G
l
r. (A) min )
Prins in puncte
si sudat 1 ÷ 3 EM 3,25 65 ÷ 90 27 DC +
straturi
TEHNICA DE SUDARE
Energie liniara : -
Pregatirea marginilor : Oxi – gaz + polizare sau mecanic / control DETALIU G
vizual + PM 37°3
0"±2
0,8 -1,6

8,8
12,5

Ø 355,6
Ø 355,6

1,8±0,8

Xmax
5 1
3,7
1,6 - 3,2
Alte precizari :
G
Dn 350
Dn 350
Notă :
Rev.
Date


4.5. ANEXA 5 - Grafice probe de presiune
ANEXA 5
GRAFICE PROBE DE PRESIUNE


GRAFIC
PROBA DE PRESIUNE DE ETANSEITATE CU AER
Locaţie tronson conductă: Clasa 3 şi 4 de locaţie
Caracteristici conductă şi parametri probă de presiune
 Dn = 0,350 m Diametrul nominal al conductei

 De = 0,3556 m Diametrul exterior al conductei
 L = 835,00 m Lungimea totală a tronsonului de conductă
 L = 256,00 m Lungime tronson de conductă – clasa 3 de locaţie
 Di = 0,3414 m Diametrul interior al tronsonului de conductă – clasa 3 de locaţie
 Ai = 0,0915 m2 Aria interioara a conductei – clasa 3 de locaţie
2
 Ai = 0,0897 m Aria interioara a conductei – clasa 4 de locaţie
 Vcond = 75,38 m³ Volum interior tronson conductă
 P= 40 bar Presiunea de probare la etanşeitate
 Vaer = 3015,20 m³ Volumul de aer în conductă, la P = 40 bar
 Q = 4,50 m³/min Debitul compresorului de aer
 tu ~ 11 h 10 min Timpul de umplere tronson conductă cu aer la P = 40 bar
 teg ~ 11 h 10 min Timpul de stabilizare a presiunii şi egalizare a temperaturilor
 tu = teg
 ti = 24 h Timpul de încercare
P [bar]
teg = 11 h 10 min ti = 24 h
40
35
in
10 m
30
11 h
25
tu =
20
15
10
0
0 10 20 30 40 50 t [h]
11h 10min 22h 20min 46h 20min


GRAFIC
PROBA DE PRESIUNE DE REZISTENŢĂ CU APĂ
Locaţie tronson conductă: Clasa 3 şi 4 de locaţie
Caracteristici conductă şi parametri probă de presiune
 Dn = 0,350 m Diametrul nominal al conductei

 De = 0,3556 m Diametrul exterior al conductei
 L = 835,00 m Lungimea totală a tronsonului de conductă
2
 Ai = 0,0915 m Aria interioara a conductei – clasa 3 de locaţie
 Ai = 0,0897 m2 Aria interioara a conductei – clasa 4 de locaţie
 Vcond = 75,38 m³ Volum interior tronson conductă
 P= 56 bar Presiunea de probare la rezistenţa hidraulică
 Q = 1,00 m³/min Debitul pompei de apa
 tu = 1 h 15 min Timpul de umplere tronson conductă cu apă la P = 56 bar
 teg = 1 h 15 min Timpul de stabilizare a presiunii şi egalizare a temperaturilor
 tu = teg
 ti = 6 h Timpul de încercare
P [bar]
teg = 1 h 15 min ti = 6 h
56
55
50
45
in
h 15 m
40
tu = 1
35
30
25
20
15
10
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
t [h]
1 h 15 min 2 h 30 min 8 h 30 min


4.6. ANEXA 6 - Dispozitive de probă hidraulică cu sisteme de etanşare speciale
ANEXA 6
DISPOZITIVE DE PROBĂ HIDRULICĂ
CU SISTEME DE ETANŞARE SPECIALE






4.7. ANEXA 7 - Buletin de măsurare a rezistivităţii solului
ANEXA 7
BULETIN DE MĂSURARE A REZISTIVITĂŢII SOLULUI


Buletin de măsurare
Metoda: Măsurarea rezistivităţii solului
a) Numele beneficiarului: S.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş

b) Data: 10.2011
c) Denumirea lucrării: Reparaţia conductei de transport gaze naturale  14 „‟ Tişăuţi (Salcea)
-Bucecea, zona Grigoreşti
d) Locaţia: Grigoreşti
e) Contract/Comanda: PT 906/319
f) Persoanele executante a măsurătorii:
Proiectant Sing. Electrotehnica Gavrilă Bodocan Semnătura…………………

g) Aparat folosit:
Tip: Chauvin Arnoux CA6472
Serie:129830FEV/08
Starea atmosferică: rece
Starea generala a solului: uscat
Temperatura : 11 *C
Masurări efectuate:
Nr. Distanţa cumulată

Tipul terenului Rezistivitatea solului
Crt. [km]
1 0+000 arabil 958,1  m
2 0+256 arabil 2.492  m
3 0+546 arabil 6.228  m
4 0+657 arabil 2.323  m
5 0+756 arabil 650,0  m
Incertitudinea de măsurare:

Buletin de măsurare
Metoda: Măsurarea rezistivităţii solului
a) Numele beneficiarului: S.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş

b) Data: 10.2011
c) Denumirea lucrării: Reparaţia conductei de transport gaze naturale  14 „‟ Tişăuţi (Salcea)
-Bucecea, zona Grigoreşti
d) Locatia:
e) Contract/Comanda: PT 906/319
f) Persoanele executante a măsurătorii:
Proiectant Sing. Electrotehnica Gavrilă Bodocan Semnătura…………………

g) Aparat folosit:
Tip: Chauvin Arnoux CA6472
Serie:129830FEV/08
h) Starea atmosferică: rece
i) Starea generala a solului: uscat
j) Temperatura : 11 *C
k) Masurări efectuate:
Nr. Adăncimea
Tipul terenului Rezistivitatea solului
Crt. [m]
1 80,0 Lângă Drum exploatare 201,05  m
l) Incertitudinea de măsurare:

4.8. ANEXA 8 - Specificaţii tehnice materiale şi echipamente electrice
ANEXA 8
SPECIFICAŢII TEHNICE MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE


PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE: SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ

OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ( FIŞA TEHNICĂ ) Nr. 1
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA ): ANOD DIN FONTĂ SILICIOASĂ PENTRU PRIZA ANODICĂ
Nr.crt. Parametrii şi condiţii impuse de proiectant Nr. Date prezentate de contractant

crt.
A B
1. Caracteristici generale
● construcţie : conform fişei tehnice a producătorului
● dimensiuni caracteristice : Ø 80 mm ± 4 mm, L = 1500 mm ± 20 mm ;
● materiale principale : fier, siliciu
2. Caracteristici de montaj
● se montează îngropat în poziţie orizontală sau verticală ;
● distribuţia se face conform indicaţiilor din proiect
● anozii trebuie înconjuraţi de un strat regulator de coroziune ( back – fill ) şi să aibă
prevăzut deasupra drenaj pentru eliminarea gazelor rezultate din procesul de
electroliză;
● la montarea în soluri moi, se foloseşte canisteră metalică
3. Caracteristici de amplsament şi de mediu ambiant
● se amplasează în componenţa prizei anodice a staţiei de protecţie catodică,
conform proiectului de execuţie
● temperatura solului : - 300 – + 400C
● nu se montează în soluri sărate sau în apă sărată
4. Caractertistici tehnologice
● ca element component al prizei anodice, în procesul normal de funcţionare se află
în contact cu solul şi suferă o pierdere de material proporţional cu valoarea
curentului ce străbate suprafaţa de contact şi cu constatarea electrochimică a
materialului
5. Condiţii speciale :
● fiind material fragil, se transportă prin sprijinirea pe juguri de lemn în cel puţin 4
puncte
● se manipulează şi se depozitează cu grijă
● se va evita livrarea, trântirea sau alte şocuri mecanice

6. Caracteristici material
● lungime : 1500 mm ± 20 mm
● diametru corp : Ø 80 mm ± 4 mm
● diametrul extreme cap : 120 mm ± 10 mm
● diametru gaură contact a conducătorului de legătură : 54 mm ± 2 mm;
● greutatea : 80 kg ± 0,250 kg
Compoziţie :
● siliciu : 14,5 % + 0,3%
- 0,4%
● carbon : 0,95% ± 1,05%
● mangan : 0,75% ± 0,05%
● fosfor : max 0,02%
● fier : rest
7. Condiţii de calitate
● livrarea va fi însoţită de certificatul de calitate care va specifica lotul, data
fabricaţiei, compoziţia, materialul şurubului de contact, laboratorul şi metoda de
determinare;
8. ALTE CERINŢE
ACCESORII CERUTE:
● şuruburi incorporate pentru contactul cu cablul;
PROIECTANT CONTRACTANT ( OFERTANT )


OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICATIE TEHNICĂ ( FIŞA TEHNICĂ ) Nr. 2
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA ) : ELECTROD DE REFERINŢĂ PERMANENT
Nr.crt. Parametrii şi condiţii impuse de proiectant Nr.crt. Date prezentate de contractant

A B
● conform proiect şi / sau fişă tehnică producător
● materiale principale : spirală cupru, corp din ceramică poroasă
2. Caracteristici de aplicare
● se foloseşte ca element de referinţă pentru staţia de protecţie catodică
automată
3. Condiţii de amplasament şi de mediu ambiant
● se montează la o distanţă de aproximativ 0,5 m faţă de structura metalică
îngropată care se protejează ;
● funcţionează îngropat în sol la adâncimea de îngropare a structurii metalice
● măsoară permanent diferenţa de potenţial faţă de structura metalică ce se
protejează şi furnizează tensiunea de referinţă necesară funcţionării a staţiei de
protecţie catodică automate.
● electrodul de referinţă permanent se realize în varianta:
- Cu /CuSO4
● stabilitate : ± 5 mV
● current debitat în sarcină:
- 3 µA pentru 1 min.
- 0,01 µA continuu
6. Caracteristici produs ( conform ) :
● conform certificatului de calitate al producătorului
Performanţe
● conform fişei tehnice a producătorului
8. ALTE CERINŢE
● Durata minimă de viaţă : 20 ani
ACCESORII CERUTE:
● cablu legătură ( conform cerinţelor producătorului )
● soluţie electrolit ( CuSO4 ) cu concentraţia conformă cu :
STAS 7335/4 – 77, anexa pct. A.2 şi A.3 pentru coluţia cu CuSO4


OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ( FIŞA TEHNICĂ ) Nr.3
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA ) : CABLU CU IZOLAŢIE DIN PVC

A B
● construcţie : conform documentaţiei producătorului
● dimensiuni caracteristice : conform proiect
● materiale principale : cupru, izolaţie PVC
Se montează :
● în funcţie de destinaţie şi proces tehnologic se montează îngropat, pe suporţi
special amenajaţi sau pe stâlpi prin prindere cu dispozitive adecvate.
● când se montează îngropat, se respectă adâncimea prescrisă de îngropare şi
semnalizare corespunzătoare cu benzi PVC, marcatoare de cablu
3. Caracteristici de amplasament şi de mediu ambiant
● se amplasează conform proiectului
● funcţionează la temperatura mediului ambiant
Asigură măsurarea parametrilor electrici ( prin intermediul prizelor de
potenţial ) pentru :
● staţiile de protecţie catodică ;
● structuri metalice îngropate ;
● funcţionarea anozilor de zinc sau magneziu, instalaţii pentru protecţia catodică
a structurilor metalice îngropate
6. Caracteristici produs :
● tensiune nominală admisă : 0,25 kV
● curent nominal : specific fiecarei tipodimensiuni ;
● rezistenţa de izolaţie : 1 MΩ
● rezistenţă specifică ( la 200 ): 0,28 x 102 Ω/m
7. FURNIZORI :
● Societăţile comerciale producătoare de cabluri electrice
● conform SR CEI 60502 - 1994
9. ALTE CERINŢE
ACCESORII CERUTE
PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)


OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ( FIŞA TEHNICĂ ) Nr. 4
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA) : PRIZĂ DE POTENŢIAL

A B
● construcţie : conform STAS 7335/8 – 1985, şi / sau proiect
● dimensiuni caracteristice : conform STAS 7335 /8 – 1985 şi / sau proiect
● materiale principale : conform STAS 7335/8 – 1985 şi/sau proiect
Se montează :
● de-a lungul conductelor metalice îngropate protejate catodic, la distanţe
stabilite prin proiect ;
● la îmbinări electroizolante ;
● la staţiile de protecţie catodica şi prizele anodice ale acestora ;
● la anozii de zinc sau magneziu pentru protecţia catodică ;
● la subtraversările de drumuri şi căi ferate în tub metalic de protecţie ;
● în locaţiile stabilite pentru măsurarea curentului prin conducte
● se amplasează conform proiectului
Prin montaj şi inscripţionare, trebuie să se evidenţieze :
● traseul conductelor
● diametrul nominal al conductei
● simbolul produsului transportat
● subtraversările de tuburi în tuburi metalice de protecţie
● locaţiile anozilor de zinc sau magneziu pentru protecţie catodică şi pentru
legări la pământ.
● materialele pentru confecţionarea prizelor de potenţial sau cele specificate
în STAS 7335/8 – 1985.
6. Caracteristici produs :
● conform STAS 7335/8-1985
● conform STAS 7335/8-1985

PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE: STGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ

OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ( FIŞĂ TEHNICĂ ) Nr.5
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA ) : MATERIALE ELECTROIZOLANTE ( PERTINAX, TEXTOLIT, STICLOTEXTOLIT )

A B
● materiale principale : conform fişei tehnice producător
● se montează ca element intermediar între părţile metalice ce trebuie izolate
electric
3. Caracteristici de mediu ambiant
● se utilizează la temperatura mediului ambiant
● se utilizează izolarea electrică a diverselor părţi metalice
● conform fişă tehnică producător
6. Caracteristici material :
● greutate specifică ( kg/cm3 )
pertinax 1,2 – 1,4
textolit 1,3 – 1,4
sticlotextolit 1,5 – 1,9
● rezistenţa încovoiere ( kg/cm3 )
pertinax min.800
textolit min. 900
sticlotextolit min. 800
● rezistenţa la compresiune ( kg/cm3 )
pertinax -
textolit min. 1500
● rezistenţa la despicare ( kg )
pertinax min.160
textolit min. 250
● rezistenţa la tracţiune ( 1 kg/cm3 )

pertinax min.700
textolit -
sticlotextolit -
●rezistivitate de volum
( Ω cm ) ( după 4 ore, la 700C )
pertinax 1010
textolit 1010
●rezistivitate de suprafaţă
( Ω cm ) ( după 4 ore, la 700C )
pertinax 1010
textolit min. 1010
●rezistenţa de izolaţie între
borne ( Ω ) după menţinerea
4 ore la 700C
pertinax 109
textolit min. 109
*) Pentru alte caracteristici specifice fiecărei material se vor consulta fişele
tehnice ale producătorului
● conform fişă tehnică producător
8. ALTE CERINŢE
ACCESORII CERUTE


OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ (FIŞA TEHNICĂ) Nr. 6
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA) : COCS PENTRU TURNATORIE

A B
● materiale principale : conform STAS 7491 – 71
Se montează :
● se utilizează ca regulator de coroziune la prizele anodice ale statiilor de
● se foloseşte în locaţiile prin proiectul de execuţie pentru prizele anodice ale
staţiilor de protecţie catodică
● temperatura ambiantă : - 300+ 400 C
● micşorează rezistenţa de trecere electrod – sol, reţine umiditatea şi drenează
gazele formate în procesul de electroliză
● se foloseşte în cantitatea optimă stabilită prin proiect
6. Caracteristici materiale :
Calitatea CT – 1 CT – 2 CT – 3 Metode de analiză
Umiditate
Totală ( W it ),% max. 4,0 4,0 4,0 STAS 5631-57
Cenuşă raportată la
Cocsul anhidru
( Aanh ), %
media sub 8,0 9,5 11,0 STAS 5629 - 57
max. 10,0 11,0 13,0
Sulf total raportat la
Cocsul anhidru
( Sanh t ), % max. 0,9 1,0 1,1 32 – 69
Materii volatile
raportate la cocsul
anhidru ( vtanh ), %
max 1,0 1,2 1,5 STAS 5268 – 69
Rezistenţa mecanică:
- M 80, % min 60 - -
- M 40, % STAS 5632 – 57
- media peste 88 80 78
- min 85 75 74
- M 10, % max 8 9 10
Porozitate (PrI ),%

max 42 45 47 STAS 5628 – 57
Puterea calorifică
Inferioară (Qianh)
Kcal/kg min 7100 7000 6800 STAS 5269 – 69
Compoziţia
Granulometrică
- rest pe ciurul cu
ţesătură de sârmă
80 STAS 1077 – 67,
% min 95 85 70 Pct.4.1
- trece prin ciurul cu
ţesătură de sârmă
40 STAS 1077 – 67,
% min 3 6 8
● conform STAS 7491 – 71
8. ALTE CERINŢE
ACCESORII CERUTE


OBIECTIVUL:
OBIECTUL:
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ ( FIŞĂ TEHNICĂ ) Nr. 7
UTILAJUL, ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC ( DENUMIREA ): CABINĂ REDRESOARE AUTOMATĂ PENTRU PROTECŢIA CATODICĂ
Nr. Parametrii şi condiţii impuse de către proiectant Nr. crt. Date prezentate de contractant
crt.
A B
● construcţie: conform fişei tehnice a producătorului
● dimensiuni caracteristice: conform fişei tehnice a producătorului
● materiale principale: transformator, punte redresoare, celulă reglaj, circuit
protecţie, cabină metalică, element referinţă
● se montează conform proiectului de execuţie
● funcţionează la temperatura şi umiditatea mediului la locul de montare ( se ţine cont de
temperatura minimă pentru iarnă şi maximă pentru vară)
● prin injecţie de curent, se realizează protecţia anticorozivă ( protecţie catodică ) pentru
diverse construcţii metalice îngropate.
5. Condiţii speciale:
● parametrii normali de funcţionare în sarcină sunt condiţionaţi de realizarea şi funcţionarea
prizei anodice şi a elementului de referinţă, precum şi de calitatea cablurilor electrice de
conexiuni
6. Caracteristici produs:
● tensiune nominală de alimentare: 220 Vca, 380 Vcc
● frecvenţa tensiunii de alimentare: 50 Hz
● puterea nominală de ieşire: min. 1500 W
● tensiunea continuă de ieşire: 0 – 50 Vcc
● curentul continuu de ieşire: 0 – 40 A, conform necesităţilor
● tipul electrodului de referinţă: electrod permanent Cu / CuSO4
● precizia de menţinere a potenţialului prescris: 5%
● temperatura mediului ambiant de funcţionare: – 35 0C – + 45 0C
● echipată cu instrumente de măsurare a tensiunii de alimentare, a tensiunii de ieşire, a
potenţialului conductă SOL ” ON “ şi a curentului de polarizare

● echipare cu elemente de protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit
● conform certificatului de calitate al producătorului
Performanţe
● conform proiectului de execuţie şi fişei tehnice a producătorului
8. ALTE CERINŢE
● în cazul cerinţei exprese a beneficiarului de montare a unui contor de energie electrică în
interiorul cabinei redresoare este necesară asigurarea spaţiului de montaj conform
normativelor în vigoare
● este obligatorie omologarea sau agrementarea cabinei redresoare în conformitate cu
legislaţia în vigoare
ACCESORII CERUTE:
● interfaţă pentru conducere şi supraveghere centralizat – automată ( la cererea
beneficiarului )
● dispozitive antifurt ( conform cerinţelor beneficiarului )

4.9. ANEXA 9 – Panul de securitate şi sănătate în muncă
ANEXA 9
PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ


PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

NR._____ / ________
(conform HGR 300 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru şantierele temporare sau mobile)
Cod-
(Cod Şantier)
Pentru

DATE GENERALE
1. Numărul proiectului: 906 / 319
2. Faza: Proiect Tehnic + Caiet de Sarcini
3. Denumire proiect: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT

4. Beneficiar (investitor): S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş
5. Proiectant general: S.C. GAZPROIECT S.A. - Braşov
6. Executant lucrare:
Principalele lucrări cuprinse în proiect sunt:
A. Demontări conducte existente:
 Conductă subterană Dn 350 mm x 8,8 mm L = 670 m;
B. Montări conducte proiectate:
 Conductă subterană Dn 350 mm x 7,1 mm, L = 256 m;
 Subtraversarea pârâului Grigireşti, prin foraj orizontal dirijat, cu conducta Dn 350 mm x 8,8
mm, L = 500 m;

LEGISLAŢIA S.S.M. SPECIFICĂ
1. Legea nr. 319 din 14.07.2006 a securităţii şi sanatăţii în muncă.

2. Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319 / 2006 aprobate prin HG nr.
1425 / 2006.
3. HG nr. 300 din 02.03.2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantiere
temporare şi mobile.
4. HG nr. 1876 din 22.12.2005 - privnd cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibraţii.
5. HG nr. 493 din 12.04.2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
6. HG nr. 971 din 26.07.2006 - privind cerinăe minime pentru de securitate şi / sau sănătate la
locul de muncă.
7. HG nr. 1048 din 09.08.2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale la locul de muncă.
8. HG nr 1049/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate a lucrătorilor din
industria extractivă.
9. Documentaţii de execuţie
10. Carţi tehnice a EM din dotare.

CUPRINSUL PLANULUI S.S.M.
DATE GENERALE .......................................................................................................................... 177

LEGISLAŢIA S.S.M. SPECIFICĂ ..................................................................................................... 178
Capitolul 1. NUMELE ŞI ADRESA ANTREPRENORULUI / SUBANTREPRENORILOR ................. 181
Capitolul 2. DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI / LUCRĂRII ......................................... 182
Capitolul 3. PERSONALUL CU RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA, VERIFICAREA ŞI
RESPECTAREA CERINŢELOR DE ASIGURARE A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
MUNCII ......................................................................................................................... 182
Capitolul 4. SCOP ........................................................................................................................... 184
Capitolul 5. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI ....................................................................................... 184
Capitolul 6. DESCRIEREA SUMARĂ A LUCRĂRII .......................................................................... 186
Capitolul 7. AVIZE ŞI AUTORIZAŢII PE LINIE DE S.S.M. NECESARE PENTRU ÎNCEPEREA ŞI
DERULAREA LUCRĂRILOR ........................................................................................ 187
Capitolul 8. LUCRĂRI CARE IMPLICĂ RISCURI SPECIFICE PENTRU SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR (conform Anexa 2 la HGR nr. 300 / 2006)................... 187
Capitolul 9. IDENTIFICAREA RISCURILOR, DESCRIEREA LUCRĂRILOR CARE POT PREZENTA
RISCURI PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR ŞI MĂSURI
PENTRU ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR .................... 188
Capitolul 10. MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ ŞI MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECŢIE 192
Capitolul 11. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE ( EIP ) ............................................. 193
Capitolul 12. ECHIPAMENTE DE MUNCĂ ...................................................................................... 194
Capitolul 13. CALIFICAREA LUCRĂTORILOR. ATESTAREA / AUTORIZAREA INTERNĂ ŞI
EXTERNĂ A LUCRĂTORILOR ..................................................................................... 195
Capitolul 14. PLANUL CONTROALELOR / INSPECŢIILOR S.S.M. (şi S.U.) ................................... 195
Capitolul 15. RAPORTAREA, ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA EVENIMENTELOR - ACCIDENTE DE
MUNCĂ, ACCIDENTE UŞOARE, INCIDENTE PERICULOASE ................................... 195
Capitolul 16. CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII ................................................... 197
Capitolul 17. CONDIŢII DE MUNCA ŞI ASIGURAREA MATERIALELOR IGIENICO - SANITARE ŞI A
MATERIALELOR PENTRU PRIMUL AJUTOR ............................................................. 197
Capitolul 18. ANEXE........................................................................................................................ 199


Capitolul 1. NUMELE ŞI ADRESA ANTREPRENORULUI / SUBANTREPRENORILOR
a. Antreprenor - Executanţi proprii (sucursale, şantiere, loturi)
Nr. Sucursala
Categoria lucrărilor Şantier, lot Numărul lucrătorilor
crt. (numele şi adresa)
1 Şef şantier:
Coord. execuţie:
Şef santier:
Şef lot:
Şef şantier:
Şef lot:
2 Manager
Şef lot
Şef lot
3 Manager
Şef şantier
Şef şantier TOTAL:
b. Subantreprenori
Nr. Subantreprenor Numărul convenţiei

Categoria lucrărilor Şantier, lot
crt. (numele şi adresa) încheiate şi data
1

Capitolul 2. DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI / LUCRĂRII
Locaţia lucrării / şantierului În zona comunei Siminicea, satul Grigoreşti,

judeţul Suceava
Beneficiarul lucrării / S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. - Mediaş,
Operatorul conductei de transport gaze naturale de
presiune înaltă
(numele si adresa) Piaţa C.I. Motaş, Nr. 1, Mediaş
Data începerii lucrărilor
Număr estimativ de lucrători care lucrează simultan

pe şantier (la lucrare)
Capitolul 3. PERSONALUL CU RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA,

VERIFICAREA ŞI RESPECTAREA CERINŢELOR DE ASIGURARE A
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MUNCII
Personalul antreprenorului / subantreprenorului cu responsabilităţi directe în organizarea,

verificarea (controlul, inspecţia) şi în asigurarea condiţiilor de SSM - SU din lucrare: Şef lucrare
(persoana desemnată să conducă executarea lucrărilor), Şef echipă sau maistru care are in
subordine formaţii de muncitori şi care are sarcna efectuării instructajelor, Şef punct de lucru, Şef lot,
Şef şantier, Responsabili SSM şi SU, responsabil ISCIR şi metrologie.
Pentru personalul subantreprenorilor şi clientului se trec acele persoane stabilite de părţi prin
contract şi / sau convenţia de SSM - SU, care au sarcini, responsabilitati în domeniu şi prin care se
realizează comunicarea între parţi.
DIN PARTEA ANTREPRENORULUI
Nr.
Funcţia Numele şi prenumele Atestare / decizie nr. / data eliberării
crt.
1 Manager proiect
2 Şef şantier
Inginer şef
3 constructor
Sucursală
Inginer şef constr.
4
şantier
Coordonator
5
execuţie
6 Şef şantier
7 Şef şantier
8 Şef lot
9 Şef lot
10 Şef lot
11 Şef lot
12 Şef lot
13 Şef lot
14 Şef lot
15 Şef lot
16 Inspector SSM
17 Resp.SSM
18 Insp.SSM
19 Insp. SSM
Resp. PSI şi situaţii
20
urgenţă
21 Resp. ISCIR
DIN PARTEA SUBANTREPRENORILOR
Nr.
Funcţia Numele şi prenumele Atestare / decizie nr. / data eliberării
crt.
1 Manager
2 Şef lot
3 Şef lot
4 Manager
5 Şef şantier
6 Şef şantier
DIN PARTEA CLIENTULUI (unde este cazul)

Capitolul 4. SCOP
Planul de Securitate şi Sănătate în Muncă precizează toate obiectivele şi măsurile

Antreprenorului / Subantreprenorilor în scopul derularii proiectului / lucrării şi activităţilor aferente,
conform reglementărilor legale în vigoare şi celor din documentaţia sistemului de management SSM.
De asemenea, Planul de Securitate şi Sănătate în Muncă defineşte cerinţele de dotare,
calificare, instruire şi verificare ale lucrătorilor ce derulează proiectul / lucrarea, precum şi ale
subantreprenorilor.
Totodată, Planul de Securitate şi Sănătate în Muncă asigură investitorul / beneficiarul că
cerinţele specifice ale proiectului sunt respectate şi aplicate, în conformitate cu prevederile HGR
nr. 300 / 2006.
Capitolul 5. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Definiţii:
■ Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
■ Accident usor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3
zile;
■ Boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
■ Boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională;
■ Echipament de muncă - orice masină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
■ Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
indeplini acest obiectiv;
■ Loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi /
sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi / sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
■ Pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală caăreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
■ Securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate, având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
■ Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament
de muncă sau / şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii dar ar
fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi / sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube
materiale;
■ Zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi / sau unităţii în care au
fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate;
■ Accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin
certificat medical;
■ Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin
decizie de încadrare intr - un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
■ Accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau după un interval de timp, pe baza unui act medico - legal;
■ Accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelasi
timp şi din aceleasi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
■ Accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice

sau generat de traficul rutier, dacă persoana vatamată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
■ Accident de muncă de traseu:
● accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la
domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
● accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă, în locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers,
şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
● accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde
işi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
■ Invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de
încadrare într - un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
■ Invaliditate evidentă - pierderea capacităţii de muncă datorată unor vătămari evidente, cum
ar fi un braţ smuls din umar, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare
într - un grad de invaliditate de catre organele medicale în drept;
■ Intoxicaţie acută profesională - stare patologică aparută brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de muncă;
■ Indatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise,
dispoziţiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia.
Prescurtări:
■ A.R.R. = Autoritatea Rutieră Română;

■ C.C.M. = Contractul Colectiv de Muncă;
■ C.S.S.M. = Comitet de Sănătate şi Securitate în Muncă;
■ E.I.P. = Echipament Individual de Protecţie;
■ E.M. = Echipament de Muncă;
■ F.I.A.M. = Formular de Înregistrare a Accidentelor de Muncă;
■ I.F. = Indice de Frecvenţă;
■ I.G. = Indice de Gravitate;
■ I.P.S.S.M. = Instrucţiune proprie de securitatea şi sănătatea muncii;
■ I.N.C.D.P.M. = Institutul National de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Muncii;
■ I.N.S.E.M.E.X. = Institutul National pentru Securitate Minieră si Protecţie Antiexplozivă;
■ I.S.C.I.R. = Inspecţia de Stat pentru Controlul cazanelor, recipienţilor sub presiune
şi a Instalaţiilor de Ridicat;
■ ITM = Incapacitate Temporară de Muncă;
■ Legea 319 / 2006 = Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă;
■ M.M.S.S.F. = Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;
■ R.O.F. = Regulamentul de Organizare şi Funcţionare;
■ S.S.M. = Securitatea şi Sănătatea în Muncă

Capitolul 6. DESCRIEREA SUMARĂ A LUCRĂRII
Principalele lucrări de construcţii sunt:
A.Demontări conducte existente:
 Conductă subterană Dn 350 mm x 8,8 mm L = 670 m;
B. Montări conducte proiectate:
 Subtraversarea pârâului Grigireşti, prin foraj orizontal dirijat, cu conducta Dn 350 mm x 8,8
mm, L = 500 m;
Avize şi autorizaţii prin care se reglementează activitatea de S.S.M., P.S.I., şi S.U. din
cadrul şantierului:
- Autorizaţie protecţia muncii nr. ________ / ___________ ;

- Aviz PSI nr nr. ________ / ___________ ;
- Autorizaţie construire (nr., data, perioada de valabilitate).

Capitolul 7. AVIZE ŞI AUTORIZAŢII PE LINIE DE S.S.M. NECESARE PENTRU

ÎNCEPEREA ŞI DERULAREA LUCRĂRILOR
Nr. Denumire aviz şi / sau autorizaţie Parte responsabilă pentru

Observaţii
crt. pe linie de S.S.M. obţinere
1
Capitolul 8. LUCRĂRI CARE IMPLICĂ RISCURI SPECIFICE PENTRU SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR (conform Anexa 2 la HGR nr. 300 / 2006)
Existenţa acestor tipuri

de lucrări în
Nr. Tipuri de lucrări care implică riscuri specifice pentru securitatea şi
organizarea
crt. sănătatea lucrătorilor
lucrării / santierului
(se bifeaza cu X)
Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropaţi sub
alunecări de teren, înghiţiţi de terenuri mocirloase sau
1 mlăştinoase ori de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii X
desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurator al
locului de muncă
Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice
prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea
2
lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor
este o cerinţă legală
Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile
3 legale specifice obligă la delimitarea de zone controlate sau X
supravegheate
4 Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune X
5 Lucrări care expun la risc de înec
6 Lucrări de terasamente X
7 Lucrări cu tuburi cu aer comprimat X
8 Lucrări care implică folosirea de explozibili
9 Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele X

Capitolul 9. IDENTIFICAREA RISCURILOR, DESCRIEREA LUCRĂRILOR CARE POT

PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR ŞI MĂSURI PENTRU ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII ŞI
SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR
Măsuri specifice de securitate şi sănătate în muncă

Riscuri / factori de risc
pentru lucrările care prezintă riscuri
• Căşti şi încălţăminte de protecţie obligatorii la intrarea în şantier

• Indicatoare de semnalizare a riscurilor vor fi afişate la intrarea în
Expunerea lucrătorilor la
şantier
riscurile generate din şantier
• Dirigintele de santier / Coordonatorul S.S.M. vor verifica respectarea
celor de mai sus pe parcursul vizitelor în şantier
• Identificarea tipului, localizării reţelelor de utilităţi existente înainte de
riscuri în timpul execuţiei, ca
începerea lucrărilor
urmare a existenţei reţelelor
• Informaţiile de mai sus vor fi comunicate tuturor executanţilor.
de utilităţi
• Sudorii care lucrează la înălţime vor purta centuri de tip ham, care
vor fi ancorate corespunzator.
• Înainte de începerea lucrului, sudorul va verifica buna funcţionare şi
etanşeitatea arzătorului, respectiv a aparatului de sudat .
• Este interzis ca, în timpul lucrului, furtunurile de cauciuc să fie ţinute
sub braţ sau să fie încolăcite pe picioare.
• Este interzisă folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilenă şi
invers.
• Este interzisă folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime.
• Folosirea furtunurilor defecte, precum şi înfăşurarea acestora cu
bandă izolatoare sau alte materiale este interzisă.
• Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudare se face numai
prin coliere metalice bine strânse.
• Recipientele butelie pentru acetilenă se folosesc numai în poziţie
Expunerea lucrătorilor la vertical.
riscuri provenind din tăierea • Arzătorul aprins nu se va lăsa din mână nici un moment.
şi sudarea metalelor (cu
flacară oxiacetilenică şi / sau • Se interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ, pentru a
electric) preveni scurgerile curentului electric prin corp
• Conductorii electrici, mobili, folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile
pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi protejaţi împotriva
deteriorării în timpul exploatării şi al transportului şi în mod special
împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii
peste ei cu mijloace de transport.
• Cablurile mobile vor fi uşoare şi foarte flexibile, pastrându-se in

colaci când nu se execută operaţia de sudare.
• Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă
utilizarea unor improvizaţii
• În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau agăţat
de un suport, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia,
care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de sudare.

• Instalarea de mijloace de protecţie colectivă (ex. schele) acolo unde

este necesar
• Ancorarea schelei şi alegerea unei suprafeţe de sprijin foarte solidă,
Căderi de la înălţime pentru a evita bascularea
• Montajul şi verificarea schelei, înainte de punerea în funcţiune, vor fi
realizate de o persoană abilitată în acest sens
• Dotarea lucrătorilor expuşi cu centuri de siguranţă cu harnaşament
• Instalaţiile de ridicat trebuie să fie corect instalate, verificate şi

supuse controalelor periodice
• Instalarea semnalizărilor corespunzatoare interdicţiilor
• Nu se va circula în raza de acţiune a macaralei / instalaţiei de ridicat
• Se vor respecta prevederile referitoare la încarcatura maximă
• Macaragiii, legătorii de sarcină sau alte persoane însărcinate să
Expunerea lucrătorilor la dirijeze mişcările macaralelor, trebuie să cunoască şi să aplice
riscuri provenite prin întocmai codul de semnalizare a macaralei şi eventualele completări
staţionarea în raza de ale persoanei juridice, în funcţie de tipul macaralelor pe care le are în
acţiune a instalaţiilor de dotare
ridicat • Macaragiul are obligaţia să nu apropie braţul macaralei în imediata
vecinătate a conductoarelor electrice aeriene sau în zona lor de
influenţă
• Înainte de a transporta sarcina, macaragiul are obligaţia să execute
în prealabil o ridicare de probă
• Şufele se vor inspecta zilnic
• Ghidarea manuală a încărcăturii se va face cu frânghii
• Stabilirea şi marcarea căilor de circulaţie în şantier

• Asigurarea încărcăturii
riscuri provenite din circulaţia
• Dotarea autovehiculelor şi utilajelor cu instalaţii de avertizare sonoră
maşinilor şi utilajelor
la mersul înapoi
• Limitarea manipulării manuale atunci când este posibil, prin folosirea

mijloacelor mecanizate
• Lucrul în echipă pentru diminuarea sarcinii la care sunt expuşi
lucrătorii
Manipularea manuală a • Manipularea corectă a sarcinilor, pentru prevenirea accidentelor
sarcinilor datorate de poziţiile incorecte ale lucrătorului
• Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor
• Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic trebuie
evitate: poziţiile vicioase, mişcările bruşte şi extreme, mişcările
repetitive.
• Se va desemna o persoană care să completeze registrul

substanţelor periculoase folosite în şantier
riscuri provenind din prezenţa
• Se vor asigura condiţii de depozitare corespunzătoare a materialelor
materialelor şi substanţelor
periculoase în şantier
periculoase în şantier
• Se va acorda echipament individual de protecţie adecvat.

• Asigurarea tuturor tablourilor electrice (atât ale utilajelor cât şi cele

ale instalaţiilor electrice dedistribuţie)
• Este interzisă înnădirea cablurilor electrice şi pozarea acestora direct
pe sol.
• Este interzisă executarea de improvizaţii electrice la instalaţiile
electrice ale echipamentelor tehnice din cadrul şantierului de către
deservenţii acestora sau de către electricieni.
Risc de electrocutare
• Verificarea periodică a tablourilor electrice de către un electrician
autorizat
• Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât
la lucru cu scoatere de sub tensiune cât şi în cazul lucrărilor fără
scoatere de sub tensiune.
• Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără
întreruperea tensiunii, cu excepţia unor situaţii speciale, reglementate.
Echipamente de muncă - EM
În principiu, la utilizarea EM,
pot fi identificate urmatoarele
pericole, după natura lor:
• pericole mecanice;
• pericole electrice;
• pericole termice;
• pericole generate de
zgomot;
• pericole generate de
vibraţii; • Exploatarea echipamentelor de muncă trebuie facută numai
• pericole generate de de către personal calificat, autorizat şi instruit a lucra cu EM
radiaţii; respective.
• pericole generate de • Intervenţiile asupra instalaţiilor unui EM vor fi executate numai de
materiale şi substanţe; către salariaţi desemnaţi în acest scop Se interzice lucrătorilor care
• combinaţii de pericole: deservesc echipamente de muncă să execute reparaţii la partea
- datorate sistemului de mecanică a acestora sau la instalaţiile electrice ale acestora.
comandă;
- provenite de la
manevrarea maşinii;
- datorate surselor de
energie şi transmisiei
energiei;
- de la / la o terţă persoană
(pornire, utilizare neautorizată);
- instrucţiuni insuficiente
pentru operator.
Lipsa instalaţiilor sanitare în Asigurarea apei potabile

şantier Asigurarea de cabine WC ecologice
- Intrările în şantier vor fi menţinute, în permanenţă, în stare de

curăţenie.
Expunerea lucrătorilor la - Materialele, deşeurile rezultate din demolări şi lucrări,
riscuri generate de curăţenia echipamentele tehnice, utilajele, sculele, nu vor fi lăsate pe
necorespunzatoare sau căile căile de acces.
de acces neadecvate - Se vor stabili locuri de depozitare temporară a materialelor rezultate
din demolare, respectiv containere pentru depozitare deşeuri în
interiorul şantierului.

9.1. Determinarea riscului pentru categoriile de lucrari specifice proiectului
9.1.1. Nivelul de risc
Scopul este determinarea cantitativă a nivelului de risc / securitate a muncii pentru categoriile
de lucrări respective a ansamblului proiectului, precum şi de a stabili responsabilităţile pentru
prevenirea / reducerea corespunzătoare a elementelor care pot genera accidentările şi imbolnăvirile
profesionale.
Evaluarea propriu - zisă va fi facută de ”Comisia de evaluare a nivelului de risc“, numită prin
decizie de către Directorul Societăţii.
Evaluarea nivelului de risc, precum şi măsurile propuse pentru înlăturarea / diminuarea
acestora sunt supuse aprobării conducerii societăţii .
Rezultatele evaluărilor vor fi cuprinse şi în formularul ”Evaluare risc şi măsuri de prevenire a
accidentelor “ - conform CAP. 21 - ANEXE.
9.1.2. Zone cu risc ridicat şi specific
Se va ţine evidenţa ”Lista zonelor cu risc ridicat şi specific“, conform formularului ”Lista zonelor
cu risc ridicat şi specific“, CAP. 21 - ANEXE, ce se va anexa la Planul S.S.M., urmărindu-se cu
precădere luarea şi aplicarea măsurilor stabilite pentru reducerea riscurilor din evaluarile de riscuri.
9.3. Inventarul substanţelor periculoase (materiale care conţin substanţe toxice

şi / sau periculoase)
Fisele tehnice de securitate si instrucţiunile de manipulare, transport si depozitare a

substanţelor toxice şi / sau periculoase se pun la dispoziţia şantierului de către Compartimentul
Aprovizionare / Direcţia Comercială, odată cu eliberarea materialelor din depozit.
Se va ţine ”Evidenţa substanţelor toxice / periculoase“ - formular conform CAP. 21 - ANEXE.
9.4. Măsuratori pentru factorii de risc ce ţin de mediul de muncă

(noxe, zgomot, vibraţii, etc... )
Se va ţine ” Evidenţa măsurătorilor pentru factorii de risc ce ţin de mediul de muncă (noxe,
zgomot, vibraţii, etc... )“ - formular conform CAP. 21 - ANEXE.

Capitolul 10. MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ ŞI MIJLOACE COLECTIVE DE

PROTECŢIE
Căile si ieşirile de urgenţă trebuie să fie în permanenţă libere şi să conducă în modul cel mai
direct posibil într-o zonă de securitate.
Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe şi rampele de încărcare trebuie să fie
calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor, în deplină
securitate şi în conformitate cu destinaţia lor iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie
să nu fie expuşi niciunui risc.
Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevazute cu dispozitive
care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor
corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele,
platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie
prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte
mijloace sigure de ancorare.
Toate schelele trebuie să fie concepute, construite şi intreţinute astfel încât să se evite
prăbuşirea sau deplasarea lor accidentală.
Platformele de lucru, pasarelele şi scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate,
protejate şi utilizate astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.
Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:
- înainte de utilizarea lor;
- la intervale periodice;
- după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ
ori în alte circumstanţe care le - ar fi putut afecta rezistenţa sau stabilitatea.
Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.

Capitolul 11. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE ( EIP )
Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Normativul intern de acordare a
EIP - Anexa 1 - Lista internă de dotare cu EIP. Acestea trebuie alese astfel încât să corespundă
principiului acţiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP utilizate sunt:
Casca - protecţie obligatorie Ochelari - protecţie obligatorie

a capului a ochilor
Centura tip ham – protecţie împotriva Mănuşi – protecţie obligatorie

căderilor de la înălţime a mâinilor
Incălţăminte de protecţie Antifoane - protecţie a auzului
Toate EIP trebuie să posede marcajul de conformitate CE, urmărindu-se respectarea

prevederilor fişelor de securitate ale fiecarui EIP, instrucţiunilor de depozitare, utilizare, etc...
Evidenţele privind asigurarea şi distribuirea EIP pe meserii (categorii de lucrători) şi pe
fiecare salariat, precum şi evidenţa verificărilor periodice ale EIP se ţin pe formularele ”Normativ
intern acordare EIP“ şi ”Fişa de evidenţă a acordării EIP“ - conform CAP. 21 - ANEXE.
Unele EIP se supun verificării SSM periodic, în special cele de natură electrică.

Capitolul 12. ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
Toate echipamentele de muncă trebuie să posede marcajul de conformitate CE care

demonstrează că îndeplinesc cerinţele esenţiale de securitate şi nu sunt periculoase pentru lucrători.
Echipamentele de muncă se supun verificarii din punct de vedere al S.S.M. periodic.
Situaţia dotării cu echipamente de muncă necesare realizării proiectului / lucrării şi evidenţa
verificărilor periodice se prezintă pe formularul - ”Lista EM existente pentru realizarea lucrării.
Evidenşa verificarilor periodice “ - conform CAP. 21 - ANEXE.
UTILAJE, INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE SUPUSE PERIODIC VERIFICĂRII ŞI ÎNCERCĂRII

INSPECTORATELOR AUTORIZATE ALE STATULUI
Nr. Denumirea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor

Periodicitatea
crt. ce se supun verificării şi / sau încercărilor periodice
10
11
12
Conform carte
13
tehnică
Prezentarea la încercări periodice sau ocazionale, după caz, revine în grija Societăţii
(şantierului) în patrimoniul cărora se află.
* Pentru macarale şi recipienţi, periodicitatea pentru scadenţa următoare o stabileşte
Inspectoratul I.S.C.I.R. care face verificarea.

Capitolul 13. CALIFICAREA LUCRĂTORILOR. ATESTAREA / AUTORIZAREA INTERNĂ

ŞI EXTERNĂ A LUCRĂTORILOR
13.1. Atestarea / autorizarea internă
Se efectueaza de către Comisia de autorizare / atestare internă, numită prin decizie de către
conducerea Societăţii.
Evidenţa personalului autorizat / atestat intern se ţine pe formularul ”Evidenţa personalului
autorizat / atestat intern / extern“ - conform CAP. 21 - ANEXE. Un exemplar al acestei evidenţe
trebuie păstrat la şantier.
13.2. Autorizarea / atestarea externă a lucrătorilor
Autorizarea / atestarea externă se efectuează categoriilor de lucrători care execută lucrări

speciale, în conformitate cu prevederile legislaţiei de S.S.M. în vigoare.
Se intocmeşte şi se pastrează o Evidenţă a personalului autorizat / atestat extern (aceeaşi ca
la intern).
13.3. Instruiri pe linie de SSM
Instruirile lucrătorilor din punct de vedere al Securităţii şi Sănătăţii Muncii şi Situaţiilor de

Urgenţă sunt parte componentă a pregătirii profesionale şi se desfăsoară conform prevederilor legale
- Legea 319 / 2006 .
Instruirile se consemnează in Fişele individuale de instruire privind S.S.M. şi S.U.
Instruirea introductiv generală, la locul de muncă şi periodică lunară se efectuează în baza
unor tematici prestabilite şi se evaluează prin testare, conform prevederilor Legii 319 / 2006 şi a
procedurii de efectuare instruiri.
Un punct obligatoriu în tematicile programate va fi cel care face referire la eventualele
evenimente înregistrate / comunicate de la alte şantiere, sucursale sau în cadrul propriului şantier.
Capitolul 14. PLANUL CONTROALELOR / INSPECŢIILOR S.S.M. (şi S.U.)
Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi pentru depistarea din timp a deficienţelor pe linie
de SSM controalele / inspecţiile S.S.M. (S.U.) se efectuează de către cadrele de conducere (Şef lot /
atelier, Şef şantier / secţie, Inginer Şef Constructor, Inginer Şef Mecanic) ale şantierului şi de
responsabilul S.S.M. – S.U. de la şantier, conform unui Grafic de control prezentat pe formularul
”Grafic de Control / Inspecţii (S.S.M., S.U.)“.
Capitolul 15. RAPORTAREA, ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA EVENIMENTELOR -

ACCIDENTE DE MUNCĂ, ACCIDENTE UŞOARE, INCIDENTE
PERICULOASE
Raportarea, inregistrarea si evidenta evenimentelor se face conform prevederilor Normelor

Metodologice de aplicare a prevederilor legii 319/2006
Procedura se aplica la fiecare accident de munca, indiferent de natura sau gravitatea acestuia
conform prevederilor Legii 319/2006 - Norme Metodologice de aplicare a legii 319.
15.1. Raportarea, comunicarea accidentelor de munca
Raportarea / comunicarea (telefonic Şi scris) a accidentelor revine:

- conducătorului punctului de lucru care anunţă responsabilul S.S.M. de la şantier –
coordonatorul S.S.M. al lucrării;
- responsabilului SSM de la şantier care anunţa conducerea şantierului şi inspectorul S.S.M.
al Societăţii;
- inspectorului S.S.M. de la Societate care anunţă operativ conducerea Societăţii,
Inspectoratul Teritorial de Muncă, Procuratura Judeţeană (pentru accidentele mortale), Casa de
asigurări de accidente (pentru accidentele cu ITM ) şi întocmeşte comunicare scrisă - conform model
Anexa 13 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319 / 2006.
15.2. Înregistrarea accidentului de muncă
Înregistrarea accidentului de muncă se face în baza Procesului verbal de cercetare a

accidentului şi a F.I.A.M. - lui, de catre Societate.
Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă se face de către Serviciul de Prevenire şi
Protecţie din cadrul Societăţii, într-un ”Registru de evidenţă a accidentaţilor în muncă“.
15.3. Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi evidenţa

îmbolnăvirilor profesionale
Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi evidenţa îmbolnăvirilor profesionale se face conform

prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor legii 319 / 2006.
Formularele:
- Fişa de semnalizare BP1 - tipizat

(anexa 19 la normele metodologice de aplicare a Legii 319);
- Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 - tipizat
(anexa 21 la normele metodologice de aplicare a Legii 319);
- Proces verbal de cercetare a cazului de boală profesională - tipizat
(anexa 20 la normele metodologice de aplicare a Legii 319),
se găsesc anexate în ”Normele metodologice de aplicare a Legii 319“ - anexele 19, 20, 21.
15.4. Raportarea, cercetarea evenimentelor generate de lucru în comun
Raportarea, cercetarea evenimentelor generate de lucru în comun (lucru cu subantreprenorii)

se face conform prevederilor Legii 319 / 2006 şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii 319 şi a
Convenţiei S.S.M. – S.U. pentru lucru în comun.
15.5. Evenimentele înregistrate la alte societăţi / alte lucrări
Evenimentele înregistrate la alte lucrări / şantiere, comunicate prin serviciile de prevenire şi

protecţie pentru a fi aduse la cunostinţa salariaţilor (pentru instruire şi pentru luarea de măsuri
preventive adecvate), se evidenţiază şi se urmăresc pe formularul ”Evidenţa evenimentelor
înregistrate la alte şantiere / lucrări“ - conform CAP. 21 - ANEXE.

15.6 Acţiuni in situaţii de urgenta. Comunicarea evenimentelor in situatii de

urgenta (avarii, incendii, explozii, dezastre, inundaţii, etc...)
Acţiunile, comunicarea si inregistrarile privind situaţiile de urgenta se fac conform prevederilor

legale in vigoare si a prevederilor din planurile de acţiune pentru situatii de urgenta, aplicabile lucrarii.
Planurile de acţiune sunt evidenţiate in centralizatorul urmator:
Cine raspunde de
Nr. Data ultimei
Denumirea planului (la ce se refera) actualizare, gestionare
crt. revizii / aprobari
plan
1 Planul de aparare impotriva dezastrelor
2 Modul de instruire pentru situatii de urgenta
3 Situatii de urgenta si capacitate de raspuns
Capitolul 16. CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII
Angajarea si repartizarea personalului pe locurile de munca se va face in funcţie de starea de

sanatate si de aptitudinile fizice si psihice ale solicitanţilor. Angajarea personalului in munca este
realizata numai prin examene medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor din HGR nr.
355/2007 iar rezultatele se consemneaza in Dosarul medical (inclusiv examenele medicale
complementare, clinice si paraclinice corespunzatoare) si in Fisa de aptitudine.
Controlul medical periodic se efectueaza la toate categoriile de salariaţi si cu frecventa definita
de medicul de medicina muncii in conformitate cu prevederile HGR nr. 355/2007, in care sunt stabilite
si responsabilitaţile pentru organizarea, urmarirea, efectuarea si evidenta controalelor medicale. In
mod special, pentru lucrul la inaltime ,,Evidenta controalelor periodice si a eventualelor controale
suplimentare" se tine pe formular ,,Evidenta controalelor medicale periodice pentru lucrul la înălţime "
– conf.CAP.21 - ANEXE
Capitolul 17. CONDIŢII DE MUNCA ŞI ASIGURAREA MATERIALELOR IGIENICO -

SANITARE ŞI A MATERIALELOR PENTRU PRIMUL AJUTOR
17.1 Dotări social - sanitare, puncte de prim ajutor, apa potabilă
Dotarile se asigura conform prevederilor din HGR 300/2006 si a HGR 1091/2006. Funcţie de
condiţiile de lucru si caracteristicile proceselor tehnologice (ex. Procese in condiţii in microclimat
nefavorabil, procese ce produc murdarirea, contaminarea cu substance toxice, etc....) dotarile minime
cuprind:
- vestiare pentru schimb sau / si incalzire / uscare echipament individual de protecţie
- spalatoare, dusuri
- cabine WC (barbati, femei)
- puncte pentru alimentarea cu apa potabila
Punctele de prim ajutor sunt amenajate la (se indica locul unde sunt amenajate):
-
-
-

SITUATIA DOTARILOR SOCIAL – SANITARE
Numar de
Nr.
Locul de munca Dotari asigurate persoane pentru Observaţii
crt.
care se asigura
1. Organizare santier Dormitoare,spalator,toalete
2. Organizare santier Dormitoare,spalator,toalete
17.2 Asigurarea medicamentelor si a materialelor pentru punctul de prim ajutor

(Trusa Medicala). Materiale igienico - sanitare
a. Medicamente si materiale pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente sau

boli profesionale
Sunt conform celor din Trusa medicala de prim ajutor si a celor stabilite de medical de
medicina muncii in cadrul C.S.S.M.;
Trusa medicala exista la toate locurile de munca cu mai mult de 5 persoane, una la cel mult
25 persoane si la locurile de munca dispersate indiferent de numarul de angajaţi.
Componenta trusei sanitare (cantitaţile minime prevazute) este stabilita conform Ordinului
MSF nr. 427/2002 pentru aprobarea ,,Componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce
intra in dotarea posturilor de prim ajutor fara cadre medicale" din 14.06.2002 ( MO 531/22.07.2002 ).
b. Asigurarea materialelor igienico-sanitare
Materialele igienico-sanitare, conform prevederilor Legii 319 / 2006, se acorda gratuit, au in

vedere recomandarile medicului de medicina muncii, prevederile Contractului Colectiv de Munca,
caracteristicile locurilor de munca si sunt supuse aprobarii CSSM.
Se ţine pe formular ,,Evidenta acordării materialelor igienico-sanitare" – conform CAP. 21 -
ANEXE.
Distribuirea la fiecare salariat se face de catre lucratorul desemnat pentru S.S.M., cu
semnatura salariatului (pentru primire).
17.3 Prim - ajutor in caz de accidente / evenimente S.S.M. – S.U.
Periodic, personalul este instruit pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente. Pentru
fiecare loc de munca (atelier, lot, coloana auto, etc.) la maximum 15 persoane exista câte un salvator
specializat
Instructajul pentru acordarea primului ajutor in caz de accident se efectueaza de catre medicul
de medicina muncii, conform unui program de instruire stabilit impreuna cu Serviciul de prevenire si
protectie.
In urma instructajului si a evaluarii cunostintelor personalului instruit, medicul de medicina
muncii stabileste, impreuna cu Seful de lucrare / Santier (lot, atelier) personalul de intervenţie pentru
acordarea primului ajutor. Formularele ''Programul de instruire pentru acordarea primului ajutor in caz
de accidente''' si ''Lista personalului instruit pentru acordarea primului ajutor" - se regăsesc în
Cap. 21 – ANEXE

Capitolul 18. ANEXE
Capitol in
care se Denumire anexa (formular) Cod
regaseşte
10.1 Evaluare riscuri si masuri de prevenire a accidentelor

10.2 Lista zonelor cu risc ridicat si specific
10.3 Evidenta substanţelor toxice / periculoase
Evidenta masuratorilor pentru factorii de risc ce ţin de mediul de
10.4
munca
12 Normativ intern acordare E.I.P.
12 Fisa de evidenta a acordarii E.I.P.
Evidenta echipamentelor de munca necesare pentru efectuarea
13
lucrarii. Evidenta verificarilor periodice
14 Evidenta personalului atestat / autorizat intern / extern
14 Programarea instructajului periodic lunar
15 Grafic control / inspect (S.S.M., S.U.)
16.4 Convenţie S.S.M.- S.U. pentru lucrul in comun
16.5 Evidenta evenimentelor înregistrate la alte santiere / sucursale
17 Evidenta controalelor medicale periodice - pt lucrul la inaltime
18.2 Evidenta acordarii materialelor igienico-sanitare
Program de instruire pentru acordare prim - ajutor in caz de
18.3
accidente
18.3 Lista personalului instruit pentru acordarea primului ajutor
Evidenta deşeurilor
ÎNTOCMIT EXECUTANT
PROIECTANT
S.C. GAZPROIECT S.A. Braşov
Şef Proiect
Ing. Mihai ROŞIANU
Lucrător desemnat SSM

Ing. Niculina SCHIAUCU
AVIZAT
Coordonator SSM al proiectului / lucrării

(stabilit de beneficiar / manager de proiect)

Conform HG nr. 300 / 2006 coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca pe

durata realizarii lucrarii al beneficiarului / constructorului trebuie sa completeze:
- REGISTRUL DE COORDONARE
- DOSARUL DE INTERVENTII ULTERIOARE
A - REGISTRUL DE COORDONARE
va cuprinde:
1) Numele, prenumele si adresele antreprenorilor, subantreprenorilor si data interventiei

fiecaruia pe santier:
Antreprenor Subantreprenor Subantreprenor

NUME
PRENUME:
ADRESA:
DATA
INTERVENTIEI
PE SANTIER:
2) Lista cu efectivul lucratorilor pe santier si durata prevazuta pentru efectuarea lucrarilor:
Nr. Lucratori pe santier Durata prevazuta pentru

crt. Nume si prenume efectuarea lucrarilor
3) Evenimente importante care trebuie luate in considerare la realizarea proiectului / lucrarilor;

constatarile si deciziile adoptate;
4) Observatii, informatii, propuneri privind securitatea si sanatatea in munca aduse la
cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau a celor care intervin pe santier si eventualele
raspunsuri ale acestora;
5) Observatiile si propunerile antreprenorilor si subantreprenorilor privind securitatea si
sanatatea in munca;
6) Abaterile de la prevederile planului de securitate si sanatate;
7) Rapoartele vizitelor de control pe santier si ale intrunirilor; dispozitiile care trebuie
transmise;
8) Incidente si accidente care au avut loc.
B - DOSARUL DE INTERVENTII ULTERIOARE

va cuprinde:
1. Documentatia de interventii ulterioare (planuri, note tehnice);
2. Prevederi si informatii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare in conditii de securitate

si sanatate.

4.10. ANEXA 10 - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi măsuri de apărare,

prevenire şi stingere ale incendiilor
ANEXA 10
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
ŞI MĂSURI DE APĂRARE,
PREVENIRE ŞI STINGERE ALE INCENDIILOR


ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

ŞI MĂSURI DE APĂRARE, PREVENIRE ŞI STINGERE ALE INCENDIILOR
pentru obiectivul:

CAPITOLUL 1. LEGISLAŢIA SPECIFICĂ
1.1. Situaţii de urgenţă
1. HOTĂRÂRE nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind
structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative
pentru situaţii de urgenţă;
2. HOTĂRÂRE nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi
atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
3. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă;
4. ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
5. ORDIN nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind
structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
6. ORDIN nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de
urgenţă profesioniste;
7. ORDIN nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea
situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren;
8. ORDIN nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de
analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;
9. ORDIN nr. 160 din 23 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de
serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;
1.2. Prevenirea şi stingerea incendiilor
1. LEGEA nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2. HOTARARE nr. 739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;
3. ORDIN M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de apărare impotriva incendiilor;
4. ORDIN nr. 210/2007 pentru aprobarea metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul
riscurilor de incendiu;
5. ORDIN nr. 106 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale şi
operatorilor economici care au obligaţia de a angaja cel puţin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
6. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ P 118 / 1999.
7. Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii –
indicativ C 300 / 1994

CAPITOLUL 2. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

ŞI MĂSURI DE ACOPERIRE LUATE LA PROIECTARE
Personalul care asigură supravegherea, exploatarea şi întreţinerea conductelor de transport

gaze naturale şi instalaţiilor aferente va fi instruit de catre angajator in conformitate cu prevederile
legale, respectiv Ordinului nr. 712 / 2005 in domeniul SITUATIILOR DE URGENTA.
Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prezentată în continuare, şi măsurile de
acoperire luate la proiectare, a fost făcută în conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. nr.
132/2007, după cum urmează:
2.1. Analiza riscurilor naturale
a) Fenomene meteorologice periculoase
Inundaţii
Inundaţiile pot să apară ca urmare a creşterii debitelor, pe cursurile de ape traversate cu
conducta de transport gaze naturale, peste limitele normale şi au ca efect revărsarea apelor din
matca naturală spre zonele limitrofe mai joase.
Măsurile de siguranţă (de acoperire) luate la proiectarea supratraversărilor sunt:
- Traversarea a fost proiectată în soluţie “supratraversare de tip sprijinit” având în
vedere încadrarea acesteia în clasa a II-a de importanţă conform STAS 4273-88 şi
clasa 3 de locaţie conf. NT-2006, respectiv calcularea nivelului maxim al apelor cu
asigurarea corespunzătoare.
- Soluţia de traversare cât şi dimensiunile acesteia, au fost stabilite în funcţie de
configuraţia terenului în zonă şi rezultatele studiilor geo–hidro
- Infrastructura proiectată a traversării este rezistentă la impactul cu o potenţială
viitură.
Garda supratraversării este de 1,5 m măsurată între cota NAE şi generatoarea inferioară a
conductei. La capetele traversării, respectiv ieşirea/intrarea în pământ a conductei, au fost prevăzute
insule de protecţie.
Furtuni, tornade, secetă, îngheţ

Conducta proiectată este proiectată a fi montată în soluţie subterană, sub adâncimea maximă
de îngheţ a solului stabilită pentru zonele de amplasament. Suprastructurile, în special
supratraversarea cursului de apă, au fost proiectate ţinându-se seama de direcţia predominantă de
acţiune şi forţa de impact a vânturilor, în istoricul zonei de amplasament nefiind înregistrate furtuni şi
tornade.
b) Incendii de pădure
Nu este cazul, probabilitatea fiind minimă; conducta proiectată şi zonele în care se vor efectua
lucrări nu sunt amplasate în păduri sau în apropierea acestora.
c) Fenomene distructive de origine geologicã
Cutremure
Amplasamentul vizat este încadrat din punct de vedere seismic, conform memoriului tehnic
din proiect. Suprastructura traversării aeriene proiectate, montată suprateran, a fost dimensionată la
cutremur.
Alunecări de teren
Amplasamentul conductei proiectate nu se află în zone cu alunecări de teren sau clivaj geologic.

2.2. Analiza riscurilor tehnologice
a) Riscuri industriale
La execuţia conductei proiectate, nu sunt utilizate substante periculoase.
b) Riscuri de transport si depozitare produse periculoase
Nu este cazul.
Transport prin retele magistrale

Prin conducta magistrală reabilitată se vehiculează gaze naturale, care pot deveni sursă de
explozie sau incendiu numai în amestec cu aerul. La punerea în funcţiune a conductei, se vor lua
măsurile necesare pentru evacuarea aerului pe la capătul opus celui prin care se introduc gazele.
c) Riscuri nucleare
Nu este cazul
d) Riscuri de poluare a apelor
Măsurile ce se iau prin proiectare exclud orice risc de poluare a apelor şi în general a mediului
înconjurător, în procesul de transport gaze, chiar şi în caz de avarie. De asemenea, lucrările de
execuţie a conductei de gaze nu influenţează şi nici nu stânjenesc curgerea apelor din zona de
amplasament a conductei.
e) Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări existente
Pe amplasamentul conductei proiectate nu sunt amplasate clădiri.
f) Eşecul utilităţilor publice
Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica, în prezenţa deţinătorilor, conductele şi

cablurile existente în zona de amplasament a conductei de gaze şi se vor lua toate măsurile necesare
pentru protejarea acestora şi astfel evitarea deteriorării lor respectiv întreruperii furnizării de utilităţi
spre zonele locuite sau zonele industriale.
g) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Nu este cazul.
h) Muniţie neexplodatã
Se analizează existenta fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla munitie
neexplodată, utilizându-se si datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică.
2.3. Analiza riscurilor biologice
Nu este cazul.
2.4. Analiza riscurilor de incendiu
Cuprinde referiri cu privire la analizarea si diferentierea riscurilor de incendiu dupã context:

statistica incendiilor si a altor situatii de urgentã, evidenţele existente pe localităţi, operatori
economici, instituţii publice etc., fond construit, vegetatie sau vehicule.
2.5. Analiza riscurilor sociale
Nu este cazul.
2.6. Analiza altor tipuri de riscuri
Cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza statisticilor, a interventiilor cele mai des
desfăsurate, cum sunt: descarcerări, asistentă medicală si transport medical, deblocări de persoane,
evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale etc.
Nu este cazul.
2.7. Zone de risc crescut
Conducta proiectată respectă distanţele de siguranţă faţă de clădirile existente în vecinătatea

amplasamentului conductei proiectate şi faţă de zonele locuite, fiind amplasată în extravilanul
localităţilor şi în afara zonelor industriale cu risc crescut.
Activitãtile preventive planificate, organizate si desfãsurate în scopul acoperirii riscurilor

sunt:
a) controale si inspectii de prevenire;
b) avizare/autorizare de securitate la incendiu si protectie civilã;
c) acordurile şi avizele obţinute pentru începerea lucrărilor precum şi autorizaţia de construire;
d) asistenta tehnicã de specialitate;
e) informarea preventivã;
f) pregãtirea populatiei;
g) constatarea si sanctionarea încãlcãrilor prevederilor legale;
h) alte forme.
Planuri de interventie in situatii de urgenta, elaborate conform Anexei 3 la Normele

generale de apărare împotriva incendiilor, Ordin 163/2007.
Planurile de interventie în situatii de urgentă cuprind următoarele:
a) categoriile de servicii de salvare / interventie in caz de urgentă si amplasarea unitatilor
operative (localitatea, distanta, itinerariul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare,
alertare);
b) mijloacele de interventie si protectie a personalului pentru fiecare tip de risc;
c) zona de acoperire a riscurilor;
d) timpii de răspuns.
Instruirea
Va fi consemnat modul în care a fost asigurată cunoaşterea de către forţele destinate
intervenţiei, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor.
CAPITOLUL 3. MĂSURI DE APĂRARE, PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
3.1. Măsuri de apărare împotriva incendiilor
Criteriile de performanţă care trebuie asigurate pe întreaga durată de execuţie a lucrărilor şi

utilizare (exploatare) sunt: riscul de izbucnire a incendiilor, rezistenţa la foc, preîntâmpinarea
propagării incendiilor, comportarea la foc a construcţiei, stabilitatea la foc a structurii de rezistenţă,
căile de acces, evacuare şi intervenţie.
Se poate concluziona că prin conceptul de prevenire a incendiilor se înţelege:
a) organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor;
b) gestionarea riscurilor de incendiu (identificare, evaluare, control, combatere);
c) dotarea cu mijloace tehnice de intervenţie în caz de incendiu, substanţe de stingere şi
accesorii;
d) realizarea cerinţei de calitate „securitate la incendiu” a construcţiilor;

e) conlucrarea şi colaborarea cu diverşi factori din diferite domenii de activitate şi de la diferite
niveluri de decizie;
f) desfăşurarea acţiunilor de informare publică,
g) dinamicitatea elaborării deciziilor.
Pentru obiectivul care face obiectul proiectului susmenţionat, este necesar a se lua
următoarele măsuri de apărare împotriva incendiilor, atât în timpul execuţiei cât şi în timpul
exploatării, respectiv executării lucrărilor de mentenanţă - întreţinere:
1. Este interzisă executarea oricăror lucrări de sudură sau tăiere cu flacără deschisă în
apropierea materialelor inflamabile;
2. Generatorul de acetilenă va fi instalat în timpul lucrului la o distanţă de minim 12 – 15 m faţă
de orice sursă de foc: arc de sudură, flacără deschisă, corpuri incandescente, ţigări aprinse, etc;
3. La sfârşitul lucrului, generatorul de acetilenă se va goli şi se va spăla corespunzător. Se
interzice cu desăvârşire lăsarea generatorului nedemontat şi încărcat cu carbid şi gaz în interior;
4. Manipularea tuburilor de oxigen şi acetilenă se va face cu capacele de protecţie şi inelele
din cauciuc montate, cu mare atenţie, evitând lovirea şi trântirea lor. Totodată, păstrarea tuburilor de
oxigen şi acetilenă se va face în locuri ferite de radiaţii solare.
5. Este interzis fumatul în apropierea generatorului de acetilenă;
6. În cazul în care se folosesc topitoare de bitum, acestea vor fi amplasate în locuri ferite de
circulaţia utilajelor şi personalului iar transportul bitumului topit se va face numai cu dispozitive
omologate, muncitorii folosind echipamentul de protecţie corespunzător: cizme de cauciuc, mănuşi,
ochelari de protecţie, salopetă, etc;
7. Personalul care lucrează în raza utilajelor acţionate electric sau în raza reţelelor electrice va
fi instruit pentru evitarea electrocutării.
Pentru lucrări de cuplări – decuplări conducte şi instalaţii de gaze ”cu foc“ (sudură, tăiere în
metal, lucru cu scule care produc scântei) se vor lua următoarele măsuri:
a. lucrările de cuplări se vor desfăşura numai cu dispozitive şi scule speciale pentru acest
gen de operaţii, numai de către personal instruit şi în baza unui program întocmit special,
semnat de organele competente ale constructorului şi beneficiarului şi de asemenea, sub
directa supraveghere a delegaţilor acestora;
b. nici o lucrare ”cu foc“ nu va fi începută fără PERMIS DE LUCRU CU FOC, eliberat de şeful
unităţii beneficiare a instalaţiilor la care se lucrează; acest permis va indica măsurile
preventive ce trebuie luate pentru a începe lucrul cu foc;
c. permisul de lucru cu foc (Anexa nr 4 la Normele Generale de Apărare Împotriva Incendiilor,
aprobate cu Ordinul nr. 163 / 2008) este valabil o singură zi; pentru lucrul în continuare se
va emite în fiecare zi de lucru un nou permis; în timpul lucrului, permisul trebuie să se
găsească la persoana avizată să execute lucrarea;
d. instalaţiile şi conductele la care urmează să se lucreze vor fi predate constructorului de
către beneficiar, pe baza unui proces verbal în care se va specifica că acestea sunt
pregătite conform cerintelor minime de sanatate si securitate in munca si a
reglementarilor raporturilor privind apararea impotriva incendiilor in relatiile generate
de contract sau conventie, putându-se lucra la ele cu foc deschis şi cu scule
producătoare de scântei;
e. este interzisă execuţia lucrărilor de sudură sau a operaţiilor ce ar produce scântei la
instalaţiile în funcţiune, la orice aparate sau conducte de gaze în funcţiune şi la instalaţiile
legate de cele în funcţiune;
f. maistrul, şeful de echipă şi muncitorii nu vor începe lucrul înainte de îndeplinirea tuturor
măsurilor prevăzute în permisul de lucru cu foc;
g. lucrările ”cu foc“ trebuie oprite imediat dacă, în cursul executării lor, independent de luarea
măsurilor necesare, se constată ”scapari“ de gaze în preajma locului (punctului) de lucru;
h. acolo unde nu se pot asigura condiţiile prevăzute de reglementarile pentru lucrul cu foc
deschis şi unde este posibil, porţiunea de instalaţie sau conducta la care urmează să se
lucreze se va demonta din cele mai apropiate flanşe, după ce în prealabil a fost golită, şi se
va transporta într-un loc unde se poate lucra cu foc; după executarea intervenţiei, porţiunea
de instalaţie (sau conducta) se va transporta şi monta din nou în instalaţie; atât demontarea
cât şi montarea se vor efectua utilizând scule antiscântei;
i. sunt interzise apropierea cu flacără, lucrul cu scule ce pot produce scântei, sudarea şi
accesul utilajelor la o distanţă mai mică de 35 m de instalaţia aflată în exploatare;
j. în toate cazurile în care există pericolul formării unui amestec exploziv se vor lua
următoarele măsuri:
- interzicerea fumatului si a lucrului cu foc deschis;
- evitarea producerii de scântei;
- închiderea gazelor prin manevrarea robinetelor de secţionare;
- evacuarea imediată a gazelor din conducte şi instalaţii prin dispozitivele speciale
(descărcătoare de presiune, supape de siguranţă, etc);
k. la punerea în funcţiune a conductelor şi instalaţiilor noi, modificate sau reparate se va
proceda la evacuarea aerului din conducte şi instalaţiile aferente, lăsând să treacă, pe la
capătul opus celui prin care se introduc gazele, o cantitate de gaze reprezentând de 2 – 3
ori volumul conductelor respectiv instalaţiilor. Când pe şantier apar probleme deosebite va
fi solicitat proiectantul pentru elaborarea de eventuale preveduri speciale, astfel ca execuţia
să se desfăşoare fără evenimente nedorite.
3.2. Prevenirea şi stingerea incendiilor
În toate etapele de proiectare şi execuţie se respectă prevederile din Normele şi dispoziţiile

generale de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a reglementărilor specifice de siguranţă la
foc. Pe timpul execuţiei lucrărilor se respectă prevederile Normativului C 300.
Proiectul a fost întocmit pentru a corespunde prevederile actelor normative tehnice care să
permită executarea şi exploatarea obiectivului în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate, atât pentru
personalul de execuţie cât şi pentru personalul de exploatare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifică la
termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.
Executarea lucrărilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisă numai după
luarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor necesare şi după obţinerea permisului sau
autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi
dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie.
La terminarea lucrului, conducătorul compartimentului de lucru va verifica:
- oprirea tuturor masinilor şi utilajelor
- curăţarea locului de muncă şi evacuarea deseurilor
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate la cabluri
flexibile.
La execuţie dupa terminarea lucrului, respectiv in exploatare periodic, se va verifica dacă nu
s-au creat focare de incendiu in zona conductelor şi instalaţiilor tehnologice.
În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele:

1. Organizarea de echipe cu atribuţiuni concrete, cu instructajul efectuat conform normelor;
2. Măsuri şi posibilităţi de alertare a unităţilor (serviciilor civile) de pompieri, de ex. asigurarea
unui post telefonic fix sau mobil pentru anunţarea pompierilor in caz de incendiu.
CAPITOLUL 4. LISTA DOTĂRILOR PSI
Liste cu dotările PSI se regăseşte în Lista cantităţilor de lucrări.

4.11. ANEXA 11 - Protecţia mediului înconjurător
ANEXA 11
PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR


PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Deoarece orice realizare tehnică are influenţă asupra mediului înconjurător, este necesar ca în
acest capitol să fie cuprinse următoarele:
- Legislaţia de mediu aplicabilă
- Aspecte de mediu identificate la o astfel de lucrare
- Măsurile care vor fi luate în vederea protejării factorilor de mediu.
1. LEGISLAŢIA PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI APLICABILĂ ACTIVITĂŢII DE

TRANSPORT GAZE NATURALE
DENUMIRE ACT NORMATIV MONITORUL OFICIAL
OUG nr.195 /22.12.2005 privind protecţia mediului M.Of. nr.1196 / 2005

aprobat prin Legea nr.265 /29.06.2006 M.Of. nr.586 / 2006
Ordinul nr.860 / 2002 pentru aprobarea Procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului şi de M.Of. nr.53 / 2003
emitere a acordului de mediu modificat de Ordinul M.Of. nr.985 / 2005
nr.1037 / 2005
Ordinul nr.863 / 2002 privind aprobarea Ghidurilor
metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare M.Of. nr.52 / 2003
a impactului asupra mediului
H.G. nr. 1213 / 06.09.2006 privind stabilirea
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra M.Of. nr.802 / 2006
mediului pentru anumite proiecte publice şi private
Legea nr.107 / 25.09.1996 – Legea apelor M.Of. nr.244 / 1996
Legea apelor nr. 310 / 28.06.2004 pentru

M.Of. nr.584 / 2004
modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996
Legea nr.112 / 04.05.2006 pentru modificarea şi

M.Of. nr.413 / 2006
completarea Legii Apelor nr.107 / 1996
H.G. nr.188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor
norme privind condiţiile de descărcare în mediul M.Of. nr.187/ 2002
acvatic a apelor uzate
H.G.nr.352 /21.04.2005 privind modificarea şi
completarea H.G. nr.188 / 2002 pentru aprobarea
M.Of. nr.398 / 2005
unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate
Ordinul nr.462 01.07.1993 privind aprobarea
Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi
M.Of. nr.190/ 1993
normele metodologice privind determinarea emisiilor
de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare
O.U.G. nr.243 / 28.11.2000 privind protecţia
M.Of. nr.633 / 2000
atmosferei
Legea nr.655 / 20.11.2001 pentru aprobarea OUG
M.Of. nr.733 / 2001
nr. 243 /2000 privind protecţia atmosferei
OUG nr. 78 / 16.06.2000 privind regimul deşeurilor M.Of. nr.283 / 2000
modificat şi completat de OUG nr. 61 / 06.09.2006 M.Of. nr.790 / 2006
Legea nr. 426 / 18.07. 2001 pentru aprobarea OUG
M.Of. nr.411 / 2001
nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor
H.G. nr. 662 / 12.07.2001 privind gestionarea

M.Of. nr.446 / 2001
uleiurilor uzate
H.G.nr. 441 / 30.04.2002 pentru modificarea şi
M.Of. nr.325 / 2002
completarea H.G. nr. 662 / 2001
H.G. nr. 1159 /02.10.2003 pentru modificarea şi
M.Of. nr.715 / 2003
completarea H.G. nr. 662 / 2001
H.G.nr. 621 / 23.06.2005 privind gestionarea
M.Of. nr.39 / 2005
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
2. ASPECTELE DE MEDIU IDENTIFICATE PE DURATA LUCRĂRILOR
Aspectele de mediu, definite ca elemente ale activităţilor care pot interacţiona cu mediul, sunt
identificate şi clasificate conform legislaţiei de mediu in vigoare.
În cadrul derulării etapelor de lucru pentru lucrările cuprinse în proiect, rezultă următoarele
aspecte de mediu care sunt prezentate împreună cu impactul pe care îl generează asupra mediului,
în tabelul următor:
Clasificarea
Nr. Sursa aspectul Impactul asupra
Aspectul de mediu aspectului
crt. de mediu mediului
de mediu
Organizarea de Schimbarea temporară a Foarte

1. Impact peisagistic
şantier folosinţei terenului scăzut
Pregătirea Distrugerea
Îndepărtarea vegetaţiei Foarte
culoarului de temporară a
de pe culoarul de lucru scăzut
lucru, vegetaţiei
2. îndepărtarea
vegetaţiei şi Distrugerea temporară a Scăderea fertilităţii Foarte
lucrări de structurii solului solului scăzut
terasamente
Funcţionarea şi Emisii de unde sonore în Foarte
Poluare fonică
întreţinerea mediu scăzut
utilajelor şi a Poluare locală a
autoutilitarelor, Emisii de noxe în aer Mediu
3. aerului
intensificarea Scurgeri accidentale de
traficului în timpul uleiuri sau de Poluare apei şi a
etapei de Mediu
combustibil pe sol sau în solului
execuţie apă
Sudarea
tronsoanelor de
conducte şi
Emisii de compuşi
4. protejarea prin Poluarea aerului Mediu
organici volatili în aer
vopsire a
elementelor
supraterane
Subtraversare Creştere turbiditate şi
Poluarea apelor de
5. pârâului deversări accidentale de Mediu
suprafaţă
Grigoreşti substanţe
Eliminarea de praf,
Curăţirea resturi electrozi, oxizi Poluarea
6. Scăzut
conductei metalici resturi izolaţie, temporară a solului
pe sol
Efectuarea
Evacuarea apelor din Poluare potenţială
7. probelor de Mediu
conducte pe sol a solului
presiune
Umplerea
Creşterea
progresivă a Foarte
8. Emisii de metan în aer concentraţiei de
conductei cu gaz scăzut
metan în atmosferă
metan
Generare deşeuri Poluare sol Scazut
Toate etapele Consum de resurse
9. Diminuarea Foarte
proiectului naturale
resurselor naturale scăzut
(apă,energie,materiale)
3. MĂSURILE PENTRU PROTEJAREA FACTORILOR DE MEDIU
În vederea realizării execuţiei unei conducte este necesară obţinerea, pe lângă alte avize şi
aprobări, din partea autorităţii publice de protecţia mediului şi a avizului de gospodărire a apelor.
În cazul conductelor de transport gaze cu un diametru mai mare de 800 mm şi o lungime de
cel puţin 40 km este obligatorie realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului.
În cazul conductelor cu dimensiuni mai mici decât cele specificate anterior, (în cazul de faţă
conducta are diametrul nominal Dn 500 mm) acestea se supun etapei de încadrare în procedura de
evaluare a impactului asupra mediului. În acest caz, în funcţie de decizia colectivului de analiză
tehnică privind etapa de încadrare, autoritatea publică de protecţia mediului poate decide eliberarea
acordului de mediu prin procedura simplificată sau să supună proiectul în etapa de definire a
domeniului urmărind în continuare procedura stabilită de Ordinul 860 / 2002.
În vederea protejării mediului de impacturile potenţiale s-au inclus, încă din faza de proiectare,
anumite măsuri în cadrul proiectului, menite să reducă sau chiar să elimine aceste impacturi.
Aceste măsuri constau în:
- alegerea traseului încât acesta să nu traverseze arii naturale protejate, zone de risc ridicat
de alunecare, zone umede, terenuri inundabile, păduri, plantaţii pomicole şi viticole, etc.
- utilizarea pe cât posibil a drumurilor de acces existente evitându-se astfel realizarea unor noi
drumuri
Pe durata lucrărilor, în vederea protejării factorilor de mediu, se vor respecta următoarele
măsuri enumerate mai jos:
A. Protecţia apelor
- Se interzice orice deversare de substanţe poluante sau deşeuri în reţele de canalizare sau în apele
de suprafaţă
- Toate lucrările realizate în vederea traversării apelor de suprafaţă se vor efectua astfel încât albia ,
malurile şi / sau digurile să fie cât mai puţin afectate
- Se interzice efectuarea oricăror lucrări în albia râului fără avizul organelor în drept
- Se interzice orice deversare de substanţe poluante sau deşeuri în apele de suprafaţa sau pe
malurile ori în vecinătatea acestora
- Se interzice spălarea maşinilor şi / sau a utilajelor în apele de suprafaţă
B. Protecţia aerului
- În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la
utilaje şi / sau autoutilitare
- Pentru evitarea exploziilor şi astfel a poluării aerului, la punerea în funcţiune a conductei,
evacuarea aerului cu ajutorul gazelor naturale, se va face respectând măsurile de siguranţă date
de proiectant
- La tronsoanele de conducte pozate îndeosebi în soluri prăfoase (loessoide), din apropierea
localităţilor, se vor lua măsuri de protejarea solului decopertat şi depozitat pe marginea şanţului
pentru evitarea antrenării particulelor de praf în aer
C. Protecţia solului, a florei şi a faunei

- În ceea ce priveşte solul, funcţie de tipul acestuia, se va decoperta prima dată orizontul superior,
care se va depozita separat de restul pământului care va fi scos
- Acoperirea conductei se va realiza în final cu refacerea stratului vegetal, acolo unde acesta s-a
decopertat şi depozitat separat; se vor executa pe culoarul de lucru lucrări de arat, grăpat şi
fertilizat
- Nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere
sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele); deşeurile
se vor depozita separat pe categorii (hârtii, ambalaje din polietilenă, metale, etc) în recipienţi sau
containere destinate colectării acestora
- Se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor, a şlamului de carbid pe sol
- Se vor utiliza doar căile de acces şi zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru
- Se interzice depozitarea materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor
- Nu se vor spăla pe terenul construcţiei sau cel adiacent utilaje şi / sau maşini
4. GESTIONARE DESEURI
Definiţii:
a) Deseu - substanţa (materialul) rezultat in urma unor procese biologice sau tehnologice care
nu mai poate fi folosita ca atare;
b) Deşeu periculos este un deseu toxic, inflamabil, exploziv, infecţios, etc. care introdus in mediu
poate deveni daunator
c) Gestionarea este colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deşeurilor inclusiv
supravegherea zonelor de depozitare;
d) Colectarea este strangerea, sortarea si gruparea deseurilor in vederea transportului.
Responsabilitatile pentru identificarea si gestionarea deseurilor la proiect sunt conforme
cu prevederile procedurii specifice.
Identificarea deseurilor de la fiecare punct de lucru din cadrul proiectului se face de seful de
subunitate care impreuna cu responsabilul de mediu stabileste instrucţiuni de lucru pentru manipulare,
colectare, sortare, ambalare, evacuare si transport.
Formularul ,,Evidenta deseurilor"- se regaseste in Cap.21 - ANEXE, se completeaza de
catre Responsabilul de mediu si se verifica de catre seful de şantier .
5. PREVEDERI FINALE
Activitaţile cu impact asupra mediului corespunzatoare proiectului / contractului sunt ţinute pe

formular specific.
Comunicarea cerinţelor de protecţie a mediului ale A.P.M catre furnizorii de servicii, produse
necesare executiei lucrarilor este reglementata prin convenţia pentru asigurarea protectiei mediului.
Responsabilul privind protectia mediului pentru Proiect / Lucrare este …………………………..

4.12. ANEXA 12 - Documentele şi demersurile ce intră în sarcina beneficiarului şi executantului
ANEXA 12
DOCUMENTELE ŞI DEMERSURILE CE INTRĂ
ÎN SARCINA BENEFICIARULUI ŞI EXECUTANTULUI LUCRĂRILOR


DOCUMENTELE ŞI DEMERSURILE CE INTRĂ ÎN SARCINA

BENEFICIARULUI ŞI A EXECUTANTULUI LUCRĂRILOR
● Autorizaţiile de construire;
● Procese verbale privind efectuarea şi rezultatele încercărilor de rezistenţă şi etanşeitate;
● Certificate de calitate pentru materialul tubular utilizat;
● Certificate privind calitatea şi de conformitate pentru produsele, utilajele, echipamentele,
aparatele şi instalaţiile utilizate la execuţia lucrărilor;
● Lista sudorilor autorizaţi conform prevederilor legale, care au participat la execuţia lucrărilor;
● Documente de atestare a calificării / omologării procedeelor de sudură conform
reglementărilor legale şi a autorizării sudorilor, vizate de către instituţii specializate terţe;
● Procese verbale pentru lucrări ascunse;
● Avizul proiectantului pentru însuşirea eventualelor modificări survenite faţă de proiect;
● Notificarea, către factorii interesaţi, în timp util a datelor la care este prevăzută realizarea
fazelor determinante, conform programului de control al calităţii lucrărilor;
● Organizarea şi urmărirea verificării permanente a lucrărilor de execuţie;
● Cartea construcţiei conform Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor din
amonte şi de transport gaze naturale - 2006;
● Alte documente şi demersuri necesare pentru execuţia lucrărilor, conform reglementărilor
legale.


4.13. ANEXA 13 - Instrucţiuni de urmărire a construcţiilor industriale şi a construcţiilor

speciale
ANEXA 13
INSTRUCŢIUNI DE URMĂRIRE
A CONSTRUCŢIILOR INDUSTRIALE
ŞI A CONSTRUCŢIILOR SPECIALE


INSTRUCŢIUNI PENTRU URMĂRIREA ÎN TIMP A CONSTRUCŢIILOR

INDUSTRIALE ŞI A CONSTRUCŢIILOR SPECIALE
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se va face pe toată durata existenţei
acestora şi va cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu
mijloace de observare şi măsurare specifice în vederea menţinerii cerinţelor de exploatare.
Urmărirea comportării în exploatare, ca şi intervenţiile în timp sunt componente ale sistemului
de conducere şi asigurarea calităţii în construcţii, reprezentând totodată acţiuni distincte şi
complementare pentru menţinerea exigenţelor iniţiale.
Realizarea intervenţiilor în timp asupra construcţiilor se face pe baza datelor furnizate de
activitatea de urmărire şi la termene prevăzute de normativele în vigoare.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor industriale şi a construcţiilor speciale (în
cazul de faţă, încadrate în categoria de importanţă B) constă în:
● urmărirea curentă;
● urmărirea specială.
a) Urmărirea curentă
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere de date privind starea tehnică a
construcţiilor care, corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca obiectiv menţinerea
construcţiilor la parametrii proiectaţi.
Urmărirea curentă are caracter permanent şi se realizează asupra tuturor construcţiilor prin
grija proprietarului, direct sau prin reprezentanţii săi autorizaţi.
Constatările făcute în cadrul acestei acţiuni se înregistrează, de către factorii menţionaţi mai
sus, în cartea tehnică a construcţiei iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsuri de
intervenţie în timp.
Urmărirea curentă se realizează prin examinarea vizuală directă, cu mijloace simple de
măsurare de uz curent, în conformitate cu cartea tehnică şi cu reglementările tehnice de urmărire a
comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.
În cazul urmăririi directe, la apariţia unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea
în condiţii de siguranţă a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţă de specialitate (în vederea
instituirii urmăririi extinse).
b) Urmărirea specială
Urmărirea specială este o activitate sistematică ce cuprinde investigaţii specifice, suplimentare

faţă de urmărirea curentă, asupra unor parametrii ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru
care construcţia a fost proiectată.
Urmărirea specială la construcţiile de importanţă deosebită (B) nu exclude urmărirea curentă
iar rezultatele se înscriu în cartea tehnică a construcţiei.
Persoanele care efectuează urmărirea curentă şi urmărirea specială (denumite responsabili cu
urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor) au următoarele obligaţii şi răspunderi:
- să aibă o pregătire tehnică corespunzătoare în construcţii, cel puţin de nivel mediu iar cei
care efectuează urmărirea specială să fie autorizaţi de către Inspecţia de Stat în Construcţii;
- să cunoască amănunţit cartea tehnică a construcţiei şi să ţină la zi jurnalul evenimentelor;
- să efectueze temeinic urmărirea curentă iar pentru urmărirea specială să supravegheze
aplicarea programelor şi proiectelor întocmite în acest sens.
La fundaţiile şi structurile construcţiilor industriale şi ale construcţiilor speciale se vor urmări în
principal:
- apariţia eventualelor fisuri, distrugeri, ruperi, tasări, tensionări;
- deteriorări în stratul de acoperire al armăturilor, ruperea sudurilor;
- deteriorări de adâncime şi suprafaţă reduse, cedări locale la solicitări mici;
- deteriorări de adâncime şi suprafaţă mari;
- starea izolaţiei;
- aspectul şi starea construcţiilor (conducte, armături, instalaţii, suporţi, fundaţii, aparate de
măsură şi control, etc… ).
Pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor
se stabilesc intervenţiile în timp asupra acestora.

4.14. ANEXA 14 - Grafic general de realizare a investiţiei
ANEXA 14
GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI


GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

pentru Proiectul Tehnic nr. 906 / 319:

Nr. Luna
Etapa
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1. Proiectare (culegere date teren, stabilire soluţie şi editură proiect)
Întocmire documentaţii pentru obţinere CU, acorduri, avize şi
2.
DTAC
3. Obţinere Certificat de Urbanism, avize şi Autorizaţie de construire
4. Avizarea proiectului la beneficiar
5. Pregatire - procurare materiale
execuţie - pregătire amplasament şi organizare de şantier
- izolare şi betonare ţevi
Execuţia
6. - terasamente conductă
lucrării
- montaj conducte şi lansare în poziţia definitivă
7. Probe de - probe de rezistenţă
presiune - probe de etanşeitate
8. Executarea cuplărilor la conductele existente şi punerea în funcţiune
Notă: Durata şi eşalonarea execuţiei vor fi stabilite riguros de către beneficiarul lucrărilor, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş, care va întocmi un program
detaliat, după licitaţia în urma căreia va fi desemnată firma constructoare specializată în realizarea acestui gen de lucrări.
PROIECTANT EXECUTANT BENEFICIAR

S.C. GAZPROIECT S.A. Braşov S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş


Capitolul 5. LISTE CU CANTITĂŢI DE LUCRĂRI
5.1.Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv
FORMULAR F1
Obiectiv : Proiectant :
REP.COND.TRANS.GAZE NATURALE 14” TISAUTI (SALCEA) - BUCECEA S.C. GAZPROIECT S.A. BRASOV
Nr. Nr.cap./subcap. Valoarea cheltuielilor/obiect

Denumirea capitolelor de cheltuieli Din care C+M
Crt. deviz general exclusiv TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4 5 6
1 1.2 Amenajarea terenului

1.01 AMENAJARE TEREN
2 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
2.01 AMANAJARI PROTECTIA MEDIULUI
3 2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
4 3.1 Studii de teren
5 3.3 Proiectare
6 4 Investitia de baza
6.01 CONSTRUCTII
6.02 INSTALATII ELECTRICE
6.03 INSTALATII ALIMENTARE GAZE NAT
7 5.1 Organizare de santier
TOTAL VALOARE ( exclusiv TVA) :
Taxa pe valoarea adaugata
TOTAL VALOARE ( inclusiv TVA) :
Cursul de referinta = _______ lei/euro din data de __________

Proiectant

5.2.Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte
FORMULAR F2
OBIECT: 1.2.1 AMENAJARE TEREN
Nr. Nr.cap./subcap. Cheltuieli pe catogoria de lucrari Valoarea, exclusiv TVA

crt. deviz pe obiect Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4
1 I Lucrari de constructii
2 4.1 Terasamente
500694 AMENAJARE TEREN INCEPERE LUCRARI
3 4.1 Imbunatatiri funciare
500696 DEMONARE CONDUCTA Dn 350 L=670m
TOTAL I
4 II Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II
5 III Procurare
6 4.3 Utilaje si echipamente tehnologice
7 4.4 Utilaje si echipamente de transport
8 4.5 Dotari
TOTAL III
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):
TOTAL ( inclusiv TVA ) :
Cursul de referinta = ________ lei/euro din data de _________
Proiectant

FORMULAR F2
OBIECT: 1.3.1 AMANAJARI PROTECTIA MEDIULUI

0 1 2 3 4
2 4.1 Terasamente
500697 REFACERE CADRU NATURAL Dn 350 mm
TOTAL I
TOTAL II
4 III Procurare
7 4.5 Dotari
TOTAL III
Cursul de referinta = ___________ lei/euro din data de ___________

Proiectant

FORMULAR F2
OBIECT: 4.1.1 CONSTRUCTII

0 1 2 3 4
2 4.1 Constructii
500698 SPC ZONA GRIGORESTI - CONSTRUCTII
TOTAL I
TOTAL II
4 III Procurare
7 4.5 Dotari
TOTAL III
Cursul de referinta = _________ lei/euro din data de __________

Proiectant

FORMULAR F2
OBIECT: 4.1.2 INSTALATII ELECTRICE

0 1 2 3 4
2 4.1 Instalatii electrice
500700 BRANSAMENT ELECTRIC SUBTERAN
SPC
3 4.1 Foraje
500699 STATIE DE PROTECTIE CATODICA
TOTAL I
TOTAL II
5 III Procurare
8 4.5 Dotari
TOTAL III
Cursul de referinta = ________ lei/euro din data de ________

Proiectant

FORMULAR F2
OBIECT: 4.1.3 INSTALATII ALIMENTARE GAZE NAT

0 1 2 3 4
2 4.1 Alte categorii de constructii
500701 MONTAJ COND.Dn 350 X 8,8(7,1) mm
TOTAL I
TOTAL II
4 III Procurare
7 4.5 Dotari
TOTAL III
Cursul de referinta = ________ lei/euro din data de ___________

Proiectant

5.3.Lista cu cantităţile de lucrări
Persoana juridica achizitoare Formularul F3

SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAS
Obiectivul: 0325 45330000 REP.COND.TRANS.GAZE NATURALE

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0001 45110000 AMENAJARE TEREN
Lista cu cantitatile de lucrari

Deviz oferta 500694 AMENAJARE TEREN INCEPERE
LUCRARI
Categoria de lucrari: 0720

Preturile sunt exprimate in RON
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
001 TSC19A1 100 MC. 12.060
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.
IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.1
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
-SOMAJ:
Total cheltuieli directe:
Cheltuieli indirecte:
Profit:
TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

S.C. GAZPROIECT S.A. BRASOV
DEVIZIER

500696 pag 2
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0001 45110000 AMENAJARE TEREN

Deviz oferta 500696 DEMONARE CONDUCTA Dn 350 L=
670m

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 TSC04B1 100 MC. 8.112
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU
UMIDITATE NATURAL DESC.DEP.TER.CAT.2
002 TSD02B1 100 MC. 8.890

IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER.
CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STRAT.
CU GROS.DE 21-30C
003 TSD10A1 100 MC. 8.890

COMPACT.CU T.P.O.DE 15T CU TRACTOR PE
SENILE DE 81-150CP A UMPL.DIN PAM.COEZ.
EXCL.UDARE.PRIN 2 T
Total manopera la UM: 0.72 ore.
004 TSC03E1 100 MC. 0.779

SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM.
CU UMIDITATE.NATURAL.DESC.AUTO.TEREN CAT
1
005 TRA01A05P TONA 140.135

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM
006 TSD02B1 100 MC. 0.779

CU GROS.DE 21-30C
007 IFH16B2-1 100 MP. 107.200

INSAMINT.IERBURI PERENE LA TERASE,
CANALE,DEBUSEE PE SUPR.MICI PANTA >40%
TER. TARE

500696 pag 3
=================================================================
008 M1M05H1 M 67.000
DEMONTAREA CONDUCTEI DIN OL MONTATA IN
CANAL LA 1M ADINCIME SAU SUPRATERAN PINA
LA H=3M DN=350
TAIERE TEAVA LA 10 M LUNGIME
009 TRA04B20 TONA 50.430

TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER PESTE
20T PE DIST. 20 KM *
010 TRI1AF02A1 TONA 50.430

INCARCARE MAT.G.F1-MOT.MASINI,CAZ.
REZERV.1000-5000KG TIRIRE,RIP.PINA LA
10M VAGON-RAMPA,TEREN CT

Din care:
Detaliere transporturi:
-Articole TRA
-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
(CASS)
-CONTRIBUTIA PT. CONCEDII SI INDEMNIZATII DE
ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARE PT. ACCIDENTE DE MUNCA SI
BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE PLATA CREANTELOR SALARIALE
Profit:

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER

500697 pag 4
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0002 45100000 AMANAJARI PROTECTIA MEDIULUI

Deviz oferta 500697 REFACERE CADRU NATURAL Dn 350
mm

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 TSD03A1 100 MC. 12.060
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE
81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 15-20 CM
TER.CAT.1 SAU 2
002 IFF10A1 HA 0.010

DISCUITUL SAU CULTIVATIA ARATURILOR IN
TEREN ORIZONTAL SAU IN PANTE CU
TRACTIUNE MECANICA
003 IFH16B2-1 100 MP. 0.010

INSAMINT.IERBURI PERENE LA TERASE,
CANALE,DEBUSEE PE SUPR.MICI PANTA >40%
TER. TARE

Din care:
-CAS:
-SOMAJ:
(CASS)
BOLI PROFESIONALE

500697 pag 5
=================================================================
Regie intreprindere:
Profit:

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER

500698 pag 6
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0003 45250000 CONSTRUCTII

Deviz oferta 500698 SPC ZONA GRIGORESTI - CONSTRUC
TII

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 TSA12C1 M.C. 0.540
SAP.MAN.IN GROPI CU LARG.1-1,5M CU
SPRIJ.EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA
ADINC.0,0-1,5M,T.TARE
002 TSF01A1 MP. 3.600

SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG ASEZ.
ORIZ.LAT.INTRE MAL.<1,5M,ADIN.0,0-2M,0,0
-0,2M INTRE DULA
003 TRI1AA01C1 TONA 0.972

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI
MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-
AUTO CATEG.1
004 TRA01A10P TONA 0.972

MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
005 TSD01C1 M.C. 0.500

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,
STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.
BULG.TEREN TARE
006 CA01A1 M.C. 0.420

TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII
(CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM
<3MC

500698 pag 7
=================================================================
007 CZ0105C1 M.C. 0.420
PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE,
GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 IN INST.
CENTRALIZATE
008 CB10B1 MP. 3.600

COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI
DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM
INCLUSIV SPIJI
009 TRA06A30 TONA 1.050

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5 MC
DIST.=30 KM
010 CL12C1 TONA 0.300

MONTAREA SCARILOR,PASARELELOR C-TII SUST
UTILAJEL 0,15T ASAMBL PRIN SUDURA,CUH
<35M INCLUSIV
010 6305074 KG 300.000

CONSOLE DIN PROFILE SI TABLE
011 TRA01A20 TONA 0.300

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,
SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE
DIST.= 20 KM.
012 IZD05B1 TONA 0.300

GRUNDUIRE MANUALA 1 STRAT CU VOPSEA DE
MINIU LA CONSTRUCTII METALICE
013 IZK09C1 TONA 0.300

VOPSIREA CU VOPS.BRONZ ALUMINIU IN 2
STRATURI,A CONSTRUCTIILOR METALICE
DIVERSE
014 7355777 MP. 0.600

TEXTOLIT ELECROTEHNIC IN PLACI GROSIME 3
-50 MM INCLUSIV

Din care:

500698 pag 8
=================================================================
-Articole TRA
-CAS:
-SOMAJ:
(CASS)
BOLI PROFESIONALE
Profit:

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER

500699 pag 9
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0004 45310000 INSTALATII ELECTRICE

Deviz oferta 500699 STATIE DE PROTECTIE CATODICA

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 M1K04A1 BUC. 1.000
STATIE DE PROTECTIE CATODICA CU 1
REDRESOR
002 W1R07A2 M 30.000

BANDA OTEL 40X6MM NEZINCATA,PT.PRIZA DE
LEGARE LA PAMINT,LEA INALTA TENSIUNE IN
TEREN TARE
003 W1R06A2 M 12.000

ELECTROD DIN TEAVA DE OTEL DE DOI TOLI
SI JUMATATEPENTRU LEGAREA LA PAMINT IN
TEREN TARE
004 6700999 M 15.000

TEVI DIN P.V.C.RIGID TIP M 50X 2,4 STAS
6675/2
005 2200757 KG 1000.000

COCS PENTRU TURNATORIE
006 2200757 KG 1000.000

COCS PENTRU TURNATORIE
007 2200965 M.C. 2.000

PIATRA MARGARITAR 6...15 MM

500699 pag 10
=================================================================
008 2200965 M.C. 2.000
PIATRA MARGARITAR 6...15 MM
009 4801725 M 120.000

CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 25 M S.
8778
010 4801701 M 350.000

CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 10 U S.
8778
011 4801701 M 350.000

CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 10 U S.
8778
012 4801696 M 210.000

CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 6 U S.8778
013 M1K07A1 BUC. 5.000

ELECTROD VERTICAL DIN FONTA SILICIOASA
DN.800 MM L= 1,50 M.
014 M1K07A1 BUC. 5.000

ELECTROD VERTICAL DIN FONTA SILICIOASA
DN.800 MM L= 1,50 M.
015 W2H04A1 M.C. 20.000

STRAT NISIP ASEZAT IN SANT PENTRU
PROTEJAREA CABLURILOR LA LUCR IN PROF
NETIPIZAT
016 TSD18C1 M.C. 80.000

UMPLUT.COMPACTATA IN SANT.PT.CABL.
INGROP.LA LINII ELECTR.DE INALTA TENS.CU
PAM.DIN TEREN TARE
017 W2H07B1 M 200.000

PROFIL TIP M 1 PENTRU 2 CABLURI DE 1KV
STRAT PROTECTOR CU FOLII DIN PVC

500699 pag 11
=================================================================
018 7322885 ML. 200.000
FRINGHIE RAFIE 17-100 MM
PROCURARE FRANGHIE FORAJ 1
019 7322885 ML. 200.000

FRINGHIE RAFIE 17-100 MM
PROCURARE FRANGHIE FORAJ 2
020 6716857 KG 10.000

FOLIE PLASTICA SIMPLA POLICLORURA VINIL
G=0,25MM LAT>1000 S8737
021 EF11B1 BUC. 1.000

CUTIE SAU RAMA PROTECTIE TABLOURI
ELECTRICE CUTIE MET.CU USA MONT.APAR.CU
DIM.:300X300X350MM
022 EF09A1 BUC. 24.000

RACORD.COND.CU.AP.SAU MOT.LA BORNE.TAB.
EL.PE MARM.,MET.,SAU CAPS.,COND.CU SECT.
<10MMP
023 W2G18A01 BUC. 4.000

BORNA DIN BETON MARCA B 100 PENTRU
MARCAREA TRASEULUI DE CABLURI
024 3105992 M 2.500

TEAVA COMERCIALA F S LC 324 X 8 OLT 45 S
404/1
TEAVA PENTRU FORAJ 1
025 3105992 M 2.500

TEAVA COMERCIALA F S LC 324 X 8 OLT 45 S
404/1
TEAVA PENTRU FORAJ 2
026 3701411 KG 1.290

BANDA DIN OTEL LAMINAT LA CALD S908 4 X
40 OL37-1N
CAPAC PENTRU FORAJ 1
027 3701411 KG 1.290

BANDA DIN OTEL LAMINAT LA CALD S908 4 X
40 OL37-1N
CAPAC PENTRU FORAJ 2

500699 pag 12
=================================================================
028 CL21A1 [ 1] KG 50.000

MONTAREA CONFECTIILOR METALICE DIVERSE
INGLOBATE IN BETON

DISPOZITIV CENTRARE ANOZI PENTRU FORAJ 1
028 3270067 M 150.000

PLATBANDA ZINCATA 40X4(1,4 KG/ML)
029 CL21A1 [ 1] KG 50.000

MONTAREA CONFECTIILOR METALICE DIVERSE
INGLOBATE IN BETON

DISPOZITIV CENTRARE ANOZI PENTRU FORAJ 2
029 3270067 M 150.000

PLATBANDA ZINCATA 40X4(1,4 KG/ML)
030 3421097 KG 1.000

OTEL PATRAT LAMINAT LA CALD S 334 OL37-
1N LT= 30
PENTRU FORAJ 1
031 3421097 KG 1.000

OTEL PATRAT LAMINAT LA CALD S 334 OL37-
1N LT= 30
PENTRU FORAJ 2
032 M1K14A1 BUC. 1.000

ELECTROD(TRAVEU)SUPL.LA PRIZ.ANOD.VERT.
DIN GRAFIT
033 M1K28A1 [ 1] BUC. 1.000

CUTIE CONEXIUNE
033 3270015 BUC. 1.000

CUTIE CONEXIUNE

500699 pag 13
=================================================================
034 EG08B1 M 40.000
COND.LEG.PAM.INST.PARATRASNET PROT.LEG.
PAMINT MONT.PAM.BANDA OL ZINC.40X4MM
MONT.IN TEREN TARE *
035 W1R08A M 16.000

ELECTROD DIN TEAVA DE OTEL 60X4,5MM
NEZINCATA,PT.PRIZA DE LEGARE LA PAMINT,
LEA INALTA TENSIUNE
036 ED17A1 BUC. 1.000

REDRESOR CU SELENIU SAU SILICIU CU
RACIRE IN AER,GREUTATE PINA LA 50KG
037 YC01RON LEI.

DIFERENTA PRET MATERIALE - RON
PROCURARE CABINA METALICA CU REDRESOR 80 Vcc 40A AU ALIM

220V - 1 BUCATA
038 W1C01A1 BUC. 1.000

PANOU,STELAJ,DULAP METALIC PT.INSTALATII
ELECTRICE ECHIPAT MONTARE.
039 M1K25A1 BUC. 2.000

PIESA DE SEPARARE PT MASURATORI LA
REZERVOR
040 IZD05B1 TONA 0.300

GRUNDUIRE MANUALA 1 STRAT CU VOPSEA DE
MINIU LA CONSTRUCTII METALICE
041 IZD06A1 TONA 0.300

VOPSIRE 2 STRATURI CU VOPSEA ULEI LA
UTILAJE TEHNOLOGICE
042 M1C07A1 TONA 12.000

INST.EXTRACTIE,INCARC-DESC.CU ELINDA CU
ROATE CUPE,ETC 25-100T LIVR.SUBANS SI
PIESE GR.MAX. 40 T

500699 pag 14
=================================================================
043 FJA05D M 30.000
FORAJ SEMIMEC.INST.CU TURLA CAPACIT.150
M.TEREN CL.3_4 COL.D.12 1/2_14 1/2 TOLI
INTERV.75_150 M.
044 FJA05D M 30.000

FORAJ SEMIMEC.INST.CU TURLA CAPACIT.150
M.TEREN CL.3_4 COL.D.12 1/2_14 1/2 TOLI
INTERV.75_150 M.
045 AUT6738 ORA 16.000

MACARA PE PNEURI BRAT TELESCOPIC TELEMAC
HT125 12,5-15TF
046 FJD02A M 2.000

TUBARE COL FILTRANTE LA FORAJ SEMIMEC 60
M AD CU BURLANE DN 6 5/8_12 3/4 TOLI
047 FJD02A M 2.000

TUBARE COL FILTRANTE LA FORAJ SEMIMEC 60
M AD CU BURLANE DN 6 5/8_12 3/4 TOLI
048 FJE01D M.C. 6.800

INTROD.MAT.FILTR.CU INST.400 M AD.CIRC.
INV.
048 2200977 M.C. 6.970

NISIP FILTRU SIO2 97% GRANULATIE 2,8-5,6
MM
049 FJE03A ORA 5.000

POMPARE PT DENISIP CU INST SEMIMEC CU
TREPIED
050 W2G15A01 BUC. 1.000

ASEZ TAMBUR CABLU CU GR.PINA LA 500KG
051 TSA16C1 M.C. 80.000

SAP.MAN.IN TRANSEE PT.CABL.EL.IN PAM.CU
UMID.NAT.FARA SPRIJ.LAT.<1M,ADINC.<1,5M,
T.TARE

500699 pag 15
=================================================================
052 W2H04A1 M.C. 50.000
NETIPIZAT
053 TSD18C1 M.C. 79.500

PAM.DIN TEREN TARE
054 TSD01C1 M.C. 50.000

BULG.TEREN TARE
055 W2G01A01 M 1200.000

MONT.CABLU SUBT.1 KV GR.0,050-0,150 KG/M
CU-AL IN SANT PE PAT DE NISIP F.OBST.CU
TR.MAN. MONT
056 AUT3006 ORA 3.000

GRUP TERMIC DE SUDURA 28-35KW
057 W1R11A BUC. 2.000

IMBINAREA PRIZEI DE LEGARE LA PAMINT CU
SURUBURI GALVANIZATE M12X40
058 TSJ11B2 M.C. 21.000

PREPARAREA SUSPENSIEI PT.INJECTARE IN
FORAJE DIN: CIMENT-BENTONITA-SILICAT
SODIU IN RAP.15:12;5:
059 W2J02A1 BUC. 1.000

VERIFIC SI INCERC RET ELC SUBT.CU CABLU
NOU
060 AUT4803 ORA 10.000

AUTOLAB.MOBIL PT.VERIFICARI ELECTRICE PE
AUTO 3T
061 TRA04A50 TONA 12.000

AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB
20T PE DIS.50 KM.*

500699 pag 16
=================================================================
062 TRA04A50 TONA 0.500
20T PE DIS.50 KM.*
063 YC01RON LEI.

PUNEREA IN FUNCTIUNE A STATIEI DE PROTECTIE CATODICA
064 YC01RON LEI.

MASURAREA POTENTIALULUI CONDUCTEI SOL LA PROZELE DE

POTENTIAL CU SPC IN FUNCTIUNE
065 YC01RON LEI.

VERIFICAREA IMBINARILOR ELECTROIZOLANTE LA CONDUCTA
066 YC01RON LEI.

DEPLASARE LABORATOR MOBIL

Din care:
-Articole TRA
-CAS:
-SOMAJ:
(CASS)
BOLI PROFESIONALE
Profit:

500699 pag 17
=================================================================

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER

500700 pag 18
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0004 45310000 INSTALATII ELECTRICE

Deviz oferta 500700 BRANSAMENT ELECTRIC SUBTERAN
SPC

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 W2J03A1 BUC. 1.000
SCOAT DE SUB TENS A RET IN VEDEA REP SI
RAC BRANS A RETELEI AERIENE
002 W2K11A1 BUC. 1.000

LEGAREA COND.DE BRANSAMENT LA RETEA SUB
TENSIUNE C U AUTOTELESCOP-MONOFAZ MONTAT
003 W2K12A1 BUC. 4.000

CLEMA DE INTINDERE BRANSAMENT C:I.B 400
STILP BET ON MONTAT
004 W2K16A1 BUC. 4.000

BRATARA DE FIXARE PE STILPI S.E.11 CU
SUPORT FIX. MONTAT
005 EF03A1 BUC. 1.000

TABLOU ELECTRIC PANOU,DULAP,CELULA SAU
PUPITRU GATA ECHIPAT,CU GREUTATEA <150KG
005 7349003 BUC. 1.000

TABLOU ELECTRIC CAPSULAT MONTAT PE
SCHELET METALIC

500700 pag 19
=================================================================
006 EC05A1 M 100.000
CABLU ENERGIE TRAS PRIN TUB PROT METAL
PT RACORD MOTOARE TABLOURI APARATE
CONDUCTE < 16 MMP.*
006 3270064 M 101.999

CABLU ELECTRIC CYABY ( 3 X 10.00 )
007 EC11D1 BUC. 1.000

CAP TERMINAL INTERIOR LEG.LA BORNE CU
COND.AL. 4X16 SAU 3X25+16MMP
008 W2H07B1 M 180.000

PROFIL TIP M 1 PENTRU 2 CABLURI DE 1KV
STRAT PROTECTOR CU FOLII DIN PVC
009 EA06H2 [ 1] M 10.000

TEAVA OTEL PENTRU INSTALATII SUDATA,
NEAGRA MONTATA APARENT PE DIBLURI DE
LEMN D=1 1/2 TO
010 6700597 M 10.000

TEVI DIN P.V.C.RIGID TIP G 40X3 STAS
6675/2
011 EF09C1 BUC. 2.000

RACORD.COND.CU.AP.SAU MOT.LA BORNE.TAB.
EL.PE MARM.,MET.,SAU CAPS.,COND.CU SECT.
25 SAU 35MMP
011 5201465 BUC. 2.000

PAPUC STANTAT DIN CUPRU PENTRU
CONDUCTOARE CUPRU 10X 6,8 MMP
012 TSA16C1 M.C. 40.000

SAP.MAN.IN TRANSEE PT.CABL.EL.IN PAM.CU
UMID.NAT.FARA SPRIJ.LAT.<1M,ADINC.<1,5M,
T.TARE
013 W2H04A1 M.C. 10.000

NETIPIZAT

500700 pag 20
=================================================================
014 TSD18C1 M.C. 40.000
PAM.DIN TEREN TARE
015 TSD01C1 M.C. 40.000

BULG.TEREN TARE
016 W2G15A01 BUC. 1.000

ASEZ TAMBUR CABLU CU GR.PINA LA 500KG
017 W2J01A1 BUC. 1.000

VERIFIC SI INCERC RET ELC AERIENE NOUA
018 EH01A1 BUC. 10.000

INCERCAREA CABLURILOR DE ENERGIE
ELECTRICA DE MAXIMUM 1 KV.
019 EH07A1 KWH. 5.000

ENERGIE ELECTRICA PENTRU PROBE
020 TRA02A50 TONA 0.500

SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
DIST.= 50 KM.

Din care:
-Articole TRA
-CAS:
-SOMAJ:
(CASS)

500700 pag 21
=================================================================
BOLI PROFESIONALE
Profit:

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER

500701 pag 22
=================================================================

14" TISAUTI-BUCECEA
Obiectul: 0005 45300000 INSTALATII ALIMENTARE GAZE
NATURALE

Deviz oferta 500701 MONTAJ COND.Dn 350 X 8,8(7,1)
mm L245NB

=================================================================
= PU TRA VAL TRA =
=================================================================
001 TSC04B1 100 MC. 4.364
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU
UMIDITATE NATURAL DESC.DEP.TER.CAT.2
002 TSA07C1 M.C. 24.000

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M CU
SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.
ADINC.0,0-2M,T.TARE
003 TSD02B1 100 MC. 4.601

CU GROS.DE 21-30C
004 TSD10A1 100 MC. 4.601

COMPACT.CU T.P.O.DE 15T CU TRACTOR PE
SENILE DE 81-150CP A UMPL.DIN PAM.COEZ.
EXCL.UDARE.PRIN 2 T
005 TSC19B1 100 MC. 5.383

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.
IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2
006 TSC03E1 100 MC. 0.230

SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM.
CU UMIDITATE.NATURAL.DESC.AUTO.TEREN CAT
1
007 TRA01A05P TONA 41.327


500701 pag 23
=================================================================
008 TSD02B1 100 MC. 0.230
CU GROS.DE 21-30C
ART. 1 - 8 SAPATURA MECANIZATA CONDUCTA Dn 355.6 MM
009 TSA17B1 M.C. 8.000

SAP.MAN.GROPI POLIG.MONOBL.PT.LINII EL.
PAM.CU UMID.NAT.FARA SPRIJ.LAT.<1M,
ADINC.<2,5M,T.TARE
010 ACE08A1 M.C. 3.000

UMPLUTURA IN SANT.LA COND.DE ALIM.CU APA
SI CANALIZARE CU: NISIP
011 TRA01A20 TONA 3.000

SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE
DIST.= 20 KM.
012 TRB01B16 TONA 5.000

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE
PNEURI INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA
1-3 DISTANTA 60M
013 TSD18C1 M.C. 4.200

PAM.DIN TEREN TARE
014 TSD19B1 M.C. 0.600

UMPLUT.COMPACTATA LA FUNDATI STILP.LINII
ELECTR.AER.DE INALTA TENS.CU PAM.DIN T.
TARE
015 TRI1AA01C1 TONA 5.544

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI
MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-
AUTO CATEG.1
016 TRA01A05P TONA 5.544

ART. 9 - 16 SAPATURA PENTRU INSTALATII ELECTRICE PROTEJATE

CONDUCTA Dn 355.6 mm
017 3252162 M 256.770

TEAVA PREIZOLATA INTARIT S SR EN 10208-2
355.6 X 7.1 L 245NB

500701 pag 24
=================================================================
018 3252163 M 580.740

TEAVA PREIZOLATA INTARIT S SR EN 10208-2
355.6 X 8.8 L 245NB
018 GA04F1 HM. 3.350

TEAVA DE OTEL CU GROS 7-9MM CU EXECUTIE
MECANIZATA A LANSARII DN=350 MM TEREN
NORMAL
019 GA04F3 HM. 5.000

TEAVA DE OTEL CU GROS 7-9MM CU EXECUTIE
MECANIZATA A LANSARII DN=350MM TEREN
FOARTE GREU
020 YC01RON LEI.

021 YC01RON LEI.

ART. 20 SI 21 FORAJ ORIZONTAL DIRECTIONAL L = 517 m
022 AUT6754 ORA 24.000

AUTOMACARA 15- 19,9TF CU BRAT CU ZABRELE
023 AUT7002 ORA 24.000

MACARA LANSATOR DE CONDUCTE PE TRAC.CU
SENILE DE SIPES 15TF
024 CL08A1 TONA 10.600

MONTAREA FERMELOR CU ZABRELE COMPLET
ASAMBLATE DE PINA LA 1 TONA

MONTAREA SUPORTILOR PROVIZORII PE PILOTI
025 PH07A1 BUC. 1.000

RIDICAREA SAU COB.CU PRESELE HIDRAULICE
PINA LA 5 M A TABL.ASEZ.PE REAZ.AVIND
GR.PINA LA 50 T
RIDICAREA SI ASEZAREA PE SUPORTI SI REAZEME CU ROLE A
FIRULUI DE TREVERSARE

500701 pag 25
=================================================================
026 CL17A1 TONA 10.600
DEMONTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE
PENTRU RECUPERAREA SUBANSAMBLELOR
REFOLOSIBILE
027 6500091 KG 737.000

PROCURARE CURBE DIN SEGMENTI,TEURI,
REDUCTII,..
CURBE Rc 5,14 Dn 355.6 X 12.5 mm L 245 NB LA 12 GRADE - 1

BUC., LA 15 GRADE 1 BUC., CURBE Rc 7,42 Dn 355.6 X 10 mm L
245NB LA 65 GRADE 1 BUC., LA 85 GRADE - 1 BUC.
028 GD05G1 BUC. 4.000

CURBA DE SUDARE MONTATA LA TEVI AVIND DN
=14 TOLI
029 IZEBFID-1501 MP. 15.200

IZOLATIE F.INTARITA EXEC.PE TRASEU PT.
TEVI DN>10" SUPR.50%
030 7329214 BUC. 80.000

MANSON PLA, PENTRU IZOLAT SUDURI Dn 350,
LATIME 40 mm
031 NMB012241 ORA 40.000

IZOLATOR HIDROFUG CAT.4
032 RPIF05E1 M 89.300

TAIERE TABLA OL.CU FLACARA OXIACETILENIC
A DE 6 MM*

ASIMILAT INCALZIRE CAPETE IN VEDEREA MANSONARII TEVILOR
033 M1G27A1 M 89.000

POLIZAREA CORDOANELOR DE SUDURA LA
RECIP.ASAMBL.PE SANT.IN VEDEREA PROT.
ANTICOROZIVE
034 M1L05E1 BUC. 80.000

ANALIZA DEFECTOSCOPICA PRIN GAMAGRAFIERE
A SUDUR.COND.DE OTEL CU GROSIMEA MAX.DE

14 MM. 350 MM

500701 pag 26
=================================================================
035 M1L58B1 BUC. 80.000
CONTROLUL IMBINARILOR SUD CAP-CAP CU
PULBERI MAGNETICE LA COND CU DIAM DN
INTRE 160-360MM
036 RPIF05E1 M 6.700

TAIERE TABLA OL.CU FLACARA OXIACETILENIC
A DE 6 MM*
037 7334450 KG 18.700

PLACI DIN AZBEST
038 IZK02B1 MP. 20.700

CAPTUSIRI DE SUSTINERE SI PROTECTIE A
MASEI IZOLANTE FIBROASE CU PINZA DE
ASBEST
039 RPIF06E1 M 2.200

ASAMBLARE PRIN SUDURA OXIACETIL.TABLA
OL.DE 5 MM*
040 M1G27A1 M 4.000

POLIZAREA CORDOANELOR DE SUDURA LA
RECIP.ASAMBL.PE SANT.IN VEDEREA PROT.
ANTICOROZIVE
041 NMB025051 ORA 2.100

MONTATOR CONDUCTE CAT.5
042 NMB019931 ORA 2.100

MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII MONTAJ
CAT.3
043 AUT3006 ORA 1.000

GRUP TERMIC DE SUDURA 28-35KW
044 AUT6751 ORA 2.100

AUTOMACARA 5TF,HMA=6,5M,DESCHIDERE MAX=
5,5M
ART. 36 - 44 CUPLARE CONDUCTA Dn 355.6 mm - 2 CUPLARI

500701 pag 27
=================================================================
045 M1K12A1 BUC. 2.000
PRIZ.POTENTIAL PT.MASURAREA PARAM.
ELECTR.PROTECTIACONTRA COROZIUNII
CONDUC.INGROP.TIP 1 AFARA LO
046 W2G01A09 [ 1] M 20.000

MONT.CABLU SUBT.1 KV GR.0,451-0,600 KG/M
CU-AL IN SANT PE PAT DE NISIP F.OBST.CU
TR.MAN. MONT
046 4802248 M 20.400

CABLU ENERGIE CYABY 0,6/ 1KV 1X 25 M S.
8778
047 TRA04B50 TONA 229.000

20T PE DIST. 50 KM *
048 TRA04A50 TONA 58.510

20T PE DIS.50 KM.*
049 TRA02A50 TONA 24.800

DIST.= 50 KM.
050 TRA04B05 TONA 154.000

20T PE DIST. 5 KM *
051 TRA02A05 TONA 24.800

DIST.= 5 KM.
052 TRI1AF02B2 TONA 24.800

INCARCARE MAT.G.F1-MOT.MASINI,CAZ.
REZERV.1000-5000KG TIRIRE,RIP.PINA LA
10M AUTO -RAMPA,TEREN CT
053 TRI1AH05E2 TONA 229.000

INCARCARE-DESCARCARE MAT.GR.H-UTILAJE PE
SENILE TRANS.10M,RAMPA-AUTO CATEG.2

500701 pag 28
=================================================================
054 GC03I1 BUC. 33.400
PROBA DE REZIST.SI REGIM CU AER PTR.
CONTR.ETANSEIT.IMBIN.SI ARMAT LA
CONDUCTE CU DN=350 MM
055 GC04I1 BUC. 1.000

MONTAREA CONTROL SI DEMONT ECHIP LA
PROBA DE REZIST SI REGIM LA COND CE SE
PROB CU AER CU DN 350
056 GC05I1 HM. 8.350

PROBA DE REZIST.SI REGIM PTR CONTROL
ETANS.IMBINARI SI ARMATURI EXEC.
HIDRAULIC LA COND.CU DN=350
057 TRA05A25 TONA 82.930

TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE
CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON,
ETC) PE DIST DE 25
058 6202806 M.C. 82.930

APA INDUSTRIALA PENTRU LUCRARI DRUMURI
SI TERASAMENTE IN CISTERNE
059 AUT2512 ORA 0.100

MOTOCOMPR.MOBIL INALTA PRESIUNE 8,0-15,0
MC/MIN

Din care:
-Articole TRA
-CAS:
-SOMAJ:
(CASS)
BOLI PROFESIONALE

500701 pag 29
=================================================================
Profit:

TVA
TOTAL cu TVA

DEVIZIER
SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)


5.4.Lista consumurilor de resurse materiale

FORMULAR C6
Lucrarea : REP.COND.TRANS.GAZE NATURALE 14" TISAUTI-BUCECEA
DEVIZ : (LISTA DEVIZE)
Obs: RON = leu greu
Consum Pret unitar Valoare

Nr. uri (exclusiv (exclusiv Greutate
Denumirea resursei materiale U.M. Furnizor
crt. cuprinse TVA) TVA) (tone)
in oferta - RON - - RON -
0 1 2 3 4 5 6 7
1 2100024 CIMENT PORTLAND P 40 SACI S 388 KG 6394,50 6,458
2 2100359 CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 300 VRAC KG 0,50 0,001
3 2100397 CIMENT METALURGIC CU ADAOSURI M 30 VRAC S 1500 KG 115,92 0,116
4 2100402 CIMENT METALURGIC CU ADAOSURI M 30 SACI S 1500 KG 1,00 0,001
5 2100490 CIMENT HIDROTEHNIC CU ADAOSURI HZ 35 SACI S 3011 KG 30,00 0,030
6 2100830 IPSOS PENTRU CONSTRUCTII TIP A SACI S 545/1 KG 0,20 0,000
7 2200135 PIETRIS CIURUIT NESPALAT DE RIU 30-70 MM M.C. 0,64 1,024
8 2200185 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE RIU 7-70 MM M.C. 0,12 0,192
9 2200288 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE MAL 7-15 MM M.C. 0,76 1,213
12 2200513 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-3,0 MM M.C. 0,21 0,287
13 2200525 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-7,0 MM M.C. 94,12 127,061
14 2200642 NISIP SORTAT SPALAT DE RIU SI LACURI 3,0-7,0 MM M.C. 0,10 0,138
15 2200757 COCS PENTRU TURNATORIE KG 2000,00 2,000
16 2200965 PIATRA MARGARITAR 6...15 MM M.C. 4,00 5,400
17 2200977 NISIP FILTRU SIO2 97% GRANULATIE 2,8-5,6 MM M.C. 6,97 12,671
18 2205525 BENTONITA MACINATA ACTIVATA PENTRU LUCRARI
HIDROTEHNICE, SACI KG 5355,00 5,409
19 2205745 CRETA MACINATA ALBA OBISNUITA DE DOBROGEA S 2706 BUC. 32,00 0,003
20 2600282 BITUM PENTRU PROTECTIA CONDUCTELOR METAL
INGROPATE SP 95 S 2484 KG 104,38 0,115
21 2600294 BITUM PENTRU PROTECTIA CONDUCTELOR METAL
INGROPATE SPP 70 S 2484 KG 35,71 0,039
22 2600299 GRUND PENTRU IZOLARE ANTICOROZVA KG 3,80 0,004
23 2601664 CARTON BITUMAT FARA STRAT ACOPERITOR (BLANC) CI400 MP. 20,88 0,016
130CMX20M S 138
24 2601913 IMPASLITURA FIBRE STICLA OBISNUITA I 60 STAS 8050 MP. 45,09 0,077
25 2901167 MANELE D=7-11CM L=2-6M RASINOASE S.1040 M.C. 0,00 0,001
26 2903995 SCANDURA RASINOASE LUNGA TIVITA CLASA D GR=24MM
L=4,00M S 942 M.C. 0,01 0,006
27 2914217 SCANDURI FAG LUNGI ABURITE CLASA C GR=25MM L=1,8-4M
LT=6 ST 8689 M.C. 0,11 0,086
28 2917685 DULAP FAG LUNG TIVIT CLASA C GROSIME=50MM
LUNGIME=2,50M S 8689 M.C. 0,08 0,066
29 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM PENTRU PERETI MP. 0,09 0,002
30 2950716 DIBLU DIN LEMN BUC. 2,00 0,000
31 2958902 TRAVERSE NORMALE VECHI BUC. 1,80 0,180
32 2958914 TRAVERSE NORMALE IMPREGNATE CLASA I GR 15X25CM L
2,40M BUC. 3,92 0,275
33 3105992 TEAVA COMERCIALA F S LC 324 X 8 OLT 45 S 404/1 M 5,00 0,312
34 3108475 TEAVA CONSTRUCTII FARA SUDURA LAMINATA LA CALD 60 X 5
/OLT 35 S 404/2 M 28,00 0,190
35 3252162 TEAVA PREIZOLATA INTARIT S SR EN 10208-2 355.6 X 7.1 L
245NB M 256,77 15,920
36 3252163 TEAVA PREIZOLATA INTARIT S SR EN 10208-2 355.6 X 8.8 L
245NB M 580,74 44,136
37 3270015 CUTIE CONEXIUNE BUC. 1,00 0,001
38 3270064 CABLU ELECTRIC CYABY ( 3 X 10.00 ) M 102,00 0,001
39 3270067 PLATBANDA ZINCATA 40X4(1,4 KG/ML) M 300,00 0,420
40 3304811 TEAVA INSTALATII NEAGRA NEFILETATA M - 10( 3/8) OL 32 1 S
7656 M 0,14 0,000
41 3400029 OTEL ROTUND LAMINAT LA CALD S 333 OL37-1N D= 10 KG 0,26 0,000
42 3421097 OTEL PATRAT LAMINAT LA CALD S 334 OL37-1N LT= 30 KG 2,00 0,002
43 3435828 OTEL LAT LAMINAT LA CALD S 395 OL37-1N LT= 40 X 6 KG 62,30 0,062
44 3600203 TABLA NEAGRA CALITATEA 1 CLASA U S1946 0,50X 800X2000
OL34 KG 0,30 0,000
45 3609091 TABLA GROASA 7X 1250 OL37-1N S 437 KG 0,31 0,000
46 3615911 TABLA GROASA 10X 1000 OL37-1N S 437 KG 67,20 0,067
47 3643748 TABLA ZINCATA S2028 1 X1000X2000 OL32-1N CAL.S KG 4,00 0,004
48 3647172 TABLA INOX NTR341 1 X1000X2000 10TIMONICR175(W4571) KG 0,80 0,001
49 3666829 TABLA DIN PLUMB S 490 PB 99,96 2 X1000 KG 5,40 0,005
50 3701265 BANDA DIN OTEL LAMINAT LA CALD S908 4 X 25 OL37-1N KG 0,30 0,000
51 3701411 BANDA DIN OTEL LAMINAT LA CALD S908 4 X 40 OL37-1N KG 54,58 0,055
52 3701992 BENZI LR OTEL CARBON 1/2T 1 X 20 MN OL32-1N S1945 KG 3,25 0,003

53 3803233 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 2,5 OL32 S 889 KG 0,18 0,000
54 3810511 SIRMA ALUM PENTRU ELECTROTEHNICA D= 1 TIP A S 3033 KG 0,08 0,000
55 4035948 MUFE OTEL PENTRU TEVI FILETATE INSTALATII NEZINCATE
DN.3 TOLI BUC. 0,01 0,000
56 4035950 MUFA OTEL PENTRU TEVI FILETATE S5560 DN 80 3 ZN BUC. 10,00 0,009
57 4426977 FLANSA OARBA PN 160 DN= 80 OL37-2 ET PU S 8515 BUC. 0,03 0,000
58 4428810 GARNITURA METALICA INELARA ETANSARE R31 D=123/8 MM
PN.140 ST 750/73 BUC. 0,02 0,000
59 4801127 CABLU ENERGIE CYPY 0,6/ 1KV 3X 25 M NID 2405 M 56,00 0,115
60 4801696 CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 6 U S.8778 M 210,00 0,025
61 4801701 CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 10 U S.8778 M 700,00 0,112
62 4801725 CABLU ENERGIE CYY 0,6/ 1KV 1X 25 M S.8778 M 120,00 0,041
63 4802248 CABLU ENERGIE CYABY 0,6/ 1KV 1X 25 M S.8778 M 86,87 0,052
64 4826907 CONDUCTOR FY 1X 4 S 6865 M 7,40 0,000
65 5100142 LAMPA INCANDESCENTA CLARA E40 120V1000W S6115 BUC. 3,20 0,000
66 5100283 LAMPA INCANDESCENTA CLARA B22 AM 230V 75W S6115 BUC. 1,60 0,000
67 5201453 PAPUC STANTAT DIN CUPRU PENTRU CONDUCTOARE CUPRU
8X 9,5 MMP BUC. 20,00 0,000
10X 6,8 MMP BUC. 2,00 0,000
6X 8,2 MMP BUC. 1,00 0,000
70 5205928 CLEMA LEGATURA PENTRU CABLU CUPRU NL 35 MMP
FORMAT NORMAL BUC. 2,00 0,000
71 5206879 CLEMA DE INTINDERE BRANSAMENT 16MM SIMBOL CIB-400 BUC. 4,00 0,003
72 5211238 BRATARA DE FIXARE PE STILPI TIP SE 11 B-1530 BUC. 4,00 0,002
73 5536171 PRIZA BIPOLARA CAPAC AMINOPLAST 250V 10A MONTAJ
INGROPAT BUC. 3,20 0,000
74 5600099 TILE(MUFE)PORTELAN PENTRU TUBURI IZOLANTE IPE DN TM
36 MM BUC. 1,00 0,000
75 5817604 SURUB CAP HEXAGONAL SEMIPRECIS M 8X 80 GR. 5.8 S 6220 BUC. 4,00 0,000
78 5818919 SURUB CAP HEXAGONAL SEMIPRECIS M 20X 120 GR. 5.8 S
6220 BUC. 1,67 0,001
79 5819963 SURUB CAP HEXAGONAL GROSOLAN M 6X 25 GR. 4.8 S 920 BUC. 8,00 0,000

84 5827702 SURUB PENTRU FUNDATII GROSOLAN A M 16X 200 GR. 4.8 S
2350 BUC. 4,00 0,001
85 5836492 SURUB CU CAP BOMBAT CRESTAT L 5 X 60 F1 S 1451 BUC. 2,00 0,000
86 5836741 SURUB CU CAP INECAT CRESTAT L 3 X 25 F1 S 1452 BUC. 3,00 0,000
87 5840405 PIULITE HEXAGONALE GROSOLANE A M 6 GR. 5 S 922 BUC. 8,00 0,000
91 5842805 PIULITE HEXAGONALE SEMIPRECISE M 20 GR. 5 S 4071 BUC. 1,67 0,000
92 5843017 PIULITA HEXAGONALA SEMIPRECISA S6218 OL37 M 8 BUC. 4,00 0,000
95 5881227 SAIBA GROSIERA PLATA PENTRU METAL M 8 OL34 S 1388 BUC. 4,00 0,000
98 5882142 SAIBA PRECISA PLATA PENTRU METAL A M 8 OL34 S 5200 KG 0,08 0,000
102 5882362 SAIBA PRECISA PLATA PENTRU METAL A M 33 OL34 S 5200 BUC. 2,00 0,000
103 5883952 SAIBA GROWER SERIA MIJLOCIE NEAGRA M 8 ARC6A S 7666/2 BUC. 4,00 0,000
104 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 OL34 S 2111 KG 0,29 0,000
105 5887001 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 4 X100 OL34 S 2111 KG 0,12 0,000
106 5887051 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 5 X150 OL37 S 2111 KG 2,70 0,003
107 5900011 ELECTROZI CARBUNE GRAFITAT STAS 4829/69 D 75 00MM KG 23,00 0,029
108 5900164 ELECTROZI SUDURA OTEL S.7240-69 E50.24.13/RG.2.1
D=4,00MM KG 214,42 0,257
109 5900358 ELECTROZI SUDURA OTEL S.7240-69 E42.26.13/BG.22FE
D=2,50MM KG 0,60 0,001
110 5900530 SIRMA SUDURA OBISNUITA S1126 S10 COLACI D= 1,00 KG 0,76 0,001
111 5900712 ELECTROD SUDURA OTEL NEALIAT S 1125/2 E44C 2,5 KG 1,60 0,002
112 5900839 ELECTROD SUDURA OTEL NEALIAT S 1125/2 E48T KG 0,93 0,001
SUPEREXTRA 4
113 5901194 ELECTROD SUDURA OTEL S 1125/2 E43.2 D=3,25MM INVELIS
R1.2 KG 14,40 0,017
114 5901340 ELECTROD SUDURA OTEL SLAB ALIAT S 1125/2 E50B 4 KG 2,76 0,003
115 5904299 FLUX (PASTA DECAPANTA) PENTRU LIPIREA COSITORULUI
NID 270-61* KG 0,81 0,001
116 5904512 OXIGEN TEHNIC GAZOS IMBUTELIAT STAS 2031 CLASA A M.C. 147,46 1,792
117 5904770 ALIAJ DE LIPIT STANIU-PLUMB LP30 KG 0,44 0,000
118 5904782 ALIAJ DE LIPIT STANIU-PLUMB MARCA LP 60 KG 0,06 0,000
119 5904794 ALIAJ DE LIPIT STANIU-PLUMB MARCA LP 40 KG 0,14 0,000
120 5904811 ALIAJ STANIU-ZINC (SN 65%, ZN35%) KG 0,04 0,000
121 5904861 SARMA ALAMA PENTRU LIPIT S 294 B CU58ZN 900 D= 3,00 KG 0,01 0,000
122 6001329 PIATRA POLIZOR CILINDRICA DEGROSATA ELECTROLITIC 99%
125X60X40 LIANT CERAMIC BUC. 1,28 0,002
123 6001381 CORPURI ABRAZIVE ELECTROCORINDON SI CARBURA SI NID
125-75 KG 0,03 0,000
124 6001991 PINZA PENTRU SLEFUIT USCATA CARBURA SILICIU
NEARMATA 23X30 GR 10 FOI S1582 BUC. 172,00 0,005
125 6002713 DISCURI ABRAZIVE NYLON 300X22X8 BUC. 11,16 0,003
126 6002725 DISCURI ABRAZIVE NYLON IMPORT 178 4 22 BUC. 3,20 0,000
127 6103294 VOPSEA MINIUM DE PLUMB V.351-3 NTR 90-80 KG 1,96 0,002
128 6104171 VOPSEA ANTICOROZIVA PE BAZA DE BITUM STRATIFICAT II
V.813-66 KG 0,12 0,000
129 6104987 LAC OLEOBITUMINOS C.44(462) NID 649-57 KG 0,03 0,000
130 6106117 EMAIL ALB E.101-8 NTR 90-73 KG 0,72 0,001
131 6108660 EMAIL BRONZ ALUMINIU E.816-720 KG 1,76 0,002
132 6108995 DECAPANT SDF N.I. 5217-73 KG 32,00 0,040
133 6109781 TOLUEN HIDROCARBURA AROMATICA KG 0,38 0,000
134 6200303 HUILA SCOP ENERGIE MIXTA GRANULATIE 0- 80 MM S 1931 KG 343,20 0,343
135 6200535 BENZINA DE EXTRACTIE TIP 80/120 S 45 L 1,00 0,001
136 6200573 BENZINA AUTO NEETILATA TIP CO/R 75 NORMALA S 176 L 0,90 0,001
137 6200585 BENZINA AUTO NEETILATA TIP CO/R 75 NORMALA S 176 KG 20,04 0,025
138 6200676 WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A STAS 44 KG 0,14 0,000
139 6200690 WHITE SPIRIT RAFINAT TIP B STAS 44 L 0,70 0,001
140 6200743 PETROL DISTILAT TIP 0/200 NP-NID 767 KG 0,05 0,000
141 6200755 PETROL DISTILAT TIP 0/200 NP-NID 767 L 12,50 0,016
142 6200779 PETROL DISTILAT TIP 18/200 NP-NID 767 KG 16,00 0,020
143 6200901 MOTORINA ADITIVATA PUNCT CONGELARE -5 S 240 KG 0,17 0,000

144 6200937 MOTORINA ADITIVATA PUNCT CONGELARE -25 S 240 L 52,61 0,055
145 6201084 ULEI EMULSIONABIL PENTRU DECOFRARE BETOANE S11382 KG 0,43 0,001
146 6201228 ULEI INDUSTRIAL TIP I 70 S 383 KG 28,80 0,032
147 6202612 UNSORI CONSISTENTE DE UZ GENERAL U100 CA 4 S 562 KG 7,68 0,008
148 6202727 ENERGIE ELECTRICA LA CONTOR PENTRU CONSUMATORI
FORTA KWH. 5,00 0,000
149 6202741 ENERGIE ELECTRICA LA CONTOR PENTRU LUCRARI DE
CONSTR-MONTAJ KWH. 89,82 0,001
150 6202806 APA INDUSTRIALA PENTRU LUCRARI DRUMURI SI
TERASAMENTE IN CISTERNE M.C. 156,97 156,965
151 6202818 APA INDUSTRIALA DE LA RETEA M.C. 129,52 129,521
152 6305074 CONSOLE DIN PROFILE SI TABLE KG 300,00 0,300
153 6309848 CONFECTII METALICE PENTRU LUCRARI DE LINII,STATII
ELECTRICE KG 0,24 0,000
154 6311528 SCOABE OTEL PENTRU CONSTRUCTII DIN LEMN LAT,65-
90MM,L.200-300MM KG 2,50 0,003
155 6312106 FISIE TABLA PLUMB PENTRU MARCAREA CABLURILOR
300X20X2 MM BUC. 1,00 0,000
156 6426361 STILP BETON ARMAT PENTRU PRIZA POTENTIAL TIP I
PR733578 BUC. 2,01 0,403
157 6500091 PROCURARE CURBE DIN SEGMENTI,TEURI,REDUCTII,.. KG 737,00 0,737
158 6621533 BANDA IZOLATOARE DIN PINZA CAUCIUCATA TIP PC
10MX20MM S 3658 M 0,30 0,000
159 6621566 MASTIC TIP II KG 4,56 0,005
160 6622159 PLACA MARSIT M 100-500X3,0 MM S 3498 KG 2,94 0,003
161 6700597 TEVI DIN P.V.C.RIGID TIP G 40X3 STAS 6675/2 M 10,00 0,005
162 6700999 TEVI DIN P.V.C.RIGID TIP M 50X 2,4 STAS 6675/2 M 15,00 0,008
163 6716857 FOLIE PLASTICA SIMPLA POLICLORURA VINIL G=0,25MM
LAT>1000 S8737 KG 22,00 0,022
164 6716871 FOLIE PLASTICA SIMPLA POLICLORURA VINIL G=0,30MM
LAT>1000 S8737 KG 12,00 0,012
165 6716912 FOLIE PVC PLASTIFIATA TIP C GR = 0,5 MM S 9076 KG 0,80 0,001
166 6716948 FOLIE DE PVC GROSIME= 0,8 NTR 9001-80 KG 304,00 0,304
167 6718465 FISIE MARCATA DIN PVC 200X20X2MM STAS 8737-70 BUC. 244,00 0,002
168 6719392 TILA PVC (CABLOPROT) TIP 33 BUC. 5,00 0,000
169 6827395 SPRAIT METALIC TELESCOPIC 0,8MM(8TF) PENTRU SPRIJINIRI
LUNG.0,60-1,50M $ BUC. 0,01 0,000
170 7204318 PLANTE FLORALE PERENE BUJORI BUC. 96,49 0,048

171 7302201 ANOD DIN FONTA SILICIOASA (PIESE TURNATE DIN FONTA) BUC. 10,00 0,520
172 7304431 BANDA ELECTROIZOLANTA MIU-NI 21404-68 LATIME 20 MM KG 0,07 0,000
173 7304444 BENZI TERMOCONTRACTIBILE IN SISTEM INTARIT C 50 DE
MINIM 3 MM MP. 31,92 0,032
174 7304467 BANDA MATASE VEGETALA LACUITA LATIMEA 15 MM M 0,40 0,000
175 7306661 BUMBAC DE STERS KG 27,75 0,028
176 7308164 CARBURA CALCIU TEHNICA (CARBID) STAS 102-63 KG 227,85 0,251
177 7309326 CIRPE DE STERS,DIN BUMBAC DE ORICE CULOARE KG 2,24 0,002
178 7312830 CUTIE FONTA PENTRU GAZE NATURALE CU CAPAC ROTUND BUC. 10,00 0,120
179 7312983 CUTIE METAL PENTRU PROTECTIE TABLOU DISTRIBUTIE
300X300X350 BUC. 1,00 0,011
180 7315076 CUTIE SIGURANTA 4-II.25A STAS.5358/68 S.11-01-4 BUC. 0,80 0,010
181 7316044 DETERGENT DE TIP DERO 40%N KG 8,00 0,008
182 7319151 DOZE ANTIEXPLOZIVE DN 1 1/2 TOLI BUC. 1,00 0,003
183 7321635 FILM RONTGEN METALOGRAF RADIOGRAFIE METALICA
10X24CM(BC.FILM) BUC. 528,00 0,005
184 7322718 FOLIE PLUMB PENTRU INTARIRE FILM DEFECTOSC.GR.0,2
100X240MM BUC. 24,00 0,006
185 7322885 FRINGHIE RAFIE 17-100 MM ML. 400,00 0,464
186 7329214 MANSON PLA, PENTRU IZOLAT SUDURI Dn 350, LATIME 40 mm BUC. 80,00 0,008
187 7333080 PERII CIRCULARE DIN SIRMA D 150 BUC. 0,80 0,000
188 7333802 PERII ROTATIVE BUC. 0,08 0,000
189 7333804 PERII SIRMA CU COADA(DREPTUNGHIULARE) BUC. 0,08 0,000
190 7333913 PINZA AZBEST 85% DE 1-3,50 MM GROSIME KG 9,42 0,009
191 7333951 PINZA NEALBITA DE BUMBAC LATIME 0,90M STAS 322-49 M 1,00 0,000
192 7334450 PLACI DIN AZBEST KG 18,70 0,018
193 7334838 PLUMB RAFINAT MARCA PB 4 (PB TC2) KG 6,00 0,006
194 7345136 SILICAT DE SODIU SOLUTIE TIP. SD STAS 2902-67 KG 424,20 0,458
195 7345344 SNUR AZBEST CU INSERTIE PENTRU GARNITURI TIP A,B,6-
9MM(DN;LAT,PATRAT) KG 1,39 0,001
196 7345851 SODA CALCINATA USOARA CAL.1 NA2 CA3 MINIM 98% KG 147,74 0,148
197 7345942 SOLUTIE FIXATOARE PENTRU FILME ROENTGEN L 6,40 0,008
198 7345954 SOLUTIE REVELATOARE PENTRU FILME ROENTGEN L 6,40 0,008
199 7349003 TABLOU ELECTRIC CAPSULAT MONTAT PE SCHELET METALIC BUC. 1,00 0,010
200 7355777 TEXTOLIT ELECROTEHNIC IN PLACI GROSIME 3-50 MM
INCLUSIV MP. 0,60 0,001
201 7358286 ZINCARE LA CALD OTEL BETON BENZI,BARE,PROFILE,TABLE

ONDULATE DMP. 360,00 0,004
202 MATERIAL MARUNT SAU DIFERENTA DE PRET LEI LEI. 0,000
203 7399999 MATERIAL MARUNT. LEI. 0,000
TOTAL RON
EURO
Ofertant

5.5.Lista consumurilor cu mâna de lucru

FORMULAR C7

Obs: RON = leu greu
Consumuri
Valoare(exclusiv TVA)
Nr. (om-ore)cu Tarif mediu Procent
Denumirea meseriei - RON -
crt. manopera -RON/ora- 100%
(2x3)
directa
0 1 2 3 4 5
1 BETONIST 0,384 100,00
2 DULGHER CONSTRUCTII 5,101 100,00
3 DULGHER PODURI 8,330 100,00
4 INSTALATOR ELECTRICIAN 104,450 100,00
5 INSTALATOR SANITAR 0,320 100,00
6 INSTALATOR INCALZIRE 21,000 100,00
7 IZOLATOR HIDROFUG 40,000 100,00
8 IZOLATOR TERMIC 66,170 100,00
9 IZOLATOR LUCRARI ANTIACIDE 5,776 100,00
10 SAPATOR 430,478 100,00
11 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII-MONTAJ 1027,761 100,00
12 ELECTRICIAN LINII ELECTRICE AERIENE 27,370 100,00
13 ELECTRICIAN CABLURI SUBTERANE 107,668 100,00
14 ELECTRICIAN POST TRAFO 30,044 100,00
15 ELECTRICIAN AUTOMATIZARE 1,216 100,00
16 ELECTRONIST 72,000 100,00
17 LACATUS CONSTRUCTII METALICE 219,396 100,00
18 LACATUS MONTAJ UTILAJ INDUSTRIAL 258,160 100,00
19 LACATUS MONTAJ AGREGATE ENERGETICE 142,240 100,00
20 LACATUS MECANIC INTRETINERE-REPARATII 426,699 100,00
21 MASINIST UTILAJE CONSTRUCTII 1,520 100,00
22 SUDOR ELECTRIC 580,289 100,00
23 SUDOR GAZE 44,096 100,00
24 VOPSITOR INDUSTRIAL 3,040 100,00
25 SABLATOR 1,520 100,00

26 MONTATOR CONDUCTE 1417,305 100,00
27 MONTATOR CONSTRUCTII METALICE 338,474 100,00
28 MUNCITOR DESERVIRE C-TII MASINI 242,400 100,00
29 SONDOR MANUAL 352,984 100,00
30 SONDOR MECANIC 1173,360 100,00
31 LABORANT DETERMINARI GEOTEHNICE 63,210 100,00
32 LACATUS CONSTRUCTII METALICE-B 61,505 100,00
33 SUDOR ELECTRIC-B 20,200 100,00
34 SUDOR GAZE-B 30,107 100,00
35 VOPSITOR INDUSTRIAL-B 4,139 100,00
36 MONTATOR CONSTRUCTII METALICE 37,199 100,00
37 MUNCITOR INCARCARE-DESCARCARE MATERIALE 262,943 100,00
RON
TOTAL
EURO
Lucrarea se incadreaza in grupa:

Ofertant

5.6.Lista consumurilor de ore de funcţionare a utilajelor de construcţi
FORMULAR C8

Obs: RON = leu greu
Nr. Denumirea utilajului de constructii Consumuri Tarif orar Valoare (exclusiv TVA)
crt. - ore de - RON/ora functionare - RON -
functionare - - (2x3)
0 1 2 3 4
1 ELECTROCOMPRES.MOBIL DE JOASA PRES.10 - 20 MC/MIN 128,000
2 MOTOCOMPR.MOBIL JOASA PRESIUNE 2,0-3,9 MC/MIN 0,075
3 MOTOCOMPR.AER MOBIL JOASA PRESIUNE 4,0-5,9 MC/MIN 34,012
4 MOTOCOMPR AER MOBIL JOASA PRESIUNE 6,0-9,9 MC/MIN 8,160
5 MOTOCOMPR.MOBIL INALTA PRESIUNE 8,0-15,0 MC/MIN 13,527
6 INST.FORAJ USCAT MEC.CU TREPIED 0- 60M 5,280
7 INST.FORAJ USCAT MEC.CU TURLA 0-150M 256,200
8 INST.FORAJ HIDR.CIRCULATIE INVERSA FA12 ADINCIME 400M 8,160
9 CONVERTIZOR SUDURA(INCL. CONS.ENERGIE ELECTRICA)1-14KW 3,690
10 GRUP TERMIC DE SUDURA 28-35KW 188,542
11 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU MOTOR TERMIC 0,40-0,70MC 1,968
12 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU MOTOR TERMIC 0,71-1,25MC 14,472
13 BULDOZAR PE SENILE 65-80CP 12,186
14 BULDOZER PE SENILE 81-180CP 30,721
15 CENTRALA DE BETON SEMIAUTOMATIZATA 21-40MC/ORA 0,018
16 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON ACTIONAT,ELECTRIC 0,9-1,5KW 0,210
17 AMESTECATOR SUSPENSIE CU INALTA TURBULENTA TIP AC-2 2X150L 55,398
18 AGITATOR TAMPON PT.SUSP.DE1MC TIP BENTO1 ACT.ELEC.5,5KW 55,398
19 COMPACTOR STATIC TRACTAT(TAVALUG)EXCLUSIV TRACTOR 10,1-16TF 11,332
20 TOPITOR DE BITUM TRACTAT(EXCLUS.TRACTORUL) PINA LA 500L 0,210
21 TOPITOR DE BITUM TRACTAT(EXCLUS.TRACTORUL) 500-1000L 2,375
22 AUTOLAB.PT DEFECTOSCOPIE SUDURA,MONTAT PE SASIU DE 3T 106,400
23 GRAPA CU DISC TIP GD-4 PE TRACT.U650 65CP 0,008

24 MOTOPOMPA 17-30CP 3,064

25 AUTOLAB.MOBIL PT.VERIFICARI ELECTRICE PE AUTO 3T 14,170
26 DEFECTOSCOP CU SCANTEI (IZOTEST) 1,520
27 TRACTOR PE SENILE DE 150 CP 11,332
28 AUTOTELESCOP TB-26 MONTAT PE AUTO ZIL-157 9T 0,300
29 MACARA PE PNEURI PINA LA 9,9TF 6,700
30 MACARA PE PNEURI 50-59,9TF 6,120
31 MACARA PE PNEURI BRAT TELESCOPIC TELEMAC HT125 12,5-15TF 16,000
32 AUTOMACARA 5TF,HMA=6,5M,DESCHIDERE MAX=5,5M 2,100
33 AUTOMACARA 15- 19,9TF CU BRAT CU ZABRELE 24,000
34 MACARA LANSATOR DE CONDUCTE PE TRAC.CU SENILE DE SIPES 15TF 118,912
35 MASINA DE INFASURAT BENZI AC.MANUAL 1,520
RON
TOTAL
EURO
Ofertant

5.7.Lista consumurilor privind transporturile

Obs: RON = leu greu
Elemente rezultate din analiza lucrarilor Valoare

Nr. Tip ce urmeaza a fi executate Tarif unitar (exclusiv
crt. de transport Tone km. ore de -RON/tona- TVA)
transportate parcursi functionare - RON -
0 1 2 3 4 5 6
1 Transport auto (total) din care,pe categorii 829,798
1.001 TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU
AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 187,006
1.002 TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU
AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM 0,972
1.003 TRANSPORTUL RUTIER AL
MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA
PE DIST.= 20 KM. 3,300
MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
DIST.= 5 KM. 24,800
MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
DIST.= 50 KM. 25,300
1.006 TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 20T PE
DIS.50 KM.* 71,010
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER PESTE 20T PE
DIST. 5 KM * 154,000
DIST. 20 KM *
50,430
DIST. 50 KM * 229,000
1.010 TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU

AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON,ETC) PE DIST DE 25 82,930
1.011 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU
AUTOBETONIERA DE 5,5 MC DIST.=30 KM 1,050
2 Transport pe cale ferata (total) din care,pe categorii 81,166
RON
TOTAL
EURO
Ofertant


CS - Tehnic Liste Cantitati Lucrari 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS - Tehnic Liste Cantitati Lucrari 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTARE, ASISTENTA TEHNICA SI CONSULTANTA PENTRU INDUSTRIA GAZELOR NATURALE

« REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PROIECT TEHNIC + CAIET DE SARCINI

ŞEF PROIECT: Ing. Mihai ROŞIANU

COORDONATOR TEHNOLOG: Ing. Mihail COCIOC

DIRECTOR GENERAL: Ec. Daniela DUMITRU

Aviz C.T.E. S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV nr. 21 / 11.11.2011

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

NUMĂR PROIECT: 906 / 319

DENUMIRE: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

FAZA: PROIECT TEHNIC + CAIET DE SARCINI

ŞEF PROIECT: ING. MIHAI ROŞIANU

COORDONATOR TEHNOLOG: ING. MIHAIL COCIOC

DIRECTOR GENERAL: EC. DANIELA DUMITRU

ING. RĂŞINĂ SIMONA RIDICARE TOPO

EC. DAN STRÎMBU DEVIZE

ING. FLORIN TRONARU DEVIZE

NICOLETA ROŞCA EDITURĂ & LEGĂTORIE

RESPONSABIL COMPARTIMENT MQM: ING. NICULINA SCHIAUCU

VERIFICATORI INTERNI PROIECTE: ING. CORNELIA BRUDAŞCĂ

ING. IOAN AVRAM

ING. VASILICA BENEA CHELMUŞ

VERIFICATOR PROIECTE AUTORIZAT M.E.C.M.A.: ING. ADRIAN ŞERBĂNESCU

AVIZ C.T.E. S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV: NR. 21/ 11.11.2011

ORDINEA DE PRIORITATE / IMPORTANŢĂ A DOCUMENTELOR PROIECTULUI

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PAGINA DE TITLU ............................................................................................................................. 1

2.15.1.3.3. Declaraţii de conformitate .................................................................................43

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

armate cu răşini epoxidice a conductelor montate subteran prin foraj orizontal

3.2.3. Breviar de calcul ................................................................................................................ 98

4.13. ANEXA 13 - Instrucţiuni de urmărire a construcţiilor industriale şi a construcţiilor speciale 219

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PROCES VERBAL C.T.E. al S.C. GAZPROIECT S.A. Braşov

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

REFERAT PRIVIND VERIFICAREA TEHNICĂ ŞI DE CALITATE

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

ista pieselor desena

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

LISTA PIESELOR DESENATE

1 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ 11-319-TO-001

CONDUCTE ŞI INSTALAŢII TEHNOLOGICE

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

TEMA DE PROIECTARE Nr. 10/2010

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

FIŞA DE EXPERTIZARE ŞI REZOLVARE A INCIDENTULUI

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 45/21.10.2011

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”

PT + CS Nr. 906 / 319 Denumire: « REPARAŢIA CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE Ø 14 ”