sgsgdfg

Introducere
Avantajele şi dezavantajele elementelor construcţiilor din beton armat.
Betonul este material de construcţie artificial cu structura de conglomerat
rezultată prin întărirea unui amestec omogen compus din ciment, apă, agregat
natural sau artificial.
Proprietăţile betonului (rezistenţă bună la compresiune şi foarte slabă la
întindere)permit ca acest material să fie utilizat în special la elementele masive
cum sunt fundaţii, ziduri de sprijin şi baraje de greutate.
Betonul asociat cu armătura din oţel se numeşte beton armat. Armăturile au
rolul să preia eforturile de întindere, care i-au naştere în elementele structurilor de
rezistenţă ale clădirilor sub acţiunea încărcărilor.
Betonul armat reprezintă următoarele avantaje:
1. Este mult mai eftin;
2. Prezintă proprietăţi de rezistenţă superioare;
3. Are o rezistenţă mai mare la acţiunea focului;
4. Prin turnarea şi întărirea în tipare betonul poate căpăta orice formă;
5. Este material de construcţie durabil.
La respectarea condiţiilor de producţie şi exploatarea rezistenţelor betonului
creşte timp îndelungat, iar armătura este bine protejată contra coroziunii.
Betonul armat reprezintă următoarele dezavantaje:
1. Greutate mare;
2. Conductibilitate termică şi acustică înaltă;
3. La folosirea betonului armat la pereţii exteriori, interiori şi acoperişului
Necesită o izolaţie termică şi acustică;
4. Posibilitatea apariţiilor fisurilor la acţiunea unor sarcini.

Calculul elementului din beton armat

Generalităţi
Calculul elementului sa efectuat după metoda stărilor limită. Stările limită se
împart în :
- stări limită utile, care includ calculul la starea limită de rezistenţă şi stabilitate
- stări limtă ale exploatării normale, care incld calculul la starea limită de
fisurare şi deformaţii.
Principiul de calcul al starii limită de rezistenţă constă în compararea solicitării
maxime posibile a acţiunilor Smax cu capacitatea portantă minimă probabilă al
secţiunii considerate.
Smax≤Rmin
Principiul de calcul al metodei pentru starea limită de deformaţie este ca
deformaţia maximă a elementului din construcţie considerat din încărcări normate
să fie mai mică sau egală cu deformaţia limită. Analogic şi starea limită de fisurare.
Pentru efectuarea calculelor se determină încărcările permanente şi încărcările
temporare. A fost selectată clasa betonului conform normativului în construcţii.

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg

1 Calculul plăcii rezemate pe contur.

Date:
l1 = 6000; l2 = 6600; h = 160;
beton B–15 armătura A-III;
γf = 1,2 γb2 = 1
Pu = 4kPa ζ max = 0,649

Rezolvare
1) Determinareaincarcarilor.
1 1
B Parchet y=7kN/m
Mastic y=16kN/m
Betondezgura y=17kN/m
Placadinbeton armaty =25kN/m
l2 =6000

1 1
160

A 200 200
l1 =6600

1 2 2

Încărcarea [kN / m ]
2

Nr Denumirea Calculul Încărcătura γf Încărcări

d/r normativul de calcul
ui
I Încărcări permanente
1 Parchet 0,03 * 7 0,21 1,2 0,252
2 Mastic 0,04 * 16 0,64 1,3 0,832
3 Beton de 0,05 * 17 0,85 1,3 1,105
zgură
4 Placă de 0,016 * 4,25 1,1 4,675
bet.armat 25
Total gn =5,7kPa g=6,589kPa
II Încărcări temporare

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
1 Încărcarea utilă Pun = 4kPa 1,2 4,8
2 Pereţi despărţitori Ppn = 0,5 1,1 0,55
Total Pn = 4,5 kPa P =5,35kpa

2) Calculul static
.
M'2

M'1

M'1 Z
M1
M2
M'2
l2 120° 120°

l1 X 120°

Ecuaţia principală de calcul:

1
( g + p ) l12 ( 3l 2 − l1 ) = l 2 ( 2 M 1 + 2 M 1′ ) + l1  3 M 2 − 1 M 1 + 2 M 2′  ; primim următoarele
12 2 2 
relaţii dintre momentele încovoitoare de calcul:

M2 M M
= 0,9; 1 = 2; 2 = 2
M1 M1 M1
Calculăm partea stîngă a ecuaţiei:
1
x= ( g + p )l12 ( 3l2 − l1 ) = 1 ( 6,589 + 5,35 ) * 6.6 2 ( 3 * 6 − 6.6 ) = 1
* 11 .939 * 6.6 2 * 13,2 = 572 .069 ;
12 12 12
Calculăm partea dreaptă a ecuaţiei:
3 1 
y = l 2 ( 2 M 1 + 2M 1′ ) + l 1  M 2 − M 1 + 2M 2′ ;
2 2 
înlocuim
M 1′ = 2M ; M 2 = 0,9M 1 ; M 2′ = 2M
3 1 
y = l2 ( 2 M 1 + 4M 1 ) + l1  * M 1 − M 1 + 2 M 21  = 6l2 M 1 + 4,85l1 M = M 1 ( 6l2 + 4,85l1 );
 2 2 
x=y x = M 1 ( 6l 2 + 4,85l1 ) ;
x 572 .069 572 .069 572 .069
M1 = = = = = 8,4115 kNm ;
6l 2 + 4,85l1 6 * 6 + 4,85 * 6.6 36 + 32 .01 68 .01
M 1′ = M 2′ = 2M 1 = 2 * 8.4115 = 16,823KNm;

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg

3 Calculul constructiv:
În prealabil considerăm d = 10mm
M,b,h,Yb2,ζ max, Rs; As = ?, μ
=?

h0=h-1,5d-
10

A0=M/100Rbγ ζ=1- 0 η= 1- As=M/Rsηh0

b2bh02 0,53

μ=
s

d=
s
S = pasul barelor, b=1000mm;
n = numărul barelor;

b
n= +1 ;
s
Calculul plăcii se efectuiază pe făşia cu lăţimea b = 1000mm, grosimea
plăcii h =160mm.
Caracteristicile de calcul ale materialelor pentru beton de clasa B 15,
rezistenţa de calcul Rb = 8,5 MPa, γb2 = 1; ξmax = 0,649.
Rezistenţa de calcul a armăturii cu profil periodic de clasa A-III Rs =
355 MPa.
h0 = h – 1,5d – 10 =160 – 1,5 *10 – 10 = 135mm;
Calculul armăturii de jos:

M1 8.4115 8.4115
A0 = = = = 0,05429
1000 * Rb * γ b 2 * b * h0 1000 * 8.5 * 1 * 1 * 0,135 154.9125
2 2

ξ = 1 − 1 − 2 A0 = 1 − 1 − 2 * 0,05429 = 1 − 0.89142 = 1 − 0,94415 = 0,05585

η = 1 − 0,5 * ξ = 1 − 0,5 * 0,05585 = 0,972075

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
Aria armăturii întinse:
M1 8.4115 * 10 6 8411500
As = = = = 180 .5558 mm
Rs * η * h0 355 * 0,972075 * 135 46586 .6943
procentul armării
100 As 100 *180 .55
µ= = = 0,13
b * h0 1000 * 135
Luăm pasul S=150,
b 1000
n= +1 = + 1 = 6 ; Primim n=6 bare
s 200
4 * As 4 * 180 .5558 722 .223
d= = = = 38 .3151 = 6.18 mm
π *n 3,14159 * 6 18 .84954
Primim d = 7mm. Prin urmare pe lăţimea b=1000mm se impun 6 Ø7
A-III; (plasa de jos).
Calculul armăturii de sus:
M l′ 16.823 16.823
A0 = = = = 0,108597
1000* Rb * γ b 2 * b * h0 1000* 8.5 * 1 * 1 * 0.135 154.9125
2 2

ξ = 1 − 1 − 2 A0 = 1 − 1 − 2 * 0,108597 = 1 − 0,782806 = 0,115237

η = 1 − 0,5 * ξ = 1 − 0,5 * 0,115237 = 1 − 0,0576185 = 0,9423815
Aria armăturii compresionate.

µl′ 16.823 * 10 6 16823000

As = = = = 372.48996 mm 2
Rs * η * h0 355 * 0,9423815 * 135 45163.63
Procentul armării:
100 As 100 * 372.49
µ= = = 0,2759
b * h0 1000 * 135
Luam pasul S=200mm:
b 1000
n= +1 = + 1 = 6 , primim n = 6 bare.
s 200
4 * As 4 * 372 .48996
d= = = 8.8907 mm ,
π *n 3,14159 * 6
Primim d = 10mm. Astfel pe lăţimea b =1000mm revin 6 Ø 10 A-III;
(plasa de sus).

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
S c hemaaturii
arm p lac ii rezem ate
. pe co ntur
A rm
a tura d e s us .

1
B

0,15l
O 10 A -III
pas ul 200

l 2 =6000
A

l1 = 6600

1 2
A rm
a tura d e jo s .

B
O 7A -III
pas ul 200
l 2 =6000

С НиП 2.03.01-84

l1 = 6600

1 2

La solicitarea investorului vom folosi bare cu Ø 12 A III.

Calculul fundaţiilor.
Generalităţi

Una din problemele de bază ale proiectării fundaţiilor este stabilirea cotei de
fundare. Aceasta se stabileşte ţinânduse seama de urmatorii factori: adâncimea
minimă de îngheţ,cota fundaţiilor vecine, cota minimă constructivă de fundare,
cota apelor freatice şi cercetările geotehnice. Adâncimea minimă de îngheţ este
primită la noi de 0,8m.Cota de fundare pentru talpa fundaţiei se stabileşte cu 10-
20 cm. sub adâncimea minimă de îngheţ, pentru ca talpa fundaţiei să rezeme pe
un strat de sol nedeformabil. Adâncimea de îngheţ se măsoară de la faţa terenului
amenajat(sistematizat).
Încărcările care acţionează asupra fundaţiilor se împart în :
-încărcări permanente( greutatea proprie a construcţiilor, inclusiv şi ggreutatea
fundaţiei)
-temporare( greutatea stratului de zăpadă, presiunea vântului, încărcările utile ale
planşeului)
Calculul fundaţiilor se efectuează după metoda stărilor limită: starea limită a
rezistenţei al solului sub talpa de fundare şi starea limită de deformaţii.
Principiul care stă ca baza la starea limită de rezistenţă este:presiunea medie
sub talpa de fundare nu trebuie să depăşească rezistenţa de calcul al solului.

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
Pmed.≤ R
Principiul de baza care stă la calculul la starea limită de deformaţii constă în:
tasarea eventuală al solului sub talpa de fundare nu trebuie să depăşească starea
limită prescrisă de normele în vigoare.
S≤Slim
Deoarece solul are deformări mari în comparaţie cu deformaţiile materialelor
de construcţii, calculul tasării este foarte important.
De regulă calculul se efectuează în următoarea ordine:
- se determină dimensiunile tălpiii fundaţei din condiţa stării de rezistenţă a
solului
- se efectuează calculul de verificare a tasării solului starea - limită de
deformaţii
Rezistenţa de calcul al solului iniţial este dată în tabel în dependenţă de
caracteristicile fizico-mecanice ale
solului.Mai apoi ea se calculează după formulă aplicînd metoda precizării
consecutive în dependenţă de dimensiunile tălpii de fundare. Tasarea eventuală a
solului se calculează după metoda sumării tasărilor al straturilor în care se împarte
masivul de tasare sub fundaţie. Tasarea limită este dată în СНиП 2.02.01-81.

DETERMINAREA LĂŢIMII TĂLPII FUNDAŢIEI CONTINUE

AL PERETELUI EXTERIOR
Date:
Numărul de nivele - m=5
Încărcarea de la un planşeu dintre nivele gpi =
2
6,5kN/m
Încărcarea de la acoperiş ga= 5,8kN/m2
Aria portantă pe 1m de lungime Ap =3,5m2
Grosimea pereţilor exteriori din calcar bp =
390mm=0,39m γzid=18kN/m2

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
Solul nisipoargilos e=0,7
Il=0,5
γII =γII’=17kN/m3
Ro=215kPa
γ=20kN/m3
d1=2.9m
bp =390
15.600 H1=3.16m
0,000
c=12kPa
- 0.260 K=1.1

H=15,6m
H1 =3.16m Kz=1
d1 =2.9m

γc1=1.2
- 3,160 0,000

b=1400
γc2=1
φ =22°
H=3m+0,6=15+0,6=15,6

Rezolvare
Încărcarea pe 1 m. de lungime al fundaţiei a peretelui exterior:
N=gaAp +(m-1)gpiAp+H γzid bp =5,8*3,5+(5-
1)*6,5*3,5+15,6*18*0,39=20,3+91+109,512=220,812kN/m
Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:
A1 = = =1,45m2 b1= =1.45m
Precizăm rezistenţa de calcul a solului:

Coeficien tii Coeficien tii

Unghiul Unghiul
M? Mq Mc M? Mq Mc
18 0,43 2,73 5,31 24 0,72 3,87 6,45
19 0,47 2,89 5,48 25 0,78 4,11 6,67
20 0,51 3,06 5,66 26 0,84 4,37 6,9
21 0,56 3,24 5,84 27 0,91 4,64 7,14
22 0,61 3,44 6,04 28 0,98 4,93 7,4
23 0,69 3,65 6,24 29 1,06 5,25 7,67

φ=22° Mγ =0.61 Mq=3.44 Mc = 6.04

R1 =
(0.61*1*1.45*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1.09(15.0365+169.592+72.48)=1.09*25
7.1085=280.248 kPa
Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:

A2= = 1.0173m2 b2=1.0173m

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
Precizăm rezistenţa de calcul al solului

R2=1,09*(0,61*1*1,0173*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1,09(10,549+169.592+72.4
8)=275,58

Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:

A3= = 1,0397m2 b3= 1,0397m

Precizăm rezistenţa de calcul al solului

R3=1,09*(0,61*1*1,0397*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1,09(10,7817+169.592+72.
48)=275,838≈ R2=275,58

Definitiv primimlăţimea tălpii fundaţieicontinui b=1,4m

Verificăm presiunea sub talpa fundaţiei continui:

A=b*1=1,4*1=1,4

P= =(220,812+20*3,16*1,4)/1,4=220,92< R3=275,838

Condiţia se respectă.

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg
Determiarea lăţimii tălpii fundaţiei continui al peretelui
interior
Date:
Numărul de nivele - m=5
Încărcarea de la un planşeu dintre nivele gpi =
2
6,5kN/m
Încărcarea de la acoperiş ga= 5,8kN/m2
Aria portantă pe 1m de lungime Ap =5,2m2
Grosimea pereţilor exteriori din calcar bp =
2
390mm=0,39m γzid=18kN/m
Solul nisipoargilos
e=0,7
Il=0,5
γII =γII’=17kN/m3
b 390 p= Ro=215kPa
0,000
γ=20kN/m3
d1=2.9m
H1=3.16m
H1 = 3. 16m

c=12kPa
- 3.160 K=1.1
b 1400 = Kz=1
γc1=1.2
γc2=1
φ =22°

H=3m+0,6=15+0,6=15,6

Rezolvare
Încărcarea pe 1 m. de lungime
al fundaţiei a peretelui
exterior:kN/m
N=gaAp +(m-1)gpiAp+H γzid bp =5,8*5,2+(5-
1)*6,5*5,2+15,6*18*0,39=30,16+135,2+109,512=274,872
Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:
A1 = = =1,8107m2 b1= =1.8107m
Precizăm rezistenţa de calcul a solului:

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
sgsgdfg

Coeficien tii Coeficien tii

Unghiul Unghiul
M? Mq Mc M? Mq Mc
18 0,43 2,73 5,31 24 0,72 3,87 6,45
19 0,47 2,89 5,48 25 0,78 4,11 6,67
20 0,51 3,06 5,66 26 0,84 4,37 6,9
21 0,56 3,24 5,84 27 0,91 4,64 7,14
22 0,61 3,44 6,04 28 0,98 4,93 7,4
23 0,69 3,65 6,24 29 1,06 5,25 7,67

φ=22° Mγ =0.61 Mq=3.44 Mc = 6.04

R1 =
(0.61*1*1.8107*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1.09(18,77695+169.592+72.48)=1.0
9*260,8489=284,325 kPa
Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:

A2= = 1.2521m2 b2=1.25m

Precizăm rezistenţa de calcul al solului

R2=1,09*(0,61*1*1,2521*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1,09(12,984+169.592+72.4
8)=278,011

Aflăm preliminar aria tălpii fundaţiei:

A3= = 1,289m2 b3= 1,29m

Precizăm rezistenţa de calcul al solului

R3=1,09*(0,61*1*1,29*17+3.44*2.9*17+6.04*12)=1,09(13,369+169.592+72.48)=
278,43≈ R2=278,011kPa

Definitiv primimlăţimea tălpii fundaţieicontinui b=1,4m

Verificăm presiunea sub talpa fundaţiei continui:

A=b*1=1,4*1=1,4

P= =(274,872+20*3,16*1,4)/1,4=259,53< R3=278,43

Condiţia se respectă, rezistenţa este asigurată.

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
 sgsgdfg

BIBLIOGRAFIE

STAS 10.107/a-90
Construcţii civile şi industriale.
Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi
beton precomprimat.
Pavel C. Beton armat. Manual pentru licee industriale cu profil de
construcţii, cl. XII-a, şi şcoli profesionale. Editura didactică şi
pedagogică,Bucureşti 1984.
Postica A.I. Indicaţii metodice la proiectul de curs „Calculul
construcţiilor din beton armat”, or. Chişinău 1995.
Peştişanu „Construcţii” curs de prelegeri. Bucureşti 1978.
Цай Т.Н. Строительные конструкции Том 2. Москва, 1985.
Серия ИИ03-02. Железобетонные изделия, Москва 1964
Серия 1.415-1. Выпуск1 ,,Фундаментныe балки”
СНuП 2.03.01-84.,,Бетoные и железобетонные
конструкции” Москва, 1985.
Т.Н.Цaи ,,Строительные кострукции”.Том1 Москва
Строииздат, 1985.
S.Rădăuţan ,,Dicţionar politehnic rus-român” Chişinău
1983

Coala
PD-03-2501-2008-CC
Mod Coala Nr.document Semnătura Data