Capitolul III. FINANRI.

GENERALITI
CAP III: FINANTARI, GENERALITATI
III.1. CONTEXT NAIONAL I EUROPEAN AL FINANRILOR
III.1.1. Istoricul aderrii Romniei la Uniunea European
III.1.2. Asistenta UE acordata in procesul de preaderare
III.1.3. Instrumentele de asisten a UE n etapa de pre-aderare
III.1.4. Etapa 2007-2013
III.1.5. Etapa 2014-2020
III.2. Programe de finanri din fonduri structurale
III.2.1. Tipuri de Programe Operaionale
III.2.2. Programul Operational Regional
III.2.2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice - POS CCE
III.2.3. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
III.2.5. Programul Operational Sectorial de Transport
III.2.6. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
III.2.7. Programul Operational de Asistenta Tehnica
III.2.8. Programul National pentru Dezvoltare Rurala
III.3. OBIECTIVE ALE FINANRII
III.3.1. Politica de coeziune
III.3.2. Scurt istoric al Politicii de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene
III.3.3. Obiectivele politicii de coeziune nainte de 2007
III.3.4. Obiective 2007-2013

III.3.5. Obiective 2014-2020

III.4. ORGANISME NATIONALE IMPLICATE IN FINANTARI
III.4.1. Sistemul de implementare al Programelor Operaionale
III.4.2 Apariia Miniterului Fondurilor Europene
III.4.3. Organisme intermediare
III.5. Program LIFELONG LEARNING (nvarea de-a lungul ntregii viei)

III.1. CONTEXT NAIONAL I EUROPEAN AL FINANRILOR

III.1.1. Istoricul aderrii Romniei la Uniunea European
La 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de
stat membru implic att drepturi, ct i obligaii. Toate acestea deriv din tratatele i
legislaia adoptate de Uniunea European de la nfiinare pn n prezent, asemenea oricrui
alt stat membru al Uniunii Europene.
Procesul de aderare la Uniunea Europeana a inceput pentru Romania in 1993, odata cu
semnarea Acordului de Asociere care a avut ca obiectiv fundamental pregatirea integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana.
Aceste criterii de aderare au fost confirmate in decembrie 1995 de Consiliul European de
la Madrid, care a accentuat importanta adaptarii structurilor administrative ale tarilor
candidate in vederea crearii conditiilor pentru o integrare treptata si armonioasa.
In 1995 Romania a depus cererea oficiala de aderare la UE, iar in decembrie 1999
Consiliul European de la Helsinki a decis deschiderea negocierilor de aderare cu sase state
candidate, intre care si Romania. Au fost negociate toate cele 31 de capitole ale acquis-ului
comunitar, intreg procesul incheindu-se in decembrie 2004 iar pe data de 25 aprilie 2005 a
fost semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei.
Domeniile acoperite de negocierile de aderare la UE au fost structurate, din ratiuni
metodologice, in 31 de capitole cuprinzand toata legislatia Uniunii Europene (acquis-ului
comunitar). In momentul in care se ajunge la o pozitie comuna intre statul candidat si Uniunea
Europeana, capitolul respectiv se considera inchis provizoriu. Negocierile sunt incheiate

numai atunci cand toate capitolele s-au negociat, nici un capitol nefiind considerat definitiv
inchis pana cand toate cele 31 de capitole nu sunt finalizate.
Rezultatele negocierilor sunt incorporate in proiectul tratatului de aderare. Acesta este
supus spre aprobare Consiliului si apoi Parlamentului European, urmand ca tratatul de aderare
sa fie supus spre ratificare statelor membre si statului candidat. In anumite cazuri, acest lucru
se face prin referendum. Tratatul intra in vigoare, iar statul candidat devine stat membru, la
data aderarii.
Cele 31 de capitole cuprinse in acquis-ului comunitar sunt:
Capitolul 1. Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse
III.1.2. Asistenta UE acordata in procesul de preaderare
Pentru adaptarea adaptarii structurilor administrative ale tarilor candidate la cerintele
aquis-ului comunitar, Uniunea European a acordat statelor candidate asisten financiar.
Asistena financiar acordat Romniei de Uniunea European n perioada 1992-1999
s-a ridicat la suma de aproximativ 1,2 miliarde euro. Pentru a atinge obiectivele propuse n
strategia de pre-aderare i pentru a veni n ntmpinarea nevoilor rilor candidate, Consiliul

European de la Berlin a decis s dubleze asistena financiar ncepnd cu anul 2000 i s

creeze alte instrumente specifice: instrumente structurale de pre-aderare. In perioada 20002003, Romnia a primit aproximativ 660 milioane euro pe an, prin cele trei instrumente de
pre-aderare: PHARE, ISPA i SAPARD.
n urma propunerii Comisiei Europene de a spori considerabil ajutorul pentru rile
candidate, ncepnd din 2004, pentru a le sprijini n parcurgerea ultimelor etape necesare
pentru a ndeplini criteriile de aderare, Romnia a primit fonduri suplimentare (n valoare de
pn la 40% n 2006), iar asistena financiar UE pentru perioada 2004-2006 a ajuns la circa
1,8 miliarde euro.

III.1.3. Instrumentele de asisten a UE n etapa de pre-aderare

a) PHARE
PHARE este instrumentul principal de asisten, concentrndu-se asupra a dou mari
prioriti: construcie instituional (ntrirea capacitii administrative i instituionale) i
sprijinirea investiiilor (finanarea de investiii pentru a aduce firmele i infrastructura la
standarde europene). Rolul programului a continuat s creasc, scopul su devenind acela de a
sprijini pregtirile pentru integrarea n UE, prin msuri concrete avnd drept obiectiv
ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. PHARE ofera asisten structural la nivel regional
(construcie institutional i investiii pentru coeziunea economic i social) i finaneaz
msuri n domeniul cooperrii trans-frontaliere i al securitii nucleare. n perioada 20002003 Romnia a beneficiat de mai mult de 1 miliard euro din fondurile PHARE alocate prin
programe naionale, programe de cooperare trans-frontalier i proiecte n domeniul securitii
nucleare.
Programele naionale au avut urmtoarele prioriti: ndeplinirea criteriilor politice i
economice, ntrirea capacitii administrative, respectarea obligaiilor legate de acquis-ul
comunitar, realizarea coeziunii economice i sociale. Pentru perioada 2004-2006, urmrind o
abordare strategic multi-anual, programul naional include o component multi-anual,
constnd n programe specifice pentru sectoare cheie (administraie public, finane publice,
agricultur, mediu, justiie, gestionarea frontierelor, minoriti, coeziune economic i
social), elaborate pe baza strategiilor sectoriale, cu fie de proiect anuale i o component
anual ce acoper diferite nevoi specifice legate de implementarea acquis-ului comunitar.
Programele de cooperare trans-frontalier (CBC) a finanat proiecte care au avut drept scop
dezvoltarea cooperrii de-a lungul frontierelor. Programele CBC sunt realizate cu Bulgaria i
Ungaria, Republica Moldova, Serbia i Muntenegru, Ucraina.
In cadrul finanrii PHARE, Romnia beneficiaz de programe specifice, cum sunt cele
n domeniul securitii nucleare, i de programe/aciuni destinate mai multor beneficiari
(informare i comunicare, protecia mediului i extindere, programe pentru finanarea unor

proiecte mici, cooperare statistic, faciliti de finanare pentru municipaliti i pentru

ntreprinderi mici i mijlocii, SIGMA, TAIEX, anti-fraud i protejarea intereselor financiare
ale comunitii europene).
Fonduri PHARE au fost alocate i pentru a acoperi o parte din contribuia financiar a
Romniei pentru participarea la programele i ageniile comunitare. Romnia este membr a
Ageniei Europene pentru Mediu i a participat la urmatoarele programe comunitare: IDA II
(1998-2004), Intreprinderi mici i mijlocii (2001-2005), Combaterea discriminrii (20012006), Egalitatea dintre sexe (2001-2005), Combaterea excluderii sociale (2001-2005),
Msuri de ncurajare a angajrii forei de munc (2001-2005), LIFE (2000-2004), Mecanismul
de protecie civil (2002-2007), ONG-uri pentru protecia mediului (2002-2006), Programul
cadru VI pentru cercetare i dezvoltare (2002-2006), Programul cadru VI al Euratom pentru
cercetare i dezvoltare (2002-2006), Sntate public (2003-2008), Energie inteligent pentru
Europa (2003-2006), Planul de aciune pentru securitate pe Internet (1999-2004).
b) ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)
Finanarea ISPA se concentreaz pe urmtoarele prioriti:

Reabilitarea infrastructurii de mediu (modernizarea surselor de ap, sisteme de

canalizare si de tratare a apelor menajere uzate, managementul deeurilor n zonele urbane);
mbuntirea i modernizarea infrastructurii de transport (modernizarea drumurilor
naionale, reabilitarea i modernizarea seciunilor de cale ferat etc.).
n perioada 2000-2006, Romnia beneficiaz de finanare ISPA n valoare de aproximativ 240
de milioane de euro pe an. Ca o pre-condiie pentru a asigura o implementare dinamic a
programului n Romnia, a fost nfiinat Comitetul de Monitorizare ISPA, care are rolul de a
analiza stadiul proiectelor aflate n derulare i de a evalua capacitatea instituional de a
elabora i implementa proiecte noi.
c) SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultura i Dezvoltare
Rural)
Programul SAPARD a avut drept obiectiv stabilirea unui cadru comunitar pentru
sprijinirea dezvoltrii rurale durabile n rile candidate, rezolvarea problemelor care afecteaz
ajustarea pe termen lung a sectorului agricol i a zonelor rurale i sprijinirea implementrii
acquis-ului comunitar n materie de politic agricol comun i politici aferente.
Planul Naional pentru Agricultur i Dezvoltare Rural n Romnia 2000-2006
(PNADR), care reprezint baza pentru implementarea SAPARD n Romnia, a fost aprobat n
decembrie 2000. El prevede o sum total de peste 2 miliarde euro (cheltuieli publice i
private), dintre care 1.113,4 milioane euro reprezint contribuia UE.

Pentru a atinge obiectivele PNADR, strategia pentru SAPARD a luat n considerare msurile
i prioritile prevzute n Regulamentul Counsiliului nr.1268/1999 (art.2 i art.4.3). Din cele
15 msuri eligibile, Romnia a ales 11, regrupate n patru prioriti, dup cum urmeaz:
1. Axa prioritara 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii
produselor agricole prelucrate
Obiectivele specifice sunt:
-

Orientarea productiei in concordanta cu tendintele previzibile ale pietei sau incurajarea

dezvoltarii de noi piete pentru produsele agricole, mai ales pentru prelucrarea si
marketingul produselor obtinute conform respectarii standardelor de mediu in vigoare,
iar in unele cazuri se pot utiliza produse biologice (in special pentru agricultura
organica).

Imbunatatirea calitatii produselor prelucrate si controlul calitatii produselor alimentare

prin respectarea cerintelor minime de securitate alimentara in conformitate cu
standardele UE;

Imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare

Infiintarea si intarirea procesatorilor privati de produse agro-alimentare si piscicole.

Masura 1.1. Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole

Msura 1.1. avea ca obiectiv general sprijinul pentru investitii destinate imbunatatirii si
rationalizarii procesarii si comercializarii produselor agricole si piscicole, in conformitate cu
acquis-ul comunitar, contribuind astfel la cresterea competitivitatii si a valorii adaugate pentru
aceste produse, fiind in acelasi timp un sector cu un mare potential in crearea de noi locuri de
munca. Acesta masur era nsoit de privatizarea in curs a sectorului si reducerea
capacitatilor supradimensionale din proprietatea statului.
Masura 1.2. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate,
veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia
consumatorilor.
Msura are ca obiectiv general implementarea acquis-ului comunitar in domeniul sanitar
veterinar, sanatatea plantelor, controlul calitatii produselor alimentare pentru a contribui la
imbunatatirea calitatii materiilor prime si a produselor finite agro-alimentare, precum si la
imbunatatirea competitivitatii pietei interne si a perspectivelor de export.
Pentru aceasta masura sprijinul este asigurat in deplina complementaritate, atat din
fonduri PHARE, cat si SAPARD.
Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura

Directiile generale au avut drept scop imbunatatirea infrastructurii rurale, cresterea

standardelor de viata si de munca si mentinerea populatiei in zonele rurale, prin promovarea
urmatoarelor obiective specifice:
-

Imbunatatirea accesului locuitorilor din spatiul rural la exploatatii, imbunatatirea

comunicatiilor intre zonele rurale si accesului la reteaua nationala.

Imbunatatirea conditiilor de igiena si sanitare ale locuintelor si ale activitatilor

productive executate conform standardelor in vigoare;

Asigurarea consumului necesar de apa pentru culturile agricole si pentru animale in

zonele cu deficit de umiditate, in termenii eficientei economice, prin cresterea
capacitatii de folosire a sistemelor de irigatii existente si prin reducerea pierderilor de
apa din reteaua de irigatii.

Cresterea capacitatii de protectie a terenurilor agricole impotriva inundatiilor, prin

dezvoltarea de noi canale si alte sisteme specifice si prin reabilitarea celor existente.

Masura 2.1. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale

Scopul acestei masuri era sa imbunatateasca accesul locuitorilor din spatiul rural la
serviciile publice, sa creeze conditiile necesare pentru modernizarea gradului de confort din
zonele rurale, sa imbunatateasca calitatea mediului si sa diminueze sursele de poluare etc.
Masura 2.2. Managementul resurselor de apa pentru agricultura
Obiectivele generale al acestei masuri sunt asigurarea unui management durabil al
resurselor de apa din mediul rural, mentinerea si stabilizarea productiei, conservarea si
protejarea mediului, si contributia la cresterea veniturilor si sprijinirea angajatilor din mediul
rural.
Obiectivele operationale din cadrul acestei masuri isi gasesc exprimarea in reabilitarea si
imbunatatirea sistemului de irigatii existent, ca si in reabilitarea si modernizarea sistemului de
drenaj existent.
Axa prioritara 3. Dezvoltarea economiei rurale
Aceasta prioritate vea ca obiective specifice sprijinul pentru investitii in exploatatii
agricole, infiintarea grupurilor de producatori, diversificarea activitatilor din zonele rurale,
care vor ajuta adaptarea economiei rurale la acquis-ul comunitar, pentru imbunatatirea
veniturilor agricultorilor, ocuparea fortei de munca, si orientarea productiei catre economia de
piata.
Obiectivele specifice sunt orientate spre:
- Scaderea costurilor de productie;

- Ajustarea productiei la nevoile pietei;

- Asigurarea folosirii optime a fortei de munca disponibile prin incurajarea crearii de noi
locuri de munca;
- Imbunatatirea si diversificarea productiei;
- Imbunatatirea calitatii;
- Promovarea si diversificarea activitatilor agricole;
- Stabilirea in comun a regulilor unitare referitoare la informatii despre productie in special in
recoltare si distributia pietei, recunoscute oficial in tarile candidate;
- Conservarea mediului natural agricol care este potential amenintat;
- Protectia si imbunatatirea resurselor forestiere printr-o mai buna valorificare a padurii.

Masura 3.1. Investitii in exploatatiile agricole

Masura era implementata cu prioritate pentru activarea potentialului agricol, valorificarea
resurselor locale in vederea eficientizarii sistemului de exploatare practicat, pentru a se
asigura venitul producatorilor agricoli. ridicata.
Masura 3.2. Constituirea grupurilor de producatori
Obiectivul general al acestei masuri era de a creste veniturile producatorilor care sunt
membrii ai grupurilor de producatori si care mentin si creeaza locuri de munca in zonele
rurale prin infiintarea acestor grupuri. Scopul grupurilor de producatori este de a-si
comercializa in comun produsele si de a stabili reguli de productie comune. In consecinta,
trebuie imbunatatite de asemenea calitatea si conditiile de comercializare ale produselor
obtinute de grupurile de producatori.

Masura 3.3. Masuri de agromediu

Sprijinul oferit prin aceasta masura va promova ca obiectiv operational punerea in practica a
proiectelor pilot, vizand conversia la o agricultura organica, protectia zonelor cu biodiversitate
speciala/importanta naturala si mentinerea/imbunatatirea peisajului rural sau a mediului
natural.
Masura 3.4. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de
activitati multiple si venituri alternative

Obiectivele generale ale acestei masuri sunt: sustinerea mentinerii si cresterii numarului
locurilor de munca si generarea de venituri alternative prin diversificarea activitatilor rurale
legate de agricultura.
Aceasta masura trebuia pusa practica tinand cont de urmatoarele obiective operationale:
- Sustinerea activitatilor agricole in mediul rural prin sprijinirea serviciilor specifice; in acest
sens, se propunea sustinerea infiintarii cercului de masini agricole si servicii de reparatii ale
masinilor agricole.
- Sprijinirea activitatii tinerilor si femeilor.
- Sustinerea activitatilor specifice turismului rural (agro si silvo-tourism).
- Mentinerea si dezvoltarea activitatilor mestesugaresti traditionale si artizanale.
- Dezvoltarea acvaculturii, apiculturii, sericiculturii si cultivarii ciupercilor.
Masura 3.5. Silvicultura
Sprijinul pentru sectorul silvic va contribui la atingerea directiilor generale:
- mentinerea si dezvoltarea functiilor economice, ecologice si sociale ale padurilor in zonele
rurale, concomitent cu extinderea zonelor impadurite, pentru a creste valoarea adaugata a
produselor forestiere, precum si veniturile detinatorilor de paduri;
- indeplinirea angajamentelor luate de Romania in cadrul Conferintei Pan-europene privind
protectia padurilor.
Sprijinul promova unul sau mai multe din urmatoarele obiective operationale:
- Sprijin financiar pentru comunitatile locale in ceea ce priveste impadurirea terenurilor
abandonate
si
sistemului
de
drumuri
forestiere.
- Sprijin financiar pentru detinatorii de paduri si terenuri agricole degradate din sectorul privat
(persoane fizice sau asociatiile lor, persoane juridice), precum si pentru intreprinderile private
de recoltare, transport si procesarea primara a lemnului din padurile aflate in spatiul rural,
pentru: crearea si modernizarea pepinierelor, impadurirea, recoltarea si transportul produselor
din lemn, prelucrarea primara a lemnului
Axa 4. Dezvoltarea resurselor umane
Aceasta prioritate avea ca obiectiv general oferirea de asistenta pentru pregatire profesionala
pentru a contribui la imbunatatirea cunostintelor si a competentei profesionale ale fermierilor
si ale altor persoane implicate in activitatile agricole si silvice, ca si reconversia lor spre
activitati neagricole.
Obiectivele specifice ale acestei prioritati erau urmatoarele:

- Pregatirea fermierilor pentru reorientarea calitativa a productiei, pentru diversificarea

activitatilor economice, pentru aplicarea acestor metode de productie care sunt consecvente cu
protejarea si imbunatatirea peisajului si a protectiei mediului, a normelor care sunt aplicate in
domeniul cresterii si sanatatii animalelor, precum si pentru atingerea unui nivel de pregatire
profesionala care este necesar pentru managementul unor exploatatii viabile.
- Sa asigure ca programul va fi cunoscut atat de beneficiar cat si de responsabilii cu
implementarea lui (prin selectie, verificare si monitorizare);
- Sa se asigure promovarea programului;
-Sa asigure pregatirea si formarea diferitelor autoritati si organizatii responsabile cu
indeplinirea programului;
- Sa elaboreze studiile necesare implementarii masurilor.
Masura 4.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale
Printre obiectivele operationale ale acestei masuri mentionam:
- Reorientarea calitativa a productiei, inclusiv pentru infiintarea grupurilor de producatori;
- Practici productive compatibile cu mentinerea peisajului rural, protectia mediului,
standardele de igiena, si bunastarea animalelor; incluzand instruirea fermierilor care vor
aplica masura de agromediu.
- Managementul fermelor viabile din punct de vedere economic si al fermelor de acvacultura;
- Administrarea retelelor de irigatii de catre membrii Asociatiilor Utilizatorilor de Apa;
- Alte pregatiri profesionale: silvicultura si diversificarea activitatilor rurale in cazul
producatorilor agricoli si detinatorilor de paduri.
Masura 4.2. Asistenta tehnica
- Asigurarea cunoasterii programului, atat de catre beneficiari, cat si de catre responsabilii cu
implementarea sa (promovare, selectie, verificare si monitorizare);
- Asigurarea implementarii programului in mod eficient, transparent si riguros; incluzand
achizitionarea de echipament necesar monitorizarii programului, echipamentul si lucrarile
interne ale comitetului de monitorizare;
-Informarea beneficiarilor si marelui public asupra programului;
- Asigurarea instruirii si formarii diferitelor autoritati si organisme responsabile cu realizarea
programului;
- Efectuarea studiilor necesare implementarii masurilor si programului

- Asigurarea evaluarii si controlului implementarii programului;

- Instruirea agentilor care apartin intreprinderilor de prelucrare si marketing finantate prin
Programul SAPARD;
- Instruirea agentilor responsabili cu implementarea programului.

III.1.4. Etapa 2007-2013

n perioada 2007-2009, dup aderarea Romniei la Uniunea European, Romania va
continua sa primeasca fonduri de preaderare, dar va incepe sa beneficieze si de fondurile de
postaderare. Cele doua categorii de fonduri comunitare vor insuma, in 2007, 1,9 miliarde de
euro, din care peste 1,3 miliarde de euro vor insemna finantarea postaderare. Instrumentele
structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul
de Coeziune) i fondurile pentru agricultur i dezvoltare rural vor continua aciunea
fondurilor de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD). Acestea vor contribui, pe de o parte, la
revitalizarea regiunilor Romniei prin crearea sau reabilitarea infrastructurilor de transport i
de mediu, prin inovare i promovarea economiei bazate pe cunoatere, prin investiii n
capitalul uman. Pe de alta parte, fondurile destinate agriculturii i dezvoltrii rurale vor
sprijini modernizarea satului romnesc, vor uura viaa i munca agricultorilor romni i vor
permite produselor romneti s devin competitive pe piaa unic european.
Fondurile postaderare de care Romnia a beneficiat n perioada 2007-2013 sunt
fondurile structurale i de coeziune. Fondurile Structurale si de coeziune sunt instrumente
financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru realizarea celor trei obiective ale
Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operationale, pentru eliminarea
disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si
sociale.
Pentru perioada 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri
Structurale, respectiv:
-

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), destinat sa redreseze

principalele dezechilibre regionale din Comunitate, contribuind la reducerea diferentei
intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de catre
regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale
in declin, precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum
regiunile insulare si zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile
de frontiera
Fondul Social European (FSE) tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale
Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii
persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii

excluderii sociale - in special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele

handicapate, al promovarii egalitatii intre barbati si femei si al nediscriminarii
Fondul de Coeziune (FC), al intensificarii coeziunii economice si sociale in cadrul
Comunitatii in perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile, este fondul prin care
se intervine pentru actiuni din domeniul retelelor transeuropene de transport, al celor
legate de dezvoltarea durabila care prezinta avantaje clare pentru mediu, precum
eficacitatea energetica si energiile regenerabile, in domeniul transportului care nu are
legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe caile navigabile
interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si interoperabilitatea
lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane specifice si
transporturile publice.
Tot pentru aceeai perioada, au existat si doua Actiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Programele operationale ce compun fondurile structurale sunt:

Programul Operational Regional (POR)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE)
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu)
Programul Operational Sectorial de Transport (POS Transport)
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA)
Programul Operational de Asistenta Tehnica (POAT)
Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)
Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP)

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei a fost de 19,668

miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul
Obiectivului "Convergenta", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar
0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritoriala Europeana" (inclusiv
transferurile la Instrumentul pentru Asistenta de Pre-Aderare - IPA si Instrumentul European
de Vecinatate si Parteneriat - ENPI).
Alocarile anuale din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
(FEADR) si Fondul European pentru Pescuit sunt incluse in scop informativ, in conformitate
cu cerintele Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006. Alocarea Cadrul Strategic National de
Referinta (CSNR) in cadrul Obiectivului "Convergenta" si Fondului de Coeziune necesita o
cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro, constituita atat din surse publice (77% din
totalul cofinantarii), cat si din surse private (23%).

III.1.5. Etapa 2014-2020

Romnia se afl printre statele membre ale Uniunii Europene care nu a nregistrat
ntrzieri n semnarea Programelor Operaionale 2014 2020.
La sfritul anului 2014 au fost aprobate de ctre Comisia European dou programe
operaionale: Programul Operaional Asisten Tehnic i Programul Operaional
Competitivitate.
Programul Operaional Competitivitate, aprobat de CE n decembrie 2014, are o alocare
financiar de aproximativ 1,58 miliarde euro, din care 1,33 miliarde euro contribuia UE
(Fondul European de Dezvoltare Regional).
Programul Operaional Asisten Tehnic, aprobat de CE tot decembrie 2014, are o
alocare financiar de aproximativ 251 milioane euro, din care 212 milioane euro contribuia
UE (Fondul European de Dezvoltare Regional).
La nceputul anului 2015 au fost adoptate Programul Operaional Capacitate
Administrativ i Programul Operaional Capital Uman.
Programul Operaional Capital Uman are o alocare financiar de aproximativ 5,05
miliarde euro, din care 4,22 miliarde euro contribuia din Fondul Social European, iar
aproximativ 105 milioane euro reprezint fondurile provenite din iniiativa Locuri de munc
pentru tineri.
Programul Operaional Capacitate Administrativ, un program strategic de referin
pentru administraia public din Romnia, are o alocare financiar de aproximativ 658
milioane euro, din care 553 milioane euro contribuia din Fondul Social European.
Programul Operaional Regional a fost de asemenea aprobat de Comisia European,
iar alocarea pentru acesta este de 7,91 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro contribuia UE
(Fondul European de Dezvoltare Regional). Tot anul acesta a avut loc si aprobarea oficial
a Programului Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020.
Totodat, a fost aprobat Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM) 2014 2020, care beneficiaz de cea mai mare alocare de fonduri europene, de circa 9,4 miliarde
euro (la care se adaug o cofinanare naional de circa 2,4 miliarde euro) i este finan at att
din Fondul European de Dezvoltare Regional, ct i din Fondul de Coeziune.

III.2. Programe de finanri din fonduri structurale

III.2.1. Tipuri de Programe Operaionale

Programele operaionale sunt documente aprobate de Comisia European care au ca

obiectiv implementarea prioritilor sectoriale i/sau regionale cuprinse n Planul Naional de
Dezvoltare care sunt aprobate spre finanare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.
In perioada 2007-2013 au fost finantate proiecte din fonduri europene prin intermediu
urmatoarelor Programe Operaionale:
-

Programul Operational Regional (POR)

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE)
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu)
Programul Operational Sectorial de Transport (POS Transport)
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA)
Programul Operational de Asistenta Tehnica (POAT)
Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)
Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP)

III.2.2. Programul Operational Regional

POR este unul dintre Programele Operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana,
si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de
dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
Obiectivul general al POR consta in "sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat
din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea
conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica". Aceasta
inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre
regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate.
Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre Fondurile
Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta
sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa
aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul
provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%).
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational
Regional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii
cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare.
Axe prioritare si domenii cheie de interventie
Programul Operational Regional acopera sase arii principale, denumite "Axe
prioritare". Fiecare dintre aceste sase axe prioritare tematice este divizata in sectiuni mult mai
specifice, denumite Domenii cheie de interventie.

Apelurile pentru propuneri de proiecte vor fi lansate in mod regulat, sub fiecare dintre
domeniile cheie de interventie. Cand un Apel pentru propuneri de proiecte a fost lansat,
primesc finantare doar proiectele eligibile respectivului domeniu cheie de interventie.
Axe prioritare POR
Fiecare axa prioritara are alocat un buget prestabilit. Axele prioritare ale Programului
Operational Regional sunt prezentate mai jos:
Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere
(30% din bugetul alocat POR)
Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si
crearea de noi locuri de munca.
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (20,35%
din bugetul alocat POR)
Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane,
inclusiv a soselelor de centura.
Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR)
Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si siguranta
publica in situatii de urgenta; modernizarea infrastructurii educationale.
Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17% din
bugetul alocat POR)
Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor
industriale neutilizate; sprijinirea microintreprinderilor.
Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% din bugetul
alocat POR)
Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii
turistice; imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti.
Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica (2,65% din bugetul alocat POR)
Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational
Regional.
Domenii cheie de interventie ale POR
Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana;
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport
2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv
constructia / reabilitarea soselelor de centura.
Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;
3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale de interventie in situatii
de urgenta;
3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale
preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua;
Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor;

4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi
activitati;
4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea
infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabila a resurselor naturale cu potential turistic;
5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea
atractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii turistice.
Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica
6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational
Regional;
6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul Operational
Regional;

III.2.2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii

Economice - POS CCE
Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il
constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru
reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii.
Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a
productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un
nivel de aproximativ 55% din media UE.
Obiective specifice:
- Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;
- Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;
- Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre
institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea
accesului intreprinderilor la CDI;
- Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea
acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);
- Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin
promovarea surselor regenerabile de energie
Axele prioritare ale POS CCE sunt urmtoarele:
Axa Prioritar 1: Un sistem de producie inovativ i eco-eficient

Obiectivele axei sunt consolidarea i dezvoltarea durabil a sistemului productiv

romanesc si crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea ntreprinderilor.
Axa Prioritar 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologic i Inovare pentru competitivitate
Obiectivul axei este creterea capacitii de C-D, stimularea cooperrii dintre instituiile
de CDI i ntreprinderi i creterea accesului ntreprinderilor la CDI.
Axa Prioritar 3: TIC pentru sectoarele privat i public
Obiectivul axei il constituie sprijinirea competitivitii economice prin creterea
interaciunilor dintre sectorul public i ntreprinderi/populatie prin valorificarea la maxim a
potenialului TIC (Tehnologia Informaiilor i Comunicaiilor).
Axa Prioritar 4: Creterea eficienei energetice i a securitii furnizrii, n contextul
combaterii schimbrilor climatice
Romnia deine un potenial important i diversificat pentru producerea i utilizarea
RRE (vnt, biomas, hidro), doar o mic parte din acesta fiind ns valorificat economic pn
n prezent.Prin urmare, n baza unei evaluri riguroase a disponibilitii i potenialului
regional se va promova procesul de diversificare. Pe lng mbuntirea securitii furnizrii
i reducerea emisiilor poluante, investiiile vor crea noi oportuniti de afaceri i locuri de
munc.
Axa Prioritar 5: Asisten tehnic
Rolul asistenei tehnice din cadrul POS CCE este de a asigura sprijinul pentru procesul
de implementare a programului, att pentru Autoritatea de Management ct si pentru
Organismele Intermediare.
Institutiile implicate in gestionarea POS CCE 2007 2013 sunt:
-

Ministerul Fondurilor Europene Autoritate de Management

Agentiile pentru Dezvoltare Regionala Organisme Intermediare pentru Axa
Prioritara 1
Ministerul Educatiei Nationale Organism Intermediar pentru Axa Prioritara 2
Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale Organism Intermediar pentru
Axa Prioritara 3
Ministerul Economiei Organism Intermediar pentru Axa Prioritara 3

Ministerul Fondurilor Europene, Autoritate de Management pentru POS CCE,

gestioneaza in mod direct proiectele de investitii pentru intreprinderi mari, clusterele si polii
de competitivitate.

III.2.3. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si
asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna.
POS DRU este un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice si a
schimbarilor structurale. Mai mult, investitiile in capitalul uman vor completa si vor conferi
sustenabilitate cresterii productivitatii pe termen lung. O forta de munca inalt calificata, cu un
nivel de educatie ridicat, avand capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor in
schimbare ale pietelor, este esentiala pentru o economie competitiva si dinamica.
Obiectivele specifice:
- Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initial si continua,
inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
- Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;
- Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;
- Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;
- Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele
rurale;
- Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;
- Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.
Axe prioritare
Axa prioritar 1 "Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i
dezvoltrii societii bazate pe cunoatere"
Domeniul major de intervenie:
1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de calitate
1.2 nvmnt superior de calitate
1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional
1.4 Calitate n formare profesionala continua
1.5 Programe doctorale i post-doctorale n sprijinul cercetrii
Axa Prioritar 2 "Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii"
Domeniul major de intervenie:
2.1 Tranziia de la coal la o via activ
2.2 Prevenirea i corectarea prsirii timpurii a colii
2.3 Acces i participare la Formare Profesional Continu
Axa Prioritar 3 "Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor"
Domeniul major de intervenie:
3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
3.2 Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajai pentru promovarea adaptabilitii
3.3 Dezvoltarea parteneriatului i ncurajarea iniiativelor pentru parteneri sociali i societatea
civil
Axa Prioritar 4 "Modernizarea Serviciului Public de Ocupare"
Domeniul major de intervenie:
4.1 ntrirea capacitii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare
4.2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritar 5 "Promovarea msurilor active de ocupare"

Domeniul major de intervenie:

5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare
5.2 Promovarea sustenabilitii pe termen lung a zonelor rurale n ceea ce privete dezvoltarea
resurselor umane i ocuparea forei de munc
Axa Prioritar 6 "Promovarea incluziunii sociale"
Domeniul major de intervenie:
6.1 Dezvoltarea economiei sociale
6.2 mbuntirea accesului i participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii
6.3 Promovarea egalitii de anse pe piaa muncii
6.4 Iniiativele transnaionale pentru o piaa inclusiv a muncii
Axa Prioritar 7 "Asisten tehnic"
Domeniul major de intervenie:
7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general i evaluarea POS DRU
7.2 Sprijin pentru promovarea POS DRU i comunicare
III.2.4. Programul Operational Sectorial de Mediu
Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului
si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de
mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si
Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in
considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".
POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national
care au fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular Phare si ISPA. In plus fata
de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea structurilor
eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. De
asemenea, prioritatile POS Mediu includ si sistemelor de incalzire urbane, prevenirea
riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de management Natura 2000.
Obiectivele specifice:
- Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane
pana in 2015.
- Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum
30 de judete pana in 2015.
- Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai
poluate localitati pana in 2015.
- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.
- Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin
implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde
euro reprezint finanare nerambursabil a Uniunii Europene i peste 1 miliard euro reprezint
contribuia naional.
POS Mediu conine 5 axe prioritare corespunztoare fiecrui sector de mediu finan at
prin program i o ax prioritar de asisten tehnic destinat sprijinirii AM POS Mediu /
Organismelor Intermediare n managementul programului:
-

Axa prioritar 1, Sector ap / ap uzat

Axa prioritar 2, Sector managementul deeurilor / reabilitarea terenurilor poluate

istoric

Axa prioritar 3, Sector termoficare

Axa prioritar 4, Sector protecia naturii

Axa prioritar 5, Sector protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere

Axa prioritar 6, Asistena tehnic

III.2.5. Programul Operational Sectorial de Transport

Numit in continuare POST, acest program este un instrument strategic elaborat pe baza
obiectivelor Cadrului National Strategic de Referinta care stabileste prioritatile, obiectivele si
alocarea financiara pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din Romania cu ajutor
comunitar, in perioada 2007 2013.
Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unui sistem de
transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a
persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel
national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei.
Obiective specifice:
- modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T (Trans-European Transport
Networks) , cu aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator
- modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu
principiile dezvoltarii durabile
- promovarea transportului feroviar, naval si intermodal
- sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii
umane.

III.2.6. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Obiectivul general al PODCA este acela de a contribui la crearea unei administratii
publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.
Programul a fost elaborat n anul 2005. ntre 2006 i 2013 a fost gestionat de Ministerul
Administraiei i Internelor, n calitate de Autoritate de Management. Din anul 2013,
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice (MDRAP) a fost desemnat
Autoritate de Management a programului.
BUGETUL programului: 208.002.622 de euro - alocai din Fondul Social European, la
care se adaug co-finanarea naional. n total, bugetul minim pentru PO DCA este de
244.708.967 euro.
Obiectivele specifice ale PO DCA sunt transpuse n 3 axe prioritare:
Axa prioritar 1: mbuntiri de structur i proces ale managementului ciclului de politici
publice.
Axa prioritar 2: mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor publice,
descentralizare.
Axa prioritar 3: Asisten tehnic.
Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative finanteaza:
- studierea i dezvoltarea aspectelor privind reforma avansat, managementul
cunoaterii i folosirea tehnologiilor inovative n administraie;
- studii si cercetri privind experienele de reform ale administraiei locale din alte
state membre;
- managementul reformei administraiei publice, inclusiv achiziionarea de echipamente
pentru reformarea structurilor de management;
- asisten tehnic pentru elaborarea de strategii de informatizare instituional;
- asisten tehnic pentru planurile de formare profesional;
- training asisten tehnic pentru diseminarea bunelor practici;
- studii pentru dezvoltarea sistemelor informatice de monitorizare i evaluare.
III.2.7. Programul Operational de Asistenta Tehnica
Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a
asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta,
eficace si transparenta a instrumentelor structurale in Romania.
Obiective specifice:
- Asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari si
implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 20072013 si pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a instrumentele
structurale.
- Asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu privire
la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru
comunicare in linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele
Structurale.

AXE PRIORITARE TEMATICE

AXA PRIORITARA 1: Sprijin in implementarea instrumentelor structurale si
coordonarea programelor
1.1 Sprijin in procesul de gestionare si implementare a instrumentelor structurale
1.2 Evaluare
1.3 Formare orizontala in domeniul gestionarii programelor/proiectelor
1.4 Functionarea autoritatii de management pentru POAT, a ACIS, a Autoritatii de Certificare
si Plata si a Autoritatii de Audit
AXA PRIORITARA 2: Dezvoltari viitoare si sprijin in functionarea Sistemului Unic
Informatic de Management
2.1 Dezvoltarea si mentenanta SMIS si a retelei digitale
2.2 Functionarea Unitatii SMIS si coordonarea retelei
2.3 Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor pentru utilizatori si activitati de comunicare
cu privire la SMIS
2.4 Furnizarea de echipamente si servicii IT
AXA PRIORITARA 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor
structurale
3.1 Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire la
instrumentele structurale alocate Romaniei
3.2 Functionarea Centrului de Informare privind Instrumentele Structurale

III.2.8. Programul National pentru Dezvoltare Rurala

PNDR urmarea directionarea fondurilor FEADR si FEP catre 4 directii prioritare
de finanatare.

Astfel, se urmarea restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice, dar si a

industriilor prelucratoare aferente. Toate acestea trebuiau sa tina cont de imbunatatirea
competentelor profesionale, de un management durabil si de respectarea exigentelor de
mediu.
O componenta asupra careia Uniunea Europeana pune accent este cea de biodiversitate si
conservare a naturii, care se trebuia materializata prin sprijinirea conservarii si dezvoltarii
padurii, asigurarea unei ocupari echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de
managemnt durabil al terenurilor agricole si forestiere.
Nu trebuiau uitate mult asteptatele investitii in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor
rurale, o mai mare importanta acordata multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si
conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural.

O a patra directie se ocupa de implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru

imbunatatirea guvernarii administrative la nivel rural.

Masuri de finantare:
Axa prioritara 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
1.1 Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul Uman
1.1.1. Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte
1.2 Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze inovatia
1.2.1. Modernizarea exploatatiilor agricole
1.2.2. Imbunatatirea valorii economice a padurii
1.2.3. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
1.4. Masuri de tranzitie pentru Romania
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori

Axa prioritara 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
2.1.1. Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate altele decat zona montana
2.1.4. Plati de Agro-mediu
2.1.5. Plati in favoarea bunastarii animalelor
2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole

Axa prioritara 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale

3.1. Masuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.3. Incurajarea activitatilor turistice
3.2. Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si
populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Axa prioritara 4: Axa LEADER

4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
4.1.1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
4.1.2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural
4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
4.3.1 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea
teritoriului
4.3.1.1 Constructie parteneriate public-private
4.3.1.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea
teritoriului

III.3. OBIECTIVE ALE FINANRII

III.3.1. Politica de coeziune
Zonele Uniunii Europene nregistreaz diferene importante n ceea ce privete nivelul
de dezvoltare (msurat ca PIB pe cap de locuitor), productivitate i gradul de ocupare a forei
de munc. UE i-a asumat sarcina de a reduce aceste diferene.
Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv reducerea diferenei dintre
nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni i state membre, pentru a consolida coeziunea

economic i social. Se bazeaz n principal pe solidaritate financiar, respectiv

redistribuirea unei pri din bugetul comunitar ctre regiunile i grupurile sociale mai puin
prospere.
Scopul sau este sa creeze locuri de munca si sa creasca nivelul competitivitatii, oferind
sprijin statelor din regiuni mai putin dezvoltate, precum si celor care se confrunta cu
dificultati structurale.
Disparitatile de dezvoltare au crescut in mod semnificativ odata cu integrarea celor 10
noi state membre in mai 2004.
Extinderea Uniunii Europene la 27 de membrii, incepand cu anul 2007, reprezinta o
provocare fara precedent pentru competitivitatea si coeziunea interna a Uniunii Europene.
Extinderea a condus la cresterea diferentelor de dezvoltare economica intre vechile si
noile statele membre, al caror nivel de dezvoltare e mult mai scazut. Odata cu intrarea in
Uniunea Europeana (UE) a noilor membrii, Produsul Intern Brut (PIB) mediu/locuitor al UE a
scazut cu 12.5%. De asemenea, una din patru regiuni de nivel NUTS II ale Uniunii Europene
are PIB/locuitor mai mic decat 75% din media comunitara.
PIB/locuitor in anul 2004( UE 27)

Cele mai bogate regiuni -PIB/loc

Cele mai sarace regiuni -PIB/loc
1
Inner London (UK)
303
1
Nord-Est (RO)
24
2
Luxembourg (LU)
251
2
Severozapaden (BG)
26
3
Bruxelles(BE)
248
3
Yuzhen tsentralen (BG)
26
4
Hamburg (DE)
195
4
Severen tsentralen (BG)
26
5
Wien (AT)
180
5
Sud-Muntenia (RO)
28
6
Ile de France (FR)
175
6
Sud-Vest Oltenia (RO)
29
Berkshire,
Buckinghamshire &
Severoiztochen (BG)
7
Oxfordshire (UK)
174
7
29
8
Oberbayern (DE)
169
8
Yugoiztochen (BG)
30
9
Stockholm (SE)
166
9
Sud-Est (RO)
31
10
Utrecht (NL)
158
10
Nord-Vest (RO)
33
11
Darmstadt (DE)
157
11
Lubelskie (PL)
35
12
Praha (CZ)
157
12
Podkarpackie (PL)
35
Southern & Eastern
13
(IE)
157
13
Centru (RO)
35
14
Bremen (DE)
156
14
Podlaskie (PL)
38
North
15 Eastern Scotland (UK) 154
15
Vest (RO)
39
Sursa: Eurostat, 19.02.2007

Dincolo de statisticile PIB, exista totusi inegalitati complexe intre statele membre si
celelalte regiuni, datorate diferentelor in ceea ce priveste:
Infrastructura
Calitatea mediului inconjuratoR
Somajul si abilitatile fortei de munca relevante pentru dezvoltare
Marimea si diversitatea afacerilor
Nivelurile de inovare si utilizarea tehnologiei in afaceri
In acest context, politica de coeziune este considerata principalul instrument prin care
se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.
III.3.2. Scurt istoric al Politicii de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene
Cu exceptia unei referinte generale la necesitatea consolidarii unitatii economice dintre
statele membre, tratatul fondator de la Roma (1957) nu ofera un mandat explicit pentru
adoptarea unei politici de coeziune.
In anul 1957, tarile semnatare ale Tratatului de la Roma se refera in preambulul acestuia la
necesitatea de a consolida unitatea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea lor armonioasa
prin reducerea diferentelor existente intre diversele regiuni si a decalajelor cu care se
confrunta regiunile mai putin favorizate.
In anul 1958 se constituie doua Fonduri sectoriale: Fondul Social European (FSE) si
Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA).
A fost nevoie de 18 ani ca politica de coeziune economica si sociala sa avanseze pe
agenda politica a CE, datorita primei extinderi care includea state membre (Marea Britanie si
Irlanda) cu probleme considerabile de dezvoltare economica si sociala, cuplate cu o incetinire
a dezvoltarii economice datorate crizei petroliere din anii '70.
La inceput, politica de coeziune economica si sociala avea un caracter explicit
redistributiv. In 1975 a fost infiintat un Fond European de Dezvoltare Regionala (FEDR) care
sa contribuie la proiectele de dezvoltare lansate de guvernele nationale. S-a inteles repede ca
acest concept minimalist avea deficiente serioase. Numeroase proiecte erau cofinantate de
FEDR in baza unui sistem de cote nationale fara prioritati explicite de dezvoltare pe termen
lung si fara efect de multiplicare.
Necesitatea unei reforme radicale a sistemului de distributie s-a cristalizat dupa
extinderea sudica, prin includerea Greciei (1981), a Spaniei si a Portugaliei (1986), toate
considerabil in urma fata de media PIB-ului CE de atunci.
Grecia a negociat cu Comisia introducerea unor instrumente economice specifice
Sudului pentru a contrabalansa presiunile economice si concurentiale datorate aderarii Spaniei
si Portugaliei, ambele cu o orientare economica similara a sectoarelor primare si secundare ale
economiei lor.
Introducerea Programelor Integrate Mediteraneene (PIM) pentru perioada 1986-1992 a
oferit Comisiei prima oportunitate de a experimenta abordari inovatoare privind atat
continutul politicilor, cat si metodele si cerintele atasate punerii lor in aplicare.
In 1986 Actul Unic European creeaza bazele unei politici reale de coeziune menite sa
compenseze constrangerile pietei unice pe care le resimt tarile meridionale si alte regiuni mai
putin favorizate.

Adoptarea Programului Pietei Unice Europene in 1986 si semnarea Actului Unic

European in 1986 au semnificat o noua era pentru politica de coeziune economica si sociala
din CE. Eliminarea barierelor in calea comertului si libera circulatie a persoanelor, capitalului
si serviciilor au fost insotite de preocupari privind capacitatea regiunilor defavorizate de a
face fata presiunilor concurentiale ale pietei.
Consiliul European de la Bruxelles din februarie 1988 revizuieste modul de functionare a
fondurilor de solidaritate (cunoscute acum sub denumirea de Fonduri Structurale) si le aloca
68 miliarde de ECU (la preturile din 1997).
Tratatul de la Maastricht, care a intrat in vigoare in 1993, desemneaza coeziunea ca fiind,
impreuna cu uniunea economica si monetara si piata unica, unul dintre principalele obiective
ale Uniunii. De asemenea prevede crearea Fondului de Coeziune, pentru sprijinirea
proiectelor in domeniul mediului si transporturilor in statele membre cel mai putin prospere.
Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1993) hotaraste alocarea a aproximativ
177 miliarde de ECU (la preturile din 1999), adica o treime din bugetul comunitar, pentru
politica de coeziune. Pe langa Fondurile Structurale se creeaza un nou Instrument Financiar
de Orientare pentru Pescuit (IFOP).
Tratatul de la Amsterdam (1997) confirma importanta coeziunii si de asemenea include
un Titlu privind Ocuparea Fortei de Munca care subliniaza necesitatea colaborarii in vederea
reducerii somajului.
Consiliul European de la Berlin (martie 1999) initiaza reforma Fondurilor Structurale si
ajusteaza functionarea Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor primi peste 30 de miliarde
de Euro pe an in perioada 2000 -2006, adica 213 miliarde de Euro in decurs de sapte ani.
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) si Programul Special de Aderare
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) completeaza programul PHARE in
vederea promovarii dezvoltarii economice si sociale a tarilor candidate din Europa Centrala si
de Est.
Politica de Coeziune economica si sociala a Uniunii Europene trebuie vazuta ca parte
integranta a Strategiei de la Lisabona (2000), care isi propunea sa transforme Europa pana in
anul 2010, in cea mai dinamica si mai competitiva economie bazata pe cunoastere. Strategia
de la Lisabona a fost completata in anul 2001, in cadrul Consiliului European de la
Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltarii
durabile.
De asemenea, in 2 februarie 2005, Comisia Europeana a prezentat Liniile Strategice
Integrate pentru Crestere si Ocupare, in care se afirma ca UE trebuie sa creeze o economie
bazata pe crestere durabila si pe ocupare. In conformitate cu Liniile Strategice Integrate
pentru Crestere si Ocupare, se stabileau 3 prioritati pentru UE pentru perioada 2007-2013,
prioritati cuprinse in Orientarile Strategice Comunitare 2007-2013:
1.
Europa - un loc mai atractiv pentru investitii si munca
2.
Imbunatatirea cunoasterii si inovarii pentru crestere
3.
Locuri de munca mai multe si mai bune
Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa incorporeze obiectivele de la
Lisabona si Gotheburg, sa raspunda strategiei de crestere si ocupare si sa devina un
vector-cheie pentru realizarea lor prin intermediul programelor nationale si regionale de
dezvoltare.

Avand in vedere noul context european, marcat de extinderea Uniunii Europene si de

provocarile de la nivel global, incepand cu anul 2007, a avut loc o noua reforma a politicii
de coeziune. Reforma urmareste sa implementeze un nou cadru de programare a politicii de
coeziune, sa simplifice procedurile si sa descentralizeze procesul de programare,
implementare si de luare a deciziei. Astfel:
A) s-a adoptat un Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007-2013,
B) s-au stabilit noi obiective de interventie pentru principalele instrumente
financiare prin care se realizeaza politica de coeziune.

III.3.3. Obiectivele politicii de coeziune nainte de 2007 (inforegio, nr.26, iunie 2008)

Reforma din 1988 a introdus o serie de principii privind politica de coeziune i

instrumentele sale, care reprezint de atunci instruciunile de utilizare a politicii. Aceste
principii sunt urmtoarele:
-

Concentrarea asupra unui numr limitat de obiective cu accent pe regiunile cel mai
puin dezvoltate;

Programarea multianual bazat pe analiz, planifi care strategic i evaluare;

Adiionalitatea, care descrie obligaia ca finanarea din partea UE s nu nlocuiasc

fondurile alocate la nivel naional;

Parteneriatul n elaborarea i implementarea programelor n care sunt implicai actori

la nivel naional, sub-naional i european, inclusiv parteneri sociali i organizaii
neguvernamentale, asigurnd proprietatea i transparena interveniilor.
n 1988 au fost stabilite cinci obiective prioritare pentru perioada 1989-1993:

Obiectivul 1: promovarea dezvoltrii i adaptrii structurale a regiunilor mai slab

dezvoltate;
Obiectivul 2: transformarea regiunilor grav afectate de declinul industrial;
Obiectivul 3: combaterea omajului pe termen lung;
Obiectivul 4: facilitarea integrrii ocupaionale a tinerilor;
Obiectivul 5: (a) accelerarea adaptrii structurilor agricole i (b) promovarea dezvoltrii
zonelor rurale.

Acoperind 25 % sau aproximativ 86,2 milioane de locuitori, fondurile provenite de la

FEDR, FSE i FEOGA pentru finanarea obiectivului 1 s-au ridicat la suma de 43,8
miliarde de ECU (reprezentnd 64 % din suma total).
Principalii beneficiari au fost Spania, Grecia i Irlanda . Sume mai mici au fost
alocate Germaniei pentru landurile din estul rii care intrau sub incidena obiectivului 1
ncepnd cu anul 1990, Franei pentru Corsica i pentru teritoriile franceze de peste ocean,
precum i Regatului Unit pentru Irlanda de Nord. 35,2% din fondurile alocate pentru
obiectivul 1 au reprezentat investiii n infrastructur, n special n domeniul
transporturilor i al mediului, 33,6% au reprezentat investiii productive, precum ajutoare
directe i indirecte acordate ntreprinderilor, iar 29,6% au reprezentat investiii n
dezvoltarea resurselor umane.
n zonele acoperite de obiectivul 2 triau 16,6 % sau aproximativ 57,3 milioane de
locuitori, acetia beneficiind de 6,1 miliarde de ECU (reprezentnd 9 % din suma total)
alocate prin FEDR i FSE. Principalii beneficiari au fost Regatul Unit, Spania i Frana. n
afar de Grecia, Irlanda i Portugalia, toate celelalte state membre au beneficiat ntr-o
msur mai mic de fondurile alocate pentru obiectivul 2. Din suma total, 55,1% au
reprezentat investiii n mediul productiv pentru sprijinirea ntreprinderilor mici i mijlocii
n special, 29,3% s-au cheltuit pentru regenerare fizic i mediu, adesea n cazul unor zone
anterior exploatate industrial, iar 20,9% au reprezentat investiii n dezvoltarea resurselor
umane.
Concentrndu-se asupra unor grupuri int pentru politicile active de pe piaa muncii,
programele din cadrul obiectivelor 3 i 4 nu se axau pe anumite regiuni, fiind n schimb
stabilite la nivel naional. Suma total a fondurilor alocate pentru ambele obiective s-a
ridicat la aproximativ 6,67 miliarde de ECU (10 % din suma total), acestea fiind
asigurate exclusiv de FSE. Principalii beneficiariau fost Regatul Unit, Frana i Germania
Toate celelalte ri au primit sume mai mici, cu excepia Greciei, Irlandei i Portugaliei, n
cazul crora fondurile alocate prin FSE au fost integrate n cadrul obiectivului 1.
Pentru Obiectivul 5 s-au alocat 6,3 miliarde de ECU (9,2% din suma total),
principalii beneficiari fiind Frana, Germania i Italia. n timp ce interveniile n cadrul
obiectivului 5a nu se concentrau asupra unor anumite regiuni, cele din cadrul obiectivului
5b se concentrau asupra zonelor rurale, a cror populaie numra 17,6 milioane de
locuitori, reprezentnd 5 % din total. n timp ce finanrile din cadrul obiectivului 5a
reprezentau investiii productive, cele din cadrul obiectivului 5b vizau noi activiti
economice n zonele rurale, infrastructura i dezvoltarea resurselor umane i mediul.
Pe lng programele naionale i regionale demarate n cadrul obiectivelor, alte 16
iniiative comunitare au fost naintate de Comisie n vederea rezolvrii problemelor
specifice din anumite regiuni sau sectoare. Iniiativa Interreg a sprijinit cooperarea
transfrontalier dintre regiunile nvecinate, n timp de Euroform, Now i Horizon au
finanat proiecte n domeniul formrii profesionale i al crerii de locuri de munc.

Leader a finanat proiecte de dezvoltare local i rural, n timp ce alte iniiative au vizat
redezvoltarea zonelor industriale (Resider, Rechar, Retex, Renaval, Konver), regiunile
ultraperiferice (Regis) sau aspecte precum protecia mediului, energia, tehnologia
informaional i cercetarea (Envireg, Regen, Prisma, Telematique, Stride). n cadrul
asistenei tehnice, Comisia a lansat, de asemenea, proiecte pilot, reele i studii, precum i
diverse instrumente pentru a sprijini ntreprinderile mici i mijlocii, precum Business
Innovation Centres.

Reforma din 1993 a lsat obiectivele pentru perioada 1994-1999 mai mult sau mai
puin neschimbate:
Obiectivul 1: promovarea dezvoltrii i a adaptrii structurale a regiunilor mai slab
dezvoltate;
Obiectivul 2: transformarea regiunilor sau a unor pri ale regiunilor grav afectate de
declinul industrial;
Obiectivul 3: combaterea omajului pe termen lung i facilitarea integrrii n munc a
tinerilor i a persoanelor care risc s fi e excluse de pe piaa muncii, promovarea anselor
egale la angajare pentru brbai i femei;
Obiectivul 4: facilitarea adaptrii muncitorilor la schimbrile din domeniul industrial i la
cele care privesc sistemele de producie;
Obiectivul 5: promovarea dezvoltrii rurale prin (a) accelerarea adaptrii structurilor
agricole n contextul reformei politicii agricole comune i prin promovarea modernizrii i
adaptrii structurale a sectorului piscicol (b) facilitarea dezvoltrii i adaptrii structurale a
zonelor rurale;
Obiectivul 6: dezvoltarea i adaptarea structural a regiunilor n care densitatea populaiei
este extrem de sczut (ncepnd cu 1 ianuarie 1995).

Acoperind 24,6 % sau aproximativ 97,7 milioane de locuitori, suma fondurilor

provenite de la FEDR, FSE i FEOGA pentru obiectivul 1 se ridica la 94 miliarde de
ECU, suma celor alocate prin Fondul de Coeziune ridicndu-se la 14,45 miliarde de ECU
(68 % din totalul fondurilor disponibile).
60,6 milioane de locuitori (16,3 % din total) din regiunile acoperite de obiectivul 2
au beneficiat de un pachet de finanare n valoare de 9,4 miliarde de ECU.

Sumele totale alocate pentru obiectivele 3 i 4 s-au ridicat la 15,2 miliarde de ECU
(9,1 % din suma total). Aceste fonduri au fost alocate prin FSE, fiind destinate incluziunii
sociale i interveniilor de pe piaa muncii.
Suma fondurilor alocate pentru obiectivul 5 s-a ridicat la 13 miliarde de ECU (7,8
% din suma total), acestea fiind destinate noilor activiti economice din domeniul
piscicol i din zonele rurale, infrastructurii i dezvoltrii resurselor umane, precum i
mediului.
Suedia i Finlanda au primit 697 milioane de ECU (reprezentnd 0,4 % din suma
total) n cadrul obiectivului 6.

In perioada 2000-2006, prin reunirea obiectivelor anterioare 2 i 5, precum i a

obiectivelor 3 i 4, reforma din 1999 a redus numrul Fondurilor Structurale de la ase la
trei i numrul de iniiative comunitare de la 13 la patru.

Cele trei obiective rmase sunt:

Obiectivul 1: promovarea dezvoltrii i a adaptrii structurale a regiunilor mai slab
dezvoltate;
Obiectivul 2: sprijinirea reconversiei economice i sociale a zonelor confruntate cu difi culti structurale, n cele ce urmeaz;
Obiectivul 3: spijinirea adaptrii i modernizrii politicilor i sistemelor de nvmnt,
formare i ocupare a forei de munc.
Finanarea asigurat prin FEDR, FSE, FEOGA i IFOP n cadrul obiectivului 1 s-a
ridicat la suma total de 149,2 miliarde de euro. Alte 25,4 miliarde de euro au fost
asigurate prin Fondul de Coeziune (reprezentnd 71,6 % din Fondurile Structurale i de
Coeziune).
n zonele acoperite de obiectivul 2 triau 15,2 %, adic aproximativ 69,8 milioane
de locuitori, acetia beneficiind astfel de un pachet de fi nanare n valoare de 22,5
miliarde de euro (9,6 % din suma total), asigurat prin FEDR i FSE.
Concentrndu-se asupra grupurilor int pentru politici active ale pieei fore de
munc, programele din cadrul obiectivelor 3 i 4 nu aveau o concentrare geografic, fiind
stabilite n schimb la nivel naional. Suma total a fondurilor alocate pentru ambele
obiective s-a ridicat la 24,1 miliarde de euro (10,3 % din suma total), acestea fiind
alocate exclusiv prin FSE.

11,5 miliarde de euro s-au alocat pentru patru iniiative comunitare, Interreg III ,
Urban II, Equal, Leader+, i aciuni inovatoare n perioada 2000-2006.

III.3.4. Obiective 2007-2013

Vechile obiective ale Fondurilor Structurale, precum i iniiativele comunitare din
perioada 2000-2006 au fcut loc unei noi arhitecturi care simplific sistemul.

Reunind obectivele 2 i 3 ntr-unul singur, reforma din 2006 a transformat iniiativa

Interreg ntr-un al treilea obiectiv, integrnd n acelai timp alte iniiative comunitare n
programele principale. Obiectivele prioritare sunt defi nite dup cum urmeaz:

1. Convergen: are ca scop accelerarea convergenei celor mai puin dezvoltate state
membre i regiuni care au un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media UE;
2. Competitivitate regional i ocuparea forei de munc: acoper toate regiunile UE,
scopul su fi ind acela de a consolida competitivitatea i atractivitatea regiunilor, precum i
capacitatea de ocupare a forei de munc;
3. Cooperare teritorial european": bazat pe iniiativa Interreg, acest obiectiv este menit
s sprijine cooperarea transfrontalier, transnaional i interregional, precum i reelele.

Obiectivul convergen vizeaz s stimuleze creterea i ocuparea forei de munc n

regiunile mai puin dezvoltate. Pune accentul n special pe inovaie i societatea cunoaterii,
pe adaptabilitatea la schimbrile economice i sociale i pe calitatea mediului i eficacitatea
administrativ. Este finanat de FEDER i FSE, dar i de Fondul de Coeziune i vizeaz
statele membre i regiunile mai puin dezvoltate.

Obiectivul competitivitate regional i ocuparea forei de munc acoper toate zonele

Uniunii Europene care nu sunt eligibile pentru obiectivul convergen. Este menit s
contribuie la consolidarea competitivitii i atractivitii regiunilor, precum i a ocuprii
forei de munc, anticipnd schimbrile economice i sociale. Este finanat de FEDER i FSE.

Obiectivul cooperare teritorial european vizeaz consolidarea cooperrii la nivelurile

transfrontalier, transnaional i inter-regional. Acioneaz n completarea celorlalte dou
obiective, ntruct regiunile eligibile sunt aceleai ca pentru convergen sau competitivitate
regional i ocuparea forei de munc. Este finanat de FEDER. Vizeaz promovarea unor
soluii comune pentru autoritile din diferite ri, n domeniile dezvoltrii urbane, rurale i de
coast, dezvoltarea relaiilor economice i inter-relaionarea ntreprinderilor mici i mijlocii
(IMM). Cooperarea este axat pe cercetare, dezvoltare, societatea informaiei, mediu,
prevenirea riscurilor i gestionarea integrat a apei.

Numrul instrumentelor financiare pentru coeziune s-a redus de la ase la trei: dou
Fonduri Structurale (FEDR, FSE) i Fondul de Coeziune. Ajutorul specific acordat anterior
prin FEOGA i IFOP va fi acordat acum prin noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare
Rural (FEADR) i Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Obiectivul Convergen cuprinde 84 de regiuni din 17 state membre, precum i o

populaie de 170 milioane de locuitori i ntr-un sistem de suspendare progresiv a
ajutorului nc 16 regiuni cu 16,4 milioane de locuitori i cu un PIB care depete cu puin
pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii. Sumele alocate obiectivului Convergen
se ridic la 282,8 miliarde de euro, reprezentnd 81,5 % din suma total, repartizate dup cum
urmeaz: 199,3 miliarde pentru regiunile afl ate sub incidena obiectivului Convergen,
13,9 miliarde pentru regiunile care se afl n etapa de suspendare progresiv a ajutorului, iar
69,6 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplic n cazul a 15 state membre.
n total, n cadrul obiectivului Competitivitate regional i ocuparea forei de munc
sunt eligibile 168 de regiuni din 19 state membre, ceea ce reprezint 314 milioane de
locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt n etapa de instituire
progresiv a ajutorului i fac obiectul unor alocri fi nanciare speciale datorit fostului lor
statut de regiuni sub incidena obiectivului 1. Suma de 54,9 miliarde de euro, din care 11,4
miliarde pentru regiunile care se afl n etapa de instituirea progresiv a ajutorului, reprezint
ceva mai puin de 16 % din suma total alocat.
181,7 de milioane de persoane (care reprezint 37,5 % din populaia total a UE) triesc
n zone transfrontaliere, intrnd astfel sub incidena obiectivului Cooperare teritorial
european. Toate regiunile i toi cetenii UE fac parte din cel puin una dintre cele 13 zone
de cooperare transnaional. Cele 8,7 miliarde de euro, care reprezint 2,5 % din suma total
consacrat acestui obiectiv, sunt repartizate dup cum urmeaz: 6,44 miliarde pentru
cooperarea transfrontalier, 1,83 miliarde pentru cooperarea transnaional i 445 de milioane
pentru cooperarea interregional i reele". Ca parte a obiectivului, Comisia a lansat iniiativa
Regiunile n favoarea schimbrilor economice pentru a promova reelele de excelen
pentru dezvoltarea durabil a regiunilor i a oraelor.

III.3.5. Obiective 2014-2020

(http://www.adrse.ro/documente/planificare/pdr/2014/1.planificare_strategica.pdf)
Obiectivul pentru 2014-2020 este alinierea cu Strategia Europa 2020 cu intarirea
orientarii spre rezultate, prin utilizarea optima a mijloacelor disponibile pentru a asigura
eficacitate.
Obiective tematice stabilite pentru Strategia Europa 2020:

Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii

Imbunatatirea accesului la TIC, precum si calitatii tehnologiilor informatiei si

comunicarii

Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol (in

cazul FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru FEMP)

Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate

sectoarele

Promovarea adaptarii la schimarile climatice, prevenirea si managementul riscului

Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor

Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor retelelor majore

Promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca

Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei

Investitii in educatie, competente si invatarea pe tot parcursul vietii

Consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta

n perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro aproximativ o treime

din bugetul total al UE pentru politica de coeziune, n vederea atingerii acestor obiective i a
ndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate ctre
rile i regiunile europene mai slab dezvoltate, n scopul sprijinirii acestora n vederea
recuperrii i reducerii decalajelor economice, sociale i teritoriale existente n continuare la
nivelul UE.
Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

Fondul european de dezvoltare regional (FEDR): urmrete s consolideze

coeziunea economic i social la nivel regional prin investirea n sectoarele care
sporesc creterea, n vederea generrii unui grad mai ridicat de competitivitate i a
crerii de locuri de munc. Totodat, FEDR finaneaz proiectele de cooperare
transfrontalier.

Fondul social european (FSE): investete n oameni, punnd accentul pe

mbuntirea oportunitilor n materie de ocupare a forei de munc i educaie.
Acesta vizeaz, de asemenea, sprijinirea persoanelor defavorizate care se confrunt cu
riscul de srcie sau de excluziune social.

Fondul de coeziune: investete n cretere ecologic i dezvoltare durabil i

mbunt- ete interconectarea n statele membre cu un PIB sub 90% din media UE27. Acestea constituie, mpreun cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rural
(FEADR) i Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime (EMFF), Fondurile
structurale i de investiii europene (ESI).

Noutatile perioadei 2014-2020:

Accent mai puternic pe rezultate: inte mai clare i msurabile pentru un grad sporit de
rspundere.

Simplificare: acelai set de norme pentru cinci fonduri.

Condiii: introducerea unor precondiii specifice anterior canalizrii fondurilor.

Consolidarea dimensiunii urbane i combaterea excluziunii sociale: o sum minim

din FEDR alocat pentru proiectele integrate la nivelul oraelor i din FSE pentru
susinerea comunitilor marginalizate.

Conexiune cu reforma economic: Comisia poate suspenda finanarea unui stat

membru care nu respect normele economice ale UE.

III.4. ORGANISME NATIONALE IMPLICATE IN FINANTARI

III.4.1. Sistemul de implementare al Programelor Operaionale

Sistemul de implementare al programelor operationale n Romnia cuprinde urmatorii
actori.
- Comitetul de Monitorizare al PO
- Autoritatea de Management
- Organisme Intermediare
- Autoritatea de Certificare
- Autoritatea de Plati
- Autoritatea de Audit

Sistemul de implementare al Programelor Operaionale

Comitetele de Monitorizare a Programelor Operationale

Comitetele de Monitorizare a Programelor (CMP) vor fi nfiintate n termen de trei luni
de la hotarrea de aprobare a Programelor Operationale. CMP-urile vor fi nfiintate de statul
membru de comun acord cu Autoritatile de Management, dupa consultarea partenerilor. CMP
vor avea responsabilitatea de a superviza ntreaga coordonare a programelor operationale.
Autoritatile de Management sunt responsabile cu asigurarea unui management si a unei
implementari eficiente si corecte a programelor finantate din Fondurile tructurale.
n conformitate cu prevederile Articolului 60 din Regulamentul Consiliului nr.
1083/2006, fiecare Autoritate de Management este responsabila pentru managementul si
implementarea eficienta, eficace si corecta a Programului Operational.
Autoritatea de Management are urmatoarele atributii principale:
-

coordoneaza armonizarea cadrului institutional si dezvoltarea capacitatii

administrative si urmareste consolidarea si extinderea parteneriatelor n procesul de
planificare, precum si n toate fazele de implementare a Cadrului de Sprijin
Comunitar;
Sunt responsabile pentru utilizarea eficienta, efectiva si transparenta a fondurilor din
Programele Operationale, precum si pentru ndeplinirea sarcinilor delegate
Organismelor Intermediare;
Dezvoltarea si promoveaza parteneriatele la nivel central, precum si ntre nivelurile
central, regional si local, inclusiv parteneriatul public privat;
Asigura informarea cetatenilor si mass media cu privire la rolul Uniunii Europene n
derularea programelor si constientizarea potentialilor beneficiari si a organizatiilor
profesionale cu privire la oportunitatile generate de implementarea programelor;

Programare, Monitorizare si Evaluare

Programare:
- elaboreaza programele operationale si programele complement, n concordanta cu
obiectivele si prioritatile stabilite prin Planul National de Dezvoltare;
- asigura corelarea masurilor din programele operationale sectoriale cu cele din
programul operational regional, sub coordonarea Autoritatii de Management a
Cadrului Sprijin Comunitar;
Monitorizare:
- constituie Comitetul de Monitorizare al programului operational, cu respectarea
principiilor parteneriatului, reprezentativitatii si egalitatii de sanse ntre femei si
barbati; asigura presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare al Programului
Operational;
- elaboreaza si asigura un sistem functional de colectare, prelucrare si management al
informatiilor si datelor statistice privind implementarea programelor operationale si
evaluarea si monitorizarea asistentei financiare comunitare acordate pentru
implementarea acestora;
- urmaresc obtinerea rezultatelor generale si a impactului definit prin programele
operationale, precum si a celor specifice mentionate prin programele complement;
- elaboreaza si prezinta comitetelor de monitorizare, spre aprobare, rapoartele anuale de
implementare si dupa primirea aprobarii acestora le transmit spre aprobare Comisiei
Europene;
Evaluarea
- organizeaza evaluarea intermediara a programului operational si informeaza comitetul
de monitorizare asupra rezultatelor acestuia si asupra modalitatilor propuse pentru
implementarea recomandarilor Comisiei Europene ca urmare a evaluarii intermediare;
- analizeaza si propun modificari ale programelor operationale si complement si
nainteaza comitetelor de monitorizare corespunzatoare, propunerile privind
realocarile de fonduri ntre masurile si prioritatile din cadrul programelor operationale;
participa la reuniunile anuale ale Comisiei Europene n vederea examinarii
rezultatelor anului precedent;
Implementare
asigura implementarea programelor operationale n concordanta cu recomandarile
Comitetelor de Monitorizare, cu reglementarile Uniunii Europene si cu principiile si
politicile comunitare, n special n domeniile concurentei, achizitiilor publice,
protectiei mediului si egalitatii de sanse ntre femei si barbati;
- elaboreaza manuale de implementare si utilizare pentru programele operationale
respective;
- sunt responsabile pentru elaborarea criteriilor de selectie si evaluare a proiectelor si
aproba proiectele selectate de catre Organismele Intermediare;
- gestioneaza asistenta tehnica alocata Programului Operational;
Management financiar si control

asigura si raspund pentru corectitudinea operatiunilor finantate prin programele

operationale, precum si pentru implementarea masurilor de control intern, n
concordanta cu principiile unui management financiar riguros si transparent;
asigura existenta procedurilor privind pastrarea unei piste de audit corespunzatoare;
sunt responsabile de ndeplinirea verificarilor la fata locului;
urmaresc si verifica instituirea de catre organismele intermediare care implementeaza
masurile din Programele Operationale a un sistem contabil separat, precum si a unui
cod de contabilitate adecvat pentru operatiunile finantate;
furnizeaza informatii privind absorbtia fondurilor, conform datelor cuprinse n tabelele
financiare;
valideaza si transmit Autoritatii de Plata declaratii de cheltuieli verificate si cereri de
finantare;
transmit Autoritatii de Plata, rapoarte privind recuperarea sumelor necuvenite, precum
si a celor neutilizate;
efectueaza corectiile financiare.

Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu are ca rol principal monitorizarea

eficacitatii si calitatii implementarii programului. Din Comitet fac parte reprezentanti ai
ministerelor cu rol de autoritate de management, ai asociatiilor patronale si profesionale
relevante pentru domeniile finantate prin POS Mediu, ai societatii civile si ONG-urilor active
n domeniul mediului, ai Comisiei Europene si ai institutiilor financiare internationale.
Comitetul de Monitorizare al POR este compus din reprezentanti ai diverselor
organisme publice implicate direct sau indirect in procesul de dezvoltare economic, si este
prezidat de seful Autoritatii de Management.
n funcie de problematica supus dezbaterii CMPOR, la edine pot participa, la
invitaia preedintelui CMPOR, ali reprezentani ai Guvernului, ai consiliilor pentru
dezvoltare regional, ai unor instituii i organizaii implicate n procesul de dezvoltare socioeconomic, precum i parteneri socio-economici relevani pentru procesul de elaborare i
implementare a politicii de dezvoltare regional, dac sedina vizeaz probleme specifice
domeniului de activitate al acestora.

Autoritile de Management
Organismele responsabile cu implementarea si monitorizarea Programelor Operationale
sunt Autoritile de Management care sunt reprezentate de ministere de resort.
Autoritatea de Management va delega sarcini Organismelor Intermediare (OI), in baza
unui acord scris si semnat. Autoritatea de Management ramane responsabila pentru
implementarea programului operational in conformitate cu prevederile Regulamentelor
Fondurilor Structurale.
Functiile Autoritatii de Management in ceea ce priveste managementul si monitorizarea
operatiunilor finantate de Uniunea Europeana printr-un program operational sunt definite in
cadrul Articolelor relevante din Regulamentele CE, si sunt detaliate prin HG 128/2006,
publicata in Monitorul Oficial nr. 90/31.01.2006, ce modifica HG nr. 497/2004 privind

stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, impementarea si gestionarea

instrumentelor structurale.
Cadrul legislativ desemneaza institutiile care coordoneaza implementarea si gestionarea
asistentei financiare comunitare, precum si misiunile ncredintate fiecareia. Astfel,
- Ministerul Economiei si Finantelor este stabilit ca Autoritate pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale, avnd responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei
comunitare prin fondurile structurale.
- Conform HG 361/2007, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor este
desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul operational regional, avnd
responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate
acestui program.
- Ministerul Economiei si Finantelor va fi Autoritatea de Management pentru Programul
operational sectorial cresterea competitivitatii economice, avnd responsabilitatea
managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program.
- Ministerul Transporturilor este Autoritate de Management pentru Programul operational
sectorial pentru infrastructura de transport si energie, avnd responsabilitatea
managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program.
- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este autoritate de management pentru Programul
operational sectorial pentru infrastructura de mediu, avnd responsabilitatea managementului,
implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program.
- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritate de Management pentru
Programul operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, avnd responsabilitatea
managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestuia.
- Ministerul Internelor si Reformei Administrative a fost desemnat AM pentru PO Dezvoltarea
Capacitatii Administrative
- Ministerul Economiei si Finantelor a fost desemnat AM pentru PO de Asistenta tehnica.
De asemenea au fost stabilite:
- Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management, Autoritatilor de Plata si
Organismelor Intermediare;
- Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar,
Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale, Autoritatii de Management
pentru Fondul de Coeziune si ale Autoritatilor de Plata, pe baza reglementarilor comunitare;
- Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele
Intermediare, de a constitui unitati de audit;
Autoritatea Nationala pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ANCIS) are
urmatoarele responsabilitati:
- Coordoneaza constructia cadrului legislativ, institutional si procedural necesar pentru
managementul Fondurilor Structurale si de coeziune ale UE;
- sprijina procesul de programare, elaborarea si implementarea a Programelor Operationale
din cadrul CSNR, asigurarea coordonarii si coerentei ntre programe, precum si ntre acestea
si Programul National pentru Dezvoltare Rurala si Programul Operational pentru Pescuit.
Organismele Intermediare

Atributiile OI-urilor sunt delegate de catre Autoritatile de Management si/sau Autoritati de

Plata la Organismele Intermediare vor fi realizate pe baza contractuala.
Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata ramn responsabile pentru
ndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor delegate si pentru efectivitatea si eficienta
operatiunilor finantate din fondurile structurale.
n principiu, Organismele Intermediare au ca atributie principala gestionarea prioritatilor
si domeniilor de interventie din Programele Operationale. Delegarea de atributii de la
autoritatile de Management si / sau de Plata la Organismele Intermediare va lua n considerare
caracterul regional de implementare al programului respectiv, capacitatea efectiva si
experienta Organismelor Intermediare, precum si capacitatea de co-finantare a Organismului
Intermediar.
n cazul delegarii de sarcini, att de catre Autoritatea de management, ct si de catre
Autoritatea de Plata, catre acelasi Organism Intermediar, n cadrul acestuia, va fi asigurata
separarea clara a functiilor de management de cele de plata.
Autoritatea de certificare
Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat sa ndeplineasca rolul de Autoritate de
Certificare pentru toate Programele Operationale, fiind responsabil de certificarea declaratiilor
de cheltuieli si a cererilor de plata nainte de transmiterea acestora la Comisie, n conformitate
cu prevederile Articolului 61 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale
referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si
Fondul de Coeziune. Autoritatea de Certificare functioneaza n cadrul Fondului National, fiind
utilizata astfel experienta din perioada de pre-aderare.
Autoritatea de plata
O unitate separata din cadrul Fondului National este desemnata de statul membru
pentru a functiona ca Autoritate de Plata, organism responsabil cu primirea tuturor platilor de
la Comisia Europeana aferente FEDR, FSE si Fondului de Coeziune, pentru toate Programele
Operationale, si cu efectuarea platilor din resursele comunitare catre Beneficiari (plati directe)
sau catre Unitatile de Plata din cadrul ministerelor avnd rol de Autoritati de Management
(plati indirecte).
Atributii Autoritatea de Plata
- Certifica declaratiile de cheltuieli si cererile de plata, nainte ca acestea sa fie naintate
Comisiei Europene
- Este organismul responsabil de primirea tuturor platilor FEDR, FSE si FC din partea
Comisiei Europene
Autoritatea de Audit Curtea de Conturi
n calitate de Autoritate de Audit pentru toate Programele Operationale a fost desemnat
un organism asociat Curtii de Conturi, n conformitate cu cerintele Articolului 59 a
Regulamentului nr. 1083/2006.
Autoritatea de Audit este independenta din punct de vedere operational fata de
Autoritatile de Management, Autoritatea de Certificare si Autoritatea de Plati.

Atributii AA
- Realizeaza auditul de sistem, verificari prin sondaj si auditul final - Realizeaza verificari si
auditul extern pentru fondurile structurale si de coeziune
- Verifica corectitudinea utilizarii cofinantarii nationale - Verifica situatia cheltuielilor, pe baza
de esantion
- Realizeaza verificari n vederea emiterii declaratiei de conformitate si
nchiderea programelor
Fluxul financiar n cazul fondurilor structurale
Autoritatea de Plata din cadrul Ministerului Finantelor Publice va efectua plati direct catre
Beneficiari pentru POS Transport si POS Mediu. Pentru celelalte Programe Operationale, va
fi utilizat sistemul de plati indirecte prin delegare efectuarii platilor de la Ministerul Finantelor
Publice catre Unitatile de Plata din cadrul ministerelor avnd rol de Autoritati de
Management.
Acest sistem este descris n fiecare Program Operational.
III.4.2 Apariia Miniterului Fondurilor Europene HG nr.35/21.01.2015
In Monitorul Oficial nr. 98 din 19 Februarie 2013 au fost publicate Ordonanta de
Urgenta privind completarea si modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2012
privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si
pentru modificarea unor acte normative si Hotararea privind organizarea si functionarea
Ministerului Fondurilor Europene.
Conform prevederilor Ordonantei de urgenta privind completarea si modificarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2012, Ministerul Fondurilor Europene
coordoneaza, potrivit competentelor sale, atat structurile care exercita atributiile
autoritatilor de management si ale organismelor intermediare, cu exceptia celor din
domeniul agriculturii si pisciculturii, cat si structurile din cadrul institutiilor care exercita
atributiile operatorului de program.
Ministerul Fondurilor Europene exercita si urmatoarele functii:

de reglementare si sinteza, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si

institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice in domeniul gestionarii
fondurilor europene

de Autoritate pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

de Autoritate de management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica

Ministerul Fondurilor Europene este autorizat sa emita ordine si instructiuni, potrivit
competentelor sale, privind procesul de coordonare a fondurilor structurale si de coeziune, in
vederea implementarii corecte a acestora.
Ordinele si instructiunile, emise in comun cu ordonatorii principali de credite
responsabili , sunt obligatorii pentru structurile din cadrul minsterelor si institutiilor care au ca
obiect de activitate coordonarea si gestionarea fondurilor europene prevazute la alin. (6) din
Ordonanta.

Noua structura organizatorica a ministerului prevede unitati specifice de monitorizare si

coordonare a fiecarui program operational in parte:

Directia Generala de Coordonare si Implementare Programe de Investitii Majore

o
Unitatea Coordonare POS T
o
Unitatea Coordonare POS M

Directia Generala de Coordonare Implementare Programe Resurse Umane

o
Unitatea Coordonare POS DRU
o
Unitatea Coordonare PODCA

Directia Generala de Coordonare Implementare Programe Mediu de Afaceri si

Investitii
o
Unitatea Coordonare POR
o
Unitatea Coordonare POS CCE

Directia Generala Mecanisme si Instrumente Financiare Nerambursabile

o
Directia Instrumente Financiare Nerambursabile
o
Directia SEE

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica

Ministerul Fondurilor Europene stabileste, in conditiile legii, impreuna cu ministerele si cu
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, sistemul de date,
informatii si raportari periodice privind utilizarea fondurilor europene pe care le supune
informarii si/sau analizei Guvernului, dupa caz.
Ministerul Fondurilor Europene asigur coordonarea fondurilor europene prin decizii de
management unitar, orientri metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate
unei dezvoltri inteligente, durabile i incluzive, precum i prin organizarea i funcionarea
cadrului partenerial de consultare n vederea elaborrii documentelor de programare naionale
2014-2020 i implementrii acestora.
Pentru perioada de programare 2007-2013, Ministerul Fondurilor Europene a asigurat
coordonarea de ansamblu a instrumentelor structurale, dei analiznd n profunzime, au
existat i abordri diferite ale Autoritilor de Management, care au fost progresiv aduse la un
punct de vedere comun, pe msur ce a fost ntrit funcia de coordonare i au fost preluate,
n anul 2014, dou autoriti de management urmnd ca din 2015 alte dou autoriti de
management s funcioneze n cadrul ministerului.
MFE colaboreaz cu instituiile cu atribuii n domeniul achiziiilor publice pentru
asigurarea unui cadru adecvat de derulare a procedurilor de achiziie public desfurate n
cadrul proiectelor finanate din instrumente structurale.
MFE colaboreaz cu Autoritatea de Audit n vederea asigurrii permanente a
conformitii sistemelor de management i control specifice programelor operaionale
finanate din instrumente structurale.

De asemenea, MFE colaboreaz cu Autoritatea de Certificare i Plat i cu direc iile de

specialitate din cadrul Ministerului Finanelor Publice pentru stabilirea i implementarea
msurilor necesare realizrii unui management financiar riguros i eficient al fondurilor
alocate programelor operaionale finanate din instrumente structurale.
Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020 adoptat prin Decizia (CE) 5515/6.08.2014,
s-a stabilit ca Ministerul Fondurilor Europene s ndeplineasc rolul de autoritate de
management pentru Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM), Programul
Operaional Capital Uman (POCU), Programul Operaional Competitivitate (POC),
Programul Operaional Asisten Tehnic (POAT) i Programul Operaional Ajutorarea
Persoanelor Defavorizate (POAD) avnd responsabilitatea gestionrii i implementrii
asistenei financiare nerambursabile alocate fiecruia dintre aceste programe.

Ministerul Fondurilor Europene a fost stabilit ca autoritate de management pentru:

-

Programul operaional Asisten tehnic, pentru Programul operaional sectorial

Creterea competitivitii economice, pentru Programul operaional sectorial
Dezvoltarea resurselor umane, pentru Programul operaional sectorial Transport i
pentru Programul operaional sectorial Mediu pentru perioada de programare 20072013;

Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM), Programul Operaional Capital

Uman (POCU), Programul Operaional Competitivitate (POC), Programul Opera ional
Asisten Tehnic (POAT) i Programul Operaional Ajutorarea Persoanelor
Defavorizate
(POAD)
pentru
perioada
de
programare
2014-2020
este necesar reorganizarea MFE cu preluarea atribuiilor ce deriv din
responsabilitatea gestionrii i implementrii asistenei financiare nerambursabile
alocate fiecruia dintre aceste programe.

MFE ndeplinete rolul de punct naional de contact pentru implementarea Strategiei

Naionale pentru incluziunea social a cetenilor romni aparinnd minoritatilor romilor.
Avnd n vedere specificul activitilor desfurate de ctre Ministerul Fondurilor
Europene precum i atribuiile stabilite prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, document care
asigur cadrul general de implementare a fondurile europene structurale i de investiii 20142020, se impune modificarea structurii organizatorice a ministerului n sensul reflectrii
corespunztoare cadrului administrativ necesar ndeplinirii tuturor atribuiilor, cu respectarea
prevederilor regulamentelor europene i a legislaiei naionale, n spiritul bunei guvernri.
Lund n considerare schimbrile instituionale vizate pentru perioada 2014-2020 precum
i noile reglementri europene privind implementarea FESI, este necesar redefinirea cadrului
legislativ la nivel naional.

Astfel, noua structur organizatoric va cuprinde direcii generale care vor avea func ii
de autoriti de management pentru programele operaionale gestionate de MFE. De
asemenea, una din structurile ministerului va asigura coordonarea metodologic i
monitorizarea programelor i iniiativelor comunitare gestionate centralizat de ctre Comisia
European n vederea asigurrii complementaritii cu FESI. n noua structur organizatoric
toate autoritile de management din cadrul MFE vor fi susinute prin funciile orizontale
asigurate de direcii de specialitate. Va fi ntrit funcia de coordonare inclusiv n ceea ce
privete coordonarea metodologic i procedural a implementrii IS i FESI 2014-2020,
coordonarea sistemului de achiziii publice (coordonare legislativ, help desk pentru
beneficiari, s standardizeze documentaia, orientri privind achiziiile publice).
Coordonarea va include desemnarea entitilor implicate n sistemul de management i
control al FESI 2014-2020 i va asigura comunicarea cu Comisia European i n ceea ce
privete coordonarea i monitorizarea activitilor organismelor desemnate, n conformitate cu
alin. (8), art.123 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European i al
Consiliului; O nou msur propus este de a crea o unitate la nivelul MFE, care va avea
sarcina de a analiza i monitoriza cazurile de corecie financiar i de a pune n aplicare
abordri unitare pentru toate programele operaionale gestionate de ctre MFE.

III.4.3. Organisme intermediare

Organismele Intermediare sunt unitati de implementare la nivel regional, carora le-au
fost elegate o parte din responsabilitatile Programelor Operaionale, pe baza unui Acord
Cadru. Organismele Intermediare au contactul direct cu solicitantii de finantare.
Organismele Intermediare au urmatoarele atributii:

Ofera indrumare potentialilor solicitanti in elaborarea proiectelor;

Contribuie la implementarea Planului de Comunicare al Programelor Operaionale la
nivel regional, inclusiv prin realizarea publicitatii, organizarea si desfasurarea de
evenimente de informare si instruire;
Participa la pregatirea Apelurilor pentru propuneri de proiecte;
Lanseaza procesul de depunere de catre solicitanti a cererilor de finantare, in functie
de calendarul stabilit de autoritatea de management.
Primesc si inregistreaza solicitarile de finantare, conform procedurii relevante;
Analizeaza conformitatea administrativa si eligibilitatea cererilor de finantare, potrivit
criteriilor stabilite de Autoritatea de Management si aprobate de Comitetul de
Monitorizare;

Raporteaza in mod regulat (lunar) catre Autoritatea de Management cu privire la

rezultatul procesului de evaluare (numarul solicitarilor de finantare primite, numarul celor
acceptate, numarul celor respinse dupa verificarea eligibilitatii;

Organizeaza sesiunile de evaluare tehnica si financiara, cu sprijinul evaluatorilor

independenti;

Transmit Autoritatii de Management rapoartele de evaluare tehnica si financiara ale

solicitarilor de finantare care au primit girul final de la Comitetul Regional de Evaluare
Strategica, inclusiv lista de proiecte propuse pentru finantare si lista solicitarilor respinse
si motivele de respingere;

Verifica proiectele la fata locului;

Incheie contracte de finantare cu beneficiarii si le transmit AM pentru semnare,

conform procedurii relevante;

Monitorizeaza implementarea proiectelor aprobate, prezinta AM rapoarte tehnice de

progres;

Primesc cererile de plata de la beneficiari si verifica exactitatea si corectitudinea

cheltuielilor efectuate;

Intreprind masurile necesare in caz de frauda, iregularitati sau corectii financiare,

conform celor stabilite cu Autoritatea de Management;

Se asigura ca exista toate documentele si procedurile necesare stabilirii pistelor de

audit, in conformitate cu procedurile relevante;

Transmit AM cererile de plata verificate;

Contribuie la rapoartele de evaluare ale Programelor Operaionale Raportul Anual de
Implementare si Raportul Final de Implementare;
Actualizeaza datele financiare si statistice la nivelul proiectelor.
Organisme intermediare POR:

Agenia pentru Dezvoltare Regional Nord-Est (ADR Nord-Est)

Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud-Est (ADR Sud-Est)
Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Agenia pentru Dezvoltare Regional Vest (ADR Vest)
Agenia pentru Dezvoltare Regional Nord-Vest (ADR Nord-Vest)

Agenia pentru Dezvoltare Regional Centru (ADR Centru)

Agenia pentru Dezvoltare Regional Bucureti Ilfov (ADR Bucuresti Ilfov)
Autoritatea Naional pentru Turism
DIRECIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM organismul
intermediar pentru turism
Organisme intermediare POSCCE:
POSCCE Axa Prioritara 1
Ministerul Fondurilor Europene Autoritatea de Management a POS CCE
POSCCE Axa Prioritara 2
MEN, Autoritatea Naional pentru Cercetare tiinific Organismul Intermediar pentru
Cercetare
POSCCE Axa Prioritara 3
MSI, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societii Informaionale
POSCCE Axa Prioritara 4
Ministerul Economiei, Organismul Intermediar pentru Energie
Organisme intermediare POS Mediu:
Organismul Intermediar Bacu Regiunea 1 Nord-Est
Organismul Intermediar Galai Regiunea 2 Sud-Est
Organismul Intermediar Piteti Regiunea 3 Sud Muntenia
Organismul Intermediar Craiova Regiunea 4 Sud-Vest
Organismul Intermediar Timioara Regiunea 5 Vest
Organismul Intermediar Cluj-Napoca Regiunea 6 Nord-Vest
Organismul Intermediar Sibiu Regiunea 7 Centru
Organismul Intermediar Bucureti Regiunea 8 Bucureti-Ilfov
Organisme Intermediare - Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane
Organismul Intermediar Regional Nord - Est
Organismul Intermediar Regional Sud - Est
Organismul Intermediar Regional Sud Muntenia
Organismul Intermediar Regional Sud - Vest Oltenia
Organismul Intermediar Regional Vest

Organismul Intermediar Regional Nord - Vest

Organismul Intermediar Regional Centru
Organismul Intermediar Regional Bucureti-Ilfov
Organism Intermediar Ministerul Educaiei Naionale
Organismul Intermediar Centrul Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional i
Tehnic
Organism Intermediar Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc
Organisme Intermediare - Programul Operaional Regional
Agenii de Dezvoltare Regional
Agenia pentru Dezvoltare Regional Nord-Est
Agenia de Dezvoltare Regional Sud-Est
Agenia pentru Dezvoltar Regional Sud Muntenia
Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud-Vest Oltenia
Agenia pentru Dezvoltare Regional Vest
Agenia pentru Dezvoltare Regional Nord-Vest
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru
Agenia pentru Dezvoltare Regional Bucureti-Ilfov

III.5. Program LIFELONG LEARNING (nvarea de-a lungul ntregii

viei)

Decizia oficial prin care ia natere noul Program al Comisiei Europene n Domeniul
Educaiei i Formrii Profesionale, i anume LIFE LONG LEARNING PROGRAMME
(2007/2013), a fost publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, n data de 24 noiembrie
2006.

Noul Program este alctuit din 4 programe sectoriale: COMENIUS (educaie

preuniversitar), ERASMUS (educaie universitar), LEONARDO DA VINCI (formare
profesional), GRUNDTVIG (educaia adulilor), LLP fiind completat de:
- Programul Transversal (4 arii de aciune major: politica de dezvoltare, politica
lingvistic, noi tehnologii de informare i comunicare, diseminarea i utilizarea
rezultatelor)
- Programul Jean Monnet (aciunea Jean Monnet, granturi operaionale pentru o serie de
instituii, granturi operaionale pentru asociaii europene active n domeniul educaiei
i formrii profesionale).
Programul ERASMUS
ERASMUS (EuRopean Community ActionS for the Mobility of University Students) este
componenta Programului LIFE LONG LEARNING care se adreseaz nvmntului superior
prin intermediul creia programul continu, ntr-o form revizuit i extins, Proiectul de
aciune al Comunitii Europene pentru mobilitatea studenilor i Programul SOCRATES.
Obiectivele specifice sunt:
- s susin realizarea unei arii europene de nvmnt superior;
- s contribuie, alturi de nvmntul superior i educaia profesional, la procesul de
inovaie.
Obiectivele operaionale sunt:
- s mbunteasc calitatea i s mreasc volumul mobilitilor studenilor i a
cadrelor didactice n Europa, precum i s contribuie la atingerea, pn n 2012, a
cifrei de cel puin 3 milioane de studeni n cadrul Programului Sectorial ERASMUS;
- -s mbunteasc calitatea i s mreasc volumul cooperrii multilaterale ntre
instituiile de nvmnt superior din Europa;
- s mreasc gradul de transparen i compatibilitate ntre nvmntul superior i
calificrile profesionale obinute n Europa;
- s mbunteasc calitatea i s mreasc volumul cooperrii ntre instituiile de
nvmnt superior i ntreprinderi;
- s faciliteze dezvoltarea practicilor inovative n educaie i formare la nivel teriar, i
transferul acestora, de la o ar participant ctre celelalte;
- s susin dezvoltarea coninutului inovator al ICT, serviciilor, pedagogiei i practicii
pentru nvarea pe tot parcursul vieii.
n vederea ndeplinirii acestor obiective, universitile i propun dezvoltarea de activiti
comune cu instituii de nvmnt superior din Uniunea European,Elveia, Norvegia, Islanda
i Turcia pe principiul reciprocitii, asumat prin acordurile bilaterale ERASMUS.
Coordonarea Programului LIFE LONG LEARNING:
La nivel internaional: Agenia Executiv n Domeniul Educaiei, Audiovizualului i
Culturii;
La nivel naional: Agenia Naional pentru Programe Comunitare n Domeniul
Educaiei i Formrii Profesionale;
TIPURI DE ACTIVITI
- Mobiliti studeni
- Plasamente studeni

Mobiliti cadre didactice

Formarea cadrelor didactice i a personalului nedidactic
Programe Intensive
Cursuri intensive de limb (EILC)
Organizarea mobilitilor
Dezvoltarea programelor de studiu
Cooperarea universiti ntreprinderi
Modernizarea nvmntului superior
Campusuri virtuale
Reele tematice
Msuri complementare

Programul COMENIUS
Comenius este prima componenta a Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii. Se
adreseaza institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si private (de la gradinite la scoli
postliceale) si tuturor membrilor comunitatii educationale care isi desfasoara activitatea in
acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale,
asociatiilor de parinti sau ONG-urilor care activeaza in domeniul educational.
Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a
personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare
initiala si continua pentru a creste calitatea si a consolida dimensiunea europeana in educatie.
Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmareste o tinta foarte ambitioasa, si
anume sa implice in activitati educationale de cooperare cel putin trei milioane de elevi pana
in anul 2013.
De asemenea, Comenius urmareste:
Dezvoltarea cunoasterii si intelegerii diversitatii culturale si lingvistice europene in
randul profesorilor si elevilor;
Sprijinirea elevilor pentru a dobandi competentele si abilitatile necesare dezvoltarii
personale pentru integrare profesionala si cetatenie activa.
Parteneriate scolare proiecte multilaterale
Proiectele multilaterale sunt proiecte de parteneriat in care se pot implica cel putin trei
institutii din trei tari diferite. Una din institutiile implicate in parteneriat isi va asuma rolul de
coordonator de proiect. Proiectele vor avea de acum inainte o durata de 2 ani. Din punctul de
vedere al continutului, proiectele multilaterale pot fi axate pe:
- Elevi si implicarea activa a acestora in activitati specifice unei tematici comune la
nivel de parteneriat. Este important ca aceasta tematica sa fie una motivanta pentru
elevi si relevanta pentru toate institutiile implicate in proiect. Activitatile proiectului
vor fi integrate in curriculum si vor fi interdisciplinare. Pentru ca sunt proiecte centrate
pe elevi, este important ca acestia sa fie implicati in toate etapele de realizare a
proiectului, de la planificarea acestuia, pana la evaluare si diseminarea rezultatelor.
- Institutie si imbunatatirea managementului scolar si a metodelor pedagogice. Aceste
proiecte vor permite echipelor de profesori si directori de scoli din tarile partenere sa
impartaseasca experiente si informatii, sa testeze si sa puna in practica noi abordari
pedagogice si manageriale.

Programul LEONARDO DA VINCI

Programul Leonardo da Vinci abordeaza nevoile de predare si invatare ale tuturor
celor implicati in educatia si formarea profesionala, inclusiv plasamentele in
intreprinderi ale altor persoane decat studenti, precum si in institutii si organizatii ce
furnizeaza sau faciliteaza astfel de activitati educationale si de formare.
Este parte a programului Invatare pe tot parcursul vietii (2007-2013), care sprijina proiectele
si activitatile ce stimuleaza interschimbul, cooperarea si mobilitatea intre sistemele de
educatie si formare din cadrul Uniunii Europene.
Obiective specifice:
- sprijinirea participantilor la formarea profesionala sau la alte activitati de formare, in
vederea dobandirii de cunostinte, abilitati si calificari pentru facilitarea dezvoltarii
personale;
- sustinerea imbunatatirilor aduse calitatii si inovatiei in sistemele, institutiile si
practicile de formare profesionala;
- cresterea atractivitatii formarii profesionale si a mobilitatii pentru angajatori si
persoane fizice, facilitarea mobilitatii persoanelor aflate pe piata muncii.

Obiective operationale:
- cresterea calitatii si a volumului mobilitatilor persoanelor implicate in educatie si
formare profesionala initiala si in formare continua;
- cresterea calitatii si a volumului cooperarii intre institutii sau organizatii furnizoare de
educatie si formare, intreprinderi, parteneri sociali si alte organisme relevante din
Europa;
- facilitarea dezvoltarii de practici inovatoare in domeniul educatiei si formarii
profesionale, cu exceptia nivelului tertiar, si transferul acestora, inclusiv de la o tara
participanta la alta;
- cresterea transparentei si recunoasterii calificarilor si competentelor, inclusiv a celor
dobandite prin invatare non-formala si informala;
- incurajarea invatarii limbilor straine moderne;
- sprijinirea dezvoltarii de continuturi, servicii, pedagogii si practici de invatare pe tot
parcursul vietii, cu caracter inovator si bazate pe TIC (tehnologia informatiei si
comunicarii).

Grupul tinta:
persoanele aflate in formare profesionala la toate nivelurile cu exceptia celui tertiar
persoanele aflate pe piata muncii
institutii si organizatii furnizoare de oportunitati de invatare in domeniile acoperite de
Programul Leonardo da Vinci
personal didactic, formatori, alte tipuri de personal din institutiile sus-mentionate
asociatii ale celor implicati in formare profesionala, inclusiv asociatii de elevi, parinti,
profesori etc.
intreprinderi, parteneri sociali, inclusiv camere de comert

organisme furnizoare de servicii de orientare, consiliere si informare in orice aspect

legat de invatarea pe tot parcursul vietii
persoane si institutii responsabile de sistemele si politicile de formare profesionala la
nivel local, regional si national
centre de cercetare si institutii implicate in invatarea pe tot parcursul vietii
institutii de invatamant universitar
organizatii non-profit, de voluntariat, ONG-uri.

Sunt sprijinite urmatoarele actiuni:

- Mobilitati individuale care pot include:
a) plasamente transnationale de formare pentru persoanele in formare
profesionala initiala si pentru persoanele aflate pe piata
b) muncii mobilitati (plasamente si schimburi) ale profesionistilor in
educatie si formare profesionala
Parteneriate (incepand cu 2008) axate pe teme de interes reciproc pentru
organizatiile participante
- Proiecte multilaterale de transfer de inovatie
- Retele tematice de experti si organizatii care lucreaza pe teme specifice legate de
educatia si formarea profesionala
- Vizite pregatitoare pentru mobilitate, parteneriate, proiecte sau activitati ale retelelor
-

Masuri acompaniatoare: alte initiative in vederea promovarii obiectivelor

programului Leonardo da Vinci.

Programul GRUNDTVIG
Programul GRUNDTVIG isi propune sa ofere alternative educationale si sa
imbunatateasca accesul celor care, indiferent de varsta, doresc sa dobandeasca noi competente
prin forme de educatia adultilor. GRUNDTVIG vine in intampinarea nevoilor de
predare/invatare ale adultilor si se adreseaza institutiilor sau organizatiilor care asigura sau
faciliteaza educatia acestora.
Orice organizatie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, non-formal sau
informal poate sa participe la programul Grundtvig.
Adultul, in sensul programului Grundtvig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar
sub aceasta varsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie.
Obiective specifice
Programul Grundtvig intentioneaza:
-

sa raspunda provocarilor educationale impuse de imbatranirea populatiei/ cresterea

sperantei medii de viata in Europa
sa sprijine oferta si sa raspunda cererii de alternative educationale pentru adulti, cu
scopul de a ameliora cunostintele si competentele acestora

Obiective operationale

Prin actiuni si tipuri de activitati specifice programul Grundtvig isi propune:

-

sa creasca accesibilitatea, calitatea si volumul mobilitatilor in Europa, pentru

persoanele implicate in educatia adultilor; pana in anul 2013 se preconizeaza
acordarea de sprijin financiar pentru cel putin 7000 de persoane
sa amelioreze calitatea si sa creasca volumul cooperarii intre organizatiile implicate in
educatia adultilor in Europa
sa asiste persoanele care provin din categorii si contexte sociale vulnerabile si/sau
marginalizate, in mod deosebit persoanele varstice si pe cei care au iesit din sistemul
formal de educatie fara calificari de baza, pentru a le oferi oportunitati alternative de
educatie
sa faciliteze dezvoltarea de practici inovative in educatia adultilor precum si transferul
acestora de la o tara participanta la alta
sa sprijine dezvoltarea de continuturi informationale bazate pe noile tehnologii,
dezvoltarea serviciilor, practicilor si metodelor pedagogice inovative pentru invatarea
pe tot parcursul vietii
sa multiplice abordarile pedagogice si sa imbunatateasca managementul organizatiilor
pentru educatia adultilor

Cine poate candida

-

Adulti care invata/cursanti adulti

Profesori, formatori sau alte categorii de personal din institutii si organizatii de
educatia adultilor
Persoane sau institutii responsabile cu initierea si monitorizarea politicilor si
sistemelor educationale pentru adulti, de la nivel local, regional si national
Asociatii si reprezentanti ai organizatiilor implicate in educatia adultilor, inclusiv
asociatii ale profesorilor sau asociatii din domeniul educatiei
Institutii si organizatii care ofera diferite tipuri de pregatire in educatia adultilor
Institutii implicate in formarea initiala si continua a personalului din domeniul
educatiei adultilor
Organizatii care furnizeaza servicii de orientare, consiliere si informare in domeniul
educatiei adultilor
Centre de cercetare in domeniul educatiei adultilor
Firme, intreprinderi si IMM-uri
Organizatii non-profit, asociatii si fundatii care lucreaza in regim de voluntariat,
organizatii non-guvernamentale
Institutii din invatamantul superior