c


V În Uniunea Europeană, marea şi resursele sale contribuie într-o mare măsură la ocuparea
forţei de muncă şi la realizarea creşterii economice: marea este sursă de alimente (peşte) şi
energie (zăcămintele de petrol şi de gaz aflate în larg), iar o mare parte din traficul comercial al
UE se realizează pe oceanele lumii. Zonele de coastă sunt exploatate din punct de vedere turistic
± un alt sector economic important. Prin urmare, trebuie să exploatăm resursele marine dând
dovadă de responsabilitate, evitând, de exemplu, pescuitul excesiv şi luând măsurile necesare
pentru ca activitatea extractivă să nu dăuneze mediului marin sau costier.
Sectorul pescuitului din UE se situează pe locul trei la nivel mondial, furnizând, anual,
aproximativ 6,9 milioane de tone de peşte. Pescuitul şi industria de prelucrare a peştelui asigură
locuri de muncă pentru peste 400 000 de persoane.
Prioritatea politicii UE în domeniul pescuitului constă în a găsi un echilibru între
necesitatea de a asigura, pe de o parte, competitivitatea sectorului pescuitului şi pe de altă parte,
durabilitatea rezervelor piscicole şi a ecosistemului marin.
În perioada 2007-2013, Fondul European pentru Pescuit dispune de un buget de 3,85
miliarde de euro, destinat priorităţilor definite de fiecare stat membru în funcţie de propriile
nevoi. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru a sprijini pescuitul în apele maritime şi interioare,
acvacultura, organizaţiile producătorilor, sectorul prelucrării şi al comercializării, precum şi
pentru diversificarea economică a comunităţilor care trăiesc din pescuit.
Pentru a garanta respectarea restricţiilor în materie de pescuit în vederea conservării
rezervelor piscicole pe termen lung, în anul 2005 UE a creat Agenţia Comunitară pentru
Controlul Pescuitului, cu sediul provizoriu la Bruxelles, dar care în iulie 2008 a fost transferat la
Vigo (Spania), principalul port de pescuit din Europa. Agenţia coordonează controlul aplicării
normelor în vederea prevenirii exploatării excesive a resurselor piscicole şi protejării altor forme
de viaţă marină.De asemenea, se ocupă cu formarea inspectorilor şi organizează misiuni comune
la care participă inspectori din mai multe state membre.
Acordurile în domeniul pescuitului încheiate cu alte ţări din afara UE şi negocierile din
cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale de pescuit au drept scop să împiedice pescuitul
excesiv, nu doar în apele europene, ci şi în cele din restul lumii. În acelaşi timp, acestea le permit
pescarilor europeni să pescuiască în ape îndepărtate. În ceea ce priveşte ţările în curs de
dezvoltare, UE plăteşte taxe de acces. Fondurile strânse în acest mod sunt investite, în mare
parte, în sectorul pescuitului şi pentru constituirea rezervelor piscicole.
Acvacultura poate compensa diminuarea rezervelor de peşte din mediul sălbatic. Deja, în
UE 19% din captura industriei piscicole provine din fermele piscicole. Principalele produse de
acvacultură sunt moluştele, scoicile, păstrăvul curcubeu şi somonul, la care se adaugă crapul şi
dorada în unele ţări.
Deoarece acest sector s-a dezvoltat mai încet în UE decât în restul lumii, Comisia
Europeană intenţionează să adopte măsuri suplimentare pentru o exploatare mai eficientă a
potenţialului său. Principalele dificultăţi sunt lipsa spaţiului şi a apei de bună calitate şi
necesitatea respectării unor standarde ridicate în materie de protecţie a sănătăţii publice şi a
mediului. Acvacultura europeană este unul dintre cele mai active sectoare în ceea ce priveşte
dezvoltarea durabilă la nivel mondial, atât din perspectiva impactului său social, cât şi a celui
ecologic, însă, tocmai din acest motiv, este mai dificil să concureze cu producători din alte ţări,
în special cu cei din Asia şi America de Sud.
UE dispune de cel mai vast teritoriu maritim din lume. Există 1 200 de porturi, iar
aproximativ 90% din comerţul exterior şi 40% din comerţul interior se desfăşoară pe mare. Flota
comercială a UE este cea mai mare din lume.
Regiunile de coastă reprezintă peste 40% din produsul intern brut (PIB) al UE şi sunt
locuite de 50% din populaţie. Economia maritimă asigură cinci milioane de locuri de muncă.
Aproximativ 5% din PIB provine direct de la industriile şi serviciile legate de sectorul maritim.
Cifra este mult mai mare dacă luăm în considerare contribuţiile indirecte provenind din alte
sectoare, precum turismul.
V
ÿ 
     


 
 
 




V V
V Politicile în domeniul pescuitului şi mediului au fost considerate, timp de câţiva ani, ca
fiind indisociabile. În prezent, UE a adoptat o viziune mult mai largă, care include toate tipurile
de utilizare a spaţiului nostru maritim. Scopul este de a valorifica din plin atuurile Europei în
domeniul cercetării, tehnologiei şi inovaţiei maritime. Această abordare corespunde liniei trasate
de Agenda de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă mai multe şi mai bune şi
angajamentului primordial asumat de UE, acela de a garanta că dezvoltarea economică nu are
efecte negative asupra durabilităţii mediului. Politica maritimă integrată cuprinde transportul
maritim, competitivitatea întreprinderilor din sectorul maritim, ocuparea forţei de muncă,
cercetarea ştiinţifică, pescuitul şi protecţia mediului marin.
Principalele instituţii şi organisme însărcinate cu rezolvarea problemelor de dezvoltare şi
menţinere a politicii europene în domeniul pisiciculturii, avaculturii şi protecţiei mediului marin
sunt:
V Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit, una din componentele Comisiei
UE
V Comisia pentru pescuit, care intră în component Parlamentului European
V Consiliul Agricultură şi pescuit, din Consiliul Uniunii Europene
V Banca Europeană de Investiţii
V Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă
V Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului
La 14 decembrie 2007 Comisia Europeană prin Decizia nr. 6664 a aprobat Programul
Operaţional pentru Pescuit 2007-2013. Acesta a fost elaborat astfel încât contribuţia financiară
alocată prin Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel
naţional, regional şi local, integrându-se în priorităţile Comunităţii.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul financiar al Uniunii Europene
pentru sectorul pescuitului. Acesta a intrat în vigoare în data de 1 ianuarie 2007 pentru o
perioadă de 7 ani, înlocuind fostul instrument financiar de orientare a pescuitului (IFOP). Este un
instrument de asistenţă financiară publică care participă la finanţarea proiectelor desfăşurate de
întreprinderi (companii), de autorităţi publice sau organizaţii reprezentative în toate activităţile
economice care fac parte din sectorul halieutic: prinderea, porturile, creşterea, procesarea,
comercializarea, patrimoniul etc.
Scopul FEP este acela de a sprijini sectorul pescuitului în atingerea obiectivelor stabilite
prin reforma politicii comune în sectorul pescuitului (PCP) în 2002. Asistenţa financiară acordată
în acest cadru trebuie să stimuleze dezvoltarea unui sector halieutic profitabil din punct de vedere
economic, care să protejeze mediul înconjurător şi să contribuie la bunăstarea populaţiilor care
trăiesc în acesta, cu alte cuvinte, trebuie să înlesnească un pescuit şi o acvacultură durabile. Din
acest punct de vedere, proiectele finanţate prin intermediul FEP trebuie să contribuie la stabilirea
unui echilibru între resursele şi capacitatea de pescuit, la protejarea şi valorificarea mediului şi
resurselor naturale, la sprijinirea competitivităţii şi viabilităţii economice a acestui sector, la
îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele cu activităţi de pescuit şi la promovarea egalităţii dintre
femeile şi bărbaţii care muncesc în acest sector.
Principalele prioritati de interventie a Fondul European pentru Pescuit sunt:
- Adaptarea flotei de pescuit comunitare la resursele disponibile;
- Acvacultura, pescuit in apele interioare, procesare si marketing a produselor din pescarii
si acvacultura;
- Masuri de interes colectiv;
- Dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit;
- Asistenta tehnica necesara facilitarii implementarii ajutorului financiar din Fondul
European pentru Pescuit.
Programul Operaţional a fost elaborat în aşa fel încât contribuţia financiară alocată prin
Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel naţional,
regional si local, integrându-se în priorităţtile Comunitătii Europene. Consistenta asistentei
financiare provenite din Fondul European pentru Pescuit cu politicile, priorităţile si activitătile
Comunitătţii a fost verificată si asigurată prin utilizarea criteriilor de selecţie pentru acţiunile ce
vor fi finanţate. Complementaritatea Fondului European pentru Pescuit cu celelalte instrumente
financiare comunitare a fost verificată sistematic: liniile de demarcare între instrumentele
financiare fiind prezentate la nivelul fiecărei axe prioritare.
Cofinanţarea alocată României din Fondul European pentru Pescuit pentru aceeaşi
perioadă însumează 230 milioane euro, ca urmare a adoptării şi aprobării de către Comisia
Europeană a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, la data de 14 decembrie 2007.
Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti va fi susţinută prin intermediul Axei 4 prin
sprijinirea aplicării unor strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate de grupuri parteneriale
locale (GL-uri). Astfel este susţinută în conformitate cu Politica Comună pentru Pescuit (PCP)
identificarea unor soluţii pentru problemele de ordin economic, social şi de mediu generate de
fenomenul de epuizare a stocurilor de peşte. Scopul acestor măsuri este acela de a ajuta
comunităţile şi zonele pescăreşti să găsească noi resurse sustenabile pentru diversificarea
activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mod sustenabil, pe termen lung.
Axele prioritare 1, 2 şi 3 ale Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) propun
măsuri pentru sprijinirea dezvoltării pe verticală a sectorului pescăresc. Axa Prioritară 4 propune
o abordare teritorială în completarea acestui set de măsuri, pentru care România a decis să aloce
o cotă substanţială din FEP.
Principalul scop al Axei Prioritare 4 este de a minimaliza declinul sectorului pescăresc şi
de a sprijini reconversia zonelor afectate de schimbările din acest sector. Implementarea acestei
axe este finanţată prin intermediul Axei 5 din punctul de vedere al capacităţilor de dezvoltare la
nivel local pentru formarea parteneriatelor viabile şi pentru crearea strategiilor de dezvoltare
locală integrată în zonele de pescuit.
Obiectivele măsurilor finanţate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) vizând
dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti sunt:
* sprijinirea înfiinţării Grupurilor Locale (GL) prin instruirea actorilor locali ai zonelor
pescăreşti privind principiile şi managementul dezvoltării locale (Axa 5);
* sprijinirea implementării strategiilor locale de dezvoltare(Axa 4);
* sprijinirea proiectelor de colaborare între GL-uri (Axa 4).
Programul Operaţional pentru Pescuit al României a fost elaborat de către Agentia
Naţională pentru Pescuit si Acvacultură, în conformitate cu legislatia Consiliului Europei, în
urma unui proces de consultare a agentilor socio-economici, autoritătilor publice centrale si
locale, sindicatelor, ONG-urilor si organizatţiilor profesionale. În continuarea procesului început
cu elaborarea Planului Naţional Strategic (PNS), au avut loc alte câteva întâlniri cu factorii
interesaţi, Comisia Europeană si alti parteneri în vederea realizării Programului Operaţional, cu
contributia grupurilor tematice de lucru înfiintate în acest scop.
Potrivit cadrului general adoptat de Guvern, un solicitant poate depune în acelaşi timp cel mult
două proiecte pentru măsuri diferite din cadrul POP pentru a fi cofinanţate din FEP. Un al doilea
proiect în cadrul aceleiaşi măsuri cofinanţate prin FEP poate fi depus doar cu condiţia ca primul
proiect să fie finalizat.
Subcontractarea totală a achiziţiei nu este permisă pentru operaţiunile derulate pentru
cofinanţarea din FEP. În cazul subcontractării operaţiunilor de furnizare de bunuri, lucrări sau
servicii, contractorul răspunde în integralitate de respectarea prevederilor contractuale faţă de
beneficiarii cofinanţării prin FEP şi este obligat să furnizeze Agenţiei Naţionale pentru Pescuit
(ANPA) şi Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) toate informaţiile
legate de subcontractori, conform cerinţelor acestora.
Actul normativ prevede, de asemenea, publicarea listei contractorilor care nu îşi respectă
obligaţiile contractuale pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură
(ANPA). Informaţiile despre aceşti contractori pot fi incluse pe listă numai la solicitarea expresă
a unui beneficiar de cofinanţare din FEP.
Instituţiile implicate direct în implementarea prevederilor actului normativ sunt
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Principalele activităţi derulate în perioada 1 ianuarie ± 30 noiembrie 2010 privind
Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 s-au referit la:
‡ În anul 2010 au fost lansate apeluri pentru depunerea Cererilor de Finanţare, după cum
urmează:
í pentru măsurile 2.1, 2.6, 2.2, 2.5;
í pentru măsura 2.2;
í pentru măsurile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5;
Un loc aparte îl reprezintă sprijinul care vizeză măsura 2.2 ÄSprijin pentru înfiinţarea
parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiei locale integrate³;
În prezent este deschisă sesiunea de primire proiecte pentru:
ÕV Axa 1 ± Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitar.
ÕV Axa 2 ± Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor
obţinute din pescuit şi acvacultură.
ÕV Axa 3 ± Măsuri de interes comun.
Pentru POP au fost depuse 186 cereri de finanţare, cu valoare totală eligibilă de
219.502.671,89 euro, din care:
* Axa 1 ± 14 ± cu valoare totală eligibilă de 1.851.107,95 Euro.
* Axa 2 ± 119 ± cu o valoare totală eligibilă de 213.352.461,04 Euro.
* Axa 3 ± 3 ± cu o valoare totală eligibilă de 892.060,82 Euro.
* Axa 5 ± 50 ± cu o valoare totală eligibilă de 3.407.042,08 Euro din care:
* 24 CF ± Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de
dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
* 26 proiecte ± Sprijin pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru implementarea
programului.
Contracte încheiate sunt în număr de 79 ± cu o valoare nerambursabilă de 58.763.691,43
Euro, din care:
Axa 1 ± 14 ± cu o valoare nerambursabilă de 1.765.264,99 Euro.
Axa 2 ± 119 ± cu o valoare nerambursabilă de ± 54.308.668,05 Euro.
Axa 5 ± 26 ± cu o valoare nerambursabilă de 2.689.761,38 euro.
Două din cele cinci contracte de finanţare europeană semnate la nivel naţional pentru
activităţi de pescuit sunt din judeţul Constanţa. Banii sunt accesaţi prin intermediul ÄProgramului
Operaţional de Pescuit", derulat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Valoarea celor cinci contracte semnate pe întreaga ţară, de către MADR prin Direcţia
Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP se ridică la suma de 7.195.597,89
euro, cu o valoare nerambursabilă de 4,7 milioane de euro.
 Proiectele propuse de Romania vizeaza sectorul Calarasi-Braila si sectorul comun
Romano-Bulgar al Dunarii si includ intervenţii structurale majore (praguri de fund, epiuri,
consolidari de maluri), care vor produce modificari ireversibile asupra fluviului si, implicit,
asupra florei si faunei.
³Am văzut nişte proiecte incredibile ale unor oameni plini de pasiune şi entuziasm.A fost
o alegere dificilă.Considerăm că cele trei idei alese reprezintă cel mai bine specificul local şi
valorifică potenţialul Deltei în direcţia unei dezvoltări durabile.Îi felicităm pe caştigători,
aşteptăm cu nerăbdare să le vedem propunerile puse în practică şi să observăm impactul pozitiv
al acestora asupra comunităţii´, spune Diana Klusch, Director Corporate Affairs Ursus
Breweries.1
Un alt exemplu de proiect acceptat pentru finanţare a fondurilor europe, este firma
constănţeană SC Brivas Fish SRL. Proprietarul societăţii este Vasile Briceag, care deţine o
cherhana în staţiunea Olimp. Proiectul depus de Brivas Fish se numeşte ÄAjutor public pentru
încetarea permanentă a activităţilor de pescuit pentru nava Dragon 1". Investiţia face parte din
Axa prioritară 1 ÄMăsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare". Valoarea finanţării se ridică
la suma de 915.749,57 lei şi are ca obiectiv principal retragerea din activitate a ambarcaţiunii
Dragon 1.2
Cea de-a doua societate comercială cu profil piscicol care a fost acceptată pentru
finanţarea nerambursabilă este SC Complex Grup SRL. Fondurile vor fi folosite pentru refacerea
faunei acvatice din ecosistemul Bălţii Bugeac.Suma investită în proiectul numit ÄAcvacultură
durabilă în situl Natura 2000" este de 1.208.950 lei.Banii au fost obţinuţi prin Axa prioritară 2
ÄAcvacultură, pescuit în apele interioare, procesare şi marketingul produselor obţinute din
pescuit şi acvacultură".
Un alt proiect privind dezvoltarea infrastructurii în domeniul piscicol şi cultivarea
tradiţiei pescuitului dunărean în valoare de şapte milioane de euro, aprobat pentru finanţare prin
Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) şi se va derula în nouă comune din judeţ Giurgiu,
precum şi în municipiul Giurgiu pe o perioadă de cinci ani.Toate localităţile sunt riverane
Dunării.3
În Proiectul Giurgiu ± Tradiţia Pescuitului Dunărean sunt implicate patru ONG-uri, nouă
primării, opt societăţi comerciale, 16 persoane fizice cu obiect de activitate pescuitul şi patru
instituţii publice.
Obiectivele ţintă sunt: desfăşurarea lucrărilor de îmbunătăţire a infrastructurii din domeniul
pescuitului, respectiv drumuri de acces, debarcadere, dezvoltarea agroturismul în domeniul
pescuitului, efectuarea popularii bălţilor cu puiet de peşte şi înfiinţarea unor noi suprafeţe de
luciu de apă.
Un proiect reprezentativ este proiectul ³Conservarea biodiversităţii prin cultivarea
ecoturismului şi a tradiţiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitaţilor

VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV

 
   VV



  V


V
locale de pescari din Delta Dunarii´. Acest proiect al Asociatiei Salvati Dunarea şi Delta,
cofinanţat din fonduri GEF (Global Environment Facility), are un scop foarte ambitios:
încurajarea ecoturismului si a traditiilor locale pentru dezvoltarea durabila a unei comunităţi
rurale de pescari din Rezervaţia Biosferei Delta Dunarii. Comunitatea aleasă este Mahmudia, iar
partenerii proiectului sunt Asociatia ÄSalvaţi Dunarea şi Delta´, Fundaţia Principesa Margareta a
României, Asociatia Pescarilor profesionisti ÄFiii Deltei´, Comunitatea ruşilor-lipoveni,
Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural din Mahmudia, Administratţia
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii si Primaria Mahmudia. Bugetul acestui proiect este de
aproximativ 100.000 dolari.
Proiectul se va desfasura în Mahmudia, o comunitatea asezata pe braţul Sf. Gheorghe, la
32 de kilometri de oraşul Tulcea. Mahmudia, cunoscută ca fiind a doua poarta de intrare în Delta
Dunarii, are o populaţie de 2970 locuitori si 1210 gospodarii. Grupurile etnice de români,
lipoveni, ucrainieni, bulgari, turci şi moldoveni au locuit laolalta aici creând de-a lungul timpului
acel tip de civilaziţie multietnică ce şi-a păstrat tradiţiile, religia şi stilul de viaţă.
Principala activitate a locuitorilor este pescuitul si cresterea animalelor. Turismul este o
activitate încă insuficient exploatată în aceasta localitate, deşi există posibilităţi de cazare
(pensiuni de 2 si 3 margarete si hoteluri) şi activităţi turistice (bird watching, vestigiile cetaţii
Salsovia, monumente istorice, de arhitectura şi de arta, un mic muzeu). Localitatea Mahmudia
prezintă un potenţial foarte mare de dezvoltare a meşteşugurilor tradiţionale (prelucrarea stufului
şi papurei), a agro- şi eco-turismului, fiind o zonă bogată în tradiţii.
Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor acvatice
ale Deltei Dunarii. Reducerea în sine a acestei activităţi, farăun impact negativ asupra populaţiei,
nu poate fi facută fara derularea unui program de reconversie profesională a locuitorilor Deltei
spre activitaţi economice alternative, aducatoare de venituri, cum ar fi eco-turismul, mici afaceri
de producere a unor produse specifice Deltei Dunarii, reînvierea unor traditii locale (prelucrarea
stufului si papurei) etc. Acest lucru şi-l propune Asociatia ÄSalvati Dunarea si Delta´ prin
proiectul GEF ÄConservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca
alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii´.
Obiectivele proiectului sunt:
- Sprijinirea unui ONG local si a comunitatii locale pentru constientizarea necesitatii utilizarii
durabile a resurselor naturale din Delta Dunarii
- Dezvoltarea capacitatii populatiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin
acordat în realizarea activitatilor alternative generatoare de venituri
- Constientizarea în rîndul comunitatii locale cu privire la oportunitatile oferite de accesarea
fondurilor europene
- Promovarea activitatilor proiectului ca exemple pozitive de masuri care trebuie luate pentru
dezvoltarea durabila a comunitatilor din Delta Dunarii.
Printre rezultatele concrete ale proiectului se vor numara:
- Crearea unor alternative bazate pe comunitate pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, prin
care se reduc presiunile asupra ariilor de conservare si protejate care conserva biodiversitatea din
ecosistemele costiere, marine si de apa dulce
- Elaborarea unor scheme de eco-turism viabile din punct de vedere ecologic, cu participare si
administrare la nivel local
- Sustinerea dezvoltarii capacitatii si furnizarea de asistenta tehnica pentru conservarea speciilor
si habitatelor în comunitatile de pescari confruntate cu pierderea biodiversitatii, sub forma unor
specii transfrontaliere marine, de râu sau de lac esentiale.
Activitatile proiectului au fost adresate unei comunitati rurale de pescari din cea mai
importanta arie protejata a României, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Principalele activitati
ale proiectului de care au beneficiat partenerii locali ai proiectului si apoi întreaga comunitate
sunt: traininguri, work shop-uri, seminarii, lobby la nivel local si central pentru utilizarea
durabila a resurselor de peste din Delta Dunarii, construirea unui atelier pentru procesarea
papurei si stufului, realizarea unui mic muzeu al localitatii, înfiintarea unor facilitati pentru
practicarea eco-turismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale, realizarea
unui plan institutional de dezvoltare pentru un ONG local, construirea unui foisor pentru bird
watching, crearea unui site web pentru o organizatie partenera, diseminarea informatiilor despre
proiect si a realizarilor acestuia în mass media, publicarea unor materiale informative despre
proiect.
În proiect au fost implicate aproximativ 90 persoane de la cele 3 organizatii partenere din
Mahmudia: Asociatia Pescarilor profesionisti ÄFiii Deltei´, Comunitatea rusilor-lipoveni si
Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural. Aproximativ 40 de tineri si 25 de
femei au fost implicati în activitatile de educatie ale proiectului.
Asociatia Salvati Dunarea si Delta este initiatorul acestui proiect, care s-a implicat efectiv
în organizarea tuturor activitatilor alaturi de parteneri, iar rezultatele pozitive au fost replicate si
în alte zone din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
În cadrul proiectului a fost publicată lucrarea ÄStudiu Monografic. Localitatea
Mahmudia´ realizată de un grup de specialişti alcătuit din Alexandru Chiselev, Elena Papa,
Narcisa Ştiucă, Iuliana Titov şi Steluţa Pârâu şi lansată în cadrul unui seminar organizat la
Mahmudia în 10 mai 2009. Lucrarea reprezintă o încercare de a trata în mod organizat
caracteristicile geografice, istorice, etnice, arhitectonice şi ale culturii tradiţionale din comuna
Mahmudia.
V
ÿ 

Potrivit statisticilor ANPA, productia de peste a scazut constant incepand cu anul 1989.
Astfel, daca imediat dupa Revolutie, productia nationala de peste din ape amenajate se cifra la
50-60.000 de tone anual, in prezent, aceasta este de numai 8.000 de tone.
 În perioada 1998-2003, producţia piscicolă a României a înregistrat o scădere
semnificativă, astfel ca în anul 2003 ea a reprezentat doar 63% din cea a anului 1998. Capturile
din Marea Neagră în perioada 1998-2003 au avut o evoluţie descendentă, minimul fiind
înregistrat în anul 2003, când acestea au reprezentat doar 36,5% faţă de 1998. Cauzele scăderii
producţiei piscicole atât în apele dulci cât şi în cele marine au fost reprezentate de condiţiile
caracteristice stării de tranziţie la economie de piaţă (investiţii scãzute în acest sector, atât în
domeniul productiv, cât şi investiţii reduse de capital), supraexploatării prin pescuitneraţional în
apele dulci cât şi marine, poluării mediului acvatic, distrugerii habitatelor şi lipsei de material de
populare.
În Fişierul Navelor şi Ambarcaþiunilor de Pescuit sunt înscrise 24 de nave şi
ambarcaţiuni, din care 12 trawlere, în stare de funcţionare fiind doar 7, acestea fiind în
proprietatea statului. În prezent existã un numãr de aproximativ 50 de agenţi economici care îşi
desfãşoarã activitatea în industria de prelucrare, procesare a produselor piscicole şi de
acvaculturã. În prezent, capacitatea totalã de prelucrare şi conservare a peştelui şi a produselor
din peşte este de 31.996 t/an, din care 4.324 t/an în mediul rural.
Comerţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa internă se realizează prin intermediul
fermelor piscicole, fabricilor de industrializare, importatorilor, angrosiştilor şi detailiştilor.
Disponibilul pentru consum pe piaţa internă faţă de anul de referinţă 1998 a scăzut cu 29% în
1999, în 2001 cu 14%, pentru ca în prezent să se majoreze din nou la nivelul anului 1998.
Comerţul cu produse din peşte şi produse din peşte pe piaţa externă ± exporturile au înregistrat
un regres semnificativ începând cu anul 2000 până în prezent, reducându-se cu până la 70% faţă
de anul 1998. Importurile, faţă de anul 1998, au scăzut ajungând la 70% în anul 1999, după care
au început să crească, pentru ca în prezent să fie mai mari faţă de cele din anul 1998 cu
aproximativ 6%.
"Productia de peste si pescuitul industrial au scazut foarte mult", spune Adrian Ionascu,
oficial in cadrul ANPA. Problemele intampinate de producatori sunt cunoscute de oficialul
ANPA, care recunoaste problemele legate de titlurile de proprietate ale lacurilor si baltilor
retrocedate, cat si costurile mari de productie ale producatorilor cu luciuri de apa concesionate.
"Cei care fac productie trebuie sa plateasca metrul cub de apa, ceea ce implica foarte multi bani",
spune Ionascu.4
Derularea proiectelor Natura 2000, Life+ susţinute de EU şi în calobarare cu ONG din
UE, Ukraina şi Moldova, au avut ca rezultate protejarea speciilor de pesti pe cale de dispariţie
(sturioni), limitarea pescuitului acestora, refacerea habitatelor natural ale peştilor şi pasărilor.
Proiectele aprobate pentru finaţare de cărtre POP se vor desfaşura în perioada 2011-2013.
Obiectivele principale ale acestora sunt: scoaterea din utilizare a navelor vechi, schimbarea
sistemelor tehnice, înlocuirea utilajului tehnic vechi cu unul nou conform normelor europene,
finanţarea infiinţarii crescătoriilor piscicole, derularea unor work-shopuri şi seminare de educare,
de redicare a gradului profesional al pescarilor, combatarea braconajului de peste.
Strategii de dezvoltare:
VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV




 VV
  V V V V  V
1.V Marirea gradului de eco-educaţie populaţiei din zonei fluviale (Delta Dunării), din luncile
rîurilor, cu scopul protejării luciului de apelor, scăderea distugerii calitaţii apelor prin
aruncarea deşeurilor.
2.V Marirea gradului de prelucrare a deşeurilor, construirea uzinelor de prelucrare a
deşeurilor
3.V Întroducerea unei norme de pescuit
4.V Diversificarea speciilor crescute în crescătoriile piscicole din România
5.V Reducerea braconajului de peşte
6.V Repararea drumurilor, o problemă care afectează transportul rapid a produselor din peşte
în interiorul ţării.
7.V Stimularea producţiei naţionale de peşte şi a exportuli de peşte pri alocarea subsiidiilor de
stat.




1.V www.madr.ro
2.V www.piataagricola.eu
3.V www.salvatidelta.ro
4.V http://ec.europa.eu
5.V www.anpa.ro
6.V www.fonduri-ue.ro/upload/programul_operational_pentru_pescuit_ro.pdf
7.V www.fonduri-finantari.eu/articol/cofinantare-nationala-pentru-fondul-european-pentru-
pescuit
8.V www.finantare.ro
9.V http://eufinantare.info/fonduri-europene-2011
10.Vwww.agro-business.ro
11.Vhttp://romania.panda.org
12.Vwww.revista-ferma.ro
Anexe
LISTA BENEFICIARILOR FEP
ÿ
ÿ
ÿ 





 ! 

 ÿ
 
ÿ    ÿ
"

 ÿ 
0 1 2 3 4 5
1 1/11 300410 SC MIADMAR 1 / 1.1 Ajutor public pentru 1.778.074,94 lei
01 38 0045 FISHING SRL specială încetarea permanentă a
activităţilor de pescuit
pentru nava: T.C.
"MEDUZA 4" armator
SC MIADMAR
FISHING SRL
2 2/11 300410 SC BRIVAS 1 / 1.1. Ajutor public pentru 915.749,57 lei
01 14 0046 FISH SRL specială încetarea permanentă a
activităţilor de pescuit
pentru nava:
"DRAGON 1" armator
SC BRIVAS FISH SRL
3 3/22 100510 SC COMPLEX 2 / 2.2 Acvacultura durabilă în 1.208.950,00 lei
01 14 0051 GRUP SRL situl NATURA 2000 -
Crescătoria piscicolă
Bugeac ROSPA0053
4 4/21 260310 SC PISCICOLA 2 / 2.1 Modernizare şi 12.618.600,00 lei
02 38 0001 MURIGHIOL SA dezvoltare unităţi de
acacultură (Ferme
Piscicole)
5 5/21 080410 SC AGROMEC 2 / 2.1 Construire fermă 2.896.428,00 lei
06 37 0020 HONORICI SA piscicolă
6 6/21 290310 SC NIMB SA 2 / 2.1 Extindere fermă 12.408.000,00 lei
06 37 0005 sturioni ± creştere
intensivă
7 7/21 020410 SC TELECERNA 2 / 2.1 Modernizarea unităţii 9.924.937,98 lei
06 22 0017 SRL de acvacultură ÄSteaua
Mureşului´ prin
diversificarea
producţiei cu specii noi
cu potenţial de piaţă
8 8/21 310310 SC PROMT 2 / 2.1 Fermă piscicolă pentru 6.972.663,60 lei
08 33 0008 SERVICE SRL creşterea şi procesarea
păstrăvului
9 9/21 310310 SC DORIPESCO 2 / 2.1 Modernizarea şi 7.926.033,00 lei
07 08 0011 SA reabilitarea
capacităţilor de
producţie la ferma
piscicolă Dumbrăviţa ±
Satu Nou
10 10/21 010410 SC SINTEZA 2 / 2.1 Fermă de reproducere 6.776.824,13 lei
08 32 0016 SRL şi creştere a şalăului în
policultură´ în
localitatea Călineşti
Oaş ± Lacul de
acumulare Călineşti-
Oaş
11 11/21 200410 SC GAVELLA 2 /2.1 Amenajare fermă 7.609.080,00 lei
06 05 0040 COM SRL piscicolă Gavella
12 12/26 230410 SC MIADMAR 2 / 2.6 Unitate procesare peşte 3.201.264,00 lei
02 38 0042 HDP SRL
13 13/11 250510 SC CONSEGA 1/1.1 Sprijin acordat SC 1.744.943,11 lei
01 14 0059 HOLDING SRL CONSEGA HOLDING
SRL pentru încetarea
permanentă a
activităţilor de pescuit a
navei MEDUZA 2
14 14/11 250510 SC FISHING 1/1.1 Sprijin pentru încetarea 2.008.287,73 lei
01 14 0060 MERIDIAN SRL permanentă a
activităţilor de pescuit a
navei Chefalu 6
15 15/22 260510 SC DORIPESCO 2/2.2 Piscicultura şi 376.170,00 lei
07 08 0061 SA conservarea
biodiversităţii în
fermele Doripesco ±
Rotbav şi Dumbrăviţa
din situl NATURA
2000
16 17/21 180510 SC GROUP MET 2/2/1 Hală pentru creşterea 12.318.343,45 lei
06 37 0055 CAR SRL sturionilor şi

17 16/11 110610 SC MIRCOM 1/1.1
01 14 0066 IMPEX SRL
18 18/26 260410 SC SEA BELL 2/2.6
09 25 0043 TRADING SRL
19 23 15 250610 BOBOC RENE 1/1.5
01 14 0070 MARIUS
20 24/15 250610 IORDACHE 1/1.5
01 14 0071 CATĂLIN
21 25/15 250610 MOLDOVEANU 1/1.5
01 38 0072 IVAN
22 26/15 250610 LIBIDOV 1/1.5
01 38 0073 GHEORGHE
amenajarea unui
heleşteu cu suprafaţa de
7,1 Ha pentru
practicarea acvaculturii
în zona Herneacova,
jud. Timiş
Sprijin acordat SC 336.051,43 lei
Mircom Impex SRL
pentru încetarea
permanentă a
activităţilor de pescuit,
a navei Calcan 1
Construire spaţii de 6.735.537,62 lei
depozitare şi procesare
peşte
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate : pescar
BOBOC RENE
MARIUS, nava de
pescuit TC ÄMEDUZA
4
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate : pescar
IORDACHE
CATĂLIN , nava de
pescuit TC ÄMEDUZA
4
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate : pescar
MOLDOVEANU
IVAN , nava de pescuit
TC ÄMEDUZA 4
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
 definitivă a navei din
activitate : pescar
LIBIDOV
GHEORGHE , nava de
pescuit TC ÄMEDUZA
4
23 19/21 080410 SC DIVERTIS 2/2.1 Păstrăvărie pe pârâul 396.186,60 lei
07 08 0019 AGRIPEX SRL Viştişoara, sat
Viştişoara, judeţul
Braşov
24 20/21 200510 SC PISCICOLA 2/2.1 Modernizare ferma 1.790.713,00 lei
04 07 0056 SA BOTOŞANI piscicolă Drăcşani şi
achiziţie de utilaje la
SC Piscicola SA,
Botoşani
25 21/21 210510 SC PISCICOLA 2/2.1 Modernizare ferma 12.359.170,00 lei
08 32 0057 SA SATU MARE piscicolă, sat Adrian,
FN, Oraş Livada,
judeţul Satu Mare
26 22/21 280410 SC BALTIC 2/2.1 Diversificare producţie 6.455.139,34 lei
09 19 0044 MARINE GRUP şi modernizare
SRL activitate existentă la
Ferma piscicolă
Comana, judeţul
Giurgiu
27 27/21 170510 SC AGRO 2/2.1 Amenajare piscicolă 316.322,44 lei
09 03 0054 FOREST păstrăvăria Bratia II
BRATIA SRL
28 28/21 110610 SC 2/2.1 Înfiinţare unitate de 1.481.758,80 lei
05 20 0064 PĂSTRĂVĂRIA acvacultură în comuna
GALBENU SRL Baia de Fier, judeţul
Gorj
29 30/21 160410 SC TRUIT 2/2.1 Înfiinţarea unei 1.012.084,20 lei
08 32 0037 AQUA SRL păstrăvării în localitate
Negreşti Oaş, judeţul
Satu Mare
30 29/26 290310 SC NIMB SA 2/2.6 Extindere ferma de 5.299.424,40 lei
06 37 0006 sturioni ±
Producţie/industrializar

31 31/21 050510 SC GELMIN 2/2.1
02 38 0050 SRL
32 32/26 080710 SC DORIPESCO 2/2.6
07 08 0081 PROD SRL
33 36/21 050710 SC PIRANIA 2/2.1
04 07 0079 SRL
34 37/21 200710 SC CASCADA 2/2.1
09 16 0085 LAUR SRL
35 35/21 280610 SC LACUL DE 2/2.1
04 29 0075 ARGINT SRL
36 39/22 290710 SC ESOX PROD 2/2.2
03 10 0089 SRL
37 34/21 030510 SC MIRACOM 2/2.1
01 12 0049 JOB SRL
38 49/21 160410 SC AURORA 2/2.1
06 37 0036 SRL
e
Investiţii productive la 6.209.776,73 lei
ferma piscicolă Gelmin
SRL
Dezvoltarea şi 943.499,95 lei
modernizarea secţiei de
procesare peşte a SC
Doripesco Prod SRL
prin achiziţia de
echipamente şi utilaje.
Dotarea fermelor 791.146.00 lei
piscicole ale firmei SC
PIRANIA SRL,
BOTOŞANI cu
mijloace moderne de
producţie, transport,
condiţionare, control şi
securitatea muncii în
vederea reducerii
decalajului faţă de
fermele din estul
Europei
Finalizarea investiţiei 112.990.80 lei
de acvacultură pentru
creşterea păstrăvului ±
Com. Moroeni, jud.
Dâmboviţa
Amenajare piscicolă 1.374.599,96 lei
Lacul de Argint
Amenajare piscicolă 1.757.515,80 lei
Amara ± acvacultură în
sit NATURA 2000
Fermă piscicolă 7.428.207,60 lei
comuna Jegălia
Fermă de acvacultură 7.371.311,66 lei
pentru creşterea
speciilor de peşti
autohtoni şi sturioni în
viviere flotabile pe

39 44/22 040810 SC CIOCĂNEŞTI 2/2.2
01 12 0091 PISCICOLA SRL
40 43/15 300810 IVAN 1/1.5
01 14 0096 PINTILICĂ
41 42/15 200810 RADU FLORIN 1/1.5
01 14 0093
42 33/21 210410 SC ABELDA 2/2.1
06 37 0041 STURIO JIM
SRL
43 41/21 280610 SC MEGALIT 2/2.1
05 30 0074 SRL
44 45/05.11.201 SC DANUBIU 2/2.2
0 ELITE SRL
22 290610 01
14 0076
45 46/05.11.201 SC AQUAROM 2/2.2
lacul AURORA ±
Timişoara, str. Lacului,
jud. Timiş, conform
extras CF nr. 65841, nr.
Topo 15924/1
Acvacultura durabilă în 183.000,00 lei
situl NATURA 2000
Ciocăneşti - Dunăre
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate: pescar IVAN
PINTILICĂ, nava de
pescuit TC ÄMeduza 2´
Sprijin pentru pescarii 18.727,20 lei
afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate: pescar
RADU FLORIN, nava
de pescuit CHEFALU 6
Investiţie nouă. 7.652.202,69 lei
Tehnologia şi
instalaţiile aferente
pentru reproducerea,
predezvoltarea şi
creşterea intensivă a
sturionilor în hala
amplasată în oraşul
Jimbolia, jud. Timiş
Modernizare fermă 870.528,00 lei
pentru acvacultură în
comuna Găneasa,
judeţul Olt
Conservarea 450.000,00 lei
ecosistemelor şi a
diversităţii biologice în
Amenajarea piscicolă
Dunăreni
Conservarea 1.810.000,00 lei
 0 ELITE ecosistemelor şi a
22 300610 01 DISTRIBUTION diversităţii biologice în
14 0077 S SRL Amenajarea piscicolă
OLTINA
46 15 300810 01 LAVRIC FILON 1/1.5 Sprijin pentru pescarii 18.727.20 lei
14 0097 afectaţi de oprirea
definitivă a navei din
activitate: pescar
LAVRIC FILON, nava
de pescuit TC ÄMeduza
2´
47 47/18.11.201 SC MONTES 2/2.1 Fermă piscicolă cu 2.759.301,12 lei
0 TOUR SRL creşterea în sistem
21 070710 09 superintensiv - Nedelea
31 0080
48 51/ ASOCIAŢIA 2/2.2 Amenajarea piscicolă 1.028.760,00 lei
22 061010 03 JUDEŢEANĂ A Maţa-Rădeanu ±
18 0117 VÂNĂTORILOR Acvacultura durabilă în
ŞI PESCARILOR situl NATURA 2000 ±
SPORTIVI Lunca Prutului ±
GALAŢI Vlădeşti - Frumuşiţa
49 50/22.11.201 SC EURO FISH 2/2.2 Conservarea 2.080.000,00 lei
0 SRL patrimoniului natural în
22 191010 02 amenajarea piscicolă
38 0119 Babadag din cadrul
rezervaţiei Biosferei
delta Dunării
50 53/24.11.201 DECIANU 1/1.1 Sprijin acordat Decianu 525.060,64 lei
0 CĂTĂLIN Cătălin Ghiocel PFA
11 290910 01 GHIOCEL PFA pentru incetarea
18 0113 permanenta a
activităţilor de pescuit,
ale navei Labanu
51 49/26.11.201 SC OCEAN FISH 2/2.6 Extindere capacităţi de 9.206.182,78 lei
0 SRL procesare a peştelui şi a
26 080910 09 parcului auto logistic la
25 0100 SC OCEAN FISH SRL,
COMUNA Afumaţi,
judeţul Ilfov
52 52/26.11.201 SC EGRETA 1/1.1 Sprijin acordat SC 98.070,63 lei
0 SHIPPING SRL EGRETA SHIPPING
11 210910 01 SRL pentru încetarea
14 0104 permanentă a
activităţilor de pescuit,
ale navei 0491 MG
53 17/30.11.201 Fondul Naţional 2/2.4 Gestionarea sumei 5.828.012,22 lei
0 de garantare al destinate prin POP în 53.946.472,18 lei
Creditelor pentru scopul funcţionării
IMM ± SA - IFN schemei de garantare a
creditelor bancare
pentru beneficiarii
selectaţi ai POP
54 54/02.12.201 SC OLTFISH 2/2.2 Acvacultură durabilă în 1.549.000,00 lei
0 SRL situl Natura 2000 ±
22 221010 01 ROSPA 0105 Mostiştea
12 0123 ± Acumularea Iezer
55 55/17.12.201 SC FERMACVA 2/2.1 Fermă acvacultură ± 7.075.444,80 lei
0 SRL Hală de creştere şi
21 200710 05 unitate de procesare
20 0084 primară
56 58/23.12.201 SC COMPLEX 2/2.2 Acvacultura durabila in 1.208.950,00 lei
0 GRUP SRL situl NATURA 2000 ±
22 171110 01 Crescatoria Piscicola
14 0136 BUGEAC ROSPA
0053
57 57/15.12.201 SC PISCICOLA 2/2.2 Piscicultura si 1.518.180,00 lei
0 PROD COM SRL conservarea
22 101110 01 biodiversitatii in cadrul
12 0132 ariei naturale protejate -
Lac Galatui
58 56/23.12.201 SC ROVICO SRL 2/2.1 Hala complet utilata si 12.400.302,75 lei
0 anexe pentru cresterea
21 300710 06 intensiva a sturionilor
37 0090
59 60/23.12.201 SC CDL 2/2.2 Conservarea 1.406.000,00 lei
0 PRODCOM SRL habitatului natural in
22 261110 02 cadrul amenajarii
38 0146 piscicole Piatra Calcata
60 56/23.12.201 SC ROVICO SRL 2/2.1 Hala complet utilata si 12.400.302,75 lei
0 anexe pentru cresterea
21 300710 06 intensiva a sturionilor
37 0090
  #ÿ
ÿ$#
%&&#'
&( #)))&%**')+(,
(-*'&*% 

"1+1/+, 3
1(2,(
/((0,,+,

.(/((0,, ++,, ".1+,+

(.,(1(2,,, 1+2,,+ ".45 067,+
1+2,,0,+( 1,(+,
AM-POP Servicii informatice privind 2009/2014 2.177.550,00 2.177.550 euro
gestionarea proiectelor POP
- Teamnet - Asesoft
AM-POP Asistenta tehnica pentru AM 2009/2010 14.750 euro 14.750 euro
in vederea revizuirii si
definitivarii cadrului
legislativ si institutional,
conform legislatiei in
vigoare pentru imbunatatirea
sistemului de management si
control pentru POP -
Eugenia Stanciu
AM-POP Asistenta tehnica pentru AM 2009/2010 14.940 euro 14.940 euro
in vederea definitivarii
cadrului metodologic si
institutional pentru sistemul
de management pentru POP,
inclusiv acorduri
interinstitutionale -
Mantzinou Afroditi
AM-POP Servicii de evaluare tehnică 2009/2013 Acord cadru Acord cadru
şi financiară a Cererilor de
Finanţare în cadrul POP
2007-2013 Theta Consulting
SRL
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Comerţ

Fondul European pentru Pescuit

Programului Operaţional pentru Pescuit

Student: Carp Irina

Grupa 401

Bucureşti
2010