Sunteți pe pagina 1din 6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

- PROIECT –
Politica comună în domeniul pescuitului

Politica comună în domeniul pescuitului

REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Ce este politica comună în domeniul pescuitului?


PCP este un set de reguli pentru gestionarea flotelor europene de pescuit și
pentru conservarea stocurilor de pește. Menită să gestioneze resurse comune,
aceasta le oferă tuturor flotelor europene de pescuit acces egal la apele UE și la
zonele de pescuit și le permite pescarilor să concureze în mod echitabil.
Chiar dacă stocurile pot fi în general reînnoite, ele sunt limitate. În prezent, unele
sunt pescuite excesiv. Ca urmare, statele membre ale UE au luat măsuri pentru a
garanta că activitățile de pescuit din Europa sunt durabile, fără să pericliteze
stocurile de pește și productivitatea sectorului pe termen lung.
PCP a fost introdusă în anii 1970 și a cunoscut actualizări succesive, cea mai
recentă intrând în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Care sunt obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului?


PCP are scopul de a se asigura că pescuitul și acvacultura sunt sustenabile
din punct de vedere ecologic, economic și social și că furnizează alimente
sănătoase pentru cetățenii UE. De asemenea, își propune să susțină un sector
dinamic al pescuitului și să asigure un nivel de trai decent pentru comunitățile de
pescari.
Deși este important să se maximizeze capturile, trebuie să existe limite. Este
nevoie să ne asigurăm că practicile de pescuit nu afectează capacitatea de
reproducere a populațiilor de pește. Politica actuală prevede stabilirea, în perioada
2015-2020, a unor limite sustenabile de captură, care să asigure continuitatea
stocurilor de pește pe termen lung.
Nici până în ziua de astăzi nu se cunoaște cu exactitate impactul pescuitului
asupra mediului marin fragil. Din acest motiv, PCP adoptă o abordare prudentă,

care recunoaște impactul activităților umane asupra tuturor


componentelor ecosistemului. Ea își propune să convingă flotele de pescuit să fie
mai selective cu speciile pescuite și să elimine treptat practica aruncării înapoi în
mare a capturilor de pești nedoriți.
REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
De asemenea, reforma schimbă modul în care este gestionată PCP, acordând
puteri sporite statelor membre în ceea ce privește controlul la nivel național și
regional.

PCP are 4 domenii principale de acțiune:

1. Gestionarea pescuitului

Pescarii capturează pește din stocuri cu o capacitate reproductivă mare, dar nu și


nelimitată. Dacă nu se pescuiește în mod controlat, stocurile se pot epuiza sau pot
înceta să mai fie viabile din punct de vedere economic. Este în interesul tuturor să
avem un sistem de gestionare a pescuitului care

 să mențină capacitatea reproductivă a rezervelor, astfel încât să se asigure o


producție ridicată pe termen lung
 să creeze condițiile necesare pentru creșterea profitabilității sectorului
 să distribuie în mod echitabil posibilitățile de pescuit și
 să conserve resursele marine.

Obiectivul principal al gestionării pescuitului în cadrul politicii comune în


domeniul pescuitului (PCP) este acela de a asigura o producție ridicată pe termen
lung pentru toate stocurile până în 2015, acolo unde este posibil și cel târziu până
în 2020. Este vorba despre așa-numitul randament durabil maxim. Un alt obiectiv
din ce în ce mai important constă în reducerea la minim sau evitarea capturilor
nedorite prin introducerea treptată a unei obligații de debarcare. Și, nu în ultimul

rând, noua PAC și-a revizuit normele și structura de gestionare, în


sensul regionalizării și al consultării mai extinse a factorilor implicați.

REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Gestionarea pescuitului poate lua forma controlului intrărilor, a controlului ieșirilor
sau poate reprezenta o combinație a celor două. Controlul intrărilor include:

 norme privind accesul la ape , pentru a controla ce vase au acces în diferite


zone
 controale ale efortului de pescuit , pentru a limita capacitatea de pescuit și
utilizarea navelor
 măsuri tehnice , pentru a reglementa utilizarea uneltelor de pescuit și pentru
a stabili unde și când se poate pescui.

Controlul ieșirilor constă, în principal, în limitarea cantității de pește care poate fi


pescuită într-o anumită zonă, în special prin stabilirea capturilor totale admisibile
(a se vedea TAC-uri și cote).
Politica comună în domeniul pescuitului recurge din ce în ce mai mult la planuri
multianuale, care combină adesea diferite instrumente de gestionare.
Gestionarea pescuitului se bazează pe date și consultanță științifică, precum și pe
măsuri de control menite să asigure aplicarea normelor în mod echitabil și
respectarea acestora de către pescari.

2. Politica internațională

Acorduri cu terte tari si conventii internationale in materie de pescuit

Conventiile (in principal acordurile de pescuit), ce permit accesul flotei


Uniunii in apele tarilor care nu sunt membre constituie una din partile fundamentale
ale PPC. Fara ele, amplificarea generala a zonelor de pescuit la 200 de mile si
drastica reducere a posibilitatilor de pescuit au avut grave repercursiuni asupra
pescarilor comunitari. In plus in situatia actuala a apelor Uniunii, caracterizata de un
exces de capacitate, aceste acorduri fac posibila o reducere a efortului de pescuit in
aceste ape.

REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Pana acum Uniunea Europeana a incheiat 26 de acorduri cu tari africane, ale
Oceanului Indian, din Atlanticul de nord la fel cu Argentina din Latinoamerica. Se
pot distinge diferite clase de acorduri de pescuit in functie de tipul de concesie care
se ofera: acorduri reciproce, accesul la populatii excedentare, accesul la populatii in
schimbul accesului la piata, accesul la populatii in schimbul compensarilor
financiare si accesul la populatii in schimbul platilor si accesul la piata.

3. Piața și politica comercială

Politicile structurale in materie de pescuit

De-a lungul a cativa ani industria piscicola a suferit o situatie de continua criza
ocazionata de factori cum ar fi excesul dimensiunii flotei si pescuitul excesiv, la fel
si din probleme de indatorare si comercializare. Uniunea incearca sa ajute industria
si comunitatile care depind de ea pentru a atinge un viitor mai sigur si stabil in care
efortul de a pescui sa fie proportional cu resursele disponibile. Instrumentele de care
dispune pentru a infrunta problemele structurale sunt urmatoarele:

· Programe de orientare plurianuale (POP): aceste programe, ce au


ca obiectiv restructurarea si modernizarea flotelor pescaresti, fixeaza
pentru efortul de pescuit anumite limite maxime in functie de
principalele segmente ale flotei.

4. Finanțarea politicii
In cadrul reuniunii din data de 25 septembrie a.c., ministrii au participat la o
dezbatere de orientare cu privire la o propunere pentru un nou Fond european pentru
pescuit si afaceri maritime (FEPAM). Aceasta propunere are legatura atat cu cadrul
financiar multianual (CFM) 2014 – 2020, in prezent in discutie, cat si cu reforma in
curs a politicii comune in domeniul pescuitului (PCP) corespunzatoare aceleasi
perioade.

REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
„Scopul este realizarea unui pescuit durabil„, a declarat dl Aletraris, ministrul
cipriot care a prezidat reuniunea.
Noul fond este menit sa contribuie la realizarea obiectivelor PCP si ale politicii
maritime integrate a UE (PMI) si este structurat in jurul urmatorilor piloni:

 un pescuit inteligent si ecologic, care sa permita o tranzitie fara dificultati catre


un pescuit durabil;
 o acvacultura inteligenta si ecologica, pentru a le oferi consumatorilor din UE
accesul la alimente sanatoase si nutritive produse de o industrie competitiva si
durabila;
 dezvoltarea durabila si favorabila incluziunii a comunitatilor care depind de
pescuit;
 politici maritime intersectoriale care sa genereze economii si crestere.
Pe langa acesti patru piloni, FEPAM va finanta o serie de masuri care cuprind
colectarea de date, consultanta stiintifica, controale, guvernanta si asistenta tehnica.

In cadrul reuniunii, ministrii s-au axat pe:

 flexibilitatea care sa le permita statelor membre sa efectueze transferuri intre


diferite linii bugetare din cadrul acestui fond;
 sfera de aplicare a masurilor suplimentare de inclus in fond.
Presedintia Consiliului are ca scop asigurarea unui acord cu privire la o „abordare
generala partiala” (acord politic privind pozitia Consiliului) in cadrul reuniunii din
luna octombrie. Este posibil ca avizul Parlamentului European sa fie transmis in luna
ianuarie.

REI, Master EIAE, Anul II, Semestrul II

S-ar putea să vă placă și