S.C.

IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

S.C. IPTANA SA

CAIET DE SARCINI
FUNDATIEI REZERVORULUI DE COMBUSTIBIL
PENTRU EXECUTAREA

LUCRRI DE TERASAMENTE

1.1 GENERALITATI 1.1.1 Obiectul Caietului de sarcini Prezentul Caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru fundatia rezervorului de combustibil din cadrul Terminalului de bitum din Portul Constanta Sud. El cuprinde conditiile tehnice ce trebuie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. 1.1.2 Obligativitatea Caietului de sarcini Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice, care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitatile de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prevederilor prezentului Caiet de sarcini. Executantul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului Caiet de sarcini. La executarea umpluturilor din balast si piatra sparta se vor respecta prevederile din standardale si normativele aflate in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului Caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea prevederilor prezentului Caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, beneficiarul lucrarii va putea dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor de remediere ce se impun.

1.2

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.2.1 Amplasarea si trasarea lucrarilor Inainte de inceperea executiei lucrarilor se va proceda la predarea de catre beneficiar si proiectant si primirea de catre constructor a amplasamentului, urmnd apoi trasarea elementelor constructive, in ordinea desfasurarii procesului tehnologic.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

In cadrul predarii amplasamentului, se va fixa baza de trasare, elementele necesare fiind prevazute in documentatia de trasare elaborata de proiectant . Cotele reperelor de nivelment vor fi stabilite in sistemul de referinta Marea Neagra, cu legatura prin nivelment geometric de ordinul III la repere din reteaua de stat sau dintr-o retea locala la rndul ei legata de reteaua de stat, cu precizia corespunzatoare. Aplicarea pe teren a bazelor de trasare si trasarea propriu-zisa se va face de catre constructor, folosind cadre de specialitate si aparate adecvate, dupa verificarea prealabila a documentatiei de trasare . Reteaua de trasare a lucrarilor trebuie sa permita identificarea usoara a reperelor, precum si reconstituirea si rematerializarea acestuia, in cazul unor distrugeri. Trasarea pe teren, dupa executarea ei, se va verifica in ceea ce priveste incadrarea in tolerantele prescrise. Receptia lucrarilor de trasare se va face de catre beneficiar, in prezenta constructorului si de la caz la caz a proiectantului. La realizarea operatiunilor de trasare se vor respecta prevederile din urmatoarele standarde STAS 10493-76 ;STAS 7008-88 ; STAS 4294 - 73. Se interzice folosirea lucrarilor de trasare nereceptionate. 1.2.2 Pichetarea lucrarii Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antrprenorul trece la executarea pichetajului conform planurilor de trasare, a reperelor si coordonatelor punctelor principale. De regula pichetajul axului rerzervoarelor de bitum este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializati pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei de amplasare a cuvei rezervorului de combustibil, cel putin 2 reperi Pichetajul astfel facut si insotit de un plan care indica pozitia axului cuvei se supune spre aprobare reprezentantului beneficiarului care in termen de 10 zile trebuie sa-l avizeze sau sa faca observatii. Daca se constata erori la materializarea axului cuvei se procedeaza la verificare si intocmirea unui nou proces verbal. Pichetarea complementara o face antrprenorul materializnd axul lucrarii, limitele fundatiei si plantarea unui reper de nivelment in apropierea lucrarii. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a-i restabili daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si pe raspunderea sa. Aceasta operatie nu poate sa se efectueze dect dupa ce se obtine aprobarea srisa a dirigintelui cu cel putin 24 de ore in avans. Cu ocazia pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice sau de alta natura aflate in ampriza lucrarilor, in vederea protejarii acestora. Receptia acestui pichetaj este facuta de beneficiar sau de reprezentantul sau. Ea este consemnata in caietul de santier. 1.2.3 Lucrari pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare: - curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni etc.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

- decaparea si depozitarea pamntului vegetal - asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata Decaparea pamntului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei fundatiilor rezervoarelor Pamntul decapat si alte produse vor fi incarcate in auto si transportate intr-un depozit definitiv Pamntul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii sale . Antreprenorul nu trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate anterior. Aceasta acceptare sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. 1.2.4 Executia sapaturilor Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizei de debleu prevazut de prezentul Caiet de sarcini sa fi fost verficat si recunoscut ca satisfacator de catre dirigintele lucrarii Aceste acceptari trebuie in mod obigatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuie sa fie atacate frontal pe intreaga latime a platformei fundatiei rezervorului . Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului.Daca acestea difera de prevederile proiectului antreprenorul va trbui sa aduca la cunostinta dirigintelui care va putea dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului tersamentelor.Sapaturile se vor executa in doua etape.In prima etapa se excaveaza terenul natural cu excavatorul pana la cota +2,45 mMN.Pamantul excavat se incarca in auto si se evacueaza din amplasament. Pna la cota +2.25 mMN se executa sapatura manuala pentru nivelare in vederea compactarii cu placa vibratoare. Pe durata executarii compactrii se amenajeaza fundul sapaturii cu panta ce va face posibila scurgerea apelor pluviale in afara amprizei fundatiei. Se niveleaza terenul manual dupa realizarea compactarii terenului se definitiveaza sapatura la cota +2.25 m MN. Pamantul excavat se incarca in auto si se evacuaeaza din amplasament. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini sa fie verificate si acceptate de diriginte.Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. 1.3 RECEPTIA LUCRARILOR DE SAPATURA SI COMPACTARE DINAMICA Lucrarile de sapaturi vor fi supuse unei receptii pe faze de executie si a unei receptii finale.In cadrul receptiei pe faze se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si conditiilor din caietul de sarcini.In urma verificarilor se inchie PV in care se confirma trecerea la executia fazei urmatoare (umpluturi din balast si piatra sparta).Receptia se va face pentru urmatoarele lucrari: - trasarea axelor fundatiilor - realizarea compactarii si nivelarii manuale - cotele finale ale fundatiei

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

FUNDATII DIN BALAST, PIATRA SPARTA

1.4 GENERALITATI

1.4.1 Obiectul Caietului de Sarcini Prezentul Caiet de sarcini se refera la executia si receptia staturilor de fundatie din balast si piatra sparta. El contine conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea prevederilor din Caietul de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului Caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.5 MATERIALE 1.5.1 Balastul Pentru executia stratului de fundare se va utiliza balast cu granula maxima de 71 mm. Balastul trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative din tabelul 1. Tabelul 1
CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni [%], Max: - sub 0,02 mm 0 - 7,1 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate [Un] min. Echivalent de nisip [En] min. Uzura cu masina tip Los Angeles [LA] % max. BALAST 0-71 3 15-70 continua 15 30 50 1913/5 - 85 4606/80 730/89 730/89 730/89 METODA DE VERIFICARE STAS

Agregatele naturale trebuie sa provina din roci rezistente la intreruperi. Se interzice folosirea agregatelor naturale cu continut mai mare de 10% granule constituite din roci alterate moi sau durabile. Agregatele nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile. 1.5.2 Piatra sparta Patul de fundare al cuvei rezervorului de combustibil este alcatuit dintr-un strat de piatra sparta in grosime de 0,3 m si un strat de macadam de 0,2 m.La partea superioara este prevazut un strat de beton de egalizare de cca 5 cm. Piatra sparta folosita in patul de fundare are fragmente cu dimensiunile de 63 - 90 mm si split (criblura) 15 - 25 mm . Caracteristicile pietrei sparte sunt date in tabelul urmator:

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Tabelul 2
Caracteristica 63 - 90 mm Continut de granule care raman pe ciurul superior raman (dmax) % max trec prin ciurul inf. (Dmin) % max Forma granulelor - cof.de forma % max Continut de impuritati corpuri straine % max continut fractii sub 0.09 mm % max Rezistenta la inghet-dezghet coef.de gelivitate (25) % max sensibilitate la inghet-dezghet (25) % max Uzura cu masina Los Angeles % max 5 10 35 1 nu este cazul nu este cazul Sortul 40 - 63 mm 5 10 35 1 nu este cazul 15 - 25 mm 5 10 25 Nu se admit o.5 3 25 23

3 25 Corespunzator clasei rocii

Balastul si piatra sparta trebuie sa provina din roci stabile nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamint, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului si a pietrei sparte asfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate. Depozitarea se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonare a lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast si piatra sparta din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incit sa se evite amestecarea balastierelor. Atunci cind la verificarea calitatii balastului granulozitatea nu corespunde prevederilor din tabelul 4, acesta se corecteaza cu sorturile granulomatreice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.5.3 Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se face de catre antreprenor prin laboratorul propriu sau laboratorul unei institutii specializate conform tabelului 3.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Tabelul 3
Materialul Frecventa minima Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica La aprovizionare BALAST Natura petrografica si mineralogica Continut de fractiuni sub 0,02 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate Echivalentul de nisip La locul de punere in opera O proba pe schimb si sort si ori de cite ori se se observa o schimbare cauzata de conditiile meterologice Metode de determinare conform STAS

Agregate

La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa

4606-80 1913/15-85 4606-80 730-89 730-89

Umiditate

4606-80

Coeficient de permeabilitate Uzura cu masina tip Los Angeles Agregate PIATRA SPARTA Natura petrografica si mineralogica Densitate

O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa La fiecare lot aprovizionat O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba pe schimb si sort si ori de cite ori se

1913/6-76 730-89

6200/4 9110 6200/10 4606/80 6200/11 4606/80 6200/13 6200/12 4606/80 4606-80

Densitate aparenta Porozitate aparenta Absorbtie de apa Umiditate

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

se observa o schimbare cauzata de conditiile meterologice Densitate in gramada Volum goluri Uzura cu masina tip Los Angeles Coeficient de calitate-numai pentru piatra sparta Rezistenta la inghet - dezghet Granulozitate Forma granulelor b/a ; c/a ptr.piatra sparta Continut de impuritati Rezistenta la sfarimare prin compresiune in stare saturata Rezistenta la sfarimare prin soc O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa O proba la maxim 1000 t pentru sort si sursa Idem Idem Idem Idem Idem Idem 4606/80 4606-80 730/89 730/89 6200/15 730/89 730/89 4606/80 4606/80 4606/80 730/89 730/89

1.5.4 Stabilirea caracteristicilor de compactare Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste: dumax.PM = greutatea volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 WoptPM = umiditatea optima de compactare, exprimata in %. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef. = greutatea volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %. In vederea stabilirii gradului de compactare gc Gradul de compactare pentru fundatia din balast si piatra sparta va fi de 98% din

gc =

du.ef

du. max PM

100

densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor conform STAS 1913/13 - 83, in cel putin 93% din punctele de masurare si minimum 95% in toate punctele de masurare (STAS 6100/84).

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

1.5.5 Experimentarea punerii in opera a balastului, pietrei sparte si macadamului Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii stratelor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - din piatra sparta 63-90 mm pe un strat de balast. Experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast,pentru stratul superior din piatra sparta . In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba cu lungime minima 30 ml si latime de cel putin dublul latimii mijloacelor de compactare (3,50 m). Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier in conditii de executie curenta componenta atelierului de compactare, modul de actionare al acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut de prezentul Caiet de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspindire pentru realizarea grosimii respective si o suprafata corecta. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta dirigintelui, efectuind controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii: grosimea maxima a stratului, de balast sau piatra sparta, optimala pusa in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde: Q = volumul balastului sau pietrei sparte optim pus in opera in unitatea de timp (ore, zile, schimburi) exprimat in metri cubi; S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimat in metri patrati. In cazul fundatiei de piatra sparta de 63-90 mm, se urmareste stabilirea corecta a numarului de treceri pentru cilindrarea uscata pina la fixarea pietrei sparte. Cilindrarea se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urma pe suprafata fundatiei din piatra sparta iar alte pietre de aceiasi marime 63-90 mm respectiv 40-60 mm puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatiei si sunt sfarimate. Caracteristicile obtinute pe sectorele experimentale se vor consemna in scris pentru a servi la comunicarea calitatii lucrarilor. 1.5.6 Executia stratului din balast Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat avind grosimea rezultata de pe tronsonul experimental astfel ca dupa cilindrare sa se obtina grosimea prevazuta in proiect de 20 cm. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea locala. Compactarea se va face cu utilajul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectindu-se structura atelierului de compactare, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie ori ramin dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat. 1.5.7 Executia stratului din piatra sparta Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Fisiile succesive de compactare se suprapun pe minimum 20 cm latime. Pina la indesarea pietrei sparte compactarea se executa cu cilindri compresori de 6 t, dupa care se continua compactarea cu cilindrii de 10-12 t, cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a tandemului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.Zonele de la marginea fundatiei de beton care nu pot fi compactate cu mijloace mecanice se vor compacta cu placa vibratoare pana la atingerea gradului de compactare (pct.3.2.6). Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split (criblura) de 40-63 mm care se cilindreaza. Pina la turnarea betonului de egalizare, stratul de piatra sparta astfel executat se acopera cu material de protectie (savura sau nisip grauntos). 1.5.8 Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie In timpul executiei stratul de fundatie din balast,piatra sparta si macadam se vor face verificarile compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. Tabelul 4
Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Incercarea Proctor modificata: - strat balast; - strat piatra sparta Determinarea umiditatii de compactare - strat balast; - strat piatra sparta Determinarea grosimii stratului compactat: toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata - strat balast; - strat piatra sparta Determinarea gradului de compactare prin incercarea cu p.s. in fata compresorului Frecventa minima la locul de punere in opera Metode de verificare conform STAS 1913/13-83 Nr.CRT 1. 2.

Minim 3 probe la o suprafata de 250 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 250 mp de strat Zilnic Minim 3 puncte pentru suprafete < 1.000 mp Minim 3 incercari la o suprafata de 250 mp

4606-80 -

3. 4. 5.

1913/15-75 179-84

6.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor (umiditate optima, densitate maxima uscata); 1.5.9 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare Grosimea stratului de fundatie din balast piatra sparta, este cea prevazuta in proiect dupa cilindrare. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 100 mp de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de platforma prezentat receptiei. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, piatra sparta, fata de cotele din proiect pot fi de 20 mm.Fundatia de piatra sparta va avea panta de 1:120 din centru catre extremitati.Verificarea se va face cu lata de 3 m si nu se admit abateri mai mari de + 5 mm pe lungimea de 3 m masurata pe directia razelor. 1.5.10 Strat de protectie din bitum de cca 1 cm Pentru ca pa din ploi sa nu patrunda intre fundul rezervorului si fundatia de beton de ciment pe toata suprafata de contact dintre acestea va fi asternut un strat de cca 1 cm de mastic bituminos turnat la cald. Prepararea masticului se va face la fata locului iar turnarea si compactarea se va face manual. Receptia lucrarilor Receptia pe faza se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile de la articolele anterioare. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de excutie si calitative impuse de proiect si Caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se inchieie PV de receptie preliminara. Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantiei si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, si a prevederilor din Caietul de sarcini.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

3 ELEMENTE DIN BETON ARMAT

1.6 PREVEDERI GENERALE Fundatia rezervorului de combustibil si cuva este de tipul fundatiilor directe si se compune dintr-un cilindru de beton armat avand sectiunea transversala de forma unui U. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prezentului Caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei. 1.7 TRASAREA LUCRARILOR Se va efectua conform "DISPOZITIEI GENERALE" baza este punctul marginea drumului la nord si gardul la vest .Coordonatele punctului centrului cercului de baza alfundatiei este calculat din coordonatele punctelor date de serviciul de specialitate al Administratiei portului.La trasarea axelor fundatiei rezervorului nu se admit abateri fata de cele prevazute in proiect. 1.8 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 1.8.1 Betonul Betonul BcH20 va fi preparat cu: -agregate concasate 3-7, 7-16, 16-31 STAS 662-1989 -nisip 0-7 STAS 662-1989 -ciment SRII/B-32.5-SR 3011 -raportul A/C = max.0.55 -Disan -Lucrabilitatea L3 -Permeabilitatea P104 - Rezistenta la inghet-dezghet G100 -Densitatea aparenta 2400 +40 kg/mc -Dozaj minim 365 kg/mc 1.8.2 Cimentul . Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. Daca antreprenorul propune utilizarea altui tip de ciment, este necesar a obtine aprobarea beneficiarului in acest scop. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane, manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. Depozitarea se face in celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a-l recunoaste si controla. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +500 C. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la durata expedierii de catre

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

producator. Controlul calitatii cimentului de catre antreprenor se face in conformitate cu STAS 227/1- 86, SR 227/2 - 94 si SR 227/5 - 96. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca cimentul sunt prezentate in tabelul 5 Tabelul 5
Caracteristica Timp initial de priza min , min Expansiune mm , min Caldura de hidratare la 7 zile J/g , max SR II/B - 32.5 90 10 270 Metoda SR EN 196 - 3 SR 227 - 5

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator. 1.8.3 Agregate Pentru prepararea betonului se vor utiliza agregate de cariera sorturile 0-3;3-7;7-16 si 1631 mm. Conditiile tehnice precum si caracteristicile fizico-mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele pentru betoane sunt prezentate in tabelul 6, 7 si 8. Conditii tehnice pentru agregatele din compozitia betoanelor Tabelul 6
Caracteristici Forma granulelor b/a c/a Conditia minimala de admisibilitate 0.66 0.33 Observatii Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii se vor utiliza numai dupa incercarea pralabila a betoanelor

Tabelul 7
Nr crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumirea impuritatii Corpuri straine -resturi animale sau vegetale -pacura ,ulei Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor care ar putea se le izoleze de liant Mica % max. Carbune % max. Humus Argila in bucati % max. Parti levigabile % max Sulfati sau sulfuri Conditii de admisibilitate Nisip natural sau Pietris sau piatra de concasaj sparta nu se admit nu se admit 1 0.5 galbena nu se admit 1 nu se admit nu se admit nu se admit galbena nu se admit 0.5 nu se admit

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Caracteristici fizico - mecanice ale agregatelor pentru betoane Tabelul 8

Carcateristici Densitate aparenta kg/mc min Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc min Porozitate % max Volum de goluri in stare afanata Nisip % max Pietris % max Piatra sparta % max Rezistenta la strivire % In stare naturala min In stare uscata max Coeficient de inmuiere dupa saturare min Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin agregatele naturale pe cuburi sau cilindri in stare saturata N/mm2 min Rezistenta la inghet - dezghet prin pierderea fata de masa initiala % max Conditii de admisibilitate 1800 1200 5 40 45 55 60 15 0.8 90 10

Agregatele trebuie sa fie inerte sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la prepararea betonului. Ele nu trebuie sa contina silice microcristale sau amorfe. Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 9, 10. Agregate sortul 0 - 31 mm Tabelul 9
Limita max min 0.2 7 1 % treceri in masa prin sita sau ciurul 1 3 7 16 18 32 50 72 10 22 40 62 31 100 95

Nisip sortul 0 - 3 mm Tabelul 10

Limita max min 0.2 30 5 % treceri in masa prin sita sau ciur 0.5 1 2 75 35 3 100 90

- Dimensiunea maxima a granulelor ce ramn pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 Dmax. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Laboratorul santierului va tine evindeta calitatii agregatelor: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

1.8.4 Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 11 Verificarea se face la inceperea lucrarii si se repeta ori de cte ori se observa ca se schimba caracteristicile apei. In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, argile, etc. Tabelul 11
Caracteristici chimice si fizice Concentratia ionilor de hidrogen (pH) Cantitatea totala de saruri mg/dm3 max Sulfati mg/ dm3 max Cloruri mg/ dm3 max Carbonati mg/ dm3 max Magneziu mg/ dm3 max Alcali mg/ dm3 max Substante organice mg/ dm3 max Conditii de admisibilitate 5 - 10 2000 2000 500 1000 500 600 500

1.8.5 Aditivi Aditivul utilizat la prepararea betonului va fi "DISAN A" care este un aditiv plastifiant antrenator de aer.Conditiile tehnice pentru acest aditiv sunt prezentate in tabelul 12 Tabelul 12 Caracteristica Aspect Continut in substante uscate % min Substante insolubile in apa % max Substante reducatoare % max Continut de cenusa % PH solutiei cu concentratia % Conditii de admisibilitate DISAN Praf de culoare inchisa 90 2 5.5 16 - 20 4-6

La prepatarea betoanelor aditivul se utilizeaza sub forma de solutii avand o concntratie de 20% + 1% substanta uscata in unitati de masa. Prepararea solutiei se va executa conform cu instructiunile din Normativul C 140 -86. 1.8.6 Otel beton La confectionarea armaturilor se va folosi otelul beton tip OB 37, conform STAS 438/1 - 89. La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii prin care sa se evite favorizarea corodarii si murdaririi cu pamant sau alte materiale.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

1.8.7 Realizarea cofrajelor Elementele din beton monolit se va turna in cofraje de lemn sau metalice. Inainte de utilizare se va face verificarea incadrarii tiparelor in tolerantele de forma si dimensiuni ale fundatiilor din beton. Tiparele metalice trebuie sa se incadreze in prevederile STAS 7721-90 si 6657/1- 89. Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica: - corespondenta cotelor cofrajelor, att in plan ct si ca nivel, cu cele din proiect. - orizontalitatea si planeitatea cofrajelor; - existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor. - dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele prin legare, existenta in numar suficient al distantierilor. - instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton . Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventuale corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precendenta, rugina neaderenta, iar cofrajele se vor unge cu solutie de decofrare. Cofrajele se vor monta la fata locului pe un beton de poza, turnat pe zona unde se executa betonarea.. Abaterea limita la dimensiunea libera 10 mm. Abaterea limita la dimensiunile sectiunii transversale 2 mm. Tolerantele la inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor de 2 mm. Abaterile limita pentru cofrajele elementelor turnate monolit, la dimensiunile elementului sunt: - raza 10 mm - inaltime 10 mm - grosime 3 mm Abaterile limita dupa decofrare: raze si inaltimi 25 mm, grosime 5 mm. Abaterile la inclinarea suprafetelor 15 mm/m sau 10 mm pe total element. 1.8.8 Prepararea betonului Este interzisa prepararea in instalatii care nu asigura respectarea abaterilor prevazute in STAS sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori de cite ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana. Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinnd seama de umiditatea agregatelor si solutia Disan, astfel inct sa se respecte raportul A/C. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor tehnice a utilajului respectiv. Dozajele agregatelor si cimentului se va face gravimetric iar apa si aditivul volumetric sau gravimetric.Abaterile limita admise fata de cantitatile prevazute in reteta de prepararea betonului sunt:

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

+3 % pentru agregate +2 % pentru ciment si apa +5 % pentru aditivi Durata malaxarii va fi de min 60 sec. Iar durata transportului intre inceperea incarcarii betonului in mijlocul de transport (autobetoniere) si sfarsitul descarcarii nu va depasii 1 ora. Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, folosindu-se buncare intermediare. Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 min. Temperatura betonului proaspat, masurata in mijloace de transport inaintea plecarii de la statie trebuie sa fie intotdeauna mai mica de + 300 C. Laboratorul va tine evindenta privind calitatea betonului preparat. compozitia betonului realizat; caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitatea, continut de aer, densitatea, temperatura). confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice in care se vor inscrie si rezultatele obtinute. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formulare tip, unde se vor consemna zilnic: - cantitati de betoane turnate; - elemente; - confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit. Fiecare transport de beton va fi insotit de o fisa in care se vor nota: - tipul de beton (marca betonului, gradul de impermeabilitate, lucrabilitatea, tipul de ciment utilizat si marimea agregatelor) - data si ora incarcarii; - temperatura betonului. 1.8.9 Controlul calitatii materialelor si a betonului Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat se vor efectua determinari pe betonul proaspat la statia de betoane. In cazul in care un rezultat se situeaza in afara limitelor admise se va opri prepararea betonului si se vor efectua corectii la materialele componenete ale betonului. Dupa aplicarea masurilor stabilite si reluarea prepararii betonului,determinarea catacteristicilor respective se va face la fiecare amestec,aplicaindu-se eventual corectii succesive pana la obtinerea a cel putin 3 rezultate consecutive in limitele admise. In continuare controlul calitatii materialelor si a betonului se va face cu frecventa prevazuta in Tabelul 13

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Tabelul 13
Nr. CARACTERISTICA CE SE VERIFRECVENTA SCOPUL ACTIUNII crt. FICA SAU VERIFICARII A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR IN DEPOZITE SAU LA STATIA DE BETOANE AGREGATE 1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat Constatarea garantarii certificatul de calitate calitatii 2 Continutul de impuritati STAS 4606/80 1 proba la max 100 Confirmare calitate lot parte levigavila mc ptr.fiecare sursa aprovizionat -humus la schimbarea sursei -corpuri strine:argila in bucati, argila cind se observa prezenta lor aderenta,continut carbune si mica Se refuza lotul 3 Granulozitate STAS 4606/80 1 proba la 100 mc ptr. fiecare Cand se da in consum sort 4 Densitatea in gramada in stare afanata si 1 proba la 50 mc Cnd se da in consum uscata STAS 4606/80 ADITIVI 1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat Constatarea calitatii certificatul de calitate CIMENT 1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat Constatarea garantarii certificatul de calitate calitatii 2 Constanta de volum STAS 227/4-86 O detrminare la fiecare Evitarea unor erori la transport dar nu mai putin de 1 fabricatie sau prezenta determinare la 50 t unor impurificari la transport 3 Timpul de priza STAS 227/4 -86 Idem Idem 4 Rezistenta mecanica - metoda rapida Facultativ Aprecierea marcii STAS 5296 /77 cimentului 5 Rezistente mecanice la 2(7) zile STAS 1 proba la 100 t Cofirmarea marcii 227/6-86(numai daca nu se efectueaza incercarea prin metoda rapida sau rezultatele sunt necorespunzatoare) 6 Idem la 28 zile Idem 7 Prelevare contraprobe pastrate 45 zile La fiecare lot aprovizionat Verificari ulterioare OTEL BETON 1 Examinarea datelor din certificatul de La fiecare lot aprovizionat Constatarea garantarii calitate calitatii 2 Verificarea aspectului STAS 438/1-80 La 2% din numarul de colaci Acceptarea utilizarii sau legaturi de bare dar nu mai putin de 2 colaci sau legaturi 3 Verificarea dimensiunilor STAS Idem,doua masuratori ale Confirmarea 438/1-80 dimensiunilor si o masurare a caracteristicilor profilului standard 4 Incercarea la indoire pe dorn STAS Idem 2 epruvete din barele sau Idem 777/88 colacii prelevati B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR AGREGATE 1 Continutul de impuritati STAS 4606/80- De cate ori apar factori de Se inlatura cauzele parte levigabila impurificare,dar cel putin o1 impurificarii si se face Corpuri straine data pe saptamana o noua verificare 2 Granulozitatea STAS 4606/80 1 proba la100 mc si de cate ori Idem apar factori de modificare a granulozitatii

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Umiditate

1 proba la 100 mc de beton si de cate ori se obs. O schimbare a cond. meteorologice 1 proba la fiecare sarja de aditiv

Se corecteaza cantitatile de apa si de sorturi de agregate

ADITIVI 1 Densitatea solutiei APA DE AMESTEC 1 Compozitia chimica conf.STAS 790/84

1 proba la inceperea lucrarilor daca nu provine dintr-o sursa de apa potabila C.IN CURSUL PREPARARII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE BETONUL PROASPAT 1 Lucrabilitate STAS 1759/88 2 ori pe schimb sau cel putin la 20 mc 2 Densitatea aparaenta STAS 1759/88 1 proba pe schimb 3 Temperatura (pe timp friguros) 4 detrminari pe schimb 4 Continutul de nisip 0-3 mm STAS Facultativ 1759/88 BETONUL INTARIT 1 Rezistenta la compresiune pe epruvete 3 epruvete pe schimb cubice la varsta de 28 zile STAS 1275/88 2 Idem la varsta de 3 sau/si 7 zile incercari 3 epruvete pe schimb din sarje orientative diferite in interval de max.3 ore 3 Grad de impermeabilitate STAS facultativ 3519/76 D.LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA BETONUL PROASPAT DESCARCAT DIN MIJLOCUL DE TRANSPORT 1 Examinare document de transport La fiecare transport 2 Lucrabilitatea STAS 1759/88 1 proba pe schimb dar cel putin la 20 mc beton 3 Densitatea aparenta STAS 1759/88 4 Temperatura (pe timp friguros) BETONUL INTARIT 1 Rezistenta la compresiune pe epruvete cubice STAS 1275/88 pentru verificarea rezistentelor de control pe faxe 2 La varsta de 28 zile 2 probe pe schimb 4 determinari pe schimb 3 epruvete pe schimb 3 epruvete la 50 mc

Verificarea realizarii conditiilor de calitate pentru clasa de beton prevazuta Verificarea compozitiei betonului Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute Garantarea calitatii Confirmarea caracteristicilor betonului Idem Idem Stabilirea termenelor de decofrare Verificarea realizarii conditiilor de calitate pentru clasa de beton prevazuta Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute

3 4

Gradul de impermeabilitate STAS 3519/76 Grad de gelivitate STAS 3518/68

1 proba la 50 mc dar nu mai putin de 2 probe ptr. obiect 1 prova la 100 mc

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

1.8.10 Turnarea si compactarea betonului Inainte de inceperea turnarii betonului in cofraje se vor verifica urmatoarele: - corespondenta compozitiei betonului cu cea stabilita prin incercarile preliminare efectuate conform prezentelor instructiuni tehnice si tehnologice; - cofrajul corespunde elementului ce se realizeaza si sunt corect asamblate si unse; armaturile sunt montate conform prevederilor proiectului si nu au fost patate cu solutia de decofrat folosita la ungerea confrajelor. pozitionarea corecta a pieselor inglobate inaltimea de turnare sa nu depaseasca 1,5 m deasupra cofrajului betonul trebuie sa fie raspandit uniform in grosimi de max 30 cm asfel incat suprapunerea stratului sa se faca inaintea inceperii prizei betonului din stratul inferior se va pastra permanent acelasi sens de turnare se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia initiala se va urmari inglobarea completa a armaturilor de rezistenta respectandu-se grosimea stratului de acoperire din proiect

La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:

Temperatura betonului la descarcare din betoniera va fii de min + 8OC si de max.+ 30OC. Verificarea se face min 1 data pe zi.In perioada de timp calduros cofrajele metalice expuse direct actiunii razelor solare vor fi protejate cu prelate,rogojini,stropire cu apa. Se interzice inceperea betonarii daca temperatura medie a aerului este de + 5OC cu tendinta de scadere. In cazul rostului de lucru reluarea betonarii se poate face dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de min 12 daN/cm2. In lipsa verificarilor de laborator termenele orientative pentru realizarea rezistentei minime de 12 daN/cm2 la reluarea betonarii in functie de temperatura aerului masurata la 8 dimineata va fii: -min 20 ore pentru Taer = + 5OC -min 15 ore pentru Taer = + 10OC -min 10 ore pentru Taer = +15OC Inaintea reluarii betonarii se vor lua urmatoarele masuri: inlaturarea zonelor de beton necompactat verificarea pozitiei cofrajelor,armaturilor si pieselor inglobate

Rosturile de lucru orizontale se vor trata astfel: a) daca prelucrarea suprafetei betonului se efectueaza la 4 - 6 ore de la turnare se va proceda la inlaturarea laptelui de ciment prin spalare cu jet de apa b) daca stadiul de intarire nu permite prelucrarea cu jet de apa se va proceda la perierea cu perii de sarma si spituire precum si indepartarea materialului rezultat cu jet de aer si apa

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Compactarea betonului se va face prin vibrare.Orientativ se recomanda ca distanta intre doua puncte succesive de vibrare sa fie de max 80 cm iar durata de vibrare sa fie 10 - 20 sec in functie de lucrabilitatea betonului.La vibrarea unui strat vibratorul va patrunde 5-15 cm in stratul anterior.Vibrarea se considera incheiata la aparitia laptelui de ciment la suprafata betonului si cand practic inceteaza aparitia bulelor de aer.Scoaterea vibratorului se face lent si cu atentie pentru a se evita formarea golurilor in beton in urma scoaterii acestuia. 1.8.11 Armarea elementelor de beton Armarea elementelor de beton va corespunde desenelor de executie. Nu se admit modificari la sortimentele de otel, a diametrului si numarului de bare fara avizul proiectantului. Pozitia armaturii in cofraje, grosimea stratului de beton de protectie, pozitia diferitelor echipamente sau piese metalice inglobate prevazute in proiectul de executie vor fi asigurate prin distantineri de beton. La executarea si montarea armaturilor nu se vor depasi urmatoarele abateri limita: - lungimea segmentelor barei fasonate si la lungimea totala din proiect 20 mm. - distanta dintre axele barelor 5 mm. - grosimea stratului de beton de protectie 2 mm. Imbinarea barelor de otel beton acolo unde este cazul se va face avnd in vedere prevederile din STAS 767/2 - 1978 si din "Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton" C 28 - 83. 1.8.12 Decofrarea Decofrarea se poate face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de control pentru aceasta faza si care nu va fii < 50 daN/cm2 pentru temperatura minima zilnica > + 5oC si respectiv 75 daN/cm2 pentru temperatura minima zilnica < +5OC.Determinarea se face pe probe iar cand probele lipsesc orientativ decofrarea se poate face dupa: -5 zile ptr.temperatura mediului+ 5O -+ 10 OC -2 zile ptr.temperatura mediului + 15O - + 25OC Antreprenorul va face incercari preliminare pentru precizarea varstelor la care se realizeaza decofrarea.Decofrarea se executa cu grija pentru ca muchiile sa nu se rupa si sa nu se detrioreze cofrajele.Pe timp de ploaie intensa suprafetele de beton proaspat turnate vor fi acoperite cu prelate sau folii de plastic atat timp cat prin caderea precipitartiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Din punct de vedere al aspectului, verificat vizual nu se vor admite zone segregate, goluri, fisuri deschise, stirbiri la muchiile de rezemare. Abaterile limita de la forma teoretica a muchiilor si suprafetei este de 10 mm. In urma decofrarii elementele de beton armat vor fi supuse unei receptii preliminare care consta din inspectia vizuala a suprafetei de beton. 1.8.13 Tolerante la executie Abaterile maxime admisibile la executia fundatiilor rezervoarelor de bitum se vor incadra in prevederile din tabelul 13, 14, 15.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

Tolerante ale suprafetei de beton Tabelul 13

Element Clasa de calitate a fetei de beton aparent Radier inelar Piese matalice inglobate II I Clasa de precizie ptr.dimensiunile fetei aparente,planeitate suprafete CP5 CP4 Tolerante la planeitatea suprafetelor de beton (mm) 8 2,4 Tolerante la rectiliatatea muchiilor, (mm) 8 2,4

Conditii minime de aspect ale suprafetelor de beton Tabelul 14

Aspect Exfolieri ale stratului de beton produse la decofrare Pori vizibili,stirbituri in lungul muchiilor,defecte de geometria desenului,diferite nuante de culori Clasa de calitate III Max 10 cm2 /mp Nu se admit

Verificarea respectarii tolerantelor betonului aparent Tabelul 15

Clasa de calitate a suprafetei de beton II Proportia % 50

1.9

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile din Caietul de sarcini si documentatia de executie. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calificative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Receptia lucrarilor se va face pe faze de executie conform tehnologiei prevazute in proiectul de executie. . Receptia elementelor din beton se face la locul de turnare numai in prezenta reprezentantului beneficiarului. Elementele trebuie sa corespunda cerintelor din caietul de sarcini si celor din normativul C 140-86. In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie preliminara. Receptia finala a lucrarilor se va face dupa expirarea perioadei de garantie, la un an dupa terminarea lucrarilor si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul are obligatia sa remedieze toate defectiunile aparute cu exceptia celor provenite din cauze exceptionale.

S.C. IPTANA - SA

Caiet de Sarcini - Terminal de bitum n Portul

VERIFICAT, Ing. C-tin Spataru

INTOCMIT, Ing L .Nanescu