5.3 Proceduri Tehnice - POD +DRUM

PROCEDURI TEHNICE
Nr crt Denumirea procedurii
1. Predare_Primire_Amplasament
2. Organizare de santier
3. Trasarea lucrarilor
4. Lucrari de terasamente
5. Fundatii directe
6. Lucrari de beton armat
7. Asamblare grinzi prefabricate tronsonate din beton armat
8. Rigole, santuri, casiuri
9. Parapete metalic
10. Semnalizare rutiera
11. Aparari de maluri din gabioane
12. Hidroizolatii
13. Elevatii din beton
14. Armaturi
15. Cofraje
16. Montaj elemente prefabricate
17. Marcaje rutiere
18. Aparari de maluri din gabioane
19. Asternerea mixturilor asfaltice
20. Prepararea mixturilor asfaltice
21. Transportul mixturilor asfaltice
22. Executarea Stratului De Forma
23. Executarea fundatiilor din balast
24. Executarea straturilor de agregate naturale stabilizate cu ciment
25. Executarea fundatiilor din piatra sparta / piatra sparta amestec optimal
26. Incadrarea cu borduri de beton
27. Zid de sprijin din beton
28. Piloti forati
PTE_01 – PREDARE – PRIMIRE AMPLASAMENT
1. SCOP:
Procedura are scopul de a documneta modul tehnic de predare si primire a lucrarilor de

drumuri.
2. DOMENIUL DE APLICARE:
Procedura se aplica in toate zonele societatii unde se predau/primesc amplasamentele

lucrarilor de drumuri.
3. DEFINITII SI ABREVIERI:
 MMI 01.09, ed. 1, rev. 0/01.01.2009 - Manualul Managementului Integrat

 PC – Planul calitatii
 PCCVI - planul de control calitate, verificari si incercari
 RCQ – Responsabil Controlul calitatii.
 PVLA – Proces verbal de lucrari ascunse
 PVRF – Proces verbal de control al calitatii in faza determinanta
 Control - actiune de evaluare a conformitatii unei lucrari, prin masurare, examinare,
incercare a uneia sau amai multor caracteristici ale acesteia si prin inregistrarea
datelor obtinute si compararea lor cu specificatiile tehnice;
 Neconformitate - nesatisfacerea cerintelor specificate
 Proces – sistem de activitati care utilizeaza resurse pentru a transforma datele de
intrare in date de iesire – SR EN ISO 9000:2006.
4. REFERENTIALE:
 SR ISO 9000:2006 – Sisteme de management calitate. Principii fundamentale si

vocabular
 SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de management calitate. Cerinte
 Contractul de excutie incheiat intre beneficiar si constructor
 Documentatia de executie a lucrarilor: Proiect tehnic de executie, Caiet de sarcini
5. PROCEDURA:
 Procesul de predare primire amplasament lucrare consta in stabilirea unor reperi de

trasare (in plan orizontal cat si vertical) prin care se fixeaza amplasarea constructiei in
peisajul natural.
 Reperii de trasare constau in puncte fixe si aliniamente care stabilesc dimensiunile
geometrice:
o Ale fundatiei si cotele de nivelment in plan vertical;

o In plan orizontal punctele fixe sunt materializate prin tarusi stabili.
 Aliniamentele sunt materializate prin doua puncte fixe intre care se intind
sirme de trasare sau dupa care, optic, se pot constitui aliniamentuele
imaginare.
 In plan vertical punctele fixe stabilesc cotele de nivelment.
 Reperii de trasare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii esentiale
tehnice:
 sa fie stabili (fixati pina la sfirsitul realizarii proiectului);
 sa fie protejati pe toata perioada desfasurarii proiectului;
 sa fie realizati din materiale specifiec (metal, beton) pentru a rezista in
conditiile naturale de mediu inconjurator, sau alti factori perturbatori.
 Sunt si cazuri exceptionele, ca de exemplu in cazul unor constructii de cai de
comunicatii, unde anumiti reperi de trasare sunt acoperiti cu elemente de constructii
(ex: ramblee) sau pot fi distrusi neconditionat in timpul executiei. In acest caz acesti
reperi trebuie scosi, prin metode specifice, in afara amplasamentului lucrarii, in asa
mod incit sa fie reconstituiti imediat la nevoie. Acest lucru trebuie realizat de seful
punctului de lucru inaintea atacarii lucrarilor, imediat dupa primirea
amplasamentului.
 In cazul cind in timpul lucrarilor de predare primire/amplasament lucrare sunt
descoperite o serie de neconformitati referitoare la concordanta dintre plansele
proiectului si terenul natural, acest lucru se va solutiona de catre proiectant. In unele
cazuri, mai simple, acestea se solutioneaza de catre reprezentantul
beneficiarului/proiectant la fata locului, lucru care se va mentiona in procesul verbal
de predare/primire amplasament si a bornelor de reper.
 Procesul verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper cuprinde
fazele prezentate in continuare:
o Convocarea beneficiarului si stabilirea datei actiunii;
o Deplasarea la amplasament si studierea terenului natural, comparindu-le cu
specificatiile docuemntatiei;
o Trasarea pe teren a reperilor si materializarea lor;
o Intocmirea procesului verbal de predare primire amplasament lucrare.
o Procesul verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper trebuie
insusit si semnat de catre comisia la teren alcatuita din: beneficiar, proiectan si
executant.
6. RESPONSABILITATI:
 Seful punctului de lucru,

o convoaca beneficiarul pentru realizarea lucrarilor;
o coordoneaza activitatile de trasare, intocmeste procesul de predare/primire
amplasament si a bornelor de reper;
o este responsabil pentru aplicarea procesului.
 Reprezentantul beneficiarului/proiectantului:
o participa la trasare si supravegheaza activitatea;
o ia decizia privind aplicarea unor actiuni corective in cazul aparitiei unor neconformitati;
o semneaza procesul verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper.
7. INREGISTRARI:
 Proces verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper

 ANEXE:Proces verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper
PTE_02 – ORGANIZARE DE SANTIER
Execuţia lucrărilor implica activitatea unui parc divers de utilaje si echipamente, organizarea
sediului de şantier, depozite de materiale, precum si concentrări de efective umane. Se anexează o
schiţă cu propunerea de amplasare a organizării de şantier, precum şi un plan cu componenţa
preconizată pentru aceasta.
In incinta administrativă vor fi instalate containere modulare ce vor servi ca birouri si toalete
ecologice cu bazin vidanjabil tratat chimic, dotate cu tot ceea ce este necesar pentru scopul de utilizare.
Incinta va fi imprejmuita, păzita ziua si noaptea, iluminata pe timpul nopţii.
Se considera ca utilajele, mecanismele si instalaţiile care vor lucra pe şantier, raman pe

timpulnopţii in incinta organizării de şantier, unde li se asigura paza, precum si intreţinerea si reparaţiile.
Tinand cont de durata lucrărilor, de volumul acestora si de tipul lor, dotările aferente
organizăriide şantier sunt explicitate in ,,Anexe - Organizare de Santier.
Pe toată perioada realizării lucrărilor, Antreprenorul va pune la dispoziţia Consultantului birouri

amplasate in apropierea şantierului pe perioada executării lucrărilor.
Antreprenorul va pune la dispoziţie birourile pe durata lucrărilor de construire , va fi răspunzător

pentru repararea şi siguranţa acestora şi le va intreţine şi curăţa zilnic.
Birourile şi celelalte facilităţi pentru Inginer se amplasează in aceeaşi incintă cu cea a Antreprenor
ului.
Componenţa estimată este:
- zona administrativa - birouri, anexe sanitare;

- zona tehnologica cuprinde: laboratoare, platforma de depozitare materiale, parc auto,
atelier mecanic, cabina poarta.
Containerele se vor monta cu ajutorul unei macarale pe platforma de balast compactat, in

ordinea şi aranjamentul prezentat in anexele menţionate. Pentru containerele care cuprind grupuri
sanitare se va realiza anticipat săpătura şi plasarea tuburilor de canalizare şi a conductei de alimentare cu
apa potabilă (prin metode de lucru prezentate in ofertă).
Fosele septice vidanjabile vor fi amplasate in funcţie de panta efectivă a terenului prin săpătura
manuală, montarea fosei (prefabricată din PVC), realizarea legăturilor conductelor de canalizare de la
containerele respective, umplutura cu pămant.
Imprejmuirea se va realiza prin amplasarea stalpilor metalici in fundaţii prefabricate din beton şi
apoi montarea panourilor din plasă prin legare de stalpi.
Se va amenaja un parc auto in cadrul căruia va functiona si un atelier mecanic.
Utilităţile necesare vor fi asigurate pe intreaga perioada de timp necesară lucrărilor.
Betoanele, mortarele, materialele speciale de reabilitare, etc. se procura de la furnizorii agreaţide

către Inginer si Beneficiar.
Ieşirea mijloacelor de transport si a utilajelor din zona lucrărilor pe drumurile publice se va face
obligatoriu numai după spălarea roţilor la gradul de curatenie impus funcţie de anotimp.
Se va instala o rampa provizorie de spălare si intreţinere a autovehiculelor, care va fiprevăzuta cu
un canal de evacuare a apelor provenite din spălare si un decantor - separator pentru reţinerea
produselor petroliere.
Împrejmuirea
Imprejmuirea are ca scop separarea şi protecţia Organizării de Santier, tipul acesteia se va stabili
in urma aprobării obţinută de la Consultantul lucrării.
In gard de 1,8 m inălţime va inconjura fiecare clădire si parcarea acoperită, la o distantă de 2 m

de zidul exterior al biroului.
Gardul va fi amenajat cu o poartă, uşor de incuiat si prevăzută pentru intrarea autovehiculelor.
Suprafaţa ocupata
Pentru aranjarea suprafeţei, in vederea amenajării organizării de şantier, vor fi făcute

următoarele lucrări:
- Amenajarea unui teren neocupat de construcţii existente după aprobarea amplasamentului;

- Nivelarea suprafeţei ocupate;
- Amenajare alei pietonale, platformă pentru birouri, atelier, depozit şi platforma pentru
depozitaremateriale.
Zona birourilor si a parcarii
In această zonă vor fi amenajate si menţinute pe toata durata derulării contractului spaţii pentru
birouri şi un spaţiu pentru anexe sanitare.
Birourile vor fi complet mobilate si vor beneficia de servicii zilnice de intreţinere.
Birourile vor fi izolate si impermeabilizate potrivit conditiilor climatice.
Toate incăperile vor avea lumină electrică adecvată pentru conditii de muncă.
Se va asigura echipament de protectie ce va fi disponibil si folosit atunci cand este

cazul,incluzand:
- Casti de protectie
- Ochelari de protectie
- Casti pentru protectia auzului
- Manusi de protectie
- Cizme de protectie
Birourile vor avea 2 linii telefonice şi o conexiune permanentă la internet şi vor fi compuse din:
- Compartiment birou;
- Compartiment sală de şedinţe (maxim 6 persoane)
- Bucătărie cu chiuvetă, apă curentă rece şi caldă
- Toaletă cu incuietoare
- Vestiar
- Duş
Exteriorul va fi prevăzut cu lumini de siguranţă, va fi pavat cu pietriş şi se va asigura loc deparcare

pentru patru maşini.
Antreprenorul va asigura condiţiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apă de băut,toalete,

chiuvete cu apă caldă, săpun şi prosoape, posturi de prim ajutor si zone curate / uscate / incălzite,
echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa.
Laboratorul va fi ventilat, rezistent la intemperii, termoizolat si va cuprinde o camera specialade
depozitare a mostrelor de materiale. Va fi autorizat in conformitate cu normele in vigoare, si inparticular
cele definite in ,,Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analiza si incercari in constructii”
aprobat prin H.G. 808/2005.
Alimentarea cu energie electrică a organizării se va realiza din reţeaua electrică existentă,prin

racordarea la postul de transformare cel mai apropiat existent in zonă prin racord electric – cu cablu
montat subteran.
Alimentarea cu apă se va face din reţeaua existentă, cu un racord din ţeavă de polietilenă
montată subteran.Se vor instala contoare pentru utilităţile pe care Antreprenorul le va consuma.
Lucrul īn vecinatatea liniilor electrice
Lucrările executate in vecinătatea liniilor electrice se vor realiza cu respectarea tuturor cerinţelor
si reglementarilor in vigoare şi va obţine toate avizele cerute.
Panouri indicatoare
Se vor executa si amplasa panouri indicatoare care sa cuprindă toate cerintele descrise
indocumentatia de atribuire.
Panourile vor fi de o constructie solida, de tip metalic, iar literele vor fi scrise in limba romana.
Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia in vigoare si cu cerintele

solicitate (norma metodologica din 26/08/2005 de aplicare a legii nr. 50/1991) privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare
aobiectivului de investitie.
Semnalizare si iluminare
Lucrările vor fi semnalizate corespunzător, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat şi noaptea, in
vederea prevenirii accidentelor.
Programul de lucru
Programul de lucru pentru executia lucrarilor in ansamblu este descris intr-un material
separat,inclusiv in graficul de executie.
Autorizaţii
In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulaţiei rutiere in zona lucrărilor,
Antreprenorul va lua legătura şi va obtine toate aprobările necesare de la organele de Politie Rutieră.
Protectia muncii
Se vor respecta toate normele de protectia muncii in vigoare - privind protectia

personalului,lucratorilor, personalului beneficiarului si publicului, fata de lucrarile prevazute.
Se vor obtine copii dupa toate normativele legale relevante si vor fi tinute la dispozitie pentru afi
inspectate pe santier.
Apa necesara pentru eventuala preparare a betoanelor, umectarea suplimentara aterasamentelo

r, stropirea drumurilor de exploatare, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, infunctie de
organizarea de santier. Transportul acesteia catre punctele de consum se va face cu autocisternele.
Traficul aferent executarii lucrarilor in amplasament
Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza urmatoarele tipuri de mijloace specifice:

- mijloace pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;
- utilaje pentru efectuarea lucrarilor;
- mijloace pentru transportul materialelor de constructie in amplasamentul obiectivului.
Managementul deseurilor
Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier.
In conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deşeuri vor fi colectate, transportate şi depuse la
rampa de depozitare in vederea neutralizării lor.
Aceste deseuri sunt de urmatoarele tipuri:
-menajere sau asimilabile;

-deseuri metalice rezultate din activitatile de intretinere a utilajelor;
-deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de lucru si se
rebuteazaincarcaturi de betoane sau mixturi asfaltice;
-şlamuri petroliere, rezultate de la spălarea rezervoarelor de carburant;
-deşeuri de lemn, rezultate din activitatea curentă de pe şantier, inclusiv ambalaje;
-acumulatori, anvelope si uleiuri (Iubrefianti) uzate;
-hartie si deseuri specifice activitatii de birou in cadrul organizarii de santier.
Colectarea/evacuarea acestor tipuri de deseuri se va face astfel:

• In conformitate cu Hotararea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deseurilor, deseurile
menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte
de colectare prevazute cu containere tip pubele.
• Periodic vor fi transportate in conditii de siguranta la o rampa de gunoi, stabilita de comun acord
cu Inspectoratul de Protectia Mediului local. Se va tine o evidenta stricta privind datele
calendaristice, cantitatile eliminate si identificarii mijloacelor de transport utilizate
• In baza Hotararii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, acestea vor
ficolectate si predate la punctele de colectare.
• Deseurile metalice vor fi colectate si depozitate temporar in incinta amplasamentelor si vor fi
valorificate in mod obligatoriu la unitatile specializate.
• Deseurile materiale de constructii (resturi de beton, mortar, mixturi asfaltice), din punct de
vedere al potentialului de contaminare nu ridica probleme deosebite. De aceea se propun
urmatoarele variante de valorificare/eliminare:
- Valorificare locala in pavimentul drumurilor de exploatare;
- Acoperirea intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona;
 Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente
de sprijin in lucrările de construcţii. In funcţie de calitatea lor vor putea fi valorificate ca lemn de
foc pentru populaţia din zonă.
 Acumulatorii uzati, materiale cu potential toxic deosebit de ridicat, vor fi stocati si depozitati
corespunzator, urmand sa fie valorificati prin unitati specializate.
 Anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier. Vor fi depozitate in
locuri special amenajate iar antreprenorul va gasi o solutie pentru eliminarea acestora. Se
interzice arderea lor.
 Deseurile de hartie si cele specifice activitatii de birou vor fi colectate si depozitate separat,
invederea valorificarii.
Masuri PSI si tehnica securitaţii muncii

In toate fazele, de execuţie si operare se vor respecta prevederile legislaţiei in vigoare cu privire
la paza si securitatea impotriva incendiilor si tehnica securităţii muncii.
Dintre condiţiile ce trebuie respectate in faza de execuţie amintim:
- In scopul prevenirii şi evitării accidentelor de muncă, pentru determinarea existenţei şi poziţiei

unor lucrări subterane, cum sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apă şi termoficare,
Antreprenorul va convoca in scris delegaţii intreprinderilor de exploatare a reţelelor subterane;
- Impreună cu aceşti delegaţi va stabili de comun acord traseele existente ale reţelelor pe care le
exploatează, obligatoriu inainte de atacarea lucrărilor de săpături manuale sau
mecanice, incheindu-se un proces verbal care să cuprindă măsurile de siguranţă ce trebuie luate
in prealabil şi numai după aceea se va da permis de atacare a lucrărilor de săpătură.
La finalizarea parţilor relevante ale lucrărilor, pentru care au fost prevăzute lucrări temporare,
Antreprenorul işi va muta birourile, atelierele, depozitele, utilajele, imprejmuirea, dispozitivele grele etc.,
va curata organizarea de şantier si va realiza alte lucrări pentru a aduce organizarea de şantier la
condiţiile sale iniţiale.
Dezafectarea Organizarii de Santier
Lucrările de dezafectare a organizării de şantier se vor realiza in ordine inversă, cu refacerea

terenului la starea iniţială.
La terminarea lucrărilor, toate obiectele de organizare se vor dezafecta prin operaţii inverse
montării, balastul se va scarifica şi săpa cu buldozerul, cu adunare in grămezi, apoi va fi incărcat in
autobasculante şi transportat la haldă.
Pămantul vegetal depozitat in incintă va fi imprăştiat in vederea restabilirii aspectului iniţial

alterenului.
Lucrările de dezafectare a organizării de şantier se vor realiza in ordine inversă, cu

refacereaterenului la starea iniţială.
Aceste lucrări sunt următoarele:
- Eliberarea containerelor de birouri de toată aparatura, arhiva scrisă şi electronică, orice alt tip de
aparatură;
- Decuplarea de la tabloul general de alimentare cu energie electrică a tuturor containerelor şi
ailuminatului exterior de incintă;
- Desfacerea racordului la reţeaua de alimentare cu apă potabilă sau de la sistemul propriu
dealimentare cu apă;
- Desfacerea legăturilor la fosele septice, dacă există;
- Eliberarea containerelor de tip bucătărie sau grup sanitar de obiectele necesare pentru
activităţile respective; golirea instalaţiilor de fluide; indepărtarea mobilierului ce nu face parte din
dotarea standard a containerului; asigurarea mobilierului standard contra deplasării sau
răsturnării in timpul manevrelor de manipulare şi transport;
- Verificarea terminării pregătirilor in vederea manipulării obiectelor de organizare;
- Manevrarea pe rand a containerelor, cu ajutorul macaralei, şi aşezarea pe platforme trailer,
inclusiv asigurarea acestora impotriva deplasărilor in timpul transportului;
- Demontarea cablurilor de alimentare a stalpilor de iluminat;
- Desfacerea legăturilor dintre panourile de gard şi stalpii imprejmuirii;
- Demontarea imprejmuirii şi a iluminatului exterior - manevrarea cu ajutorul macaralei a stalpilor
de iluminat şi respectiv a panourilor de gard;
- Desfacerea penelor de fixare a stalpilor imprejmuirii faţă de fundaţiile prefabricate;
- Incărcarea stalpilor şi fundaţiilor in autocamion şi evacuarea;
- Realizarea operaţiilor de decapare cu buldozerul a stratului de balast pană la pămant
curat; incărcarea balastului in autobasculante cu ajutorul unui excavator sau incărcător frontal;
- Indepărtarea pămantului din eventualele zone contaminate de uleiuri, carburanţi sau alte
materiale necorespunzătoare;
- Completarea cu pămant a tuturor acestor zone, precum şi a gropilor rămase de la diverse
săpături;
- Aducerea de pămant vegetal cu autobasculante, descărcarea in toata incintă, imprăştierea cu
buldozer sau autogreder şi nivelarea la profilul iniţial;
- Inierbarea sau, după caz, plantarea de puieţi de arbuşti sau pomi;
- Recepţia calitativă şi predarea locaţiei Beneficiarului.
PTE_03 – TRASAREA LUCRARILOR
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de trasare a constructiilor precum
si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in
standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la trasarea pe teren a drumurilor, constructiilor anexe ale acestora, a lucrarilor
de arta precum si a lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere.
C. TERMINOLOGIE
- Traseu: proiectia axei drumului pe un plan orizontal si este format dintr-o succesiune de
aliniamente racordate prin curbe;
- Ampriza: fisie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, in sectiune
transversala si masurata in proiectie orizontala;
- Pichet: tarus de lemn sau metal, folosit pentru materializarea unui punct;
- Reper: punct determinat prin coordonatele sale fata de un sistem de referinta dat,
materializat pe teren printr-o borna, bara sau tarus, piatra cioplita paralelipipedica etc., care
serveste la determinarea punctelor caracteristice de sprijin ale unei masurari sau ridicari.
D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 9824/3 – 74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice;
- Normativ C 83 / 75: Executarea trasarii in detaliu;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- asigura documentatia tehnica, aparatura, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de
intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din
cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile
documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia
acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment topo :

- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei circulatiei si
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste procese, dotate cu
echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- coordoneaza executia corecta a trasarii, in conformitate cu documentatia tehnica si
standardele in vigoare;
- coordoneaza procesele legate de semnalizarea rutiera, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei trasarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei trasarii si le preda catre reprezentantul clientului, in
vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul,
rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a
actiunilor corective si preventive stabilite.
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei procesului de trasare, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la precipitatii, ceata, intuneric sau alte conditii de mediu care
impiedica buna vizualizare si materializare a reperilor si pichetilor pe teren sau afecteaza
siguranta celor ce efectueaza procedura, atunci cind trasarea se face sub trafic rutier.
Aparatura necesara efectuarii trasarii consta din teodolit, nivela, stadie si ruleta. Deasemeni,
pentru implantarea tarusilor sunt necesare ciocane mari si, atunci cind pentru o buna vizualizare
este necesara defrisarea partiala a tufisurilor sau arbustilor, topoare si fierastraie de mina.
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor aparatelor
si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte
de inceperea activitatii, a starii tehnice a aparaturii sau uneltelor si a adaptarii lor la conditiile
specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, toate aparatele optice si de masurat lungimi sunt
verificate metrologic, periodic sau ori de cite ori exista susceptibilitati in legatura cu modul de
functionare, de catre organizatii abilitate si autorizate in acest sens.
II. Procese premergatoare

- dupa incheierea contractului de executie si dupa primirea documentului “Ordin de
incepere a lucrarilor“, conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului si al proiectantului
in vederea predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota
materializati, pe baza de proces verbal;
- se pregateste amplasamentul lucrarii prin defrisarea arborilor, arbustilor si tufisurilor,
demontarea sau demolarea unor constructii, lucrari de arta sau structuri mai vechi
ale drumului, inlaturarea sau repozitionarea instalatiilor publice existente (conducte,
linii electrice, telefonice), cind prin documentatia de executie se precizeaza aceste
operatiuni, asanarea lucrarii, atunci cind este cazul;
III. Procese curente
- trasarea lucrarilor reprezinta fixarea pe teren a axei si limitelor fundatiilor sau
amprizelor lucrarilor, in functie de natura lor, in conformitate cu planul de situatie sau
planul de trasare si legate de axa drumului;
- in cazul drumurilor, trasarea consta in pichetarea si reperarea unor puncte
caracteristice ale traseului, cum ar fi: intersectia aliniamentelor, puncte principale ale
curbelor tip arc de cerc, schimbarea declivitatii, intersectii cu obstacole naturale sau
cai de comunicatie existente, etc., distanta maxima intre punctele materializate fiind
de 25 m precum si in implementarea unor borne si repere de nivelment inafara
amprizei;
- pentru evitarea erorilor de trasare si incadrarea in tolerantele admise, aparatura
optica este perfect pozitionata (centrata) deasupra reperului fix cu ajutorul firului cu
plumb si, deasemeni, se realizeaza orizontalitatea ei prin calare, respectiv, prin
aducerea bulei de aer in centrul cercului de calare si verificarea mentinerii pozitiei ei
la o rotire de 180g a aparaturii;
- erori de masurare pot apare si datorita pozitionarii incorecte a stadiei (mirei) pe
picheti sau repere, respectiv, neasigurarea verticalitatii ei atit in planul de citire cit si
in planul transversal directiei de citire; din acest motiv, la stadiile fara dispozitiv de
calare, se ataseaza un fir cu plumb;
- toleranta la masurarea distantelor pe un teren cu panta sub 3 g este data de relatia Td
= ± 0,03√ D (m), in care “D” este distanta masurata;
- pentru distantele masurate pe terenuri cu panta intre 3 g si 10g , toleranta se
majoreaza cu 35%, pentru panta intre 10g si 15g , majorarea este de 70% iar pentru
panta mai mare de 15g toleranta se dubleaza;
3
- toleranta la masurarea unghiurilor orizontale este data de relatia T d = 6√ n , unde “n”
reprezinta numarul directiilor masurate in tur de orizont;
- toleranta admisa pentru inchiderea pe orizontala a drumuirii este data de relatia f ά =
τc√ n , unde “τc” reprezinta precizia aparatului si “n” numarul statiilor de drumuire;
- toleranta de inchidere pe coordonate a punctelor finale ale drumului, fata de
coordonatele punctelor punctelor de sprijin, pe terenuri cu pante de pina la 3 g,
pentru masuratori directe, este data de relatia T xy = 0,03√ D+D/5000 (m) iar pentru
masuratori indirecte, de relatia Txy = 0,003√ D+D/2600 (m);
- pentru pante ale terenului cuprinse intre 3 g si 10g, tolerantele se majoreaza cu 25%,
intre 10g si 15g, majorarea este de 50% si pentru pante mai mari de 15 g, tolerantele se
dubleaza.
G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

- Nu este cazul.
H. INREGISTRARI
- procese verbale de predare – primire amplasament;
- procese verbale de trasare;
- jurnal de activitate.
PTE_04 – LUCRARI DE TERASAMENTE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a terasamentelor in cadrul proceselor de
executie a lucrarilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea
acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la procesele de realizare ale terasamentelor, manual sau mecanizat, pentru
drumuri, lucrari anexe, lucrari de arta sau de protectie a drumurilor.
C. TERMINOLOGIE
- Sapare: operatia de extragere a pamintului (rocilor), in vederea realizarii profilelor
transversale si longitudinale ale patului drumului, ale lucrarilor de colectare si evacuare a apelor,
a fundatiilor lucrarilor de arta sau protectie a drumurilor, sub nivelul terenului natural;
- Patul drumului: suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere;
- Strat de forma: stratul superior al terasamentelor, amenajat pentru sporirea si
uniformizarea capacitatii portante la nivelul patului drumului;
- Corpul rambleului: partea rambleului cuprinsa intre terenul de fundare si patul
drumului;
- Teren de fundare: zona din terenul natural sau zona amenajata in terenul natural care
este influentata de incarcarile transmise de terasamente sau de fundatii izolate.
- STAS 1242 / 2 – 1983 – Teren de fundare. Cercetari geotehnice specifice traseelor de
cale ferata, drumuri si autostrazi;
- STAS 2914 – 84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de
calitate
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii
procedurii.
Responsabil proces :
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua procesele respective
dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce privese calitatea produselor
puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de
sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea
traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii
sapaturilor;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful formatiei sapaturi si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de realizare a terasamentelor, este alcatuit
din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
Conditiile de mediu se refera la natura, structura, configuratia si umiditatea materialelor din
alcatuirea terasamentelor si, in functie de volumul de lucrari proiectat, determina modul de
executare a terasamentelor, mecanizat sau manual, precum si utilajele sau uneltele folosite.
Este interzisa folosirea in ramblee a paminturilor organice (mil, namol, pamint vegetal), a
paminturilor de consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75), paminturi care contin mai
mult de 5 % saruri solubile in apa si paminturi anorganice de calitate “rea” sau “foarte rea”.
Deasemeni, este interzisa utilizarea materialelor inghetate, care contin zapada sau gheata, care
au umiditatea peste limitele corespunzatoare unei compactari optime sau care contin materii
organice in putrfactie (radacini, iarba, frunze, crengi, etc.).
Executia lucrarilor de terasamente se sisteaza atunci cind conditiile de mediu nu sunt
corespunzatoare (temperaturi sub + 5° C, precipitatii abundente, etc.).
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia terasamentelor, sunt:
- utilaje care sapa, imprastie si niveleaza pamintul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje care sapa si incarca (excavator, draglina, incarcator);
- utilaje speciale de sapat in spatii inguste;
- utilaje de sapat in stinca (pikon, pikamer, demolator);
- mijloace de transport (autobasculante, remorci, benzi rulante).
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- utilaje pentru finisarea taluzurilor;
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare.
In cazul executiei manuale a terasamentelor se utilizeaza: cazma, tirnacop, lopata, ranga, roaba,
placi vibratoare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa procesul de realizare a terasamentelor, este necesara buna
functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se
realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a
adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat
in contact cu materialul procesat. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea
depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de diferitele tipuri de
paminturi sau roci care sunt supuse operatiunilor de sapare, transport si compactare.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa,
explozibilii si piesele de schimb. In cazul utilizarii explozibililor la efectuarea sapaturii, procesele
sunt executate de personal specializat si autorizat in efectuarea acestui gen de lucrari.
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de terasamente si
dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune
inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica de
instituire a restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu setul de semnalizare
si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate,
atunci cind amplasamentul si executia lucrarii afecteaza traficul rutier;
- se stabileste diagrama miscarii pamintului; atunci cind materialul excavat este in
exces sau nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se stabilesc locatii
pentru depozite definitive; atunci cind materialul excavat este insuficient sau nu
prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se stabilesc locatii pentru infiintarea
gropilor de imprumut; depozitele si gropile de imprumut nu trbuie sa afecteze
stabilitatea terasamentelor existente sau sa dea nastere la fenomene de eroziuni ale
terenului existent;
- se stabileste tehnologia de executie a terasamentelor, avind in vedere criterii tehnico
– economice care privesc natura si starea pamintului, pozitia lucrarii fata de nivelul
terenului natural sau al apei, relief, distanta de transport, volum de sapatura si
umplutura, costuri unitare, necesar de manopera, termen de executie, astfel incit sa
fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje dependente intre
ele din punct de vedere a succesiunii operatiilor si a productivitatii;
- in functie de distanta de transport si capacitatea atelierului de compactare, se
stabileste numarul de autobasculante necesar transportului materialului rezultat din
sapatura;
- seful formatiei de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de
amplasare al acestuia, atunci cind este cazul, precum si predarii, respectiv, primirii
amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota materializati, pe baza de proces verbal;
- inainte de inceperea efectiva a lucrarilor de terasamente, atunci cind pamintul
excavat este utilizat la umpluturi, se face un calcul comparativ estimativ al volumelor
de sapatura, respectiv umplutura necesare a fi realizate; in functie de diferentele
constatate, se stabileste necesarul de material provenit din gropile de imprumut
precum si locatiile acestora; deasemeni, se preleveaza si analizeaza probe de pamint
din toate sursele propuse a fi utilizate la umpluturi, in vederea stabilirii aptitudinii si
conditiilor de procesare specifice;
- se pregateste amplasamentul lucrarii prin defrisarea arborilor, arbustilor si tufisurilor,
demontarea sau demolarea unor constructii, lucrari de arta sau structuri mai vechi
ale drumului, inlaturarea sau repozitionarea instalatiilor publice existente (conducte,
linii electrice, telefonice), cind prin documentatia de executie se precizeaza aceste
operatiuni, asanarea lucrarii, atunci cind este cazul;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren forma si dimensiunile exacte, in plan si
in elevatie a sapaturii sau a umpluturii, in conformitate cu planul de situatie sau
planul de trasare; trasarea se efectueaza in conformitate cu PTE_04: Trasarea
lucrarilor;
- la toate procesele de executie a terasamentelor in amplasamentele carora exista
pamint vegetal, acesta se sapa si se depoziteaza separat, in vederea utilizarii
ulterioare pe taluzele nou create sau la refacerea suprafetelor afectate pe timpul
desfasurarii lucrarilor.
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, atunci cind este cazul, se aduc
utilajele si dispozitivele necesare executarii terasamentelor pe amplasamentul
pregatit anterior;
- sapaturile manuale se executa pentru volume mici de sapatura, la lucrari izolate sau
inaccesibile utilajelor sau pentru finisarea sapaturilor executate mecanizat; se are in
vedere mentinerea in permanenta a unei distante de 3 m intre lucratori, astfel incit sa
se evite accidentarile cauzate de manevrarea uneltelor precum si, pentru o circulatie
sigura, realizarea unei banchete de minim 75 cm pe conturul sapaturii; atunci cind in
documentatia tehnica, datorita naturii terenului sau a adincimii sapaturii, sunt
prescrise sprijiniri, acestea sunt executate in conformitate cu procedura specifica, in
vederea mentinerii dimensiunilor sapaturii dar si protectiei celor ce o efectueaza;
atunci cind este necesara evacuarea materialului sapat, transportul se face cu roaba
pina la punctul de depozitare, pe un traseu amenajat anterior;
- la constructiile anexe, acolo unde realizarea terenului de fundare sau a
terasamentelor se poate face numai manual, compactarea se face cu utilajele si
uneltele mentionate, astfel incit sa fie realizat gradul de compactare impus;
- sapatura mecanizata se executa pentru volume mari de sapatura, lucrari concentrate
pe suprafete relativ reduse, utilajele de sapat si performantele lor determinind
numarul si caracteristicile mijloacelor de transport, a utilajelor de compactare, etc.; in
functie de configuratia terenului, sapatura se poate executa in straturi, pe terenuri
relativ plane sau, la terenuri inclinate, frontal; in acelasi timp cu executarea sapaturii
se efectueaza si taluzarea la pantele proiectate;
- pentru a nu suferi degradari terenul de fundare, in cazul in care fundatia nu se poate
executa imediat dupa terminarea sapaturii, aceasta se opreste deasupra cotei de
fundare cu: 20 cm, in paminturi argiloase, 25 cm in nisipuri fine si 45 cm in paminturi
sensibile la umiditate, saparea acestui strat facindu-se in momentul premergator
executarii fundatiei;
- deasemeni, pe toata durata executarii sapaturii, se evita stationarea apelor pluviale
sau de infiltratie pe platforma obtinuta in urma sapaturii, prin realizarea de santuri de
garda perimetrale incintei si amenajarea platformei cu o panta de scurgere catre
exterior, daca acest lucru este posibil sau, in cazul sapaturilor adinci, cu base de
colectare;
- atunci cind in sapatura se descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si
necorespunzatoare, materialul corespunzator se va excava separat, in vederea
reutilizarii, evitindu-se contaminarea cu materialul necorespunzator;
- atunci cind pamintul intilnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea specificata sau
capacitatea portanta ceruta, se convoaca consultantul in vederea stabilirii masurilor
care se impun a fi luate;
- atunci cind pentru consolidarea terasamentelor s-a stabilit solutia de utilizare a
goegrilelor, acestea se pozitioneaza pe intreaga latime a bazei rambleului prin
derularea manuala a sulurilor de geotxtil in vederea eliminarii posibilitatii de aparitie
a valuririlor si o ptrecere de 20 cm intre tronsoane pe sens longitudinal; atunci cind
terasamentele sunt sprijinite, se executa si alte straturi de geotextil (numarul
acestora este specificat in documentatia tehnica), pozitionate pe o lungime de 4 m de
la intrdosul drenului din spatele zidului de sprijin spre centrul rambleului;
- in cazul sapaturilor in stanca sau in cazul demolarii unor amenajari mai vechi,
sapatura se executa de la cota cea mai ridicata in jos, astfel incit sa se evite
accidentarile cauzate de desprinderea, in urma vibratiilor create, a unor blocuri sau
portiuni de material si rostogolirea lor; atunci cind volumul de sapatura este mare sau
roca este dura, se executa sapaturile cu explozivi, pe baza unor proiecte speciale care
tin cont de conditiile geologice si de relief locale si precizeaza planul de amplasare a
forajelor, incarcatura si masurile de protectie necesare;
- transportul materialului excavat, face parte din lantul tehnologic de executie a
terasamentelor; daca acest material nu poate fi utilizat in cadrul lucrarii respective,
atunci se respecta specificatiile documentatiei tehnice sau dispozitiile investitorului
cu privire la locul si modul de depozitare;
- platformele de pamint natural rezultate in urma executarii sapaturii in deblee sau
decopertarii pamintului vegetal de sub ramblee, se compacteaza pina la atingerea
gradului de compactare Proctor Normal de 100 %, masurat la adincimea de 30 cm;
daca natura terenului natural nu permite atingerea acestui grad de compactare se
convoaca consultantul;
- pentru verificarea naturii terenului de fundare se preleveaza si analizeaza minim 3
probe la 100 m de drum, astfel incit sa acopere intraga ampriza;
- atunci cind declivitatea terenului natural de sub ramblee este mai mare de 20 %, se
executa trepte de infratire cu inaltimea egala cu grosimea straturilor proiectate care
formeaza umplutura si cu panta transversala de 4 % spre exterior;
- pentru evitarea tasarilor ulterioare sub actiunea factorilor naturali, a greutatii proprii
sau a solicitarilor produse de incarcari exterioare, materialele componente ale
terasamentelor se compacteaza artificial, deoarece, prin sapare, toate paminturile isi
maresc volumul initial, micsorindu-si densitatea aparenta datorita cresterii volumului
golurilor;
- calitatea compactarii este influentata de grosimea stratului prin faptul ca aceasta se
stabileste in functie de materialul utilizat, de adincimea de actiune a utilajului de
compactare si de diametrul maxim al granulelor;
- numarul de treceri care reprezinta numarul de miscari dus – intors efectuate succesiv
de catre utilajul de compactat, pe aceeasi urma, influenteaza, deasemeni, calitatea
compactarii;
- pentru a atinge gradul de compactare specificat in documentatia tehnica si in caietele
de sarcini, umiditatea materialului compactat va fi cit mai apropiata (± 2%) fata de
umiditatea optima de compactare Woptim;
- parametrii de compactare (grosimea stratului, numarul de treceri, W optim) se stabilesc
pe tronsoane experimentale, pentru volume de terasamente mai mari de 5000 m 3
sau sunt luati din literatura de specialitate, pentru volume de terasamente mai mici
de 5000 m3;
- in conformitate cu prescriptiile documentatiei tehnice si a tehnologiei de executie
adoptate, materialul utilizat la realizarea terasamentului se asterne in straturi
uniforme si continui, cu panta transversala de 4 % spre exterior, pe lungimea
tronsonului de compactat care nu depaseste 500 m;
- compactarea se executa pe fasii paralele cu axul drumului sau cu latura cea mai mare,
atunci cand se excuta terasamente sau se realizeaza terenul de fundare pentru lucrari
de arta, protectie sau sustinere;
- compactarea se incepe de la partea cea mai joasa, prin treceri succesive, asfel ca
suprapunerea pe urma anterioara sa fie de minim 15 cm;
- numarul de treceri prescris nu se realizeaza de la inceput in acelasi loc, ci se acopera
intreaga suprafata a stratului de compactat, dupa care se reia operatia, ca la prima
trecere, pina la realizarea numarului de treceri impus;
- in timpul compactarii se evita socurile mecanice, stationarea utilajului pe suprafata
de compactare, virajele si manevrele bruste si, de asemeni, se respecta viteza
constanta de lucru;
- executia acestor trepte incepe de jos in sus astfel ca pamintul de la treapta superioara
sa fie folosit la treapta inferioara;
- dupa compactarea unui strat, nu se trece la realizarea urmatorului decit dupa ce au
fost luate probe, in conformitate cu prescriptiile caietului de sarcini si, in urma
analizei lor, s-a constat ca a fost atins gradul de compactare cerut;
- in cazul in care materialul asternut nu are umiditatea optima de compactare, se
procedeaza la udarea lui, prin stropirea uniforma a stratului asternut sau udarea in
depozit, dupa care se reia compactarea pina la obtinerea rezultatelor solicitate;
- la realizarea umpluturilor cu material din derocari, nu se folosesc blocuri cu laturi mai
mari de 0,50 m, se asigura impanarea materialului asternut si compactarea lui cu
vibratoare grele de 12 – 16 tone;
- deasupra umpluturilor realizate cu material din derocari, se realizeaza un terasament
din pamint corespunzator, de minim 2 m inaltime;
- pentru fiecare strat asternut si compactat se verifica gradul de compactare (minim 6
teste la 2000 mp executati), panta transversala si grosimea;
- la fiecare al treilea strat, dupa ploaie si la ultimul strat, se fac masuratori
deflectometrice;
- deasemeni, la patul drumului se verifica latimea ( tolerante ± 5 cm de la axul drumului
si ± 10 cm pe toata latimea platformei), cotele (intre + 2,5 si – 5 cm) si panta
transversala (± 1 %);
- taluzurile care urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal, se taie in trepte sau se
ranforseaza cu cleionaje (din brazde, nuiele, elemente prefabricate), se acopera cu
strat vegetal, se fertilizeaza si insemanteaza.
1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in
locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu sau a
amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe
platforme amenajate.
H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
PTE_05 - FUNDATII DIRECTE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a fundatiilor directe precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia fundatiilor constructiilor anexe ale drumului, ale lucrarilor de arta
precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere, considerind ca sapaturile
si pregatirea terenului de fundare au fost efectuate conform PTE_05 : Lucrari de terasamente.
C. TERMINOLOGIE
- Fundatie: elementul constructiei care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare, servind la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiei, repartizindu-le
astfel incit sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului iar tasarile care rezulta sa fie cit
mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercursiuni daunatoare;
- Fundatie directa: fundatii care transmit incarcarile numai prin suprafata bazei lor si se
utilizeaza atunci cind terenul bun de fundare se gaseste la adincimea de maxim 4 – 5 m fata de
nivelul terenului natural.
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din
caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
procedurii;
Sef de laborator :
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produselor componente sau la produsul final;
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV - uri, intocmeste, atunci cind este cazul,
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei fundatiilor directe, este alcatuit din etape
Deoarece fundatiile directe se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se refera la
temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de protectie
existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei temperaturi
de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de protectie
de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi, dupa intarirea betonuluoi,
tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata sa se
mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia fundatiilor directe, sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica,
inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii
numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile
specifice de lucru.
in contact cu betonul turnat. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde
inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si
inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de diferitele tipuri de beton
care sunt inglobate in lucrarile de fundatii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si
piesele de schimb.
- se stabileste tehnologia de executie a fundatiilor directe, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului natural,
relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de
executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si
utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a
productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii
si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare betonarii, respectiv,
sapatura, cofrare, armare.
- nu se admite executarea fundatiilor infrastructurilor fara existenta studiilor
geotehnice adecvate sistemului de fundare adoptat;
- betonarea elementelor de fundatii din beton armat se face pe un strat de beton de
egalizare realizat anterior, in conformitate cu cerintele documentatiei tehnice de
executie;
- suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vin in contact cu betonul
proaspat, se curata de pojghita de lapte de ciment, de betonul necompact sau
segregat in vederea asigurarii rugozitatii necesare obtinerii unei bune legaturi intre
cele doua betoane;
- se iau masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incit acestea sa
nu se acumuleze in zona in care se va betona;
- betonarea se incepe numai daca nu se intrevede posibilitatea interventiei unor
conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vin in contact cu betonul proaspat,
se uda cu apa cu 2 – 3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in
denivelari se evacueaza;
- daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari, este refuzat sau utilizat in alte scopuri
(strat de egalizare, organizare de santier, etc.), fiind interzisa punerea lui in lucrarea
propriuzisa;
- betonul se va pune in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui;
- la betonarea fundatiilor inaltimea de cadere libera a betonului nu este mai mare de
1,5 m, in caz contrar utilizindu-se pompa de beton, jgheaburi, benzi transportoare,
etc.;
- betonul se toarna uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maxim 50 cm grosime si turnarea noului strat inainte de inceperea
prizei betonului din stratul turnat anterior;
- se urmareste cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, in special a celor
din zonele cu armatura deasa, prin indesarea laterala a betonului cu vergele metalice,
concomitent cu vibrarea lui;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
- se urmareste comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luindu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari
sau caderi;
- circulatia muncitorilor, in timpul betonarii, se face pe podine, astfel rezemate incit sa
nu modifice pozitia armaturii;
- nu este permisa circulatia direct pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat turnat;
- betonarea se face continuu pina la rosturile de lucru prevazute in documentatia
tehnica de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu depaseste timpul de incepere
a prizei betonului care este de 2 ore la cimenturile cu adaos si 1,5 ore in cazul
cimenturilor fara adaos;
- in cazul in care, din motive obiective, s-a produs o intrerupere de betonare mai mare,
reluarea turnarii se face numai dupa pregatirea suprafetelor prin cioplire, curatare si
spalare abundenta;
- betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica
dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m, se face in straturi continui fie in trepte care
nu depasesc grosimea de 50 cm;
- durata de timp maxima admisa pentru acoperirea unui strat sau a unei trepte de
beton este Ta = T – Tt – Ts , unde T este durata de timp pina la inceperea prizei, T t este
durata de transport si Ts este durata de stationare pina la punerea in opera;
- daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, se utilizeaza mai
multe pilnii, astfel incit sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii;
- compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare, vibratoarele fiind
dimensionate astfel incit sa poata penetra cu usurinta si, tinind cont de raza de
actiune, sa poata actiona asupra intregii cantitati de beton turnate;
- alegerea tipului de vibrare se face in functie de tipul si dimensiunile elementului de
betonat si posibilitatea de introducere printre barele de armatura;
- procedeele de vibrare care se pot utiliza sunt: vibrarea interna, folosind vibratoare de
interior, vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj si vibrare de suprafata, cu
vibratoare placa sau rigle vibrante;
- compactarea manuala cu maiuri, vergele metalice sau prin ciocanirea cofragului, se
admite numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului,
betonarea continuand pina la pozitia corespunzatoare unui rost;
- grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din
lungimea capului vibrator;
- durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 si 30 de secunde, in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat;
- distanta dintre doua locuri succesive de introducere a vibratorului este de maxim 1
m, reducindu-se in functie de caracteristicile sectiunii elementului si desimea
armaturilor;
- caietul de sarcini fixeaza, tinind cont de situatia lucrarilor, de grosimea lor sau de
natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betoanelor nu este
autorizata sau este intrerupta in cazul in care nu se dispune de mijloace sau procedee
de prevenire a efectelor frigului;
- atunci cind se poate relua o betonare intrerupta din cauza frigului, betonul
compromis se demoleaza si apoi se procedeaza ca in cazul unei intreruperi
accidentale;
- atunci cind prin documentatia tehnica de executie se prevad fundatii din beton
ciclopian, inainte de betonare se aprovizioneaza bolovanii care se vor ingloba in
beton si care indeplinesc urmatoarele conditii: sa nu aiba fisuri, sa nu depaseasca, ca
dimensiuni, 1/6 din dimensiunea minima a elementului de betonat, raportul dintre
dimensiunea maxima si cea minima sa nu depaseasca 2,5, roca din care provin sa nu
fie geliva, sa fie curati si spalati;
- proportia de bolovani inglobati este de maxim 50% din volumul elementului de
betonat;
- la executia fundatiilor din beton ciclopian se toarna un prim strat de 25 cm care se
compacteaza mecanic;
- peste acesta se toarna un al doilea strat, de circa 15 cm grosime, in care se indeasa,
prin batere cu maiul de mina, bolovanii pozitionati la minim 20 cm de margini si cu
rosturi intre ei care sa permita introducerea lancii vibratorului;
- dupa vibrare, se continua executia, in acelasi mod, a straturilor urmatoare, ultimul
strat, fara sa contina bolovani, asigurind o acoperire cu beton de minim 20 cm;
- in rosturile de lucru orizontale, se lasa bolovanii iesiti in afara cu cel putin jumatate
din volumul lor, pentru asigurarea unei legaturi bune intre straturi;
- la reluarea betonarii, intreaga suprafata, inclusiv bolovanii, se curata, spala abundent
si, daca se prevede in documentatia de executie, se asterne un strat de circa 2 – 3 cm
de mortar cu un continut de ciment ca al betonului turnat;
- nu este permisa inglobarea bolovanilor in betonul care a inceput reactia de priza si
nici contactul direct dintre bolovani si eventualele armaturi sau mustati de armaturi
din fundatie;
- abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor din beton monolit sunt: ± 1 cm fata
de axul in plan si ± 1 cm fata de cota de nivel.

1. Sol
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
PTE_06 - LUCRARI DE BETON ARMAT
1. SCOP
(1) Procedura contine conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de

fasonare si montaj armaturi pentru elementele de beton armat la cladiri de locuit, social
culturale, constructii industriale si agrozootehnice.
Procedura a fost elaborata cu scopul cunoasterii de catre personalul executant implicat in
activitatea de fasonare si montaj armaturi pentru elementele de beton armat, atuturor
cerintelor de calitate, in scopul obtinerii lucrarilor la nivelul cerintelor beneficiarilor,
conform proiectului tehnic de executie.
2. DOMENIU DE APLICARE
(1) Procedura se aplica la activitatea de fasonare si montare a armaturilor din cadrul societatii
si impune responsabilitatea personalului de a cunoaste si respecta cerintele de calitate
impuse de proiectul tehnic de executie.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
(1) Normativ NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si
precomprimat
(2) Normativ C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
(3) HGR 261-64 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul Art.35 si
Art.36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii
(4) STAS-10107/0-90 –Proiectarea si executia elementelor din beton armat
(5) SR EN 10080:2005 – Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat
(6) STAS 10107/0-90 – Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
(1) Specifice nu sunt.

5. RESPONSABILITATI
(1) Executantul raspunde de:

Procurarea si receptia calitativa a materialelor necesare realizarii lucrarilor.
Executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile si specificatiile documentatiei de
executie, ale prescriptiilor tehnice in vigoare si ale prezentei proceduri.
Asigurarea conditiilor pentru verificarile pe care trebuie sa le efectueze impreuna cu
dirigintele de santier.
Seful de santier va redacta o lista cu necesarul de materiale, unde se va trece si necesarul
de otel beton.
Seful atelierului de fasonare are obligatia de a pregati armaturile, conform notelor de
comanda si de a le livra la timp si conform cerintelor calitative prevazute.
Seful punctului de lucru are obligatia de a urmari armarea elementului conform
prevederilor din proiect si de a indeplini toate conditiile de calitate impuse, precum si cea a
cunoasterii si instruirii personalului executant implicat in activitatea de armare pentru
respectarea tuturor cerintelor de asigurare a calitatii.
Seful punctului de lucru are obligatia de a ridica armaturile fasonate de la atelier si de a
verifica daca ele corespund cerintelor din nota de comanda(conform careia s-a executat
fasonarea).
Seful punctului de lucru urmareste permanent respectarea conditiilor de calitate pentru
montarea armaturilor si intocmeste inregistrarile de calitate care atesta calitatea
armarii(proces verbal de lucrari ascunse).
RTE va urmari indeplinirea tuturor conditiilor impuse de proiectul de executie si de
procedura referitoare la aceasta activitatea.
Responsabilul cu controlul calitatii are obligatia de a controla si de a participa la instruirea
personalului implicat in aceasta activitate.
Responsabilul cu controlul calitatii va asigura distribuirea formularelor (procese verbale de
lucrari ascunse, certificate de calitate pentru otelul beton fasonat) la punctele de lucru
pentru completare si certificare a calitatii lucrarilor care se executa si apoi are obligatia
arhivarii documentelor.
Efectuarea remedierii tuturor defectelor constatate prin autocontrol, control intern, extern
sau exterior.
(2) Investitorul, prin dirigintele de santier, raspunde de:
Respectarea tuturor restrictiilor din prezenta procedura.
Avizarea eventualelor derogari solicitate de executant.
Calitatea verificarilor efectuate.
Acordul final pentru executia conforma a lucrarii si trecerea la faza urmatoare.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Tipuri de armaturi folosite
Tipurile de armaturi care se aplica prin prezenta procedura sunt:

(1) Ca armaturi de rezistenta se folosesc :
-otel beton laminat la cald, cu profil neted – OB 37, sub forma de plase si carcase legate (bare
independente) ;
(2) Ca armaturi constructive se folosesc :
-otel beton laminat la cald, cu profil neted – OB 37, bare independente
Utilizarea armaturilor se face in functie de prevederile proiectului de executie. Orice
schimbare adusa la tipul sau dimensiunile barelor utilizate se va face numai cu acordul scris
al proiectantului.
6.2. Fasonarea armaturilor
(1) Armaturile care urmeaza a se fasona trebuie sa fie curate si drepte.

Se vor inlatura eventualele impuritati de pe suprafata barelor.
Se va indeparta rugina, prin frecare cu peria de sarma, in zonele care urmeaza a fi inadite
prin sudura. Dupa indepartarea ruginii, dimensiunile sectiunii nu trebuie sa depaseasca
urmatoarele abateri :
-pentru Ø 3; Ø 4; Ø 5 mm abaterea limita este de A = + 0,1 mm;
-pentru Ø 6; Ø 7; Ø 8; Ø 10 mm abaterea limita este de A = + 0,15 mm;
(2) Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda
la taiere si fasonare,
fara a se deteriora insa profilul.
La intinderea barelor cu troliul , marginea nu va depasi1 mm.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate, identificate si grupate (functie de lucrarea pentru
care au fost pregatite).
(3) In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, montarea
armaturilor se va face in maximum 15 zile de la fasonare.
(4) Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiectul de
executie. In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90°.
Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste
cotul unui cadru, se va facedupa un arc cu raza de cel putin 10 diametre (conform STAS
10107/0-90).
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba portiunea dreapta de cel putin 20 diametre, in
zone intinse si de cel putin 10 diametre, in zone comprimate.
In cazul etrierilor si agrafelor ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135° sau 180°
pentru etrierii OB 37 si numai la 135° in cazul celor din PC 52 sau PC 60.
(5) Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara jocuri. La
masinile de indoire cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otelul cu profil
periodic (PC 52, PC 60), la viteza mare a masinii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10°. Barele cu profil periodic cu
diametrul > 25 mm se vor fasona la cald.
6.3 Conditii constructive

6.3.1. Inadirea barelor
(1) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile de executie de

+ 2 mm ÷ + 4 mm.
Pentru cazul in care in proiect nu se va specifica gradul de acoperire, se vor respecta
prevederile :
-stratul de acoperire cu beton trebuie sa asigure conditii favorabile de aderenta a
armaturii si protectia acesteia impotriva agentilor fizici si chimici in care este situat
elementul de constructie.
-grosimea stratului se stabileste in functie de:
a.tipul de element (liniar, de suprafata, masiv);
b.diametrul armaturii;
c.conditiile de expunere la intemperii sau umiditate ridicate(infiltratii);
d.conditiile de expunere la medii cu agresivitate chimica;
e.clasa betonului;
f.gradul de rezistenta la foc(care este cerut constructiei).
-pentru betoane de clasa mai mare este mai mare sau egala cu C 16/20 grosimea stratului
de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale trebuie sa fie cel putin egala cu 1,2
diametre, dar nu mai mult de 50 mm.
(2) Pentru elemente expuse la actiunea intemperiilor, laumiditati ridicate sau cicluri inghet-
dezghet:
-pentru fundatii, funduri de rezervoare si de castele de apa, Gs=35÷45 mm
(3) Acoperirea cu beton a armaturilor transversale (etrieri, barele transversale ale carcaselor
sudate) trebuie sa fie minim 15 mm, pentru elementele neexpuse la intemperii sau
umiditate, cicluri inghet-dezghet si 25 mm pentru fundatii, ziduri de sprijin.
(4) Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se vor asigura grosimi egale cu cel putin
diametrul armaturii, de regula multiplu de 5 mm, cu rotunjire in plus sau in minus de cel
mult 2 mm.
(5) Inadirea armaturilor se face prin :
-suprapunere;
-sudura;
-mansoane presate la rece;
-mansoane sudate metalo-termic;
-pentru armaturi cu Ø>25 mm se recomanda ca inadirea sa se faca prin sudare. Pentru
bare cu Ø>32 mm inadirea este OBLIGATORIE;
-nu se vor inadi prin sudura bare cu Ø<10 mm;
-lungimea de suprapunere la armaturi din otel laminat este de 40-60 diametrul armaturii;
-lungimea minima de suprapunere a armaturilor in zonele supuse la compresiune va fi de
30 diametre pentru elementele executate cu betoane Bc> 22,5 mm si numai de 20
diametre, pentru elementele executate din betoane de clasa mai mare;
-lungimile de suprapunere (joantare) vor fi mai reduse daca inadirea se va produce intr-o
zona de solicitare minima;
-la elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor, in
zona de inadire ertierii vor fi indesiti, distanta maxima intre ei fiind de 10 diametre;
-se admite inadirea prin suprapunere, fara sudura, atunci cand :
a.armaturile sunt din otel cu profil periodic si au Ø<12 mm;
b.in aceeasi sectiune de calcul nu sunt inadite mai mult de 25% din bare.
6.3.2.Inlocuirea barelor prevazute in proiect
(1) In cazul in care nu dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate

proceda la inlocuirea acestora, indeplinindu-se conditiile:
-inlocuirea altor diameter de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face tinandu-se cont ca
aria armaturii sa fie cu maxim 5% mai mare decat cea prevazuta in proiect;
-inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se va face
numai cu avizul proiectantului;
-inlocuirea armaturilor se va opera in planurile de executie de catre proiectant si
executantul va semna de luarea la cunostinta a modificarii aduse in plan.
6.4. Montarea armaturilor
(1) Montarea armaturilor va incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor;

(2) La montarea armaturilor se va urmari asigurarea conditiilor desfasurarii betonarii (turnarii
si compactarii betonului). Pentru aceasta se vor crea spatii libere intre armaturile de la
partea superioara, la intervale de maxim 3 m, pentru a permite patrunderea libera a
betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul. De asemenea se va urmari
crearea de spatii necesare pentru patrunderea vibratorului(minim 2,5 x Ø armatura) la
intervale de maxim 5 x grosimea elementului.
(3) Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului(distantieri, agrafe, etc.). Distantierii pot fi
din mortar de ciment in forma de prisma, prevazuti cu cate o sarma pentru a fi legati de
armaturi sau confectionati din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a
cupoanelor de otel beton.
(4) Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi
capre de otel beton sprijinite de armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la
distanta de maxim 1 m(1buc/mp), in zonele in consola.
In cazul placilor cu grosimea >40 cm si al armaturilor cu Ø>14 mm, se admite depasirea
distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.
In astfel de situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura unferioara si
respective superioara.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de
sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure
mentinerea pozitiei lor in tot timpul betonarii.
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin
puncte.
6.5. Legarea armaturilor
(1) La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma
neagra. Cand legarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1÷1,5 mm
diametru.
(2) Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate
barele cu care se incruciseaza.
6.5. Abateri admisibile
(1) La lungimea segmentelor barei fasonate si la lungimea totala din proiect :
- sub 1 m A = + 5 mm A = abaterea
- intre 1 < L < 10 m A = + 20 mm L = lungimea barei
- cand L = > 10 m A = + 30 mm
(2) Lungimea de petrecere a barelor, la inadire prin suprapunere (fata de prevederile

proiectului sau ale prescriptiilor tehnice) este de peste 3 diametre.
(3) Distanta dintre axele barelor :
- la fundatii A = + 10 mm
- intre etieri si la pasul fretelor A = + 10 mm
(4) La grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect) :

- la fundatii si alte elemente masive A = + 10 mm
7. MASURI DE
TEHNICA SECURITATII MUNCII, P.S.I. SI PROTECTIA MEDIULUI
(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei instructiuni se vor respecta masurile
de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:
-Norme generale de protectia muncii,
-Norme specifice de protectia muncii la lucrari geotehnice de excavatii, fundatii,
terasamente, nivelari si consolidari de teren;
-Norme specifice de protectia muncii pentru executarea lucrarilor de confectionat, montat
armaturi in constructii ;
- Norme specifice de proiectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje -
IM - 007-096;
-Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
-Norme de protectia muncii in activitatea de constructii si confectii metalice ;
-Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea, transportul prin mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor ;
(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei instructiuni se vor respecta masurile
de protectia mediului prevazute in:
- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;
- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;
- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru lucrarile
care fac obiectul prezentei instructiuni.
8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
8.1. Controlul calitatii otelului beton nefasonat
Controlul calitatii betonului nefasonat se face prin :

(1) -verificarea aspectului ;
(2) -verificarea profilului si a dimensiunilor ;
(3) -incercarea la indoire la rece ;
(4) -incercarea la tractiune, care se efectueaza numai daca :
a.se prevede in proiectul de executie al lucrarii ;
b.lipseste certificatul de calitate a otelului livrat de furnizor ;
c.exista dubii asupra calitatii otelului aprovizionat ;
(5) -la terminarea montarii armaturilor se vor verifica urmatoarele :
a.numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferitele sectiuni transversale ale
elementelor structurii ;
b.distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;
c.lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in
elementele care se toarna ulterior ;
e.pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor ;
f.calitatea sudurilor ;
e.numarul si calitatea legaturilor dintre bare ;
f.dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii ;
g.modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ;
h.pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
8.2. Receptia lucrarilor
(1) Receptia pe faze de lucrari se face pe baza verificarilor armaturilor pe categorii de lucrari :
infrastructura (fundatii, radiere) si suprastructura (stalpi, grinzi, centuri, placi, buiandrugi,
pe fiecare nivel in parte), inaintea turnarii betonului ;
9. INREGISTRARI
(1) - Registru pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de

constructii - instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare ;
(2) -Proces verbal de lucrari ascunse pentru elementul ce urmeaza a fi betonat
(cofrare,armare);
(3) - Proces verbal de receptie calitativa ;
(4) -Certificate de calitate al otelui beton eliberat de furnizor ;
10. ANEXE
Specifice nu sunt.
PTE_07 – ASAMBLARE GRINZI PREFABRICATE
TRONSONATE DIN BETON ARMAT
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de asamblare a tronsoanelor de grinda prefabricata
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la asamblarea grinzilor prefabricate tronsonate folosite pentru realizarea
suprastructurilor lucrarilor de arta aferente drumurilor publice.
C. TERMINOLOGIE
- Postintindere: procedeu de realizare a elementelor de beton precomprimat prin
tensionarea armaturii dupa intarirea betonului;
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu ciment, pritr-
o tehnologie adecvata.
- Indicativ NE 012 – 99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie asamblare grinzi din beton
precomprimat (responsabil de proces);
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii;
- asigura mijloacele tehnice si materiale necesare obtinerii acordurilor si avizelor
pentru functionarea statiei de betoane.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra tuturor
produselor componente ale betonului si asupra produsului final;
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
Responsabil proces asamblare grinzi prefabricate din beton precomprimat :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru numai
persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor de calitate
stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
procesul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor, utilajelor si
aparaturii aferente punctului de lucru;
- implementeaza actiunile corective si preventive dispuse, la termenele stabilite.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice si etalonarii periodice a echipamentelor de
masurare si control din cadrul statiei de preparare a betoanelor de ciment si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in
functionarea lor.
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de asamblare a grinzilor prefabricate
tronsonate este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
Betoanele de ciment se prepara si se pun in opera, de regula, atunci cind temperatura mediului
este mai mare de 0º C si in lipsa precipitatiilor. Daca regimul de temperaturi se situeaza sub 0º C
sau peste +30º C, prepararea si punerea in opera se poate face numai daca in masa betonului s-
a inglobat o substanta de adaos care sa ii confere acestuia aptitudinea de utilizare in conditiile
date si daca punctul de lucru dispune de posibilitati de protejare a betonului proaspat.
Deasemeni, daca exista mijloacele necesare de protejare, betonul de ciment poate fi pus in
opera si pe timp de ploaie.
Procesele de postintindere si de protejare a armaturilor utilizate se efectueaza numai atunci
cind temperatura atmosferica se situeaza intre valorile de +5º si +35º C.
Asamblarea grinzilor prefabricate tronsonate se efectueaza la puncte de lucru dotate cu
urmatoarele instalatii si dispozitive:
- statie de preparare a betoanelor de ciment;
- poligon pentru executia armaturilor;
- poligon pentru asamblarea tronsoanelor;
- macara de capacitate mare (40 t);
- instalatie de tensionare a fasciculelor de armatura;
- instalatie de injectare a pastei de ciment;
- instalatie de spalare cu jet de apa;
- compresor de aer.
De asemeni, punctul de lucru este dotat cu mijloace de transport si utilaje terasiere
pentru realizarea cailor de acces si a platformelor.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asamblare a grinzilor prefabricate
tronsonate este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor, aparaturii si
utilajelor care intra in componenta sau deservesc punctul de lucru. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii a dotarilor
mentionate
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si aparaturii mentionate precum si o
curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si subansamblelor
care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul sau pasta de ciment. De
asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze
care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor. Anual, dispozitivele masurare si
control sunt verificate, din punct de vedere metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea betoanelor de ciment sunt:
- agregate naturale de balstiera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25, mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si STAS 662/2002;
- agregate naturale de cariera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25 mm care sa satisfaca cerintele
de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667/2001;
- ciment care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si
SR388/95, SR1500/96;
- armaturi care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si ST
009 /1996;
- adaosuri;
- aditivi;
- apa.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii si piesele de schimb.

- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede asamblarea grinzilor
prefabricate tronsonate si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati, conducerea
dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce vor fi utilizate la
armare si la prepararea betoanelor si analizarea lor, in vederea elaborarii
retetei/retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale se depozitateaza pe sorturi, pe platforme amenajate (betonate),
prevazute cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii sau impurificarii lor si
avand asigurata scurgerea apelor pluviale;
- cimentul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica, eliminindu-se astfel
posibilitatea aglomerarii acestuia sub efectul umiditatii atmosferice;
- apa se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care exista
posibilitatea mentinerii acesteia la temperatura optima de utilizare;
- armaturile se depoziteaza in spatii special amenajate pentru evitarea contactului cu
pamintul sau cu materiale care pericliteaza realizarea aderentei armatura – beton;
- deasemeni, se incheie un contract de executie si livrare a tronsoanelor prefabricate
cu o organizatie specializata, in care se stipuleaza tipurile de prefabricate necesare,
numarul lor si graficul de esalonare a livrarii;
- se amenajeaza in cadrul punctului de lucru platformele necesare pentru buna
desfasurare a tuturor proceselor;
- se amenajeaza poligonul de asamblare, reprezentat de o platforma betonata
prevazuta cu fundatii izolate netasabile, dotate cu reazeme mobile care sa permita
scurtarea elementului la precomprimare si descintrarea usoara a reazemelor
intermediare precum si cu dispozitive de asigurare la rasturnare mobile;
- reazemele de capat se realizeaza astfel incit sa fie apte de a prelua singure greutatea
proprie a intregului element;
- marimea poligonului sau numarul de poligoane necesare se stabileste in functie de
numarul elementelor care se asambleaza si termenii fixati prin graficul de executie.
- depozitarea tronsoanelor prefabricate se face pe platforme amenajate astfel incit sa
nu existe tasari si sa fie prevenit contactul cu pamintul sau alte materiale care ar
putea murdari sau deteriora suprafetele tronsoanelor, mustatile de armatura sau
canalele fasciculelor postintinse;
- tronsoanele prefabricate se marcheaza prin inscriptionare cu vopsea in vederea
asigurarii unei identificari rapide inainte de asamblare;
- la manipularea, transportul si depozitarea tronsoanelor se respecta cu strictete
prevederile din proiect si specificatiile producatorului cu privire la punctele si unghiul
de agatare, punctele de rezemare si sprijinire, etc;
- inainte de asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare se curata fetele adiacente
rosturilor, eventual se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma si spalare stratul
superficial de lapte de ciment;
- de asemeni, se verifica pozitionarea canalelor la tronsoanele alaturate, abaterea
limita admisa fiind de ±5 mm la capetele aferente unui rost, pentru rosturi mai late de
100 mm;
- dupa asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare, acestea se vor asigura la
rasturnare cu sprijiniri care sa nu impiedice scurtarea grinzii la precomprimare;
- continuitatea canalelor in cadrul rosturilor se realizeaza prin mansoane
nerecuperabile din metal sau PVC care asigura etanseitate si nu incomodeaza
introducerea fasciculelor in canale;
- in conformitate cu detaliile din proiect se efectueaza armarea rostului cu armaturi
netensionate;
- elementele orizontale pe care reazema mansoanele de continuizare a canalelor se
realizeaza din platbande sau bare de OB 37, astfel concepute incit sa impiedice
deplasarile ascendente si laterale ale mansoanelor datorate impingerii betonului si
vibrarii;
- nu se admit dispozitive de pozitionare a mansoanelor care sa ajunga la fata betonului;
- atunci cind in tronsoanele prefabricate nu au fost amplasate racorduri (teuri) pentru
aerisire si injectare, acestea se pozitioneaza in cadrul rosturilor de monolitizare prin
adaugarea le mansonul de continuizare a unui alt manson, mai scurt si prevazut cu
teava de evacuare;
- asigurarea comunicarii intre teava de evacuare si mansonul initial se face prin
spargerea acestuia cu o unealta adecvata introdusa prin teava, inainte de injectare;
- dupa verificarea modului de tratare a rosturilor unui element tronsonat se
procedeaza la cofrarea acestora in asa fel incit, dupa decofrare, elementul sa prezinte
suprafete si muchii continue;
- inainte de betonarea monolitizarilor se introduc fasciculele de postintindere in canale
in vederea rigidizarii transversale a mansoanelor din zonele monolite;
- dupa betonare fasciculele se vor misca in canale pentru reducerea efortului de
blocare in urma eventualelor deformatii suferite de mansoane sau patrunderii
laptelui de ciment in timpul betonarii;
- introducerea fasciculelor se face prin impingere sau tragere, capatul de avans fiind
prevazut cu o piesa conica ancorata de sirmele fasciculului care asigura alunecarea in
lungul canalului;
- in perioada dintre introducerea fasciculelor in canale si pina la precomprimare, in
scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, se protejeaza extremitatile
aparente ale fasciculelor cu teci din carton bitumat sau material plastic si se
etanseaza zona de iesire a fasciculului din canal;
- la taierea sirmelor pentru confectionarea fasciculelor de precomprimare se utilizeaza
scule sau dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, in vederea permiterii
efectuarii corecte a operatiunilor ulterioare (montare dispozitive de avans, impingere,
tragere, etc);
- lungimea de taiere a sirmelor se determina prin adaugarea la lungimea fasciculului,
masurata intre suprafetele de rezemare a ancorajelor, a lungimii necesare pentru
prindere in prese si ancoraje, respectiv 1400 mm la 12Ø5 mm, 2100 mm la 12Ø7 mm
si 24Ø7 mm si 2650 mm la 48Ø7 mm; de asemeni, se adauga minim 30 mm atunci
cind taierea se face cu sudura;
- portiunile de sirma care au suferit indoiri locale sau care au fost ciupite de arcul
electric al aparatului de sudura se indeparteaza, nefiind permisa incorporarea lor in
cadrul fasciculelor de precomprimare;
- asamblarea sirmelor sub forma de fascicul se face prin legaturi de sirma moale, de 1,5
mm diametru, la capete si la distante de circa 200 mm in cimp;
- legaturile de sirma intermediare se elimina sau se reduc ca numar prin rasucirea
elicoidala a fasciculului cu un pas de 250 mm;
- toate legaturile de sirma au capetele indoite spre interiorul fasciculului pentru a nu
impiedica introducerea in canale;
- toate sirmele din cadrul unui fascicul apartin, de regula, aceluiasi lot fabricat;
- fasciculele se depoziteaza separat in functie de loturile de SBP fabricate si
aprovizionate;
- pentru o mai buna protejare si depozitare, fasciculele se ruleaza cu dispozitive
manuale sau mecanice, astfel incit diametrul de rulare sa fie de minim 2100 mm
pentru sirme cu Ø=5 mm si minim 2300 mm pentru sirme cu Ø=7 mm;
- conditiile de depozitare asigura mentinerea starii de curatenie a armaturilor
postintinse prin evitarea contactului cu pamintul sau materiale care pericliteaza
realizarea aderentei beton-armatura;
- durata maxima de depozitare pentru SBP fara protectie este de 90 zile;
- inainte de betonarea monolitizarilor dintre tronsoanele prefabricate, fetele rosturilor
se uda cu apa, aplicindu-se principiul “beton saturat – suprafata zvintata”;
- betonul turnat in rosturile de asamblare are o rezistenta superioara cu o clasa
rezistentei betonului din tronsoanele prefabricate iar dimensiunea maxima a
agregatelor este de 7 mm pentru rosturi peste 25 mm grosime;
- deasemeni, cimentul utilizat la prepararea betonului de monolitizare este de acelasi
tip cu cimentul folosit la executia tronsoanelor prefabricate, in vederea asigurarii
uniformitatii coloraturii grinzilor asamblate;
- la turnare se asigura o compactitate corespunzatoare a betonului dar si o vibrare
atenta prin care sa nu se modifice pozitia mansoanelor de continuizare a canalelor;
- dupa turnare se iau masuri de protejare a betonului din rosturi, atit impotriva intaririi
rapide cit si impotriva inghetului (in caz de timp friguros);
- utilizarea diferitelor tipuri de aditivi sau adaosuri se face numai cu avizul unui
laborator autorizat;
- dupa ajungerea la maturitate si atingerea rezistentelor proiectate ale betonului
turnat in monolitizari, se trece la efectuarea procesului de postintindere;
- acest proces se efectueaza cu instalatii omologate si de catre personal atestat pentru
aceasta activitate;
- postintinderea se executa la temperaturi atmosferice de peste +5º C;
- procesul de postintindere se coreleaza, din punct de vedere al temperaturii
atmosferice si tinind cont de durata de succesiune, cu procesul urmator, respectiv
protectia armaturilor tensionate prin injectare cu pasta de ciment;
- dispozitivele de blocare a armaturilor postintinse se stabilesc in functie de tipul si
caracteristicile instalatiei de tensionare care se utilizeaza;
- inainte de inceperea efectiva a procesului de postintindere se verifica buna
functionare a instalatiei si dispozitivelor aferente;
- deasemeni, experimental, se stabileste forta de pretensionare necesara, tinind cont
de pierderile de tensiune masurate datorate frecarilor;
- pe baza acestor date se stabileste programul de pretensionare;
- pentru fiecare element postintins, se intocmeste fisa de confectionare care cuprinde
date de identificare, forta de pretensionare, constatari si observatii reprezentind
eventuale diferente fata de programul de pretensionare;
- dupa incheierea procesului de postintindere, inainte de inceperea injectarii, se taie
capetele sirmelor cu discuri rotative sau flacara oxiacetilenica, la o distanta de minim
50 mm de ancoraj;
- taierea capetelor sirmelor nu este neaparat necesara daca betonarea zonelor de
capat permite inglobarea lor in intregime;
- protectia armaturilor postintinse la coroziune se realizeaza prin injectare de pasta de
ciment in spatiile ramase libere din interiorul canalelor fasciculelor;
- armaturile se pozitioneaza, tensioneaza si protejeaza intr-un interval de maxim 60
zile, respectind conditia ca de la tensionare pina la realizarea protectiei sa nu treaca
mai mult de 15 zile;
- deasemeni, procesul de injectare se desfasoara la temperaturi atmosferice cuprinse
intre +5º si +35º C;
- caracteristicile amestecului de protectie se stabilesc de catre un laborator autorizat;
- etansarea zonelor ancorajelor in vederea injectarii se face cu mortar, beton, rasini
epoxidice sau capace metalice cu garnitura de etansare fixate de placa metalica de
sub ancoraj, in toate cazurile asigurindu-se cuplarea sigura si etansa a furtunului prin
care se face alimentarea cu pasta de ciment si intreruperea circuitului sub presiune;
- cu cel putin 15 minute inainte de injectare se procedeaza la spalarea canalului
precum si la verificarea etanseitatii si continuitatii acestuia folosind apa sub presiune
sau aer comprimat trecut prin filtru de ulei;
- orice neetanseitate constatata se remediaza inainte de injectare;
- injectarea se face in mod continuu si lent (6 – 12 m/minut), toate racordurile fiind
deschise; astuparea lor se face pe rind, pe masura ce amestecul ajunge in dreptul lor;
- dupa astuparea ultimului orificiu, atunci cind fluiditatea amestecului iesit este
apropiata de cea initiala, se mareste presiunea cu circa 3 bari timp de 2 minute;
- dupa circa 45 minute de la injectare se procedeaza la reinjectare, in aceleasi conditii,
cantitatea de amestec introdusa fiind de maxim 10 % din cea introdusa anterior;
- la circa 24 h dupa terminarea procesului de injectare, golurile ramase la orificiile
racordurilor de injectare, golire sau control se umplu cu mortar de ciment;
- pe parcursul efectuarii procesului de injectare se completeaza fisa de injectare cu
datele specifice fiecarui fascicul injectat;
- in vederea prevenirii corodarii pieselor metalice utilizate in procesul de postintindere,
capetele grinzilor se betoneaza;
- descintrarea elementelor realizate se efectueaza numai dupa precomprimarea
acestora, partiala sau totala, in conformitate cu prevederile proiectului tehnic de
executie.

1. Sol
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate;
- fisa de confectionare;
- fisa de injectare.
PTE_08 – RIGOLE, SANTURI, CASIURI
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor anexe, din cadrul constructiilor de
drumuri, care au scopul de a colecta si evacua apele pluviale de pe platforma si din zona
drumului precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in
vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de
executie si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia rigolelor, santurilor si casiurilor, pornind de la faza de lucru in care
sapatura a fost finalizata (conform PTE_05 : Lucrari de terasamente).
C. TERMINOLOGIE
- Rigola: constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, cu profil
curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau a strazii, la marginea
platformei;
- Sant: constructie anexa, sub forma de canal deschis, cu sectiune triunghiulara, destinat
colectarii apelor pluviale de pe platforma drumului sau de pe taluzuri si evacuarii lor;
- Sant de garda: sant executat in amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o mica
distanta de piciorul unui taluz de rambleu, in scopul colectarii si evacuarii apelor pluviale,
impiedicind astfel degradarea taluzurilor;
- Casiu: constructie anexa pe taluzul de rambleu, care asigura descarcarea rigolei de
acostament;
- Pilonare: operatie constind din stropirea cu apa si indesarea usoara, realizata prin
batere cu maiul sau cu placa vibratoare, a unui strat din materiale granulare;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.
- STAS 10796 / 2 – 79 – Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor – rigole,
santuri si casiuri;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua procesele respective,
dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre beneficiar, in vederea
completarii cartii constructiei;
procedurii;
Sef de laborator :
- instiinteaza in timp util seful formatiei de lucru si conducerea despre eventualele
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei constructiilor anexe care au scopul de colectare
si evacuare a apelor pluviale, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel :
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit, deoarece
se utilizeaza mortare si betoane, procesele nu se pot executa la temperaturi negative;
deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie sau atunci cind stratul suport, respectiv
suprafata rezultata in urma efectuarii sapaturilor, a fost afectata de precipitatii.
Deoarece executia acestor lucrari se face de regula manual, uneltele utilizate sunt: lopata, mai,
ciocan de zidarie, mistrie, drisca, roaba, etc.. In cazul in care, pentru realizarea acestor
constructii, se folosesc elemente prefabricate din beton grele, montarea lor se face cu o
automacara. Transportul betonului si mortarului utilizat, in cazul in care acestea nu se pot realiza
la fata locului sau constitue o solutie neeconomica, se face cu autotransportoare de beton.
Pentru a se putea efectua aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte
de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in
functie de frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor
uneltelor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul
sau mortarul pus in opera. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: nisip, bolovani de riu sau piatra bruta,
elemente prefabricate din beton, mortar, beton.
piesele de schimb.
- deoarece aceste procese, in vederea eliminarii posibilitatii degradarii stratului suport,
se executa imediat dupa realizarea sapaturii, activitatile premergatoare cuprind
stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a tehnologiei de
executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie
de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea
rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la
demararea lucrarilor de sapatura.
- constructiile anexe pentru drumuri care au scopul de a colecta si evacua apele
pluviale, se realizeaza in conformitate cu specificatiile cuprinse in documentatia
tehnica de executie prin care, in functie de zona geografica in care se afla drumul, de
tipul profilului transversal, de relief, de natura terenului, de debitul si viteza apei, de
conditiile de circulatie, se stabileste tipul si forma acestor constructii anexe;
- pentru executia rigolelor si santurilor neprotejate, se aplica PTE_05: Lucrari de
terasamente, urmata de finisarea taluzelor create, astfel incit geometria lucrarii sa
corespunda cu cerintele documentatiei tehnice;
- santurile de garda se vor amplasa la minim 5 m de muchia taluzului de debleu sau,
cind sunt la piciorul rambleului, la minim 1,5 m de acesta; deasemeni, pentru
prevenire degradarii taluzelor prin infiltrari de ape, santurile de garda, indiferent de
panta, se protejeaza;
- protectia rigolelor, santurilor si santurilor de garda se face prin executia de pereuri
uscate, pereuri rostuite cu mortar de ciment, pereuri in mortar de ciment, pereuri din
piatra bruta sau bolovani de riu pe fundatie de beton, pereuri din beton monolit sau
pereuri din elemente prefabricate din beton;
- protectia casiurilor se face, datorita amplasarii lor pe taluze si deci avind pante de
scurgere mari, cu pereuri din elemente prefabricate din beton care se sprijina, la
piciorul taluzului, pe o fundatie din beton ale carei dimensiuni sunt specificate in
documentatia tehnica;
- pereurile uscate se executa prin asternerea, peste terenul bine nivelat, a unui strat de
nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare;
- peste acest strat se asterne un strat de nisip afinat, de aceeasi calitate, in care se
pozeaza pietrele sau bolovanii;
- pietrele se implanteaza vertical in stratul de nisip afinat, unele linga altele, cu
rosturile tesute, batindu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa
fie bine strinsa de pietrele vecine; grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm;
- pentru a se asigura fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul, pe
uscat, pentru asezarea pietrelor;
- se asterne un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pina se umplu, dupa care se bate din nou
cu maiul pina la refuz;
- suprafata pereului astfel realizat, este regulata, abaterea maxima admisa fiind de 2
cm fata de suprafata teoretica a taluzului; in caz contrar, zonele neconforme se refac
prin scoaterea pietrelor si reglarea grosimii stratului de nisip de sub ele;
- pereurile rostuite cu mortar de ciment comporta aceleasi faze de executie ca si
pereurile uscate, insa, dupa prima batere cu maiul, pe uscat si verificarea suprafatarii,
umplerea golurilor dintre pietre se face cu mortar de ciment M 100;
- baterea finala cu maiul pina la refuz, se face inainte de inceperea reactiei de priza a
mortarului;
- pentru realizarea unei suprafete etanse, in perioadele cu temperaturi atmosferice
ridicate, pereul se protejeaza, impotriva uscarii fortate si deci a aparitiei fisurilor in
urma contractiei mortarului, prin udare timp de trei zile;
- pereurile in mortar de ciment se executa prin asternerea, peste terenul bine nivelat, a
unui strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare;
- peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M
100 in care se implanteaza pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare astfel
incit sa se obtina o tesere a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata, prin
toate rosturile;
- se executa o batere cu maiul pentru stabilizarea pereului si se verifica suprafatarea,
dupa care se continua umplerea cu mortar a golurilor dintre pietre si se niveleaza
mortarul cu mistria;
- pentru realizarea unei suprafete etanse, in perioadele cu temperaturi atmosferice
ridicate, pereul se protejeaza, impotriva uscarii fortate si deci a aparitiei fisurilor in
urma contractiei mortarului, prin udare timp de trei zile si acoperire cu rogojini sau
saci timp de sapte zile;
- pereurile din piatra bruta sau bolovani de riu pe fundatie de beton se executa prin
asternerea, peste terenul bine nivelat, a unui strat de fundatie din beton C 6/7,5 (B
100), grosimea fiind cea prevazuta in documentatia tehnica, in care, inainte de
inceperea reactiei de priza a betonului, se implanteaza pietrele sau bolovanii, in
acelasi mod ca la executia pereurilor in mortar de ciment;
- verificarea suprafatarii, colmatarea rosturilor cu mortar de ciment si protectia
pereului astfel realizat se executa in acelasi mod ca la executia pereurilor in mortar de
ciment;
- pereurile din beton monolit se executa prin turnarea directa, peste terenul bine
nivelat, a unui strat de beton, finisat manual, de dimensiuni si clasa in conformitate
cu specificatiile din documentatia tehnica;
- turnarea se face pe tronsoane de 1,5 – 2 m, cu rosturi transversale de 2 cm;
- betonul turnat se protejeaza impotriva soarelui sau a ploii, incepind cu declansarea
reactiei de priza, prin acoperire si, apoi, prin stropire cu apa, atit cit este nevoie, in
functie de conditiile atmosferice, timp de 7 zile;
- rosturile transversale se colmateaza, dupa intarirea betonului, cu mortar de ciment
sau mastic bituminos;
- elementele prefabricate din beton se pozeaza pe o fundatie realizata din nisip pilonat
sau beton proaspat;
- forma si dimensiunile prefabricatelor precum si tipul de fundare sunt specificate in
documentatia tehnica de executie;
- rosturile dintre elementele prefabricate se colmateaza cu mortar de ciment sau
mastic bituminos;
- tolerantele admise la montarea elementelor prefabricate sunt de maxim 5 mm fata
de cotele precizate in profilele transversale si in cel longitudinal.
1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea acestuia in
locatii aprobate;
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- bon de transport.
PTE_09 – PARAPETE METALIC
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a parapetelor metalice si a responsabilitatilor
care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu
si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia parapetelor deformabile metalice (glisiere) de tip semigreu, greu si
foarte greu.
C. TERMINOLOGIE
- Parapete: lucrari anexe ale drumului care au scopul de a proteja vehiculele impotriva
iesirilor de pe platforma drumului si ghidarea optica a acestora, pe sectoarele de drum
periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei;
- STAS 1948 / 1 – 91: Stilpi de ghidare si parapete;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu
produselor puse in opera si a produsului finit in conformitate cu prescriptiile din

procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei parapetelor metalice este alcatuit din etape

Executia parapetelor metalice nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind
posibila in orice anotimp, indiferent de conditiile meteo, atunci cind fundatia stilpilor este din
piatra sparta. In cazul in care fundatiile sunt din beton, se respecta conditiile de mediu
specificate in PTE_06 : Fundatii directe.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia lucrarilor de parapete metalice sunt:
- utilaj dotat cu dispozitiv de sapat gauri;
- autotransportor de beton sau instalatie mobila de preparare a betonului;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La procesele care se executa manual se utilizeaza: tirnacop, cazma, lopata, roaba, chei de mina,
leviere,etc..
Pentru executia parapetelor metalice, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
specifice de lucru.
programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia
utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si
dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia
defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- beton de ciment sau piatra sparta;
- elemente prefabricate metalice de parapete;
- vopsea.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii si piesele de
schimb.
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede realizarea de parapete
metalic si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea
dispune inceperea efectiva a lucrarii;
instituire a restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu setul de
semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu schemele de
semnalizare adoptate, atunci cind amplasamentul si executia lucrarii afecteaza
traficul rutier;
- se stabileste, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, tehnologia de
de volumul de lucrari si termenul de executie;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii si
aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare al
acestuia, atunci cind este cazul, precum si predarii, respectiv, primirii
amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota materializati, pe baza de proces verbal;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren forma si dimensiunile exacte, in plan si
in elevatie a sapaturilor, in conformitate cu planul de situatie sau planul de trasare;
trasarea se va efectua in conformitate cu PTE_04: Trasarea lucrarilor.
- parapetele se amplaseaza inafara platformei drumului sau, in anumite situatii, in
cadrul acostamentelor;
- la executia mecanizata a sapaturilor pentru fundatiile stilpilor de parapete, finisarea
se face manual;
- pentru fiecare lot de prefabricate metalice se verifica documentele insotitoare de
atestare a calitatii, numarul elementelor si corespondenta lor cu necesitatile de
executie;
- in cazul in care se aprovizioneaza elemente de parapete care nu sunt confectionate
din oteluri inoxidabile, tratate impotriva oxidarii sau neprotejate contra ruginirii,
acestea sunt curatate si apoi grunduite inainte de montare;
- distanta dintre doi stilpi pentru parapete metalic semigreu si greu este de 3 m iar
pentru parapete metalic foarte greu, este de 2 m;
- dimensiunile in plan ale fundatiilor sunt de 40 x 40 cm in cazul sapaturilor manuale si
Ø 40 cm, in cazul sapaturii mecanizate;
- adincimea de fundare, masurata de la cotele acostamentului (atunci cind acesta este
corect executat), este de 1150 mm;
- stilpii de parapete sunt incastrati in fundatie pe o lungime de 1100 mm, astfel incit
distanta de la partea carosabila, adiacenta parapetelui, la axul lisei sa fie de 595 mm;
- in cazul in care pozarea parapetelor se face pe coronamentul unui zid de sprijin din
beton, la turnarea acestuia, prin cofrare, se lasa goluri, la distantele stipulate in
documentatia tehnica de executie, functie de tipul de parapete care se executa,
pentru montarea si monolitizarea stilpilor;
- dupa executarea completa si corecta a tuturor imbinarilor dintre elementele
componente ale parapetelor, se vopsesc elementele care nu sunt confectionate din
otel inoxidabil sau nu sunt tratate impotriva oxidarii, culoarea sau culorile utilizate
precum si modul de succesiune a lor, sunt in conformitate cu documentatia de
executie sau specificatiile administratorului drumului.

1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- bon de transport.
PTE_10 – SEMNALIZARE RUTIERA
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a semnalizarii rutiere precum si a
B. DOMENIU
Se aplica la executia si montarea indicatoarelor rutiere pe drumurile publice.
C. TERMINOLOGIE
- Semnalizare rutiera: ansamblu de mijloace optice servind reglementarea, dirijarea si
marirea sigurantei circulatiei pe traseul unui drum.
- SR 1848 – 1 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si
amplasare;
- SR 1848 – 2 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice;
- SR 1848 – 3 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de
alcatuire;
- SR 6900 : 1995 – Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.

procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei semnalizarii rutiere, este alcatuit din etape
Deoarece fundatiile indicatoarelor rutiere se realizeaza, de regula, din beton de ciment,
conditiile de mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folie de
polietilena;
- deasemeni executia semnalizarii rutiere se sisteaza atunci cind vintul atinge viteze
mari si impiedica manipularea si montarea indicatoarelor rutiere.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- utilaje dotate cu dispozitive de sapare in spatii inguste;
- dispozitive de sprijinire;
- autotransportor de beton;
- scule si unelte de mana: cazma, tirnacop, lopata, ciocan, fir cu plumb, nivela de mina
(cumpana), ranga, levier, chei de mina, spaclu, pensule, etc..
specifice de lucru.
- diferite tipuri de indicatoare rutiere;
- diferite tipuri de rigidizari si sprijiniri;
- beton de ciment;
- materiale de imbinare: suruburi, piulite, eclise;
- adezivi;
- vopsele.
piesele de schimb.
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de
munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si termenul de
executie;
- se incheie un contract de executie si livrare a indicatoarelor rutiere cu o organizatie
specializata, in care se stipuleaza tipul si numarul indicatoarelor necesare precum si
graficul de esalonare a livrarilor;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru indicatoarele rutiere
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza platforme,
special pentru calarea macaralei;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren pozitiile de amplasare a indicatoarelor
rutiere, in conformitate cu planul de situatie.
- dupa criteriul functionalitatii, indicatoarele rutiere sunt de avertizare, de
reglementare, de orientare si informare sau semne aditionale la indicatoare;
- din punct de vedere al dimensiunilor, indicatoarele sunt reduse, curente, mari si
foarte mari;
- indicatoarele de dimensiuni reduse se utilizeaza la semnalizarea punctelor de lucru
temporare pe drumuri cu trafic redus, a accidentelor de circulatie sau atunci cind sunt
figurate pe panouri de presemnalizare si se pot instala pe suport mobil;
- indicatoarele de dimensiuni mari se folosesc pe traseele de drumuri destinate
traficului international si pe strazi de categoria I;
- indicatoarele de dimensiuni foarte mari se folosesc pe autostrazi si la nodurile rutiere
importante;
- pe celelalte drumuri publice se folosesc indicatoare de dimensiuni curente;
- pentru indicatoarele de forma triunghiulara dimensiunea laturii este de 900 mm
pentru indicatoare curente, 1200 mm pentru indicatoare mari si 1500 mm pentru
indicatoare foarte mari;
- pentru indicatoarele de forma circulara diametrul este de 600 mm pentru cele
curente, 800 mm pentru cele mari si 1000 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de octogon inaltimea este de 800 mm pentru cele
curente, 950 mm pentru cele mari si 1100 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de patrat dimensiunea laturii este de 650 mm pentru
toate tipurile;
- pentru indicatoarele de forma dreptunghiulara sau de sageata dimensiunile sunt
variabile in functie de semnificatia indicatorului sau continutul informatiei afisate;
- indicatoarele rutiere se confectioneaza din tabla de aluminiu;
- indicatoarele de forma triunghiulara, circulara, patrata sau dreptunghiulara cu
dimensiunea maxima de 1000 mm precum si cele in forma de sageata se executa din
tabla de aluminiu cu grosimea de minim 2 mm, avind conturul ranforsat prin dubla
indoire;
- panourile patrate sau dreptunghiulare cu dimensiunea minima de 1000 mm se
executa din profile de aluminiu imbinate pe verticala;
- spatele indicatoarelor si rebordurile se vopsesc in culoare gri;
- pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliilor retro-reflectorizante
se face conform specificatiilor producatorului foliilor;
- pentru autostrazi se aplica folii retro-reflectorizante clasa 3 “Diamant”, pentru
drumuri europene, clasa 2 “Intensitate mare” si pentru alte categorii de drumuri se
aplica folii clasa 1 “Engineering grade”;
- prinderile pe stilpi se fac cu suruburi, acestea si piesele de fixare fiind protejate
anticoroziv;
- stilpii pentru sustinerea tuturor indicatoarelor si panourilor cu dimensiunea maxima
de 1000 mm se confectioneaza din teava de otel cu diametrul cuprins intre 48 si 51
mm si grosime de minim 3 mm sau profile tip Ω;
- pentru panourile cu dimensiunea minima de 1000 mm sustinerea se face cu stilpi
confectionati din teava de otel cu dimensiunile variabile in functie de suprafata
panourilor;
- lungimea stilpilor se stabileste astfel incit sa fie incastrati minim 40 cm in fundatia de
beton sau minim 80 cm atunci cind sunt plantati fara fundatie de beton;
- atunci cind stilpii de sustinere a indicatoarelor nu sunt confectionati din profile Ω sau
teava galvanizata, se procedeaza la curatarea suprafetei lor de rugina, tratarea in
vederea maririi aderentei vopselei (fosfatare), grunduirea si vopsirea in culoarea gri
prin aplicarea a minim doua straturi;
- atunci cind stilpii de sustinere sunt confectionati din teava, capatul superior se
prevede cu un capac inclinat, sudat etans;
- dimensiunile fundatiilor din beton ale stilpilor de sustinere sunt variabile in functie de
natura si configuratia terenului in care sunt amplasate si suprafetele indicatoarelor
sau panourilor, astfel incit sa asigure stabilitatea la rasturnare;
- indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului, in sensul de mers, astfel
incit sa fie asigurata o buna vizibilitate a acestora de la o distanta de minim 50 m;
- in cazuri speciale, impuse de siguranta circulatiei, indicatoarele se repeta si pe partea
stinga a drumului, pe portale sau console;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit unghiul in plan
format de fata indicatorului cu perpendiculara la axul drumului este de 5º la
indicatoarele de avertizare si 10º la cele de orientare si informare iar inclinarea “in
fata” in raport cu verticala este de 2º;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele din figurile 67, 68, 69a, 69b, 92a, 92b,
93, 94, 95a, 95b, 96a, 96b, 111, 127a, 127b care se instaleaza perpendicular sau
paralel cu axul drumului, dupa caz sau in functie de configuratia intersectiei;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit partea lor
inferioara fata de cota axului drumului sa fie la 1,50 m pentru indicatoare
triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse, la 1,30 m pentru
indicatoare de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii si la 0,60 m
pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau insule de dirijare;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele instalate pe portale sau console care
asigura o inaltime libera de circulatie de minim 5,50 m;
- in orase, partea inferioara a indicatoarelor fata de cota trotuarului este la 1,80…2,20
m;
- in profil transversal, distanta de instalare a indicatoarelor, masurata de la marginea
platformei drumului sau bordurii trotuarului pina la marginea indicatorului, este
cuprinsa intre minim 0,50 m si maxim 2,00 m, stilpii de sustinere fiind amplasati in
afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor;
- in intersectiile semaforizate indicatoarele se pot monta si pe stilpii semafoarelor;
- este interzisa montarea oricaror alte panouri (afisaj, reclame) pe suprafata de teren
cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, pentru a nu fi
afectata vizibilitatea acestora sau atentia conducatorilor auto;
- este interzis sa se figureze pe indicator sau pe suportul sau altceva decit ceea ce se
refera strict la semnificatia indicatorului;
- tipul indicatoarelor si pozitionarea lor se stabilesc de comun acord de catre
administratorul drumului si politia rutiera care asigura siguranta circulatiei pe sectorul
respectiv;
- indicatoarele de circulatie se intretin de catre administratorul drumului.

1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- certificate de calitate;
PTE_11 – APARARI DE MALURI IN GABIOANE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de aparari de maluri din gabioane
in cadrul lucrarilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea
acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
B. DOMENIU
Se aplica la executia lucrarilor de protectie si aparare a sistemelor rutiere si
terasamentelor aferente, impotriva eroziunii apelor curgatoare si alunecarilor de teren, pornind
de la faza de lucru in care sapatura a fost finalizata (conform PTE_05 : Lucrari de terasamente).
C. TERMINOLOGIE
- Gabion: cos paralelipipedic, confectionat din plasa de sirma galvanizata montata pe un
cadru din otel, umplut cu bolovani de riu, piatra sparta, pietris sau chiar cu pamint, folosit la
executarea unor constructii hidrotehnice (aparari de maluri, devierea curentilor care ataca
malurile, indiguiri sau barari de cursuri de apa);
- Geotextil: material fabricat prin coasere, prin intertesere, cu sau fara liere, din fibre
polipropilenice, poliesterice si polinitrilacrilice, orientate la intimplare, obtinute prin defibrarea
deseurilor sintetice; poate inlocui straturile filtrante de nisip si pietris, la lucrarile de aparari si
consolidari de maluri, la lucrarile de drenaj sau poate fi folosit ca strat de separatie intre
fundatiile rutiere si patul de pamint;
G. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Caiet de sarcini.
H. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei de lucru (responsabil de proces);
procedurii.
dotate cu echipament de avertizare;
procedurii;
Sef de laborator :
- instiinteaza in timp util seful formatiei de lucru si conducerea despre eventualele
Personal CTC :
I. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de aparari de maluri din gabioane,
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si activitati specifice, astfel :
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit, deoarece
se utilizeaza mortare si betoane, procesele nu se pot executa la temperaturi negative;
deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie sau atunci cind stratul suport, respectiv
suprafata rezultata in urma efectuarii sapaturilor, a fost afectata de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de aparari de maluri sunt:
- autobetoniere;
- automacara;
- autotrailer;
- autoincarcator;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: lopata, ranga, roaba, mistrie.
Pentru executia lucrarilor de aparari de maluri din gabioane, este necesara buna functionare a
tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a
dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor
la conditiile specifice de lucru.
- otel-beton;
- plasa de sirma zincata;
- piatra bruta, bolovani de riu;
- geotextil;
- beton, mortar;
- material drenant.
schimb.
- deoarece aceste procese, in vederea eliminarii posibilitatii degradarii stratului suport,
se executa imediat dupa realizarea sapaturii, activitatile premergatoare cuprind
stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a tehnologiei de
de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea
rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la
demararea lucrarilor de sapatura.
- pe durata executiei sapaturii, dar si anterior acestei perioade, se realizeaza saltelele
si cutiile de gabioane;
- executia lor se poate face pe un amplasament alaturat amplasamentului lucrarii, pe
un teren neted, amenajat asfel incit sa se evite murdarirea cadrelor din otel-beton si
a plasei de sirma zincata sau, atunci cind cantitatea necesara de cutii de gabioane
este mare, in baza de productie industriala, transportul la punctul de lucru
efectuindu-se astfel incit sa se evite deformarea sau degradarea lor;
- dimensiunile saltelelor si cutiilor de gabioane vor respecta prevederile proiectului
precum si conditia ca la montare rosturile verticale dintre saltele si cutie sau dintre
cutiile montate pe randuri consecutive, sa nu se suprapuna;
- cadrele din otel-beton se protejeaza anticoroziv;
- plasa de sirma zincata se prinde de cadre cu sirma moale zincata, in conformitate cu
specificatiile din documentatia tehnica;
- in cazul in care, datorita inaltimii mari a lucrarii de aparari de maluri, se utilizeaza cutii
din beton prefabricate, acestea sunt aprovizionate sau confectionate din timp;
- daca documentatia tehnica prevede, inainte de montarea saltelelor si cutiilor de
gabioane, se realizeaza un strat filtrant-drenant din geotextil, suprapunerea fisiilor
facindu-se din amonte spre aval pe lungimea specificata in proiect; acest strat filtrant-
drenant se realizeaza atit sub saltelele de gabioane cit si in spatele lucrarii, pe toata
inaltimea ei;
- la montarea unei saltele sau a unei cutii de gabioane se realizeaza prinderea acesteia
de elementul montat anterior, prindere efectuata tot cu sirma moale galvanizata;
- piatra folosita pentru umplerea gabioanelor poate fi piatra bruta de cariera sau
bolovani de riu, in ambele cazuri forma lor fiind cit mai apropiata de forma
paralelipipedica;
- zidaria uscata din gabioane se face in rinduri cit mai orizontale, cu pietrele asezate pe
lat astfel incit suprafata de rezemare intre ele sa fie cit mai mare si volumul de goluri
cit mai mic;
- pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici, de forma corespunzatoare care se
introduc in goluri pentru a diminua tasarile;
- pe parcursul executarii zidariei uscate se realizeaza si legaturile din sirma zincata
moale dintre peretele din plasa de sirma aflat la fata vazuta a lucrarii si peretele din
plasa de sirma din spate;
- pentru fetele exterioare se folosesc pietrele mai mari iar in parament se alterneaza
pietrele cu coada scurta cu cele cu coada lunga;
- atunci cind este prevazut a se monta si cutii din beton prefabricate, pentru o pozare
corecta a primului rind, se foloseste un beton de egalizare C 4/5 (B 75), iar rosturile
rindului superior sunt decalate fata de rosturile primului rind cu o jumatate din
lungimea unui element;
- umplerea cutiilor se face cu material local, sortat din albie;
- partea superioara a apararii de mal din gabioane se inchide cu un pereu din piatra
bruta realizat pe beton de ciment, pereu executat in conformitate cu procedura
PTE_09 : Rigole, santuri, casiuri.
J. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

1. Sol
locatii aprobate;
2. Aer
3. Apa
K. INREGISTRARI
- bon de transport.
PTE_12 – HIDROIZOLATII
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a hidroizolatiilor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor
B. DOMENIU
Se aplica la executia hidroizolatiilor la lucrarile de arta.
C. TERMINOLOGIE
- Hidroizolatii: lucrari etanse de protectie, cu scopul impiedicarii actiunii apei asupra
elementelor de constructie; apa poate fi de infiltratie, din umiditatea pamintului sau ape sub
presiune, provenind din pinza freatica.
- Caiet de sarcini;
- STAS 5088 – 75 – Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei hidroizolatiilor, este alcatuit din etape distincte
care impun conditii si procese specifice, astfel :
Hidroizolatiile se executa numai pe timp uscat si atunci cind stratul suport are o
temperatura de minim 5°C.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia elevatiilor, sunt:
- motocompresor de aer;
- topitor de bitum;
- scule si unelte de mina: matura, lopata, mistrie, dreptar, drisca, roaba, etc..
specifice de lucru.
in contact cu bitumul. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde
- bitum;
- impislitura din fibra de sticla;
- carton bitumat;
- mteriale speciale pentru hidroizolatii autocolante;
- suspensie de bitum filerizat;
- emulsie bituminoasa, bitum taiat, citom.
schimb.
- se stabileste tehnologia de executie a hidroizolatiilor, avind in vedere criterii tehnico
– economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului natural, distanta de
transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de executie, astfel incit sa
fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje dependente intre
ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a productivitatii;
- se verifica documentele de atestare a calitatii materialelor utilizate la executia
hidroizolatiilor precum si corespondenta lor cu documentele mentionate;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii
si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare, respectiv, executie
suprastructura sau elevatii culei.
- stratul hidroizolant, aplicat la rece sau la cald, se executa in diverse variante si cu
diferite materiale, in conformitate cu standardul specific, tinind cont de conditiile
locale, conditiile de exploatare si importanta lucrarii;
- la executia hidroizolatiilor se respecta specificatiile caietului de sarcini al fiecarei
lucrari, referitoare la materialele utilizate, modul de punere in opera, executia
racordarilor cu marginile elementului care se hidroizoleaza, tratarea rosturilor si a
gurilor de scurgere;
- stratul suport al hidroizolatiei nu are proeminente mai mari de 2 mm iar ca
planeitate, se admite o singura denivelare de ±5 mm pe o suprafata verificata cu
dreptarul de 3 m, in orice directie;
- atunci cind stratul suport nu indeplineste aceste conditii, se executa o sapa de
egalizare pentru elementele de constructie orizontale sau o tencuiala de egalizare
pentru elementele de constructie verticale;
- lucrarile de hidroizolatii se executa numai dupa uscarea completa a elementelor de
constructie care se hidroizoleaza sau a stratului de egalizare executat;
- inainte de aplicarea stratului hidroizolant, stratul suport se curata temeinic, prin
suflare cu aer comprimat sau, daca este cazul, prin spalare;
- pe suprafetele pregatite pentru executia hidroizolatiei, se interzice circulatia utilajelor
sau a personalului de executie, cu exceptia celor implicati efectiv in lucrare si care
poarta cizme de cauciuc;
- in general, hidroizolatiile sunt compuse din stratul de amorsare, stratul de lipire,
stratul de baza, stratul suplimentar, atunci cind este prevazut in documentatia
tehnica de executie si stratul de protectie a hidroizolatiei;
- stratul de amorsare este din emulsie bituminoasa, bitum taiat sau citom;
- stratul de lipire este din bitum cald sau suspensie de bitum filerizat;
- straturile de baza si suplimentare sunt din carton bitumat, impislitura din fibre de
sticla, bariere de vapori sau alte materiale hidroizolante sau, o combinatie intre
aceste materiale;
- stratul de protectie este din sapa de ciment, beton de ciment, folii protectoare sau
alte materiale;
- la realizarea hidroizolatiilor prin fisii suprapuse la rost, se porneste de la partea cea
mai joasa a elementului de constructie, astfel incit petrecerea materialului
hidroizolant sa se faca de sus in jos, in sensul scurgerii apelor;
- la racordarea cu gurile de scurgere sau cu barbacanele, materialele hidroizolante se
cresteaza astfel incit sa se asigure continuitatea spre gura de scurgere;
- la rosturile transversale ale hidroizolatiei si la gurile de scurgere, se sporeste
cantitatea de liant utilizat;
- la racordarea cu marginile elementului de constructie, se respecta detaliile de
executie din documentatia tehnica, astfel incit sa se obtina o etanseitate perfecta;
- pe hidroizolatiile executate si neacoperite cu stratul de protectie, se interzice
circulatia utilajelor sau a personalului de executie precum si depozitarea de
materiale;
- hidroizolatiile executate se protejeaza de razele solare puternice, prin acoperire cu
prelate, folii reflectorizante, etc.;
- se recomanda ca fluxul tehnologic sa fie stabilit astfel ca hidroizolatia executata intr-o
zi sa fie acoperita cu stratul de protectie in aceeasi zi.

1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- bonuri de transport;
PTE_13 – ELEVATII DIN BETON
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a elevatiilor din beton sau beton armat
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie
si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia elevatiilor constructiilor anexe ale drumului, ale lucrarilor de arta
precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere, considerInd ca sapaturile
si pregatirea terenului de fundare au fost efectuate conform PTE_05 :Lucrari de terasamente,
fundatiile conform PTE_06 : Fundatii directe, cofrajele conform PTE_16: Cofraje si armatura
conform PTE_15 : Armaturi.
C. TERMINOLOGIE
- Fundatie: elementul constructiei care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare, servind la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiei, repartizIndu-le
astfel incIt sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului iar tasarile care rezulta sa fie cIt
mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercursiuni daunatoare;
- Elevatie: desen geometric care reprezinta proiectia ortogonala a unei constructii pe un
plan paralel cu una din fatadele respectivei constructii. In cadrul procedurii, elevatia reprezinta
partea vizibila a constructiei care transmite fundatiilor incarcarile pentru care a fost proiectata si
realizata sa le suporte.
- Caiet de sarcini;
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei elevatiilor din beton sau beton armat, este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
Deoarece elevatiile se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se refera la
de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi, dupa intarirea betonuluoi, se
face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata
sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia elevatiilor, sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
specifice de lucru.
in contact cu betonul turnat. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de betoanele sau
elementele prefabricate din beton din care sunt realizate elevatiile.
piesele de schimb.
- se stabileste tehnologia de executie a elevatiilor, avind in vedere criterii tehnico –
economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului natural, relief,
distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de executie,
astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje
dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare betonarii,
respectiv, sapatura, cofrare, armare.
- in general, turnarea betoanelor in elevatiile constructiilor, se face in conformitate cu
PTE_06: Fundatii directe; fata de prescriptiile acestei proceduri, se mai adauga unele
specificatii;
- in masura in care este posibil, se evita rosturile de lucru iar atunci cind nu se pot
evita, sunt stabilite prin documentatia tehnica de executie;
- rosturile de lucru se pozitioneaza in sectiunile in care eforturile din timpul exploatarii
sunt minime;
- la grinzi si stilpi suprafata rostului este perpendiculara pe axa iar la placi si pereti,
perpendiculara pe suprafata lor;
- rosturile de lucru se spala cu jet de apa si aer dupa circa 5 ore de la betonare;
- inainte de continuarea betonarii, se elimina betonul necompactat, se freaca cu perii
de sirma pentru a obtine o suprafata rugoasa, dupa care se uda astfel incit betonul
intarit sa fie saturat de apa dar suprafata de contact cu betonul nou, sa fie zvintata;
- aceste cerinte se indeplinesc si in cazul rosturilor de lucru accidentale, atunci cind, din
motive obiective, se intrerupe betonarea;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate, rezultate din curgerea betonului;
- turnarea grinzilor si placilor se face dupa 1 – 2 ore de la turnarea stilpilor pe care
reazema;
- grinzile si placile care vin in legatura se toarna in acelasi timp sau, daca acest lucru nu
este posibil, se admit rosturi de lucru la 1/5 – 1/3 din deschidere, acolo unde
eforturile sunt minime;
- se acorda o atentie deosebita la turnarea nodurilor si monolitizarilor, acolo unde
armaturile sunt dese, compactarea betonului facindu-se atit mecanic cit si manual,
pentru inglobarea completa a armaturilor in beton;
- in cazul monolitizarilor, distanta intre punctele succesive de introducere a
vibratorului se reduce atit cit este necesar (15–20 cm, corespunzator distantei dintre
doi etrieri) pentru obtinerea unei compactari complete, respectiv, betonul sa nu se
mai taseze, sa nu mai apara bule de aer la suprafata iar aceasta sa devina orizontala si
usor lucioasa;
- la decofrarea elementelor din beton armat din cadrul elevatiilor se au in vedere timpii
minimi de intarire a betonului si influenta temperaturii atmosferice asupra acestor
timpi;
- cofrajele fetelor interioare la grinzi si placi se indeparteaza atunci cind betonul a atins
95% din clasa, pentru deschideri de pina la 6 m si 112%, pentru deschideri mai mari
de 6 m.
1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie;
- bonuri de transport;
PTE_14 – ARMATURI
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de fasonare a armaturilor, a montarii lor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor
B. DOMENIU
Se aplica la executia elementelor structurale ale constructiilor anexe ale drumului, ale
lucrarilor de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere, atunci
cind, prin documentatia tehnica de executie, acestea se prevad a fi armate.
B. C. TERMINOLOGIE
- OB 37: otel carbon, utilizat la constructii din beton armat, livrat sub forma de bare
rotunde netede si care are rezistenta minima la rupere de 240 N/mm2;
- PC 52 (60): otel slab aliat cu mangan, utilizat la constructii din beton armat, livrat sub
forma de bare rotunde cu profil periodic continuu si care are rezistenta minima la rupere de 360
N/mm2 (400 N/mm2).
- Caiet de sarcini;
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.

procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei armaturilor, este alcatuit din etape distincte
care impun conditii si procese specifice, astfel :
Executia armaturilor nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind posibila in
orice anotimp, indiferent de conditiile meteo. Exceptie se face doar in cazul in care fasonarea
armaturilor se face in medii neprotejate termic iar temperatura atmosferica este sub –10°C .
- automacara (in cazul manipularii legaturilor de bare sau colacilor sau, in cazul montarii de
carcase de armatura);
- aparat de sudura electrica (atunci cind inadirea barelor se face prin sudura);
- aparat de sudura autogen (atunci cind se fasoneaza bare cu profil periodic cu diametrul mai
mare de 25 mm);
- instalatii de indreptare si fasonare mecanizate;
- scule si unelte de mina: chei pentru fasonat, clesti, patenti, perii de sirma,etc..
specifice de lucru.
Procesele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferitele tipuri de otel-beton utilizate pentru confectionarea armaturilor: OB 37, PC 52, PC 60,
plasa sudata;
- sirma de legat de 1 – 1,5 mm;
- distantieri din mortar de ciment sau material plastic.
Procesele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii si piesele de
schimb.
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si
a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si termenul de executie;
- otelurile pentru armaturi se depoziteaza separat, pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate astfel incit sa se evite corodarea, murdarirea lor cu pamint sau materii grase care
afecteaza aderenta beton – armatura si sa permita identificarea usoara a fiecarui sortiment;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru tipurile de otel- beton
aprovizionate;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost confectionate armaturile si locul de
punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura si/sau cofrare se face
transportul si depozitarea lor in incinta lucrarii, pe platforme amenajate in acest scop si
pozitionate astfel incit sa nu incomodeze efectuarea celorlalte procese;
- pe carcasele prefabricate sau pe legaturile de armatura fasonata, se leaga etichete
inscriptionate cu tipul sau numerele acestora, precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare;
special pentru calarea macaralei.
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare armarii, respectiv, sapatura sau
executie cofraje;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe betonul de egalizare sau pe fundatia
executata forma si dimensiunile exacte, in plan, ale elementului de armat si betonat, in
conformitate cu planul de situatie sau planul de trasare; trasarea se efectueaza in conformitate
cu PTE_04: Trasarea lucrarilor;
- in cazul in care cofrajele se inchid dupa montarea armaturilor, procesul verbal de
receptie calitativa pe faze de executie este comun pentru cele doua procese, armare si cofrare.
- fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se face in
conformitate cu prevederile documentatiei de executie;
- otelul beton livrat in colaci se indreapta inainte de taiere si fasonare, astfel incit, la
intinderea cu troliul, alungirea sa fie de maxim 1mm/m;
- daca otelul-beton este ruginit, inainte de taiere si fasonare, este curatat cu perii de
sirma;
- dupa taierea la lungimile prevazute in documentatia tehnica de executie, barele
obtinute se fasoneaza manual, cu miscari lente si continui, fara socuri;
- la masinile de indoire cu doua viteze, este interzisa fasonarea barelor din PC la viteza
a doua;
- barele cu profil periodic continuu (PC) cu diametrul mai mare de 25 mm, se fasoneaza
la cald;
- ciocurile de ancorare ale barelor de armatura se fasoneaza sub un unghi de 180° la
OB si 90° la PC;
- la etrieri sau agrafe, ciocurile se fasoneaza sub un unghi de 180° sau 135° la OB si
135° la PC;
- barele taiate si fasonate, se leaga in pachete etichetate pentru fiecare tip si
depozitate astfel incit sa nu se murdareasca cu pamint sau materii grase care afecteaza negativ
aderenta dintre beton si armatura si sa nu se deformeze;
- plasele sudate se depoziteaza pe platforme amenajate, astfel incit sa nu se
murdareasca cu pamint sau materii grase care afecteaza negativ aderenta dintre beton si
armatura, sa nu se deformeze si sa nu se rupa sudurile;
- confectionarea armaturilor se recomanda a fi facuta, atunci cind este posibil, sub
forma de carcase preasamblate care se monteaza ulterior cu ajutorul macaralei;
- la montarea armaturilor, atunci cind acestea sunt dese, se are in vedere crearea, la
intervale de 3 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, pentru
patrunderea libera a betonului si spatii de patrundere a vibratorului, la intervale de maxim
cinci ori grosimea lancii;
- armaturile se completeaza inaintea ultimei etape de betonare;
- pentru mentinerea formei armaturilor in timpul betonarii, se utilizeaza distantieri,
agrafe si capre;
- distantierii sunt din material plastic sau se confectioneaza din mortar de ciment,
turnat in forma de prisme, prevazuti cu sirma pentru a putea fi legati de armaturi;
- distantierii au grosimea egala cu grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii,
prevazuta in documentatia tehnica de executie;
- se pozitioneaza cel putin 4 distantieri la 1 mp de cofraj; este interzisa folosirea
cupoanelor de fier ca distantieri catre exteriorul elementului de betonat;
- pentru mentinerea pozitiei armaturilor de la partea superioara, se folosesc capre din
otel-beton, sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri, pozitionate din metru in metru
pentru armaturile cu diametru mai mic de 14 mm;
- pentru armaturile mai groase de 14 mm, se mareste distanta dintre capre atit cit
armatura sa-si pastreze pozitia normala;
- agrafele asigura distanta intre plasele de armatura verticale si se pozitioneaza cel
putin una la 1 mp de cofraj;
- piesele metalice cu praznuri se pozitioneaza prin haftuirea lor de armaturile care
permit procesul de sudura sau, se prind de cofraj;
- petrecerea armaturilor (inadirea) se face, de regula, prin suprapunerea armaturilor
pe o distanta de 40 de diametre;
- la armaturile care permit procesul de sudura, inadirea se face prin executarea unui
cordon de sudura, intre cele doua bare, pe o lungime de minim 10 diametre;
- este interzisa inadirea, in aceasi sectiune, a mai mult de o treime din numarul de bare
existente iar sectiunile de inadire sunt decalate la cel putin 1 m intre ele;
- la incrucisari, barele de armare sunt legate cu doua fire de sirma neagra de 1 – 1,5
mm diametru;
- la retelele de armaturi, primele doua rinduri de incrucisari marginale de pe contur, se
leaga obligatoriu iar restul se leaga din 2 in 2, in sah;
- barele inclinate se leaga obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza;
- la grinzi si stalpi se leaga toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilor si
cu ciocurile agrafelor;
- in cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in
documentatia tehnica de executie, acestea se inlocuiesc dar numai cu avizul proiectantului si
cu stipularea acestor modificari in procesul verbal de receptie pe faze de executie.

1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
PTE_15 – COFRAJE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a cofrajelor precum si a responsabilitatilor
care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu
si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la executia cofrajelor elementelor structurale ale constructiilor anexe ale
drumului, ale lucrarilor de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor
rutiere, considerind ca au fost efectuate sapaturile si pregatirea terenului de fundare, conform
PTE_05 : Lucrari de terasamente sau ca au fost turnate fundatiile suprastructurilor ce trebuie
realizate, conform PTE_06 : Fundatii directe.
C. TERMINOLOGIE
- Cofraje: structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile care, montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata; in termenul de cofraj sunt incluse si dispozitivele
pentru rigidizarea si sprijinirea lor: tevi, buloane, tiranti, distantieri care contribuie la realizarea
formei dorite.
- Caiet de sarcini;
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil proces);
procedurii.
documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile de calitate solicitate;
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantu clientului, in
procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei cofrajelor, este alcatuit din etape distincte care
impun conditii si procese specifice, astfel :
Executia cofrajelor nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind posibila in
orice anotimp, indiferent de conditiile meteo. Exceptie se face doar in cazul furtunilor, atunci
cind vintul atinge viteze mari si impiedica manipularea si montarea elementelor de cofraj.
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- scule si unelte de mana: fierastrau, tesla, ciocan, fir cu plumb, nivela de mina (cumpana), baros,
ranga, levier, chei de mina, spaclu, bidinea, etc..
specifice de lucru.
- diferitele tipuri de cofraj utilizate: de lemn, panouri tego sau de scindura, panouri tego cu rama
metalica, panouri metalice;
- diferitele tipuri de rigidizari si sprijiniri: grinzi sau bile de lemn, ranforti, distantieri, spraituri,
pene, tarusi din lemn sau din metal, profile metalice, popi de lemn sau metalici, etc.;
- diferitele tipuri de materiale de imbinare: cuie, scoabe, sirma, suruburi, buloane, eclise, chei de
lant, etc.;
- decofrol.
piesele de schimb.
executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor
la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate de
cofraj si locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura
si/sau fundatii se face transportul si depozitarea lor in incinta lucrarii, pe platforme
amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu incomodeze efectuarea
celorlalte activitati;
- pe elementele prefabricate de cofraj se inscriptioneaza cu vopsea tipul sau numerele
acestora, precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele de cofraj
aprovizionate;
special pentru calarea macaralei;
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare cofrarii, respectiv,
sapatura sau executie fundatii;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe terenul de fundare sau pe fundatia executata
forma si dimensiunile exacte, in plan si in elevatie a cofrajelor, in conformitate cu
planul de situatie sau planul de trasare; trasarea se efectueaza in conformitate cu
PTE_04: Trasarea lucrarilor.
- inainte de fiecare refolosire, cofrajele se revizuie si se repara; refolosirea cit si
numarul de refolosiri se stabilesc cu acordul clientului;
- revizia si repararea cuprind operatiile care conduc la asigurarea etanseitatii lor, astfel
incit sa nu se piarda lapte de ciment pe la imbinari, la stabilitatea si rezistenta lor sub
actiunea incarcarilor ce apar la turnarea betonului;
- deasemeni, fetelor care vin in contact cu betonul li se reface planeitatea, li se
remediaza defectele (gauri, crapaturi, excrescente) si sunt curatate de resturile de
beton, de rugina, de elementele de rigidizare si distantierii utilizati la betonarea
anterioara;
- pentru cofrajele de dimensiuni mari, prin revizie si reparatie, se asigura, indiferent de
materialul din care sunt confectionate, inchiderea cu usurinta a golurilor de vizitare in
interiorul cofrajului, a celor pentru evacuarea apelor pluviale si a celor de betonare
intermediara, atunci cind inaltimea elementului este mai mare de 1,5 m;
- ungerea cofrajelor metalice sau din placi fibro-lemnoase aglomerate cu decofrol sau
alte substante care asigura neaderenta betonului la cofraj, se face inainte de montare
sau, in unele cazuri, dupa montarea lor pe pozitie dar, inainte de montarea
armaturilor;
- decofrolul in exces se elimina din interiorul cofrajelor; este interzis contactul
decofrolului cu armatura;
- cofrajele de lemn se uda abundent inainte de betonare, asigurindu-se scurgerea apei
in exces din interiorul cofrajului;
- montarea elementelor de cofraj se face in ordinea stabilita prin tehnologia de lucru
adoptata, in conformitate cu desenele sau schitele intocmite si cu numerotarea sau
inscriptionarea tipului de cofraj, efectuata anterior;
- dupa asamblarea si realizarea sustinerii provizorii a cofrajului, se verifica pozitia lui
fata de trasarea efectuata, corectitudinea montarii si respectarea dimensiunilor
elementului de turnat;
- deasemeni, se verifica daca cofrajul executat permite pozitionarea armaturilor,
montarea lor si a pieselor metalice inglobate sau a elementelor care asigura
realizarea golurilor tehnologice;
- dupa corectarea eventualelor neconformitati sesizate, se executa incheierea, legarea
si sprijinirea definitiva a cofrajului;
- incheierea si legarea cofrajului se face astfel incit deformatiile inerente produse de
incarcarile date de turnarea si vibrarea betonului sa nu cauzeze defecte lucrarilor
executate, referitoara la stabilitate, aspect sau dimensiuni;
- pentru realizarea stabilitatii la deformatii, cofrajele se sprijina cu elemente rezistente
si suficiente ca numar, care transmit incarcarile cofrajului unor puncte de sprijin
solide, nedeformabile;
- in cazul in care elementele de sprijin ale cofrajului reazema pe teren, se asigura
repartizarea solicitarilor tinind cont de gradul de compactare si posibilitatile de
inmuiere, astfel incit sa se evite producerea tasarilor;
- atunci cind terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se face astfel incit sa se evite
cedarea acestora in functie de temperatura mediului;
- dupa turnarea betonului si scurgerea timpilor limita de intarire a lui, se incepe
procesul de decofrare a elementului turnat;
- ordinea de decofrare este ordinea inversa de la cofrare, tinind cont de timpii limita de
intarire a betonului pentru fiecare tip de element turnat;
- decofrarea se face astfel incit sa se asigure o preluare treptata a incarcarilor de catre
elemetele turnate, respectiv prin slabirea, de sus in jos, a sprijinirilor, apoi a
legaturilor si, in final, a imbinarilor dintre elementele de cofraj, fara a degrada
elementul betonat;
- deasemeni, executia decofrarii se face cu grija, astfel incit sa nu se deterioreze
elementele de cofraj si sprijinirile aferente;
- imediat dupa decofrare, elementele de cofraj si sprijinirile se curata, se revizuie sau
se repara, dupa care se depoziteaza in vederea unei urmatoare utilizari;
- in cazul elementelor din lemn, pentru care s-au utilizat cuie sau scoabe la incheiere si
legare, acestea sunt curatate de materialele de prindere, in vederea evitarii
posibilitatii de accidentare a personalului de executie in timpul manipularii lor.

1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, valorificare, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
PTE_16 – PILOTI FORATI
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a pilotilor forati precum si a
B. DOMENIU
Se aplica la executia la executia fundatiilor indirecte de adincime, respectiv piloti forati
tubati.
C. TERMINOLOGIE
- Piloti forati tubati: piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de
betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu
introdus prin vibrare, batere sau apasare.
- STAS 2561 / 1 – 83 – Teren de fundare. Piloti. Clasificare, terminologie;
- STAS 2561 / 3 – 90 – Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si admite la lucru numai
persoane odihnite, apte de a efectua aceste procese, dotate cu echipament de
avertizare, atunci cind este cazul;
- coordoneaza activitatile legate de securitatea personalului pe durata executiei
lucrarii;
procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei pilotilor forati tubati, este alcatuit din etape
Deoarece la executia pilotilori forati tubati betoanele de ciment utilizate sunt turnate in
incinte care nu sunt afectate de starea vremii, conditiile de mediu se refera numai la procesele
de preparare si transport a betonului, astfel:
- pe timp friguros, se pot turna piloti forati doar atunci cind in urma procesului de
preparare este asigurata, in intreaga masa a betonului, o temperatura de minim 10°C,
in momentul turnarii;
- pe timp de ploaie, jgeabul de deversare al autobetonierei si pilnia coloanei de
betonare, sunt protejate cu prelate sau folii de polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de piloti forati tubati sunt:
- utilaj dotat cu instalatie de infingere a tubajului prin insurubare;
- utilaj dotat cu instalatie de ridicare si coborire tip macara si instalatie de sapat in tubaj tip
greifer;
- autotransportor de beton;
- tubaj segmentat avind primul segment dotat cu un cutit dintat (coroana dintata) la partea
inferioara.
Pentru executia pilotilor forati de diametru mare, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea
zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii
specifice de lucru.
- betoane de ciment.
schimb.
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei
tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor
necesare, in functie de volumul de lucrari si termenul de executie;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost montate carcasele de armatura prefabricate si
locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de foraj se face transportul
si depozitarea lor in incinta lucrarii, pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel
incit sa nu incomodeze efectuarea celorlalte procese;
- se amenajeaza platforme de lucru orizontale pentru asigurarea verticalitatii tubajului sau a
unghiului de inclinare proiectat si asigurarea circulatiei in conditii optime;
- se intocmeste planul de pilotaj care cuprinde informatii referitoare la fiecare pilot care se va
realiza, respectiv pozitia de identificare, dimensiunea transversala, cota de fundare, numarul
de ordine a executiei, inclinarea si orientarea, cota de betonare a capului si lungimea de
amenajare a zonei de incastrare in radier, numarul de identificare a carcasei de armatura;
- pe platforma amenajata se traseaza pozitiile viitorilor piloti prin infingerea de tarusi metalici
in axul fiecaruia; capetele tarusilor se vor situa sub cota platformei pentru a nu fi deranjata
pozitia lor in urma circulatiei utilajelor.
- armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele
de rigidizare si distantieri;
- barele longitudinale sunt in numar de minim 8, au diametrul minim de 14 mm iar lumina
dintre bare este cuprinsa intre 10 si 35 cm;
- armarea transversala se executa cu frete, cu diametrul minim de 8 mm dar cel putin 0,4 din
diametrul barelor longitudinale;
- pasul fretei nu este mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale;
- toate aceste caracteristici se stabilesc in urma efectuarii calculelor de rezistenta pentru
fiecare lucrare si sunt precizate in documentatia tehnica de executie;
- daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, inadirea
acestora se face prin sudare in cochilie;
- fixarea barelor longitudinale pe inelele de rigidizare dispuse la distanta de 3 – 4 m precum si
fixarea fretei se pot face prin puncte de sudura;
- la partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu
diametrul pilotului, pasul fretei este de maxim 15 cm;
- pe lungimea carcasei, la distante de 3 – 4 m, se monteaza cite 4 distantieri in sectiune care
au scopul de a centra carcasa in tubaj si de a asigura acoperirea cu beton a armaturii;
distantierii au forma de patina sau rola pentru a asigura alunecarea pe peretii interiori ai
tubajului;
- grosimea stratului de acoperire cu beton la pilotii forati tubati este de 6 cm;
- carcasa de armatura este prevazuta cu 2 – 4 tevi blindate la capete care au lungimea egala cu
lungimea carcasei si care sunt pozitionate si sustinute in asa fel incit sa nu incomodeze
procesul de betonare; aceste tevi vor fi utilizate ulterior la verificarea continuitatii corpului
pilotului prin metoda carotajului sonic;
- deasemeni, cind este prevazut in documentatia tehnica realizarea injectiei cu lapte de ciment
la baza pilotului, in cadrul carcasei se monteaza inca o teava special pentru efectuarea
acestui proces;
- inainte de inceperea forajului, se dezveleste capul tarusului care materializeaza axul pilotului
si se traseaza un cerc cu diametrul egal cu diametrul exterior al tubajului in vederea
pozitionarii corecte a primului segment al tubajului, respectiv acela prevazut cu coroana
dintata;
- cu ajutorul utilajului dotat cu dispozitiv macara se pozitioneaza primul segment al tubajului,
conform trasarii efectuate, se fixeaza pozitia utilajului de infingere a tubajului astfel incit, la
priderea in clestii de insurubare si apasare a segmentului de tubaj, acesta sa nu-si modifice
pozitia initiala;
- se asigura verticalitatea sau unghiul de inclinare solicitat si se incepe procesul de infingere
prin insurubare a tubajului;
- se verifica in permanenta, pe timpul infingerii primului segment de tubaj, traiectoria de
inaintare a acestuia; legaturile la cirligul macaralei nu se desfac ci doar se slabesc odata cu
inaintarea segmentului, in vederea realizarii redresarii pozitiei de inaintare atunci cind se
constata abateri;
- dupa infingerea primului segment, se desfac legaturile de la macara, se leaga si se monteaza
urmatorul segment, procesul de infingere fiind analog cu cel mentionat anterior, in vederea
respectarii traiectoriei de inaintare;
- dupa montarea celui de-al treilea segment se trece efectiv la forare prin schimbarea
dispozitivului macara cu cel de sapat tip greifer;
- aceste schimbari se repeta pe toata durata forajului, fiind impuse de necesitatea montarii
segmentelor de tubaj necesare pentru atingerea cotei de fundare;
- pe lungimea primelor trei segmente de tubaj, forarea se efectueaza cu atentie, in asa fel incit
contactele dintre greifer si tubaj sa nu pericliteze unghiul de inaintare si pozitia tubajului;
- pe parcursul executarii forajului se mentine o diferenta minima de cel putin jumatate din
diametrul pilotului intre cota inferioara a tubajului si cota forajului, in sensul ca adincimea de
foraj sa fie mai mica decit adincimea de patrundere a tubajului in vederea eliminarii
posibilitatii aparitiei fenomenelor hidrodinamice manifestate prin antrenarea pamintului de
la baza forajului si slabirea terenului din jur, fapt care duce la reducerea capacitatii portante
a pilotilor invecinati;
- deasemeni, tot pentru impiedicarea aparitiei acestor fenomene, se va continua infingerea
tubajului pina la atingerea unui strat mai dur atunci cind se constata o usurinta in procesul de
infingere cauzata de interceptare unui strat moale, necoeziv;
- in acest caz greiferul se extrage incet, pentru diminuarea efectului de piston pe care il
produce la ridicare iar nivelul apei din foraj se mentine permanent cu cel putin 1 m deasupra
pinzei freatice;
- forajul se considera incheiat atunci cind se atinge cota de fundare proiectata iar materialul
excavat corespunde ca natura si consistenta celui mentionat in documentatia geotehnica;
- atunci cind la cota proiectata nu se regaseste roca specificata, se sisteaza lucrarile si se
convoaca de urgenta consultantul si proiectantul de specialitate;
- pe tot parcursul executiei forajului, pentru fiecare pilot, se intocmeste cite o fisa de foraj in
care se specifica grosimea si cotele straturilor interceptate precum si natura rocilor din care
sunt formate; se pastreaza la punctul de lucru, pentru fiecare pilot forat, mostre din
straturile distincte interceptate la forare;
- abaterile limita admise la executia pilotilor se refera la pozitia in plan a pilotilor, respectiv 7,5
cm pentru piloti dispusi pe un singur rind si 10 cm pentru cei dispusi pe mai multe rinduri, la
inclinarea axului, respectiv ± 2 %, la cota bazei, respectiv ± 20 cm si la diametru, respectiv – 2
cm;
- betonarea pilotului se face la maxim 36 ore de la executia forajului iar carcasa de armatura
se introduce inainte de betonare;
- inaintea lansarii carcasei de armatura se efectueaza curatarea talpii forajului prin coborirea
inceata a greiferului si excavarea sedimentelor depuse, fara a afecta terenul de fundare;
- carcasa de armatura se leaga la cirligul macaralei si se ridica cu atentie la verticala in asa fel
incit sa se asigure stabilitatea si forma ei;
- atunci cind lungimea pilotului determina tronsonarea carcasei de armatura, imbinarea
tronsoanelor se face pe pozitie, respectiv deasupra tubajului, prin lansarea in foraj a primului
tronson si suspendarea acestuia la nivelul cerut de platforma de lucru pentru efectuarea
imbinarilor, legarea la cirligul macaralei si aducerea pe pozitie a celuilalt tronson, mentinerea
legaturii la macara pina la terminarea executiei imbinarilor, refacerea fretarii pe sectorul de
imbinare, eliminarea elementelor de suspendare a primului tronson si lansarea in tubaj a
carcasei realizate;
- carcasa de armatura nu se coboara pe talpa forajului; se va respecta cota de montare
proiectata prin suspendarea carcasei la nivelul cerut;
- lansarea carcasei in foraj se face cu atentie, la viteza mica si fara a executa manevre bruste
prin care se poate deforma carcasa sau elementele componente, urmarindu-se in
permanenta existenta si modul de comportare a distantierilor, in vederea centrarii carcasei
de armatura in interiorul tubajului;
- se are in vedere faptul ca armaturile deformate sau necentrarea in tubaj cauzata de
distrugerea distantierilor, poate duce la agatarea carcasei de tubaj in timpul procesului de
recuperare a acestuia si, implicit, la ratarea pilotului;
- dupa montarea carcasei de armatura se introduce in tubaj coloana de betonare prin
imbinarea pe pozitie si coborirea tronsoanelor asamblate pina in apropierea talpii forajului
(30 – 50 cm) si se monteaza pilnia la capatul superior al coloanei;
- inainte de betonare se iau masuri de asigurare a continuitatii executiei acestui proces
(autotransportoare de beton de rezerva, cai de acces si manevre, locuri de turnare a
betonului neconform sau in exces);
- cantitatea de beton teoretic necesara, determinata in urma efectuarii calculelor de volum,
este suplimentata, in vederea asigurarii continuitatii procesului pina la finalizare, datorita
existentei straturilor necoezive sau acvifere care implica un consum sporit de beton in
vederea echilibrarii presiunilor interne;
- prima sarja turnata asigura separarea betonului de apa din foraj, deversarea betonului in
pilnie fiind oprita numai atunci cind coloana nu se dezamorseaza; in acest caz se procedeaza
la ridicarea lenta a coloanei de betonare pina la dezechilibrarea presiunilor si dezamorsarea
coloanei;
- in timpul procesului de betonare se tine in permanenta sub control nivelul betonului in foraj
si nivelul bazei coloanei de betonare, in sensul ca nivelul betonului sa fie cu cel putin 2 m mai
sus decit baza coloanei dar nu mai mult de 4 m;
- pe masura ce se ridica tubulatura de betonare se efectueaza si dezasamblarea tronsoanelor
care nu mai sunt necesare; acestea se spala cu jet de apa si se depoziteaza in asa fel incit sa
nu se produca deformari ale pieselor de imbinare sau ale tubului propriuzis;
- recuperarea tubajului se poate face pentru fiecare segment in parte sau pentru mai multe
segmente odata dar numai atunci cind baza coloanei de betonare se afla la nivelul maxim
admis sub nivelul betonului, prevenind astfel aparitia posibilitatii ca pozitia bazei coloanei sa
fie la mai putin de 2 m de nivelul betonului sau chiar deasupra lui, datorita scaderii nivelului
betonului in foraj in urma deversarilor in straturile necoezive sau acvifere;
- tubajul recuperat se segmenteaza, in cazul in care au fost scoase mai multe segmente odata,
se spala cu jet de apa si se depoziteaza astfel incit sa nu se produca deformari ale pieselor de
imbinare sau ale tubajului propriuzis;
- la executia pilotilor forati tubati se va tine cont ca inaltimea suplimentara de turnare este de
cel putin 1 “d” dar minim 1 m la piloti cu fisa de pina la 20 m si de cel putin 1,5 “d” dar minim
1,5 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde “d” reprezinta diametrul pilotului;
- pentru fiecare pilot turnat se intocmeste o fisa de betonare in care se inregistreaza consumul
de beton, pas cu pas, pe toata lungimea de betonare, pasul reprezentind o inaltime de
ridicare a tubajului;
- procesul de demolare a inaltimilor suplimentar turnate se executa, de regula, dupa ce au fost
realizati toti pilotii unui radier si dupa ce betonul a ajuns la maturitate, pentru a nu afecta
structura interna a acestuia; demolarea se face deoarece se considera ca pe aceasta inaltime
betonul a fost contaminat de apa si sedimentele aflate pe talpa forajului;
- abaterea limita admisa la cota capului pilotului este de ± 5 cm.

1. Sol
locatii aprobate; - inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de
transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii
aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- bon de transport;
- fisa de foraj;
- fisa de betonare.
PTE_17 – MONTAJ ELEMENTE PREFABRICATE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de montaj elemente prefabricate
din beton armat sau precomprimat precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea
acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
B. DOMENIU
Se aplica la montajul elementelor prefabricate din beton armat sau precomprimat in
cadrul lucrarilor de drumuri, opere de arta, constructii care sustin, protejeaza sau deservesc
drumurile.
C. TERMINOLOGIE
- Precomprimare: actiune prin care se introduc deformatii eforturi initiale intr-un
element de constructii;
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
procedurii.


procedurii;
Sef de laborator :
Personal CTC :
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de montaj elemente prefabricate din
beton armat sau precomprimat, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel :
Pentru realizarea structurilor din prefabricate din beton armat sau precomprimat, conditiile
de mediu se refera la posibilitatea aparitiei unor furtuni, cu viteze mari ale vintului, momente in
care activitatea se intrerupe pentru a evita eventualele dezechilibrari ale pieselor prinse de
carligul macaralei care pot provoca accidente sau o montare incorecta a elementelor
prefabricate.
Deoarece elementele prefabricate se monolitizeaza in cel mai scurt timp de la montaj, atunci
cind monolitizarile se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu specifice procesului de
montaj se coreleaza cu conditiile de mediu specifice procesarii betonului, acestea din urma
referindu-se la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa monolitizari doar atunci cind mijloacele de protectie
- pe timp calduros, se pot executa monolitizari doar atunci cind mijloacele de protectie
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folie de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de montaj prefabricate, sunt:
- automacara;
- autotrailer.
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: sufe cu cirlige, funii.
Pentru executia lucrarilor de montaj elemente prefabricate, este necesara buna functionare a
tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a
dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor
la conditiile specifice de lucru.
- elemente prefabricate din beton armat;
- dispozitive de rezemare sau sprijinire temporare.
schimb.
executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor
la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura;
- deasemeni, se incheie un contract de executie si livrare a elementelor prefabricate cu
o organizatie specializata, in care se stipuleaza tipurile de prefabricate necesare,
numarul lor si graficul de esalonare a livrarii;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate si
locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura si
fundatii se face transportul si depozitarea prefabricatelor in incinta lucrarii, pe
platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu incomodeze
efectuarea celorlalte procese;
- pe elementele prefabricate se inscriptioneaza cu vopsea data turnarii si tipul,
precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare si asigurindu-se o identificare rapida inainte
de montaj;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele prefabricate
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cand este cazul, se amenajeaza platforme,
special pentru calarea macaralei, astfel incit sa fie acoperita intreaga lungime de
montare a prefabricatelor.
- depozitarea elementelor prefabricate se face pe platforme amenajate astfel incit sa
nu existe tasari si sa fie prevenit contactul cu pamintul sau alte materiale care ar
putea murdari sau deteriora suprafetele tronsoanelor sau mustatile de armatura;
- la manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate se respecta cu
strictete prevederile din proiect si specificatiile producatorului cu privire la punctele si
unghiul de agatare, punctele de rezemare si sprijinire, etc;
- inainte de montajul elementelor prefabricate se curata fetele adiacente rosturilor de
monolitizare, eventual se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma si spalare stratul
superficial de lapte de ciment;
- inainte de montajul efectiv, se traseaza pe fundatiile executate anterior sau pe
banchetele de rezemare schema de montare si rosturile tehnologice;
- legarea sarcinii in cirligul macaralei si asigurarea la balans sau rotire cu ajutorul
funiilor, se face de personal special instruit si dotat cu echipament de protectie;
- dirijarea macaralei se face de catre o singura persoana, seful formatiei sau alta
persoana numita de acesta, dar care sa cunoasca foarte bine codul de semnalizare a
manevrelor pe care le executa macaraua;
- montajul prefabricatelor se face cu atentie, in conformitate cu trasarea efectuata
anterior, astfel incit sa se realizeze coliniaritatea muchiilor si a fetelor vazute precum
si panta transversala sau longitudinala, atunci cind aceasta este prevazuta in proiect;
- eventualele decalaje care apar intre unele prefabricate montate, datorate
neuniformitatii fundatiei, se corecteaza cu beton de egalizare;
- deasemeni, pentru o rezemare continua si corecta, elementele prefabricate se
monteaza pe fundatii sau banchete prin intermediul unui strat de mortar de poza,
atunci cind montajul nu se face direct pe aparate de reazem specifice;
- elementele prefabricate nu se elibereaza din dispozitivul de prindere al macaralei
decit dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului stabil al tuturor
elementelor montate;
- dupa montajul prefabricatelor, atunci cind este cazul, acestea se vor asigura la
rasturnare cu sprijiniri care sa nu impiedice realizarea proceselor ulterioare;
- in acelasi timp, daca urechile de prindere la carligul macaralei ale elementelor
prefabricate deranjeaza sau daca ramin inestetic pe fata vazuta a lucrarii, ele se
indeparteaza prin taiere cu sudura sau cu dalta;
- trasabilitatea elementelor prefabricate montate se asigura prin completarea si
tinerea la zi a condicii de montaj elemente prefabricate;
- monolitizarea elementelor prefabricate se face in cel mai scurt timp de la montajul
lor.

1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul
in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- condica de montaj elemente prefabricate.
PTE_18 – MARCAJE RUTIERE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a marcajelor rutiere precum si a
B. DOMENIU
Se aplica la executia marcajelor rutiere pe imbracaminti noi sau pe imbracamintile
existente.
C. TERMINOLOGIE
- Microbile de sticla preamestecate: particule de sticla sferice si transparente
destinate sa asigure vizibilitatea nocturna a marcajelor rutiere prin retroreflexia
fasciculelor incidente ale farurilor unui autovehicul spre conducatorul acestui
autovehicul
- Marcaj rutier prefabricat: produs pentru marcare rutiera fabricat in uzina sub forma
de folie sau rulou, apt pentru a fi aplicat pe un support cu ajutorul unui adeziv, prin
presiune, la cald sau printr-o combinatie a acestor mijloace.
- Caiet de sarcini generale comune IPTANA – 2002;
- SR EN 1424 : 1999 – Produse pentru marcaje rutiere. Microbile de sticla preamestecate;
- SR EN 1424 / A1 : 2004.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii
de circulatie;
procedurii.
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire a
inregistrarilor; opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei circulatiei si admite la
lucru numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de
avertizare, atunci cind este cazul;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse
in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si
standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si
de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii
cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a echipamentelor necesare efectuarii
procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati
sesizate la produsele componente sau la produsul final;
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte
de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei marcajelor rutiere, este alcatuit din etape
Conditiile de mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- marcajele rutiere se executa numai in anotimpurile calduroase, la temperaturi mai
mari de 15°C si viteza vintului suficient de redusa pentru a nu perturba jetul de
vopsea;
- marcajele rutiere se executa numai pe imbracaminti rutiere complet uscate;
- executia marcajelor rutiere se intrerupe la aparitia precipitatiilor.
Utilajele si echipamentele utilizate la executia marcajelor, sunt:

- utilaj dotat cu dispozitive de curatat si spalat imbracamintea rutiera;
- masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat amorsa, vopseaua si bilele de sticla;
- echipament de semnalizare si dirijare a traficului;
- sabloane diferite;
- scule si unelte de mina: lopata, matura, perie, vergele metalice, pensula, etc..
specifice de lucru.
in contact cu vopseaua de marcaj. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea
depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de vopseaua rutiera,
amorsa si microbilele de sticla sau marcaje rutiere prefabricate.
Vopseaua de marcaj ecologica este alba, tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa,
cu uscare la aer si se utilizeaza pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model
structurat (grosimea peliculei ude este de 2000de microni), asigurind vizibilitatea marcajului ziua
si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica direct pe stratul suport sau prin
intermediul amorsei.
Fiecare tip de vopsea de marcaj necesita un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul
si dozajul de microbile sau bile mari de sticla sunt recomandate in specificatiile tehnice elaborate
de producatorul vopselei.
Marcajele prefabricate (termoplastice) sunt reprezentate de benzi autoadezive de culoare alba,
cu aplicare la cald sau la rece care indeplinesc aceleasi conditii tehnice de exploatare ca
vopseaua.
piesele de schimb.
II. Tipuri de marcaje rutiere
Marcaje rutiere longitudinale

Marcajele rutiere longitudinale sunt executate in vederea separarii sensurilor de
circulatie, delimitarii benzilor si delimitarii partii carosabile.
Reprezentarea lor se face prin linie simpla sau dubla, linie discontinua simpla sau dubla si
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa, de regula, din
linie discontinua simpla iar, in unele cazuri, din linii continue sau linii formate dintr-o linie
continua.
Marcajele longitudinale de delimitare a benzilor se executa cind latimea unei benzi de
circulatie este de minim 3 m, prin linii discontinue simple, avind segmentele si intervalele aliniate
in profil transversal pe sectoare in aliniament. In apropierea intersectiilor se aplica linii continue
simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de
incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile cu linii continue simple la exteriorul curbelor
deosebit de periculoase si linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de
drum cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal, se executa marcaje axiale cu linii
continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cind distanta de vizibilitate este
sub limita minima admisa.
Marcaje rutiere transversale
Marcajele rutiere transversale sunt:
- de oprire – linie continua cu latimea de de 40 cm;
- de cedare a trecerii – linie discontinua cu latimea de 40 cm care poate fi precedata de
un triunghi;
- de traversare pietoni – linii paralele cu axa caii cu latimea de 60 cm si lungimea de 3
sau 4 m;
- de traversare biciclete – doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
Marcajele rutiere diverse sunt:
- de ghidare – pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze
in traversarea intersectiei;
- pentru spatii interzise – linii paralele incadrate sau nu de o linie continua;
- pentru reducerea vitezei in curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente
lungi – linii transversale cu latimea de 40 cm.
Marcaje prin sageti sau inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii cu privire la destinatia benzilor, directia de urmat spre o
localitate, limitari de viteza, etc. si au dimensiuni diferentiate in functie de locul unde se aplica si
viteza de apropiere.
III. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere a SBFS,
dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea
documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, se stabileste tehnologia de executie a
marcajelor rutiere, avind in vedere criterii tehnico – economice care privesc
complexitatea lucrarii, relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de
manopera, termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar,
realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii
proceselor si a productivitatii;
- ROST intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica de instituire
a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de marcaj cu setul de semnalizare si dirijare a
traficului necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate;
- responsabilul de proces convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea
predarii – primirii amplasamentului lucrarii;
- deasemenea, responsabilul de proces convoaca, inainte de inceperea efectiva a
marcajelor, reprezentantul clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de
semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare al acestuia;
- marcajele rutiere se executa numai dupa curatarea temeinica a stratului suport (spalare
sau degresare, daca este necesar);
- marcajele existente se indeparteaza prin frezare (fara degradarea suprafetei de rulare)
atunci cind nu mai corespund cu noul sistem de marcare.
IV. Executia marcajelor
-se face cu respectarea prevederilor prezentei proceduri, a prescriptiilor documentelor de
referinta si specificatiilor tehnice de produs ale producatorilor referitoare la tipul de
vopsea, tipul de microbile sau bile mari de sticla, tipul de imbracaminte, dozaje,
pregatirea stratului suport, filmul marcajului, etc.;
-se executa premarcajul cu ajutorul aparatelor topografice sau manual, prin trasarea si
marcarea punctelor de reper directional pe amplasament;
-marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se executa
manual, cu ajutorul sabloanelor;
-pe durata executiei se verifica modul de omogenizare a vopselei in ambalaj, grosimea
filmului ud de vopsea si dozajul de microbile sau bile mari;
-banda de marcaj se aplica astfel incit sa aiba un contur clar delimitat iar microbilele sau
bilele mari sa fie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului.
1. Sol
2. Aer
3. Apa
H. INREGISTRARI
- bon de transport.
PTE_20 – ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor bituminoase cilindrate la
cald precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie
si in standardele specifice in vigoare.
B. DOMENIU
Se aplica la asternerea mixturilor asfaltice preparate conform PTE_23: Prepararea
mixturilor asfaltice si transportate conform PTE_24: Transportul mixturilor asfaltice.
C. TERMINOLOGIE
- Covor asfaltic: imbracaminte bituminoasa executata dintr-un strat de 3 – 4 cm grosime
din mixtura asfaltica cu caracteristicile mixturii pentru stratul de uzura;
- Drum asfaltat: denumire uzuala atribuita unui drum cu imbracaminte bituminoasa;
- Mixtura asfaltica: amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii,
aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.
- Emulsie bituminoasa: dispersie de particule de bitum de ordinul micronilor in apa, in
prezenta unui emulgator;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia;
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate.
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie.
- Documentatie tehnica de executie.
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie asternere (responsabil de proces);
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
procedurii.
Responsabil proces asternere:
dotate cu echipament de avertizare;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale trusei
de asternere;
Sef de laborator:
produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
Responsabil metrologic:
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de masurare si
monitorizare din cadrul trusei de asternere a imbracamintilor asfaltice si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in
functionarea lor.
Personal CTC:
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri , intocmeste, atunci cind este cazul,
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de asternere a mixturilor asfaltice la cald, este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
Fiind in legatura directa cu procedura de preparare a mixturilor asfaltice, conditiile de mediu
sunt identice, respectiv mixturile asfaltice se fabrica si se astern doar in anotimpurile
calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-noiembrie. De asemeni,
asternerea se intrerupe pe timp de ploaie sau carosabil umed.
Trusa de asternere este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului
tehnologic, din “ trenul “ de asternere propriuzis:
- utilaj pentru curatarea stratului suport;
- instalatie de amorsare a stratului suport;
- repartizator de mixturi asfaltice;
- atelier de compactare format din 1 sau 2 cilindri compactori
si celelalte componente care deservesc “ trenul “ de asternere, adica:
- autobasculante;
- autocamion pentru transport muncitori;
- dispozitiv de taiat rosturi.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asternere la cald a imbracamintilor asfaltice,
este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea proceselor a modului de
functionare a:
- periei mecanice;
- instalatiei de amorsare;
- sistemului de vibrare si sitemului de incalzire a grinzii finisoare, echipamentului de urmarire
automata a cotelor, comenzilor pneumatice si electrice la repartizatorul de mixturi;
- dispozitivelor de umectare a tamburilor si pneurilor la cilindrii compactori.
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare temeinica, la
incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului
tehnologic, au intrat in contact cu mixtura proaspata. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia
- mixturi asfaltice;
- emulsie bituminoasa;
- dressing (nisip bitumat);
piesele de schimb.
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere a
mixturilor asfaltice si dupa primirea documentului “Ordin de incepere a lucrarilor“,
conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu setul de
semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu schemele de
semnalizare adoptate;
- defectiunile existente in stratul suport sunt remediate prin reparatii asfaltice sau,
cind acesta are un profil transversal necorespunzator sau prezinta denivelari, se
efectueaza lucrari de rectificare, toate aceste interventii avind loc inainte de
asternerea noii imbracaminti;
- in functie de distanta de transport si capacitatea de asternere a repartizatorului, se
stabileste numarul de autobasculante necesar transportului mixturii proaspete, asfel
incit, pe tot parcursul executiei, sa fie asigurata continuitatea asternerii;
- seful formatiei de asternere convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de
amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii
pe baza de proces verbal.
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, se aduce trusa de asternere pe un
amplasament aflat in spatele rostului de lucru realizat anterior;
- in timpul verificarii modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor trusei, se
pune in functiune utilajul de curatare a stratului suport; daca este cazul se va executa
si curatarea manuala a acestuia;
- dupa curatarea stratului suport, o echipa formata din trei muncitori, dotati cu
echipament de avertizare si instruiti special, executa pichetarea si trasarea cotei noii
imbracaminti;
- se trece la amorsarea stratului suport si a rostului de lucru cu emulsie bituminoasa
cationica cu rupere rapida;
- amorsarea se face in cazul in care noua imbracaminte se realizeaza pe o
imbracaminte veche sau pe un strat de legatura asternut cu mai mult de trei zile
inainte;
- in cazul existentei unui strat suport deschis, amorsarea se poate limita la rostul de
lucru transversal, rostul logitudinal tehnologic si pe o latime de un metru de la
acostament;
- amorsarea se face pe maxim 100 metri in fata repartizatorului de mixturi, cu un dozaj
de 0,3 – 0,5 kg/mp bitum pur, in functie de natura stratului suport;
- dupa ruperea emulsiei de amorsaj se aduce repartizatorul in pozitie de incepere si
concomitent cu bascularea mixturii in buncar, se pornesc transportorul cu racleti si
snecurile de distributie;
- atunci cind se umple grinda finisoare cu mixtura, se opreste transportorul cu racleti si
se porneste repartizatorul in mars, simultan cu pornirea vibrarii;
- este necesar ca in permanenta grinda finisoare sa fie plina cu mixtura, in acest sens
actionindu-se snecurile simultan cu banda transportoare, pina la epuizarea mixturii
din buncar;
- primii 10 – 20 de metri se executa cu reglaj manual in ceea ce priveste grosimea de
asternere, dupa care se trec comenzile pe automat;
- mixturile asfaltice, pentru a putea fi asternute corespunzator, este necesar sa aiba o
temperatura minima de 140 ºC, masurata in masa mixturii din buncarul
repartizatorului;
- in cazul in care, accidental, temperatura mixturii ramasa necompactata in
amplasamentul repartizatorului este sub 120 ºC, se scoate utilajul din zona si mixtura
se indeparteaza, realizindu-se un rost de lucru;
- viteza de asternere se coreleaza cu capacitatea de transport si cea de preparare,
astfel incit, pe cit posibil, sa se evite complet opririle in fluxul tehnologic de asternere
a mixturilor;
- cadenta de umplere a buncarului repartizatorului este data de necesitatea existentei
in permanenta a unei cantitati de mixtura care sa asigure o repartizare uniforma a
materialului;
- seful formatiei de asternere controleaza in permanenta regimul de temperaturi si,
cind acestea nu se incadreaza in limitele admise, declaseaza mixtura respectiva,
utilizind-o in alte scopuri sau o refuza;
- atit la rosturile de lucru transversale cit si la rosturile tehnologice longitudinale,
marginile acestora, respectiv 10 si 5 cm, ramin insuficient compactate si deformate;
in ambele cazuri, respectiv, la reluarea lucrului pe aceeasi banda sau executia noii
imbracaminti pe banda adiacenta, rosturile se taie pe toata grosimea stratului, asfel
incit sa rezulte o muchie verticala care se badijoneaza cu emulsie; operatia nu se face
la rosturile longitudinale pentru straturile de legatura care se toarna pe aceeasi
lungime, pe ambele benzi, in aceeasi zi;
- racordarea noii imbracaminti cu vechea imbracaminte se face in plan in “V”, sub un
unghi de 45º si in profil longitudinal, printr-o pana cu panta de 0,05 %;
- rosturile transversale de lucru ale diferitelor straturi executate se decaleaza cu un
metru iar rosturile tehnologice longitudinale cu 10 cm;
- deficientele mixturilor care conduc la realizarea unor imbracaminti
necorespunzatoare, sunt:
1. mixtura prea fierbinte – din mixtura iese un fum albastrui;
2. mixtura prea rece – aspect de rigiditate;
3. bitum in exces – forma aplatizata a incarcaturii;
4. bitum insuficient – aspect uscat al mixturii, lipsa luciului tipic, culoare
bruna;
5. malaxare neuniforma – portiuni uscate de culoare bruna alternind cu
portiuni lucioase;
6. agregat grosier in exces – se confunda cu exces de bitum si suplimentar,
aspect grosier monogranular;
7. agregate fine in exces – aspect uscat de culoare bruna, fara luciu;
8. exces de umiditate – prezenta aburului care se ridica din mixtura.
- compactarea mixturilor asfaltice asternute se realizeaza cu un atelier de compactare
de tip A sau B, care efectueaza un numar de treceri specificat in tabelul nr. 1;
- temperatura la inceputul compactarii va fi de minim 135 ºC iar la sfirsitul ei de minim
100 ºC;
Tabel nr. 1
Atelier de compactare
A B
Compactor cu
Compactor cu Compactor cu rulori
Tip strat rulouri
pneuri de 160 KN netede de 120 KN netede de 120 KN
Numar de treceri
minime
Strat de
10 4 12
uzura
Strat de
12 4 12
legătura
- in cazul utilizarii atelierului de tip A, primul intra la compactare cilindrul pe pneuri, cu

o viteza mai mare (maxim 8 km/h) apoi cilindrul lis, cu o viteza mai mica (maxim 5
km/h) pentru asigurarea unei suprafatari si planeitati corespunzatoare;
- compactarea se face in lungul drumului, de la margine spre ax iar pe sectoarele cu
declivitati sau in curbe cu panta unica, de la marginea mai joasa spre cea mai inalta;
- compactoarele vor lucra fara socuri, schimbarile de directie mai pronuntate
efectuindu-se pe material stabil;
- rosturile transversale se vor compacta in lungul lor, pana la 20 cm de margine,
pentru a nu produce degradari, aceasta zona urmind a fi compactata la cilindrarea in
lung;
- rosturile longitudinale se cilindreaza imediat dupa asternerea mixturii, ruloul
compactorului fiind situat pe banda executata anterior, cu maxim 15 cm;
- seful formatiei de asternere va inscrie zilnic in jurnalul de activitate cantitatile de
mixtura puse in opera, regimul temperaturilor precum si eventualele evenimente
aparute in timpul efectuarii procedurii.

1. Sol
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate (parcari sau
in zona drumului);
2. Aer
3. Apa
platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).
H. INREGISTRARI
- bon de transport.
PTE_21 – PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de preparare a mixturilor asfaltice precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si standardele
B. DOMENIU
Se aplica la prepararea mixturilor asfaltice folosite pentru imbracaminti bituminoase
cilindrate executate la cald, mixturi asfaltice folosite la stratul de baza sau mixturi asfaltice
pentru calea pe pod. Procedura nu se aplica la prepararea mixturilor asfaltice realizate cu
nisipuri bituminoase sau din mixturi asfaltice recuperate.
C. TERMINOLOGIE
- Agregate naturale: materiale granulare naturale de origine minerala provenind din
sfarimarea naturala sau artificiala a rocilor;
- Bitum: amestec complex de hidrocarburi cu masa moleculara mare si derivati ai acestora
cu oxigenul, azotul si sulful; se gaseste in stare nativa sau se obtine prin prelucrarea produselor
petroliere grele;
- SR 174 – 1 : 2002 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate.
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate
la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul de proces de preparare a mixturilor
asfaltice;
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii;
- asigura infrastructura necesara obtinerii acordurilor si avizelor pentru functionarea
statiei.
Sef de laborator:
produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util responsabilul de proces si conducerea despre eventualele
Responsabil de proces :
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor stabilite prin
planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu procesul
de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor, utilajelor si
aparaturii aferente statiei de preparare;
- participa efectiv la obtinerea acordurilor si avizelor pentru functionarea statiei;
- implementeaza actiunile corective si preventive dispuse, la termenele stabilite.
Operator statie preparare mixturi asfaltice :
- raspunde de cantitatea de mixtura preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste dozajele,
timpul de malaxare si regimul temperaturilor;
- instiinteaza responsabilul de proces de orice defectiune sau susceptibilitate in modul de
functionare a instalatiilor si aparaturii aferente statiei.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice si etalonarii periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul statiei de preparare a mixturilor asfaltice si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in functionarea
lor.
Personal CTC :
rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor
corective si preventive stabilite.
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de preparare a mixturilor asfaltice este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
Mixturile asfaltice se fabrica doar in anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in
perioada martie-noiembrie. De asemeni, fabricatia se intrerupe pe timp de ploaie.
Fabricarea mixturilor asfaltice se realizeaza in statii de preparare dotate cu urmatoarele
instalatii si dispozitive:
- pupitru de comanda;
- predozator agregate;
- uscator agregate;
- dispozitiv de resortare a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a filerului;
- dispozitiv de dozare volumetrica a bitumului;
- malaxor;
- dispozitiv de filtrare ecologic;
- dispozitiv de transport al sarjelor de mixtura proaspata catre buncarul de stocare
(cupa schip);
- dispozitive de monitorizare si masurare a temperaturilor;
- buncar de stocare;
- tancuri de bitum dotate cu instalatie de incalzire si recirculare;
- pompa de bitum;
- siloz pentru depozitarea filerului;
- compresor de aer;
- gospodarie de carburanti pentru incalzirea bitumului si uscarea agregatelor (pentru
instalatiile care nu utilizeaza gaze naturale).
De asemeni, statia de preparare este dotata cu un incarcator frontal pentru profilarea
agregatelor si alimentarea buncarelor predozatorului, autotransportoare de filer si de bitum.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este
necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor, dispozitivelor si utilajelor care
intra in componenta sau deservesc statia. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a:
- predozatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit sorturile predozate sa asigure
obtinerea curbei granulometrice a amestecului de agregate solicitate de laborator, in
limitele de toleranta prezentate in tabelul nr.1;
Tabel nr. 1
Fractiunea, mm Abateri admise fata de dozaj, %

25 – 31,5 +5
16 – 25 +5
8 – 16 +5
3,15 – 8 +5
0,63 – 3,15 +4
0,2 – 0,63 +3
0,09 – 0,2 +2
0 – 0,09 + 1,5
- uscatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit temperatura amestecului de
agregate la iesirea din toba sa fie in concordanta cu valorile din coloana 1 a tabelului nr.
2;
Tabel nr. 2
Mixtura asfaltica
Tipul bitumului la iesirea din
Agregate naturale Bitum
malaxor
0 1 2 3
Temperatura in oC
D 60/80 170 – 190 165 – 175 160 – 180
D 80/100 165 – 180 160 – 170 155 – 170
- dispozitivului de resortare: se regleaza astfel incit viteza de lucru sa fie in concordanta cu

timpul necesar unei ciuruiri complete;
- dispozitivelor de dozare a agregatelor, filerului si liantului;
- dispozitivului de transport cupa schip;
- modului de functionare a dispozitivelor de masurare si monitorizare a temperaturilor;
- modului de functionare a comenzilor pneumatice si electrice;
- modului de functionare a instalatiei de incalzire si recirculare a bitumului precum si a
pompei de bitum, astfel incit dozarea liantului sa se faca cu o abatere cuprinsa in
intervalul 0…0,3%.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si echipamentelor mentionate precum si o
curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si subansamblelor
care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu liantul sau mixtura preparata. De
asemeni, periodic, se efectueaza revizia statiei care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze
care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor. Periodic, dispozitivele de dozare
gravimetrica sau volumetrica precum si dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt
verificate, din punct de vedere metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- agregate naturale de balstiera, sort 0-3, 0-7, 3-7, 7-15, 15-31 mm care sa satisfaca cerintele
de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 662 : 2002;
- agregate naturale de cariera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25 mm care sa satisfaca cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 : 2000;
- filer de calcar care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si STAS
539 – 79;
- bitum pentru drumuri, tip D 60/80, 80/100, care sa satisfaca cerintele de calitate
specificate in caietul de sarcini si SR 754 : 1999.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii si piesele de schimb.

- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede prepararea mixturilor asfaltice
si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati, conducerea dispune sefului de laborator
prelevarea de probe din produsele ce vor fi utilizate la prepararea mixturilor si analizarea
lor, in vederea elaborarii retetei / retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale se depoziteaza pe sorturi, pe platforme amenajate (betonate), pentru
evitarea amestecarii sau impurificarii lor si avind asigurata scurgerea apelor pluviale;
- filerul se depoziteza in silozuri cu incarcare pneumatica, eliminindu-se astfel posibilitatea
aglomerarii acestuia sub efectul umiditatii atmosferice;
- bitumul se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care exista
posibilitatea aducerii acestuia la temperatura optima de utilizare si mentinerea acesteia
pina la epuizarea incarcaturii respective, precum si recircularea lui.
- dupa insusirea de catre client a retetei / retetelor de preparare a mixturilor se trece la
procesul propriuzis de fabricatie;
- dupa verificarea modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor specifice statiei, se
trece la incarcarea cu agregate a buncarelor predozatorului;
- alimentarea buncarelor predozatorului se face cu incarcatorul frontal, pe la partea
superioara a lor;
- se verifica temperatura bitumului si traseul acestuia, se porneste pompa de bitum si se
face o recirculare in tanc de circa 2-3 minute;
- se pornesc benzile transportoare, cupele reci, cupele calde, ciurul rotativ, filtrul de praf,
malaxorul si snecurile;
- se porneste uscatorul;
- se aprinde focul la arzatorul uscatorului cu 2-3 minute inainte de a introduce agregatele;
- se pornesc variatoarele buncarelor predozatorului;
- ordinea de descarcare a sorturilor din buncare este sort mare urmat de sorturi fine, in
vederea prevenirii contactului direct cu banda transportoare a granulelor fine si lipirea
acestora de covorul de cauciuc care sa le antreneze in afara spatiului tehnologic;
- dupa uscarea agregatelor si incalzirea lor la temperatura prescrisa, prin reglarea debitului
de ardere, acestea, prin intermediul cupelor calde, sunt transportate catre dispozitivul de
resortare, rezultind in urma ciuruirii trei sorturi;
- temperatura maxima de incalzire a agregatelor sau bitumului este de 190 ºC, in vederea
eliminarii posibilitatii de aparitie a fenomenului de ardere a bitumului;
- respectind cantitatile stabilite prin reteta, operatorul cintareste sorturile si le introduce in
cutia de amestec in ordinea: sort I, sort II si sort III;
- se introduce in cutia de amestec, dupa cintarire, filerul;
- analog se procedeaza cu liantul;
- in cazul dozarii volumetrice a bitumului se tine seama de faptul ca densitatea acestuia la
temperaturi de 160 – 180 ºC este de 900-917 kg/mc, ceea ce corespunde la 1,09 – 1,11 l
pentru 1 kg de bitum;
- introducerea bitumului in cutia de amestec determina inceputul timpului de malaxare a
amestecului;
- timpul de malaxare este cuprins intre 30 – 50 secunde, in functie de granulometria stabilita
prin reteta;
- regimul termic este urmarit in mai multe puncte: la iesirea din uscator si in buncarul de
depozitare a sorturilor pentru agregate, in tanc pentru bitum si in malaxor pentru mixtura
proaspata;
- mixtura rezultata este transportata cu ajutorul cupei schip in buncarul de stocare;
- seful de laborator transmite zilnic reteta / retetele de preparare operatorului, acesta
preluind datele in cadrul jurnalului de fabricatie mixturi;
- in cazul schimbarii retetei de preparare, buncarele predozatorului care contin sorturi
neutilizabile, sunt golite si alimentate cu sorturile corespunzatoare noii retete;
- la punerea retetei pe statie se calibreaza variatoarele buncarelor predozatorului si se
analizeaza, din punct de vedere granulometric, amestecul mineral obtinut;
- calibrarea se rectifica pina la obtinerea curbei granulometrice ceruta prin reteta de
preparare;
- verificarea dozajelor de liant se face pe probe de mixtura proaspata, la inceputul zilei de
lucru si la fiecare 200 – 400 t fabricate;
- seful de laborator completeaza zilnic, in jurnalul de laborator, evidenta incercarilor
efectuate pentru controlul calitatii mixturii preparate si a produselor componente;
- eliberarea certificatului de calitate se face pentru toata cantitatea produsa pentru un client
in ziua respectiva si este semnat de responsabilul de proces si seful de laborator.
1. Sol
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie sau
administrative efectuate;
- depozitarea carburantilor si lubrifiantilor si efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si
mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate;
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic.
2. Aer
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic;
3. Apa
- colectarea apelor uzate in bazine etanse vidanjabile sau deversarea lor la canalizarea publica.
H. INREGISTRARI
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate;
- bon de transport.
PTE_22 – TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
A. SCOP
Stabilirea modului de efectuare a transportului mixturilor asfaltice precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si standardele
B. DOMENIU
Se aplica la transportul tuturor tipurilor de mixturi asfaltice preparate in conformitate cu
PTE_23: Prepararea mixturilor asfaltice.
C. TERMINOLOGIE
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate
la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
- Caiet de sarcini.
E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- asigura mijloacele auto, materialele si personalul necesare efectuarii procedurii.
Sef de laborator :
- verifica modul de masurare si monitorizare a temperaturii mixturii fabricate si
urmareste inregistrarea acesteia in bonurile de transport.
Responsabil proces preparare mixturi asfaltice:
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor stabilite
prin planul de control calitate si verificari;
- intocmeste si semneaza bonurile de transport.
Operator statie preparare mixturi asfaltice:
- raspunde de cantitatea de mixtura preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor;
Responsabil metrologic:
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de monitorizare si
masurare din cadrul statiei de preparare a mixturilor asfaltice si laboratorului precum
si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC:
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cand este cazul,
F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de transport a mixturilor asfaltice este alcatuit
din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
Fiind in legatura directa cu procedura de preparare a mixturilor asfaltice, conditiile de mediu
sunt identice, respectiv mixturile asfaltice se fabrica si se transporta doar in anotimpurile
calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-noiembrie. De asemeni, fabricatia
se intrerupe pe timp de ploaie.
Transportul mixturii asfaltice se realizeaza cu autobasculante adecvate, dotate cu prelate,
urmarindu-se ca pierderea de temperatura pe timpul transportului sa fie minima.
Pentru realizarea unor conditii de transport optime este necesara buna functionare a
mijloacelor auto precum si existenta unor dotari specifice, astfel:
- asigurarea bascularii pe spate;
- asigurarea lungimii in consola a benei (partea din spate) care sa permita bascularea
aproape de mijlocul buncarului repartizatorului astfel incit mixtura sa nu fie deversata
pe partea carosabila.
- se face corelarea capacitatii de transport cu cea de preparare si cea de asternere;
- se curata benele de corpuri straine si se stropesc cu emulsie de sapun si apa;
- se asigura inchiderea etansa a oblonului spate;
- se verifica existenta si starea prelatelor de protectie.
- autobasculanta se pozitioneaza sub buncarul de stocare a mixturii;
- dupa ce in buncar a fost stocata cantitatea de mixtura solicitata sau, atunci cind
aceasta cantitate depaseste capacitatea de stocare, se deschid trapele de evacuare;
- temperatura mixturii la incarcarea in autobasculanta este cuprinsa intre 160 – 170 ºC
iar la sosirea la punctul de lucru este minim 150 ºC;
- dupa incarcare se fixeaza prelata de protectie deasupra benei;
- soferul primeste bonul de transport, urmind ca jumatatea reprezentind bonul de
primire sa fie returnat la statie, confirmat de primitor;
- bonul de transport cuprinde informatii privind producatorul, semnatura acestuia,
destinatarul, tipul mixturii, punctul de lucru, cantitatea si ora de livrare, distanta de
transport, temperatura la plecarea din statie si la primire, numarul de inmatriculare al
autobasculantei, semnatura de primire;
- in timpul transportului se vor evita stationarea inutila si utilizarea unor rute
ocolitoare, realizindu-se astfel durata de transport scontata;
- in caz de defectiuni pe traseu, este obligatorie remorcarea imediata a mijlocului de
transport pentru evitarea racirii mixturii.

1. Sol
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate (parcari
sau in zona drumului);
2. Aer
3. Apa
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate (parcari
sau in zona drumului).
H. INREGISTRARI
- bon de transport.
EXECUTAREA STRATULUI DE FORMA
1. OBIECT
(1) Procedura precizeaza si descrie conditiile generale de calitate, actiunile, fazele
tehnologice, utilajele si materialele necesare pentru executarea straturilor de forma din
alcatuirea complexelor rutiere si stabileste responsabilitatile privind realizarea acestor
actiuni.
(1) Procedura se utilizeaza de catre compartimentele societatii, la constructia si
modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si
foarte greu.
(2) Straturile de forma care fac obiectul prezentei proceduri sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente sau suprafete cu pietris in grosime de min. 10 cm;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
(1) Standardul SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea
şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere. .
(2) Standardul STAS - 1913/13 - 83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor
(3) Standardul STAS - 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice
generale de calitate.
(4) Standardul STAS 3950-81 - Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de masura.
(5) Standardul SR EN 459-1:2011 - Var pentru constructii. partea 1: Definitii, specificatii si
criterii de conformitate.
(6) Standardul STAS 4032/1-2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
(7) Standardul STAS 12253-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice
generale de calitate
4.1. Definitii
(1) Ampriza = fasie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului in sectiune
transversala, masurata in proiectie orizontala.
(2) Debleu = sapatura avand forme regulate, executata pentru realizarea platformei
drumului, sub nivelul terenului natural.
(3) Grad de compactare = raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a
pamantului in stare uscata sau a altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea
aparenta maxima obtinuta in conditii standard de laborator.
(4) Patul drumului = suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere.
(5) Platforma drumului = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si,
dupa caz, trotuare, piste pentru ciclisti.
(6) Rambleu = umplutura compactata de pamant sau de materiale locale avand forme
regulate, destinate sa sustina suprastructura drumului.
(7) Stabilizare = tratare mecanica sau cu lianti, a pamantului sau a agregatelor naturale
utilizate in straturile rutiere in scopul maririi capacitatii portante si a rezistentei in timp a
acestora.
(8) Strat de forma = strat superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea si
sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului.
(9) Taluz = suprafata inclinata a terasamentelor sau terenului natural, care margineste
lateral un rambleu sau un debleu.
(10) Umiditatea optima de compactare = umiditate pentru care, in procesul compactarii se
obtine, pentru un lucru mecanic specific dat, valoarea maxima a densitatii aparente in
stare uscata a pamantului.
4.2. Prescurtari
I.S.C. = Inspectoratul de Stat in Constructii;
MSMI-01 = Manualul SMI;
PCCVI = Plan control calitate, verificari si incercari;
PSMI = Procedura sistem de management integrat;
PTE = Procedura tehnica de executie;
Ceilalti termeni utilizati, care nu au fost definiti in prezentul capitol au semnificatii potrivit
standardului STAS 4032/1-Lucrari de drumuri. Terminologie" si MSMI-01.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Responsabilul tehnic cu executia atestat
(1) Analizeaza sau, dupa caz, elaboreaza fise / proiecte tehnologice stabilite ca necesare
potrivit prevederilor prezentei proceduri tehnice de executie si urmareste aplicarea
acestora.
(2) Verifica modul de pregatire a executiei lucrarilor si de realizare a lor in conformitate cu
prevederile proiectului si ale prezentei proceduri, intervenind, potrivit atributiilor si in
limitele competentelor, cu masuri corective.
5.2. Seful de santier / lucrare
(1) Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie, a
procedurilor de executie, a materialelor, sculelor, dispozitivelor si utilajelor necesare
realizarii conforme a lucrarilor, a masurilor si dotarilor de protectia muncii si PSI precum si
a personalului de supraveghere si operator calificat pentru realizarea operatiunilor
descrise in prezenta procedura.
(2) Exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatii personalului din subordine legata
de aplicarea prevederilor proiectului de executie si ale prezentei proceduri.
(3) Efectueaza / verifica realizarea controalelor de calitate, verificarilor si incercarilor
prevazute in PCCVI specific.
(4) Stabileste / aplica, potrivit atributiilor si competentelor, masurile corective necesare
inlaturarii abaterilor constatate.
(5) Asigura intocmirea, circulatia si pastrarea conforma a intregistrarilor privind calitatea
determinate / impuse de aplicarea prevederilor prezentei proceduri.
(6) Organizeaza activitatea la punctul de lucru, asigura instruirea formatiei de lucru in
legatura cu operatiile pe care aceasta le are de executat potrivit prevederilor proiectului si
prezentei proceduri, urmareste si asigura folosirea rationala si corecta a resurselor
alocate.
(7) Asigura masurile de protectie a muncii si PSI generale si specifice lucrarilor, instruirea
periodica a personalului si urmareste respectarea de catre personalul operator a normelor
in domeniu.
(8) Supravegheaza activitatea formatiilor de lucru urmarind ca executia lucrarilor
incredintate acesteia sa se desfasoare in conformitate cu proiectul de executie, cu
prezentele proceduri si cu fisele / proiectele tehnologice aplicabile.
(9) Efectueaza controale de calitate, verificari si incercari in conformitate cu prevederile
PCCVI specific. Aplica / urmareste aplicarea masurilor corective.
(10) Asigura receptia materialelor la punctul de lucru, inainte de introducerea acestora in
lucrare, intocmeste inregistrari privind calitatea, participa si efectueaza receptia pe faze si
finala a lucrarilor executate.
5.3. Controlorul CQ
(1) Efectueaza / supravegheaza efectuarea controalelor de calitate, verificarilor si
incercarilor asupra lucrarilor realizate conform prezentei proceduri, in conformitate cu
prevederile PCCVI specific si ale planului propriu de control aprobat.
5.5. Seful formatiei de lucru
(1) Asigura instruirea personalului din subordine in legatura cu operatiile incredintate,
organizeaza si conduce activitatea formatiei si asigura folosirea corecta si eficienta a
resurselor alocate.
(2) Supravegheaza si exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatilor personalului
din subordine privind regulilie tehnologice de realizare a lucrarilor si respectarea normelor
de protectie a muncii si PSI.
(3) Sesizeaza neconformitati si, dupa caz, in limitele competentelor si raspunderilor
aplica masuri corective.
5.6. Personalul executant
(1) Aplica prevederile proiectului de executie, ale prezentei proceduri, ale fiselor
tehnologice si regulile tehnologice ale meseriei pe care o practica; exercita autocontrolul
asupra lucrarilor pe care le executa.
(2) Sesizeaza sefului formatiei neconformitati si aplica masurile corective care i-au fost
dispuse.
(3) Respecta si aplica normele de protectie a muncii si PSI.
6. PROCEDURA
6.1. Prevederi generale
(1) La executarea stratului de forma a unui complex rutier se respecta prevederile din
proiectul de executie, din standardele si normativele in vigoare precum si din prezenta
procedura.
(2) Executantul va asigura prin laboratorul autorizat propriu sau prin colaborare cu alte
laboratoare de incercari autorizate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
rezultate din aplicarea prezentei proceduri.
(3) Executantul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare, fata de prevederile prezentei proceduri.
(4) Executantul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentei proceduri.
(5) Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a lucrarilor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
6.2. Materiale
6.2.1. Pamanturi coezive si necoezive
(1) Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform SR EN ISO 14688-1:2004 in functie de compozitia
granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele nr.1 si 2.
(2) In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporoase si
anume:
- loess cu fractiunea 0,01 ± 0,1mm >60% si greutatea volumica de 12-16 KN/m3
- pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ± 0,1 mm < 60%.
(3) Pamanturile coezive nu trebuie sa contina material organic in proportie mai mare de
5%.
Pamanturi coezive
Tabel 1
Clasificare conform granulozitatii
IP (Indice de
Denumirea pamantului Argila % Praf % Nisip % plasticitate)
< 0,005 mm 0,00-0,05 0,05-2 mm
mm
Foarte Argila grasa < 60 Variabil Variabil < 35
coeziv Argila 35-60 < decat argila < 30 25-35
Argila 35-50 > decat argila < decat praf 15-35
prafoasa
Coeziv Argila 30-60 < decat argila > 30 15-35
nisipoasa
Argila prafos 30-35 > decat argila > 30 15-25
nisipoasa
Praf argilos 15-30 > decat nisip < 30 10-25
Praf argilos 15-30 > decat nisip > 30 5-20
nisipos
Usor coezive Praf 0-15 > decat argila < 30 5-15
Praf nisipos 0-15 > decat nisip 30 0-10
Praf argilos 15-30 < decat nisip > decat praf 5-20
Nisip prafos 0-15 < decat nisip > decat praf 0-10
Pamanturi necoezive
Tabel 2
Denumire pamant necoeziv Dimensiunea preponderenta a fragmentului
solid - mm
Pietris mare 20 ... 70
Pietris fin 2 ... 20
Nisip mare 0,5 ... 2
Nisip mijlociu 0,25 ... 0,5
Nisip fin 0,05 ... 0,25
(4) Deseuri de cariera si materiale aluvionare cu o structura granulara pot fi folosite la

straturile de forma potrivit valorilor din tabelul nr.3.
Tabel 3
Denumirea caracteristicii Valoarea limita
Dimensiunea maxima a granulei 100 mm
Granulozitate continua
Rez. la sfaramare prin compresiune pe piatra in stare uscata - min. 60%
Coeficient de calitate - min. 7
Coeficient de gelivitate - max. 3%
6.2.2. Var
(1) Daca se prevede stabilizarea pamantului utilizat la realizarea stratului de forma cu
var, acesta trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice de calitate prevazute de standardul
SR ENV 459-1:1997.
6.2.3. Apa
(1) Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din
reteaua publica sau din alta sursa, caz in care trebuie sa indeplineasca conditiile din
STAS 790-89.
(2) In timpul utilizarii apei se va evita poluarea ei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile etc.
6.2.4. Controlul calitatii materialelor
(1) Controlul calitatii materialelor inainte de folosirea lor se face conform tabelului nr.4.
Tabel 4
Actiunea, procede- Frecventa minima Metode de
Material ul de verificare sau La aprovizionarea Inainte de determinare
caracteristicile ce materialelor utilizare conf. STAS
se verifica
1 2 3 4 5
Compozitia In functie de etero- 1913/5-85
granulometrica genitatea paman-
Indicele de plasti- tului insa cel putin o - 1913/4-86
citate incercare la 1000
Pamanturi mc.
coezive Continutul de ma- Preliminar si la - SR EN ISO
terii organice si schimbarea sursei 14688-1:2004
humus de aprovizionare
Umiditate - O proba pe 1913/1-82
schimb
Compozitia O proba la fiecare -
granulometrica lot aprovizionat
Rezistenta la sfara O proba pe fiecare - 730-89
mare prin compre furnizor
Pamanturi siune pe piatra
necoezive sparta in stare
uscata
Deseuri Coeficient de geli- Din buletin de la - -
cariera vitate pe piatra furnizor
sparta
Umiditate - O proba pe
schimb
Pamanturi Compozitia O proba la fiecare - 730-89
necoezive granulometrica lot aprovizionat
material Echivalent de nisip Din buletin de la - -
pietros furnizor
aluvionar
Umiditate - O proba pe
schimb
6.3. Executia stratului de forma

6.3.1. Pregatirea stratului suport
(1) Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei
terasamentelor pe toata latimea platformei drumului si receptionarea acestora conform
prescriptiilor proiectului, caietului de sarcini pentru terasamente si procedurii tehnice de
executie specifice.
(2) Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus
grosimea stratului de forma.
(3) Urmeaza executia stratului de forma cu material transportat pana la cota patului. Se
va folosi ca material pamant stabilizat mecanic, pamant stabilizat cu var sau pamant
stabilizat cu zgura granulara sau var. Pamantul stabilizat va forma ultimul strat al patului.
(4) Straturile de forma se vor executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata
latimea platformei drumului.
6.3.2. Executia stratului de forma din pamanturi necoezive
(1) Deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de
forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie proiectata. Grosimea
stratului va fi aleasa in asa fel incat dupa compactare sa se obtina grosimea proiectata la
nivelul patului.
(2) In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate imediat inainte de executia acestuia, luandu - se masuri pentru a se
evita acumularea apei pe suprafata patului.
(3) Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
(4) Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de
min. 98% din conditiile incercarii Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 in cel putin
95% din punctele masurate si de min. 95% in toate punctele de masurare.
(5) Pentru lucrarile de importanta, inainte de inceperea executiei stratului de forma,
procedeele de executie se vor verifica pe un sector de proba, in lungime de minim 30 m
se va verifica:
- grosimea optima de compactare;
- umiditatea optima de compactare;
- componenta atelierului de compactare;
- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S).
(6) Rezultatele incercarilor pe sectorul de proba, consemnate in registrul de santier si
aprobate de beneficiar se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
(7) Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care,
eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de
material, umectare si recompactare).
6.3.3. Executia stratului de forma din impietruirea existenta

(1) Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri
se executa prin scarificarea si reprofilarea pe toata latimea platformei.
(2) Grosimea stratului de forma care se realizeaza este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
(3) Compactarea se face conform conditiilor prezentate la cap. 6.4.2.
6.3.4. Executia stratului de forma din pamant coeziv tratat cu var

6.3.4.1. Prevederi generale
(1) Tratarea implica adaugarea de var solurilor, omogenizarea acestuia si a amestecului
de var cu apa corespunzator dozata pentru a se obtine o compozitie optima si a usura
operatiunile de compactare si nivelare. Daca este necesara si se justifica din punct de
vedere tehnic si economic, tratarea este prevazuta in proiect.
(2) Materialul stabilizat trebuie protejat de agentii de mediu sau de evaporarea accelerata
a apei, dupa care urmeaza o perioada de maturizare pentru a permite realizarea
caracteristicilor tehnice prezentate in proiect.
(3) Prin stabilizarea cu var pot fi obtinute doua rezultate :
- imbunatatirea solului: imbunatatirea proprietatilor tehnice ale solurilor fara o crestere
semnificativa a rigiditatii stratului tratat.
- stabilizarea solului: o stabilizare completa a stratului de soluri cu o imbunatatire
semnificativa a rigiditatii si a stabilitatii stratului.
(4) Continutul de var poate varia potrivit caracteristicilor solului si a obiectivelor
proiectului.
(5) La stabilizarea cu var a pamanturilor destinate realizarii straturilro de forma,
prevederile prezentei proceduri se vor completa cu cele ale proiectului si ale caietului de
sarcini.
6.3.4.2. Stabilirea retetei
(1) Laboratorul va analiza dozajul de var si de apa avand in vedere pozitia structurala a
stratului ce se va trata.
(2) Pot fi urmatoarele situatii:
- imbunatatirea solului din straturile de suport si a solurilor ce se vor folosi pentru executia
rambleului drumului;
- stabilizarea cu var a solurilor din straturile de forma.
(3) Metodele de laborator utilizate pentru stabilirea retetei si criteriile de acceptare, atat
in cazul imbunatatirii solului cat si al stabilizarii cu var sunt cele stabilite prin caietul de
sarcini al lucrarii.
6.3.4.3. Executia lucrarilor

(1) Santierul va fi dotat cu silozuri pentru depozitarea varului. Capacitatea acestora
trebuie sa fie corespunzatoare lucrarilor si cel putin egala cu productia a doua zile.
(2) In cazul stabilizarii pamantului in situ, se indeparteaza pamantul vegetal inainte de
tratarea cu var. Amestecul de pamant si var se face de obicei cu ajutorul unei masini
specifice auto - propulsate. Acelasi echipament se va folosi si pentru stabilizarea solurilor
din gropile de imprumut sau din sapaturi si care va fi folosit la executia rambleelor. in
cazul cantitatilor mari, se recomanda folosirea unei stati de dozare.
A. Dozarea si imprastierea varului
(1) Statia de preparare asigura o dozare precisa a componentilor si o buna omogenizare
a mixturii. Procesul de stabilizare in situ cu ajutorul utilajelor este mai dificila.
(2) Etapele executiei includ nivelarea si profilarea stratului ce se va trata, imprastierea
varului pe pamant, adaugarea de apa cand este necesar si in cele din urma amestecul
celor trei componente.
(3) Elementul de baza in acest proces este echipamentul de masurare. Acesta trebuie sa
fie dimensionat in functie de grosimea stratului si de productivitatea zilnica.
(4) Controlul calitatii va include urmatoarele operatii:
- masurarea cantitatii de var raspandit cu echipamentul de imprastiere, cantarind
materialul dispersat folosind conteinerul gradat (0,5 dm3);
- determinarea cantitatii de apa la sfarsitul procesului de mixtare, cu ajutorul balantei
termice sau cuptorului cu microunde.
(5) Eficienta procesului de amestecare va fi controlata prin saparea a 6 gropi de vizitare
la fiecare 1000 m2, pe toata grosimea stratului executat, pulverizand o solutie de 1%
fenolftaleina in alcool metilic si controland daca se schimba culoarea omogen.
B. Compactarea
(6) Stratul tratat trebuie compactat cat mai curand dupa terminarea amestecarii.
(7) Procedura de compactare trebuie evaluata pe sectorul de incercare. Acesta va indica
tipul compactorului ce se va folosi si numarul de treceri necesare pentru realizarea
gradului de compactare cerut si determinat cu ajutorul testelor de densitate in situ.
(8) Este necesara folosirea cilindrilor lisi vibratori de 14-16 t si a cilindrilor cu pneuri rizate
de 20-30 t.
(9) Operatiunile de raspandire, amestecare si compactare trebuie realizate in aceeasi zi.
C. Protectia suprafetelor
(10) Motivele pentru care materialul stabilizat trebuie protejat sunt:
- asigurarea cantitatii de apa corespunzatoare din stratul stabilizat ce va crea conditii ca
efectul varului sa se poata manifesta continuu;
- reducerea variatiei volumetrice datorita pierderii rapide de apa, ce duce la fisurarea
stratului ce ii poate schimba caracteristicile structurale;
- scaderea riscului de carbonatare a partii superficiale a stratului stabilizat, reducand
perioada de expunere la aer si evitarea riscului de reactie a varului hidrat cu anhidrida.
Trebuie evitate ciclurile de stropire cu apa si apoi uscare pe timpul primei perioade de
protectie.
(11) Cand stratul nu este acoperit in scurt timp, modul cel mai bun de protectie consta in
asternerea unui strat de nisip de protectie de 3-4 cm grosime ce trebuie mentinut cel putin
15 zile. Ca varianta, se poate folosi un strat de bitum lichid in cantitate de 0,8 kg/m2 sau
emulsie in cantitate de 1,5 kg/m2.
6.3.5. Tratarea dupa executia stratului de forma

(1) Dupa executie, stratul de forma poate fie expus doar unui trafic de santier minim
necesar executiei stratului de fundatie.
(2) In cazul unor denivelari semnificative ale suprafetei stratului de forma datorate
traficului, acestea vor fi remediate cu lama autogrederului prin recompactarea
eventualelor zone necompactate.
6.4. Cerinte tehnice pentru stratul de forma

6.4.1. Elemente geometrice si abateri limita
(1) Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect.
(2) Stratul de forma se asterne pe toata latimea terasamentului.
(3) Pantele in profil transversal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbracamintilor, admitandu - se aceleasi tolerante ca ale acestora.
(4) La drumurile cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5-4%.
(5) Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii
80 cm pana la taluzurile drumurilor, in vederea evacuarii rapide a apelor.
(6) Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetelor straturilor de forma sunt aceleasi ca
ale imbracamintilor sub care se executa in conformitate cu proiectul.
(7) Abaterile limta la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa si de ± 0,10
m la latimea intreaga iar la cotele de nivel ale proiectului de ± 0,05 m. Abaterile limita se
admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri
consecutive.
6.4.2. Cerinte de compactare

(1) Procedura de compactare trebuie evaluata pe sectorul de incercare. Acesta va indica
tipul compactorului ce se va folosi si numarul de treceri necesare pentru realizarea
gradului de compactare cerut si determinat cu ajutorul testelor de densitate in situ.
(2) Este necesara folosirea cilindrilor lisi vibratori de 14-16 t si a cilindrilor cu pneuri rizate
de 20-30 t.
(3) Operatiunile de raspandire, amestecare si compactare trebuie realizate in aceeasi zi.
(4) Stratul de forma trebuie compactat pana se ajunge la un grad de compactare de cel
putin 98% in conditii de testare Proctor Modificat (PM), in 95% din toate punctele
masurate si de cel putin 95%PM in toate punctele masurate.
6.4.3. Capacitate portanta

(1) Deformarea cu ajutorul deflectometrului trebuie sa fie o deformatie elastica admisa de
max. 200 1/100 mm in cel putin 90% din punctele masurate.
(2) Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare, daca valoarea coeficientului de
variatie este de cel mult 50%.
7. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile
de sanatate si securitate a muncii prevazute in legea 319/2006 si in normele specifice de
protectia muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si
consolidari de teren, precum si Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Normativul de prevenire si
stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C
300-94.
8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII

(1) Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terasamentului (stratului suport);
- verificarea calitatii materialului utilizat pentru stratul de forma;
- controlul grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii terasamentului;
- controlul caracteristicilor stratului de forma.
(2) Nu se va trece la executia urmatorului strat de pe sectorul precizat daca stratul
precedent nu a fost finalizat, verificat si receptionat de beneficiar, prin proces verbal de
receptie calitativa.
(3) Se va tine evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra
calitatii pamantului pus in opera ca si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
8.2. Verificarea calitatii lucrarilor pe parcursul executiei

(1) Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu
care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul
nr.5.
Tabel 5
Actiunea sau caracte- Frecventa Metoda de Tipul stratului de forma care
risticile care se vor verificare se verifica
verifica minima conf. STAS A B C D E
1 2 3 4 5 6 7 8
Respectarea X X X X X
tehnologiilor aprobate
Umiditatea materialului Zilnic si ori de
granular sau a solului cate ori este 1913/1-82 X X X X X
dupa imprastiere necesar
Umiditatea amestecului Zilnic si ori de
solului si a materialului cate ori este 1913/1-82 X X
granular necesar
Granulozitatea ameste- Cel putin 3
cului solului sau a mate- teste la fieca- 1913/5-85 X X
rialului granular re 1000 m3
Dozarea varului sau a Zilnic si ori de
zgurii granulate si cate ori este X X
dozarile varului necesar
Umiditatea amestecului Zilnic 1913/1-82 X
de var si a pamantului
Gradul de faramare a In cel putin 2 10473/2-86 X X
solului dupa amestec cu puncte la
var sau cu zgura granu- fiecare 1500
lata si var m2
Umiditatea amestecului Zilnic si ori de 1913/1-82 X
solului, a zgurii granulate cate ori este
si a varului necesar
Actiunea sau caracte- Frecventa Metoda de Tipul stratului de forma care
risticile care se vor verificare se verifica
verifica minima conf. STAS A B C D E
1 2 3 4 5 6 7 8
Gradul de compactare a In cel putin 2 10473/2-86 X X X X X
amestecului puncte la 1913/15-75
fiecare 1500
m2
Respectarea uniformitatii Prin masura- X X X X X
grosimii stratului de tori, cel putin
forma una la fiecare
2000 m
Rezistenta la compresiu Cel putin 2 10473/2-86 X
ne a pamantului stabili- teste pentru 3
zat dupa 14 zile probe, la fie-
care 1500 m2
Nivelul patului drumului In fiecare X X X X X
sectiune
transversala
sau la cel mult
25 m distanta
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera;
B - strat de forma din impietruiri existente;
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic;
D - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var;
E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata sau var.
(2) Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei
acestora se efectueaza la max. 25 m, in 3 puncte, prin masurari cu deflectometrul cu
parghie in profile transversale, conform axului standard de 91 KN.
(3) In urma verificarilor se incheie proces - verbal de receptie pe faze (proces verbal de
receptie calitativa), in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat
urmatoare.
(4) Receptia pe faze de lucrari se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea amprizei.
(5) In afara acestei receptii, stratul de forma se receptioneaza, odata cu restul lucrarilor
de drumuri pe sectorul respectiv, de catre beneficiar in conformitate cu prevederile
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora",
aprobat prin HGR nr. 273/1994.
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI
- procese verbale de receptie calitativa;
- procese verbale de control, rapoarte de neconformitate, de actiuni corective si de masuri
preventive referitoare la lucrarile de remediere a defectiunilor.
10. ANEXE
Nu este cazul.
EXECUTAREA FUNDATIILOR DE BALAST
1. OBIECT
tehnologice, utilajele si materialele necesare pentru executarea fundatiilor de balast si
balast optimal din alcatuirea complexelor rutiere si stabileste responsabilitatile privind
realizarea acestor actiuni.
(1) Procedura se utilizeaza de catre compartimentele societatii, la executia fundatiilor de
balast pentru drumuri.
(1) Standardul SR EN 13242+A1:2008.
4.1. Definitii
(1) Acostament = fasie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a platformei
drumului.
(2) Adancime de inghet in complexul rutier = nivelul cel mai coborat al izotermei de 0° C
fata de suprafata drumului fara zapada.
(4) Balast = agregat natural de balastiera constituit dintr - un amestec de pietris si nisip
cu granulatie 0 ... 71 mm.
(5) Drenajul drumului = sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de
infiltratie in scopul asanarii corpului drumului.
(6) Fundatia drumului = Strat sau ansamblu de straturi din sistemul rutier care primeste,
transmite si repartizeaza patului drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel
incat acestea sa nu depaseasca portanta patului, in conditiile cele mai defavorabile care
pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumuli.
structurii rutiere.
(11) Substrat = strat coeziv cu rol, dupa caz, drenant, anticapilar, izolator sau
antigeliv,asezat pe pamantul din patul drumului in scopul de a feri sistemul rutier sau
pamantul de fundatie de efecte daunatoare.
4.2. Prescurtari
MSMI-01 = Manualul SIM;
standardului STAS 4032/1-"Lucrari de drumuri. Terminologie" si MSMI-01.
5. RESPONSABILITATI
acestora.

alocate.
in domeniu.
5.3. Controlorul CQ
resurselor alocate.

dispuse.
6. PROCEDURA
6.1. PREVEDERI GENERALE
(1) Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr - un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84,
intre 15 si 30 cm.
(2) La executarea fundatiilor din balast se respecta prevederile din proiectul de executie,
din standardele si normativele in vigoare precum si din prezenta procedura.
6.2. MATERIALE
6.2.1. Agregate naturale
(1) Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal,
cu granula maxima de 71 mm.
(2) Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate (SR EN 13242).
(3) Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite la stratul de fundatie trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul nr.1.
(4) Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-31,5
31,5-63, fie direct din balast daca indeplineste condtiile din tabelul 1.
(5) Limitele de granulozitate ale agregatului total pentru balastul optimal sunt cele din
tabelul nr.2.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
CARACTERISTICI BALAST BALAST OPTIMAL VERIFICARE
CONFORM STAS
Sort 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3 3 1913/5
sub 0,2 mm - 4-10
0-7,1 mm 15-70 30-45
31,5-71 mm > 30 25-40
Granulozitate continua sa se inscrie in li- 933/1
mitele din tabelul 2
Coeficient de neuniformitate 15 13242
(Un), min. 1913/5
Echivalent de nisip (EN), min.. 30 30 933/8
Uzura cu masina tip Los
Angeles 35 35 1097/2
(LA) % max.
Tabelul 2
Domeniu Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diam. de:
de granu- 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
lozitate
inferioara 0 4 30 60 100
0-63
superioara 3 10 45 75 100
(6) Agregatul se va aproviziona din timp in depozit intermediar pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia.
(7) Se vor efectua teste de laborator complete pentru a verifica daca agregatele din
depozitul intermediar indeplinesc cerintele specificate in standardul de produs si in
prezenta procedura.
(8) Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
(9) In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
(10) In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1 aceasta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare, pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
6.2.2. Apa
(1) Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
6.3. Controlul calitatii materialelor
(1) Controlul calitatii materialelor se face prin laboratorul de incercari, in
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Actiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
Nr verificare sau caracteristici La aprovizionare La locul de determinare
ce se verifica punere in opera conf. SR
0 1 2 3 4
Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
1. certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
Determinarea granulometrica O proba la 933/1
2. Echivalentul de nisip fiecare sursa de - 1913/5
Neomogenitatea balastului 500 tone
Cel putin o proba
pe zi inainte de
inceperea
3. Umiditate - lucrarilor si in 1097-5
functie de con-
ditiile meteo.
4. Rezistenta la uzura cu masina O proba la
tip Los Angeles (LA) fiecare lot aprovi-
zionat pentru - 1097-2
fiecare sursa
(sort), la fiecrae
5000 to.
6.4. Cerinte privind compactarea

(1) Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului optimal se
stabilesc de catre laboratorul de incercari inainte de inceperea lucrarilor de executie.
(2) Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabilesc:
- rdu max.P.M. = greutatea volumetrica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
- Wopt P.M. = umiditatea optima de compactare, exprimata in %.
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul de incercari pe probe

prelevate din lucrare si anume:
- rdu ef. = greutatea volumetrica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;
- Wef. = umiditatea optima de compactare, exprimata in %,
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
gc = (rdu ef. / rdu max.P.M.) x 100
6.5. Punerea in opera a balastului

6.5.1. Masuri preliminare
(1) La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile proiectului si ale procedurilor
tehnice de executie PTE-01-01 si PTE-01-02.
(2) Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
(3) Inainte de asternerea balastului se vor executa fundatiile pentru drenurile de
acostament, drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile acestora
la stratul de fundatie precum si alte lucrari prevazute in proiect.
(4) In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr -
un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice
punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor, deasupra
terenului.
(5) In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele si de a delimita tronsoanele de drum in functie de sursa
folosita, laboratorul de incercari tinand o evidenta a acestora.
6.5.2. Tronsonul experimental
(1) Inainte de inceperea lucrarilor se va realiza un tronson de proba. Tronsonul de proba
va fi in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimii utilajului de
compactare).
(2) Scopul acestei actiuni este de a stabili in conditii de santier componenta atelierului de
compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut de caietul de sarcini precum si de a realiza reglarea utilajelor de raspandire pentru
realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
(3) Tronsonul experimental se va executa in prezenta beneficiarului, efectuand controlul
compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord.
(4) In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, se va realiza o
noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
(5) Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului), unde:
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in m3;
S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in m2.
(6) In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip in tandem, suprafetele cilindrate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
(7) Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
(8) Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
6.5.3. Punerea in opera a balastului
(1) Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal
intr - unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea
optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
(2) Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
(3) Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de catre laboratorul de incercari, tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu - se supraumezirea locala.
(4) Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu - se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
(5) Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente,
asigurandu - se si masurile de evacuare a apelor.
(6) Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din
nou.
(7) Este interzisa folosirea balastului inghetat precum si asternerea balastului pe patul
acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
300-94.

(1) Controlul calitatii lucrarilor de fundatii consta in:
- verificarea pregatirii terasamentului / stratului de forma;
- verificarea calitatii materialului utilizat pentru fundatie;
- controlul caracteristicilor stratului de fundatie.
calitatii balastului / balastului optimal pus in opera ca si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
8.2. Controlul calitatii compactarii balastului
(1) In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul nr.4 cu
frecventa mentionata in acest tabel.
Tabelul 4
Nr Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul de Metode de
verificare sau caracteristica care punere in opera verificare conf.
se verifica SR
1. Incercarea Proctor modificata - 1913/13
2. Determinarea umiditatii de com- Zilnic dar cel putin un test la 1097-5
pactare si corelatia umiditatii fiecare 250 m banda de trafic
3. Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata de -
compactat 2000 mp
4. Verificarea realizarii intensitatii Zilnic -
de comapctare Q/S
Determinarea gradului de com- Zilnic in minim 3 puncte pentru 1913/15
5. pactare prin determinarea supraf. < 2000 mp si min. 5 12288
greutatii volumice in stare uscata puncte pt. supraf. > 2000 mp
Determinarea capacitatii portan- In cate 2 puncte situate in prifile
6. te la nivelul superior al stratului transversale la distante de 10 m Normativ
de fundatie unul de altul pentru fiecare CD 31-2002
banda cu latime de 7,5 m.
(2) In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast acesta se
determina cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale
pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrului cu parghie" -
indicativ CD 31-2002.
(3) Laboratorul de incercari va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditatea optima, densitatea maxima uscata);
-caracteristicile efective ale stratului executat - umiditate, densitate, capacitate portanta.
8.3. Verificarea lucrarilor
(1) Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast optimal este cea prevazuta in
proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
(2) Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare de 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum supus receptiei.
(3) Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este cea prevazuta in
proiect. Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm.
(4) Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
(5) Panta transversala afundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect. Abaterile limita sunt de ± 0,4% fata de panta din proiect si se vor
masura la intervale de 25,00 m.
(6) Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
(7) Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte
izolate de ± 10 mm.
8.4. Conditii de compactare
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare de 100% Proctor Modificat in cel putin 95% din punctele de
masurare si de 98% in toate punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca deformatiile elastice inregistrate (Instructiunea CD 31-2002) sunt mai mici decat
valoarea admisibila care este conform tabelului nr.5.
Tabelul 5
Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de Strat de forma Pamanturi de tipul conf. SR EN ISO 14688-1
fundatie din conf. STAS Nisip prafos Praf nisipos Argila
balast 12253 Nisip argilos Praf argilos Argila nisipoasa
(cm) Praf Argila prafoasa
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
NOTA: 1. Valorile d.adm. sunt determinate pe balasturi de tip 2,3 si 4, avand:
- Edef. = 600-700 daN/cm2 conform Instructiunilor PD 177-76, respectiv - Eel. =
2000-2300 daN/cm2, conform Instructiunilor CD 152-85.
2. Pentru balasturi de tip 1,5 si 6 avand Edef. = 450-550 daN/cm2, respectiv Eel. =
1500-1800 daN/cm2, valorile d.adm. date in tabel se sporesc cu 10%.
8.5. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
(1) Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in profilele indicate in planse si in axul
ficarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ± 2 cm.;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de ± 1cm.
(2) In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezebtul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
lucrarii:
- compactarea stratului de fundatie.
(4) In afara acestei receptii, stratul de forma se receptioneaza, odata cu restul lucrarilor
de drumuri pe sectorul respectiv, de catre beneficiar in conformitate cu prevederile
(1) Constituie rapoarte si inregistrari urmatoarele documente:
preventive referitoare la lucrarile de remediere a defectiunilor / degradarilor.
10. ANEXE
Nu este cazul.
EXECUTAREA STRATURILOR DE AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
1. OBIECT
tehnologice, utilajele si materialele necesare pentru executarea straturilor de agregate
naturale stabilizate cu ciment din alcatuirea complexelor rutiere si stabileste
responsabilitatile privind realizarea acestor actiuni.
(1) Procedura se utilizeaza de catre compartimentele societatii, la executia straturilor de
agregate naturale stabilizate cu ciment din structura drumurilor.
(2) Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:
- executia straturilor de fundatie pe drumurile de clasa tehnica I si II cu imbracaminti
bituminoase sau din beton de ciment;
- executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica I - V cu imbracaminti
bituminoase;
- largirea fundatiilor existente;
- amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
- executarea consolidarii acostamentelor.
(3) Standardul STAS - 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice
generale de calitate.
(4) Standardul STAS 4032/1- Lucrari de drumuri. Terminologie.
(5) Standardul STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
(6) Standardul STAS 10473/1-87 - Terasamente. Straturi de agregate naturale sau
pamant stabilizat cu ciment.
(7) Standardul STAS 12253-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice
generale de calitate
4.1. Definitii
drumului.
(3) Balast = agregat natural de balastiera constituit dintr - un amestec de pietris si nisip
cu granulatie 0 ... 71 mm.
(4) Banda de incadrare = fasie consolidata din acostamentul drumului langa partea
carosabila.
pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumului.
(8) Stabilizare = tratare mecanica sau cu lianti, a pamantului sau a agregatelor naturale
utilizate in straturile rutiere in scopul maririi capacitatii portante si a rezistentei in timp a
acestora.
(9) Strat de baza = parte din sistemul rutier situata intre imbracaminte si fundatie, avand
rolul de a prelua incarcarile din trafic, in special actiunile tangentiale si de intindere,
repartizand fundatiei eforturi verticale on limita capacitatii de rezistenta a acesteia.
4.2. Prescurtari
CQ = Controlul calitatii;
MSMI-01 = Manualul SMI;
standardului STAS 4032/1-"Lucrari de drumuri. Terminologie" si MSMI-01.
5. RESPONSABILITATI
acestora.
alocate.
in domeniu.
5.3. Controlorul CQ
resurselor alocate.
dispuse.
6. PROCEDURA
(1) Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr - un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84,
intre 15 si 30 cm.
(2) La executarea fundatiilor din balast se respecta prevederile din proiectul de executie,
din standardele si normativele in vigoare precum si din prezenta procedura.
(7) Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
6.2. Materiale
6.2.1. Cimenturi
(1) Pentru stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de
ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor
standardelor respective si tabelului nr.1:
ciment II/A-S 32,5, ciment I 42,5 conf. SR EN 197-1:2011
ciment CD 40 conf. SR 10092:2008
(2) Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
(3) Daca, in anumite situatii se impune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este
necesar a obtine, in prealabil, aprobarea beneficiarului in acest scop.
(4) Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
(5) In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.
(6) Depozitarea cimentului in stocurile tampon si cel de lucru se face in silozuri,
asigurandu - se protectia impotriva conditiilor meteorologice.
(7) Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea
si controlul acestuia.
(8) In cursul executiei, cand este necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat
in silozuri, acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca
corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
(9) Se interzice folosirea cimentului avad temperatura mai mare de + 50 ° C.
(10) Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data expedierii de catre
producator.
(11) Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2(7) zile.
(12) Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase.
(13) Orice ciment care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor.
(14) Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
6.2.2. Agregate
(1) Pentru executia straturilor rutiere din agregatele naturale stabilizate cu ciment se
utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul nr.2.
Tabel 2
DOMENIUL AGREGATELE FOLOSITE
DE APLICARE Natura agregatului Sortul Granulozitate
0 1 2 3 4
Stratul de baza pentru Agregate de balastiera 0-8; 8-16; 0-20
1 sisteme rutiere elastice, 16-31,5
platforme si locuri de Agregate concasate de 0-8; 8-16; 0-25
parcare cariera sau balastiera 16-31,5
Nisip 0-8 0-7
Strat de fundatie pentru
sisteme rutiere rigide sau Agregate de balastiera 0-8; 8-16; 0-31
2 elastice. 16-31
Consolidarea benzilor de Agregate concasate de 0-8; 8-16;
stationare si a cariera sau balastiera 16-31,5 0-25
acostamentelor Deseuri de cariera 0-31,5
NOTA: Executantul poate propune folosirea unei alternative pentru fractiuni de agregate,
cu conditia ca sa se foloseasca cel putin trei sorturi.
(2) Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul,
apa sau la inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
(3) Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului
folosit la executia stratului rutier stabilizat.
(4) Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie
sa indeplineasca caracateristicile de calitate indicate in tabelele nr.3 si 4.
(5) Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea
si constanta calitatii acestor materiale. Transportul agregatelor la statia de betoane se va
face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
(6) In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii,
agregatele trebuie ferite de impurificari.
(7) La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe
sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare cu alte sorturi.
(8) Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sort 0-8
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (UN) % mm 8
Echivalentul de nisip (EN) min. 30
(9) Agregatele de balastiera sau agregatele concasate de cariera sau balastiera pentru
straturi rutiere stabilizate cu ciment vor avea caracteristicile conform SR EN
13242+A1:2008
NOTA: Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din
agregate sa fie concasate.
(10) Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua
6.2.3. Apa
(1) Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate minerale si ciment poate proveni
din reteaua publica sau din alte surse, caz in care,aceasta trebuie sa indeplineasca
conditiile din SR EN 1008:2003..
(2) In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile etc.
6.2.4. Aditivi
(1) La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune
adesea folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit
obisnuit la prepararea betoanelor de ciment.
(2) De regula, aditivul este precizat in caietul de sarcini dar poate fi stabilit de executant
cu acordul beneficiarului.
6.2.5. Materiale de protectie
(1) Pentru protectia straturilor de agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza:
- emulsie bituminoasa cationica, conform (SR EN 13808-2013)
- nisip sort 0-8 mm, conform sr en 13242+A1:2008.
6.2.6. Controlul calitatii materialelor
(1) Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la determinari preliminare si la determinari pentru
stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6.
Tabel 6
Actiunea, proce- Frecventa minima Metoda de
Materialul deul de verificare La aprovizionarea Inainte de utilizarea determina-
sau caracteristicile materialelor in materialului re conform
ce se verifica depozit SR
Examinarea date-
lor inscrise in cer-
tificatul de calitate La fiecare lot apro- - -
sau certificatul de vizionat
garantie
Constanta de volum O determinare la SR EN
/ stabilitatea fiecare lot aprovizi- - 196/3
onat, dar nu mai
putin de o determi- SR EN
Timpul de priza nare la 100 t, pe o - 196/3
proba medie
Cimentul Rezistente meca- O proba la 100 t - SR EN
nice la 2 (7) zile sau la fiecare siloz 196/1
Rezistente meca- in care s-a depo- - SR EN
nice la 2 (7) zile zitat lotul aproviz. 196/1
Prelevarea de con-
tra probe care se La fiecare lot apro-
pastreaza minim 45 vizionat probele se
zile (pastrate in cutii iau impreuna cu - -
metalice sau pungi delegatul inginerului
de polieti-lena
sigilate)
Starea de conser- O determinare la
vare numai daca s- fiecare lot aprovi-
a depasit termenul zionat sau la fie- Doua determinari SR EN
de depozitare sau care siloz in care s- pe siloz (sus si jos) 196/6
au intervenit factori a depozitat lotul
de alterare aprovizionat
Examinarea date-
lor inscrise in cer-
tificatul de calitate La fiecare lot apro- - -
sau certificatul de vizionat
garantie
Agregate Granulozitatea O proba la fiecare (933-1)
sorturilor lot din fiecare sursa -
Echivalentul de O proba la fiecare - (933-8)
nisip lot aprovizionat
pentru fiecare sort
si sursa
Coeficient de O proba la fiecare -??? putin de o
neuniformitate lot aprovizionat determina-
pentru fiecare sursa re la 100 t
??? pe o proba
medie
O proba pe schimb
si sort si ori de ca-
Umiditate - te ori se observa o 10473/2
schim-bare cauzata
de con-ditii
meteorologice
Rezistenta la uzura O proba la fiecare - (1097-2)
cu masina tip Los lot aprovizionat
Angeles pentru fiecare sort
si sursa
Examinarea date- La fiecare lot - -
Aditivi lor inscrise in cer- aprovizionat
tificatul de calitate
Compozitia chimica O proba la incepe-
Apa - rea lucrarii pentru 1008
fiecare sursa
Emulsie Examinarea date- La fiecare lot
bituminoa- lor inscrise in certi- aprovizionat - -
sa ficatul de calitate
6.3. Stabilirea compozitiei amestecului

6.3.1. Incercari preliminare
(1) Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de
catre laboratorul de incercari prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de
a determina:
- curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
- dozajul de ciment;
- continutul de apa;
- densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
(2) De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admise ale compozitiei pentru
adaptarea la conditiile de pe santier si mentinerea caracteristicilor amestecului.
(3) In urma incercarilor preliminare, laboratorul de incercari va intocmi un raport care va fi
prezentat beneficiarului spre aprobare. raportul trebuie sa contina cel putin urmatoarele
documente:
- analiza completa a materialelor folosite la programul de incercare (agregate, apa,
ciment, aditivi etc.);
- rezultate ale incercarii Proctor Modificat (STAS 1913/13-83) extinsa la toata gama de
continut de ciment admisibil. Incercarea trebuie sa aiba in vedere cresteri de 1% a
continutului de ciment (ex. in cazul continutului de ciment admisibil de pana la 5-7%, se
vor investiga trei continuturi de ciment, acestea fiind de 5%, 6%, 7%;
- determinarea caracteristicilor fizico - mecanice ale amestecului pe probe cilindrice.
Incercarile vor investiga caracteristicile amestecului cu privire la continutul de umiditate
Wopt ± 2% si se vor pregati cel putin trei seturi de probe, Wopt+2% si Wopt-2%.
Caracteristicile amestecului trebuie determinate conform STAS 10473/3-86;
- certificate de conformitate a materialelor (agregate, ciment, aditivi etc.).
6.3.2. Compozitia amestecului
(1) Stabilirea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea in functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea retetei utilizate.
(2) Reteta amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie de
indeplinirea conditiilor aratate in tabelul nr.7.
(3) Pentru obtinerea caracteristicilor fizice si mecanice, dozajele de ciment care sunt in
functie de tipul de ciment utilizat, trebuie sa fie cuprins intre valorile limita specificate in
tabelul nr.8.
(4) Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul
nr.5. Curba granulometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizico -
mecanice optime in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).
(5) In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii
optime de compactare.
(6) Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dmax. si
umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor
determina de catre laboratorul de incercari prin metoda Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83.
(7) Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate,
variaza intre 2 si 6 ore. In functie de conditiile de executie poate fi crescuta la mai mult de
2 ore prin folosirea aditivilor intarzietori de priza.
(8) Cantitatea de intarzietori de priza depinde de temperatura mediului ambiant,
determinata de laborator in timpul studiului preliminar tinand cont ca timpul de punere in
opera la 10° C este dublu celui de la 20° C, care, la randul lui, este dublu celui de 40° C.
(9) Incercarea se efectueaza la temperaturi diferite, dupa care se traseaza diagrama timp
de punere in opera - temperatura.
Tabel 7
Denumirea stratului si a lucrarii
Strat de baza Strat de fundatie pentru
pentru sisteme sisteme rutiere rigide,
Caracteristica rutiere nerigide, nerigide, consolidarea benzilor
platforme si locuri de sta-tionare, a benzilor de
de parcare inca-drare si a acostamentelor
1 2 3
Rezistenta la compresiune N/mm2
Rc 7 zile 1,5 ¸ 2,2 1,2 ¸ 1,8
Rc 28 zile 2,2 ¸ 5,0 1,8 ¸ 3,0
Stabilitatea la apa % max.
- scaderea rezistentei la
compresiune Rci 20 25
- umflare volumica UI% 2 5
- absorbtie de apa Ai% 5 10
1 2 3
Pierderea de masa % max.
- saturare - uscare Psu 7 10
- inghet - dezghet Pid 7 10
Tabel 8
Agregatul Dozaj ciment, in %
din cantitatea de
Denumirea stratului natura granulozitate agregate naturale
uscate
1. Strat de baza, - balast 0-31,5 5 ...7
platforme si locuri de - agregate conca-
parcare sate 0-31,5 5 ...7
2. Strat de fundatie, - nisip (trafic usor si 0-8 6 ...10
consolidarea benzi- foarte usor)
lor de stationare, a - balast sau agre-
benzilor de incadra- gate de balastiera 0-31,5 4 ...6
re si a acostamente- - agregate conca-
lor sate
- deseuri de cariera
6.4. Testarea si prepararea amestecului
6.4.1. Statia de preparare
(1) Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in
centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton folosite la
prepararea betoanelor din imbracaminte.
(2) Distanta maxima de transport intre statia de preparare si punctul de lucru va fi de
maximum 45 minute.
(3) Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
a). depozite de agregate (unde trebuie evitat riscul impurificarii agregatelor sau a
diferitelor sorturi), dotate cu pereti verticali din beton, platforme betonate si panouri de
identificare a depozitelor permanente;
b). silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea
de productie a statiei;
c). instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
d). buncare pentru descarcarea amestecului preparat din mijlocul de transport;
e). laborator amenajat si dotat corespunzator;
f). dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
g). dotari privind protectia muncii si P.S.I.
(4) Dozarea agregatelor, a cimentului si a aditivilor trebuie facuta prin cantarire, in timp
ce apa poate fi dozata prin cantarire sau volumetric. In orice caz, statia trebuie sa
respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de cantarire si dozare:
- agregate ±3%
- ciment si apa ±2%
- aditivi ±5%
(5) Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecarul component si trebuie sa faca
referire la cantitatile teoretice conform calibrarii.
(6) Statia de preparare trebuie sa fie atestata intern, conform prevederilor legale in
vigoare. Inainte de prepararea amestecului se vor face urmatoarele reglari si verificari:
- etalonarea cantarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere - inchidere) a
agregatelor si a cimentului;
- uzura paletilor malaxoarelor.
6.4.2. Adaptarea retetei la statie
(1) Inainte de inceperea lucrarilor,se vor face teste pe statie pentru a verifica daca
amestecul obtinut este conform retetei determinate in laborator iar amestecul produs de
statie are toate caracteristicile conform studiului preliminar. Testele pe statie pot fi facute
deodata cu sectorul de proba.
(2) Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere in opera.
(3) Cu ocazia acestor verificari se va stabili durata minima de malaxare care sa asigure o
buna omogenitate a amestecului preparat.
(4) Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul experimental
in vederea verificarii obtinerii carcateristicilor cerute.
6.4.3. Prepararea amestecului
(1) Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea
abaterilor prevazute la cap.6.4.1. alin. (4) sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt
echipate sunt defecte.
(2) seful statiei de preparare raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de
dozare, verificandu - le ori de cate ori este necesar, dar cel putin odata pe saptamana.
(3) Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea
naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima
de compactare stabilita in laborator, tinandu - se seama si de pierderile de apa in timpul
transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera.
(4) Cantitatea de ciment utilizata trebuie sa fie cea stabilita prin reteta pentru fiecare tip
de ciment aprovizionat.
(5) Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de
preparare pana la omogenizarea amestecului.
(6) Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului din care se descarca in autobasculanta astfel incat sa se evite segregarea.
6.4.4. Controlul calitatii amestecului
Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico - mecanice ale amestecului (grad d ecompactare si
rezistenat la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9.
Tabel 9
Actiunea, procedeul Frecventa minima Metoda de
Nr. de verificare sau ca- La statia de betoane La locul de punere in determina-
crt. racteristici ce se opera re conform
verifica sr
1. Examinarea docu- - La fiecare transport -
mentului de transport
2. Incercarea Proctor Pentru fiecare reteta - 1913/13
modificata
3. Temperatura (la La fiecare 2 ore pen- La fiecare 2 ore -
temperaturi ale tru fiecare instalatie
aerului intre
0°-5° C si >30° C)
4. Compozitia granulo- La fiecare 500 mc, dar - 4606
metrica a agregatului cel putin odata pe
schimb
Umiditatea agrega- Cel putin odata pe
tului in vederea stabi- schimb si la schim-
lirii cantitatii de apa bari meteo care pot
5. necesara asigurarii modifica umiditatea - 1913/1
umiditatii optime de
compactare. Umidita-
tea amestecului
6. Verificarea
compactarii:
a. umiditate de - doua probe la 1500 1913/1
compactare mp
b. densitatea stratului, - 1913/15
gradul de compactare - doua probe la 1500
c. Q/S mp
zilnic
7. Confectionarea de
epruvete si
determinarea
denistatii si a
rezistentelor la
compresiune: cate 2 serii a 3
la 7 zile epruvete cilindrice la - 10473/2
la 28 zile 1500 mp
6.5. Punerea in opera a amestecului

6.5.1. Transportul amestecului
(1) Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in
opera cu autobasculante.
(2) Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie proctejat prin acoperire cu prelate
pentru a se evita modificarea umiditatii acestuia.
(3) Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
(4) Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata in asa fel incat sa asigure
functionarea continua a centralei de malaxare si a atelierului de punere in opera.
6.5.2. Lucrari pregatitoare
(1) Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se
va verifica si receptiona stratul suport. De asemenea se vor verifica cotele si pantele
transversale ale platformei.
(2) Inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca
acesta este constituit din materiale drenante, dar orice baltire va fi eliminata.
6.5.3. Sectorul experimental
(1) Inainte de inceperea lucrarilor se va executa un sector experimental. Sectorul
experimental se va face pe un sector de cel putin 30 ml si pe intreaga latime proiectata a
drumului. El are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera, reglarea utilajelor si
dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii - grosimea de
asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare
necesara. Toate aceste date vor fi supuse aprobarii beneficiarului.
(2) Partea din tronsonul executat considerata ca fiind cea mai bine realizata va servi ca
sector de referinta pentru restul lucrarilor.
6.5.4. Punerea in opera a amestecului
6.5.4.1. Asternere si nivelare
(1) Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata pentru a raspunde
urmatoarelor obiective:
- de a respecta pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
- de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al
acestuia;
- obtinerea unei suprafatari bune.
(2) Asternerea si nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
(3) Asternerea se face, de regula, intr - un singur strat. In cazul fundatiilor groase,
prevazute in proiect peste 22 cm si proiectate a fi realizate din doua sau mai multe
straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
(4) Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre executant pe sectorul
experimental in cadrul testelor de compactare.
(5) O atentie deosebita trebuie acordata executiei rosturilor longitudinale. Asternerea
celor doua straturi adiacente trebuie executata in decurs de doua ore pentru a asigura
continuitatea structurii stratului de baza.
(6) Marginea stratului anterior trebuie sa fie verticala. Taierea si indepartarea marginilor
interioare (catre axul drumului si acolo unde trebuie executate straturi adiacente
suplimentare) trebuie facuta astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata
latimea partii carosabile a drumului.
(7) Rosturile longitudinale trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material
similar. In ceea ce priveste executia rosturilor transversale, pentru a obtine o margine
verticala a stratului, materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
(8) Asternerea si nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in
care scop se va realiza un reperaj exterior in cazul nivelarii cu autogrederul, sau se vor
pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
6.5.4.2. Compactarea
(1) Testul de compactare de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
beneficiarului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de
comun acord si efectuate de laboratorul unitatii sau de un alt laborator de specialitate
autorizat.
(2) Echipamentul de compactare trebuie stabilit in timpul testelor efectuate pe sectorul de
proba si trebuie aprobat de beneficiar inainte de inceperea compactarii. Se recomanda
utilizarea unui atelier de compactare constituit dintr - un compactor cu pneuri si u
compactor vibrator. La compactarea nisipurilor stabilizate cu ciment nu se vor utiliza
compactori cu rulouri netede.
(3) In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inguste (largiri, benzi de
incadrare, acostamente), compactarea se va executa cu placi vibratoare.
(4) Compactarea se efectueaza pana la maxim o ora de la inceperea prizei cimentului.
(5) Calitatea compactarii este apreciata prin media densitatii si prin densitatea la baza
stratului care trebuie sa corespunda valorilor aratate anterior.
(6) In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, se va realiza o
noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
(7) Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze
grosimea stratuuli si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
(8) Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul
pus in opera intr - o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in m3 si "S" este
suprafata cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in m2.
(9) Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot
parcursul executiei.
(10) Marginile straturilor stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate odata cu
stratul stabilizat.
(11) Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat
se va asigura scurgerea apelor.
6.5.4.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
(1) Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub
+5°C dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent
din partea sefului lucrarii.
(2) Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate precum si asternerea
materialului stabilizat pe stratul suport pe care exista zapada sau o pojghita de gheata.
(3) Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari
de transport si stationarile pe traseu.
(4) Dupa executarea stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin
acoperire cu prelata sau saltele, astfel incat inre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat
de aer stationar (neventilat, de 3...6 cm grosime cu temperatura la suprafata de minimum
+5°C timp de 7 zile).
6.5.6. Protejarea lucrarii
(1) Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului stabilizat va fi protejata prin
stropirea cu emulsii cationice bituminoase de 0,7-1,1 kg/m2.
(2) Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul
proaspat si umed.
(3) Executia stratului rutier superior (stratul urmator) trebuie sa inceapa dupa o perioada
de protectie de minim 7 zile de la executia straului anterior. In acest timp este interzis
traficul pe acest strat. Stratul de baza din materiale granulare stabilizat cu ciment, in cazul
sistemelor rutiere noi prevazute cu imbracaminti asfaltice si a ranforsarilor se protejeaza
conform prevederilor din tabelul nr.10
Tabel 10
Stratul urmator Drum nou Reabilitare drum
Fara stratul urmator (1) Tratament dublu al Tratament de suprafata
suprafetei dublu
Strat bituminos executat la Tratament de protectie cu Tratament de protectie cu
interval mic de timp emulsie bituminoasa emulsie bituminoasa
Strat bituminos executat la Tratament simplu al Tratament simplu sau dublu
interval mai mare de timp suprafetei al suprafetei
(1) drumuri cu trafic usor si foarte usor si reabilitari de drumuri
(4) Stratul de fundatie realizat din materiale granulare stabilizate cu ciment in cazul
sistemelor rutiere rigide (dale de beton) va fi protejat dupa cum s-a prevazut anterior.
(5) Executia betonului de ciment va incepe dupa 7 zile.

300-94.
(1) Controlul calitatii lucrarilor consta in:
- verificarea pregatirii stratului suport;
- verificarea calitatii materialului utilizat;
- controlul caracteristicilor stratului de agregate naturale stabilizat.
calitatii materialului pus in opera ca si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
8.2. Controlul calitatii amestecului
Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in
opera se va face in conformitate cu prevederile tabelelor nr.9 si 11.
Tabel 11
Determinarea, metoda de control sau Metoda de control
Art caracteristicile ce vor fi verificate Frecventa minima conf. reglement.
romanesti
Determinarea rezistentei la compresi-une
pe probe cilindrice:
1. · la 7 zile 3 probe cilindrice la 10473/2
min. 1.500 mp
· la 28 zile 3 probe cilindrice la
min. 1.500 mp
1 proba la min.
2.500 mp de strat
2. Carote pentru determinarea rezistentei la (cu acordul comi- Normativul CD 54-
compresiune siei sau la cererea 81
Beneficiarului sau
Inginerului
Determinarea grosimii stratului · la fiecare 200 de
m pe timpul
3. executie
· pe carote
4. Densitatea stratului rutier pentru Minim 2 puncte la 10473/2
determinarea gradului de compactare fiecare 1.500 mp
8.3. Verificarea elementelor geometrice
Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm.
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor executate, la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect. Abaterile limita la latime pot fi; ±2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala astratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la panta pot sa difere cu ±0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect
si se masoara la intervale de 25,00 m.
Declivitatea in profil longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele
din proiect pot fi de ±10 mm.
8.4. Verificarea compactarii
(1) Gradul de compactare a straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment in functie de clasa tehnica a drumului trebuie sa fie de:
(2) - min. 100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min, 98% in 55 din
punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III;
(3) - min. 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min, 95% in 5% din
punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de parcare,
consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor.
(4) Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea
optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed
al curbei Proctor.
8.5. Verificarea caracteristicilor suprafetei
(1) Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
a). in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar
denivelarile nu pot fi mai mari de ±10 mm;
b). in profil transversa, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile nu pot fi mai mari de ±9%.
10. ANEXE
Nu este cazul.
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIN PIATRA SPARTA /
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
1. OBIECT
tehnologice, utilajele si materialele necesare pentru executarea fundatiilor din piatra
sparta / piatra sparta optimal din alcatuirea complexelor rutiere si stabileste
responsabilitatile privind realizarea acestor actiuni.
(1) Procedura se utilizeaza de catre societate, la executia fundatiilor de piatra sparta /
piatra sparta amestec optimal pentru drumuri.
(1) Standardul SR EN 13242+A1:2008.
STAS 6400/84
4.1. Definitii
drumului.
(2) Adancime de inghet in complexul rutier = nivelul cel mai coborat al izotermei de 0° C
fata de suprafata drumului fara zapada.
(4) Piatra sparta = agregat natural obtinut prin concasarea simpla a rocilor si
selectionarea in sorturile 40/63 si 63/80
(5) Drenajul drumului = sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de
infiltratie in scopul asanarii corpului drumului.
pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumuli.
structurii rutiere.
4.2. Prescurtari
MSMI-01 = Manualul SIM;
standardului STAS 4032/1 "Lucrari de drumuri. Terminologie" si MSMI-01.
5. RESPONSABILITATI
acestora.
alocate.
in domeniu.
5.3. Controlorul CQ
resurselor alocate.
(3) Sesizeaza neconformitati si, dupa caz, in limitele competentelor si raspunderilor aplica
masuri corective.
dispuse.
6. PROCEDURA
6.1. PREVEDERI GENERALE
(1) Fundatia din piatra sparta si/ sau piatra sparta amestec optimal se realizeaza intr-un
strat a carui grosime este stabilitã prin proiect. Standardul de referinta pentru executia
stratului de fundatie din piatra sparta/piatra sparta amestec optimal este STAS 6400.
(2) La executarea fundatiilor din piatra sparta se respecta prevederile din proiectul de
executie, din standardele si normativele in vigoare precum si din prezenta procedura.
(4) Executantul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare,
fata de prevederile prezentei proceduri.
6.2. MATERIALE
6.2.1. Agregate naturale
(1) Pentru executia fundatiilor din piatra sparta si/sau piatra sparta amestec optimal se
utilizeaza piatra sparta 40/80 sau piatra sparta amestc optimal 0-63 mm.
(2) Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
(3) Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie din piatra sparta amestec
optimal trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate referitoare la granulozitate,
continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, coeficient de forma, uzura
Los Angeles, rezistena la actiunea repetata a Na2SO4, 5 cicluri si nu trebuie sa contina
corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbuna, lemn, resturi vegetale) sua elemnte
alterate.
(4) Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
- balast 0-63 mm in stratul inferior;
- piatra sparta mare 40-80 mm in stratul superior;
- split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul
drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-
63 mm, pentru substratul drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
(5) Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continut de granule alterate si
continut de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate pentru piatra
sparta.
(4) Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul de punere in opera se
face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea
corepsunzatoare.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului optimal de piatra sparta, granulozitaea
acestuia nu corespunde cerintelor, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice
deficitare, pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazuta.
6.2.2. Apa
(1) Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest caz din urma, nu trebuie sa contina niciun fel de particule in
suspensie.
6.3. Controlul calitatii materialelor
(1) Controlul calitatii materialelor se face prin laboratorul de incercari, in conformitate cu
prevederile standardului d e produs.
6.4 Executia stratului
(1) Inainte de punerea in opera a pietrei sparte amestec optimal pentru realizarea stratului
de fundatie, se va face controul calitatii agregatelor, pe loturi. De asemeni, fiecare lot
aprovizionat va trebui sa fie insotit de certificat de calitate / garantie.
(2) De asemeni, inainte de punerea in opera a pietrei sparte amestec optimal se vor
stabili caracteristicile optime de compactare prin incercarea Proctor modificata.
(3) Executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal se face numai dupa
receptionarea stratului de fundatie din balast.
(4) Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrari pentru
drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale
sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea, precum si
alte lucrari prevazute in acets scop in proiect.
(5) Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcãtuit din balast, acesta preia si functia
de substrat drenant, asigurându-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de
drenare si mãsurile de evacuare a apei.
(6) In cazul in care startul de fundatie este prevazut pe intraga platforma a drumului, se
vaexecuta un strat drenant continuuu ce va asigura scurgerea apelor in afara suprafetei d
elucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau terenului in
cazul rambleelor.
(7) Daca se vor folosi mai multe surse de aprovizionare cu material se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de
sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
(8) Inainte de inceperea lucrarilor, se va efectua experimentarea eexcutarii straturilor de
fundatie pe tronsoane de proba in lungime de min 30 m si latimea de min. 3.5 m (dublul
latimii utilajului de compactare), in scopul stabilirii componentei atelierului de compactare
si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gardului de compactare cerut in
caietul de sarcini. Se va verifica compactare stratului pe tronsonul experimental prin
incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul.
(9) Daca gradul de copactare prevazut nu poate fi obtinut, se va modifica componenta
utilajului de compactare folosit sau grosimea stratului.
(10) In cazul fundatiei din piatra sparta 40/80, se mai urmãreste stabilirea corecta a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru
cilindrarea uscatã pânã la fixarea pietrei sparte si în continuare a numãrului minim de
treceri, dupa asternerea în douã reprize a splitului de împãnare 16-25, pana la obtinerea
înclestarii optime.
(11) Compactarea în acest caz se considera terminata dacã rotile ruloului nu mai lasã
nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatrã spartã, iar alte pietre cu dimensiunea
de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai patrund în stratul de fundatie si sunt
sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
(12) Aceste incercari pe tronson experimental au drept scop stabilirea parametrilor
compactarii si anume:
-grosimea maxima a stratului se poate fi eexcutat
-conditii de compactare
(13) Partea din sectorul experimental executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca
sector de referinta pentru resul lucrarilor.
(14) Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental vor servi la urmarirea calitatii
lucrarilor ce urmeaza a se executa.
(15) Asternerea si nivelarea pietrei sparte se face cu respectarea latimilor si pantelor
prevazuta in proiect.
(16) Pe parcursul executiei se va urmari determinarea caracteristicilor efective de
compactare pe probe prelevate din lucrare, in vederea stabilirii gradului de compactare.
(17) Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laborator, tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stopire
uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
(18) Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compacatre,
ethnologia si intensitatea de compactare.
La drumurile pe are stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de funadtie, astfel ca
acesta sa fie permanent incadrat de acostamnet, asigurandu-se si masurilede evacuare a
apei. Denivelarile rezultate la compactare sau care raman dupa compactare se
corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi
regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se
reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu material inghetat.
Este interzisa asternerea materialului pe patul acoperit de zapada sau cu pojghita de
gheta.
In timpul executiei stratului defundatie din piatra sparta / piatra sparta amestec
optimal se vor face verificari si determinari cu frecventele conform prevederilor caietuluide
sarcini, astfel:
-incercarea Proctor modificata
-umiditatea optima de compactare
-verificarea grosimii
-verificarea realizarii intensitatii de compactare
-gradul de compactare prin emtoda greutatii volumice pe teren
-daac este cazul, verificarea compactarii prin incercarea cu p.s in fata compesorului
-capacitate portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
Stratul executat
Gradul de compactare a stratului de fundatie din piatra sparta / piatra sparta
amestc optimal realizat trebuie sa fie pentru drumurile din clasele tehnice IV si V de max:
 98 % in cel putin 93 % din punctele de masurare
 95 % in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al startului de fundatie din piatra
sparta / piatra sparta amestc optimal se considera realizata daca valorile deformatiiloe
elastice masurate nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de
129 sutimi de mm.
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime
poate fi de maxim +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu o tija metalica gradata, cu
care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de
drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuraotrilor obtinute pe fiecare sector
de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la latime poate fi
de +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale
aleproiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub cares e
executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita este de +/- 4 % in valoare absoluta si va fi
masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub
care se executa. Abaterile limita ale contei fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de +/-
10 mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu dreptarul de 3 m, astfel:
-in profl longitudinal verificarea se face in axul fiecarei benzi de circulatie si
denivelarileadmise pot fi de maxim +/- 2 cm, fata de cotele proiectate
-in profil transversal, varificarea se face in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile admise pot fi de max. +/- 1 cm, fata de cotele proiectate
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in caietul de sarcini, se
va face corecatrea suprafetei fundatiei.

300-94.

(1) Controlul calitatii lucrarilor de fundatii consta in:
- verificarea pregatirii terasamentului / stratului de forma;
- verificarea calitatii materialului utilizat pentru fundatie;
- controlul caracteristicilor stratului de fundatie.
calitatii balastului / balastului optimal pus in opera ca si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
8.2. Controlul calitatii compactarii balastului
(1) In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul nr.4 cu
frecventa mentionata in acest tabel.
Tabelul 4
Nr Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul de Metode de
verificare sau caracteristica care punere in opera verificare conf.
se verifica SR
1. Incercarea Proctor modificata - 1913/13
2. Determinarea umiditatii de com- Zilnic dar cel putin un test la 4606 (1097-5)
pactare si corelatia umiditatii fiecare 250 m banda de trafic
3. Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata de -
compactat 2000 mp
4. Verificarea realizarii intensitatii Zilnic -
de comapctare Q/S
Determinarea gradului de com- Zilnic in minim 3 puncte pentru 1913/15
5. pactare prin determinarea supraf. < 2000 mp si min. 5 12288
greutatii volumice in stare uscata puncte pt. supraf. > 2000 mp
Determinarea capacitatii portan- In cate 2 puncte situate in prifile
6. te la nivelul superior al stratului transversale la distante de 10 m Normativ
de fundatie unul de altul pentru fiecare CD 31
banda cu latime de 7,5 m.
(2) In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast acesta se
determina cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale
pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrului cu parghie" -
indicativ CD 31.
(3) Laboratorul de incercari va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditatea optima, densitatea maxima uscata);
-caracteristicile efective ale stratului executat - umiditate, densitate, capacitate portanta.
8.3. Verificarea lucrarilor
(1) Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast optimal este cea prevazuta in
proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
(2) Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare de 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum supus receptiei.
(3) Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este cea prevazuta in
proiect. Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm.
(4) Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
(5) Panta transversala afundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect. Abaterile limita sunt de ± 0,4% fata de panta din proiect si se vor
masura la intervale de 25,00 m.
(6) Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
(7) Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte
izolate de ± 10 mm.
8.4. Conditii de compactare
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare de 100% Proctor Modificat in cel putin 95% din punctele de
masurare si de 98% in toate punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca deformatiile elastice inregistrate (Instructiunea CD 31) sunt mai mici decat valoarea
admisibila care este conform tabelului nr.5.
Tabelul 5
Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de Strat de forma Pamanturi de tipul conf. STAS 1243
fundatie din conf. STAS Nisip prafos Praf nisipos Argila
balast 12253 Nisip argilos Praf argilos Argila nisipoasa
(cm) Praf Argila prafoasa
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
NOTA: 1. Valorile d.adm. sunt determinate pe balasturi de tip 2,3 si 4, avand:
- Edef. = 600-700 daN/cm2 conform Instructiunilor PD 177-76, respectiv - Eel. = 2000-
2300 daN/cm2, conform Instructiunilor CD 152-85.
2. Pentru balasturi de tip 1,5 si 6 avand Edef. = 450-550 daN/cm2, respectiv Eel. =
1500-1800 daN/cm2, valorile d.adm. date in tabel se sporesc cu 10%.
8.5. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
(1) Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in profilele indicate in planse si in axul
ficarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ± 2 cm.;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de ± 1cm.
(2) In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezebtul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
lucrarii:
- compactarea stratului de fundatie.
(4) In afara acestei receptii, stratul de forma se receptioneaza, odata cu restul lucrarilor de
drumuri pe sectorul respectiv, de catre beneficiar in conformitate cu prevederile
10. ANEXE
Nu este cazul.
INCADRAREA CU BORDURI DE BETON
1. OBIECT
tehnologice, utilajele si materialele necesare pentru executarea lucrarilor de incadrare cu
borduri de beton a strazilor si stabileste responsabilitatile privind realizarea acestor
actiuni.
(1) Procedura se utilizeaza de catre societate, la executia lucrarilor de incadrare cu
borduri de beton a strazilor.
(1) SR EN 1340:2004 - Elemente de borduri de beton. Condiţii şi metode de încercări
(2) Standardul STAS 1598/1-89 - Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamintilor la
lucrarile de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si
de executie.
(3) Standardul STAS 1598/2-89 - Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamintilor la
ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii generale de proiectare si de executie.
4.1. Definitii
(1) Bordura = bloc prismatic din piatra cioplita sau beton dispus in lungul drumului la
marginea unor anumite tipuri de imbracaminti rutiere sau a trotuarelor.
4.2. Prescurtari
MSMI-01 = Manualul sim;
Codului de practica NE 012-1/2007.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful csantier / lucrare
(1) Asigura conditiile tehnico - materiale si organizeaza procesele de executie a lucrarilor.
(2) Exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatilor desf. de personalul din
subordine.
(3) Dispun si urmaresc remedierea / refacerea lucrarilor executate necorespunzator si
realizarea masurilor de tratare a neconformitatilor, dupa caz.
5.2. Controlorul CQ
(1) Realizeaza controlul de calitate asupra lucrarilor executate, identifica neconformitati si
urmareste realizarea actiunilor corective preventive.
5.3. Seful formatiei si personalul de executie
(1) Raspund de realizarea lucrarilor incredintate in conformitate cu reglementarile tehnice
aplicabile, cu prevederile prezentei proceduri si ale programului de activitate.
(2) Exercita controlul ierarhic, respectiv autocontrolul lucrarilor executate.
6. PROCEDURA
(1) Prezenta procedura se refera la montarea bordurilor de beton cu fete aparente netede
sau cu model, in culoare naturala sau colorate, utilizate pentru trotuare, spatii verzi, alei
de pietoni, piste de ciclisti etc.
(2) Functie de locul de utilizare, bordurile de beton se executa in patru tipuri:
- tip A, utilizate la trotuarele adiacente partii carosabile, precum si la incadrarea partii
carosabile a strazii cu borduri denivelate (cand trotuarele sunt separate prin fasii verzi de
partea carosabila sau cand nu se prevad trotuare);
- tip B, utilizate ca borduri ingropate la marginea aleilor de pietoni si a fasiilor care
incadreaza trotuarele, la chenarele spatiilor verzi etc;
- tip P, utilizate la partea centrala a intrarilor carosabile;
- tip I, utilizate la partile laterale ale intrarilor carosabile.
(3) Functie de modul de executie, bordurile se produc in doua variante:
- varianta I, executate in intregime din acelasi beton cu agregate din roci dure;
- varianta II, executate din doua straturi, cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura,
de minim 30 mm din beton cu agregate din roci dure.
(4) Functie de modul de prelucrare a fetelor vazute, bordurile se executa:
- nefinisate, la care fetele vazute sunt asa cum rezulta din turnare, fara nici o prelucrare
ulterioara;
- finisate, la care, dupa turnare, fetele vazute se prelucreaza prin spalare sau frecare.
(5) Functie de modul de colorare a fetelor vazute, bordurile se executa: incolore sau
colorate.
(6) Functie de modul de prezentare a fetelor vazute, bordurile se executa: cu/fara model.
(7) Modul si detaliile de incadrare cu borduri a strazilor sunt prevazute in proiectul de
executie.
6.2. Materiale
6.2.1. Borduri de beton
(1) Bordurile de beton utilizate la incadrarea imbracamintilor si trotuarelor trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice de calitate prevazute in standardul SR EN 1340:2004 .
2) Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de cel mult 1,5 m inaltime, intre randuri
fiind recomandat a se aseza sipci.
(3) Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta corespunzatoare
la incovoiere.
(4) Bordurile pot fi transportate cu orice fel de mijloc de transport, asezarea in vehicul
facandu - se astfel incat sa se asigure integritatea acestora in timpul transportului. Este
strict interzisa incarcarea sau descarcarea lor prin rostogolire sau aruncare.
(5) Fiecare lot de borduri livrat pe santier trebuie sa fie insotit de documentul de certificare
a calitatii, intocmit conform reglementarilor in vigoare
6.2.2. Beton si mortar
(1) Betonul destinat fundatiei trebuie sa fie de clasa C 6/7,5 iar mortarul de marca M100,
daca proiectul nu prevede altfel.
6.3. Montarea bordurilor
(1) Bordurile se monteaza ingropate sau denivelate conform detaliilor prevazute in proiect.
(2) Fazele tehnologice de executie sunt urmatoarele:
- trasarea liniei bordurilor, la pozitia prevazuta in proiect. Materializarea trasarii se face
prin sfoara fixata la capete cu tarusi, aceasta marcand muchea interioara (dinspre partea
carosabila) a fetei vazute a bordurii;
- executia manuala a sapaturii pentru fundatie si evacuarea materialului rezultat. La
lucrarile de reparatii / intretinere care comporta inlocuiri de borduri degradate, se
procedeaza la demontarea celor deteriorate si demolarea fundatiei existente;
- pregatirea patului de fundatie prin nivelarea terenului si, dupa caz, daca proiectul
prevede, asternerea unui strat suport ;
- turnarea manuala a betonului;
- asezarea manuala a bordurilor, respectand aliniamenul trasat si cota de nivel stabilita;
- rostuirea bordurilor.
(3) La montarea bordurilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- fundatia de beton, daca nu are dimensiunile stabilite prin proiect, se realizeaza cu o
latime de 30 cm si o adancime de 15 cm;
- turnarea betonului in fundatie se face cu lopata, in asa fel incat sa se obtina forma
prescrisa a fundatiei iar cantitatea de beton care se toarna sa fie cat mai aproape de
cantitatea necesara; fata betonului din fundatie este recomandat sa se realizeze cu circa
2 - 3 cm mai sus decat cota necesara, astfel incat sa nu mai fie nevoie de completare cu
mortar intre borduri decat intr - masura mai mica;
- dupa montarea bordurii, in spatele acesteia-opus partii carosabile- se realizeaza o pana
din beton;
- bordurile care incadreaza imbracamintile asfaltice permanente si semipermanente si
pavajele de piatra, montate ingropat, se aseaza, daca proiectul nu prevede altfel, cu fata
superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintii asfaltice si cu 10 mm sub nivelul
imbracamintilor de piatra cioplita;
- bordurile denivelate, daca proiectul nu prevede altfel, se aseaza cu fata superioara la 10
- 15 cm deasupra nivelului marginii imbracamintii, functie de cantitatea de apa care se
apreciaza ca va curge pe rigola;
- asezarea bordurilor se face manual, de unul sau mai multi muncitori, in functie de
greutatea acesteia, astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza
linia bordurilor. Eventuale corectari de pozitie ale bordurii se fac prin ciocanire cu un
ciocan de lemn sau de fier, prin intermediul unei scanduri, pentru a proteja bordura;
- rostuirea bordurilor implica completarea cu mortar a spatiului intre doua borduri
alaturate, prin indesare si trasarea pe mortarul de rostuire a unei linii care marcheaza in
relief rostul.
(4) La montarea bordurilor care incadreaza imbracaminti, nu se admit denivelari inlung
mai mari decat ale imbracamintii respective iar la bordurile care incadreaza trotuare nu se
admit denivelari mai mari decat panta logitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului.

protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor, precum si Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/15.03.1993;
(1) Controlul calitatii lucrarilor se desfasoara in urmatoarele faze:
- verificarea si receptia trasarii, a sapaturii si a pregatirii suportului pentru fundatie
- verificarea la punctul de lucru, inainte de punerea in opera, a calitatii materialelor
utilizate;
- urmarirea proceselor tehnologice de executia si verificarea calitatii lucrarilor dupa
executie.
(2) Controlul calitatii lucrarilor se efectueaza pe parcursul executiei si la terminarea
acestora de:
- personalul executant (autocontrol);
- seful formatiei, pe toata perioada de executie (control ierarhic);
- seful sectiei, controlorul CQ si dirigintele de santier, prin sondaj, inopinat si pe baza
programului propriu de control;
- laboratorul de incercari, pentru betoane proaspete.
(3) In cadrul controalelor se verifica executarea lucrarilor in conformitate cu documentatia
de executie, cu reglementarile tehnice in vigoare, cu prevederile prezentei proceduri si ale
instructiunilor de lucru specifice aplicabile.
(4) Neconformitatile identificate se solutioneaza prin dispozitii directe de remediere /
refacere sau pe baza dispunerii de actiuni corective si preventive.
(5) Lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri se receptioneaza pe faza, la terminarea
lor pe tronsoane sau pe zonele stabilite, de catre executant si dirgintele de santier,
intocmindu - se procese verbale de receptie calitativa.
(6) Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, definite conform "Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin HGR nr.
273/1994. se efectueaza o data cu receptia sectorului de strada respectiv.
- procese verbale de control,
10. ANEXE
Nu este cazul.
ZID DE SPRIJIN DIN BETON
1 OBIECT
Prezenta procedura stabileste metodologia de desfasurare si control a executiei zidului

de sprijin din beton armat, in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2 DOMENIU DE APLICARE
Se aplica in cadrul formatiilor de lucru pentru lucrari de constructii si reparatii drumuri din
cadrul societatii, la executia lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere.
3 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 SR EN ISO 9001: „Sisteme de management al calitatii. Cerinte”.

 Caiet de sarcini
 Documentatie tehnica de executie
 NE 012-1 / 2007 „ Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat”.
 Fisa ierarhizare aspecte de mediu si fise factori de risc
 Legislatia si reglementarile aplicabile specificate in Lista evidenta
normative, mediu/OHSAS
4 DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4. 1 Definiţii
Termenii utilizati in prezenta procedura sunt definitii in SR EN ISO 9000: „Sisteme de

management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular” precum si STAS 4032-01 /
2001 „Lucrari de drumuri. Terminologie”. Pentru buna intelegere a prezentei instructiuni,
se prezinta urmatoarea definitie:
Zid de sprijin: zid masiv de rezistenta, din beton armat, zidarie, destinat sa preia
impingerile orizontale ale unui teren, ale unei mase de material granular sau ale apei,
precum si eventualele incercari utile si sa le transmita la teren direct sau prin intermediul
fundatiei.
4.2 Prescurtări
MSMI = Manualul SIM;
standardului STAS 4032/1-2001 "Lucrari de drumuri. Terminologie" si MSMI-01.
5. RESPONSABILITATI
acestora.
5.2. Seful de santier
Organizeaza activitatea la punctul de lucru, asigura instruirea formatiei de lucru in
alocate.
in domeniu.
5.3. Controlorul CQ
resurselor alocate.
(3) Sesizeaza neconformitati si, dupa caz, in limitele competentelor si raspunderilor aplica
masuri corective.
dispuse.
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1 Conditii de mediu si tehnice

Deoarece aceste ziduri se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se refera la
 pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cand mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea in intreaga masa a betonului turnat a unei
temperaturi de minim 10 0C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare
 pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cand mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea in intreaga masa a betonului turnat, a unei
temperaturi de maxim 35 0C, in primele ore de dupa betonare si apoi dupa intarirea
betonului, se face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp de 7 zile, astfel ca
suprafata sa se mentina mereu umeda
 pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii
de polietilena
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia zidurilor de sprijin din beton armat, sunt:
- autoagitatoare pentru transport beton
- autopompe de beton (atunci cand este cazul)
- vibratoare de beton
- masina de efectuat foraje
- scule si unelte de mana: lopata, mistrie dreptar, vergele metalice, roaba, etc.
Produsele utilizate pentru efectuarea instructiunii de lucru, sunt reprezentate de
betoanele din care sunt realizate aceste ziduri, ancorajele si mortarul de monolitizare.
5.2 Lucrari pregatitoare

Se stabileste tehnologia de executie a zidului de sprijin, avand in vedere criterii tehnico –
economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului natural, relief, distanta de
transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de executie, astfel incat sa fie
obtinut un proces tehnologic unitar.
Se verifica si receptioneaza fazele anterioare betonarii, respectiv, sapatura, cofrare,
armare.
5.3 Desfasurarea lucrarilor propriu –zise

Realizarea zidurilor de sprijin din beton armat se face conform procedurilor
Executie fundatie directa si Executie elevatie din beton sau beton armat la care se
adauga urmatoarele specificatii:
 inainte de montarea plaselor sudate, in conformitate cu prescriptiile din documentatia
tehnica, se executa forajele pentru ancoraje
 forajele se executa de pe o platforma special amenajata care sa confere stabilitate si
siguranta personalului de executie si masinii de forat
 dupa executarea forajelor pe zona cuprinsa intre doua rosturi de lucru, gaurile obtinute
se sufla cu aer comprimat dupa care se uda cu apa pana la saturarea rocii
 apa in exces se elimina tot prin suflare cu aer comprimat
 se toarna in gauri mortarul de ciment preparat in conformitate cu prescriptiile din
documentatia tehnica si se compacteaza manual, cu vergele metalice pana la refuz
 ancorajele din otel beton cu profil periodic continuu (PC) sunt curatate de impuritati si
rugina, prin frecare cu perii de sarma, inainte de a fi introduse in gaurile forate si
colmatate cu mortar de ciment
 este interzisa implantarea ancorajelor dupa intrarea in reactia de priza a mortarului
 intre montarea ancorajelor si montarea armaturilor din plasa sudata se lasa un interval
de timp de minim 24 ore, pentru cimentarea ancorajului
5.4 Masuri de protectia mediului

Pe parcursul efectuarii lucrarilor descrise in prezenta PE se vor respecta:
 masurile stabilite pentru controlul aspectelor de mediu aplicabile specificate in
Fisa ierarhizare aspecte de mediu elaborata in urma analizei si evaluarii aspectelor de
mediu
 prevederile specifice pe linie de mediu conform reglementarilor tehnice si
legislative aplicabile
5.5 Masuri de SSM-PSI
Pe parcursul efectuarii lucrarilor descrise in prezenta PE se vor respecta:
 masurile stabilite pentru controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire aplicabile
specificate in Fisa factorilor de risc elaborata in urma evaluarii riscurilor de accidentare si
imbolnavire.
 Prevederile specificate conform reglementarilor tehnice si legislative aplicabile
precum si a instructiunilor proprii de securitate si sanatate in munca
8. ANEXE – nu se aplica

5.3 Proceduri Tehnice - POD +DRUM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.3 Proceduri Tehnice - POD +DRUM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURI TEHNICE

Nr crt Denumirea procedurii

Procedura are scopul de a documneta modul tehnic de predare si primire a lucrarilor de

Procedura se aplica in toate zonele societatii unde se predau/primesc amplasamentele

 MMI 01.09, ed. 1, rev. 0/01.01.2009 - Manualul Managementului Integrat

 SR ISO 9000:2006 – Sisteme de management calitate. Principii fundamentale si

 Procesul de predare primire amplasament lucrare consta in stabilirea unor reperi de

o Ale fundatiei si cotele de nivelment in plan vertical;

 Seful punctului de lucru,

 Proces verbal de predare/primire amplasament si a bornelor de reper

Incinta va fi imprejmuita, păzita ziua si noaptea, iluminata pe timpul nopţii.

Se considera ca utilajele, mecanismele si instalaţiile care vor lucra pe şantier, raman pe

Pe toată perioada realizării lucrărilor, Antreprenorul va pune la dispoziţia Consultantului birouri

Antreprenorul va pune la dispoziţie birourile pe durata lucrărilor de construire , va fi răspunzător

Componenţa estimată este:

- zona administrativa - birouri, anexe sanitare;

Containerele se vor monta cu ajutorul unei macarale pe platforma de balast compactat, in

Se va amenaja un parc auto in cadrul căruia va functiona si un atelier mecanic.

Utilităţile necesare vor fi asigurate pe intreaga perioada de timp necesară lucrărilor.

Betoanele, mortarele, materialele speciale de reabilitare, etc. se procura de la furnizorii agreaţide

In gard de 1,8 m inălţime va inconjura fiecare clădire si parcarea acoperită, la o distantă de 2 m

Gardul va fi amenajat cu o poartă, uşor de incuiat si prevăzută pentru intrarea autovehiculelor.

Pentru aranjarea suprafeţei, in vederea amenajării organizării de şantier, vor fi făcute

- Amenajarea unui teren neocupat de construcţii existente după aprobarea amplasamentului;

Zona birourilor si a parcarii

Birourile vor fi complet mobilate si vor beneficia de servicii zilnice de intreţinere.

Birourile vor fi izolate si impermeabilizate potrivit conditiilor climatice.

Se va asigura echipament de protectie ce va fi disponibil si folosit atunci cand este

Exteriorul va fi prevăzut cu lumini de siguranţă, va fi pavat cu pietriş şi se va asigura loc deparcare

Antreprenorul va asigura condiţiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apă de băut,toalete,

Alimentarea cu energie electrică a organizării se va realiza din reţeaua electrică existentă,prin

Lucrul īn vecinatatea liniilor electrice

Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia in vigoare si cu cerintele

Se vor respecta toate normele de protectia muncii in vigoare - privind protectia

Apa necesara pentru eventuala preparare a betoanelor, umectarea suplimentara aterasamentelo

Traficul aferent executarii lucrarilor in amplasament

Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza urmatoarele tipuri de mijloace specifice:

Aceste deseuri sunt de urmatoarele tipuri:

-menajere sau asimilabile;

Colectarea/evacuarea acestor tipuri de deseuri se va face astfel:

Masuri PSI si tehnica securitaţii muncii

Dintre condiţiile ce trebuie respectate in faza de execuţie amintim:

- In scopul prevenirii şi evitării accidentelor de muncă, pentru determinarea existenţei şi poziţiei

Dezafectarea Organizarii de Santier

Lucrările de dezafectare a organizării de şantier se vor realiza in ordine inversă, cu refacerea

Pămantul vegetal depozitat in incintă va fi imprăştiat in vederea restabilirii aspectului iniţial

Lucrările de dezafectare a organizării de şantier se vor realiza in ordine inversă, cu

Aceste lucrări sunt următoarele:

Sef compartiment topo :

II. Procese premergatoare

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

(1) Procedura contine conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de

(1) Specifice nu sunt.

(1) Executantul raspunde de:

6.1. Tipuri de armaturi folosite

Tipurile de armaturi care se aplica prin prezenta procedura sunt:

6.2. Fasonarea armaturilor

(1) Armaturile care urmeaza a se fasona trebuie sa fie curate si drepte.

6.3 Conditii constructive

(1) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile de executie de

6.3.2.Inlocuirea barelor prevazute in proiect

(1) In cazul in care nu dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate