ELEMENTE DE ARHITECTURA

DEFINITI TERMENII: ORAS, AGLOMERARE URBANA, CONURBATIE, TESUT URBAN,

COMPOZITIE URBANA.
ORAS = o formatiune teritoriala de asezare a populatiei definite printr-un mod propriu de existenta,
numita viata urbana, care se caracterizeaza prin:
- o diversitate a activit. neagricole
- o diversitate a serviciilor si dotarilor
- o modalitate de petrecere a timpului prin organizarea spatiilor
- comportamentul populatiei
ALO!RAR! "R#A$A = o arie urbana cu un grad sporit de dotare, industrializre si ocupare, care
cuprinde localitati invecinate din care cel putin unul este oras, iar dezvoltarea lor este coordonata,
populatia desfasurand activitati neagricole.
%O$"R#A&'! = o arie urbana care rezulta din contopirea mai multor aglomeratii urbane, si care se
formeaza treptat in (urul a doua sau mai multe orase apropiate.
&!S"& "R#A$ = ansamblul tuturor manifesterilor care conduc la predominanta caracterelor urbane
asupra celor rurale, ingloband alaturi de domeniul construit si amena(at al oraselor, si elemente
disparate, amplasate intr - un mediu inca rural.
%O)O*'&'! "R#A$A = o componenta a planificarii urbane care vizeaza organizarea fizica a
spatiului urban la nivel de cartier, zona sau oras, conferindu-i o identitate de imagini prin modul de
localizare, elaborare si implantarea proiectelor de amena(are si de constructie a teritoriului+reprezinta
rezultatul organizarii functionale, morfologice si estetice a uniu spatiu urban.
DEFINITIA URBANISMULUI.
- stiinta care se ocupa de amena(area oraselor si a zonelor adiacente lor, utilizand diferite modalitati de
amplasare optima a strazilor, cladirilor, serviciilor publice intr - o maniera care sa ofere locuitorilor
conditii de viata sanatoase si comode.
URBANISMUL CA ACT POLITIC.
- urbanismul este, in primul rand, un act politic pt ca reprezinta o expresie a politicilor economice,
culturale, sociale si ecologice.
- aceste politici vizeaza: - o planificare spatiala si fizica a teritoriului
- amena(area teritoriului
- gestiunea terioriului
- utilizarea nationala a teritoriului
URBANISMUL CA PROCES INTEGRATOR
- urbanismul este considerat un proces integrator deoarece el integreaza aspecte legate de:
, economic - cadru financiar
, social - relatii interumane
, cultural - cadru spiritual
, fizic - cadru construit
, ecologic - cadru natural
, politic - cadru ideologic

OBIECTIVELE URBANISMULUI.
- dezvoltarea socio - economica ec-ilibrata
- ameliorarea calitatii vietii
- utilizarea rationala a resurselor si prote(area mediului
- utilizarea rationala a teritoriului
MISIUNILE URBANISTILOR.
- sa identifice nevoile prezente si viitoare ale colectivitatii prin punerea in evidenta a oportunitatilor,
nevoilor, constrangerilor si implicatiilor actiunilor.
- sa propuna actiunile necesare declansarii organizarii si punerii in practica a sc-imbarilor bazate pe
studii sub forma de politici sau sub forma de planuri de amen(are.
- sa conduca si sa modifice planurile pe masura evolutiei nevoilor si a resurselor implicate.
- sa gestioneze si sa evalueze efectele si implicatiile sc-imbarilor pe masura aparitiilor lor.
- sa asigure amena(area teritoriului la toate nivelurile, incluzand planificarea fizica si spatiala.
- sa puna in valoare, sa controleze sis a stimuleze evolutia procesului, dar cu respectarea interesului
general.
- sa contribuie la dezvoltarea armonioasa colectivitatii urbane.
- sa stimuleze transformarile fizice si sociale.
- sa propuna utilizarea ratioanala a resurselor.
- sa atenueze sis a previna conflictele de interese.
REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENULUI INCLUSE IN
LEGISLATIA ROMANA ACTUALA.
- reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si prote(area patrimoniului natural si construit. Se
refera la terenuri agricole din extravilan, din intravilan, suprafete impadurite, resurse ale subsolului,
resurse de apa, platforme meteorologice, zone cu valoare peisagistica, zonele naturale prote(ate si zone
constrite prote(ate.
- reguli cu privire la asigurarea constructiilor si apararea interesului public, care se refera la expunerea
la riscuri naturale, expunerea la riscuri te-nologice, constructii cu functiuni ganeratoare de nisturi
te-nologice, asigurarea ec-iparii edilitare, asigurarea compatibilitatii functiunilor, procentul de ocupare
a terenului, lucrarile de utilitate te-nica.
CONDITIILE DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR INCLUSE IN
LEGISLATIE
- orientarea fata de pct cardinale
- amplasarea fata de drumurile publice
- retragerea fata de fasia frontierei de stat
- amplasarea fata de caile navigabile si cursuri de apa
- amplasarea fata de caile ferate
- amplasarea fata de aeroporturi
- retragerile fata de aliniament
- amplasarea in interiorul parcelei
CONDITIILE DE TEREN NECESARE IN ALEGEREA AMPLASAMENTULUI UNUI ORAS
- amplasamentul unui oras este organizat din mai multe puncte de vedere:
, prezenta bazinelor de apa
, rezistenta terenlui
, insorirea terenului
, adancimea apelor freatice
- toate acestea sunt sistematizate pe planuri de situatie care se numesc cartograme
CADRUL URBAN
- reprezinta mediul fizic complex in care se desfasoara functiile urbane
- se deosebeste de cel rural prin calitatea amena(arilor, prin diversitate si prin modul de utilizare a a
terenului
- cadrul urban este mediul fix, static al organismului urban spre deosebire de caracterul d.namic,
evolutiv al functiilor urbane
- conflictul dintre cadrul urban si functiile urbane se atenueaza prin actualizarea periodica a cadrului
urban.
FUNCTIILE URBANE
- administrativa - presupune existenta unor cladiri adecvate unor activitati de acest tip
- sociala - presupune dezvoltarea interesului populatiei pt ideea de igiena si salubritate
- economica - agricultura
- industrie
- comercial
- de invatamant - presupune existenta unor spatii specifice pt desfasurarea acestor activitati
- de locuire - cea mai imporatanta
- de odi-na si tratament
- de circulatie
FORMELE URBANE
- se refera la modul de aparitie al unui oras, putem avea / forme de aparitie:
, forma naturala - corespunde modului de aparitie a unui orasfie de - a lungul unui curs de apa, fie la
intersectia drumurilor comerciale sau intr - un loc care ofera posibila apararea strategica.
, forma conventionala - corespunde oraselor colonii, adica acele orase care au luat fiinta in urma
deciziei unui stat cuceritor
, forma rectangulara - permite o mai buna organizare a terenului
INSORIREA CA FACTOR CLIMATIC CE INFLUENTEAZA STRUCTURA ORASELOR
- insorirea cladirilor izolate - incaperile destinate activitatilor de zi trebuie sa fie orientate spre S, S! sau
S0.
- insorirea strazilor - strazile sunt delimitate de cladiri, fiecare sir de cladire constituind un obstacol in
calea celuilalt sir, strada find insorita doar atunci cand soarele atinge verticala locului.
- insorirea ansamblurilor urbane - pe langa conul de umbra aruncat de cladirile invecinate, trebuie sa se
tina seama si de umbra rezultata din formele de relief. ai mult, trebuie sa se tina seama de pozitia
relativa a cladirilor, adica in cazul a doua cladiri de tip bara, distanta dintre ele trebuie sa fie de /-.
MISCAREA AERULUI
- favorizeaza ventilarea orasului, favorizeaza propagarea zgomotului, are o actiune de eroziune a solului
si poate exercita o actiune dinamica asupra cladirilor.
- vantul se caracterizeaza prin viteza, frecventa si directie. &oate acestea sunt reprezentate in raza
vanturilor.
SURSE DE INSALUBRITATE URBANA
- viata in orase trebuie sa se desfasoare in conditii da salubritate
- cauzele de insalubritate urbana sunt: solurile erodate ca permanenta sursa de praf, lucrari edilitare
necorespunzatoare, sisteme de canalizare defectuase, emanatii gazoase ale subsolului, iluminatul stardal
defectuos, pozitionarea gresita a industriei, zgomotul urban, suprapopularea, deseurile urbane depozitate
intamplator.
PROBLEMA DESEURILOR
- deseurile pot fi de mai multe categorii:- mena(ere
- stradale
- industriale
- agricole
- medicinale
- modul de colectare a deseurilor influenteaza solutiile de ar-itectura, iar modul de transport si tratare
influenteaza solutiile urbanistice
- in faza de colectare, deseurile sunt sortate pe categorii. !le sunt reciclate sau refolosite.
COMBATEREA ZGOMOTULUI URBAN
- zonificarea oraselor - separarea zonei industriale de dea de locuit
- devierea circulatiei de tranzit pe centura orasului
- organizarea profilului transversal ala rterelor de circulatie astfel incat intre cladiri si artera de circulatie
sa existe o zona plantata formata din arbori cu coroana deasa
IGIENA URBANA
- este acea ramura a stiintelor urbane ce se ocupa cu studiul cazelor de imbolnavire
- pricipalele probleme studiate sunt: - alimentarea cu apa in cantitate si calitate corecta
- functionarea sist de canalizare
- amplaserea cimitirelor
- amplasarea abatoarelor
- problemele legate de mortalitate si morbiditate
CONDITII DE AMPLASARE A ZONEI INDUSTRIALE
- intr - un spatiu urban conteaza amplasarea zonei industriale
- in functie de gradul de nocivitate, industriile se pot clasifica in:
, salubre - insalubre
, comode - incomode - intermediare
- acele industrii insalubre se amplaseaza mai departe de zona de locuit, ele necesitand de regula
suprafete mari sic ale ferata industriala
- industriile salubre sau comode se pot amplasa c-iar in interiorul zonei de locuit
POSIBILE AMPLASARI ALE ZONEI IDUSTRIALE FATA DE ZONA DE LOCUIT
- acele industrii insalubre se amplaseaza mai departe de zona de locuit, ele necesitand de regula
suprafete mari sic ale ferata industriala
- industriile salubre sau comode se pot amplasa c-iar in interiorul zonei de locuit
CARTIERUL
- este acea unitate organizatorica ca cuprinde 1 - 2 cvartale si dotari necesare populatiei la intervale mai
mari de timp. Aceste dotari sunt grupate intr - unul sau mai multe centre de cartier, acesta putand fi
mononuclear sau polinuclear
- cartierul e delimitat de strazi principale sau de forme de relief
CVARTALUL
- este delimitat de strazi secundare si cuprinde cladiri de locuit si acele dotari necesare populatiei cu o
frecventa mare
FORMA IN PLAN A CVARTALULUI
- ortogonala - care se preteaza terenurilor orizontale
- este o forma economica
- cu traseu liber - caracteristica terenului accidentat
GRUPAREA CONSTRUCTIILOR
- se face: , printr - o dispozitie perimetrala
, in (urul unui nucleu plantat care poate sa continue dotarile
, printr - o dispozitie in adancime
DISPOZITIA ANSAMBLURILOR CONSTRUITE
- se realizeaza dupa / metode: , compozitie geometrica in care cladirile sunt asezate intr - o ordine
continua, riguroasa, urmarind alinierea strazii
, cu traseu liber in care constructiile sunt asezate in mod discontinuu,
relative independent de strada.
ELEMENTE DE REFERINTA PT SISTEMATIZAREA UNUI CVARTAL
- suprafata toatala a cvartalului
- suprafata neta
- suprafata dotarilor
- suprafata de circulatie
- suprafata plantata
SCOPUL SI ROLUL SPATIILOR PLANTATE
- sunt, in principal, de naura sociala, educative, sanitara, fiziologica si igienica, utilitara si estetica
- ele asigura osibilitati de repaos si destindere, imbunatateste microclimatul, contribuie la atenuarea
zgomotului si atenueaza taria luminii
- de asemeni. spatiile plantate mai asigura fixarea solurilor, protectia zonelor de locuit si limitarea
incendiilor
CLASIFICAREA SPATIILOR PLNTATE
- dupa folosinta: , generala - parcurile
, limitata - gradinile
- dupa destinatie: , spatii pt odi-na si recreere
, cu caracter cultural decorative
, cu caracter utilitar
- dupa pozitia fata de oras: , spatii interioare
, spatii exterioare - zone de agrement
REPARTITIA SI DIMENSIONAREA SPATIILOR PLANTATE
- se realizeaza dupa urmat. sisteme: , palcuri
, fasii, care pot fi: rectangulare, radiale, inelar, de tip trefla
- dimensionarea spatiilor plantate se face in functie de marimea oraselor, tipul de cladiri, natura
industriilor, clima si relief.
METODE DE REALIZARE A SPATIILOR PLANTATE
- metoda de compozitie cu traseu geometric 3spatiul este organizat cu alei in linie dreapta, cu vegetatie
ordonata si cu suprafete de apa ingradite in forme geometrice
- metoda de compozitie cu traseu liber - spatiul este organizat cu trasee libere , urmarind formele de
relief
- metoda mixta - face trecerea de la o metoda la cealalta
CLASIFICAREA STRAZILOR
- dupa marimea si natura traficului
- dupa importanta legaturilor
- dupa modul de realizare a profilului
SCHEME STADALE
- de formatie spontana
- de creatie conventionala
'ndiferent de categorie, exista urmatoarele tipuri: ortogonale, radiale, inelare, cu traseu liber.