FOAIE DE CAPAT

PROIECT NUMARUL: AED – 77 – 2015

FAZA DE PROIECTARE: SF
PROIECTANT GENERAL: S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L., BAIA MARE

„CONSTRUCTIE POD PESTE RAUL VISEU -

ZARICA, BISTRA”

DENUMIREA INVESTITIEI: „CONSTRUCTIE POD PESTE RAUL VISEU – ZARICA,

BISTRA”
AMPLASAMENT: JUD. MARAMURES, COMUNA BISTRA
BENEFICIAR: COMUNA BISTRA
PROIECTANT GENERAL: S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L., BAIA MARE

-1-
 BORDEROU

Lista de semnături

A. PIESE SCRISE

1. Date generale
2. Informaţii generale privind proiectul
3. Costurile estimative ale investiţiei
4. Analiza cost-beneficiu
5. Sursele de finanţare ale investiţiei
6. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investitiei
7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
8. Avize si acorduri
Certificatul de urbanism

B. PIESE DESENATE

T1 Plan de situatie Topo 1:500

D1 Plan de amplasare în zonă 1:5000
D 2.1 Plan de general 1:1000
D 3.1 Profil longitudinal albie 1:1000;
1:100
D 3.2 Profil longitudinal rampe mal drept si pod 1:500
1:500
D 3.3 Profil longitudinal rampe mal stang 1:500
1:500
D 3.4 Profil longitudinal coborare mal stang 1:500
1:500
D4 Profile transversale albie 1:500
D5 Profile transversale tip rampe 1:50
D6 Sectiune transversala pod 1:100

-2-
 LISTA DE SEMNATURI

Sef proiect: Arh. Florut Florin Dan

Colectiv de elaborare:

Proiectant:
Ing. Boros Gheorghe

Economic: Ec. Mare Marcel

-3-
 MEMORIU DE PREZENTARE

(1). DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investiţie

CONSTRUCTIE POD PESTE RAUL VISEU - ZARICA, BISTRA
1.2 Amplasamentul:
JUD. MARAMURES, COMUNA BISTRA

1.3 Titularul investitiei

COMUNA BISTRA

1.4 Beneficiar:
COMUNA BISTRA

1.5 Elaborator:

SC AEDILIS PROIECT SRL Baia Mare

Nr.de înregistrare ORC J 24/1705/10.11.2004,
Cod fiscal RO 16927071, C.U.I. RO 16927071
Cod CAEN: 7111 ”Activitati de arhitectura”
COD CAEN 7022 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management
Adresa: judeţul Maramureş, Baia Mare, Strada 1 Mai, nr. 25, Cod Poştal 437195
Telefon/fax: 0362-400908

-4-
(2). INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA
CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Situatia actuală:
Prezenta documentaţie s-a elaborat la solicitarea autorităţii publice locale al Comuna Bistra,
judeţul Marmureş, care are ca atribuţii crearea, modernizarea, extinderea infrastructurii fizice de bază,
în care se încadrează şi reţeaua de drumuri (poduri) locale.
Comuna Bistra este situata în partea de Nord - Vest a Depresiunii Transilvaniei, în judeţul
Maramureş, la o distanţă de 100 km faţă de Baia Mare, reşedinţa de judeţ. Judeţul Maramureş, si
implicit Comuna Bistra, face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest alături de judeţele: Satu
Mare, Sălaj, Bistriţa -Năsăud, Bihor şi Cluj.
Comuna Bistra este aşezat din punct de vedere etno-cultural pe Valea Viseului.
Traversarea autovehiculelor este posibil in zona doar provizoriu, doar in perioadele secetoase
ale anului, prin vaduri. Pentru pietoni exista o pasarela suspendata situat pe pozitia in care se propune
podul proiectat.
Vecinătăţi: Vest- Strada locala
Est- DJ185
Sud- Raul Viseu
Nord- Raul Viseu

Informatii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului:

PRIMĂRIA COMUNEI BISTRA :
Adresa : str. Principala, NR. 314, Localitatea Bistra, 437046, Judetul Maramures
Tel. 0262 369 107, fax: 0262 220
E-mail. primar@primariabistra.ro
CIF 3695000. SIRUTA 107289
Primar : Duciuc Vasile

-5-
2.2 DESCRIEREA INVESTITIEI
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE

Pentru această investiţie nu a fost elaborat, în prealabil, un studiu de prefezabilitate.

SITUAŢIA ACTUALĂ

În prezent, nu există un pod amenajat conform normelor tehnice pentru accesul auto in zona ce
ar face legatura intre Dj185 si terenurile si imobilele situate pe malul stang. Exista o pasarela
pietonala suspendata situata pe pozitia in care se propune podul proiectat.
Momentan accesul austo se realizează prin albie pe rampe amenajate pe taluzul vaii.
In perioadele cu precipitatii abundente in care cotele apei raului cresc, riveranii nu au alte
posibilitati de acces.

NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII INVESTIŢIEI

Necesitatea promovării investiţiei
Dezvoltarea socio-economică a Comunei Bistra impune CA NECESITATE DE PRIM
ORDIN repararea, reabilitarea, modernizarea, extinderea reţelei de drumuri si strazi, precum
si facilitarea cetatenilor de a avea acces la aceasta infrastructura moderna prin trcerea peste
obstacole naturale cum ar fi raurile ce strabat localitatea (prin poduri ce asigura continuitatea
cailor de comunicatie): unul dintre acestea este cel vizat de prezentul proiect.
Din cauza lipsei spatiilor special amenajate pentru activităti de agrement sunt utilizate pentru
picnic, plajă, si scăldat, spatii neamenajate din zona, malul Râului Viseu.
Potenţialul turistic şi de agrement al Comunei Bistra este favorizat de:
▷▷ cadrul natural deosebit datorat asezării în zona Muntiilor Maramuresului care în prezent
apartin Parcului Natural cu acelasi nume;
▷▷ existenţa atracţiilor naturale precum pădurile întinse cu floră si faună bogate care constituie
un motiv excelent pentru realizarea de trasee turistice pentru drumeţii în natură;
▷▷ păstrarea unor valori culturale si istorice autentice care constituie premise pentru
dezvoltarea turismului rural.
▷▷ punerea in valoare a obiceiurilor şi meşteşugurilor tradiţionale.
Centrul localitatii Bistra se afla pe malul drept al raului Viseu, dar sunt terenuri si case si pe
maul stang al raului (zona garii si Zarica).Ultimul pod rutier in localitatea Bistra peste raul Viseu se
-6-
afla la 1,2km in amonte in dreptul garii CF. Configuratia terenului de pe malul stang este unul
accidentat cu pante specifice zonelor de munte. Din acest motiv acesul auto de pe maul drept pe malul
stang in zona Zarica Bistra se poate realiza dor printr-un pod proiectat amplasat in locul pasarelei
exstente.
In catunul Zarica Bistra exista peste 20 de locuinte avand in medie 5 membri.
Suprafata intravilana este de 17 ha,iar terenurile de natura fanete,pajisti si vegetatie forestiera
depasesc 400 ha.
Accesul spre locuinte respectiv spre proprietati nu poate fi realizat decat pietonal cee ace
impune realizarea acestui obiectiv.
In acest catun au proprietati de natura fanete,pajisti si vegetatie forestiera si cetateni din
localitatea Petrova si mai bine de un sfert din locuitorii comunei Bistra.
Proiectul de revigorare a unei zone se inscrie in cadrul investitiilor destinate
infrastructurilor pentru transporturi ca suport pentru sporirea potentialului economic si social
prin valorificarea resurselor locale specifice:agricultura,industrie,prelucrarea
lemnului,artizanat,etc..Ca urmare a realizarii proiectului,se conteaza pe imbunatatirea conditiilor de
circulatie,pe diversificarea serviciilor si stimularea initiativei private in zona.
Odata cu imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rutiere,in speta realizarea acestui
pod,consecintele implementarii investitiei sunt urmatoarele:
• Rezolvarea accesului atat pentru persoanele fizice posesoare de autoturisme cat si
pentru agenti economici;
• Accesul usor al echipelor medicale;
• Accesul mai usor al autovehiculelor de pompieri,politie-deplasarea mai rapida catre
locul de interventie;
• Scaderea costurilor de intretinere a autovehiculelor si consumurilor de combustibil.
Avand in vedere cele prezentate,consideram ca investitia este necesara deoarece prin realizarea
podului accesul in zona va fi rezolvat. Toate aceste avantaje vor duce la intrarea in normalitate a vietii
locuitorilor atat din punct de vedere social,economic si turistic.

Oportunitatea promovării investiţiei

Luând în considerare faptul că zonele rurale şi zonele urbane din România prezintă o deosebită
importanţă din punct de vedere economic, social şi cultural, este necesară dezvoltarea durabilă a acestora.
Având în vedere că dezvoltarea durabilă a spaţiului rural şi urban este indispensabil legată de
îmbunătăţirea condiţiilor existente şi a serviciilor de bază, prin dezvoltarea infrastructurii, amânarea adoptării
unor măsuri imediate ar avea consecinţe negative asupra domeniilor de activitate socio-economică din Comuna
Bistra.

-7-
 Programul naţional de dezvoltare locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care
susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-
educativă
Obiectivul de investiţie propus ce pote fi finanţat în cadrul Programului naţional de dezvoltare locală se
încadreza în următorul domeniu specific: realizarea/reabilitarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale;

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi

atinse
1. Varianta fără proiect – alternativa „Opţiunea 0”
Din punct de vedere al analizei financiare, acest scenariu nu presupune cheltuieli pentru
realizarea investiţiei deoarece aceasta nu se executa.

2. Varianta extinsă maximală

În această variantă se propune amenajarea unui pod din beton armat drept, L=64.50; cu un
carosabil C=Gi= 5,00m; Sp=2x0,5m, T=2x1m, prin realizarea unei structuri pe grinzi prefabricate
precomprimate cu corzi aderente T93 L=21m, cu trei deschideri doua culei si doua pile.

3. Varianta cu proiect – propusă – varianta de bază.

În această variantă pentru acest obiect, se propune construirea unui pod din beton armat drept,
L=64.50; cu un carosabil C=Gi=4,00m; T=1.00m pe partea din amonte, prin realizarea unei structuri
pe grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente T93 L=21m , cu trei deschideri doua culei si
doua pile.

După cum se observă varianta 3 şi varianta 2 au aceeaşi lungime de suprastructura, diferenţă

dintre cele două variante fiind latimea partii carosabile si al pozitiei trotuarelor respectiv spatiilor de
siguranta.
Amândouă variante aduc beneficii socio-economice comunităţii locale şi rezolvă şi celelalte
componente ale unui pod şi anume, caracteristici geometrice corespunzătoare, debuseu, siguranţa
circulaţiei, etc.
Din punct de vedere economic (valoare de investiţie, cheltuieli de întreţinere, beneficii socio-
economice) varianta 2 este mai costisitoare decât varianta 3 datorită costului ridicat atat al
infrastructurii cat si suprastructurii din cauza latimii mai mari.
Având în vedere acest lucru, recomandăm varianta 3 - varianta cu investiţie.

-8-
 Documentatia tehnică detaliază investiţia preconizată să ofere rata cea mai mare de
rentabilitate. Astfel ea scoate în evidenţă următoarele:
• Durata normala de functionare 40 ani;
• elementele geometrice ale podului conform NP115-2004, PD 95-2002, PD67-80;
• categoria de importanţă : “C” Normală.

c) descrierea constructivă, functională şi tehnologică

SITUATIA EXISTENTĂ
În prezent, nu există un pod amenajat conform normelor tehnice pentru a lega DJ185 cu
imobilele si terenurile, aflate pe malul stang al raului Viseu.
Momentan accesul auto se realizează prin vad, posibil doar in perioadele secetoase.
Exista o pasarela pietonala suspendata situata pe pozitia in care se propune podul proiectat.
SITUATIA PROPUSĂ
În cadrul acestui studiu s-a proiectat un pod cu trei deschideri cu doua culei din beton armat pe
fundatie monolita din beton, doua pile din beton armat pe fundatie monolita din beton si
suprastructura din grinzi sectiune T cu corzi aderente H93cm, L=21m.
În prezent în zona studiată, Raul Viseu este un curs de apă natural, neamenajat.
Podul studiat este amplasat pe pozitia pasarelei pietonale existente. Determinarea gabaritului s-
a facut conform ordinului PD67-80. Conform ordin 50-98 podul face legatura intre DJ1858 (asimilat
ca o strada de principala) cu o strada secundara de pe malul stang.
Podul proiectat are o suprastructura pe grinzi cu sectiune T cu corzi aderente cu h=93 cm; L =
21 m si o latime de 120cm talpa superioara respectiv 45cm talpa inferioara. Clasa de încărcare a
podului este E (A30 si V80).
Poziţia traversării respectiv a elementelor proiectate este aratat pe planul de situatie.
Din punct de vedere a siguranţei construcţiilor în sensul legii nr.10/95 şi a HG 766/97
lucrararea se încadrează în grupa de importanţă C.
Conform prevederilor STAS 4273-83, privind importanţa obiectului de apărat din punct de
vedere hidrotehnic, lucrarea se încadrează clasa de importanţă IV.
Dimensionarea hidraulică a lucrărilor hidrotehnice s-a făcut la debitul de calcul de
Q5%=651mc/s.
În cadrul obiectivului se studiază:
− Pod beton armat (Obiect nr. 1);
− Rampe acces (Obiect nr. 2);

-9-
SUPRAFAŢA TOTALĂ PROIECTATĂ = 2388.1 mp
Suprafaţă pod = 374,1 mp
Suprafata rampe carosabil = 1000,0 mp
Suprafata acostamente = 194,0 mp
Suprafata taluz rampe = 820,0 mp

1. Pod de beton armat

Infrastructuri
In urma sondajelor geo efectuate pe amplasamentul podului a scos in evidenta existenta
stratului de bolovanis, nisip si pietris pana la -3.90m cu posibilitatea de fundare in acest strat la o
adancime minima de 3m.
Elevatiile culeilor sunt din beton armat de 5.84m inaltime. Rostul elevatie fundatie este cu
50cm sub fundul albiei din fata culeelor. In spatele elevatiilor se realizeaza un dren pe o cuneta care
colecteaza si dirijeaza apele din infiltratii spre barbacana ce o evacueaza in emisar. Protejarea
suprastructurii podului respectiv racordul cu calea de pe rampe se face prin zidul de garda de la partea
superioara al culeii. Spatele culeii este verical iar fata dinspre albie are un parament de 1:10. Grinzile
suprastructurii reazema prin intremediul aparatelor de reazem din neopren pe bancheta cuzinetilor de
80cm grosime.
Fundatiile pilelor ce se amplaseaza in albie fiind din beton monolit cu H=5,50m. Rostul
elevatie fundatie este sub fundul albiei din talveg rezultand o elevatie de 6,10m. La partea superioara a
pilei pentru a permite rezemarea grinzilor suprastructurii se realizeaza o bancheta a cuzinetilor de
100cm grosime.
Elevatia pilei se realizeaza cu avantbec in amonte de tip ogival al carei muchie se protejeaza cu
un profil cornier de 100x100 incastrat in masa betonului (pentru spargerea gheturilor). In aval pila se
relizeaza cu un arierbec semirotund. Toate aceste forme permit scurgerea debitului de calcul fara a
realiza o bariera pentru curentul de apa. Grosimea pilei, portiunea ce se afla intre fundatie si bancheta,
este de 1m iar bancheta cuzinetilor situat la partea superioara are dimensiuni de 1.60m (latime -
longitudinal podului) si 5.30m (lungime - transversal podului).
Lumina podului la partea superiaora, parament culeie 1 - elevatie pila 1 si 2 - parament culee
2, este de 58.73m la baza (rost fundatie-elevatie) respectiv 59.72m la partea superiaora (bancheta
cuzinet culee-elevatie pila sub bancheta).
Racordarea podului cu malurile vaii se face prin aripi din beton monolit.
Suprastructura
Lăţimea podului (longitudinal vaii) este de 5.80 m iar lumina este intre 58.73m-59.72m.
Lungimea podului (transversal vaii inclusiv zidurile intoarse ale culeii) este de 64.50m. Latimea partii
- 10 -
carosabile proiectate este 4.00m.
Structura de rezistenţă a podului este formată din grinzi cu sectiune T cu corzi aderente cu
h=93 cm; L = 216 m. În secţiune transversală sunt dispuse 4 grinzi.
Cota căii pe pod a fost stabilită plecand de la cota N.A.E. Q 5% cu o inaltime de minima
trecere de 100cm si o structura cu o grosime totala de 120cm rezultand cota in ax pod de 362.67 (in
dreptul culeelor).
Rezemarea grinzilor prefabricate se face pe mortar de poza prin aparate de reazem din nepren
mobile si fixe, iar pe capete in dreptul culeilor, intre tablier si zidul de garda se relizeaza rosturi prin
prevederea unor dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare.
Cotele şi alcătuirea în detaliu a căii pe pod sunt arătate în plansa „Sectiune transversala pod”.
Calea pe pod este formată din:
- Grinzi sectiune T cu corzi aderente H=93cm L=21m
- Placa monolita 17cm
- Hidroizolaţie 1cm
- Protectie hidroizolatie din sapa – MAT8 2cm
- Beton asfaltic BAP16 (4+3cm)
Podul este proiectat in spinare de magar cu declivitati de 1% dinspre ambele maluri racordat la
mijloc cu arc de cerc cu raza de 2700m. Pantele trasversale sunt in doua ape cu pante de 2% spre
exterior. Evacuarea apelor din precipitatii se realizeaza prin pantele proiectate spre capetele podului
unde se preiau de cate un casiu si preluate de emisarul Raul Viseu.
Incadrarea carosabilului spre trotuar se realizeaza cu o bordura de prefabricata tip 20x25, iar
pe partea opusa parapet de siguranta combinat de tip semigreu cu inaltimea de 1m. Protectia
pietonuilor aflati pe trotuarul de pe pod se va asigura printr-un parapet pietonal cu inaltimea de 1m.
2. Rampe acces
Conform ordin 50-98, strada a fost încadrat astfel:
- Strada secundara cu o singură bandă de circulatie
- Viteza de proiectare 20 km/h.

Valoarea de vârf a acceleratiei terenului pentru IMR=100 ani ag=0,08 g si perioada de control
a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec.

SISTEMUL RUTIER:
Se propune un sistem rutier nou conform plansei D5. pe lungimea studiată a rampelor.
Conform acesteia sistemul rutier propus a fost alcătuit din:
- 4cm Beton asfaltic uzura BA 16 conform SR 174-1/2002
- 11 -
 - 5cm Beton asfaltic legatura BAD25 conform SR 174/2002
- 15cm Strat de baza din patra sparta confrorm STAS 6400-84
- 25cm Balast conform SR 667, STAS 6400
- 10cm Strat de forma Balast conform SR 667, STAS 6400
- Impietruire existenta Scarificata si reprofilata

Latimea partii carosabile pe rampele de aces in cale curenta este de 2.75m. Pentru a facilitata
intalnirea autovehiculelor, datorita podului cu o banda, s-a realizat un loc de intalnire pe rampa de pe
malul drept cu partea carosabila avand Pc= 5,70 m si platforma lată de 6,45 m. Pe malul stang datorita
lipsei de spatiului si a posibilitatii efectuarii unor manevre de evitare pe bratele intersectiei nu se
realizeaza loc de intalnire.
Încadrarea îmbrăcăminţilor se va face din materiale locale drenante.
Lăţimea acostamentelor este de 2*0,375 m, iar acestea se vor consolida cu piatra sparta pentru
a evita formarea făgaşelor şi a mări siguranţa circulaţiei, întrucât drumul are o singură bandă de
circulaţie.
SCURGEREA APELOR:
Colectarea apelor din precipitaţii se va asigura prin pantele profilului transversal in lateral care
santurile proiectate.
Prin declivitatile longitudinale acestea se dirijeaza spre Raul Viseu.
În cadrul proiectului se prevăd lucrări pentru realizarea pantelor transversale si longitudinale
capabile să asigure dirijarea apelor spre emisari.
Datorita configuratiei terenului de pe malul stang, cu panta spre rau si strada ce se desfasoara
paralel cu raul Viseu, am proiectat doua podete Dn60 pentru descarcarea apelor din santul proiectat la
baza taluzului de rambleu.
SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE:
Se asigură prin lucrările prevăzute:
a. Semnalizarea rutieră corespunzătoare.
b. Parapeti de protectie rutieri si pietonali
SIGURANŢA CIRCULAŢIEI:
S-au prevăzut:
- Aliniamente conform PD67-80 si STAS 863
i. Elemente geometrice în plan orizontal
Rampele sunt formate din aliniamente racordate prin curbe circulare pentru valori ale
unghiului dinte aliniamente mai mici de 196,66 g. Pentru valori mai mari sunt realizate frânturi.
Razele de racordare intre aliniamente au valori de 100m. Pe malul stang s-a relizat o intersectie

- 12 -
cu razede racordare la marginea carosabilului cuprinse intre 6-12m.
ii. Elemente geometrice în profil longitudinal
Declivitătile proiectate sunt cuprinse între 1.00% - 9,00% pe malul drept si 2.50%-12.00% pe
maul stang, fiind racordate, pentru valori ale m>5, cu arce de cerc cu raze de 200-350 m.
iii. Elemente geometrice în profil transversal
Structura rutieră este formată după cum urmează:
- 4cm Beton asfaltic uzura BA 16 conform SR 174-1/2002
- 5cm Beton asfaltic legatura BAD25 conform SR 174/2002
- 15cm Strat de baza din patra sparta confrorm STAS 6400-84
- 25cm Balast conform SR 667, STAS 6400
- 10cm Strat de forma Balast conform SR 667, STAS 6400
- Impietruire existenta Scarificata si reprofilata
Lăţimea părţii carosabile proiectate este de 2,75 m pe rampe în aliniamente.
Lăţimea acostamentelor este de 0,375 m şi se realizeaza din umplutura drenanta si piatra sparta
la partea superioara.
Pantele acostamentelor sunt de 4,00 %.
Racordările profilului transversal curent la teren s-au realizat prin pante de 2:3 în umpluturi,
respectiv 1:1 in sapaturi.

Detalierea etapelor si perioadelor de executie este aratat in graficul anexat.

Nr. Anul 1 de executie
crt Denumirea obiectului/categoriei de lucrari Luna
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 POD PESTE RAUL VISEU - "ZARICA BISTRA"
2 Pod
3 Terasamente generale
4 Culei
5 Pile
6 Structura tablier
7 Cale si parapet
8 Aripi mal st
9 Aripi mal dr
10 Pod provizoriu
11 Rampe acces
12 Terasamente
13 Suprastructura
14 Lucrari accesorii
15 Podete
16 Organizare de santier
17 Constructii OS

Detalierea proceselor, utilajelor si tehnologiile folosite

Executia podului va respecta instructiunile tehnice aferente „Caietelor de sarcini generale
comune lucrarilor de arta – indicativ AND 590”.
Executia unei lucrari de arta nu poate începe decât dupa ce antreprenorul si-a adjudecat
executia proiectului, urmare unei licitatii si în urma încheierii contractului cu beneficiarul.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini.
- 13 -
 De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului în timpul executiei.
Constructorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercarile si determinarile cerute de
Caietele de Sarcini din cadrul proiectului tehnic si al normativelor în vigoare. În completarea Caietelor
de Sarcini, Constructorul trebuie sa respecte prevederile standardelor ,normelor si normativelor în
vigoare.
Constructorul va supune aprobarii Consultantului procedura de executie a lucrarilor, cu cel
putin 14 zile înainte de începerea lucrarilor. Nici o lucrare nu va începe înainte ca procedura de
executie a acelei lucrari sa fie aprobata de Consultant. În executia lucrarilor, Constructorul va urma
întocmai procedura de executie, asa cum a fost aprobata de Consultant. Procedurile de executie vor
avea avizul Proiectantului, care sa ateste ca tehnologiile aplicate respecta ipotezele de calcul.
Podul proiectat are 3 deschideri cu 2 pile situate in albie (in albia minora) si doua culei
amplasate pe mal (in albia majora).
Executia pilelor se va urmari a fi in perioada secetoasa a anului cu debite scazute ale raului.
Tehnologia prevazuta pentru executia pilelor presupune realizarea unor diguri de deviere a 1/3 din
sectiunea raului si a unei plarforme de lucru protejat cu anrocamente. Infrastructurile sunt fundatii
directe de suprafata executate intr-o incinta protejata de palplanse metalice. In timpuel executiei Pieli
1 estimat la 2 luni calendaristice scurgerea apelor se va realiza pe sectiunea ramasa libera de 2/3 a
albiei minore. Dupa terminarea executiei pilei 1 se desface digul de deviere aferent acesteia. Pentru
executia pilei 2 se se urmareste procesul tehnologic prezentat pentru pila 1 situat in oglinda fata de
axul raului. Elevatiile pilelor se vor realiza in amonte cu avantbec in forma de ogiva prevazute cu
profil cornier incastrat in masa betonului pentru spargerea gheturilor iar in aval se realizeaza arierbec
de forma circulara. Toate aceste forme permit scurgerea debitului de calcul fara a realiza o bariera
pentru curentul de apa.
Culeile sunt amplasate pe mal, executia lor nu necesita devierea apei raului. Infrastructurile
culeilor sunt fundatii directe de suprafata executate intr-o incinta protejata de palplanse metalice.
Racordul cu terasamentul drumului din spatele culeilor se executa in solutie aripi (zid de
sprijin) cu aceasi tehnologie ca si culeile.
Dupa finalizarea infrastructurilor (culei si pile) se realizeaza structura de rezistenta a podului
formată din grinzi cu sectiune T cu corzi aderente montate pe pozitie cu macarele. În secţiune
transversală sunt dispuse 4 grinzi. Rezemarea grinzilor prefabricate se face pe mortar de poza prin
aparate de reazem din nepren mobile si fixe, iar pe capete in dreptul culeilor, intre tablier si zidul de
garda se relizeaza rosturi prin prevederea unor dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare.
Cotele şi alcătuirea în detaliu a căii pe pod sunt arătate în plansa „Sectiune transversala pod”.
Calea pe pod este formată din:
- Grinzi sectiune T cu corzi aderente H=93cm L=21m

- 14 -
 - Placa monolita 17cm
- Hidroizolaţie 1cm
- Protectie hidroizolatie din sapa – MAT8 2cm
- Beton asfaltic BAP16 (4+3cm)
Podul este proiectat in spinare de magar cu declivitati de 1% dinspre ambele maluri racordat la
mijloc cu arc de cerc cu raza de 2700m. Pantele trasversale sunt in doua ape cu pante de 2% spre
exterior. Evacuarea apelor din precipitatii se realizeaza prin pantele proiectate spre capetele podului
unde se preiau de cate un casiu si preluate de emisarul Raul Viseu.
Incadrarea carosabilului spre trotuar se realizeaza cu o bordura de prefabricata tip 20x25, iar pe
partea opusa parapet de siguranta combinat de tip semigreu cu inaltimea de 1m. Protectia pietonuilor
aflati pe trotuarul de pe pod se va asigura printr-un parapet pietonal cu inaltimea de 1m.
Rampele de acces conform ordin 50-98 a fost incadrat ca strada secundara v=20km/h.
Sistemul rutier propus a fost alcătuit din:
- 4cm Beton asfaltic uzura BA 16 conform SR 174-1/2002
- 5cm Beton asfaltic legatura BAD25 conform SR 174/2002
- 15cm Strat de baza din patra sparta confrorm STAS 6400-84
- 25cm Balast conform SR 667, STAS 6400
- 10cm Strat de forma Balast conform SR 667, STAS 6400
- Impietruire existenta Scarificata si reprofilata
Latimea partii carosabile pe rampele de aces in cale curenta este de 2.75m. Pentru a facilitata
intalnirea autovehiculelor, datorita podului cu o banda, s-a realizat un loc de intalnire pe rampa de pe
malul drept cu partea carosabila avand Pc= 5,70 m si platforma lată de 6,45 m. Pe malul stang datorita
lipsei de spatiului si a posibilitatii efectuarii unor manevre de evitare pe bratele intersectiei nu se
realizeaza loc de intalnire.
Încadrarea îmbrăcăminţilor se va face din materiale locale drenante.
Lăţimea acostamentelor este de 2*0,375 m, iar acestea se vor consolida cu piatra sparta pentru
a evita formarea făgaşelor şi a mări siguranţa circulaţiei, întrucât drumul are o singură bandă de
circulaţie.
Pentru tehnologia si procesele descrise mai sus se vor folosi urmatoarele tipuri de utilaje:
- Macarale
- Pompa hidraulica de beton
- Excavator
- Incarcator frontal
- Buldozer
- Compactor static autopropulsat
- Repartizator finisor mixturi asfaltice
- Motopompa
- Palplansa metalica
- Autobasculanta
- Autocamion
- Autobetoniera.

- 15 -
2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
a) Zona şi amplasamentul
Amplasamentul este situat în comuna Bistra, jud. Maramures pe partea stanga a DJ185.
Podul proiectat este cu 1200m in aval de podul existent peste raul Viseu la Gara Bistra.
Vecinătăţi: Vest- Strada locala
Est- DJ185
Sud- Raul Viseu
Nord- Raul Viseu

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Terenul pe care va fi amenjat podul se află în domeniul public al Comunei Bistra.

c) Situaţia ocupărilor definitive de teren:

AMPRENTA LA SOL AL LUCRARILOR PROIECTATE = 2388.1 mp
Suprafaţă pod = 374,1 mp
Suprafata rampe carosabil = 1000,0 mp
Suprafata acostamente = 194,0 mp
Suprafata taluz rampe = 820,0 mp

d) Studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere
în sistem de referinţă naţional - ataşate lucrării
- studiul geotehnic - ataşat lucrării.

e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice

domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei
optime pentru aprobare;

e)1 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

− valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru IMR=100 ani ag=0.15g
− perioada de control a spectrului de răspuns Tc=0.7 sec.
− nivelul apei freatice – este cantonată în formaţiunile macro- granulare de terasa râurilor
(bolovănişuri cu pietrişuri şi nisipuri sau argilă). Este în legătură directă cu râurile, având
fluctuaţii de nivel în funcţie de fluctuaţiile nivelului râurilor, care la rândul ei depinde de
regimul precipitaţiilor;
− adâncimea de îngheţ – 0.90 m fata de cota terenului natural.

- 16 -
e)2. Caracteristicile principale ale construcţiilor
− Lungime pod - 64.50m
− Pod drept cu trei deschideri pe grinzi T93 L=21m
− Latime pod - 5.80m
− Latime carosabil pe pod - 4.00m
− Latime trotuar pe pod - 1.00m
− Rampa strada secundara in mediu rural;
− Lungime rampa –270.82 m;
− lăţime carosabil rampa – 2,75 m;
− lăţime acostamente – 2x0,375 m.
− viteza de proiectare 20 km/h.
− categoria de importantă „C” normală.

f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

Nu este cazul.

g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

Nu este nevoie de studiu de impact asupra mediului.

2.4. DURATA DE REALIZARE A ETAPELOR PRINCIPALE; GRAFICUL DE

REALIZARE A INVESTITIEI
Durata de implementare a proiectului este de 30 luni, din care lucrarile de executie se vor
derula pe o perioadã de 24 luni .Graficul de executie al investitiei este anexat.

- 17 -
 2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.
Anexat

(4). ANALIZA COST – BENEFICIU

1. IDENTIFICAREA INVESTIŢIEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR,

INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINŢĂ:

Conform art. 8 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
şi necorporale, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004, durata de funcţionare normală pentru
Infrastructură drumuri (publice, industriale, agricole), alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile
necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulaţie) cu îmbrăcăminte din beton
asfaltic sau pavaj pe fundaţie suplă. este de 20 ÷ 30 ani.

Luând în considerare prevederile Ghidului naţional pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor
finanţate din instrumentele structurale durata de referinţă recomandată pentru proiecte din domeniul
infrastructurii rutiere este de 15 de ani. Având în vedere natura construcţiilor şi a infrastructurii
realizate, durata de viaţă a proiectului luată în calcul pentru analiza este de 15 ani.

2. Analiza opţiunilor:
1. Varianta fără proiect – alternativa „Opţiunea 0”
Din punct de vedere al analizei financiare, acest scenariu nu presupune cheltuieli pentru
realizarea investiţiei deoarece aceasta nu se executa.

2. Varianta extinsă maximală

În această variantă se propune amenajarea unui pod din beton armat drept, L=34.55; cu un
carosabil C=Gi= 5,00m; Sp=2x0,5m, T=2x1m, prin realizarea unei structuri pe grinzi prefabricate
precomprimate cu corzi aderente I72 L=16m, cu doua deschideri doua culei si o pila centrala.

3. Varianta cu proiect – propusă – varianta de bază.

În această variantă pentru acest obiect, se propune construirea unui pod din beton armat drept,
L=34.55; cu un carosabil C=Gi= 3,70m; T=0.75m pe partea din amonte, prin realizarea unei structuri
pe grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente I72 L=16m , cu doua deschideri doua culei si o
pila centrala.

- 20 -
 După cum se observă varianta 3 şi varianta 2 au aceeaşi lungime de suprastructura, diferenţă
dintre cele două variante fiind latimea partii carosabile si al pozitiei trotuarelor respectiv spatiilor de
siguranta.
Amândouă variante aduc beneficii socio-economice comunităţii locale şi rezolvă şi celelalte
componente ale unui pod şi anume, caracteristici geometrice corespunzătoare, debuseu, siguranţa
circulaţiei, etc.
Din punct de vedere economic (valoare de investiţie, cheltuieli de întreţinere, beneficii socio-
economice) varianta 2 este mai costisitoare decât varianta 3 datorită costului ridicat atat al
infrastructurii cat si suprastructurii din cauza latimii mai mari.
Având în vedere acest lucru, recomandăm varianta 3 - varianta cu investiţie.
Previziuni asupra costurilor:
Costurile de operare vor avea trenduri ascendente, respectiv cu alinierea la costurile europene.
Evoluţia costului cu forţa de muncă se prevede a avea o rată de creştere de cel puţin 5% anual.
Costurile cu reparaţiile accidentale şi întreţinerea podului se prognozează a fi ascendente cu o
rată de 5% anual, cuantumul iniţial fiind de 0,3% din valoarea investiţiei de bază. La fiecare 5 ani este
prevăzută o reparaţie periodică.
Previziuni de bază asupra veniturilor
Acest proiect nu prevede tarife pentru utilizatori.

3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
Evoluţia prezumată a costurilor de operare (utilităţi, servicii existente, personal, energie,
operarea noilor investiţii, întreţinerea de rutina, materialele consumabile şi reparaţii)
In perioada post implementare sunt necesare si prevăzute cheltuieli de întretinere curenta
(anuale), precum si cheltuieli cu reparatii periodice (o data la 5 ani).

a. CHELTUIELI CU REPARATII ŞI ÎNTREŢINERE CURENTE

Cheltuielile de reparaţie şi intreţinere curente sunt considerate a fi anuale. Estimarea valorică a
acestora se face proporţional cu valoarea construcţii montaj şi utilaje şi dotări şi au caracter de
repetabilitate anual.
CRI= 2.396.009 lei C+M x 0,3% = 7.188 lei

b. CHELTUIELI CU REPARATII ŞI ÎNTREŢINERE PERIODICĂ

Cheltuielile de reparaţie sunt considerate a fi periodice. Estimarea valorică a acestora se face
proporţional cu valoarea construcţii montaj şi utilaje şi dotări. Este sunt cheltuieli periodice şi vor

- 21 -
apărea după 5 ani (prima ocazionare). Nu se aplică pe perioada de garanţie a investiţiilor.
CRI= 2.396.009 lei C+M x 0,6% = 14.376 lei

c. VALOAREA REZIDUALĂ
Valoarea reziduala este estimata la 152.878 lei

d. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A VENITURILOR

Acest proiect nu este generator de venituri, respectiv nu se vor percepe taxe sau tarife de la
utilizatori/ beneficiari.

e. ANALIZA COST-BENEFICIU

În realizarea analizei cost/beneficiu s-a ţinut cont de toate condiţiile impuse de un acest gen de
analiză şi anume veniturile şi evoluţia acestora precum şi cheltuielile şi evoluţia prognozată a acestora.
În determinarea efectivă a ratei cost/beneficiu se au în vedere: costul investiţiei şi beneficiile aduse de
implementarea proiectului.

Sinteza cheltuielilor este redată în continuare:

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Piese de schimb 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Forţă de muncă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Utilitati 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli
4 materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Reparatii si
intreţinere
5 curente 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188
Reparatii si
intreţinere
6 periodice 0 0 0 0 0 14.376 0 0 0 0
Costuri
7 administrative 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli de
8 desfacere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de
exploatare
9 totale 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
10 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venit net din -
11 exploatare -7.188 -7.188 -7.188 -7.188 -7.188 20.845 -7.188 -7.188 -7.188 -7.188

Anul Anul Anul Anul Anul

Poz. Indicatori 11 12 13 14 15
1 Piese de schimb 0 0 0 0 0
- 22 -
 2 Forţă de muncă 0 0 0 0 0
3 Utilitati 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli
4 materiale 0 0 0 0 0
Reparatii si
intreţinere
5 curente 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188
Reparatii si
intreţinere
6 periodice 14.376 0 0 0 0
Costuri
7 administrative 0 0 0 0
Cheltuieli de
8 desfacere 0 0 0 0 0
Costuri de
exploatare
9 totale 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
10 Venituri 0 0 0 0 0
Venit net din -
11 exploatare 20.845 -7.188 -7.188 -7.188 -7.188

Pentru acest proiect se realizeză o analiză a sustenabilităţii financiare a investiţiei

Anul
Poz. Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 10
Total resurse
1 financiare 2.192.312 8.338 8.338 8.338 8.338 25.014 8.338 8.338 8.338 8.338
2 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Total intrări 2.192.312 8.338 8.338 8.338 8.338 25.014 8.338 8.338 8.338 8.338
Total costuri de
4 exploatare 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
Total costuri
5 investiţii 2.183.974 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Dobânda 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Indemnizaţia de
7 pensionare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rambursare
8 credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Taxe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Total ieşiri 2.190.922 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
Total flux
11 numerar 1.390 1.390 1.390 1.390 1.390 4.169 1.390 1.390 1.390 1.390
Flux de
numerar total
12 cumulat 1.390 2.779 4.169 5.558 7.188 11.117 12.507 13.896 15.286 16.675

Anul Anul Anul Anul

Poz. Indicatori Anul 11 12 13 14 15
Total resurse
1 financiare 25.014 8.338 8.338 8.338 8.338
2 Venituri 0 0 0 0 0
3 Total intrări 25.014 8.338 8.338 8.338 8.338
Total costuri de
4 exploatare 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
Total costuri
5 investiţii 0 0 0 0 0
6 Dobânda 0 0 0 0 0
Indemnizaţia de
7 pensionare 0 0 0 0 0

- 23 -
 Rambursare
8 credite 0 0 0 0 0
9 Taxe 0 0 0 0 0
10 Total ieşiri 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
Total flux
11 numerar 4.169 1.390 1.390 1.390 1.390
Flux de
numerar total
12 cumulat 20.844 22.234 23.624 25.013 26.403

1. Situaţia costurilor şi beneficiilor, pentru varianta 3 cu proiect bază de calcul – cel luat în
considerare în prezentul studiu ca fiind cel mai fezabil:
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Poz. Indicatori Anul 1 2 3 4 Anul 5 Anul 6 7 8 9 10
1 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Valoare reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Venituri totale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Piese de schimb 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Forţă de muncă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Utilitati 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Alte cheltuieli materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Reparatii si intretinere 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
9 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Totalul contribuţiei proprii 39.778 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Cheltuieli totale 46.726 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
- - - -
12 Flux de numerar net 46.726 -7.188 -7.188 7.188 -7.188 20.845 -7.188 -7.188 7.188 -7.188
Rata internă a rentab
13 financiare a capitalului -1,38%
Valoarea netă financiară
14 actuală a capitalului -62.826,87
15 Rata de actualizare 0,08
16 Factor de actualizare 0,926 0,857 0,794 0,735 0,681 0,630 0,583 0,540 0,500 0,463
Flux de numerar - - -
17 actualizat 43.265 -5.957 -5.516 -5.107 -4.729 13.136 -4.054 -3.754 3.476 -3.218

Anul Anul Anul Anul

Poz. Indicatori 11 12 13 14 Anul 15
1 Venituri 0 0 0 0 0
2 Valoare reziduală 0 0 0 0 152.878
3 Venituri totale 0 0 0 0 152878
4 Piese de schimb 0 0 0 0 0
5 Forţă de muncă 0 0 0 0 0
6 Utilitati 0 0 0 0 0
7 Alte cheltuieli materiale 0 0 0 0 0
8 Reparatii si intretinere 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
9 Capital privat 0 0 0 0 0
Totalul contribuţiei publice
naţionale aferente
10 investiţiei 0 0 0 0 0
11 Cheltuieli totale 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
- -
12 Flux de numerar net 20.845 -7.188 -7.188 7.188 145.930
Rata internă a
rentabilităţii financiare a
13 capitalului
Valoarea netă financiară
14 actuală a capitalului
15 Rata de actualizare 0,08

- 24 -
 16 Factor de actualizare 0,429 0,397 0,368 0,340 0,315
Flux de numerar
17 actualizat -8.940 -2.759 -2.555 -2.366 46.003

RIR la 8%, 15 ani -1,38 %

VAN la 8%, 15 ani -62.827 lei
Cost net actualizat 111.020 lei
Venit net actualizat 174.052 lei
Beneficiu / Cost 1,56
Cost / Beneficiu 0,64

Concluzii:
1. Fiind un proiect negenerator de venituri, indicatorul IRR (RIRF/C) este negativ (-1,38%),
ceea ce denotă că proiectul nu este viabil financiar, el nu poate să se auto susţină şi nu poate fi realizat
fără subvenţii pentru funcţionare sau asigurarea unor fonduri substanţiale de la UE sau alte surse
atrase. Acest indicator este situat valoric sub rata de actualizare standard de 8%, deci îndeplineşte
criteriile de eligibilitate,
2. Indicatorul VAN valoarea actualizată netă este negativ, -62.827 lei deci îndeplineşte
criteriile de eligibilitate,
3. Fluxul de numerar este pozitiv pentru fiecare an de investiţie, ceea ce este de aşteptat în
condiţiile unui buget al unei instituţii publice, în care cheltuielile sunt acoperite prin venituri.
4. Indicatorul cost beneficiu este 0,64, care este <1, deci îndeplineşte criteriile de eligibilitate,

Pentru acest proiect, VAN este negativ -62.827 lei iar RIR mai mica decat rata de
actualizare de 8%, -1,38%, deci proiectul necesită finanţare din surse nerambursabile şi îndeplineste
condiţiile de finanţare.

4. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
Nu este cazul, investiţia analizată nu este considerată majoră.
…”Analiza economica
2) Este obligatorie doar în cazul investitiilor publice majore - investitie publica
majora: investitia publica al carei cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro, în cazul
investitiilor promovate în domeniul protectiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în
cazul investitiilor promovate în alte domenii;…”

5. Analiza de senzitivitate;
În cadrul analizei de senzitivitate vor fi identificate variabilele critice care pot influenta
performanta financiara a proiectului; se va analiza modul in care variatia acestora, in plus sau in
minus, influenteaza indicatorii calculati in cadrul analizei finaciare..
Analiza de senzitivitate pentru prezentul proiect se realizează pentru varianta selectată
propusă a se implementa.
În realizarea analizei de senzitivitate s-a procedat la analiza în varianta de creştere a
- 25 -
cheltuielilor cu investiţia de bază cu 1%

Rezultatele analizei cost beneficiu sunt redate în continuare:

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

Poz. Indicatori Anul 1 2 3 4 Anul 5 Anul 6 7 8 9 10
1 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Valoare reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Venituri totale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Piese de schimb 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Forţă de muncă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Utilitati 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Alte cheltuieli materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Reparatii si intretinere 7.188 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
9 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Totalul contribuţiei proprii 40.176 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Cheltuieli totale 47.124 7.188 7.188 7.188 7.188 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
- - - -
12 Flux de numerar net 47.124 -7.188 -7.188 7.188 -7.188 20.845 -7.188 -7.188 7.188 -7.188
Rata internă a rentab
13 financiare a capitalului -1,29%
Valoarea netă financiară
14 actuală a capitalului -62.713,18
15 Rata de actualizare 0,08
16 Factor de actualizare 0,926 0,857 0,794 0,735 0,681 0,630 0,583 0,540 0,500 0,463
Flux de numerar - - -
17 actualizat 43.633 -5.957 -5.516 -5.107 -4.729 13.136 -4.054 -3.754 3.476 -3.218

Anul Anul Anul Anul

Poz. Indicatori 11 12 13 14 Anul 15
1 Venituri 0 0 0 0 0
2 Valoare reziduală 0 0 0 0 154.407
3 Venituri totale 0 0 0 0 154407
4 Piese de schimb 0 0 0 0 0
5 Forţă de muncă 0 0 0 0 0
6 Utilitati 0 0 0 0 0
7 Alte cheltuieli materiale 0 0 0 0 0
8 Reparatii si intretinere 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
9 Capital privat 0 0 0 0 0
Totalul contribuţiei publice
naţionale aferente
10 investiţiei 0 0 0 0 0
11 Cheltuieli totale 20.845 7.188 7.188 7.188 7.188
- -
12 Flux de numerar net 20.845 -7.188 -7.188 7.188 147.459
Rata internă a
rentabilităţii financiare a
13 capitalului
Valoarea netă financiară
14 actuală a capitalului
15 Rata de actualizare 0,08
16 Factor de actualizare 0,429 0,397 0,368 0,340 0,315
Flux de numerar
17 actualizat -8.940 -2.759 -2.555 -2.366 46.485

RIR la 8%, 15 ani -1,29 % -1,38 %

VAN la 8%, 15 ani -62.713 lei -62.827 lei
- 26 -
 Cost net actualizat 111.389 lei 111.020 lei
Venit net actualizat 174.903 lei 174.052 lei
Beneficiu / Cost 1,56 1,56
Cost / Beneficiu 0,64 0,64

Se remarcă că pentru variaţia de 1% a cheltuielilor cu investiţia de bază (creştere) variaţia

VAN este de 1% (creste cu 114 lei) ceea ce denotă o senzitivitate proporţională faţă de acest
parametru. Variaţia parametrului IRR este de 0,09% ceea ce denotă o senzitivitate relativ mică în
condiţiile ipotezei faţă de acest parametru.

Concluzie:
Proiectul este relativ puţin senzitiv la variabilele cheie, este senzitiv proporţional în condiţiile
cele mai defavorabile de creştere simultană a cheltuielilor cu investiţia de bază.
Se remarcă că proiectul are indicatori nefavorabili în toate situaţiile – cea de-a treia fiind cea
mai dificilă. Acest lucru justifică încă o dată necesitatea intervenţiei cu fonduri nerambursabile pentru
realizarea investitiei
Din această prezentare se deduce că proiectul este relativ puţin senzitiv la variabilele cheie.

6. Analiza de risc (riscuri asumate : tehnice, de mediu, financiare, instituţionale, legale)

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gamă largă de activităţi, care se
finalizează cu obţinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului. Activităţile
proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumţii care trebuiesc în prealabil soluţionate pentru
derularea în bune condiţii a proiectului.
Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, care sunt necesare să
apară pentru ca proiectul să se poată îndeplinii, factori definiţi pozitiv şi în termeni măsurabili, iar
incertitudinile apar ca şi modificări posibile a elementelor proiectului, dar a căror probabilitate de
apariţie nu este cunoscută.
Ipotezele formulate în legătură cu proiectul de faţă, pot fi diferenţiate pe trei faze:
1. faza de pregătire şi elaborare proiect;
2. faza de implementare a proiectului;
3. faza de gestionare şi monitorizare a proiectului.
Faza de pregătire şi elaborare proiect
» resurse umane cu experienţă în implementarea proiectului
» performanţa consultantului
» Elaborarea documentaţiei de finanţare a fost contractată cu o firmă de specialitate în
domeniu, iar aportul de resurse umane al comunei direct implicat în proiect este format din experţi
tehnici şi financiari din primărie.
» asigurarea surselor de finanţare externe
» asigurarea surselor de finanţare interne de la Consiliul Local implicat în proiect şi eventual de
la Consiliul Judeţean
» natura proprietăţii terenului este clarificată
Faza de implementare a proiectului
» inflaţia este cea pronosticată
» creşterea economică este cea previzionată
» evoluţia ratelor de schimb şi a dobânzilor sunt cele stabilite
» modificările legislative sunt cele previzibile
» climat normal pe durata implementării proiectului
» planul de finanţare va fi respectat
- 27 -
 » costul celorlalte utilităţi este cel preconizat, ţinându-se cont de potenţialele investiţii şi în
aceste infrastructuri
» creşterea demografică este cea estimată
» personalul instruit este disponibil
» nivelul de suportabilitate al consumatorilor este cel preconizat
» previziunea asupra cererii de apă se confirmă
» posibilitatea executării canalizării este într-un orizont de timp previzionat
Faza de gestionare şi monitorizare a proiectului
» capacitatea de întreţinere şi reparaţii curente, inclusiv întreţinerea pe timp de iarnă –
deszăpezirea de către CL
» practici de muncă eficiente

Riscuri şi flexibilitate. Structura riscurilor

Riscurile se pot definii ca şi probabilităţi de producere a unor pierderi în proiect.
Pentru a proteja rezultatele proiectului de acţiunea riscurilor, se impune parcurgerea
următoarelor trei etape:
» identificarea riscurilor pe baza surselor de risc
» estimarea şi evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/ probabilitate
» gestionarea riscului şi îmbunătăţirea conceptului proiectului, pe baza Graficului de
Management al Riscului
Identificarea riscurilor se realizează prin:
analiza planului de implementare
brainstorming
experienţa specialiştilor şi a echipei de implementare
metode analitice (acolo unde este posibil).
Se identifică în structura proiectului două mari surse de risc şi anume:
risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementării proiectului
risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaţă a investiţiei

Riscurile identificate în cadrul prezentului proiect prin metodele mai sus menţionate de
identificare a riscurilor sunt:
1. Riscuri comerciale şi strategice:
» schimbările tehnologice
» proprietatea asupra utilităţilor
2. Riscuri economice:
» creşterea ratei de actualizare
» creşterea preţului la combustibili / energie
» schimbarea ratelor de schimb
» creşterea accelerată a inflaţiei
» creşterea costului celorlalte utilităţi
» creşterea demografică
3. Riscuri contractuale:
» întârzieri în implementarea proiectului
» forţa majoră
» probleme neprevăzute ale furnizorilor de materiale şi echipamente
4. Riscuri financiare :
» modificarea ratelor dobânzii
» lipsa surselor interne de finanţare
» lipsa surselor externe de finanţare
» majorarea impozitelor
» scăderea ratei de colectare a taxelor
» creşterea cheltuielilor de capital

- 28 -
 » dificultăţi de rambursare a împrumutului
5. Riscuri de mediu
» întârzieri ale proceselor de avizare
6. Riscuri politice
» retragerea sprijinului politic local
» schimbări politice majore
» renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării
investiţionale
7. Riscuri sociale :
» apariţia grupurilor de presiune
» înşelarea aşteptărilor comunităţii
» răspuns negativ la consultarea comunităţii
8. Riscuri naturale :
» cutremure
» alunecări de teren
» incendii
» inundaţii
9. Riscuri instituţionale şi organizaţionale:
» management de proiect neadecvat
» greve
» retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local
» angajarea celor interesaţi în alte imprumuturi
» lipsa de resurse şi de planificare
10. Riscuri operaţionale şi de sistem:
» probleme de comunicare
» estimări greşite ale pierderilor
11. Riscuri determinate de factorul uman:
» erori de estimare
» erori de operare
» sabotaj
» vandalism
12. Riscuri tehnice:
» lipsa de personal specializat şi calificat
» erori în documentaţia de licitaţie
» control defectuos al calităţii
» lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje
» întârzieri de finalizare.
După identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluării impactului pe
care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului în cazul producerii lor precum şi a estimării
probabilităţii producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor oferă soluţii în ceea ce priveşte măsurile care
trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.
Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe:
dimensionarea riscului – se determină impactul, mărimea riscului
măsurarea riscului – se determină probabilitatea producerii riscului
Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact / Probabilitate

Impact Scăzut Mediu Mare

Probabilitate
Scăzută 1 2 3
Medie 4 5 6
Mare 7 8 9

- 29 -
Evaluarea riscurilor:
Punctaj conform
Risc
matrice de evaluare
schimbările tehnologice 2
proprietatea asupra utilităţilor 3
creşterea ratei de actualizare 3
creşterea preţului la combustibili 2
schimbarea ratelor de schimb 6
creşterea accelerată a inflaţiei 3
creşterea costului celorlalte utilităţi 2
creşterea demografică 1
întârzieri în implementarea proiectului 6
forţa majoră 3
probleme neprevăzute ale furnizorilor de echipamente 2
modificarea ratelor dobânzii 3
lipsa surselor interne de finanţare 6
lipsa surselor externe de finanţare 3
majorarea impozitelor 2
scăderea ratei de colectare a taxelor 2
creşterea cheltuielilor de capital 2
dificultăţi la rambursarea împrumutului 3
retragerea sprijinului politic local 3
întârzieri ale proceselor de avizare 2
schimbări politice majore 3
renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor
2
politice sau a reorientării investiţionale
apariţia grupurilor de presiune 2
înşelarea aşteptărilor comunităţii 2
răspuns negativ la consultarea comunităţii 3
cutremure 1
alunecări de teren 3
incendii 1
inundaţii 1
management de proiect neadecvat 2
greve 1
retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local 3
angajarea celor interesaţi în alte împrumuturi 1
lipsa de resurse şi de planificare 1
probleme de comunicare 1
estimări greşite ale pierderilor 2
erori de estimare 2
erori de operare 2
sabotaj 2
vandalism 2
lipsa de personal specializat şi calificat 2
control defectuos al calităţii 3
lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje 3
întârzieri de finalizare 2

- 30 -
 Punctaj conform
Risc
matrice de evaluare
erori în documentaţia de licitaţie 2
Ca o concluzie generală a evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele :
⇒ riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare la producere, dar
o probabilitate redusă de apariţie şi declanşare
⇒ riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare şi economice, dar acestea pot
fi controlate, gestionate şi tratate de către aplicant, prin sustenabilitatea proiectului, aplicantul
fiind o instituţie de administraţie publică locală.
⇒ probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice a fost puternic contrată prin contractarea lucrărilor
de consultanţă cu firmă de specialitate.

Gestionarea riscurilor
In funcţie de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări eficiente şi
corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operaţiuni distincte:
planificarea (operaţiune care intra în sarcina Consiliului Local al beneficiarului şi a
consultantului desemnat în urma licitaţiei de prestări servicii pentru această etapă)
monitorizare (operaţiune care intra în sarcina Consiliului local al beneficiarului )
alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor produse (operaţiune
care intră în sarcina Consiliului Local al beneficiarului direct implicat în proiect şi alte
instituţii financiare sau politice a căror rol este de sprijinire a proiectului)
control (operaţiune care intră în sarcina Consiliului Local al beneficiarului ).
Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect, pentru a
realiza o gestionare eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize complexe:
» analiza factorilor interesaţi – factorii interesaţi sunt: Consiliul Local Bistra si Consiliul
Judeţean Maramureş
» analiza socială – analiza a fost realizată de către Primăria comunei Bistra urma acestei analize
s-a determinat gradul de suportabilitate a populaţiei, gradul de implicare civică a cetăţenilor,
reacţia socială la obiectivele investiţionale ale proiectului, crearea de noi locuri de muncă.
» analiza instituţională – proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ, dar în
funcţie de evoluţia proiectului trebuie reglementat modul de abordare al moduui de
întreţienre. Pot fi făcute de asemenea modificări de reglementare la nivel local pentru
îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi manageriale.
» analiza tehnică – analiza care în prezent se regăseşte în studiul de fezabilitate şi furnizează
informaţii cu privire la calculul cantităţii de deşeuri menajere şi a numărului de autogunoiere
compactoare.
» analiza economică – analiza care se regăseşte tot în studiul de fezabilitate şi furnizează
informaţii legate de rentabilitatea proiectului, gradul de acoperire a creditului (dacă este
cazul), structura şi evoluţia costurilor şi a tarifelor. În analiza economică s-au luat în
considerare costuri pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă (planificare, proiectare, operare şi
întreţinere )
» analiza de mediu – realizată în strânsă legătură cu Agenţia de Protecţie a Mediului furnizează
informaţii cu privire la integrarea prezentului proiect în strategia naţională şi regională de
mediu, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu naţionale şi internaţionale.
Toate aceste analize dimensionează soluţii şi implicit obiective, dar acestea la rândul lor sunt
însoţite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza de elaborare a
proiectului, luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie a proiectului:
» includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsură care poate soluţiona
apariţia unor riscuri naturale, tehnice şi chiar financiar – economice (surpări de teren,
inundaţii, forţa majoră, întârzieri, modificări ale ratei dobânzii, modificări ale cursului
valutar, etc.)
» includerea în proiect a activităţilor de atenuare a riscurilor
- 31 -
 » proiecte complementare, susţinute din fonduri locale sau din alte surse, care au ca şi obiectiv
consolidarea rezultatelor prezentului proiect
» corelarea obiectivă între obiectivele, scopurile şi rezultatele proiectului
» atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr-o atentă monitorizare
» angrenarea factorilor interesaţi în toate etapele de derulare a proiectului.
Pentru o mai bună evidenţiere şi urmărire a riscurilor la care proiectul este supus, precum şi
pentru o corectă selectare a acţiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi Graficul de
Management al Riscului:
Evaluare risc Observaţii
Management risc
(conform matrice cadru (probabilitate
(măsuri de prevenire )
logic) impact-rating )
Inflaţia este mai mare Aprovizionare ritmică, contracte
M
decât cea pronosticată ferme cu furnizorii
Modificările legislative Implicare Primăriei în dezbateri de
sunt altele decât cele legi şi norme legislative, lobby, M
pronosticate advocacy
Se întârzie armonizarea
legislaţiei României cu Sprijinirea implementării legislaţiei
H
legislaţia Uniunii la nivel local şi regional
Europene
Planul de finanţare va fi
Căutarea unor surse alternative L
modificat
Lipseşte personalul Organizare de programe şi cursuri
H
specializat instruit de instruire
Nu există o continuare a Refacerea strategiei în concordanţă
dezvoltării strategiei cu dezvoltarea socio – economică L
lucrărilor locală şi regională
Legendă : H- RIDICAT, M- MEDIU, L – SCĂZUT
Din analiza mai sus menţionată, factorii critici care pot influenţa durabilitatea şi viabilitatea
beneficiilor proiectului sunt:
» managementul consiliului local în domeniul infrastructurii ( M )
» co-interesarea şi implicarea factorilor locali (instituţii, administraţie, asociaţii, oameni politici)
(M)
» transparenţa şi comunicarea între principalii factori locali implicaţi: administraţie, utilitaţi şi
populaţie ( L )
» sinergia cu programele locale, regionale şi naţionale ( L ).

(5). SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI

Investitia totala: 2.295.620,20 lei+ 436.167,84 lei (TVA) = 2.731.788,04 lei, din care :
- cheltuielile care se finanțează de la bugetul de stat – Total : 2.608.128,00 lei
o cap.3.3 doar PT+DE 70.897,82 lei
o cap.4 2.363.270,98 lei
o cap.5.1.1 32.738,09 lei
o cap.5.3 141.221,11 lei

- cheltuielile care se finanțează de beneficiar de la bugetul local – Total : 123.660,04 lei

o cap.3 cu exceptia PT+DE 97.303,92 lei
o cap.5.2 26.356,12 lei

- 32 -
(6). ESTIMĂRI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATĂ PRIN
REALIZAREA INVESTITIEI

6.1. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE

Nu se creeaza noi locuri de munca in faza de executie intrucit lucrarile fiind licitate cu
antreprize de constructii specializate, acestea prin documentatia de oferta pe care o depun trebuie sa
faca dovada ca detin atit mijloacele materiale si financiare realizarii investitiei, cit si forta de munca
necesara.

6.2. NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE

În perioada operaţională nu se vor crea locuri de munca noi deoarce nu este necesar , podul
fiind în administrarea COMUNEI BISTRA.

(7). PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1.VALOAREA TOTALA A INVESTIŢIEI
cu TVA exclusiv TVA
în mii lei în mii lei
2.731.788,04 2.295.620,20

din care C+M:

cu TVA exclusiv TVA
în mii lei în mii lei
2.396.009,07 2.013.453,00

7.2. ESALONAREA INVESTIŢIEI (INV/C+M)

cu TVA
investiţie în mii lei
2018-2020 2.727,830
cu TVA
C+M în mii lei
2.350,763

7.3. DURATA DE REALIZARE (LUNI) : 30 de luni pentru implementare , din care 24

- 33 -
luni pentru realizarea investitiei

7.4. CAPACITATI ( IN UNITATI FIZICE SI VALORICE )

− Lungime pod - 64.50m
− Pod drept cu trei deschideri pe grinzi T93 L=21m
− Latime pod - 5.80m
− Latime carosabil pe pod - 4.00m
− Latime trotuar pe pod - 1.00m
− Rampa strada secundara in mediu rural;
− Lungime rampa –270.82 m;
− lăţime carosabil rampa – 2,75 m;
− lăţime acostamente – 2x0,375 m.
− viteza de proiectare 20 km/h.
− categoria de importantă „C” normală.

(8). AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

Sef proiect :arh. Florut Florin Dan

- 34 -