1.Clasificarea mobilei.

Mobila se
clasific dup: stil, funcionalitate,
sistemul
constructiv,
tipizarea
elementelor
i
procedeul
de
fabricaie.Dup stil, mobilierul poate
fi: mobilier de epoc (gotic,
renatere), mobilier de forme
contemporane, mobilier de epoc
modernizat.Din punct de vedere
funcional, mobilierul se grupeaz n
funcie de destinaia ncperilor i
destinaia pieselor de mobil.Dup
destinaia ncperilor, poate fi:
mobilier pentru locuine, mobilier
pentru instituii social-eulturale,
mobilier tehnologic, mobilier pentru
instituii comerciale i mobilier
pentru exterior.Dup
destinaia
pieselor de mobil, poate fi: mobil
unifuncional (pentru susinerea i
depozitarea obiectelor, pentru studiu
i lucru, pentru edere i repaus,
pentru
dormit)
i
mobil
multifuncional (combinaii de
funciuni).Din punct de vedere
constructiv, poate fi: mobil format
din cutii (mobil corp) i care se
realizeaz din panouri pline, panouri
celulare sau rame placate i mobil
format din cadre care se realizeaz
din cadre de lemn masiv sau cadre
din
lemn
lamelat
(mobil
curbat).Dup tipizarea elementelor
se distinge: mobilier cu dimensiuni
netipizate, mobjlier din elemente tip
i mobilier de corpuri tip.Dup
procedeul de fabricaie, mobilierul se
clasific n: mobilier realizat prin
procedee mecanice i mobilier
realizat prin procedee termomecanice (mobilier curbat i mulat).
Terminologia
prilor
componente
ale
mobilei.
Produsele finite din lemn pot fi
formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex,
subansarnblu
i
ansamblu.Reperul simplu este
partea component cea mai
simpl, rezultat prin prelucrarea
lemnului masiv, stratificat, a
plcilor din achii sau fibre de
lemn.Reperul complex reprezint
o grupare de mai multe repere
simple.Subansamblul este o
grupare de repere simple i repere
complexe care constituie o parte
distinct n faza de montare, de
exemplu, corpul unui birou,
corpul unui scaun, ruloul
etc.Ansamblul (piesa de mobil)
este o grupare de form final a
mai multor subansambluri, repere
complexe i repere simple.
Piesele de mobilier snt formate, n
general, din repere simple ca:
longeron, travers, montant, lezen,
legtur,
bordur,
sipc
de
acoperire, baghet, glisier, opritor
i panou simplu.Longeronul este un
reper simplu de legtur n sens
longitudinal al ramelor sau al
cadrelor.Traversa este un reper
simplu de legtur n sens
transversal al ramelor sau al
cadrelor.
Montantul este un reper simplu de
legtur n sens vertical al ramelor
sau al cadrelor.Lezen este un
montant aplicat pe marginile
panourilor ramelor sau ale unor
repere cu rol de susinere, acoperire
sau decorare.Legtura este un reper
simplu rectiliniu sau curbiliniu,
servind la consolidarea a dou
repere
simple
sau
complexe.Bordura este un reper
simplu
aplicat
pe
canturile
panourilor, avnd rol de protecie i,
uneori, de decorare.ipca de
acoperire este un reper simplu
folosit pentru acoperirea rosturilor
sau a accesoriilor metalice.Bagheta
este o sipc de fixare cu seciune
redus utilizat, n general, pentru
fixarea
geamurilor
i
a
tbliilor.Glisier este un reper
simplu folosit pentru ghidarea prin
alunecare a unui reper simplu sau
reper complex mobil.Opritorul este
un reper simplu care are rolul de a
limita cursa unui reper sau a unui
reper complex.Panoul simplu este
un reper simplu n form de plac
din panel, plci celulare, plci din

achii, placaj sau plci din fibre de

lemn, nefurniruit i fr borduri.
Reperul complex poate fi: rama,
cadrul, panourile combinate i sertarele.Rama este un reper complex
de form poligonal, alctuit din
dou longeroane i din dou sau mai
multe traverse de aceeai grosime
asamblate reciproc.Cadrul este un
reper complex de form poligonal.
n practic se n-tlnesc urmtoarele
tipuri de cadre: centura (folosit la
scaune sau mese), cadrul sptar
(alctuit din picioarele din spate ale
scaunelor i ale fotoliilor i legturile
dintre ele).
Panoul combinat este un reper
complex sub form de plac alctuit
dintr-un panou simplu combinat cu
alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul
plin, rama cu tblii, rama placat,
plac, plac prelungitoare, perete
lateral, u, tavan, captul panoului,
poli.
Sertarul este un reper complex mobil
(o cutie), de obicei, alctuit din
cinci repere simple i care, printr-un
sistem de glisare, se poate introduce
sau se poate scoate dintr-un
ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap).
2.Clasificarea
imbinarilor
de
timplarie.Inadiri
si
incheieturi.Constructia mobile se
realizeaza prin imbinari,inadiri si
incheieturi incleiate sau asamblate cu
accesorii.Cele
mai
numeroase
constructii din lemn au la baza
sistemul constructive,cep si scobitura
care au forme si dimensiuni
diferite.Principalele
tipuri
de
cepuri:cep drept;cep drept cu umeri
rotungiti;cep
drept
aplicat;cep
rotund aplicat;cep rotund aplicat si
intreg;cep patrat;cep coada de
rindunica;cep intreg-de-a inregul cu
piesa;cep
aplicat-este
fabricat
aparte chiar si din alt material;cep
rotund(lungimea cepului Lc fiind
aproximativ 20mm iar grosimea
cepului
variaza
=0,3
0,4g;lungimea
scobiturii
Lsaproximativ 1112mm;

Imbinari de timplarie-inadiri si
incheieturi.Imbinare este asamblarea
rigida a elementelor component ale
unui sistem tehnic.Dupa sistemul de
consolidare imbinarile pot fi:
-nedemontabile,fara
accesorii,incleiate;
-demontabile,consolidate
cu
accesorii; dupa forma suprafetelor
imbinarii sunt: 1)imbinari la 900;
2)imbinari la 450; 3)imbinari in
lungime; Inadirile se practica pentru
imbinarea panourilor din lemn masiv
sau PAL. Cu orice imbinare in lemn
trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: 1)asigurarea repartizarii
uniforme a eforturilor in toate
elementele componente ale structurii;
3.Sisteme de construcie a mobilei.
Mobila se poate executa n dou
sisteme de construcie: din cutii i
din cadre de lemn (schelete).Sistemul
de construcie a mobilei din cutii.
Cutia este un corp geometric regulat,
format din 5 sau 6 panouri ca, de
exemplu, dulapul de haine, bufetul
etc. Cutia poate fi construit din
panouri sau din rame placate.
Panourile se confecioneaz din
panel, PAL, sau din plci celulare i
se pot furnirui.
Canturile panourilor se protejeaz
cu borduri de cherestea (masive), din
furnire, din materiale plastice sau din
metal.Panourile pline se pot asambla
prin mbinarea directa sau prin
mbinarea bordurilor ,ale-zenelor i a
profilelor.Un exemplu de mobilier
din panouri pline este dulapul (fig. ),
care se poate executa n construcie
fix sau demontabi-l. Principalele
panouri ale unui dulap snt uile 1,
pereii laterali 2, 3 i interiori 4,
panoul spate 5, tavan 6 i fund 7.

Pentru ui se folosesc plci din panel

sau din PAL, n grosime de 16 i 19
mm. Pe marginile panoului se aplic
borduri de protecie. Pereii laterali,
tavanul, fundul, spatele alctuiesc
cutia mobilei, care se sprijin pe un
cadru 8 cu patru picioare 9. Pereilor
laterali li se aplic borduri pe
canturile din fa i dinspate.
Montarea acestor perei se face prin
asamblare cu cepuri rotunde aplicate
i cu uruburi demontabile. Panourile
din PAL pentru ui i pentru perei
laterali snt furniruite pe o parte sau
pe ambele fee, n funcie de
condiiile calitative solicitate de
produsul finit.
Panoul de spate se poate executa
din placaj sau din PFL i se
fixeaz cu uruburi metalice n
faltul pereilor tavanului i al
soclului. Tavanul i fundul se pot
executa din panouri PAL sau din
rame placate.Dulapul cu o astfel
de construcie are pereii laterali
alctuii
din
rame
avnd
longeroanele i traversele de
cherestea i rinoase placate pe
ambele fee cu PFL melaminat sau
emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL
sau ram din cherestea placat pe
faa interioar cu placaj de fag sau
PFL dur, iar pe faa superioar cu
PFL emailat. Compartimentarea
interioar se face prin sertare 10 i
prin polie 11.Toate canturile
panourilor se protejeaz cu fii
din furnir, din HDS sau din
PCV.Asamblarea
prilor
componente ale dulapului se face
cu cepuri rotunde aplicate, cu
uruburi metalice i cu uruburi
demontabile.
Sistemul de construcie din cadre
de lemn (schelet). Acest sistem se
ntrebuineaz la construcia
scaunelor,
a
fotoliilor,
a
canapelelor,
a
meselor
etc.Cadrele se pot executa din
cherestea sau din lemn stratificat.
Scaunul tmplresc folosete
repere simple i repere complexe
mbinate ntre ele. Reperele
componente ale scaunelor snt:
picioarele din fa i din spate,
legturile picioarelor, sptarul i
ezutul.ezutul scaunelor se
poate realiza din placaj sau poate
fi tapiat.Asamblarea reperelor se
face cu diferite materiale de
legtur, prin uruburi metalice
pentru lemn sau uruburi cu
piuli.Produsele realizate prin
stratificare folosesc ca repere
obinute din lemn prin ncleiere i
presare.Se pot folosi ca materii
prime: furnirele tehnice, placajele
subiri, plcile din achii de lemn,
hrtia melaminat n amestec cu
pnz, plcile din fibr de lemn
etc.Din categoria produselor
integral stratificat-mulate fac
parte
scaunele.
Reperele
stratificate-mulate snt folosite n
prezent
deoarece
realizeaz
produse estetice, economice,
rezistente i permit organizarea
produciei n flux.Mobila curbat
aparine mobilei pe schelet, ns
reperele componente au forme
curbe obinute prin plastifierea i
prin curbarea lemnului.

4.Clasificarea
si
proprietatile
adezivilor.Procesul tehnologic de
incleere.Metodele de aplicare a
adezivilor.
Clasificarea
adezivilor.Adezivul
reprezinta un produs de natura
organica sau anorganica capabil de a
realize legaturi rezistente intre piese
sau suporturi.Adezivii se clasifica
:Naturali-(animala
sau

vegetala)Sintetici-(de
polimerizare,de policondensare, de
poliaditie, elastomeri)
Combinati
Clasificarea adezivilor in functie de
proprietatile fizice: Dupa starea de
agregare fizica: a)Fluizi sub forma de
solutie,dispersii,emulsii. b)In forma
de granule,folii, prafuri
c)Dupa
comportarea
adezivului
la
temperaturi
(Termoplasti;Termorigizi)
d)Dupa
modul de intarire(prin intarire la
rece;prin incalzirea solutiilor simple
fara adios de intaritor; prin reactia
chimica la cald sau rece; prin
evaporarea si difuziunea solventului
in masa lemnului) Clasificrea dupa
proprietatile tehnologice: 1)Modul
de utilizare 2)Rezistenta la apa a
peliculelor(Foarte
rezistente;
rezistente la apa; nerezistenti) Dupa
durabilitatea peliculei intarite fata
de agenti atmosferici(rezistenti la
climat
tropical;
rezistenti
la
umeditate; rezistenti la interior)
Proprietatile
adezivilor
1.Descleierea-cind
doua
piese
incleiate se rup planul de rupere
apare la separatia dintre adezivi si
una din piese, dispare adeziunea
dintre adezivi si suprafata lemnului.
2.Coeziunea adezivului-planul de
rupere fie in stratul de adeziv sau in
lemn, fortele de adeziune intre lemn
si adeziv sunt superioare fortelor de
legatura
intermoleculare
ale
adezivului.
3.Incleierea satisfacatoare-adeziunea
fata de lemn si coeziunea adezivului
sunt superioare rezistentei lemnului
utilizat.
4.Densitatea
adezivului-pentru
calculi de proiectare a instalatiilor de
depozitare si transport,pentru diverse
calculi de consum specific.
5.Viscozitatea-se
determina
cu
ajutorul viscozimetrelor a cupei cu
orificiul calibrat si alte aparate in
functie de viscozitatea adezivului.
6.Continutul
in
substante
solide(corp)sau
concentratia
adezivului se refera la adezivii sub
forma de solutie dispersie sau
emulsie.Se determina prin uscarea la
anumita
temperatura
pina
la
greutatea consanta a unuei cantitati
de adezivi prcis determinate.
7.Hp adezivului-arata caracterul
acid,basic
sau
neutru(hirtia
indicatorului).
8.Durata de gelifiere-se determina in
conditii apropiate de cele de
utilizare.Gelifierea
este
durata
timpului de mentinere in stare fluida
cu sau fara intaritor pina ce ajunge in
stare de gel.
9.Durata
de
utilizare-reprezinta
intervalul de timp scurs din
momentul in care adezivul este
pregatit pentru aplicare si pina in
momentul in care nu mai este
utilizabil.
10.Viabilitatea sau durata de
pastrare-de la fabricarea adezivului si
pina in momentul in care nu mai
poate fi utilizat.
Modul de pregatire si aplicare a
adezivilor.
1.Omogenizarea-manual
sau
mechanic vertical sau prin recirculare
cu ajutorul pompelor.
2.Aducerea adezivului la temperature
de aplicare-o conditie importanta
care trebuie respectata pentru
obtinerea unor bune rezultate.
-temperatura mai coborita-mareste
mult viscozitatea.
-temperatura foarte coborita pot trece
in stare cristalina.
-temperatura mai ridicata-reduc
viscozitatea si dau filme subtiri cu
intreruperi,incleiere cu defecte.
3.Diluarea cu apa sau solvent
organici:
-la pregatirea adezivilor inainte de
utilizare(amestecare)
Adeziv:corp(mater.de baza)-solvent
sa
H2O-materiale
adaugatoare(subsante solide sau
lichide-reduc consumul de adeziv sau
corecteaza unele proprietati).
Adaugarea intaritorului se face sub
forma de pulbere sau dizolvat
imediat
inainte de utilizare(o
cantitate
numai
la
nivelului

necesarului imediat).
4.Spumarea-utilizarea
limitatainglobarea de bule fine de aer in
masa adezivului.
5.Amestecarea adezivului cu material
lemons-fabricarea PFL,PAL.
5.Bazele
aschierii
lemnului.Elementele
cutitului.Unghiurile
de
aschiere.Aschierea este procesul de
baza pentru obtinerea din lemn a
pieselor de dimensiuni si forme
necesare. Teoria aschierii In procesul
aschierii cutitul in forma de pana
patrunde in lemn sectioneaza fibrele
si
distrugind
legatura
dintre
acestea,separa de la lemn o anumita
portiune-aschie.Aschierea poate fi si
fara aschii-la repararea furnirului
taierea furnirului cu foarfeca
ghilotina. Pentru a obtine calitatea
necesara a prelucrarii la cheltuieli de
energie minime si productivitate
maxima trebuie de ales correct
conditiile de aschiere.Elementele
cutitului.
Pentru
prelucrarea
lemnului
sunt
folosite
scule
aschietoare de diferite constructii:
1)cu un tais(cutite); 2)cu citeva
taisuri(freze); 3)cu mai multe
taisuri(ferestraie);Elementele
cutitului fig.1;

1) fata de degajare(a,b,d,f)-este
situata din partea aschiei care se
degaja; 2)fata de asezare(a,c,e,f); 3)
doua fete laterale(a,b,c) si (d,e,f);
Fetele formeaza muchii: 1)muchia
din fata-taisul principal(muchia
taietoare a cutitului)af=abdf+acef;
2)muchia secundara lateral (2)(a,b)si
(f,d)daca latimea cutitului este mai
mica decit a materialului: (a,b)si
(f,d)muchii laterale din fata; 3)
(a,c)si(f,e) muchii laterale din spate;
Din punct de vedere al procesului de
aschiere
pe
semifabricate
se
deosebesc urmatoarele suprafete:
1)suprafata de prelucrat-de pe care se
indeparteaza un strat de lemn degajat
sub forma unei aschii(miscarea de
translatie a cutitului)sau de mai
multe aschii(miscarea de rotatie a
cutitului)
2)surafata
prelucrata;
3)suprafata de aschiere-formata de
muchia taietoare a cutitului pe
semifabricatul prelucrat. La miscarea
de translatie suprafata prelucrata si
suprafata de aschiere coincid.In
procesul miscarii de rotatie suprafata
de aschiere este intodeauna curbilinie
iar suprafata de prelucrat sic ea
prelucrata pot fi rectilinii; 4)Planul
care este tangent la suprafata de
aschiere si trece prin muchia
taietoare a cutitului se numeste
planul de aschiere; 5)Unghiurile de
aschiere:

1-unghiul de ascutire- -dintre fetele

de degajare si asezare a cutitului; 2unghiul de aschiere--format de fata
de degajare a cutitului si suprafata
prelucrata; 3-unghiul de degajare-fata
de
degajare
si
planul
perpendicular pe planul de aschiere;
4-unghi de asezare dintre fata de
asezare si planul de aschiere();
6.Felurile de aschiere.Miscarea de
aschiere si avansurile.In functie de
directia de deplasare a cutitului fata
de orientarea fibrelor lemnoase se
deosebesc 3 feluri principale de
aschiere:frontala;longitudinal;transve
rsala. 1-Aschierea frontala-planul de
aschiere este orientat perpendicular
pe fibre;aschia se desprinde si consta
din elemente separate avind o slaba
coeziune(legatura)intre ele sau fara
nici o legatura.

2-Aschiere longitudinala-directia de

aschiere coincide cu cea a fibreloraschiile au forma unei panglici

subtiri care uneori se fringe
desfacindu-se in bucati.

3-Aschierea transversala-deplasarea
cutitului
in
planul
fibrelor
perpendicular in planul acestora
elementele aschiilor au o legatura
slaba.

In aceleasi conditii rezistenta

maximal la schiere este frontal iar
rezistenta
minimaltransversala.Pentru
obtinerea
suprafetei prelucrate de o inalta
calitate aschiile trebuie sa se degaje
cit mai uniform. 1.Aschierea
deschisa.Cind in procesul de
prelucrare cu cutitul se formeaza o
suprafata de aschiere,aschia se
degaja de pa intreaga suprafata de
prelucrat iar latimea muchiei
taietoare a cutitului poate fie egala cu
aceasta sau mai mare.2.Aschiere
inchisa.-daca se obtin doua sau trei
suprafete
de
aschiere.1)fundul
ulucului-o
suprafata
de
aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a
treia suprafata de aschiere. La
deplasarea cutitului in lemn fata de
degajare deformeaza aschia care se
fringe patrunzind mai adinc in
lemn,cutitul slabeste legatura dintre
fibre si degajarea acestora formeaza
in
lemn
crapaturi
sau
o
crapatura,daca aceasa crapatura are o
lungime mare,aschia degajindu-se
genereaza pe suprafata prelucrata
adincituri si alte neregularitati.Pentru
a preveni formarea crapaturilor lungi
in lemnul de prelucrat in constructia
masinilor este prevazuta asezarea in
fata cutitului a unor rigle de
sprijinire(bare de presiune)apasind
aschia in fata cutitului limiteaza
lungimea despicarii fibrelor si
contribuie la fringerea aschiilor.
Pentru fringerea aschiilor pe capetele
portcutitelor sip e arbori sint
deasemenea prevazute dispositive
special sfarimitor de aschii.
Miscarea de aschiere si avansurile.
Miscarea de aschiere-deplasarea
cutitului necesara pentru degajarea
unei aschii iar viteza acestei miscari
se numeste viteza de aschiere si se
noteaza cu v(m/s). Traiectoria
aschiei-calea pe care o parcurge in
lemn muchia taietoare a cutitului la
degajarea unei aschii la o miscare de
rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/
(60*1000)(m/s);
D-diametrul
circumferintei descrisa de muchia
taietoare a sculei; n-turatia sculei
aschietoare rot/min; La o miscare de
translatie a cutitului: v=L/T (m/s); Lcalea parcursa de cutit la degajarea
aschiilor; T-timpul; Pentru a asigura
degajarea succesiva a aschiilor o
singura miscare de lucru v este
insuficienta pentru degajarea fiecarei
aschii noi cutitul trebuie deplasat fata
de lemn sau invers. O astfel de
deplasare se numeste miscare de
avans iar viteza acestei miscariviteza de avans U(m/min); V>>>U;
Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; znumarul de dinti; Uz-avansul pe un
dinte; La majoritatea masinilor
miscarea de avans se realizeaza
concomitant
cu
miscarea
de
aschiere.Sunt
masini(de
taiat
furnir)cind
scula
aschietoare
deplasindu-se
intr-o
directie(de
lucru)degaja aschia iar in alta
directie (mers in gol)revine la pozitia
initiala.
Avans-deplasarea
materialului de prelucrat la o trecere
a sculei aschietoare (rectilinie)sau la
o rotatie a sculei aschietoare.

7.Discuri
de
ferestraie
circulare.Elemente constructive ale
discurilor.Alegera
discului
si
stabilirea regimului de taiere.
Pnzele
pentru
ferstraiele
circulare joac un rol important
in prelucrarea mecanic a
lemnului, utilizndu-se la debitare
pentru operaii de spintecare,
secionare i retezare, precum i
la fasonare pentru operaii de
tiere la dimensiuni nominale.
Din punct de vedere constructiv,
discurile circulare se caracterizeaz
prin
grosimea
corpului,
prin
diametrul exterior i diametrul gurii
de fixare i prin forma, n seciune
transversal, a capului i corpului.In
industria de prelucrare mecanic a
lemnului snt cunoscute urmtoarele
tipuri constructive de discuri: discuri
plane, sau discuri de egal grosime
pe toat seciunea corpului; discuri
conice, cu seciunea corpului
variabil, mai mare la centru i mai
mic ctre cap; discuri ngustate, la
care corpul este mai ngust dect
capul.Felul
i forma danturii
discurilor circulare variaz n funcie
de felurile tierii lemnului.Discurile
circulare pentru tierea lemnului n
direcie longitudinal au dantura
diferit fa de acelea pentru tiere
transversal (fig. 58).
Unghiurile constructive ale acestor
discuri circulare snt indicate n fig.
58, i anume: unghiul de degajare y,
unghiul de ascuire p, unghiul de
aezare a, unghiul de tiere

-Unghiul de degajare y este unghiul

dintre faa de degajare i planul
perpendicular pe planul de tiere
principal.
-Unghiul de ascuire ( este format de
faa de degajare i faa de aezare.
-Unghiul de aezare a este unghiul
dintre faa de aezare i planul de
tiere, acesta din urm fiind planul ce
trece prin ti i este tangent la
suprafaa de tiere.
Forma dinilor prezint particulariti
constructive
diferite.
Astfel,
profilul /, cu dini triunghiulari
nclinai, are proiecia suprafeei de
aezare rectilinie, profilul //, cu dini
cu ceaf, are o proiecie n linie
frnt, iar profilul III, cu dini boltii,
are o direcie curbii inie;profilulIV:
cu dini triunghiulari drepi, prezint
proiecia suprafeei de aezare
simetric cu aceea de degajare fa
de planul discului, care trece prin
centrul discului i ti, n timp ce
profilurile V i VI au o aezare
asimetric.
-Unghiul de tiere este cuprins ntre
suprafaa de degajare i planul de
tiere principal. Suma unghiurilor de
degajare, de aezare i de ascuire
este totdeauna egal cu 90".
La discurile pentru tierea
longitudinal
a
lemnului,
profil /, //, III, unghiul de
degajare are valoare pozitiv, iar
unghiul de tiere este mai mic de
90, n schimb la discurile pentru
tierea transversal, unghiul de
degajare poate fi egal cu 0 sau
poate avea chiar
valoare
negativ, in timp ce unghiul de
tiere poate fi mai mare de 90, i
anume la profilurile IV, V, VI

(fig. 58).Fiecare dinte are un ti

principal
i
dou
tiuri
secundare.Spaiul liber dintre doi
dini nvecinai reprezint golul
dintelui.Linia
care
unete
vrfurile dinilor se numete linia
virfurilor, iar aceea care unete
fundurile lor se numete linia
fundurilor. Aceste linii trebuie s
fie paralele intre ele, reprezentnd
dou cercuri concentrice.
La micorarea nlimii dinilor, se
reduce volumul golurilor dintre dini,
ceea ce nu este de dorit, ndeosebi la
debitarea cherestelei de grosime
mare i cu avansuri mari pe dinte.
Rezistena la uzur a tiului dinilor
este determinat de calitatea oelului
i de valorile unghiulare, care depind
de materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care se
debiteaz, de starea lui, uscat, umed,
ncleiat, de regimurile de tiere alese
i altele.
Pentru
debitarea longitudinal a
lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura / din fig. 58.
La un astfel de profil al dinilor,
unghiul de degajare nu poate fi mrit
peste 2025, pentru a nu slbi
vrfurile dinilor, iar la un unghi de
aezare mare, forele de tiere
acioneaz
defavorabil
asupra
vrfului
dintelui.Cele mai bune
rezultate la tierea n lungime a
lemnului se obin la profilurile // i ///
ale dinilor, iar la tierea transversal,
la profilul VI.
Micorarea numrului de dini la
discurile
circulare,
provoac
reducerea cheltuielilor de energie i a
forelor de tiere, n acelai timp ns
se nrutete calitatea suprafeelor
debitate i crete pericolul de recul,
de
azvr-lire
a
materialului
debitat.Snt cunoscute mai multe
construcii de discuri circulare plane
cu numr redus de dini, totui
principiul lor de funcionare este unul
i acelai.
In vederea mririi rezistenei la tiere
a dinilor discurilor circulare, s-a
trecut la aplicarea prin lipire de
plcue din carburi metalice pe feele
de degajare ale dinilor.La baza
produciei circularelor armate cu
plcue din carburi metalice a stat
reducerea numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere.Plcuele din
carburi metalice se aplic frontal la
pnzele pentru debitare longitudinal
sau lateral i pentru debitarea
transversal.Formele i dimensiunile
plcuelor din carburi metalice pentru
debitarea
longitudinal
i
transversal a lemnului nu snt
identice i snt determinate de forma
i valorile unghiulare ale dinilor.
Alegerea regimului de taiere.In
conditii concrete de debitare trebuie
folosite ferestraie cu D minim
deoarece acesta permite reducerea
consumului de putere,micsorarea
latimii taieturii si a ceaprazului.
Ferestraiele cu diametre mici sunt
mai stabile in lucru,dau suprafata
taieturii de calitate superioara dintii
acestora se ascut mai usor ce
usureaza si indreptarea ferestraielor.
8.Cutite de rindeluit si frezat
longitudinal.Pregatirea cutitelor de
lucru. Cutitele sunt scule care
servesc la prelucrarea prin aschiere a
pieselor din lemn prin rindeluirea
plana rindeluirea la grosime-pe
canturi
prin
strungire
,razuire,daltuire,taiere
plana
a
furnirelor.Actionarea cutitului care
produce aschierea asupra piesei de
prelucrat se manifesta prin: 1adincirea cutitului in materialul
lemons al piesei de prelucrat; 2ingrosarea stratului devenit aschie; 3incovoierea si evacuarea aschiei;
Toate aceste aspect ale procesului de
aschiere se produc datorita miscarii
relative a cutitului fata de piesa si
faptului ca duritatea taisului cutitului
este mai superioara.Aschiile apar ca
un efort al deformarii si deplasarii
succesive a straturilor de lemn fata
de taisul cutitului. La masinile de
frezat longitudinal se folosesc cutite
plane: 1)Cutite subtiri(masina de
indreptat,crearea unei suprafete plane

rz;grosimea 3mm b-2540mm; Lmax

aproximativ
1610mm(min
310mm).
Obtinute
din
otel
aliat,oteluri special =30-320 pentru
specii moi =35-400 specii tari.

Valoarea latimii cutitelor se poate

determina in functie de diametrul
arborelui pe care se monteaza si de
numarul lacasurilor pentru cutite
B=0,3*D-z=2-4 locasuri; B=0,2*Dz=6 locasuri cu aproximatie.2) Cutite
groase(masina de rindeluit la
grosime)cu gauri sau crestaturi
pentru fixarea cu suruburi in arboreal
port cutit, care trebuie sa fie identice
ca forma si dimensiuni la acelasi
cutit si asezate perfect simetrice fata
de mijlocul cutitului. C-grosimea10mm;
B-latimea80,90,100,110,120,125mm;
L-310
0
aprox.910mm; -40+-2 se executa
din otel carbon de scule sau oteluri
aliate. Pregatirea cutitelor de lucru.
1)cutitele trebuie sa fie bine ascutite
si echilibrate; 2) nu se permit
destratificari,goluri,stirburi bazuri si
urme de coroziune. 3)la cutitele
subtiri se admite o diferenta de
grosime de 0,05mm pe lungimea
cutitului la cele groase pina la
0,1mm. Abaterea muchiei taietoare
de la liniaritate nu trebuie sa
depaseasca limita de 0,025mm pe
100mm la lungimea acestuia. 4)
Cutitele perechi trebuie sa aiba
aceiasi masa iar centrele lor de
greutate trebuie sa se afle la aceeasi
distant de la capetele cutitelor.
Aceasta inseamna ca ambele jumatati
ale fiecarui cutit pereche trebuie sa
aiba deasemenea aceeasi masa. Masa
cutitelor perechi si pozitia centrelor
lor de greutate se verifica prin
cintarire pe cintare de echilibrare.
5)Suruburile,penele si alte elemente
ale arborilor port cutit care intra in
garniture trebuie sa aiba si ele
respective aceeasi masa; 6)Daca in
procesul lucrului arboreal port-cutit
incepe sa vibreze e necesar sa se
restituie cutitele in sectia de ascutit
scule pentru verificarea echilibrarii;
7)Instalarea si fixarea cutitelor pe
arboreal port-scula; Conditiile de
baza ale unei montari corecte a
cutitelor in arbori sunt: 1-cutitele
trebuie sa fie fixate sigur pe arbore;
2-muchia taietoare trebuie sa
depaseasca periferia arborelui cu
0,75-1mm; 3-taisul tuturor cutitelor
trebuie sa descrie in rotatie un
cilindru cu aceeasi raza; 4-arborii
port cutite trebuie sa fie echilibrati
dinamic:in caz contrar se produc
vibratii
la
prelucrare. Pentru
verificarea preciziei de montare a
cutitelor in arboreal port-scula se
folosesc diferite dispositive si
anume:1)cu ajutorul unei rigle din
lemn masiv asezind rigla pe masa din
spate:prin rotirea capului port-scula
trebuie ca virful cutitelor sa fie
tangent la suprafata inferioara a
riglei.Rigla
se
deplaseaza
in
minimum 3 puncte pe lungimea
cutitului(0,3;0,8-0,15mm);
2)cu
dispozitiv cu ceas cu cadru;3)cu
dispozitiv
cu
electromagneti(instalarea rapida a
cutitelor);
4)pentru
verificarea
pozitiei cutitelor pe capetele portcutit in afara masinii este folosit un
sablon.se aseaza direct pe capul portcutit,surubul se roteste pina cind intra
in contact cu cutitul si se fixeaza cu
contrapiulita,apoi
sablonul
se
deplaseaza pe capatul opus al
cutitului si se verifica.Verificind
pozitia muchiilor taietoare cutitele se
fixeaza
definitive
pe
arbore.Buloanele trebuie insurubate
incepind de la mijlocul arborelui spre
margini.Fixind cutitele se anclaseaza
masina si cind arboreal a dezvoltat
turatia
necesara
masina
se
deconecteaza,suruburile se string
inca odata cu cheia si dupa
examinarea cutitelor masina poate fi

considerata gata de functionare.

9.Procesul tehnologic de fabricare
a furnirelor estetice.
Notiune:Furnirele estetice sunt foi
subtiri ai lemnului cu aspect
decorativ avind grosimea de la 0,41mm,obtinute prin taiere plana sau
derulare excentrica a bustenilor de
diferite specii.
Clasificarea:-dupa aspectul furnirului
a)furnir tangential-debitat in plan
tangential la inelele anuale;
b)furnir radial sau semiradial-debitat
in
plan
perpend.sau
aproape
perpend.pe inelele anuale.
-dupa defectele naturale:defecte de
prelucrare si dimensiuni si calitatea
I,II,III..Furnirele estetice se produc in
grosimi
de
0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm;lungimi60;100;120;165mm;latimea-8;14mm;
Procesul tehnologic-sirul de operatii:
1.sectionarea bustenilor;
2.fasonarea bustenilor;
3.tratarea termica a prismelor;
4.cojirea prismelor;
5.taierea plana a furnirelor;
6.uscarea furnirelor;
7.uscarea si sortarea;
8.depozitarea,ambalarea
si
expedierea furnirelor;
1.Sectionarea
bustenilor-taierea
bustenilor la anumite lungimi in
functie de deschiderea masinilor de
taiat planorizontal(2,6;3,3;4m);
2.Fasonarea-taierea lung. a bustenilor
pentru obtinerea unei anumite
semiprisme,sverturi
sau
segmenti(ferestraie
panglica
orizontale);
3.Tratarea termica a prismelor-se
urmareste plastificarea(inmuierea sub
influienta
umeditatii
si
temperaturii,scopul plastifierii este
obtinerea unor furnire netede cu
eforturi de taiere mici, fara crapaturi
si fara smulgeri de fibre.Procesul de
tratare
poate
fi
cu
abur(higrotermic)sau
cu
apa
calda(hidrotermic)si se efectuiaza in
bazine speciale din beton.Prelungirea
de la 1-3zile in functie de
specie,dimensiuni,etc.
4.Cojirea prismelor-pentru a evita
degradarea cutitului(busteanul se
curata manual cu cutitoaie sau
mecanizat cu masini speciale);
5.Taierea plana-consta in taierea
transversala a prismelor prin
deplasarea in plan orizontal a
cutitului pentru obtinerea unei foi
subtiri.Prisma de lemn se ridica cu o
grosime de furnir la cursa de
intoarcere
a
saniei
port
cutite:Calitatea furnirului obtinut
depinde de pozitia cutitului si a barei
de presiune care exercita o forta de
presare asupra furnirului,unghiul
optimal de instalare a barei fata de
cutit =420Marimea presiunii a barei
depinde de specia lemnului si
grosimea furnirului.
6.Usacarea furnirului.Scopul uscarii
furnirului este indepartarea apei din
furnir pentru a le aduce la
umiditatea(W)corespunzatoare
utilizarii(W=15%)prevenind astfel
atacul de mucegai si decorarile,ca
urmare se poate face pe cale
naturala,in camere de uscat sau pe
cale artificiala in instalatii mecanice
de uscare.Uscarea artificiala se face
prin trecerea furnirului de-a lungul
uscatorului sub influienta de aer
cald,cel mai utilizat este cel cu duze
cu transportor pe banda(aerul este
suflat din duze aproape perpend.pe
furnir).In cazul necorespunderii
regimului de lucru pot aparea defecte
ca:-ondularea furnirului;-craparea la
capete sau uscarea neuniforma a
acesuia.
7.Taierea
si
sortarea
furnirului.Taierea este operatia de
indreptare a canturilor, a foii de
furnir asezat in pachete si de
prelucrare,neadmise de STAS.La
eliminarea defectelor trebuie sa
rezulte suprafete cit mai mari si
pierderi cit mai mici.Operatia se
executa cu foarfeca ghilotina.Dupa
taiere pachetele se leaga cu sfoara de
cinepa in numar de 12,24,32;
8.Depozitarea,ambalarea
si
expedierea furnirului.Se depoziteaza

in incaperi uscate in stive continind

furnir din aceeasi specie,grosime si
clase de calitate.Furnirul estetic se
livreaza
deobicei
neambalate.Expedierea furnirului se
face cu transportorul care trebuie sa
fie uscat,curat.
10.Procesul tehnologic de fabricare
a
furnirelor
tehnice.Furnirele
tehnice snt foi subiri de lemn cu
grosimea de 0,53,1 mm. obinute
prin derulare centric, folosite la
fabricarea placajelor, panelelor,
lemnului stratificat, ambalajelor,
produselor mulate i la acoperirea
diferitelor plci pe baz de lemn.
Furnirele tehnice se clasific
n:1.furnire de rinoase,fag,stejar,
mesteacn, anin, plop, tei,-pentru
placaj.2.furnire de fag, stejar, tei
-pentru panel;3.furnire de fag pentru
lemn stratificat i PAL extrudat.
Furnirele tehnice, n funcie de
defectele naturale i de prelucrare, se
clasific n patru clase de calitate: A,
B, C i D. Cele mai uzuale grosimi
ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8;
1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm. Condiiile tehnice pe care trebuie s le
ndeplineasc furnirele tehnice snt:
-s aib grosime uniform pe
ntreaga suprafa;
-s nu prezinte crpturi mari,
asperiti i ondulaii pronunate.
Umiditatea fiilor i foilor de furnire
tehnice trebuie s fie de 10-12%Depozitarea furnirelor tehnice se
face n ncperi nchise, stivuite pe
platforme sau palete, dup specie,
calitate i dimensiuni. Furnirele
tehnice se transport cu mijloace de
transport curate, uscate i acoperite
sau n conteinere.
Procesul tehnologic a furnirelor
tehnice:
1.Tratarea termica a bustenilor;
2.Sortarea bustenilor;
3.Cojirea bustenilor;
4.Derularea furnirului;
5.Croirea furnirului;
6.Uscarea furnirelor;
7.Sortarea furnirilor;
8.Frezarea fisiilor de furnir;
9.Imbinarea fisiilor de furnir:
a)fisii;b)foi intregi fara defecte;c)foi
intregi cu defecte
9.1 repararea furnirului;
10Sortarea pe clase:A;B;C;D;
1.Tratarea termica a bustenilor:temp30-700;
2Sectionarea
bustenilor-prin
sectionarea bustenilor se obtin
butucii in lungimi corespunzatoare
dimensiunilor
produselor(placaj,panel,lemn
stratificat)Lungimea
bustenilor
2,35;2,60;2,20;1,45;
3.Cojirea butucului.
4.Derularea furnirelor-operatia de
derulare se executa la derular si are
ca scop obtinerea unei foi subtiri
continua de furnir si se realizeaza
prin rotirea butucului(1) in jurul axei
sale,in fata unui cutit(4)care se
avanseaza spre butuc cu o distanta
egala cu grosimea furnirului,la
fiecare rotatie a butucului.

Rotatia butucului este miscarea de

aschiere,iar
miscarea
cutituluimiscarea
de
avans.V=(*d*n)/
(60*1000);v-nu este constanta,se
micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al
butucului.(d a rolei va fi egala cu d a
rozetei)V=1-3m/s; U=(h*n)/1000;hgrosimea
furnirului
derulat;nnumarul de rotatii a busteanului;
Calitatea furnirului derulat depinde
in mare masura de gradul de presare
a barei de presiune.
5.Croirea furnirelor tehnice-covorul
de furnir dupa derulare este croit in
dimensiuni(foarfeca de croit);
6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei
din
furnir.Defecte
de
uscare:1)crapaturi
la
capetele
foilor;2)crapaturi
la
mijloc;3)ondularea
marginilor;4)imprimari;5)umiditatea

neuniforma;6)zone de umiditate
diferite
pe
suprafata;7)sortarea
furnirelor
dupa
cele
4
clase:A,B,C,D.Repararea
defectelor,imbinarea
fisiilor
de
furnire inguste,sortarea pe clase.
11.Placajul este o plac obinut
prin ncleierea unui numr impar
de furnire, cu fibrele orientate sub
un anumit unghi (30, 45, 60,
90), cel mai obinuit tip de placaj
fiind cel cu straturile vecine cu
fibrele orientate la un unghi de
90, numit placaj normal.Placajele
se clasific dup mai multe
criterii:dup
direcia
fibrelor
straturilor
exterioare
de
furnir:longitudinal,
transversal,
ptrat;dup structur, placajul
poate fi : normal, de construcie
echilibrat,
stelat,
omogen,
mixt;dup specia lemnoas a
furnirelor componente, placajul
poate fi fabricat din: foioase tari,
foioase moi, rinoase, specii
exotice;dup
domeniul
de
utilizare,placajul
este:de
uz
general,special,pentru lucrri de
interior, pentru lucrri de exterior,
pentru vagoane de marf acoperite,
de aviaie etc.Placajul de fag
pentru lucrri de interior se
produce
n
urmtoarele
dimensiuni:lungimexlime,n
mm:1530x1530;1830x1220;2000x
900;2000x1220;2000x1250;2200x
1220i2440x1220(uzual
fiind
formatul 2000x1250);grosimi, n
mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0;
10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0
i
25,0 (grosimea de baz fiind
4,0).Acest sortiment de placaj se
poate executa n zece clase de
calitate,
care
rezult
din
combinaiile calitative ale celor
dou straturi exterioare de furnir
(A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)
(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(DD)n general, placajul este un
material cu densitate redus,cu
elasticitate
i
stabilitate
dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult
folosit.Procesul tehnologic al
placajului
pentru
interior.ncleierea furnirelor i asamblarea
pachetelor;-presarea placajului;condiionarea placajelor;-tierea la
format a placajelor;-repararea
placajelor cu defecte;-lefuirea
placajelor;-sortarea
placajelor;depozitarea,
ambalarea
i
expedierea
placajelor.O
caracteristic a placajelor, n
special a celor pentru lucrri de interior, o constituie faptul c prin
absorbie de ap, plcile i
schimb dimensiunile. Din aceast
cauz snt protejate atunci cnd snt
folosite n medii umede sau vin n
contact direct cu apa. Incleierea
furnirelor
i
asamblarea
pachetelor. Pentru ncleiere se
folosesc
adezivi
ureoformaldehidici(urelit P)i pe
baz
de
fenol-formaldehid.Pregtirea
soluiei
adezive
const
n
dozarea
componentelor pe baza unei reete
i amestecarea acestora pn la
omogenizare
(n
malaxoare).Aplicarea soluiei de
clei pe furnirele de miez se
execut la maini de ntins clei (cu
cilindri de aplicare i cilindri de
dozare).Asamblarea
pachetelor
const n aezarea pe o tabl de
aluminiu a unui furnir de fa peste
care se aaz miezul uns cu clei,
apoi, din nou, un furnir de fa,
peste care se aaz a doua tabl de
aluminiu. Tablele de aluminiu
uureaz ncrcarea i descrcarea
placajelor i ajut la evitarea
murdririi platanelor presei i a
placajelor.La aezarea furnirelor se
va avea n vedere realizarea
unghiului de 90 ntre direcia
fibrelor furnirelor vecine.Presarea
placajelor. Presarea se execut n
prese hidraulice multi-etajate
avnd platanele nclzite cu abur
sau cu ap supranclzit. Operaia
are loc sub influenta simultan a

temperaturii si a presiunii.Durata
de presare este n funcie de felul
adezivului i grosimea placajului,
stabilindu-se
astfel
3-4
min.Condiionarea
placajelor.
Operaia se realizeaz n ncperi
speciale i const n rcirea lent a
produsului i realizarea unei
umiditi
uniforme,corespunztoare umiditii
relative
a
mediului
ambiant.Tierea
la
format.
Formatizarea placajului const n
tierea marginilor pentru obinerea
formatelor din STAS sau a
formatelor solicitate la export.Repararea placajelor cu
defecte.este de a corecta prin
chituire unele defecte: crpturi cu
limea la baz de maxim 5mm,
rosturi
deschise,
guri
de
dimensiuni
mici.lefuirea
placajelor. Scopul lefuirii este
ndeprtarea
asperitilor,
a
smulgerilor de fibre i a petelor de
clei, pentru a se obine suprafee
uniforme
i
cu
aspect
corespunztor.Pentru lefuire se
utilizeaz maini de lefuit cu 3
cilindri (cu avans prin band) i
maini de lefuit cu band
lat.Sortarea
placajelor.
La
sortarea pe clase de calitate.Dup
sortare, placajul se marcheaz prin
tampilare
(marca
fabricii,
dimensiuni,
clasa
de
calitat)Procesul tehnologic al
placajului de exterior. Placajul de
exterior are rezisten mecanic
superioar i rezisten n mediul
umed mare fa de placajul pentru
lucrri
de
interior.Procesul
tehnologic este foarte asemntor
cu cel al placajului pentru lucrri
de interior, cu deosebirea c n
acest caz nu se mai fac operaiile
de reparare i lefuire, produsul
fiind protejat la exterior cu un strat
de
clei
fenolformaldehidic(fenoplac).ncle
ierea furnirelor se face cu fenoplac
la o anumita temperatura si
presiune. Durata de prestare este
de 5 min (timp de baz)+1min
grosimea placajuluiDefectele de
ncleiere snt aceleai ca la
placajele pentru lucrri de
interior.Sortarea se face n dou
clase de calitate (I, II)Procesul
tehnologic de fabricare a
placajelor
pentru
vagoane.Procesul tehnologic este
identic cu cel al placajului de
exterior.Regimul de presare este
identic cu cel al placajului de
exterior.
12.Procesul tehnologic de fabricare
a panelelor Panelul este o placa
formata dintr-un miez de sipci sau
miez bloc acoperit pe ambele fete
prin incleiere cu cite un strat de
furnir asezat perpendicular pe
directia fibrelor miezului.

1)Dupa directia fibrelor straturilor

exterioare-panelul
poate
fi:longitudinal,transversal si patrat.
2)Dupa
specie
panelul
este
fag,anin,plop,tei(dupa specie mai
putin pretioasa); 3)Dupa modul de
combinare a straturilor de furnir
panelul
este
de
calitate:
AA,AB,BC;Panelul se executa in
grosime
de
16,18,22,25,30,35,40mm;Formate
600*1600;750*1980;1000*1500;100
0*2000;1220*1830;1220*2200;1220
*2400;1250*2000mm;Procesul
tehnologic: (1)-pregatirea miezului
din sipci de cherestea:a)sectionarea
cherestelei;b)uscarea
cherestelei;c)rindeluirea
cherestelei;d)debitarea cherestelei in
sipci;e)sortarea sipcilor:-eliminarea
nodurilor;-asamblarea sipcilor pentru
miez;
(2)f)aplicarea adezivului si formarea
panelului; g)presarea panelului;
h)conditionarea si taierea la format;
i)repararea panelului cu defecte;
j)slefuirea
panelului;
k)sortarea
panelelor;

l)depozitarea,ambalarea,expediere;
1.Sectionarea cherestelei-obtinerea
unor
lungimi
corespunzatoare
lungimii panelelor si dimensiunilor
camerelor de uscare .Cherestelele
sectionate la lungimea necesara sunt
asezate pe platform special pentru a
trece in sectia de uscare.Sectionarea
cheresteleor se efectueaza
la
masinile:ferestraie
circulare
de
retezat( cu pendul)40
sania cu disc hidraulic. 2.Usacrea
cherestelei aducem cheresteaua la W
finala
=8%
pentru
evitarea
deformarii panelului asigurindu-I o
buna
stabilitate.
3.Rindeluirea
cherestelei-pentru a se obtine
suprafete netede care sa asigure o
corecta aplipire a sipcilor,una de
alta,evitindu-se formarea de goluri in
interiorul
placilor.Operatia
de
rindeluire se executa la masina de
rindeluit cu un arbore. 4.Debitarea
cherestelei in sipci.Cheresteaua se
debiteaza in sipci cu latimi
corespunzatoare grosimii miezului de
panel dupa cum urmeaza:latimea
sipcilor
gr.miezului
(mm)13,0;13,5;16,0;19,5;
grosimea
panelului-18,0;19,0;22,0;25,0;
5.Sortarea sipcilor.Sipcile fara
defecte se dirijeaza direct la masabanda pentru alcatuirea miezului si
sipci
cu
defecte(noduri
cazatoare,putregai,tesituri)care
se
elimina
la
ferestraie
circulare.Defectele care se admit la
sipci pentru miez sunt coloratiile
crapaturile strapunse lungimea max.
de 200mm si latimea maxima de
3mm
si
noduri
sanatoase
concrescute.6.Asamblarea sipcilorpentru miez se face pe masa banda si
consta in asezarea sipcilor una linga
alta in latime si lungime formind un
panou care se stringe cu cleme
metalice in vederea efectoarei
operatii.Panelul de sipci este dirijat
de-a lungul mesei la un punct unde
se efectuiaza taierea la lungime cu
ajutorul unui ferestrau circular si se
executa pe latimea acestuia niste
santuri in care se introduc sforile de
prindere (consolidarea miezului).La
operatia de asamblare trebuie de
respectat urmatoarele reguli: 1sipcile de la marginea panoului miez
trebuie sa aiba lungimea egala cu a
panoului sau cind sunt bucati trebuie
sa fie imbinate in lamba si uluc.2Inelele anuale ale sipcilor vecine sa
fie orientate in sens invers.3-Inelele
anuale ale sipcilor trebuie sa fie
orientate perpendicular pe fetele
miezului pentru rezistenta si evitarea
deformarilor.4-Imbinarile sipcilor pe
rindurile vecine trebuie sa fie situate
le distant de min 250mm.5-sipcile sa
fie bine aplicate. 7.Aplicarea
adezivului si formarea panelelor.
Miezul de sipci este uns cu clei fiind
trecut prin masina de intins clei cu
valturi.Pachetele se formeaza intre 2
placi de aluminiu si consta in:
-asezarea pe o placa de aluminiu a
unui strat de furnir transparent de 34mm grosime peste care se aseaza
miezul uns cu clei apoi un
furnir,peste care se aseaza a doua
placa de aluminiu si se introduce in
platanele
piesei.
8.Presarea
panelelor- presa hidraulica t0
0
platanelor 100-110 ;presiunea 8-12
daN/cm2;Durata de presare este in
functie de grosimea fetelor,natura
adezivului
si
se
stabileste:34min(timp de baza)+1min pentru
fiecare mm grosime de furnir(timpul
de transmitere a caldurii de la platan
pina
la
stratul
de
clei).9.Conditionarea si taierea la
format a panelului.Dupa presare
panelele se conditioneaza in 2 etape:
-o conditionare partial aprox.8h; -o
conditionare
definitive
intr-o
incapere speciala timp de 3-5 zile (t 0
0
aer 30-35
Waer 30-35%).Dupa
conditionare panelele se taie la
formatul necesar la ferestraie de
formatizat. 10.Repararea paneluluiscopul este de inlaturarea defectelor
care apar dupa operatia de
presare:chituire,repararea
gaurilor
mici si crapaturilor fine.Aplicarea
unor petici in cazul crapaturilor mai

pronuntate. 11.Slefuirea paneluluiobtinerea unor suprafete cit mai

netede fara neregularitati.Masina de
slefuit cu banda lata.12. Sortarea
dupa
calitate:AA,AB,BC.
13.depozitarea,ambalare,expediere
a.Depozitarea in magazii curate si
uscate-stivele trebuie sa contina placi
de aceeasi dimensiuni si clasa de
calitate sis a fie asezate pe platform
perfect plane.
13.Notiuni
de
process
de
productie.Structura procesului de
productie. Proces de fabricatie(de
productie)-transformarea materiilor
prime
semifabricatelor
si
materialelor tehnologice in produce
de mobile se face printr-un sir de
operatii si procese de prelucrare.
In functie de natura muncii de modul
cum contribuie la fabricarea unui
produs procesul de productie poate fi
1.Procesul de productie de bazaproces tehnologic-este acel proces in
cadrul caruia material prima si
materialele se transforma nemijlocit
in semifabricate sau produse finite
care formeaza productia de baza a
intreprinderii.
2.Procesul de productie auxiliare-are
scopul de a produce diferite feluri de
energie executarea sculelor si a
dispozitivelor,repararea utilajelor,ele
se desfasoara in sectiile auxiliare ale
intreprinderii parallel cu procesul
tehnologic.
3.Procesul de productie de deservire
reprezinta activitatea care deserveste
procesul de baza prin aducerea la
locul de munca a materialelor prime
a
sculelor
si
dispozitivelor,
transportul intre sectii,etc
Produsele obtinute in urma unui
process de productie pot fi:
1.Produse
semifinite-reprezinta
obiectele muncii care au suferit
numai o parte din transformari intr-o
sectie de productie si urmeaza a fi
folosite intr-o alta sectie in scopul
obtinerii de produse finite.
2.Produse finite sunt acelea care au
suferit toate transformarile prevazute
de standartele sau de norme interne si
pot fi livrate pentru consum.
14.Structura procesului tehnologic.
Debitarea elementelor din lemn
masiv.Utilajul folosit la debitarea
lemnului masiv.
Proces tehnologic-este acel proces in
cadrul caruia material prima si
materialele se transforma nemijlocit
in semifabricate sau produse finite
care formeaza productia de baza a
intreprinderii.
Procesul tehnologic dupa gradul de
inzestrare tehnica se poate executa pe
cale manuala sau mecanica.
Procesul tehnologic depinde de
constructia articolului de material
folosita de utilajul folosit,de calitatea
muncitorului,de gradul de calitate.
Procesul tehnologic este compus din
urmatoarele elemente:
1Operatii
tehnologice;2Faze;3Minuiri;4Miscari
Operatia-este acea parte a produsului
tehnologic care cuprinde actiunile
intreprinse asupra obiectelor muncii
pe un anumit loc de munca prevazut
cu anumite utilaje si unelte de
munca.
Operatia are ca efect schimbarea
formei si a dimensiunilor materiei
prime prelucrate.Dupa modul cum se
executa operatiile pot fi:
-manual;manualmecanic;mecanizate;automate;
Operatiile pot fi:
1.de trecere(material prima---scula
aschietoare);
2.pozitionale(scula
aschietoare--materia prima);
Faza este partea operatiei prin care
obiectele muncii sufera o singura
transformare tehnologica.
Minuirea este o parte a fazei care
consta in executarea unei actiuni
separate sau a unui grup de miscari
de catre un muncitor in vederea
prelucrarii materiei prime.
Miscarea este o parte componenta a
minuirii si consta in deplasarea
obiectului sau a muncitorului in
vederea fixarii pe masina sau
desprinderii de masina.

Proces tehnologic:
materia
prima(lemn
masiv,PAL,PFL)--semifabricat+adaos la prelucrarea
mecanica+adaos la umeditate---prelucrarea
semifabricatelor
curate(Rz<<Dn)
(burghierea,cepuirea,operatii
de
asamblare)-----obtinem piesa sau
elementul-----asamblarea---produs
finit.
15.Debitarea elementelor de mobile
din semifabricate pe baza de
lemn.Diagrama de croire.
Operatiile tehnologice de debitare a
lemnului masiv in vederea formei
semifabricatului ce trebuie obtinut
din cherestea:forma geometrica;cu
contur neliniar dispus in plan;cu
contur neliniar spatial.
Umeditatea lemnului la debitare
trebuie sa fie 8-12%.
I Retezarea s/f forma geometrica se
face prin:
1.Retezare-sectionare-spintecare;
2.Spintecare-retezare-sectionare;
II Semifabricatele cu contur neliniar
dispuse in plan.
1.Retezare-sectionare-indreptare pe o
fata-insemnare-decupare;
2.Retezare-rindeluire pe 2 suprafeteinsemnare-decupare;
3.Retezare-rindeluire pe 2 fetesectionare-insemnare-decupare;
III Semifabricate cu contur neliniar
spatial
1.Retezare-sectionare-spintecareinsemnare-decupare;
2.Retezare-sectionare-spintecarerindeluire pe 2 suprafete-insemnaredecupare;
3.Retezare-spintecare-rindeluire pe 2
sau 4 suprafete-insemnare-decupare;
Retezarea si sectionarea(1si2)-bucata
cu bucata fiind o operatie tehnologica
selective(se
elimina
defectele
neadmise).
Operatia tehnologica de sintecaredivizare pe latime a semifabricatelor
intermediare de cherestea(ferestraie
circulare cu un disc sau multiple sau
la ferestraie panglica).
Se deosebesc 3 diagrame de croire
tipice:
-debitare transversal-longitudinala.
-debitare longitudinal-transversala;
-debitare combinata(cel mai des
folosita);
Alegerea timpului de tehnologie de
debitare este impusa de:forma si
dimensiunile
semifabricatului.Caracteristicile
estetice si de rezistenta pe care
trebuie sa le indeplineasca piesa in
cadrul produsului de mobile.Dotarea
tehnica a intreprinderilor,nivelul de
calificare.
Diagrama de croire-schita materiei
prime cu dimensiunile nominale si
semifabricatelele necesare(Dn+adaos
la prelucrarea mecanica)amplasate pe
materia prima intr-o scara anumita.
Dupa efectuarea diagramei se
calculeaza randamentul de folosire a
materiei prime.
=((Vs/f)/Vm/p)*100%;
supradimensiunea la lungime se
acorda in functie de lungimea
elementului,tehnologia de prelucrare
si sculelele folosite:
1.Suradimensiunea la lungime(Sp.L)
pentru retezarea la un capat.
Sp.L=T+gm(mm);
pentru
2
capete:
Sp.L=2T+gm+a(mm);
T-grosimea discului circular;
t-de 2ori ciaprazului;
gm-adaos pentru evitarea divierii
pinzei(2mm);
a-adaos de asezare la retezare,dupa
directia de avans(2-4mm);
n-numarul de piese;
Lt=l*n+Sp*n;
16.Prelucrarea
mecanica
a
elementelor
din
lemn
masiv.Utilajul folosit.
PRELUCRAREA MECANIC A
LEMNULUI - este procesul de
operaii prin care lemnul i modific
forma i dimensiunile fr ai
schimba
proprietarele
chimice.
Principalul procedeu - tierea.
Prelucrarea mecanic prin tiere
cuprinde:
- prelucrarea prin achiere;

- fr achiere (despicarea, tierea

cu foarfece).
Prelucrarea prin achiere cuprinde:
metodele de prelucrare a lemnului ce
stau la baza fabricrii uilor i
ferestrelor:
tierea,
rindeluirea,
frezarea
derularea,
decuparea,
gurirea,
strunjirea,
copierea,
lefuirea .a.
Prelucrarea fr achiere: despicarea,
tierea la foarfece, tanarca, etc.
Procesul de tiere depinde de: specia
lemnoas i poziia planului de tiere
faa de direcia fibrelor.
Tierea se realizeaz n general cu
cuite elementare, care snt puse n
micare de mainile de prelucrare
mecanic a lemnului. Cuitul se
caracterizeaz prin:
1 - unghiul de ascuire;
2 - - // - de tiere;
3 - - // - de aezare;
4 - - // - de nclinare
Calitatea
prelucrrii
lemnului
depinde de calitatea ascuirii.
Proces tehnologic - totalitatea
operaiilor
ce
contribuie
la
schimbarea formei, dimensiunilor,
materiei prime ntr-o anumit ordine.
Dup uscarea materiei prime se trece
la debitare n rigle sau alte elemente,
dup debitarea brut urmeaz
ndreptarea, rindeluirea la grosime,
sau profilarea elementelor printr-o
singur trecere sau mai multe cu sau
fr lefuire i retezarea la
dimensiuni date.
Piesele cu un profil geometric
determinat se supun unui control i
prelucrrii n continuare cu ajutorul
dispozitivelor.
In continuare se solicit guri,
cepuri, scobituri, frezri, lefuiri
(elementele
se
prelucreaz
individual).Elementele
apoi
se
asambleaz n complexe.
Procesul tehnologic - se termin cu
finisarea produselor.Calitatea lor
depinde de prelucrarea suprafeelor.
Prelucrarea mecanica a elementelor
din lemn masiv se efectueaza dupa
tehnologii tipice:
17.Scopul si tipurile de finisare.
Pregatirea suprafetelor pentru
finisare. Materiale folosite.
Primele procedee de aplicare a
materialelor de finisare se pastreaza
si in timpurile noastre. Aplicarea
manuala cu perii , tampoane, role,
burete, spaclu. Procedeile manuale se
pot aplica unei game mari de
materiale dar o productivitate redusa
si consum mare. Dintre procedeele
mecanizate se mentioneaza prin
pulverizare prin imersie (scufundare)
cu ajutorul valturilor si prin turnare.
In procesul fabricarii mobilei
finisarea reprezinta un grup de
operatii prin care se acopera
suprafetele produsului cu o pelicula
protectoare
(impotriva
actiunii
factorilor exteriori ,mareste aspectul
estetic decorativ). Tipurile de
finisare:
Finisare
transparentapastreaza textura lemnului urmareste
marimea valorii texturii de pe
suprafetele masive sau furniruite
(lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea
opaca acopera complect textura
lemnului cind aceasta nu prezinta o
valuare estetica deosebita si ii
ascunde in acelasi timp unele defecte
de structura (vopsea, emailuri si
lacuri intens colorate) Finisare de
imitatie se aplica diferite materiale
pentru emitarea culorii, texturii
speciilor pretioase. Finisare speciala
artistica folosirea
incrustare,
sculptura , si bronzarea. Pregatirea
supraftelor p-ru finisare. Operatiile
de pregatire se impart in 2 parti
principale:
operatii
obligatoriislefuirea clasa 9-10, desprafuirea,
conditionarea; Operatii specifice:
Finisarea
opaca

curatirea
suprafetelor de pete de rasina sau a
pungilor de clei care aduc in
continuare
patare a suprafetei.
Grunduirea de a mari densitatea
lemnului o aderenta mai buna dintre
support si materialul de finisare,
incleierea porilor. Chitiurea si
spacluirea suprafetelor. Operatii de
granite dintre chituire si vopsire.
Finisarea transparenta - curatarea de

pete sau strapungeri de adeziv.

Inlaturarea scamei inlaturarea unei
forme a materii de finisare, economia
lor. Aplicam pe suport solutie de
adeziv de 3-5 % sau grunt, uscarea si
slefuirea cu hirtie abraziva 6-8.
Grunduirea sau umflarea porilor
pentru a obtine o pelicula uniforma a
materialului de finisare. Colorarea
este operatie prin care se schimba
culoarea naturala a lemnului cu
scopul
inbunatatirii
aspectului
decorativ.
Materiale
folosite
curirea petelor de rin operaie
obligatorie rezolvarea lor cu solveni
organici, aceton, benzol, alcool
etilic, prin saponificare cu ajutorul
unor soluii alcaline. Materialele
pentru decolorare. Decolorarea se
practic n cadrul operaiilor de
nfrumuseare
a
lemnului,
uniformizarea culorii. Materialele
care se foloseste perhidrolul 3550 % i amoniac, acid oxalic ,
clorur de var. Materialele pentru
albirea suprafeelor un aspect
estetic deosebit, tratarea lemnului cu
suspensii de pigmeni de culoare alb
fr a acoperi textura. Decolorarea i
albirea, perhidrol 100 pri, amoniac
25% 5 pri, grunt pentru albire 10
pri, urelit c 70% o parte ap dou
pri + past pentru albire 3 prti.
Materiale pentru chituirea i
pcluirea suprafeelor operai de
grani ntre pregtirea suprafetei i
aplicarea materialelor de finisare au
scopul uniformizrii suprafeei prin
umplerea golurilor cu chit sau mas
de
paclu.
Chitul,materiale
consistente pe baz de uleiuri sau
reini sintetice cu materiale de
umplutur i cantiti mici de
solveni (uscare natural, la cuptor)
chituirea de obicei se face local dup
o gruntuire prealabil. Masa de
paclu este produs pe baz de rini
sintetice cu uscare la cuptor,avnd
rolul de a umplea toi porii pe
suprafata panoului.
38Furniruirea.Pregatirea
suprafetelor si furnirilor.Procedee
tehnologice.
Se numeste furniruire operatia de
aplicare a furnirului pe o suprafata
prin intermediul unui liant in scopul
obtinerii de piese cu suprafete cu
aspect calitativ superior. Furniruirea
se executa pe una sau ambele fete ale
pieselor cu unul sau doua straturi.
Panourile din placaj, PAL, PFL dupa
croire se pregatesc pentru furniruire.
Se indreapta suprafetele, se pregatesc
foile de furnir la dimensiunile
necesare, se aplica adezivul si
furnirul. La ferestraiele circulare cu 2
pinze se face taierea panourilor la
format.Furniruirea
consta
in:
1.Pregatirea
suprafetelor
de
furniruit.2. Pregatirea furnirului.
3.Aplicarea adezivului. 4.Presarea.
Cerinte fata de suprafete pentru
furniruire: Sa fie plane, sa aiba
grosimea uniforma, sa fie zimtate.
1.Pregatirea
suprafetelor
de
furniruit-Se realizeaza pe cale
mecanica si la unele piese manual.
Eliminarea denivelarilor si realizarea
unei grosimi uniforme se obtin prin
indreptarea panourilor cu ajutorul
masinilor de slefuit cilindrice. Dupa
obtinerea unor grosimi uniforme,
panourile se zimtesc cu scopul de a
mari suprafata de icleere. Operatia se
face cu masina de slefuit cu cilindri
sau cu masina de zimtuit.Cind
folosim masina de slefuit cu cilindri
se aplica hirtia abraziva de 80-60 si
muncitorul introduce panoul in
masina de 2-3 ori.
2.Pregatirea furnirilor- Din cauza
latimilor si lungimilor reduse a
panourilor
pentru
furniruirea
suprafetelor mari trebuie ca fisiile de
furnir sa se lipeasca intre ele in
lungime si latime, tinindu-se seama
de culoare si textura pentru a forma
foi de furnir. Dupa ce se scurteaza
furnirile se face insemnarea si se
indreapta canturile si se reteaza
capetele.Inadirea furnirilor pe cant se
face mecanic sau manual folosinduse
hirtie
gumata.
Alegerea,
combinarea si asezarea foior de
furnir se executa de muncitori foarte

calificati si cu experienta. Foile de

furnir se inadesc in foi mari in 2
feluri: Dupa cum foaia este formata
din fisii de furnir paralele sau de fisii
dispuse in unghi.Inadirea foilor de
furnir din fisii paralele se face astfel:
se iau 2 fisii , se aseaza pe masa
masinii de o parte si de alta a tablei
de ghidaj strins lipite.Rola de
presiune preseaza furnirul peste cele
2 discuri orizontale din planul mesei
ce imprima furnirilor o miscare de
avans totodata apropiindu-se strins
una de alta.In acelasi timp rolele de
presiune lipesc peste cele 2 fisii o
banda de hirtie gumata. Pentru lipire
se foloseste hirtie foarte subtire.Se
mai foloseste fir fuzibil, fir de nailon
care se aplica de catre o masina
speciala in zigzag.Firul se topeste in
timpul presarii.
3-4.Aplicarea
adezivului
si
presarea-Panourile cu suprafetele
pregatite pentru furniruire se aduc la
o masina de aplicat adeziv cu
cilindri. Masina de aplicat adeziv
este compusa din 2 montanti reunite
prin 2 traverse metalice. Intre
montanti se afla 2 cilindri pentru
aplicarea adezivului si altii 2 care
dozeaza cantitatea de adeziv.
Reglarea grosimii peliculei de adeziv
se obtine prin reglarea si modificarea
distantei intre cilindri suplimentari cu
o precizie de 0.1 mm. Adezivul este
reciculat in mod continuu cu ajutorul
unei pompe. Foile de furnir inadite la
formatele suprafetelor panourilor se
lipesc pe una sau pe 2 fete ale
panourilor. Panourile se introduce in
masina de intins clei cu cilindri dupa
ce se aseaza intre 2 foi de furnir si
intre 2 placi de aluminiu formind un
pachet care se introduce in presa de
incleiat.Presiunea si temperatura
necesara depinde de felul cleiului de
viscozitatea lui si specia lemnului.
Durata de mentinere in presa depinde
de viteza de intarire a cleiului.Timpul
de incleere a cleiului depinde de felul
lui , de umeditatea lemnului si de
temperature
presarii.
Pentru
furniruirea panourilor plane se
intrebuinteaza presa cu 6 etaje
hidraulice
si
prese
monoetajate.Aceste prese pot incalzi
pina la temp. 150 grade.Alimentarea
preselor incalzite trebuie facute rapid
in timp de 30-40 sec. dupa ce se
preseaza panourile
presa se
deschide, se descarca pachetele se
lasa sa se racoreasca si se aseaza in
stive. Stivuirea se face strins una
peste alta.Pentru furniruirea lezenelor
si altor repere profilate se foloseste
asa numita presa cu vid ce este
echipata cu 2 mese de aceeasi
marime si o capota metalica mobila
in care este montata o sursa electrica
in data ce pe prima masa se aseaza
piesele de furniruit se inchide pe fata
de cauciuc in timp ce pe o masa are
loc incleerea pe alta se face
pregatirea altei piese pentru incleere.
Pentru furniruire se folosesc specii
lemnoase pentru furnir tehnic si
estetic de 2 tipuri:Indigene si
Tropicale. Materia prima principala
pentru furnirele estetice si tehnice se
capata din busteni de foiase tari sau
moi si din busteni de rasinoase. Cel
mai raspindit este lemnul de fag
pentru furnire tehnice si estetice
deoarece are avantaj: Culoarea
frumoasa si uniforma, se debiteaza
usor atit pentru derulare cit si taiere
plana,
suporta
usor
diferite
tratamente la care este supus:
aburirea, fierberea, uscarea. Dar are
si dezavantaje: rezistenta mica la
putrezire, aparitia inimei rosii,
rascoacerea in timpul verii. Tot la fel
de raspindit este stejarul are textura
frumoasa mai ales cind este debitat,
tangential sau radial. La fabricarea
furnirelor mai mult estetice se
utilizeaza: frasinul, nucul, platinul,
ciresul, la fel si lemnul de foioase
moi: teiul, aninul, plopul si salcia. In
ultimul timp se foloseste bradul de
derulare.
Speciile tropicale- Ofera o gama
larga de culori si texturi cea mai
larga utilizare o are sapele, macare.

36Ferestraie
circulare.Caracteristica.
Ferestraile circulare sunt mainile
unelte cu cele mai variate utilizri n
atelierele i seciile fabricilor pentru
prelucrarea mecanic a lemnului. Ele
pot executa tieturi n orice plan fa
de poziia fibrelor i a inelelor anuale
ale lemnului.

Dup planul tierii executate de

discul circular aceste maini se
impart n:
- ferestraie circulare pentru tierea
n lung;
- ferestraie circulare pentru retezat;
- ferestraie circulare pentru tiat n
alte planuri.
Ferestraie
circulare
pentru
producia grinzilor, traverselor i
scndurilor. O asemenea main este
ferestrul PD-4 care const din
urmtoarele pri principale:
un ax rotitor pe care este fixat
discul feresru, pus n micare prin
curea, de la roata unui tractor sau
prin electromotor propriu;
mecanismul de antrenare a
buteanului;
calea de rulare i cruciorul
pentru butean.
Pentru producia n mas a grinzilor
i traverselor se pot folosi ferestraie
dotate cu dou i trei discuri aezate
ealonat. La ferestrul cu dou
discuri se taie de pe flancurile
butenilor cte un lturoi, obinnduse o grind cu dou fee plane.
La ferestraile cu dou discuri se pot
debita buteni cu diametrul de cel
mult 450 mm, discurile avnd
diametrul de 1-100 mm;
-Ferestrul cu trei discuri are de
obicei mecanism de avans cu valuri
care imprima buteanului o deplasare
de 30-32 m/min; poate tia grinzi cu
nlimea de cel mult 35 mm,
discurile sale avnd diametrul de 900
mm;
Ferestraie circulare pentru tivirea
scndurilor. Scndurile brute obinute
prin debitarea butenilor n gatere sau
ferestraile panglic sunt trecute n
continuare la ferestraie circulare cu
unul sau dou discuri spre a fi tivite
prin dou tieturi paralele. In
fabricile
de
cherestea
tivirea
scndurilor se face de obicei cu
ajutorul
ferestraielor
circulare
simple, cu un singur disc. Aceste
maini au o mas din font sau lemn
i o plaform de manipulare avnd
lungimea ct dublul celei mai lungi
scnduri. La aceast main tivirea
scndurilor se face prezentnd fiecare
pies de dou ori pentru tiere. Dup
tivirea unui cant scndura este dat
napoi uneori pe de asupra discului,
apoi ntoars pe cealalt fa i tiat
din nou la ferestru. Pentru uurarea
conducerii piesei de prelucrat, masa
circularului are prevzut la nivelul
fieei sale superioare cite o rol
frontal i dorsal, cu diametrul 5-6
mm care se mic liber. Aceast
main are o productivitate sczut.
Ferestraie circulare pentru ipci i
rigle. In mod curent din cherestea
ipcile i riglele se obin prin tierea
lor, bucat cu bucat din marginile
scndurilor brute la ferestrul circular
de tivit cu un sungur disc. La
fabricile mecanizate n special la
fabricile de panele este necesar
adesea s se spintece scndurile brute
sau tivite. In acest scop se folosesc
ferestraie circulare cu 5-12 discuri
montate pe un ax comun. Aceste
discuri sunt montate pe un ax gunos
cu abloane ntre ele, astfel c
introducnd acest tub pe axul mainii
se grbete pregtirea pentru lucrul a
acesteia.O caracteristic de seam a
acestor ferestraie este aceea c axul
pe care sunt montate discurile se afl
deasupra, iar nu dedesubtul mesei,
ceea ce face o posibil utilizare unor
discuri cu diametre mai mici i care
dau tieturi mai precise i mai
netede.
Ferestraie circulare de spintecat.

Pentru buna utilizare a materiei

prime se folosesc ferestraie circulare
care spintec dulapii, grinzile i
lturoaiele n scnduri subiri, cerute
n industria lazilor de ambalaj.
Ferestraile circulare de spintecat
lucreaz de obicei cu un singur disc
confecionat din oel fin cu grosimea
de 1,0-1,5 mm pentru ca s dea
pierderi ct mai mici n rumegu.
Pentru ca spintecarea pieselor s se
fac precis acestea sunt conduse la
tiere cu ajutorul a 4-8 valuri
verticale aezate pe dou rnduri i
care se pot apropia sau deprta dup
grosimea scndurilor. Maina trebuie
s dispun de o mas de lucru lung
pe care scndura s se sprijine n
toat lungimea sa.Maina poate
spinteca scnduri de 10-75 mm
grosime i face tieturi nalte, de cel
mult 300 mm;
Ferestraie
circulare
pentru
tmplrie. Acestea sunt maini
adaptate
diverselor genuri de
prelucrri din atelierele i seciile de
tmplrie i sunt de obicei deservite
manual. Ele au mas scurt care se
poate nclina sub diferite unghiuri.
La tierea longitudinal a scndurilor,
pe mas se monteaz o rigl de
ghidaj deplasabil lateral dup
necesiti pe care se apas cantul
piesei ndreptat anterior prin tierea
liber. Pe mas se mai pot monta
diverse abloane i dispozitive cu
ajutorul crora se pot tia faluri,
cepuri, uluce pentru mbinarea
pieselor.
Ferestraie
circulare
pentru
nbinarea butenilor. Denumite
adesea n producie ferestraie cobz
acestea sunt utilizate n depozitele
de buteni ale fabricilor de
cherestea,
placaje,
pentru
secionarea trunchiurilor lungi
aduse de la pdure n buteni
legate.Ferestrul are un disc circular
cu diametrul de 1500-1800mm fixat
la captul unei bare oscilante. La
cellalt capt al barei se afl
contragreutate sau electromotorul.
De obicei maina se instaleaz pe o
fundaie ntr-o cabin. Butenii sunt
adui la tiere pe un transportor cu
rulouri acionate prin lan sau roi
troncohice.
Ferestraie
circulare
pentru
retezarea scndurilor. In fabricile
de cherestea i produceri finite din
lemn pentru secionarea transversal
a scndurilor, riglelor, ipcilor se
folosesc circulare de diverse
tipuri:Ferestraile pendul reprezint
tipul
cel
mai
obinuit
la
ferestraielor
pentru
tierea
transversal a scndurilor n
fabricile de cherestea de tip mai
vechi.Ferestrul tip KM const
dintr-o ram de oel sau font care
oscileaz n jurul axului superior.
Acesta este rezemat pe dou paliere
n consol fixate pe un perete, stlp
sau de tavanul halei. La captul
inferior al ramie se afl discul
ferestru. O contragreutate plasat
pe rama oscilant oblig discul
circular s stea n poziie de repaos
n spatele mesei de lucru.
Acionarea se face prin curea de la
un electromotor sau de la o
transmisie instalat in partea
superioar
a
ramei.Pentru
executarea tieturii lucrtorul trage
ctre sine de un mner rama
oscilant cu discul, iar la terminarea
tierii contragreutatea readuce
discul circular n poziia iniial.
Ferestraie basculante aceste maini
primesc micarea de rotaie pe de
desubtul mesei de lucru i ca atare
pot fi plasate n diverse puncte ale
procesului tehnologic. Ferestrul
circular basculant construit i
acionat
prin curea scurt de un electromotor.
Dup terminarea tierii un dispozitiv
cu prghii i contragreutate trage
ferestrul napoi sub mas.
Ferestraie culisante neajunsurile
ferestraielor pendul i ale celor
basculante sunt n parte eliminate
prin utilizarea ferestraielor culisante
cu micare rectilinie a axului
discului. La aceste maini discul are

o deplasare de 500-700 mm
permimd executarea unor tieturi
precise i mecanizarea avansului
piesei de retezat.
Pentru operaii n mare serii se
utilizeaz ferestraie cu avans
mecanic care uurez munca i dau
productiviti ridicate. Unele din
acestea sunt acionate hidraulic cu
ajutorul unei pompe electrice.
Ferestraile de retezat duble. In
industriile care execut retezarea n
mare serie la lungimi fixe a
scndurilor, placajelor se folosesc
ferestraie circulare cu dou discuir i
cu avans mecanic. Aceste maini au
un batiu masiv din font sau oel,
ferestraile circulare fiind calate pe
axul rotorului a dou electromotoare
Unul din acestea este fix, iar cellal
deplasabil lateral mpreun cu discul
circular.
34. Gaterul.Caracteristica.
Gaterele sunt masinile utilizate
pentru debitarea bustenilor in piese
de cherestea.Ele sunt dotate cu pinze
dintate care se misca alternative
debitind bustenii.
Criterii de clasificare:
I dupa felul instalarii masinii gatere
fixe ancorate pe beton;gatere
transportabile(dimensiuni si greutati
mai mici);gatere mobile-deplasabile
usor pe santiere la locuri necesare.
II dupa inaltimea masinii:gatere cu 2
etaje au partea de transmisie la parter
si partea active la etaj;
-gatere cu un etaj si jumatate;
-gatere cu un etaj(cu transmisie
superioara)(transportabile)
III dupa numarul bilelor cadrelor:
-cu o singura bila(modern cu
productivitate mare);
-cu doua bile;
IV dupa felul mecanismului de

avans:a)avans simplu;b)continuu;
V dupa numarul de valturi:
-cu 2 perechi de valturi pentru
bustenii lungi;
-cu 4 perechi pentru bustenii scurti;
VI dupa numarul de turatii:
-cu turatie redusa sub 200 rot/min;
-turatie normal 200-300 rot/min;
-turatie rapida 300-400 rot/min;
VII dupa deschiderea cadrului:
-gatere mici 350-500mm
-mijlocii 500-750mm
-mari 750-1100mm
Mai sunt gatere de debitarea
scindurilor special si prismelor
groase si pentru debitarea a doi
busteni concomitant.
La gater distingem urmtoarele
ansambluri principale: placa de baz,
ce se fixeax pe fundaia de beton a
gaterului, batiu compus din doi
montani i traversele de legtur,
arborele principal, volanii, bielele,
rama gaterului, pnzele tietoare,
valurile de avans superioare i
inferioare, mecanismul de oprire i
pornire a gaterului si schimbtorul de
curea.

Descrierea gaterelor verticale

Placa de baz este o pies masiv
din font obinut prin turnare, pe
care se fixeaz batiul gaterului i care
are rolul de a susine toat masa
gaterului i de a prelua toate
solicitrile dinamice la care este
supus gaterul n timpul funcionrii.
Placa de baz se fixeaz pe o
fundaie masiv de beton prin 6-8
uruburi ancor.
Batiul const n doi montani
verticali (umeri) solidarizai prin 3-4
traverse orizontale. La gaterele de tip
mai vechi capetele superioare ale
montanilor sunt legate printr-o
travers superioar de legtur n
form de potcoav.La partea
inferioar montanii sunt evazai i
au prevzut o deschidere circular
cu dublu scop, acela de a permite
montarea i demontarea axului
principal i al volanilor i de a mri
gradul de stabilitate a gaterului. Pe
prile
laterale
montanii
au
practicate diverse locauri care
permit micarea de translaie n
ambele sensuri a butoanelor traversei
superioare a cadrului cu pnze.
Mecanismul de tiere asigur
tierea n lung a buteanului, prin
micarea alternativ a pnzelor
tietoare fixate n cadrul cu pnze al
gaterului. Cadrul cu pnze sau rama
gaterului reprezint un ansamblu
metalic
compus
din
traversa
superioar, traversa inferioar i
montanii verticali . La capetele
ambelor traverse sunt montate
patinele, care asigur o deplasare
controlabil a ramei cu pnze n
timpul micrii de translaie a
acesteia. La capetele traversei
superioare se afl butonii de
articulaie a bielei, care n partea
opus se prinde de butonul volantei
amplasat excentric, cu rolul de a
transforma micarea de rotaie a
volantei n micare de translaie a
ramei cu pnze. Volantele sunt fixate
pe arborele principal al gaterulu ,
care este acionat de un motor
electric de mare capacitate prin
intermediul unei transmisii prin
curea.Suprafaa
contragreutilor
acoper aproximativ o treime din
suprafaa volantei.Arborele principal
este construit din oel special i se
reazem pe suporii plcii de baz
prin intermediul a doi rulmeni. ntre
cele dou volante sunt fixate pe axul
principal al gaterului dou role dintre
care una este liber , iar cealalt este
solidarizat pe ax.Rama cu pnze
servete la montarea pnzelor
tietoare, cu ajutorul unor dispozitive
speciale, numite bigle cu excentic,
care se amplaseaz pe traversa
superioar i bigle fixe sau drepte,
care se amplaseaz pe traversa
inferioar. Pe interiorul montanilor
ramei sunt montai simetric butonii
reglabili de strngere a pnzelor
tietoare care alctuiesc modelul de
debitare.
Mecanismul de avans const n dou
valuri superioare i dou valuri
inferioare, montate pe cei doi
montani ai gaterului, att n faa
ramei cu pnze, ct i n spatele
acesteia.Valurile
inferioare
au
poziie fix, iar cele superioare
permit micarea n plan vertical, n
funcie de forma i diametrul
buteanului. Valurile sunt acionate
de un mecanism independent care
asigur avansul continuu sau
intermitent al buteanului n pnzele
gaterului.La gaterele actuale se
folosete avansul continuu. Avansul
buteanului trebuie corelat cu viteza
de rotaie a rolei fixe de pe arborele
principal, cu diametrul buteanului i
cu viteza de tiere a dinilor.
Gatrele orizontale lucreaza de obicei
cu o singura pinza in plan orizontal
si taie in ambele directii.Se
efectuiaza
pentru
debitarea
bustenilor grosi de foioase.

39.curbarea lemnului. Principii

ale curbarii.

Piesele curbate sunt fabricate

din lemn masiv mai ales speciile
care au capacitatea de curbare
buna(aninil, mesteacanul, ulmul).
Ca sortimente se foloseste
cereste, smifabricate(rigle.)
Lemnul maSIV pentru curbare
trebuie sa fie cu fibrele paralel,
fara putregai, fibre rasucite.
Defecte: cu inima rosie,
coloratii se admit daca nu
influienteaza
aspectul
si
rezistenta produsului.
Principii ale curbarii
Pe linga alte proiprietati lemnul o
are si pe aceea de asi schimba
forma sub actiunea unor forte
exterioare mai ales in anumite
conditii
de
umiditate
si
temperatura.
Deformatia
lemnului poate sa fie elastica,
adica sa aiba loc numai atit timp
cit actioneaza fortele care o
produc sau poate sa fie
permanenta si dupa departarea
fortelor care au produs-o.
Curbarea are loc printro
deformatie
permanenta
a
lemnului a carui capacitate de
deformare a fost sporita prin
cresterea
umiditatii
si
temperaturii.
In cazul lucrarii reperelor de
mobilier momentul incovoitor
este perpendicular pe directia
fibrelor, procedeul de curbare
numit curbare transversala.
....
Prin acest mod de curbare se pot
obtine piese cu marimi diferite
ale razelor de curbura. Fiind cel
mai raspindit procedeu de
curbare alemnului.
Pentru incovoiera unei piese
fortele de incovoiere F actioneaza
perpendicular pe fibre dind
nastere la eforturi de comprimare
in partea interioara a piesei
a,iar in planul care disparte
cele 2 zone se nasc eforturi de
forfecare, acest plan se numeste
axa sau linie neutra. Valoarea
deformatiilor de comprimare si
intindere depinde de grosimea
piesei si raza de curbura.
Capacitatea de curbare a pieselor
lemnoase se pot aprecia prin
raportul dintre grosimea piesei si
raza de curbura. h/R h-grosimea
piesei, R- raza de curbura.
Fig. 93
Lungimea piesei prin linia neutra
la curbura ramine neschimbata.
L = x R (/180)
Straturile exterioare se intind cu
l, intinderea totala a piesei este:
l0+l = (R+h/2) /180 =
valoarea deformatiei absoluta la
intinderea pisei:
l=(h/r)( /180)
intind.= l/ l0=h/2R =
deformatia la intindere l/ l 0 la
curbarea depinde de grosimea
piesei si raza de curbare (h/r);
este mai mare cu cit grosimea
piesei si raza mai mica h/r
depinde de specia lemnului;
lemn netratat mai mare sau egal
1/67
lemn tratat h/r mai mic sau
=1/30-1/25.
In practica h/r=1/3.
La lemn deformatia maxima
posibila a fibrelor comprimate (a)
este de cca 1,5 1,7 ori mai mare
decit deformatia fibrelor extreme
intinse.
La
curbare
se
urmareste
reducerea zonei fusionate prin
deplasarea axei neutre spre
exterior folosind benzi de metal
care
preiau
efortulile
de
intindere.
Speciile de rasinoase si foiase
moi au capacitatea redusa de
curbare razei mici de curbura,
pentru a evita formarea defecteor
in partea interioara a piesei se
utilizeaza sabloane care au
canturile zimtate pentru a adera
0

mai bine cu piesa.

Fig. 93

Prin tratarea termica creste

capacitatea de deformare la
compresiune de aproximativ 15
ori, iar la intindere de cc 2 ori.
Cresterea plasticitatii lemnului
prin tratarea termica nu este
uniform
la
toate
speciile
lemnoase care se pot curba.
Fig.94 a),b)

40Pracesul
tehnologic
de
curbare.
1.Debitarea
2.Prelucrarea
mecanica
a
semifapricatului (repere)
3.Tratarea termica
4. Curbare
5. Usccarea
6. Prelucrarea mecanica a
pieselor curbate.
1Debitarea- cheresteaua se
poate prelucraprin spintecare
retezare sau invers retezarespintecare. Inainte de croire se
face sortarea si insemnarea
materalului lemnos.(dimensiune
nominala +adaos la prelucrarea
mecanica+adaos
uscarea
contragere.)
Pentru curbare fara defecte
piesele se vor debita cu fibrele cit
mai
paralel
cu
cantul
longitudinal.
Spintecarea facinduse tinind cont
de directia fibrelor.
Abaterea directiilor fibrelor fata
de axa pisei (fibra inclinata) sa
nu depaseasca 5-10%, nu se
admit noduri.
Fig.13.2
1. Spintecarea se face astfel :
1se elimina mai
intii o margina a
cherestelei.
2Se fac spinticari
paralel pina la
zona centrala in
ordinea 1,2,3.
3Intoarcem
cheresteaua
pe
cealalta fata si se
continua
cu
taierea tot de la
margine; 4,5,6.
4Se elimina zona 7
care ramine la
mijloc sau se
foloseste
pa
prelucrare
amecanica.
Utilaj; 1- ferestrau circular
simplu de spintecat.
2- ferestrae circulare multiple.
3- ferestrau circular de retezat cu
discul
inclinat
(longitidinal
transversal).
4 ferestrau simplu (pendula
sanie
hidraulica
transversal
longitudinal).
Schema 13.3
2. Prelucrarea mecanica a
reperelor ;
Semifabricatele
cu
sectiune
rotunde se prelucreaza din
semifabricate
cu
sectiune
dreptunghiulare prin operatii de
strunjire sau frezare : picioarele
din
fata-spate,
legaturile
picioarelor, arcurile la scaune,
piesele pentru taburet, lavoare,
cuiere.
Piesele introduse in masina
MFPS si avansate mecanic trec
prin capul port-cutite tip luneta 1.
prevazute cu cutite interioare.
Masina frezeaza riglele cu
sectiunea patrata dindule forma
conica, caracteristica mobilei

curbate (25x25-45x45 mm).

Acest cap de frezat aflat in
miscare de rotatie frezeaza forma
sectiunii rotunda.
Profilul conic al pieselor se
obtine prin actiunea capului portcutite , prevazute cu cutite
interioare.
Schimbarea pozitiei cutitelor
fata de axul longitudinal se
realizeaza prin apasarea lor de
catre capul conic , fiind
comandat de catre lama prin
tachetul si pirghia articulata .
Miscarea de avans si de
retragere a capului conic este
sincronizata cu miscarea de
avans (r) a pieselor prin masina.
Motorul electric actioneaza
avansat pieselor: role de actiune,
de intrare si de iesire prin
intermediul transmisiei cu lant
ambreiajului, axului articulat,
reductorul (melc-roata melcata).
Miscarea este transmisa prin
cuplaj la rotile de lant si apoi prin
lantul cu role la cama de
comanda realizind o sincronizare
anumita.
O alta operatie de prelucrare este
taierea in unghi a riglelor pentru
a permite introducerea piselor la
curbare intre sablon si banda
metalica (ferestrau circular cu
disc inclinat).
3. Tratarea termica
In vederea curbarii se urmareste
schimbarea
temporara
a
proprietatilor
fizico-mecanice
care constau in inducerea
proprietatilor
elastice
ale
lemnului in favoarea plasticitatii
lemnului . Plastificarea- creste
capacitatea de deformare a
lemnului ce permite curbarea cu
eforturi reduse si un procent
redus de rebuturi. Tratarea
hidrotermica in celulele de
aburire (presiunea P=0.02-0.05
MgPa, cu temperatura T=102105 C )
La presiune mai reduse lemnul
nu se plastifica corespunzator,
durata de tratare creste, iar la
presiuni mai mari apar defecte de
curbare si uscare.
Piesele supuse tratamentului
termic vor fi pregatite prin:
a)
sortarea pieselor
b)
eliminarea
celor
cu
defecte:
fibra
inclinata
noduri
crapaturi
piese
sufocate
de atacul
de
ciuperci.
c)
umeditatea aproximativ
25-30%, temperatura la
mijloc T=70-80.
Daca piesele au o umeditate
mai scazuta, se va face umezirea
lor in baie cu apa sau prin
stropire in celula de aburire.
Sortarea
pieselor pe
dimensiuni si forme.
piesele cu sectiuni circulara se
plastifica in timp mai scurt si
mai uniform decit piesele cu
sectiuni patrata.
Calitatea plastifierii in mare
masura depinde de durata de
tratare termica.
Celula de aburire este formata
din:
1.
Manometrucontroleaza presiunea
2.
Conductoare de
apa
3.
Usa (prevazuta
cu garnitura din cauciuc
4.
sistem
de
inchidere cu excentric
5.
robinet
cu
ventil introducerea
aburului in celula
6.
Celula de aburi
7.
centralizatorul
de condensare
8.
Conducta
de
evacuare

Fig. 13.6
Ambele fete trebuie sa fie bine
aburite, canturile pot fi unul linga
altul (ca pe gratar pot fi asezate
piesele)

4)Curbarea pieselor.
Prin curbare lemnul plastificat se
poate deforma si poate lua forma
dorita . Curbarea se poate face:
Manual
Prin dispozitive
Mecanic
Masini de curbat.
Indiferent de procedeul de
curbare, de formarea piesei
plastifiate se face pe sabloane
care se pot executa din metal,
fonta sau aluminiu sau din lemn,
pentru o buna curbare se cer
urmatoarele conditii:

Fibrele
piesei
curbate trebuie sa fie paralele
cu directia solicitarilor la
tractiuni, altfel pot aparea
defecte.

Banda de otel
(grosimea =0,2-2,5mm)se va
aseza pe intreaga suprafata cu
un contact bun si continuu

Sabloanele vor fi
zimtate pentru a se evita
ruperile

Inainte de curbare
piesele se rindeluiesc
pe
toata lungimea

Taierea
usor
oblica a capetelor pieselor
pentru curbat pentru a evita
cresterea
exagerata
a
eforturilor de compresiune

Piesele la curbare
se vor comprima la capete
prin dispozitive de stringere
cu surub
Pentru curbare se folosesc masini
de curbat specializate, pe aceeasi
masina se pot monta diferite
dispozitive
de
curbare
corespunzatoare formei si razelor
de curbura ale pieselor.
Dispozitiv special de curbare
fig, 19.16

sablon
banda metaklica
piesa
surub de presare
rola de presare
P40-50kg/cm lat.
piesei
6.
coltar opritor
Viteza de rotatie a sablonului 5060 grade /sec.
5)Uscarea pieselor curbate.
Piesele curbate impreuna cu
sabloanele pe acre sunt fixate se
introduc in uscatorie. Uscare se
face pentru scaderea umeditatii
de la 30 pina la 12%, capata
rigiditate si satbilitatea formei.
Uscarea in camera se face prin
depozitatrea
pieselor
in
containere pe platforma sau pe
vagoneti. P/u fiecare reper, se
intocmesc diagrame de uscare in
care
sunt
trasate
variatia
temperaturii care creste treptat in
prima faza pina la temperatura de
regim. Dupa care se mentine
constant faza a doua si scade
treptat in faza a treia pina la 4050 grade C.

O solutie mai moderna o

reprezinta uscarea in tunele de
uscare, unde se asigura un flux
continuu de la curbare la uscare
si conditionare. Agentul termic
este aerul cald T=80-150 C.
Dupa uscarea pieselor ksunt
scoase din sabloane si depozitate
pentru echilibrarea tensiunii
interne si stabilizarea curbarii,
durata perioadei de eliminare
variaza intre 10 si 6 zile, si se
face in incaperi cu U 60% si t
25C, piesele fiind situate si
depozitate in containere sau in
stilaje.
6) Prelucrarea mecanica a
pieselor curbate
1. Frezarea cepurilor si
scobiturilor
2.
frezarea
locasurilor
(burghierea sau frezarea )
3. decuparea, taierea la contur
4. Frezarea cepurilor multiple
5. Frezarea canturilor interioare
si exterioare
6. burghierea gaurilor
7. Taierea capetelor in forma de
pana
8. indrepatarea
9. rindeluirea
10. Incleierea
11. Slefuirea
18. Aplicarea materialului prin
turnare. Masina de turnat
Principiul metodei consta in
scurgerea materialului de finisare
printr-o fanta cu deschiderea
variabila si trecerea panoului pe
sub aceasta fanta cu o viteza
constanta.
Materialele de finisare care
curg sunt colectate de un jgheab
intr-un rezervor de unde cu
ajutorul pompei este adus din nou
in capul de turnare in vederea
obtinerii unei pelicule egale in
grosime pe suprafata panoului au
fost realizate mai multe tipuri de
turnat.
Materiale de finisare se scurg
sub forma de perdea pe toata
latimea suprafetei ce se lacuieste.
Masina de turnat este formata
din: (fig. 196)
1. transportor
2. Filtru
3. Pompa
4. Conducta de alimentar cu lac
5. Cap de turnare
6. , 7 mecanism de instalare a
capurilor
in
pozitie
orizontala (6), si pe
verticala (7).
8. Jghebul pentru recuperare M.F
9. Rezervor pentru M.F.

1.
2.
3.
4.
5.

Tipuri de capuri de turnat(fig. 95)

Cap deschis
Cap inchis cu fanta
Cap cu dig
Cap cu plotina si ecran

1.
2.
3.
4.
5.
6.

piesa
ecran
conducta de alimentare
pelicula de finisare
transportor
jghebul

7. cap cu fonta
8. dig sau plotina
9. perete despartitor
10. filtru
Pentru obtinerea peliculei lacul
se scurge cu o presiune mai mica
de 1 atm. (latimea fantei 5mm,
lungimea capului 300-1900mm;
viteza de turnare a lacului in
capuri aproximativ 15-150m/min.
Viteza
transportorului
40120m/min.

19. Aplicarea materialelor de

finisare
prin
pulverizare.
Constructia pistolului pneum.
Procedeul de aplicare a
materialelor de finisare prin
pulverizare este utilizat pe scara
relativ mare fata de alte
procedee. Aplicarea materialelor
de finisare prin pulverizare cu
ajutorul aerului consta in
antrenarea printr-o duza a
materialului de finisare sub
forma de solutie de un jet de aer
sub presiune( 0,3-0,6 mPa).
Duzele se clasifica :
duza cu antrenare exterioara
duza cu antrenare interioara
Diametrul fantei ( gaurii de
baza ) 0,45-5,5mm
Material de finisat trece prin
pistolul cu presiune P=0,80,15mPa
Zonele
la
aplicarea
prin
pulverizare :
I de descarcare
II de presiune
III de aplicare
IV de ceata
Aparatul folosit este pistolul de
pulverizare si este conceput in
asa fel inkit sa se poata un dozaj
anumit intre cantitatea de aer si
material de finisare care trece la
un moment dat prin duza de
pulverizare.
Se regleaza presiunea aerului si
conul de pulverizare.
In timpul aplicarii, pistolul se
tine la o distanta de 150-300mm
fat de suprafata de vopsit si se
deplaseaza cu o viteza constanta
pe suprafata mesei in benzi
paralele. Pentru a evita scurgerea
lacului la marginea panoului se
recomanda ca atunci cind jetul de
lac iese in afara suprafetei de
lacuit admise lacului sa fie oprita.
Material de finisare pot fi
aplicate reci sau incalzite la
temperatura t=70-75 C
Solutia de lac este dispersat in
particule foarte fine care apoi
sunt proiectate pe suprafetele de
finisat formind un strat uniform.
Pulverizarea se face in cabine
speciale prevazute cu sisteme de
aspirare a partic. de lac care nu se
depun.
Constructia Pistolul
1. rezervor m/f.
2. opritor m/f.
3. pirghie
4. supapa
5. arc
6. torpila
7. piulita de reglare a supapei de
aer
8. rezervor aer
9. ,14. canale de trecere a
aerului
10. conducta
11. opritor aer
12. clempush
13. bucsa
15.ajustaj inelar de aer
16. inel
17. canal marginit de aer
18. duza
19. ajustaj pentru m/f.
20. Procedeee de uscare a
lacurilor si vopselelor aplicate
pe suprafata lemnului.
Uscarea m/f- totalitatea
proceselo fizice si chimice care
aduc la intarirea peliculei

materialelor de finisare aplicate

pe un suport.
NATURALA- la aer liber la temper.
incaperii(18-25C), timpul 2 ore
sau citeva zile
FORTATA
- se intervine cu o serie de factori
fizici pentru a grabi uscarea
peliculei si poate fi:
Convectie- fortata si naturala
Radiatie electromagnetica si
electronica
1. Metoda de ucare prin
convectie consta in incalzirea
panoului finisat cu ajutorul unui
curent de aer cald.
Incalzirea panoului se face
inainte de aplicarea m/f., se
recomanda pina la aplicare ca
prin incalzire o parte din aer
paraseste porii lemnului. Panoul
cald venind in contact cu lacul il
absoarbe in pori ducind in final la
o lacuire fara bule de aer in porii
lemnului si la o buna aderenta a
materialului de lemn.
Avind in vedere ca pentru
finisarea lemnului se folosesc
materiale cu solventi dupa
aplicarea acestora, inainde de a
trece la faza de uscare fortata este
necesara o perioada de 1,2 min in
care panoul sa fie mentinut la t
normala perioada de zvintare si
ea este hotaritoare pentru
obtinerea peliculei uniforme,
netede si fara bule de aer.
M/f se aseaza asi se intinde pe
suprafata panoului.
2. radiatia electromagnetica
radiatia ultrarosii si ultraviolete.
Uscarea cu raze infrarosii
prezinta unele avantaje fata de
convectia fortata; transferul de
caldura se face permanent, iar
procesul de uscare se produce de
jos in sus, vaporii de solventi
putind iesi din pelicula fara nici o
dificultate.
3. Radiatii nucleare- au inceput
sa fie utilizate la intarirea lacului
in flux de electroni, obtinuti cu
ajutorul unui accelerator a
particulelor.
Durata de uscare-durata de
trecere a peliculei de lac din faza
lichida in stare solida.
3 etape:
Uscarea la praf- este considerata
incheiata cind pelicula este
uscata superficial si nu mai
prinde praf
Uscarea la amprentaUscarea completa- intarirea in
adincime.

21. clasificarea instalatiilor

tehnologice.
Agregatul
de
debitare a panourilor.
Instalatia tehnologica masini
agregate
asezate
in
linii
complexe conform procesului
tehnologic.
Transportarea pieselor de la o
masina la alte poate fi\;
a)
Manula
b)
Automata
(mecanizata)
Liniile pot fi : semiautomate sau
automate
- linia semiautomata atunci
cind linia complexa, o parte din
masini necesita o ingrijire
individuala si toate sau o parte
din masini sau agregate sint
legate cu transportoare.
- linia automata- masinile sunt
aranjate
dupa
procesul
tehnologic, lucreaza automat si
sunt legate intre ele prin
transportoare.
Insatalatiile tehnologice dupa
gradul de prelucrare sunt :
Linia automata complexapiesa trece toate operatiile

procesului tehnologic.
Linia partiala- atunci cind se
executa o parte din operatii
tehnologice
legate
de
prelucrarea piesei.
Avantajele
instalatiilor
tehnologice :
- productivitate inalta
- avans mecanic sau automatizat
- securitatea muncii inalta
- au posibilitate de reglare in
limite largi
- executarea mai multor operatii
la o singura trecere.
Pentru debitarea panourilor se
folosesc
agregate
cu
productivitate ridicata si cu
posibilitate de debitare la diferite
formate si deminsiuni.
Agregatul de debitare a
panourilor
Agregatul debiteaza panouri in
pachete cu grosimea de 75mm;
prelucrarea se face cu 2-3 discuri
circulare (2) pentru debitarea
longitudinala si cu discul 3
pentru taierea transversala. Toate
taierile longitudinale se fac la
miscarea de avans, cursa inainyte
U1, taieturile transversale la
cursa de retragere U2, prin
deplasarea circulatorului (3)pe
portalul (1) cu avans U3. Masa
agregatului este formata din 2
mese mobile (5); (5.1) care
permit decalarera pe lungime si o
taiere pe latimi variabile la cursa
de avans U1. Ambele mese
inainteaza odata, iar la retragerea
U2 cele 2mese se pot decala pe
lungimi una fata de alta dupa o
programa introdusa in cofretul de
comanda pe cartele perforate.
Taierea transversala U3 realizata
de caruciorul cu disc circular 3
dupa oprirea ambelor mese,
avansul
la
prelucrarea
longitudinala si transversala este
de 18m/min. Iar avansul de
retragere a meselor este de
30m/min. , diametrul discului
circular 400mmla o turatie de
30000rot/min,. Schemele de
debitare se intocmesc prealabil
urmarind realizarea unor indici
de utilizare de peste 92%. Prin
asezarea panourilor 4 in formate
standart. Prelucrarea se face in
urmatarele succesiuni:
1. Taiere longitudinala cu cele 2
discuri circulare (2) la viteza de
avans U1.
2. taierea transversala de la cursa
de retragere a mesei U2, si
deplasarea circulatorului U3 si
meselor 5 si 5.1 la pozitia
stabilita dupa program, pentru
executarea taieturii b si b1 si in
continuare pentru urmatoarele
taieturi transversale.

22. Agregatul pentru furniruit

si prelucrat canturi
Agegatul dat in fabricile de
mobila, de usi , ferestre, pentru
aplicarea
si
prelucrarea
bordurilor din furnire, folii ,
inl;ocuitor de furnire sau borduri
din lemn masiv. La agregat
pentru aplicat si prelucrat furnire
pe acnturi, succesiune operatiilo
este urmatoarea:
A. aplicarea adezivului pe
canturile panourilor, se executa
cu o rola (1); adezivul folosit,
fiind
adeziv
termoplastic
mentinut intr-un rezervor cu o
capacitate de 8 litri, la t= 250 C,
prin inalzire cu o rezistenta
electrica de 2,5kw; rola de
aplicare are o t de 250 C .
B. Inmagazinarea si aplicarea
furnirului.
Inmagazinarea
furnirelor pentru aplicarea pe
canturi se face in caseta de
furnire (2) ; fornirele taiate la
lungime + adaos la prelucraea
mecanica, depozitate in pachet pe
cant. In cazul aplcatrii foliilor din
materiale plastice, pe masa
casetei
de
alimentare
se

monteaza un ax, pe care se

deruleaza
rolele
in benzi
continuie. Aplicarea se face prin
presare de catre rola de presare
(3) cu diametrul mare, in
continuare bordura fiind presata
de rolele de avans (4).
C. retezarea bordurii la lungime
se executa la doua discuri
circulare (5,6), fiecare actionate
de catre un motor electric
propriu. Se folosesc discuri
circulare cu diametrul egal cu
120mm, cu dinti armati cu
placute,cu
turatia
N=12000
rot/min, viteza de taiere de 75m
pe sec, asigurind o prelucrare de
calitate fara sachiere. Operatia de
retezare se face la deplasarea
panoului, miscarea de lucru a
ferestraielor fiind comandata
pneumatic.
D. Frezarea furnirilor se executa
cu freze (7), actionate de un
motor electric propriu; cele doua
capete de frezat se folosesc
pentru tuns furnirla grosimea
panoului, turatia N=1200rot/min.
E. frezarea canturilor se face cu 2
freze (8) fiecare actionate de un
motor
electric
cu
turatia
N=12000rot/min. Se pot executa
operatii de frezare si profilare sub
unghi = -15grade pina la +95 fata
de orizontala.
F. Shklefuirea canturilor se
executa de o banda abraziva fara
sfirsit, tensionata si condusa de 3
valturi cu axul vertical (9). Banda
este presata de suprafata cantului
de un sabot de presare pneumatic.
Se folosesc benzi pe suport din
pinza cu o granulatie de la 100120 la care se asigura o fiteza de
taiere V= 25m/sec si o miscare de
oscilatie in plan vertical.
G. Rotunjire si tesirea canturilor
se executa, fie prin slefuire cu
benzi sau discuri orientabile (10),
fie prin freze cu axul inclinabil
sub unghi de la 15-75 grade.
Agregatul se compune dintr-un
batiu,
corpul fix si mosbil
reglabil fata de ce fix prin
deplasarea dea-lungul ghidajelor
batiului, cu cursa maxima de
3200 mm. Fiecare din cele doua
corpuri cuprind grupul pentru
incalzit si aplicat adeziv. Grupul
rolelor de presare. Ferestraiele
circulare de retezat. Frezele de
nivekat
furnire.
Frezerele
universale. Grupul de slefuit
canturi. Grupul de tesit canturi.

23Agregatul
de
burghiat
multiplu panouri.
Executa operatia de burghiuat pe
una sau pe 2 fete, pe 2 canturi,
cele transversale cu ajutorul
capetelor de burghiat multiple;
fiecare cao de lucru are 2
mandrine portscula cu distanta
intre axe 32 mm. Schema
tehnologica de prelucrare cu 8
capete de lucru in care:
- pentru prelucrarea ccanturilor
capetelor de lucru (1) si(2)
- pentru prelucrarea fetelor
superioare capetele (3) si (4)
- pentru fetele inferioare (5,6,7,8)
Fiecare cap de lucru este actionat
de un motor el-c propriu cu
turatia N = 3000 rot/min.
Introducerea
panourilor
si
avansul pentru alimentare se face
cu
transportoare
cu
bezi
inguste(9). Panoul este adus de
transportoarele (9) in zona de
burghiere pina la atingerea
contactului sfirsit de cursa
reglat in prealabil la latimea
panoului.
Aceasta
comanda
oprire deplasarii se face prin
intermediului motoreductorului
de frinare. Cursa capetelor de
lucru este reglata in prealabil in
functie
de
adincimea
de
prelucrare si este stabilita al
progamatorul
de
prelucrare
electrica. La sfirsitul cursei de
gaurire capetele de lucru se
retrag, iar panoul este eliberat de

dipozitivele de stringere(10)
pneumatice,
dupa
care
transportorul (9) se pune in
miscare avind o viteza de 39
m/min, astfel dupa evacuarea
panoului prelucratse introduce alt
panou si ciclul de lucru fiind din
nou preluat. La acest agregat nr.
total de burghie este de 168 cu
diametrul maxim = 20mm, iar
distanta maxima intre axele
extreme este de 650 mm.
Productivitatea este de 15-20
panouri minimum, adica ciclul de
luru este de 3-4 sec.

24. Agregatul de rindeluire si

profilare a lemnului masiv pe 4
fete ( IP-4).
IP-4 realizeaza o productivitate
superioara in conditiile unei
inalte precizii de prelucrare; este
format din 7 axe de lucru acaror
succesiune a operatiilor este
aratata in figura. La aceasta
masina intr-o singura trecere se
realizeaza prelucrare a 4 fete cu
posibilitatea profilarii fetelor si
canturilor in urmatoarea ordine:
1. rindeluire fetei inferiaore
formind baza de asezare A
( arborele 1).
2. frezarea cantului drept
formind baza de asezare B
( arborele 2 ).
3. frezarea profilata a canturilor
( arborii 3 si 4)
4. rideluirea la grosime ( arborele
5)
5. profilarea fetei superioare cu
freze si cutite profilate (arborele
6)
6. profilarea fetei inferioare sau
spintecare ( arborele 7)
La acest agregat se asigura o
precizie superioara si datorita
faptului ca suprafetele se
prelucreaza succesiv formind in
primele operatii baza de asezare a
fetei prelucrate A si B, iar in
raport cu acestea se executa
celelalte operatii pe canturi si
fete. Se asigura astfel atit precizia
dimensiunilor, cit si conditiile de
planitate
si
paralelism
a
canturilor. Are lungimea de
prlucrare de la 500 3000 mm;
latimea de la 25-300 mm;
grosimea 14-110 mm. Turatia
arborilor verticali si orizontali
este de 6500 rot/min; adincimea
maxima de taiere este de12 mm
pentru frezele orizontale si de 10
mm pentru cele verticale.
Avansul mecanic este realizat de
role de avans canelate presate
elastic
pentru
prelucrarea
denivelarilor si adaosului la
prelucrare. Avansul este realizatr
si de role de presare a piesei de
rigla de ghidaj,role care se rotesc
pe cantul piesei.
42.rocesul
tehnologic
de
fabricare
cherestelei
de
rasinoase.
Procesul tehnologic in hala de
fabricaie. Activitatea n hala de fabricaie este organizat n dou
etape: debitarea butenilor i
prelucrarea pieselor obinute prin
debitarea, butenilor.
Operaiile in hala de fabricaie
se desfoar conform schemei
din
figura 7.6.
*
Debitarea butenilor. Debitarea
este operaia de tiere longitudinal a
butenilor prin ferstruirc, n urma
creia butenii snt transformai

se obin: din partea centrala o pies

de 24 mm grosime, apoi din ambele
pri ale materialului cte o pies de
38 mm i 48 mm, iar din rest (R)
piese de 24 mm.
Tehnologia tierii la gater.
Butenii adui n hal, pe platforma
de stoc tampon, snt examinai din
punctul de vedere al formei i
defectelor exterioare care pot
influena asupra debitrii. Se
ndeprteaz cioturile i nodurile i
se

detecteaz eventualele incluziuni

metalice. Butenii snt apoi aezai n
poziie optim de trecere prin gater
pe cruciorul de fixare i pe cel de
rezemare din faa gaterului, strni i
apropiai de gater. Dup ce buteanul
a trecut prin gater aproximativ dou
treimi din lungime, este eliberat din
braele vagonetului de fixare, care se
napoiaz pentru ncrcarea cu un
nou butean. In timpul debitrii
ultimei treimi se aaz din nou
butean pe crucior, se prinde ntre
brae, se aaz n poziie de tiere
centrat pe axa modelului de tiere i
se apropie de gater. Acest mod de
lucru permite trecerea prin gater cap
la cap" (fr spaii intermediare),
respectiv folosirea intensiv a
capacitii
utilajului.
Grosimea
pieselor obinute se verific cel puin
o dat pe or, folosind abloane sau
ublere. Grosimea trebuie s aib
dimensiunea din specificaie plus
supradimensiunile ce se dau pentru
contragerea prin uscare.
Montarea pinzelor n cadrul
gaterului se execut la intervale de
2V2-4 ore. La montarea pnzelor se
verific starea, ascuirea i ceapra-zul
pnzelor, dimensiunile i curirea
distanierelor, nclinarea i tensionarea pnzelor. Piesele obinute n
urma debitrii butenilor pot fi sub
form de cherestea ecarisat i brut.
Cheresteaua ecarisat (complet
prelucrat), cu fee, canturi i capete
plane, paralele i perpendiculare ntre
ele, provine din debitarea prismelor
la gater i nu necesit alte prelucrri.
Cheresteaua brut nu este
prelucrat. Ea provine din debitarea
pe plin la gater sau din debitarea
flancurilor obinute la debitarea pe
prisme. Aceste piese se supun unor
operaii pentru eliminarea defectelor,
ndreptrii canturilor i capetelor i
modificrii limii i lungimii.
Succesiunea operaiilor depinde de
calitatea, dimensiunile i forma
geometric a cherestelei brute.
Principalele
operaii
de
prelucrare a cherestelei dup tierea
la gater snt: tivirea, retezarea i
spintecarea.
Tivirea cherestelei este operaia
de tiere a marginilor pentru formarea de canturi perpendiculare pe fee.
Operaia se execut pe ferstraie
circulare simple sau duble, la care
una din pinze este mobil pentru a s.putea obine gama necesar de limi.
Avansul la aceste maini poate fi
manual sau mecanic.
Retezarea cherestelei este
operaia de tiere transversal, prin
care se obin piese de cherestea la
lungimile cerute de standarde. Prin
retezare se urmrete i eliminarea
defectelor naturale ale lemnului pe
lungimea piesei.
Retezarea se execut la
ferstraie circulare fixe, culisante (cu
unul sau mai multe discuri),
pendulare sau basculante.
Spintecarea cherestelei este
operaia de tiere longitudinal a
unei piese de cherestea n scopul
obinerii de dou sau mai multe piese
cu limi diferite. Prin aceast
operaie se elimin i defectele
naturale ale lemnului pe limea
piesei.

La dulapii groi la care apar

dup debitare defecte, operaia se
execut la ferstrul-panglic cu
mas cu role i avans mecanic cu
valuri.
Lturoaiele
i
marginile
rezultate de la debitarea butenilor,
precum i capetele utilizabile,
rezultate la retezarea cherestelei se
spintec la ferstraie circulare sau la
ferstraie-panglic cu mas fix.
Transportul n interiorul halei
S9~ face cu mai multe mijloace de
transport.
Transportul ntre maini, se
realizeaz cu role libere i acionate,
transportoare cu lan, role sau band,
elevatoare, electrostivuitoare etc.
Evacuarea
produselor
se
realizeaz cu transportoare cu band,
elevatoare, transportoare transversale
cu lan.
Evacuarea
deeurilor
se
realizeaz cu transportoare cu band,
cu ra-clete, cu melc i transportor
pneumatic.
Sortarea
cherestelei
este
operaia de repartizare a pieselor de
cherestea pe clase de calitate dup
specia
lemnului,
dimensiuni,
sortimente i destinaie.
Gruparea pieselor pe sortimente
i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar clasificarea dup
nsuirile lemnului i calitatea prelucrrii constituie sortarea calitativ.
In fabricile moderne, sortarea
dimensional se face cu ajutorul
instalaiilor mecanizate de mare
productivitate. Aceste instalaii snt
alimentate
cu
ajutorul
unor
transportoare
longitudinale
sau
transversale (n raport cu direcia de
micare a materialului) pe care
sosete cheresteaua din hala de
fabricaie. Piesele snt introduse pe
cant, n canalele transportorului
sortator, cu ajutorul unor dispozitive.
Pe ling acest transportor, snt
dispuse lagre pentru sortimente, pe
lungimi, pe care snt evacuate piesele
de cherestea. De pe aceste lagre,
cheresteaua este dirijat fie la format
pachete, fie la rampa de sortare
calitativ.
Sortarea calitativ se face pe
baza criteriilor prevzute de STAS
1949-74, aprecierile bazndu-se pe
urmtoarele aspecte importante:
structura lemnului, defectele i
anomaliile
lemnului
(noduri,
crpturi, guri de insecte, putregai,
pungi de rin etc); prelucrri
necorespunztoare
dimensional
(supra sau subdimensionat i
neparalelismul feelor i canturilor) i
calitativ (rizuri, teituri).
43Procesul
tehnologic
de
fabricare a cherestelei de
foioase.
Procesul tehnologic n bala de
fabricaie. Etapele procesului snt
aceleai ca i la cheresteaua de
rinoase, debitarea butenilor i
prelucrarea pieselor obinute prin
debitare. Operaiile se desfoar
diferit dup utilajul cu care se face
debitarea, alegerea utilajului fiind
determinat de diametrul i calitatea
butenilor.
La debitare butenii de calitate slab
ct i cei cu diametrul sub 36 cm i
peste 55 cm trebuie s^iie debitai pe
plin, iar butenii de bun calitate cu
diametrul de|3655-(cm s se
debiteze pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere
se va urmri repartizarea grosimii
pieselor de cherestea, astfel: n zona
de calitate (treimea mijlocie) piesele
de 3060 mm; n zona flancurilor
piesele de 25 mm; n zona central la
debitarea pe plin sau la retierea
prismei piese de 25 mm sau dulapi
cu peste 70 mm..
Av'nd n vedere c butenii de
foioase i de fag, n special, au multe
defecte, modelul de tiere, trebuie s
in seama ca acestea s fie cuprinse
ntr-un numr ct mai redus de piese.
Avnd n vedere forma neregulat a
butenilor de foioase, pentru evitarea

obinerii unor lturoaie groase,

modelul de tiere se stabilete mai
mare dect diametrul buteanului.
Piesele rezultate la debitare snt
prelucrate- la ferstraie circulare,
operaie prin care se urmrete
eliminarea defectelor. Operaiile se
stabilesc urmrind o corelaie
raional ntre randamentul cantitativ
i calitativ. Alegerea gradului de
prelucrare
pentru
obinerea
cherestelei tivite, semitivite sau
netivite este n funcie att de
numrul defectelor i mrimea
acestora, ct i de calitatea i
dimensiunile pieselor care vor rezulta
dup prelucrare
Datorit numeroaselor defecte pe
care le prezinta butenii de fag i care
n majoritatea cazurilor nu apar la
suprafaa lemnului, se re-comanda
trecerea de la debitarea oarba sau in
bloc, specifica gaterului, la o debitare
individuala la care dupa fiecare taiere
se vad defectele lemnului si in
functie de acestea se stabileste
grosimea piesei ce urmeaza a se taia.
Modelele de debitare se folosesc in
functie de calitatea materieei prime si
de specificatia comenzii. Unele
procedee de debiatre sunt:
Debiatarea pe plin
Debiarea pe plin cu intoarcere la 90
grade
Debiarea pe prisme cu intoarcere la
180 grade si apoi la 90 pentru
debitarea prismei
Prelucrarea pieselor rezultate la
debitare cu ferestraie panglica sunt
prelucrate in continuare la ferestraie
panglica si circulare de spintecat,
urmarindu-se
realizarea
unui
randament cantitativ si calitativ
maxim,
corespunzator
sortarii
materialului si specificul comenzii.
Sortarea cherestelei . Ceresteaua
de foiase se sorteaza astfel: grosimile
separat, lungimile in trei grupe
( subscurta, scurta, normala), latimile
impreuna, piesele tivite separat de
cele netivite si semitivite si
cherestreau tivita separat de cea
netivita. Riglele, grinzile si sipcile
sunt sortate fiecare separat, iar dupa
caaz se sorteaza pe dimensiuni si
clase
de
calitate
conform
standardelor respective.

41. Procesul tehnologic a

fabricarii mobilei din piese
mulate.
Particulariti ale pieselor mulate.
Pentru a se obine piese cu forme
curbe, n afar de tehnologia
curbrii, se poate aplica i tehnologia
mu larii, prin care mai multe straturi
de furnire saU lamele sunt asamblate
prin ncleiere i, n acelai timp, sunt
curbate. Produsele obinute prin
aceast tehnologie fac parte din
grupa
produselor
stratificate
mulate.Utilizarea pieselor stratificate din
furnire mulate, n locul celor din lemn masiv,
prezint o serie de avantaje, att n ceea ce
privete tehnologia de fabricaie, ct i
structura produselor:
-se obin randamente sporite de utilizare a
materiei primo, comparativ cu executarea
acelorai componente din lemn masiv;
- se valorific superior furnirele de calitate
inferioar, care se pot introduce n straturile de
mijloc ale pachetului de furnire:
- se mbuntesc proprietile fizico-mecanice
ale produselor, obi-nndu-se piese cu
rezisten i elasticitate sporite, cu o bun
stabilitate a formei i dimensiunilor;
- se simplific tehnologia de fabricaie la
operaiile de debitare, prelucrare mecanic i
asamblare.
Materii prime i materiale auxiliare.
Materia prim de baz pentru mulare este
furnirul de diferite specii i caliti, cu grosimea
de 0,5 . . . 3 mm precum i placajul subire
cu grosimea de 3 . . . 5 mm. In cazul
pieselor mulate din furnire, se folosesc furnire
derulate din fag sau alte specii de foioase
pentru straturile interioare i furnire decupate
(estetice) pentru straturile exterioare (fee) din
nuc, stejar i alte specii cu valoare estetic

Furnirele sunt utilizate n funcie de destinaie,

dup cum urmeaz:
- pentru suprafee vizibile exterioare se
folosesc furnire estetice, tiate plan, din diferite
specii calitatea I sau a Il-a, cu grosime de 0,6. . .
0,7 mm;
- pentru straturile interioare (de miez) ale
pieselor stratificat-mulate, cu raze mici de
curbur (20 . . . 40 mm), se vor folosi
furnire tehnice derulate de fag, calitatea a Il-a i
a IlI-a, precum i deeuri de 1 . . . 1,2
mm grosime;
- pentru straturile de mijloc, cu raze mari d^
curbur (50. . . 100 mm) se vor folosi furnire
tehnice de fag calitatea a Il-a i a IlI-a, precum
i deeuri de 1 , 6 . . . 3 mm grosime.
Calitatea
pieselor
stratificatmulate este condiionat de
calitatea materiei prime, aezarea
foilor n pachet i de alegerea
judicioas a grosimilor n funcie
de raza de curbur.
La fabricarea mobilei mulate se folosesc alte
materiale cum sunt: adezivi pentru ncleiere,
lacuri, vopsele i emailuri pentru finisare, feronerie i accesorii pentru asamblare. Pentru
ncleiere
se
folosesc
cleiuri
ureoformaldehidice, fenolformaldehidice .
Tehnologia asamblarii si
mularii furnirelor:
Tehnologia de mulare este
formata din urmatoarele operatii:
-pregatirea materiei prime
- formarea pachetelor de furnire
pentru presare
- presarea pechetelor in prese si
matrite de forma
racirea si conditionarea
blocurilor mulate.
O tehnologie avansata de
mulare o reprezinta incalzirea cu
curenti de innalta frecventa. Se
poate realiza astfel reducerea
duratei de presare, marirea
productivtatii
preselor
si
inbunatatirea calitatii incleerii. In
cazul folosirii CIF caldura se
transmite direct in stratul de clei,
in intreaga masa a pachetului si
pe intreaga sectiune, in mod
uniform, polimerizarea cleiului
se face rapid si uniform in
intreaga
sectiune.
Prin
schimbarea
frecventei
si
tensiunei curentului electric se
poate regla viteza de incalzire si
deci, si viteza de polimerizare,
care se poate reduce la 0.5...3
min.
Pentru a asigura o buna calitate
a mularii se vor respecta
urmatoarele conditii:
- asezarea pachetului in matrita
se va face simetric, fara de
plasarea foilor de furnir pe
directia
longitudinala
sau
transversala;
- presiunea se va transmite pe
suprafete cit mai uniform prin
precizia de executie a matritei si
patritei si prin modul de asezare a
pachetelor la presare;
- sistemul de incalzire va asigura
o
repartizare
uniforma
a
temperaturii pe intreaga suprafata
de presare;
- respectarea razelor minime de
mulare prescrise in functie de
grosimea si specia furnirului
- respectarea regimului de
presare stabilit prin durata de
presare si presiunea specifica.
Defectela la mulare;
descleierea furnirelor la
capetele blocului mulat sau
mijlocul blocului
- descleiere in zonele de
racordare, fisurarea si ruperea
furnirelor in zonele supuse la
tractiune (convexe) sau la
compresiune(concave).

45. Procesul tehnologic

depozitul de busteni.

in

Procesul tehnologic n depozitul de

buteni. Comport urmtoarele faze:
Descrcarea i recepia se face
asemntor ca i la lemnul rotund de
rinoase, respectnd i prevederile
standardelor fiecrei specii, folosind
aceleai dispozitive, instalaii i
mijloace de transport i manipulare.

Depozitarea se face n funcie

de specia lemnoas i de utilajul
folosit la debitare, astfel: depozitarea
pentru fabrici cu profil mixt i
depozitarea pentru fabrici dotate cu
ferstraie-panglic.
n primul caz, butenii snt
sortai i depozitai n stive separate
pe clase de calitate, serii de diametre
i categorii de lungimi, n al doilea
caz, debitarea fcndu-se la ferstrupanglic, prin tieri individuale, nu
este necesar o sortare i depozitare
dimensional-calitativ i ca atare
butenii snt depozitai n stive
compacte.
. Conservarea lemnului cuprinde
msuri de protejare pentru a nu apare
ciuperci "i crpturi care duc la
degradarea butenilor de foioase n
general i a celor de fag n special.
Butenii de foioase se livreaz
i se depoziteaz necojii, n plus pe
capetele i prile laterale lipsite de
coaj se aplic paste sau pelicule care
nu permit, uscarea. nceputurile de
crpturi de la capete se prind cu
S"-uri metalice pentru prevenirea
mririi lor.
Butenilor de foioase li se
aplic i o conservare umed care se
face prin: cufundarea butenilor n
bazine cu ap; stropirea stivelor de
pe platforma depozitului cu ajutorul
instalaiilor de stropire montate pe
stlpii podului rulant; conservare
mixt n bazine de conservare i
instalaii de stropire a butenilor
aflai deasupra nivelului apel. Acest
procedeu face posibil i aburirea n
bune condiiuni a cherestelei de fag
debitat n timpul verii. Conservarea
umed se face obligatoriu n perioada
martieoctombrie, iar stropirea
zilnic ntre orele 820, cu excepia
zilelor cu ploaie continu.
Procesul tehnologic n bala de
fabricaie. Etapele procesului snt
aceleai ca i la cheresteaua de
rinoase, debitarea butenilor i
prelucrarea pieselor obinute prin
debitare. Operaiile se desfoar
diferit dup utilajul cu care se face
debitarea, alegerea utilajului fiind
determinat de diametrul i calitatea
butenilor.
La debitare butenii de calitate slab
ct i cei cu diametrul sub 36 cm i
peste 55 cm trebuie s^iie debitai pe
plin, iar butenii de bun calitate cu
diametrul de|3655-(cm s se
debiteze pe prisme.
La stabilirea modelelor de tiere
se va urmri repartizarea grosimii
pieselor de cherestea, astfel: n zona
de calitate (treimea mijlocie) piesele
de 3060 mm; n zona flancurilor
piesele de 25 mm; n zona central la
debitarea pe plin sau la retierea
prismei piese de 25 mm sau dulapi
cu peste 70 mm..
Procesul
tehnologic
in
depozitul de materie prim. Activitea
n depozitul de materie prima este
organizata pe faze dinstincte.
Descrcarea din mijloace de
transport. Butenii snt dusi la
fabricile de cherstea pe distana mici,
sub
50
km,
cu
ajutorul
autocamioanelor cu remorc^ iar pe
distane mai mari, cu ajutorul
vagoanelor de cale ferat. Butenii se
pot descrca manual, cu ajutorul
apinelor i al pieghiilor cu crlig. sau
mecanizat, cu trolii mecanice, cu
mono-grind, macarale-portal sau
rotitoare,
automacarale,
poduri
rulante etc.
Recepia
materiei
prime.
Recepia se face cantitativ si calitativ.
C a n t i t a t i v prin verificarea
dimensiunilor
(diametrul
i
lungimea) i Calculul volumului,
folosind instrumente de msurat i
tabele de cubaj. C a l i t a t i v se
face Vizual, urmrind dac fasonarea
este corect, iar defectele lemnului in
limitele admise de STAS 1294-85.
Recepia
se
face
prin
examinarea bucata cu bucat, cu
ntrunirea integral a condiiilor
prevzute n STAS. Dup recepie,
lemnul neretezat (de lungimi mari)

este transportat la stocul tampon

(tehnic) dac este cazul.
Sectionarea butenilor. Se face
retezarea butenilor la dimensiunile
corespunztoare lungimii cherestelei
ce urmeaz a se produce, funcie de
comenzi. Prin aceast operaie se
elimin unele defecte (crpturi de
capt, curburi, putregai, noduri
vicioase etc), care influeneaz
randamentul i calitatea produciei.
Secionarea
se
face
perpendicular pe axa buteanului, de
la captul gros spre cel subire.
Operaia se realizeaz cu ferstraie
mecanice sau electrice, fixe sau
mobile.
Sortarea,
msurarea
i
marcarea. S o r t a r e a se face
pentru lemnul sosit n dimensiuni de
gater odat cu recepia, iar pentru cel
sosit in lungimi mai mari, imediat
dup secionare.
Msurarea
diametrului
se face cu clupa forestier.
Msurarea lungimii se face cu
metrul, cu clreul de 1 m
deschidere, si ruleta.
Marcarea
asigur
evidena materiei prime n depozit,
identificarea butenilor la distribuirea
pe lagrele de depozitare i la
nregistrarea lor in carnetul de gater
pentru tiere.
La capatul gros al butteanului
se nscriu la recepie: calitatea, lungimea i diametrul msurat la mijlocul
lungimii (care servete la cubarea
buteanului n depozit i la calculul
volumului pentru tiere).
Pe
captul
subire
al
buteanului se nscrie, la sortaresecionare, diametrul msurat la
captul subire (care servete pentru
distribuirea pe rampele de alimentare i
pentru calcularea modelului de
tiere).
Distribuirea pe lagrele de
depozitare. Butenii de rinoase snt
debitai numai cu gaterele i ca atare
sortarea dimensional-calitativ pentru o debitare raional este absolut
necesar.
Din punct de vedere calitativ
butenii de gater se sorteaz in
depozit. dup retezare, in doua clase
de calitate. Butenii se distribuie in
depozit pe rampe, grupai pe
diametre i lungimi astfel:

butenii clasa A se
grupeaz pe lungimi d 3,0 O i 3,50m
la un loc. ce de 4m separat, iar cei de
4,5 i 5,06 m la un loc. Gruparea
pe diametre face in 16 categorii, din
3 in 3 sau din 5 n 5 cm;

46. Procesul tehnologic in

depozitul de cherestea
Activitatea depozitului de
cherestea este organizata in faze
distincte si cuprinde operatii ca:
- receptionarea
Masurarea cherestelei se face
pe lungime latime si grosime in
locuri unde nu exista tesituri si
alte defecte , se exprima in mm,
Inventarierea consta in
inregistrarea pieselor primite:
numarul de piese si calculul
volumului, pe baza dimensiunilor
nominale masurate, se masoara in
metri cubi.
Marcarea se face pe partea de
mijloc a capetelor cu vopsea
rezistenta la apa. Marcarea se
face
cu
diferite
semne
conventionale specifice claselor
de calitate.
Stivuire si conservarea
cherestelei
Cheresteaua este adusa la locul
de depozitare cu diferite mijloace
de transport, ea trebuie sa fie
stivuita in cel mult 72 de ore de
la intrarea in depozit, fiind
prealabil curatata de rumegus si
de fibre smulse. Stivele se fac pe
platforme executate din elemente
de beton asezate la o inaltime de
40 cm de la sol. Peste acestea se
aseaza transversal grinzi de lemn.

Stivuirea se face cu spatii,

folosind intre fiecare rind de
material sipci de acelasi material
care se vor aseza intre rindurile
de cherestea pe aceiasi verticala,
la distante intre unul si 1,5 m, in
functie de grosimea cherestelei.
Piesele trebuie asezate in asa
mod incit sa asigure o buna
aerisire a stivei. Stivuirea se
poate face si in pachete, in cazul
in care manipularea se face cu
autostivuitoare.
Stivele
se
protejeaza
impotriva
precipitatiilor si a actiunii directe
a radiatiilor solare prin acoperire
individuala sau sub soproane de
tip usor. Corecta stivuire si buna
conservare a cherestelei duce la
prevenirea degradarii ei. Stivele
se marcheza cu o tablita.
Expedierea cherestelei
In vederea expedierii se face
pregatirea
cherestelei
in
specificatia comandata. Pentru
aceasta, se procedeaza la
desfacerea stivelor, dupa care
urmeaza resortarea, care consta
in clasificarea definitiva
a
cherestelei dupa defectele care au
aparut ori sau accentuat in timpul
depozitarii si uscarii in aer liber.
La cheresteau de foiase este
specifica
inca
o
operatie
suplimentara in plus la cele care
se executa in depozitul de
rasinoase. Aceasta operatie este
aburirea cherestelei.
Aburire este un tratament
higrotermic, in care agentul de
tratare este abrul saturat umed,
degresat,cu presiune inalta si
temperatura de 100 grade. Prin
aburire se urmasreste ameliorarea
proprietatilor
mecanice,
tehnologice

reducerea
deformarilor si craparii in timpul
depozitarii, datorita scaderii
tensiunilor
interne,
a
higroscopicitatii si contragerii ;
uniformizarea culorii, aspectul
solicitat in diversele prelucrari
ale cherestelei si in special in
industria produselor finite din
lemn; sterializarea lemnului.
Temperatura utilizata la aburire
distruge
ciupercile
si
microorganismele si insectele din
lemn, ceea ce reduce pericolul de
degradare. Aburirea se face in
camera de aburire.

44. Taierea bustenilor

la

gatere.

Scheme

de

debitare.
Pentru a se obine o cantitate
cit mai mare de cherestea i pentru a
se evita pe cit posibil apariia
defectelor de tiere denumite brac
tehnic", muncitorii ce deservesc
gaterele trebuie s respecte anumite
reguli, si anume:
debitarea
butenilor
trebuie s se fac cap la cap, avinduse grij ca butenii s nu se izbeasc,
deoarece se produc o serie de
dereglri i deformri ale modelului
de tiere prin loviri;
n
timpul
tierii
trebuie s se asigure o bun presare a
butenilor cu ajutorul valurilor,
astfel nct acetia s nu se roteasc ;
dup trecerea prin
gater a 23 buteni, se oprete
gaterul pentru a se verifica ntinderea
pnzelor i ceaprazul si pentru a se
msura grosimea pieselor obinute,
lundu-se msurile de remediere cind
se constat anumite defeciuni;
la gaterele dotate cu
crucioare de prindere i sprijin n
spate, materialul debitat se evacueaz
n timpul cel mai scurt, pentru a nu se
reduce
productivitatea
datorit
opririlor i pentru a se evita anumite
accidente;
n tot timpul tierii s se
urmreasc
atent
funcionarea

mecanismelor gaterului, oprindu-se

gaterul atunci cind apar zgomote sau
unele defeciuni ce pot provoca
deteriorri;
s se fac ungerea i
ntreinerea gaterului la ncetarea
lucrului.
Toate
operaiile
de
ntreinere i remediere a anumitor
defeciuni s se fac cnd gaterul este
oprit i lsat la punctul mort inferior.
La grosimea scindurilor sint admise
abateri de 1 mm, la dulapi pin la
58 mm, 1,5 i + 2 mm la piesele cu
grosimi peste 58 mm. La prisme, fa
de dimensiunea nominal se admit
abateri de 2 mm. in cazul
prismelor cu grosimea pin la 150
mm i 3 nm la prismele cu
grosimea de la 160 mm in sus. De
asemenea, la debitarea prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie
s depeasc 0,3%.
Sistemele de tiere a
butenilor folosite in fabricile noastre
sint : tierea pe plin, tierea pe
prisme, tierea nordic i tierea pe
sferturi.
Tierea pe plin (fig. 17.3, a ) se face
printr-o singur trecere a butenilor
prin pnzele de gater i se obin
numai piese de cherestea netivite.
Sistemul acesta asigur o
productivitate mare, ns necesit un
volum mare de munca la ferstraiele
circulare de tivit i de aceea se
folosete numai in cazul tierii
butenilor de caliti inferioare.
Tierea pe prisme (fig. 17.3,&) const n
trecerea butenilor de dou ori prin
acelai gater sau trecerea prin dou
gatere paralele. La prima trecere
rezult piese de margine i o pies
central denumit prism. La cea dea doua tiere se obin din prism, din
mijlocul ei, piese cu canturile i
feele drepte, iar din margini
(flancuri) se obin piese netivite.
Pentru debitarea butenilor de
rinoase acest sistem este cel mai
mult folosit la noi n ar.
Tierea nordic (fig. 17.3, c)
este o variant a debitrii pe prisme
i const in obinerea, la prima tiere
a buteanului, a unei prisme maxime,
iar flancurile rmin sub form de
calote i sint destinate fabricilor de
celuloz sau spintecate ulterior.
Piesele de cherestea obinute au
aceeai lungime i lime, deci
rezult o sortimentaie redus care
permite mecanizarea operaiilor de
prelucrare ulterioar i a celor de
sortare.
Tierea pe sferturi (fig. 17.3, d)
se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest
sistem asigur obinerea unui numr
maxim de piese, debitate radial, prin
trecerea succesiv a butenilor n
gatere. Buteanul este iniial tiat n
dou calote i apoi, n sferturi.
Fiecare sfert este introdus, apoi, n
gater i spintecat n funcie de sortimentaia urmrit.
Aranjarea pnzelor in rama
gaterului la diferite distane poart
numele de model de tiere.
Modelele de tiere la butenii de
rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a
butenilor i ele pot fi:
simetrice (fig. 17.4, a,
b), cnd poziia pnzelor este identic
de o parte i de alta a axei ramei
gaterului. Aceste modele se folosesc
n mod frecvent pentru debitarea
rinoaselor;
asimetrice (fig. 17.4,
c), cnd aezarea pnzelor n rama
gaterului nu prezint simetrie fa de
axa ramei gaterului, fiind utilizate n
cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor,
modelele de tiere simetrice pot fi:
fr so, cnd inima lemnului este
cuprins intr-o singur pies central,
sau cu so, cnd din debitare rezult
un numr par de piese. n acest caz,
inima lemnului este mprit pe cite
o fa a celor dou piese centrale.
Notarea modelelor de tiere poate
fi fcut n dou feluri: prin notarea
cifrelor ce reprezint grosimea
nominal a pieselor, n milimetri, n
ordinea aezrii pnzelor n rama

gaterului sau prin notarea numai a

unei jumti de model, numai n
cazul modelelor de tiere simetrice,
ncepnd cu piesa sau piesele centrale
ale buteanului.
Notarea modelului de tiere la
debitarea pe prisme a rinoaselor
(sistem cel mai des intilnit) se face
astfel :
l
- la prima
tiere : 24, 24, 24, 2S0, 24, 24, 24
sau 1/280, J?/24:
- la tierea prismei: 24, 24, 3S. 48,
24. 24, 24, 48, 38, 24, 24, 2/34, 1/48,
1/38, 3/24 sau 2/24, 1/48, 1/38,
.R/24.

diverse, lucrri, sau se realizeaz

diverse produse sau obiecte. Mainile
de lucru se mpart n dou mari
grupe: maini de prelucrare i
maini de transport (i ridicat).
Mainile de prelucrare,
sunt acele maini de lucru care sunt
folosite la prelucrarea materialelor
sau
obiectelor
prin
diverse
procedee,ca: deformare plastic,
tiere,
sfrmare,
separare,
asamblare, agrafare etc. Mainile de
prelucrare servesc, prin urmare, la
efectuarea diferitelor procese de

Linie de maini sau

utilaje: ansamblul de maini,
instalaii i mijioace de transport,
dispuse n ordinea operaiilor
prevzute n procesul tehnologic.

Instalaie: ansamblul
de construcii, maini, aparate,
instrumente i accesorii care
servete la ndeplinirea unei
anumite operaii sau funcii n
procesul de producie.

La
modelele asimetrice, modelul de
tiere se scrie complet prin niruirea
tuturor pieselor de cherestea astfel:
24, 24, 68, 24. 24. 24.
Notarea pieselor de la marginea
butenilor se face cu litera B, care
nseamn rest. La rinoase, aceste
piese au. de obicei, grosimea S mm
pentru categoriile de diametre pn la
30 cm i 24 cm pentru burenii mai
groi.
Pentru asigurarea unei
prelucrri maxime a buteanului i
pentru a se evita obinerea de piese
neprelucrate este necesar ca modelul
de tiere s fie mai mare decit
diametrul minim al grupului de
buteni ce se debiteaz.

32. Masini unelte

utilizate in industria prelucrarii
lemnului, clasificarea.
Mijloacele tehnice folosite
n industria lemnului sunt variate i
complexe, fapt pentru care se impune
o clarificare i delimitare a
componentelor acestora. In acest
sens
este
necesar
definirea
noiunilor referitoare la main - n
general, i main-unealt, n special.
Dup dicionarele n vigoare i unii
autori [6], noiunea de main este
definit astfel: "sistem tehnic
format
din
organe
i
m ecanisme
care
execut
m icri determinate pentru
efectuarea de lucru m ecanic
util sau pentru transform area
unei forme de energie n
energie m ecanic sau invers".
Pe baza definiiei, mainile pot fi:
(fig.1.1 ,a) [6].

maini de for, care

transform o energie n lucru
mecanic (toate tipurile de motoare),
sau energia mecanic n alt form
de energie (generatoarele);
maini de lucru, care efectueaz un
lucru mecanic util, folosite la
prelucrarea
sau
deplasarea
materialelor (a unor obiecte).
Agregat:
reprezint
grupul
format prin cuplarea unei maini
de for cu una sau mai multe
maini de lucru sau cu un
generator (se admite folosirea
noiunii i pentru unele uniti
tehnice cu independen total
din construcia mainilor-unelte
i
utilajelor).
In
cadrul
echipamentelor tehnice se poate
folosi noiunea de main-

Utilaj: prin utilaj se

nelege ansamblul mainilor,
aparatelor,
uneltelor
i
echipamentelor
necesare
efecturii unei anumite operaii,
lucrri sau al unui proces
tehnologic.

Mainile de lucru, prin urmare

sunt acele tipuri de maini care
primesc energie sub diferite forme i
o transform n lucru mecanic util, cu
ajutorul cruia se execut operaii

prelucrare,

avnd

drept

scop

Fig. realizarea unor piese

prin modificarea
19.14. formei,
dimensiunilor i uneori chiar a
Maina structurii
materialelor
din natur.
de Cu caracter general,
mijloacele tehnice din industria
sunt
turnat lemnului
destinate, n
principal,
pentru
domenii
Iac. urmtoarele
de
activitate
(fig.1.1,b):
o operaii de "prelucrare
mecanic", realizate pe maini-unelte
sau
pe utilaje echipate cu scule
achietoare; o operaii "tehnologice",
urmate dup prelucrri mecanice,
ns care fac parte dintr-o tehnologie
modern de fabricaie, ca: presri,
mbinri, asamblri, aplicare lac etc;
o "serviciT,
adic
operaiile
complementare dintr-un proces
tehnologic i care nu sunt cuprinse n
primele dou grupe; o diferite
"produse", realizate n principal pe
linii automate (chibrituri, creioane,
plci etc). Avnd n vedere
diversitatea domeniilor menionate i
mijloacele tehnice folosite sunt
variate i complexe, dar bine
conturate i delimitate. In acest sens
trebuie
fixate
unele
definiii
referitoare la cele apte grupe de
echipamente tehnice prezentate n
fig. 1.1,b, astfel:

1
8
1
9

Unelte:
piese,
ansamblu de piese, dispozitive,
acionate manual sau de un
mecanism, care servete pentru a
efectua o operaie tehnic de
prelucrare mecanic, de montare,
asamblare, manevrare, etc. Partea
activ a unei unelte, care vine n
contact direct cu obiectul de
prelucrat, de mnuit, de fixat, etc
se numete scul.
Main-unealt: face parte
din grupa mainilor de prelucrare
i reprezint maina echipa cu
scule adecvate avnd ca scop
generarea
suprafeelor
prin
procesul
de
achiere
a
materialelor
lemnoase,
n
anumite
condiii
de
productivitate,
precizie
dimensional i calitate a
suprafeei. Altfel spus, mainaunealt
pentru
prelucrarea
lemnului este o main de
prelucrare echipat cu scule
achietoare adecvate, destinat
prelucrrii mecanice a lemnului
sau a produselor pe baz de lemn
(gatere,
ferstraie
circulare,
maini de frezat etc). unealt
agregat, dotat cu uniti de
lucru (capete de lucru) care
execut operaii diverse sau
identice (caz n care se realizeaz
prelucrarea simultan a mai
multor piese).

fal ? N
e
p
profil
r
o
Uluc fi
l
prof/
a
t
ProfilSERVICII

0=

temului de tolerane i ajustaje

(prelucrarea pieselor n limitele unor
abateri prescrise), dotate cu utilaje i
dispozitive de lucru corespunztoare
preciziei cerute, asigurarea cu scule,
instrumente, aparate de msur i
verificare, introducerea n fabricaie
a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de utilizare, reglarea
corect a mainilor prin respectarea
regimurilor de lucru prescrise? i
asigurarea unui control tehnic pentru
urmrirea preciziei de prelucrare.
Tehnologia de fabricaie bazat
pe cooperare n producie, prin care
elemente, complexe sau
subansambluri ale aceluiai produs
snt executate de mai multe
ntreprinderi, fabricaia
interschimbabil reprezint condiia
de baz pentru sporirea eficienei
economice, creterea productivitii
muncii i asigurarea calitii
produselor.
Prelucrarea interschimbabil
este necesar pentru organizarea formelor superioare de producie cum
snt: montarea pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie,
mecanizarea i automatizarea,
specializarea i cooperarea n
producie, adic acele forme care
asigur o nalt productivitate a
muncii.
Un rol deosebit de important in
asigurarea interschimbabilitii l are
muncitorul, care trebuie s respecte
prescripiile de fabricaie, tehnologia
de lucru i de control, adic
disciplina tehnologic.

asamblarea a dou piese se distinge o

dimensiune
exterioar
sau
cuprinztoare i o dimensiune
interioar sau cuprins. In industria
produselor
finite
din
lemn
majoritatea mbinrilor au la baz
sistemul cep-scobitur, cu seciune
circular sau dreptunghiular. Dimensiunea
exterioar
este
reprezentat de dimensiunea cepului,
iar cea interioar de dimensiunea
scobiturii.
Dimensiunea nominal (L) este valoarea luat
ca baz pentru a caracteriza o
anumit
dimensiune,
neglijnd
impreciziile inerente imperfeciunii
de execuie.
Dimensiunea efectiv (Le) este dimensiunea a
crei valoare se constat prin
msurarea piesei dup execuie.
Dimensiunile efective ale pieselor
interschimbabile variaz intre dou
limite prescrise maxim i
minim (Lr max, Ltmln).
Diferena
dintre
dimensiunea
efectiv (L.) i dimensiunea
nominal (L) se numete abatere efectiv
(AE)AE=LEL.
Abaterea prescris, ntre care poate
varia abaterea efectiv, Se; numete
abaterelimit i poate fi:
abatere superioar (As as),
reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim i dimensiunea
nominal

As= Le max-L

abatereinferioar (Ai i), reprezentnd

diferena dintre dimensiunea minim
i dimensiunea nominal

Ai= Li min-L

25.Notiuni
despre
interschimbabilitate si precizia
de
prelucrare.Erorile
de
fabricatie.
Elementele
i
complexele
componente ale produselor finite din
lemn snt proiectate dimensiuni
nominale L. In prelucrare intervin
erori do execuie obinndu-se
dimensiunile efecfive Lg.
Execuia poate fi realizat cu un grad
de precizie suficient de mare, astfel
nct piesele obinute s poat fi
asamblate n produs far operaii
suplimentare de ajustare, deci
formele i dimensiunile pieselor
rezultate din prelucrare se vor afla n
cadrul unor abateri care s permit
obinerea calitii produsului n
condiii dinainte stabilite.Aciunea
industrial care conduce la asemenea
rezultate
este
fabricaia
interschimbabil a pieselor, iar
piesele care ndeplinesc aceste
condiii
se
numesc
interschimbabile.Principalii factori
care
determin
schimbrile
dimensionale ale pieselor n procesul
de prelucrare snt:
-precizia de prelucrare pe mainiunelte agregate i linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor
n funcie de variaia umiditii
lemnului datorit umiditii relative
i temperaturii aerului din mediul
nconjurtor.
Preciziadeprelucrare este gradul de
apropiere a dimensiunilor reperului
prelucrat fa de precizia impus prin
documentaia tehnic. Condiiile care
pot asigura prelucrarea
interschimbabil snt: aplicarea sis-

Ai=Li mtnL.
Operaiile de mai sus se rezolv
algebric folosindu-se semnul plus cind
limitele de execuie snt mai mari
dect dimensionarea nominal i
semnul minus cnd limitele de execuie
snt inferioare dimensiunii nominale
Intr-o reprezentare grafic, linia de
referin
fa
de
care
se
msoarabaterile se numete linie
zero i este determinat de
dimensiunea nominal.
Evalund valorile dimensiunilor
efective obinute pentru aceeai
dimensiune nominal, la un lot de
piese prelucrate, acestea se pot repartiza ntre cele dou valori limit
maxim i minim. Diferena dintre
dimensiunea maxim i minim
admis se numete toleran (T):
a-la scobitura.
Practic, distana reglat iniial nu
rmne constant din mai multe
cauze :
*datorit mainilor-unelte, prin:
-lipsa de precizie geometric a
mainei
-deformaiile elastice ale mainei n
funcie de rigiditatea ei;
-deformaii termice *datorit sculei
prelucrtoare, prin:
-lipsa de precizie a sculei
-deformaii elastice datorit prinderii
-deformaii termice;
*datorita dispozitivelor de fixare,
prin:
-lipsa
preciziei
geometrice
a
dispozitivului;
-deformaiile
elastice
ale
dispozitivului;
-uzura dispozitivului.
Prin creterea preciziei de prelucrare
i asigurarea interschimbabilitii, se
pot organiza forme superioare de
producie cum snt: cooperarea n
producie, montarea n banda rulant,
prelucrarea pe linii n flux continuu,
mecanizarea
si
automatizarea
proceselor de fabricaie, adic acele
forme care asigur o nalt
productivitate a muncii.
26.Precizia
dimensiunilor
.Dimensiuni,abateri,tolerante.
Dimensiunea
este
una
din
caracteristicile
tehnice
care
determin mrimea unei piese. La

b-la un

aa
sco
bitu
r,
b la
un
cep

cep

T = LE max- LE min
Zona
cuprins
ntre
limitele
dimensiunilor maxime i minime se
numete cmp de toleran. Piesele cu
dimensiuni care nu snt cuprinse n
cmpul de toleran prescris snt
considerate rebut dimensional.
In sistemul de asamblare cepscobitur, tolerana la dimensiuni se
stabilete
pentru
cele
dou
dimensiuni, adic la lungime i
lime, iar pentru o mbinare cu
cepuri rotunde, tolerana se stabilete
numai pentru o singur dimensiune,
adic
diametrul
cepului
sau
scobiturii.
Abaterile limit

(A s as Ai a i )

snt stabilite n funcie de precizia

necesar
pentru
piesa
sau
complexul ce se prelucreaz. In
mod
convenio nal
pentru
scobitur (dimensiuni interioare)
abaterile se noteaz cu ma juscule

(As Ai),

iar pentru cepuri

(dimensiuni exterioare) cu litere
mici ( a s a i).
Exemplu: n cazul prelucrrii unor
piese la maina de rindeluit la
grosime,
pentru
dimensiunea
nominal L=20 mm, pentru care
este reglat maina, se obin
urmtoarele dimensiuni efective
pentru
10
piese
msurate:
L E =19,6; 19,8; 19,9; 20,1; 20,15;
19,9; 19,8; 19,7; 20,1; 20,0 mm.
Cunoscnd
c
dimensiunea
maxim admis Le ma x + 20,l mm
i minim admis L e m in =19,8
mm, s se calculeze: abaterea
superioar

(as),

abaterea

inferioar (a i ), tolerana (T) i

numrul de piese ce reprezint
rebu tul
recuperabil
i
nerecuperabil.Tol erana se mai
poate calcula i cu relaia

T=as-a i = 0,l-(-0,2)=0,3mm.
Rebut recuperabil: o singur
pies cu dimensiunea de 20,15
mm. Rebut nerecuperabil: 2 piese
cu dimensiunile de 19,6 i 19,7
mm.
Abaterile egale dar de semn
contrar se nscriu o singur dat
cu o mrime egal cu numrul ce
reprezint dimensiunea de baz
adic: 20 + - 0,1; 30 + - 0,3;
40 + - 0,3 etc
.Referitor la valorile toleranelor
pentru dimensiuni libere, adic
pentru acele dimensiuni (lungime,
lime, grosime) care nu intervin n
ansamblri (exemplu: placi de mese,
bufete, servante, perei laterali sau
plci orizontale necuprinse ntre alte
panouri, ui sau capace aplicate peste
canturile panourilor corpurilor de
mobil etc, n general, deci, la
dimensiuni de gabarit), standardul
7837-82 precizeaz c acestea se
ncadreaz ntr-o singur clasa de
precizie (STAS 7837-82 al. 2.1). n
principiu tolerana la dimensiuni
libere are valoarea egal cu dublul
valorii cmpului de toleran:

27.Ajustajele la asamblarea
cepurilor cu scobiturile.
Ajustatul forat se aplic la
mbinrile n cep i scobitur, cu sau
fr clei, unde este necesar o
strngere mare (exemple: mbinarea
picioarelor din fa cu rame ezut la
scaunele
curbate,
mbinarea
picioarelor i balutrilor cu placa
ezut i splatul la scaunele tip rustic
i colonial, mbinarea traverselor
intermediare cu montanii
la
cercevele i ui etc).
Ajustatul
aderent
se
aplic
mbinrilor cu sau fr clei, ale cror
scobituri snt situate la o distan mai
mic de 30 mm de la captul piesei
(exemple: formarea ramelor i
panourilor din lemn masiv, formarea
scheletelor de mobil etc.) precum i
pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri
cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplic
mbinrilor cu sau far clei, la care
nu snt necesare strngeri mari
(exemple: mbinrile de capt cu
cepuri multiple ale diverselor rame,
mbinrile n lamb i uluc pentru
formarea pardoselilor, mbinarea,
lambelor n canturile panourilor de
PAL.
mbinrile
nencleiate,
demontabile ale panourilor, realizate
cu cepuri cilindrice aplicate) precum
i n toate cazurile de grosimi ale
ramelor ce se placheaz, panourilor
calibrate la grosime, distanelor ntre
axe ale scobiturilor circulare sau
distane ntre repere metalice
(poziionarea
balamalelor,

accesoriilor de nchidere etc).

Ajustajul alunector se aplic
mbinrilor fr clei, la care piesele
de mbinat se aaz cu mna sau prin
batere uoar (exemple: tbliile n
ulucul ramelor, fundul sertarelor n
uluc, capacele penarelor, rigleta la
rigla de calcul etc).
Ajustajul liber se aplic mbinrilor
cu joc garantat i unde jocul dintre
piese nu trebuie s influeneze
aspectul produsului (exemple: uile
de mobil, feele de sertare i
capacele n lcaul lor, panoul de
spate al corpurilor de mobil etc).
Ajustajul larg se aplic mbinrilor
cu joc mare (exemple: corpul
sertarelor n lcaul lor, mbinrile n
cep i scobitur care se fixeaz cu
pene, uile care stau n atmosfera
umed i cercevelele de ferestre n
tocurile lor etc).

28.Clasele de
precizie.Stabilirea claselor de
precizie.
Clasa I de precizie are toleranele
cele ai mici i deci precizia cea mai
ridicat. Aceast clas se folosete
pentrru construcia instrumentelor
muzicale, casete pentru aparate de
msur, piese din lemn stratificat
den-sificat .a.
Clasa a Il-a de precizie are cmpul
de tolerana mai mare, avnd o
precizie medie i se folosete in
construcia mobilei, la mbinrile cep
scobitur, asamblrile demontabile
etc.
Clasa a lll-a de precizie are cimpul
de oleran de dou ori mai mare
docil clasa a Il-a, se aplic n
fabricarea mobilierului de grdin,
fabricarea
caroseriilor
de
autovehicule, case prefabricate, ui,
ferestre i alte produse finite, caro se
folosesc in mediu ex*orior.
Pentru clasa I de precizie se folosete
lemn din specii omogene, cu
coeficieni mici de contragere i
umflare, c-u umiditate de maximum
10%. Pentru clasa a Il-a orice specie
cu umiditate de 8.. . 12%, iar pentru
clasa a IlI-a se pot folosi orice specii,
avind umiditatea de maximum de
14%.In ceea ce privete utilizarea
ajustajelor se pot face urmtoarele
recomandri: .
-ajustajul presat se aplic la
mbinrile de mare precizie, dac
scobiturile se gsesc la o distan mai
mare ce 30 mm de la captul piesei.
La acest ajustaj stringerea minim
este egal cu zero.
-ajustajul forat se aplic la
mbinrile cep i scobitur cu sau
fara clei, unde se admite o strngere
mare .
-ajustajul aderent se aplic n
majoritatea cazurilor la mbinrile
cep si scobitur ncleiate, de
asemenea, la mbinrile n lamb i
uluc, la mbinrile ramelor .
-Rezistena mbinrilor ncleiate prin
ajustaj aderent are valori maxime,
aceasta i datorit valorii jocului sau
stringeriL. efective, care se gsete la
limita grosimii optime a peliculei de
adeziv-(=aprox. 0,1 mm);
ajustajul cu frecare se aplic la
mbinrile cu cele mai mici stringeri.
geri
ajustajul alunector se aplic in
special pentru mbinrile nencleiate ,
pentru piese demontabile sau care se
deplaseaza in timpul functionarii.
cleiate,
pentru
piese
demontabile sau care se deplaseaz
n timpul funcionrii (glisiere,
fixarea tbliilor in uluc, a fundului de
sertar n loca etc);
ajustajul liber se aplic la
mbinrile cu joc asigurat i unde jocul dintre piese nu trebuie s
influeneze
aspectul
produsului
(sertare exterioare etc);
ajustajul larg se aplic la
mbinrile cu joc mare, cum sunt
mon tarea sertarelor interioare, a
uilor n golul corpului, a mbinrilor
consolidate cu pene.

37.Ferestraie panglica.
Caracteristica.

Pentru debitarea pieselor din lemn

masiv sau PAL cu contur curb, se
folosete ferstrul-panglic. Tierea
se face dup o prealabil nsemnare a
materialului, folosindu-se abloane.
Prin nsemnarea cu abloane se face
o selectionare a materialului si se
asigura o mai economica utilizare.
Ferestraul panglica este format din
urmatoarele componente: batiul 1,
avnd partea superioara n consol pe
care snt fixate n lagre cu rulmeni,
roata de acionare 3 i de ntindere 4,
a panglicii fr sfrit 2. Cele dou
roi snt protejate cu carcase de
aprare rabatabile, astfel c accesul
este uor de realizat, n cazul
schimbrii panglicii. Periferia celor
doi volani (roi) este protejat cu
bandaj de cauciuc pentru protecia
ceaprazului panglicii i a uzurii
volanilor.
Micarea roii de acionare 3 este
dat de motorul electric 5, prin
transmisia cu curele trapezoidale 6.
Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de urubpiuli 8 care deplaseaz suportul 7 al
motorului electric (micarea II).
Masa de lucru 9 are o fant prin care
se deplaseaz panglica 2; pe mas se
gsete rigla de ghidaj 10, care se

poate deplasa i regla pentru limea

de tiere (micarea III). Masa se
poate nclina sub un unghi de 45, n
plan vertical (micarea IV), aciunind
mecanismul format din roata de min
11, urubul-melc 12 i sectorul melcat 13, care este solidar cu
masa.Pentru ntinderea panglicii se
acioneaz asupra roii de min 14,
care prin mecanismul cu urubpiuli 15 deplaseaz lagrul 10 al
roii superioare (micarea V).
Ramura urctoare i cobortoare a
panglicii este protejat cu dispozitive
de
protecie.
Pentru
ramura
cobortoare dispozitivul de protecie
17 al panglicii 2 se poate regla pe
vertical
(micarea
VI),pentru
reglarea nlimii de tiere
In partea inferioar a dispozitivului
17 se gsesc rolele de ghidare 18 late
panglicii.

48.Procesul de proiectare si
fabricare
a
ferestrelor.
Ferestre.
Tipuri
si
clasificari.Fereastra este o rama in
care se fixeaz geamul i care se
monteaz intr-un gol de construcie.
In construcia ferestrelor se deose-

besc urmtoarele dou complexe :

tocul ferestrei i cerceveaua .
Fereastra
trebuie
sa
ofere
posibilitatea unei izolari termice
corespunzatoare astfel ca pierdere de
caldura sa fie minime. Pentru acest
lucru, fereastra trebuie sa prezinte o
buna etansietate la aer.
In constructia ferestrei se deosebesc
drept componente principale, tocul
ferestrei (1) si cercevelei (2).
Atit tocul cit si cercevelele sunt
constructii in forma de rama, ale
caror elemente laterale-verticale se
numesc
montanti,
iar
cele
transversale orizontale se numesc
traverse.
Ferestrele se clasifica dupa modul de
deschidere
a
cercevelelor,cu
deschiderea exterioara:
-cu deschidere exterioara
-cu deschidere interioara
-cu deschidere interioara-exterioara
-pivotante pe axa verticala
-pivotante pe axa orizontala
-basculante
-pliante
-ghiliotina
-glisante
-glisante cu refugiu p/u canaturi
Dupa numarul de canaturi:
-cu un cant
-cu doua canturi
-cu mai multe canaturi
Dupa modul de asezare a canatuilor:
-simple
-ferestre duble
-cuplate.
La alegerea ferestrelor un rol
important il joaca clima.
80% din toate ferestrele o au
ferestrele din lemn, ele dau o plastica
deosebita constructiilor, sint mai
calde decit ferestreledin alte
materiale.
Partile componente ale ferestrelor:
-montanii 1
i
lonjeroanele
tocului 2 i ale cercevelelor ;
-montantul intermediar al tocului,
cnd fereastra are mai multe '
cercevele ;
-traversa intermediar a tocului 3 i
4, cnd fereastra are supralumin ;
-glaful ferestrei,element asezat la
baza ferestrei.
-pervazuri, formate din frize care
cptuesc prile laterale ale pereilor
n interior ;
-lcrimarul, element profilat,
montat pe traversele inferioare ale
cercevelelor exterioare, avnd drept
scop nlturarea apei care se prelinge
pe fereastr ;
-ipci de acoperire, elemente ce
servesc pentru acoperirea organelor
de asamblare, destinate nchiderii n
cazul a dou cercevele ce se nchid
ntre ele.
Dup materialele din care se execut,
ferestrele se clasific in : ferestre din
lemn, ferestre din metal i ferestre
din materiale plastice.
Tehnologia de fabricare a ferestrelor
se desfoar, pe linii tehnologice, n
urmtoarele sectoare:
Croirea materialului---prelucrarea
mecanica--asamblarea elementelor
-----montajul-----finisarea.
Croirea
elementelor.Materialul
lemnos,uscat la umeditate finalade
10-12% si conditionat in incaperi
special amenajate,se aduce in
sectorul de croire.

Prima operaie este aceea de control

calitativ i dimensional al cherestelei.
Apoi elementele de cherestea sunt
aduse la masina de rindeluit la
grosime pe doua fete, apoi trece la un
ferestrau circular multiplu de
sintecat.Urmatoarea operatie este de
a indeparta defectele neadmise la
ferestre(noduri,putregai).Apoi
lamelele primite sint sortate pe latimi
si lungimi si depozitate in stoc.
Prelucrarea elementelor.
Din stoc lamelele snt supuse
unor prelucrri mecanice pe cele
dou linii principale : linia tocurilor
i linia cerce velelor.
In tehnologia modern, de operatii se
execut la un agregat de prelucrat
rame care asigur executarea ntr-o

singur trecere a urmtoarelor

operaii: retezarea la lungime a
elementelor componente ale ramelor,
frezarea cepurilor i a scobiturilor la
capete, aplicarea adezivului n cepuri
i
n
scobituri,
asamblarea
elementelor n rame, baterea cuielor
la mbinri..
Asamblarea elementelor. n
tehnologia utilizat n fabricile
noastre, elementele pentru rame snt
asamblate la prese pneumatice de
asamblat, rame orizontale sau
verticale de construcie uoar.
Dupa asamblare,ramele sint slefuite
la masina de slefuit.
Montajul. Se monteaza feroneriea, se
monteza elementele enexa(lacrimar)
Se frezeaza locasurile pentru
balamale si pentru accesoriile de
cuplare.
Finisarea. Tocurile i ramele de
ferestre se finiseaz prin aplicarea
unui grund cu colorani minerali.
Dup uscare se lefuiesc i se aplic
cu pensula vopsele pe baz de ulei.
Ferestrele se pot livra grunduite,
vobsire se va vace la destinatie.

47.Procesul de proiectare si
fabricare a usilor.Usile.Tipuri
si clasificari.
Usile
apartin
arhitecturii
atit
interioare cit si exterioare a
acladirilor.Rolul lor principal este de
a a sigura legatura intre incaperi sau
intre exterior si interior.Ele mai au un
rol de izolare termica,formica, usile
trebuie sa satisfaca cerintele de a
introduce sau a ascoate obiectele de
uz casnic.
Clasificarea usilor:
---de intrare in cladire
---usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble.
Usile sint produse complexe alcatuite
din rame,panouri,cutii.
Usile trebuie sa aiba un exterior
placut cu o executie ingrijita,sa fie
esor de manipulate ,sa aiba o buna
functionare in timp,sa se incadreze
correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-----obisnuite
-----pivotante(rotitoare)
-----batante
-----glisante
-----pliante
-----culisante

1-rama
2-tablie
3-toc
4-captuseala
Fabricarea usilor se desfasoara pe
doua linii: linia tehnoogica pentru
tocuri si captuseli si linia tehnologica
p/u foi de usa.
Tocul si captuseala usii sint rame
formate
din
lonjeroane
si
traverse,executate din lamele de

lemn.Procesul tehnologic cuprinde

urmatoarele faze:

Prelucrarea cherestelei in lamele--Prelucrarea lamelelor-----Formarea blocurilor------Formarea complexelor-----Finisarea si montarea..

Prelucrarea cherstelei.
Pentru tocuri se folosete cherestea
de rinoase, iar pentru cptueli,
plci din fibre de lemn.
Cheresteaua este rindeluit pe
dou fee la o main de rindeluit,
dup care se spintec n lamele la un
ferstru circular multiplu cu avans
mecanic.
Prelucrarea lamelelor. Lamelele
se
reteaza, unde, odat cu
retezarea,se elimina defectele , apoi
intr-o incapere se stocheaza.
Formarea blocurilor. Dup
retezare, lamelele, snt aezate n
buncrele unei prese C.I.F. D,apoi
lamelele sint duse la o main de
aplicat adezivi i, apoi. la presa
C.I.F., unde se formeaz pachetul de
lamele n seciunea i profilul dorit.
Blocul format este introdus in presa
C.I.F., unde se realizeaz presarea i
incleierea.
Apoi se reteaza la lungimile necesare
lamelele rezultate.
Formarea
complexelor.
Dup
retezare n linia de lamelare
elementele sint depozitate n stoctampon,apoi elementele sunt duse la
o masina de indreptat si profilat.iar
elementele p/u rama sint duse la o
masina de asamblat si gaurit.
Elementele de toc profilate snt
conduse la o main de cepuit si
scobit.. De la cepuire, elementele de
toc trec la o main de frezat locauri
pentru accesorii de nchidere i
montare iar, apoi, la maina pentru
montarea acestora.
Dup meninerea un timp n stoctampon, montanii i traversele
tocului snt duse la presele de
ncleiat, unde se
asambleaz
mpreun cu elementele de cptueli.
Finisarea i montarea tocului. Dup
incleierea elementelor de toc cu
cptueala,ele sunt duse in stoc
-tampon De aici snt trecute ntr-o
instalaie de aplicat grund i, apoi,
printr-un tunel de uscat cu ventilaie
forat. Instalaia este conceput
pentru aplicarea grundului pe tocul
de ncleiat cu cptueli.Grunduirea se
realizeaz prin pulverizarea pieselor
ce se afl n micare.
Tocurile care se livreaz montate se
monteaz la un dispozitiv de
asamblare i, apoi, sint duse la
magazie.
Linia tehnologic a foii de u. Foile
de u se execut din panouri
celulare i ua este format din :
rama foii de u din cherestea
de rinoase, format din dou lonjeroane i dou traverse de capt;
---adaosurile interioare din cherestea
de rinoase, aezate n locurile unde
se monteaz feroneria;
---feele din dou foi de PFL cu care
se placheaz rama pe ambele pri;
---miezul celular, compus din lamele
de PFL ndoite i ncleiate pe canturi;
bordura, din furnir de 3,5 mm;
----furnirul, care se aplic pe ambele
fee din PFL ale uii
Procesul tehnologic pentru fabricarea
foii de usa.
Confecionarea ramei.. Formarea
ramei se obine prin asamblarea
montanilor, a traverselor i a
adaosurilor prin prinderea la capete
cu ajutorul unor clame ondulate,
metalice.
Formarea plcii. Foile de PFL
debitate anterior se trec prin maina
de aplicat adezivi.Apoi se obtin
pachete.Pachetele astfel formate snt
introduse n presa multietajat.
Dup
presare
se
realizeaz
bordurarea pe prile longitudinale
ale ramei, prin incleierea cu ajutorul
curenilor de inalt frecven.
Presarea bordurii se face tot cu
pistoane pneumatice, dup care intr

automat in funciune staia de cureni

de inalt frecven Apoi se obtin foile
de usa. Foile de u se lefuiese. pe
ambele pri, la maini de lefuit cu
doi cilindri.
Furniruirea foilor de u. Dup
lefuire, foile de u trec printr-o
instalaie de aplicat adezivi, se aplic
furnirele i pachetele astfel formate
sint introduse n pres.Dupa operatia
de uscare se execut frezarea
locaului pentru broasc, gaura
pentru miner i locaul pentru cheie.
Urmeaz operaia de lefuire fin a
furnirului n vederea finisrii.
Finisarea foilor de ua. Foile de ui
plane celulare furniruite cu furnir
estetic se finiseaz transparent,
folosindu-se lacuri i grunduri termoreaective pe bvaz de rini
sintetice.Ua este preluat de un
transportor care o introduce intr-un
tunel ae uscare cu vitez redus.
Dup lcuire, foaia de u este
condus ntr-un tunel de rcire
prevzut cu exhaustor, pentru
evacuarea vaporilor de solveni
degajai.Apoi are loc controlul de
calitate, prin supunerea produselor
unor probe de ncercare, dup care
uile snt duse la magazia de produse
finite.
33. Organele componente ale
masinilor
Mecanismele si organele de masini
fac parte integrata din stiinta
constructiei de masini si se ocupa cu
studiul structurii, cinematicii si
dinamicii
mecanismelor
si
a
masinilor, precum si cu studiul
formei, metodelor de calcul si de
proiectare
a
elementelor
lor
componente. Corpurile solide care
intra in componenta unei masini
poarta denumirea de elemente sau
organe de masini. Prin organ de
masina se intelege o piesa simpla,
care poate fi proiectata si executata
independent, sau care intr-o masina
indeplineste o anumita functiune si
nu se poate desface in parti distincte
decat
prin
distrugere.
Legatura intre doua organe de masini
care executa o miscare unul in raport
cu celalalt se realizeaza printr-o
cupla cinematica. Daca contactul
dintre cele doua organe de masini
este dupa o linie sau punct cupla
cinematica este superioara, iar daca
contactul este dupa o suprafata, cupla
cinematica se numeste inferioara.
Organele de masini legate intre ele
prin cuple cinematice formeaza un
lant cinemtic. Cand lantul cinematic
are un organ de masina fix in raport
cu care celelalte organe de masini
executa o miscare definita, poarta
denumirea de mecanism. Conform
def anterioare notiunea de mecanism
este mai generala decat notiunea de
masina sau aparat, deoarece are in
vedere numai miscarea.
Clasificare
constructiv
organe de maini simple , compuse
dintr-o singur pies
organe de maini compuse , alctuite
din mai multe piese
funcional
organe de maini pasive
organe de maini active
Unele organe de masini prezente cel
mai des in constructia masinilor sint
urmatoarele:
Curelele de transmisie sunt organe
de
maini
simple,
destinate
transmiterii puterilor ntre doi arbori ,

prin
intermediul
forelor
de
frecare.Suprafeele de contact pentru
trasmiterea puterii sunt flancurile
curelelor trapezoidale, respectiv
dinii, n cazul curelelor sincrone.
Lagrul este un organ de main
avnd rol de susinere i de
poziionare a altor organe de maini
aflate n micare de rotaie.
Lanurile sunt organe de maini
simple.Transmisiile prin lan servesc
la transmiterea micrii i a
momentului de torsiune ntre doi sau
mai muli arbori paraleli.Lanul este
format din zale, articulate ntre ele,
care i asigur flexibilitatea necesar
pentru nfurarea pe roile de lan.
urubul este un organ de main
utilizat la realizarea mbinrilor
demontabile sau pentru transmiterea
forelor i a micrilor. Se folosete
mpreun cu organul de main
pereche, numit piuli.
Piulia este un organ de main
utilizat la realizarea mbinrilor
demontabile. Se folosete mpreun
cu organul de main pereche, numit
urub. Este o pies, n general
metalic, avnd o gaur filetat i o
parte exterioar cu o form potrivit
pentru strngere - destrngere direct
cu mna sau prin intermediul unei
chei
motor electric (sau electromotor)
este un dispozitiv ce transform
energia electric n energie mecanic.
Transformarea invers, a energiei
mecanice n energie electric, este
realizat de un generator electric. Nu
exist
diferene
de
principiu
semnificative ntre cele dou tipuri
de maini electrice, acelai dispozitiv
putnd ndeplini ambele roluri n
situaii diferite.
Reductor- aparat, mecanism care
reduce o mrime (presiune, turaie
etc.) proprie unui sistem tehnic.
35. Domeniul de utilizare a
masinilor unelte.
Prelucrarea mecanic a lemnului
ocup un loc important n
ansamblul tehnologiilor pentru
fabricarea produselor finite din
lemn, ncepnd de la debitarea
primar a masei lemnoase sub
form de catarg, pn la realizarea
de semifabricate i repere de cele
mai diverse forme i dimensiuni.
Pentru aceast prelucrare se
folosesc o serie de mijloace tehnice,
a cror cunoatere, alegere i
exploatare
este deosebit
de
influent asupra economicitii i
calitii produselor finite din lemn.
Trebuie s se plece de la precizarea
locului i a importanei mainilorunelte i utilajelor n ansamblul
dotrii tehnice a unei societi
comerciale, condiiile de alegere i
luarea
deciziei
de
cumprare. Tehnologiile pentru

fabricarea produselor din lemn

dei foarte diferite, sunt bine
delimitate pentru grupele de
produse pe care le realizeaz,
att a celor semifinite ct i a
celor finite. Ele au cunoscut o
dinamic
de
dezvoltare,
perfecionare
i
nnoire
continu,
ca
urmarea
realizrilor tehnice deosebite
din domeniu. Toate tehnologiile
se concretizeaz practic printr-o
dotare tehnic (scule, mainiunelte, utilaje i instalaii)
corespunztoare,
adaptate
concret fiecrei grupe de
produse lemnoase. De fapt o
tehnologie,
ca
noiune
abstract, se materializeaz
practic numai prin intermediul
acestei
dotri
tehnice.In
condiiile actuale de exigene
calitative, nu se poate concepe
i aplica o tehnologie modern,
eficient fr o dotare tehnic
adecvat, aleas, amplasat i
exploatat
corespunztor.

Rezult, prin urmare,

o
dependen inseparabil dintre
tehnologia raional conceput i
mijiocul tehnic de realizare
practic. nc din faza de
concepere a tehnologiei nu se
poate face abstracie, sau s nu
se in seama de maina-unealt
i utilajul cu care ea se poate
realiza practic, pentru un
anumit produs din lemn.