Capitolul I.

Noţiuni generale despre construcţii

După destinaţia pe care o au clădirile ele se clasifică:
- de locuit civile: case şi blocuri de locuit, hoteluri, moteluri, cămine, case
de odihnă şi agreement etc.;
- social – culturale: şcoli, universităţi, biblioteci, grădiniţe, teatre, săli de
concert, spitale, baze de tratament, laboratoare etc.;
- administrative şi culturale: birouri, sedii ale companiilor industriale şi
comerciale, magazine, săli de expoziţii, gări, oficii poştale, pieţe etc.;
- de producţie: uzine, fabrice,hale, ateliere, laboratoare,centrale şi staţii
termice etc.
1.1 Aspectul general al unei clădiri

1
 Părţile unei clădiri care îndeplinesc o anumită funcţie poartă numele de
elemente de construcţii. Realizate ca ansamblu de elemente, fiecare avînd rol
şi funcţie bine definite, clădirile sunt alcătuite din:
- fundaţia, care primeşte greutatea întregii construcţii cu toate sarcinile
utile( oameni, materiale, instalaţii, etc.) şi împreună cu greutatea proprie,
le transmite la teren. Încăperile situate şi utilizate la nivelul fundaţiei se
numesc interioare de subsol sau demisol;
- zidăriile portante sau coloane ;
- pereţi despărţitori, care nu au rol de rezistenţă, delimitează clădirea la
exterior sau o separă în încăperi;
- planşeele, care separă construcţia prin planuri orizontale şi susţin
sarcinile utile şi proprii;
- tîmplării,care se montează în golurile pereţilor;
- scările, care asigură comunicaţia între etaje, precum şi între exteriorul
şi interiorul clădirii;
- acoperişul, compus din scheletul de rezistenţă (şarpanta) şi învelitoarea.

1.2 Pereţi portanţi şi despărţitori

Pereţii sunt elemente de rezistenţă şi compartimentare sub forme de plăci

plane sau curbe, verticale sau cu o mică inclinaţie, care îndeplinesc
următoarele funcţii:
- constituie elementul de rezistenţă vertical care preia încărcările de la
toate elementele care reazemă pe el şi împreună cu greutatea proprie
le transmite fundaţiei sau altui element pe care se sprijină;
- compartimentează clădirea la interior în încăperi cu destinaţii diferite;
- închide clădirea spre exterior, protejînd interiorul împotriva acţiunii
agenţilor atmosferici, asigurând totodată izolarea termică şi fonică.
Clasificarea pereţilor se poate face după mai multe criterii
După rolul pe care îl au în construcţie,pereţii pot fi:
- pereţi portanţi sau de rezistenţă – care au rolul de a prelua şi
transmite mai departe ( la fundaţia clădirii sau pereţi interiori) greutatea
proprie şi încărcările provenite de la planşee, grinzi, acoperişuri sau
alte elemente.
- pereţi autoportanţi ( despărţitori sau de umplutură) – care nu preiau
încărcări, reazemă pe elementele structurii de rezistenţă şi transmit doar
greutatea proprie.

2
 După materialul de execuţie, pereţii se pot grupa astfel:
- pereţi din zidărie – sunt alcătuiţi din pietre naturale sau artificiale care
se aşează după anumite reguli, fiind legate sau nelegate între ele cu
mortar sau diferite piese metalice şi pot fi din: piatră naturală,
cărămidă, blocuri mici de beton cu agregate uşoare, zidărie mixtă
( alcătuită din două sau mai multe materiale);
- pereţi din beton armat monolit (se execută prin turnare în cofraje pe
şantier);
- pereţi prefabricaţi (se execută într-o întreprindere de prefabricare,
urmînd să se monteze pe şantier);
- pereţi din lemn;
- pereţi din sticlă.
După poziţia pe care o au în construcţie, pereţii sunt:
- pereţi exteriori, situaţi pe conturul exterior al clădirii;
- pereţi interiori care compartimentează clădirea pe orizontală. Ei pot fi
portanţi sau despărţitori.

3
 Pereţi despărţitori se clasifică:
După materialul şi tehnologia de execuţie pot fi :
- pereţi din zidărie de cărămidă, blocuri de calcar sau fortan;
- pereţi din elemente prefabricate sub formă de plăci sau panouri din:
gips-carton, produse superioare din lemn( PAL, PFL, placaj, laminat),
profile şi blocuri de sticlă, plăci ondulate de asbociment.
- pereţi din blocuri de steclă sau termopan.
După modul lor de prindere de structura de rezistenţă ,pot fi:
- cu îmbinare demontabilă (a apărut din necesitatea de a reorganiza, la
nevoie spaţiul interior la clădirile de locuit şi cele destinate birourilor);
- cu îmbinare nedemontabilă.

Pereţi despărţitori din materiale mixte

1.3 Coloana-element constructiv şi decorativ a interiorului

Coloane reprezintă elemente verticale de rezistenţă, care fac parte din

categoria barelor, avînd dimensiunile secţiunii transversale mici, faţă de
înălţimea stîlpului. Coloane preiau încărcăturile de la elemente de construcţie
ce se reazemă pe ei (grinzi, arce sau planşee) şi le transmit fundaţiilor.
Coloana este compusă în general din bază, fus şi capitel. Proporţia,
forma şi decorul acestor elemente fiind determinate de stil sau de orderul
arhitectural din care fac parte.

4
 Ordenile clasice 1-Doric, 2-Ionic, 3-Corintic. Tipuri de capitel

Configuraţia şi forma coloanei depinde de materialul executării şi stilul

arhitectural al ei. Coloanele pot fi executate din următoarele materiale:
- lemn;
- zidării diverse;
- beton armat;
- metal;
- materiale combinate.
Coloane din lemn se întîlnesc în aproape toate stilurile etnice şi cele
naţionale(români, ruşi, bulgari ş.a.). În regiunile de munte, coloanele din lemn
pot fi utilizate în interioarele clădirilor de locuit, cabane, restaurante sau alte
construcţii ce deservesc staţiunile de odihnă. În general, folosirea lemnului ca
material de construcţie este limitată , ţinând cont că este un material
deficitar şi se poate înlocui cu alte materiale.
Coloane din lemn se pot realiza dintr-un singur element sau din mai
multe elemente, obţinîndu-se stîlpi cu inima plină, cu zăbrele, cu secţiune
simplă sau compusă.
Coloane din diverse zidării se execută din cărămidă sau piatră de calcar .
Dimensiunile în secţiunea transversală este de : 250x250; 400x400sau uneori
dreptunghiulară. Pentru sporirea capacităţii de rezistenţă a stîlpilor de zidărie
ea se armează cu armatura transversală sau longitudinală, dispuse în
interiorul sau exteriorul coloanelor .

5
 Coloane din beton armat pot fi cu secţiunea pătrată, dreptunghiulară sau
poligonală. Stălpii din beton armat, după modul de confecţionare se clasifică
în:
- sîlpii monolit, care se toarnă în poziţia definitivă din construcţie în
tipare;
- sîlpi prefabricaţi, care se produc în întreprinderile de specialitate de
unde se transportă şi se montează la şantier;
- stîlpii returnaţi, care se toarnă pe poligonul şantierului.
Coloane decorative din beton armat.
Betonul armat oferă posibilitatea de a executa coloane de configuraţii
complicate în interiorul cu destinaţii diverse.
Coloane din metal se utilizează la alcătuirea structurilor halelor industriale
şi a construcţiilor civile etajate cu schelet metalic. Se pot utiliza stîlpi
metalici şi la structuri mixte, cînd restul elementelor sunt din alte materiale.
Stîlpii pot fi alcătuiţi din profiluri laminate independente sau solidarizate, din
tablă groasă sudată, din ţeavă laminată sau sudată, obţinîndu-se secţiuni
deschise sau închise. Stîlpii pot fi alcătuiţi şi din profiluri laminate,
solidarizate cu plăcuţe sau zăbreluţe.

Secţiunea coloanelor din beton armat Coloane din profiluri metalice