PEREŢI PURTAŢI

Pereţii purtaţi pot fi interiori (cu rol de compartimentare interioară) sau exteriori (cu
rol de închidere).
Pereţii purtaţi trebuie să corespundă exigenţelor funcţionale care decurg din rolul
de compartimentare sau de închidere, dar şi unor exigenţe minime de rezistenţă şi
stabilitate (deşi nu sunt pereţi structurali) pentru a putea prelua încărcările locale
(împingeri, instalaţii sanitare, greutatea unor obiecte atârnate etc.).

Pereţii purtaţi interiori

Se pot realiza astfel:
- din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri, cărămizile fiind aşezate pe cant sau
pe lat (zidărie cu grosimea nominală de 7,5 sau 12,5 cm);
- din cărămizi speciale cu goluri orizontale, cu lambă şi uluc, cu grosimi de 7,5 -
12,5 cm;
- din fâşii prefabricate dispuse în poziţie verticală, cu grosimi de 7,5 - 12,5 cm.
Fâşiile se pot realiza din BCA, ipsos (pline sau cu goluri), beton (cu goluri),
betoane uşoare, lemn etc., lungimea fâşiilor fiind egală cu înălţimea camerei;
- din plăci de gipscarton;
- din dale de sticlă presată (de tip Nevada), care oferă avantajul unor pereţi
translucizi. În mod asemănător se realizează pereţi din cărămizi de sticlă cu o
anumită rezistenţă la transfer termic;
- din profile verticale de sticlă translucide, în formă de U (profilit), care se pot
dispune pe un rând sau pe două rânduri (fonotermoizolatoare);
 Pereţii purtaţi exteriori (de închidere)

Se pot realiza astfel :

•Pereţi din zidărie de BCA. Se realizează din blocuri sau plăci din
BCA cu grosimi de 35-40 cm (în funcţie de condiţiile de confort şi zona
climatică) sau cu grosimi sub 30 cm în cazul unor construcţii la care nu se
pun condiţii de confort termic sau în cazul în care se aplică un
termosistem pe suprafaţa lor.

•Pereţii din fâşii de BCA se realizează prin dispunerea orizontală sau

verticală a fâşiilor, având aceeaşi grosime ca şi pereţii din blocuri sau
plăci din BCA. Fâşiile din BCA pot fi asamblate cu tiranţi metalici sub
formă de panouri mari.

•Pereţi din zidărie de cărămidă.

•Pereţi din panouri mari prefabricate în două sau în trei straturi având
structura identică cu panourile portante, straturile din beton având
grosimea redusă (5-6 cm) din condiţii constructive.
 Pereţi cortină

• Sunt pereţi uşori, neportanţi, care îmbracă clădirea în

exteriorul structurii de rezistenţă (de regulă, o
structură cu schelet) şi care pot să rezeme pe aceasta
sau direct pe fundaţii, fiind doar ancoraţi de structura
de rezistenţă.

• Elementele de rezistenţă din care este alcătuit

scheletul peretelui cortină sunt profile (speciale)
metalice laminate sau ambutisate din oţel sau
aluminiu în care se montează panouri opace sau
vitrate. Panourile opace sunt, de regulă, panouri tip
sandwich cu miez termoizolant. Panourile vitrate pot
fi din sticlă obişnuită, cu sticlă termopan sau
specială, simplă sau colorată.
 ELEMENTE ŞI NOŢIUNI ASOCIATE PEREŢILOR

- centurile şi buiandrugii, prezentate pentru pereţii din zidărie. În cazul

unor niveluri înalte la clădiri cu pereţi din zidărie (de ex. săli), se prevăd şi
centuri intermediare, pe înălţimea nivelului, cu rol de consolidare.
La pereţii din beton armat monolit centurile rezultă prin armarea
pereţilor cu armături orizontale dispuse în dreptul planşeelor, iar în cazul
pereţilor din panouri mari prefabricate centurile rezultă prin armarea şi
monolitizarea rosturilor orizontale. Buiandrugii la pereţii din beton armat
monolit şi panouri mari prefabricate se numesc, în general, rigle şi rezultă
prin armarea corespunzătoare a zonelor dintre două goluri suprapuse;
- soclul reprezintă porţiunea de perete exterior cuprinsă între teren şi
cota zero, fiind partea superioară a fundaţiilor la clădiri fără subsol,
respectiv porţiunea peretelui de subsol care depăşeşte cota terenului la
clădiri cu subsol ;
- parapetul reprezintă porţiunea de perete exterior situată sub ferestre ;
- şpaletul este porţiunea plină dintre două goluri de uşi (la pereţi
interiori), respectiv dintre două ferestre în cazul pereţilor exteriori. În cazul
diafragmelor privite ca elemente structurale, şpaleţii se numesc montanţi;
- solbancul reprezintă partea superioară a parapetului din exteriorul
ferestrei ;
- glaful reprezintă partea superioară a parapetului din interiorul
ferestrei;
 - ancadramentul reprezintă elementele de evidenţiere a ferestrelor în
faţadele clădirilor ;
- coşurile de fum şi canalele de ventilaţii sunt elemente dispuse pe
verticală în scopul eliminării gazelor arse din sobe sau pentru ventilarea
încăperilor fără ferestre.
Aceste elemente se realizează din zidărie de cărămidă sau elemente
prefabricate speciale.
- contraforţii sunt elemente verticale realizate în cazul pereţilor din
zidărie cu lungimi mari, având rolul de consolidare, mărire a capacităţii
portante şi rezemare a grinzilor transversale de acoperiş. Contraforţii se pot
înlocui cu stâlpi din beton armat înglobaţi în zidărie;
- frontonul este peretele de capăt al unui tronson de clădire;
- calcanul este un perete exterior fără goluri, spre care nu se scurg
apele de ploaie ;
- timpanul reprezintă un perete exterior delimitat de planurile
acoperişului şi de ultimul planşeu ;
- aticul este porţiunea pereţilor exteriori care se ridică deasupra
planşeului terasă;
- cornişa este un element sub formă de consolă care depăşeşte
perimetrul clădirii, fiind realizată, în mod obişnuit la ultimul nivel ;
- ghermelele sunt elementele din lemn de esenţă tare, protejate
împotriva umidităţii şi înglobate în zidărie pe conturul vertical al golurilor,
servind pentru prinderea, prin cuie, şuruburi etc. a tocurilor de uşi sau
ferestre.
PEREŢI DIN LEMN ŞI PRODUSE NOI PE
BAZĂ DE LEMN
Case din grinzi de lemn
Structura unui perete pentru case din lemn
 1. Tencuiala armata
2. 50mm polistiren
3. 12mm OSB
4. 150mm structura
5. 150mm vata minerala
6. Folie bariera vapori
7. 12mm gipscarton

Structura unui perete pentru case din lemn