Exemplu plan de afaceri fabrica de mobila

Urmatorul exemplu plan de afaceri fabrica de mobila a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.

I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile

II. O descriere generala a afacerii SC Mobila Noua SA are o mare parte din personal, cu un inalt grad de pregatire, experienta si competenta profesionala. SC Mobila Noua SA este o companie cu capital 100% privat.

Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, fiecare avand valoarea nominala de 1 RON. Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp. III. Produse si servicii

Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare va da nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor fi reutilizate sau puse in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a cherestelei dupa eliminarea defectelor lemnului (inima rosie, noduri cazatoare, parti de coaja infundata etc.). Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi 5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se obtin cu ajutorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria mobilei si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea de producere a acestui panou duce la obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii. Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot fi de dimensiuni variate, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile). Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor, ambalarea si expedierea lui. IV. Plan de Marketinng

Piata

Notiunea de fabrica de mobila este una foarte larga. Gama de produse poate fi extrem de diversificata, pornind de la ceea ce se numeste mic mobilier (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere,

biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile). Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar specializarea in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, fiind imposibil, mai ales pentru o firma aflata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate. Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica s fie amplasata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau posibilitati de transport.

Clientii

In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot fi persoane fizice sau juridice. In cazul mobilierului de comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane fizice. In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care se pune problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene, principalele importatoare la acest moment.

Concurenta

Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o indeletnicire de baza a romanilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest sens), iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie n generatie. Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de profil care actioneaza pe scara mai larga sau mai restransa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului regim, majoritatea functionand in continuare pe scheletul mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte mari care desfasoara activitati complexe de productie, distributie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici, axate in special pe mobilier de comanda, acestea avand avantajul flexibilitatii in productie si al costurilor si implicit al preturilor mai mici.

In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila.

Promovarea

O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O alta modalitate de promovare accesibila este publicitatea in presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa. Promovarea acestei firme implica si cosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si publicatiile locale si cele de specialitate.

V. Plan operational

Personal

Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din : un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii.

Firma

Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din beton armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata de 554 metru patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de 185 metri patrati. Ferestrele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame metalice Cele doua usi de acces, de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregului centru de productie si apa calda sunt asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne. Centrul de productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit, ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic, masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, fixati in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2. 976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton. Avantajele acestei hale sunt: -hala este amplasata in zona centrala a localitatii - centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti; - proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici; - zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor de exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnului; VI. Management si organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Viorel Capcaun, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Silvicultura, departamentul Exploatari forestiere, amenajarea padurilor si masuratori terestre. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii.

Organizare Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din : un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii. Pregatire si calificare In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi specialisti, cu o experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de oameni isi desfasoara activitatea in fabricile de mobila din tara noastra. Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt suficienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii activitatii vor fi necesare noi angajari. Rares Zgubiliticul, in varsta de 35 de ani, absolvent al Academiei de Stiinte Economice, Facultatea de Economie se va ocupa de tot ce tine de contabilitate. Aneta Rosu, in varsta de 37 de ani, absolventa a Facultatii de Comunicare si Relatii Publice, sectiunea de Relatii Publice, avand un masterat in domeniu. In prezent este angajata a Facultatii ca doctorand. Silvia Silvestru, in varsta de 24 ani, studenta la Facultatea de Economie, este vizata pentru postul de secretara. Rozalia Minca, in varsta de 54 de ani este femeie de serviciu, cu experienta de 7 ani in domeniu.

Cei 10 de muncitori calificati vor fi alesi cu ajutorul unei firme de recrutare a fortei de munca. Toti acesti muncitori vor fi alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi inca de la inceput o calitate a muncii. Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate n sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si ndreptarea defectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea. Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului fin si in cantitati destul de mari, n atmosfera unor incaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia perfecta a prafului. Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scantei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse ntre 36 si 170C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde. Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacurilor cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie sub forma de ceata, particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de indendiu si explozie. In ultimul timp, aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulverizare, care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie, fiind si mai putin economica. In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje si ramn n sectie un timp mai ndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata. Camerele de pulverizare se prevad cu iluminat din exterior, ntreaga instalatie fiind protejata mpotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se nlatura prin legarea la pamnt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza ntr-o ncapere separata de camerele si cabinele de pulverizare. Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca numai cu rachete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc. Solutiile de lacuri si de vopsele se transporta prin conducte sau se aduc in conveiere din incaperile special amenajate pentru prepararea, insa sub nici o forma nu se admite pregatirea lor in camerele si cabinele de pulverizare. In sectiile in care se folosesc solventi inflamabili, concentratia de vapori se verifica sistematic, tinandu-se seama de greutatea moleculara a solventului sau al lacului in care se evapora, de tensiunea vaporilor saturati, precum si de volumul incaperii. Prepararea lacului se face intr-o incapere separata, in vase prevazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la masina de turnare va avea capacul etans. La tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului, pentru a se prentmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri in partea superioara, prin care se evacueaza aerul ncarcat cu vapori de nitrolac existenti in interior, si cu instalatii de ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de solventi mai grei ca aerul (acetona). Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa evacueze intreaga cantitate de vapori care se degaja, gurile de aspiratie montandu-se atat in partea superioara cat si in cea inferioara, in raport cu greutatea specifica a vaporilor. Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn de cele de vapori inflamabili.

VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare

Costurile de inceput Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spatiu (hala de productie) mai restrans. De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale poate fi achizitionata o masina universala de tamplarie (estimata in jur de 1.500 2.000 EURO).

La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon, fax, copiator etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO). De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puin o masina de transport marfa, avand in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate transport gratuit la domiciliu. Pretul unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ 6.000 EURO.

Cadrul legal Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute autorizatiile obligatorii pentru infiintarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea functionarii din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului si autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii). Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002.

VIII. Plan financiar Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii euro. Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile initiale si sa adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute.

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins

II. O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile X. Clasificare pensiuni turistice cum se dau margaretele

II. O descriere generala a afacerii

Firma S.C. Pensiunea Capita de fan S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: M xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta oferirea de servicii de cea mai buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva. Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3 mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare. Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere. Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare. In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului.

III. Produse si servicii

Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii in drumetii sau vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, pescuit etc.) Ca servicii suplimentare se pot oferi urmtoarele: Servicii utile: servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate; Servicii de completare a confortului: inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.). Servicii de agrement: servicii de sport (nchirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.); drumetii si activitati in aer liber diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.).

IV. Plan de Marketing

Piata Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita n Romania dup 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care sau indreptat tot mai multi turisti.

Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa. In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale sportive etc. Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala. Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romania (ANTREC), in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, insumand peste 7.500 de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii. Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro.

Clientii

Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini. Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie. Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice. Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici

categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna. Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini. Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti.

Concurenta

Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebit, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt: Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita (Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg, Clopotiva); Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa, Vidra, Tulnici). Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile uriase pe care le ofer teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica. Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural. In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul.

Promovarea

O important metod de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil. Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea. La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli. La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe adresele de email ale clientilor. V. Planul operational

Personal

Pentru buna functionare a Pensiunii Capita cu Fan, personalul necesar e format din:

-un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar -o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc. Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.

Firma

Spaiul destinat pensiunii turistice se compune din: cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese i o bucatarie; cladire compusa din dou dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare; un teren folosit pentru cultivarea legumelor; parcare pentru opt autoturisme. Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi. Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare. Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator. De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la dispoziia turistilor.

Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea. La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli. La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Costurile de inceput

Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.). Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.

Pregatire i calificare

In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile personalului (amabilitate, politee, discreie, disponibilitate). Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit mai puin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.

Cadrul legal

Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).

VI. Management si organizare

Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii.

Organizare

Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii Capita cu Fan e format din : -un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar -o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc.

Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii. Hans Christian, manager. Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu. Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani. Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului. Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera. Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun ora 08.00 10.00, pranz ora 13.00 15 :00, cina ora:18.00 20.00 cu posibilitatea adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare. Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de preferinte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Costurile de nceput

Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.). Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.

VIII. Plan financiar

Investitia initiala va fi :

Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON) 1. Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 20.000 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 2. Amenajari si dotari 8 bai 9600 3. Amenajare living 800 Total 30400

Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist. Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de promovare vor costa 1500 de lei.