Tema 3. CALCULUL DRUMUIRII PLANIMETRICE.

(LL - 2 ore)

Scopul lucrării: a căpăta deprinderi de calcul a coordonatelor relative şi absolute

ale unei drumuiri planimetrice circulare şi întocmirea planului topografic.
Sarcinile lucrării:
1. Calculul coordonatelor relative şi absolute a punctelor drumuirii circulare;
2. Întocmirea planului după coordonatele vârfurilor poligonului.
Utilaje şi accesorii: carnetul măsurării unghiurilor şi distanţelor, trusă de desen,
creioane simple (H, HB), scara gradată transversal, raportor, hârtie de desen formatul A -
3, microcalculator, programe de calcul ,,CredoDAT” sau ,,Geonics”.
Ordinea îndeplinirii lucrării:
Pentru a îndeplini sarcina 1 e necesar de a avea deprinderi practice la măsurarea un-
ghiurilor şi distanţelor. După datele măsurărilor în teren (unghiurile orizontale şi distanţa
redusă la orizont (vezi fig. 3.1.), se calculează coordonatele rectangulare ale punctelor
drumuirii circulare (închise).
Ridicarea a fost efectuată cu teodolitul 2T - 30 cu cercul vertical din stânga lunetei,
iar unghiurile de înclinaţie au fost măsurate vizând pe punctul mirei amplasat la înălţimea
aparatului.
Sunt date unghiul de direcţie ( 1-2) al liniei 1 - 2 şi coordonatele absolute (X1, Y1)
ale punctului 1.
1
1-2=67 51,0 +R
X1=+1000,00 m; Y1=+1000,00 m.
4 508,36m

0,0
'
91 5


4 

28
87 ,5
513,02m-Rm

'
485,07m+Rm

3 179 58, 5'



6


180 01,0'
480,64m+Rm

500,65m-Rm
91

,0'
36

2


17
,5'

89
492,37m 1
Fig. 3.1. Schema reţelei de ridicare. Drumuirea circulară

*
Aici şi mai departe: R - ultimele două cifre ale numărului din carnetul de note. Dacă R , R , Rm, Rmm, atunci numerele sunt da-
te în grade, minute, metri şi milimetri.
 Calculul coordonatelor punctelor drumuirii circulare (închise), se efectuează în ur-
mătoarea succesiune:
n
1. Se calculă suma practică pr.
a unghiurilor orizontale interioare ale poligonu-
i 1

lui (tabelul 3.3, coloana 2):

n

pr.
= 1 2 3 4 5 6…. n.. (3.1)
i 1

n
2. Se calculă suma teoretică a unghiurilor orizontale interioare teor. ale poligonu-
1 1

lui (tabelul 3.3, coloana 2):

n

teor. =180 (n–2), (3.2)

1 1
n
în care: teor. - suma teoretică a unghiurilor interioare ale poligonului, în grade;
11

n - numărul unghiurilor orizontale măsurate ale poligonului.

3. Se determină eroarea unghiulară practică a drumuirii f pr. (tabelul 3.3, coloana 2):
n
f pr.=
n
– teor. , (3.3)
pr. 1 1
1 1

în care: f pr. - eroarea unghiulară practică, in minute.

4. Control: având în vedere că măsurarea unghiurilor interioare a fost îndeplinită cu
teodolitul 2T - 30, cu precizia de 30", eroarea admisibilă (toleranţa) de închidere unghiula-
ră se determină după formula (tabelul 3.3, coloana 2):
f adm.= 1´ n , (3.4)
în care: f adm. - eroarea unghiulară admisibilă (toleranţa), în minute;
n - numărul unghiurilor măsurate ale poligonului.
Dacă f adm. f pr. trebuie verificate calculele şi găsită greşeala. Când f adm. f pr.,
eroarea unghiulară practică se echilibrează cu semn opus la toate unghiurile.
Mărimea corecţiei se determină după relaţia:
f pr.
= , (3.5)
n
în care: n - numărul unghiurilor măsurate ale poligonului.
Mărimea corecţiei se rotunjeşte până la zecimi de minute şi se sumează la mări-
mea numerică a unghiurilor măsurate. După echilibrarea unghiurilor, suma unghiurilor co-
rectate şi suma unghiurilor teoretice trebuie să satisfacă condiţia:
n n
cor..
pr . teor . . (3.6)
1 1

5. Se calculează unghiurile de direcţie ale laturilor drumuirii (tabelul 3.3, coloana

4):
– pentru unghiurile măsurate din dreapta drumuirii:
o cor .
i 1 i 1 180 i , (3.7)
în care: i-1, i+1 - unghiurile corespunzătoare a liniei precedente şi următoare, grade;
 cor .
i - unghiul interior corectat, cuprins între aceste laturi, grade.
 Notă: dacă suma unghiurilor i-1+180 va fi mai mică decât a unghiului care tre-
buie scăzut, atunci la această sumă se adaugă 360 . Când unghiul de direcţie calculat al li-
niei este mai mare ca 360 , atunci din mărimea căpătată se scad 360 .
6. Calculul rumburilor laturii drumuirii.
Rumburile liniilor se calculează după formulele din (tab. 3.1.), iar rezultatele se in-
troduc în coloana 5 (vezi tabelul 3.3).
Tabelul 3.1. - Dependenţa dintre unghiurile de direcţie şi rumburi
Mărimea Cadra- Denumi- Formulele pentru
unghiului de nul rea rum- calcularea rumbu-
direcţie, bului lui după unghiul de
direcţie
0 –90 I NE r1 = 1
90 –180 II SE r2=180 – 2
180 –270 III SV r3= 3–180
270 –360 IV NV r4=360 – 4
 Notă: ri - rumbul liniei, i - unghiul de direcţie.
7. Se calculează perimetrul poligonului (tabelul 3.3, coloana 6). Perimetrul se de-
termină ca suma proiecţiilor orizontale ale liniilor dintre punctele staţiilor de ridicare ale
lotului. Se foloseşte următoarea relaţie:
P=d1-2+d2-3+d3-4+d4-5+d5-6+d6-1+....+dn-m, (3.8)
în care: d1-2+d2-3+d3-4+d4-5+d5-6+d6-1+.....+dn-m - proiecţiile orizontale ale liniilor din-
tre punctele staţiilor de ridicare, m.
8. Se calculează coordonatele relative i şi i (tabelul 3.3, coloana 7) folosind
formulele:
i =di cos i=±di cos ri,
i =di sin i=±di cos ri, (3.9)
în care: i - diferenţa coordonatelor pe axa abscisei, m;
i - diferenţa coordonatelor pe axa ordonatei, m;
di - proiecţia orizontală a liniei, m.
 Notă: mărimile i şi i se calculează cu precizia de 0,01 m. Semnele diferen-
ţelor de coordonate calculate se determină după denumirea rumbului liniei şi relaţiilor din
(tab. 3.2.).
Tabelul 3.2. - Dependenţa semnului diferenţelor de coordonate de rumbul liniei
Cadranul Denumirea rumbului liniei Semnul diferenţelor de coordonate

I NE + +
II SE – +
III SV – –
IV NV + –
 9. Se calculează suma algebrică a diferenţelor de coordonate, care pentru mersul go-
n n
niometric închis (poligon) trebuie să fie egale cu zero, deci 0, 0 . Din ca-
1 1 1 1

uza erorilor măsurărilor în câmp, suma algebrică nu va fi egală cu zero, deci:

n n
fX = ; fY= , (3.10)
1 1 1 1

în care: fX, fY - eroarea diferenţelor de coordonate pe axa corespunzătoare, m.

Se calculează eroarea absolută liniară de închidere a drumuirii după formula:
fp.= f x2
f y2 , (3.11)
în care: fp - eroarea absolută liniară, m;
fX - eroarea de închidere pe coordonata , m;
fY - eroarea de închidere pe coordonata , m.
Eroarea relativă liniară a perimetrului drumuirii închise se socoate admisibilă, dacă
ea nu depăşeşte 1/2 000 din perimetru, deci eroarea relativă trebuie să satisfacă condiţia:
fp 1
; (3.12)
P 2000
în care: P - perimetrul poligonului, m.
 Notă: dacă eroarea relativă depăşeşte mărimea de 1/2 000, atunci calculele trebu-
ie verificate şi căutată greşeala.
Dacă fP e admisibilă, atunci eroarea diferenţelor de coordonate fX şi fY se echilibrea-
ză (se împart) la toate diferenţele cu semn opus, proporţional proiecţiilor orizontale ale li-
niilor, folosind formulele:
f Xi fYi
Xi di ; Yi di . (3.13)
P P
în care: Xi, - mărimile corecţiei diferenţelor de coordonate, cm;
Yi
P - perimetrul poligonului, m;
di - proiecţiile orizontale ale liniilor dintre punctele staţiilor de ridicare, m.
10. Se calculează coordonatele absolute ale punctelor vârfurilor poligonului (tabelul
3.3, coloana 9). Coordonatele punctului Nr. 1 se redau în sistemul de coordonate local. Co-
ordonatele punctelor următoare se calculează după formulele:
Xi =Xi-1+ X i ; (3.14)
Yi =Yi-1+ Yi , (3.15)
în care: Xi, Yi - abscisa şi ordonata punctului următor (premergătoare) a drumului
goniometric, m;
Xi-1, Yi-1 - abscisa şi ordonata punctului precedent (din urmă) a drumului
goniometric, m;
X i , Yi - diferenţa de coordonate corectate dintre punctul precedent şi
următor, m.
Rezultatele se prezintă în formă de tabel (vezi integral tabelul 3.3).
 Tabelul 3.3 - Carnetul de calcul al coordonatelor vârfurilor poligonului (drumuire circulară/închisă)

Nr. Unghiuri orizontale Unghiuri de Rumburi Distan- Coordonate relative, m Coordonate absolute, m
punct. măsurate corectate direcţie ţa redusă calculate corectate
drum. Denu- la orizont, X Y
m X Y X Y
mirea
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 89 17,0 89 16,7 275 00,0 NV 85 00,0 492,37 +42,91 –490,50 +42,77 –490,62 +1256,00 +1543,00

2 91 36,5 91 36,3 03 23,7 NE 03 23,7 480,64 +479,80 +28,46 +479,67 +28,34 +1298,77 +1052,38

3 179 58,5 179 58,2 03 25,5 NE 03 25,5 513,02 +512,10 +30,65 +511,96 +30,52 +1778,44 +1080,72

4 87 40,0 87 39,8 95 45,7 SE 84 14,3 508,36 –51,03 +505,79 –51,17 +505,66 +2290,40 +1111,24

5 91 28,5 91 28,2 184 17,5 SV 04 17,5 485,07 –483,71 –36,30 –483,84 –36,42 +2239,23 +1616,90

6 180 01,0 180 00,8 184 16,7 SV 04 16,7 500,65 –499,25 –37,35 –499,39 –37,48 +1755,39 +1580,48

1 – – – – P=2980,11m Control:
+1034,81 +564,90 +1034,40 +564,52
+1256,00 +1543,00
–1033,99 –564,15 –1034,40 –564,52
720 01,5 720 00,0 pr.= 1+ 2+ 3+ 4+ 5+ 6
pr. fx=+0,82 fy=+0,75 0,00 0,00

720 00,0 720 00,0 teor.=180 (n–2)

teor.
f= pr.– teor.
f pr. +0 01,5 0 00,0
f adm.= 1 n
f adm. 0 02,4 0 00,0

fP 1,11 1 1
Eroarea absolută – fP= f x 2 fy
2
( 0,82) 2 ( 0,75) 2 1,11m . Eroarea relativă –
P 2980,11 2685 2000
 După ce sau calculat coordonatelor relative şi absolute ale punctelor drumuirii e ne-
cesar de a alcătui planul lotului. Se trece la realizarea sarcinii 2.
Pe hârtie de desen se construieşte reţeaua de coordonate (caroiajul geometric). Pen-
tru aceasta prin colţurile foii se duc diagonale. De la punctul de intersecţie a lor se depun
segmente egale, capetele cărora se unesc prin linii. În rezultat se capătă un dreptunghi. La-
turile dreptunghiului se împart în segmente egale cu 10 cm de sus în jos şi din stânga în
dreapta. Se controlează dacă reţeaua a fost construită corect, măsurând diagonalele patru-
laterelor, lungimea cărora trebuie să fie egală cu 141,4 mm. Abaterea grafică a lungimii nu
trebuie să depăşească 0,2 mm. După construirea reţelei de coordonate, liniile auxiliare se
şterg.
Pe reţea se alege începutul coordonatelor în aşa fel ca toate punctele lotului să poată
fi depuse pe foaie. După aceasta, reţeaua de coordonate se înscrie în scara planului 1:5
000.
Pe reţea se construieşte planul lotului. Pentru aceasta, de la începutul coordonatelor pe
liniile paralele ale reţelei se depun segmente egale cu abscisa şi ordonata punctului, luând în
consideraţie semnul lor. Sfârşitul segmentelor se unesc cu liniile paralele a reţelei de coordo-
nate. Intersecţia acestor linii va arăta poziţia pe plan a punctului. Acest punct trebuie luat într-
un cerculeţ şi scris numărul lui. În aşa fel se determină poziţia celorlalte puncte. Punctele ală-
turate se unesc prin linii (vezi fig. 3.3.).
Exemplu de determinare a poziţiei punctelor pe plan este prezentat în (fig. 3.2.).

Fig. 3.2. - Depunerea punctelor pe plan după coordonatele lor

 Control: după determinarea poziţiei pe plan a două puncte alăturate trebuie veri-
ficat, dacă ele au fost determinate corect. Distanţa dintre puncte pe plan trebuie să fie egală
cu distanţa redusă la orizont a liniei, iar direcţia - cu rumbul din tabelul de calcul a coor-
donatelor.
PLANUL RIDICĂRII PLANIMETRICE

1: 5000
Îndeplinit: st. anului I, gr.
Fig. 3.3 - Planul ridicării planimetrice
 Întrebări pentru autocontrol:
1. Descrieţi succesiunea determinării erorilor unghiulare.
2. Numiţi relaţiile de calcul a unghiurilor de direcţie. Transformarea unghiurilor de
direcţie în rumburi.
3. Numiţi relaţiile de calcul a coordonatelor relative.
4. Numiţi relaţiile de calcul a erorilor absolute şi relative.
5. Numiţi relaţiile de calcul a corecţiilor pe coordonate. Echilibrarea lor.
6. Numiţi relaţiile de calcul a coordonatelor absolute. Controlul calculelor.
7. Succesiunea calculelor la amplasarea simetrică a planului ridicării planimetrice
pe foaie.
8. Metodele de întocmire a caroiajului geometric.
9. Raportarea punctelor pe plan după coordonate.

Bibliografie:

1 Maslov, F., Gordeev, A., Batracov, I. Geodezia. Moskva: Kolos, 2007. 597 s.
2 Maslov, F., Gordeev, A., Batracov, I. Geodezia. Moskva: Nedra, 1980. 616 s.
3 Danilevici, V.V., Lukioanov, V.F., Heifeţ, V.S. Lucrări practice la geodezia
inginerească. Manual pentru instituţiile de învățământ superior, / sub red. lui Novac, V.E.
Traducere din limba rusă de Turculeţ, M.L. Chişinău: Universitas, 1993. 322 p.
4 Novac, V.E., Lukianov, V.F., Kirocki, Iu.I. Curs de geodezie inginerească.
Manual pentru instituţiile de învățământ superior, / sub red. lui Novac, V.E. Traducere din
limba rusă de Turculeţ, M.L. Chişinău: Universitas, 1992. 434 p.
5 Filimon, R. Topografia generală. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1958. 359 p.
6 Kuleşov, D., Strelinikov, G., Reazanţev, G. Injinernaia geodezia. Moskva:
Kartgeoţentr-geoizdat, 1996. 304 s.
7 Instrucţiuni pentru organizarea activităţii în domeniul lucrărilor topo-geodezice
şi cartografie, ce se execută pe teritoriul Republicii Moldova.