Fotogrammetrie 2 Curs 3 – Influenţa mişcărilor diferenţiale asupra poziţiei punctelor proiectate

INFLUENŢA MIŞCĂRILOR
DIFERENŢIALE dbx', dby', dbz', dk', d',
d' ASUPRA POZIŢIEI PUNCTELOR
PROIECTATE
3.1 Introducere
Pentru evidenţierea, pe cale geometrică, a acestor influenţe, considerăm cazul
fotogramelor nadirale, iar pentru studiul fiecărei mişcări, considerăm toate celelalte elemente
având valoarea zero, respectiv: by'  by"  bz'  bz"  k'  k"  '  "  '  " = 0. Axa
optică a camerei de proiecţie este deci perpendiculară pe planul de proiecţie.

3.1.1. INFLUENŢA MIŞCĂRII DIFERENŢIALE dbx

Considerăm cele două fascicule fotogrammetrice obţinute în urma orientării interioare.

Deplasarea unui fascicul în raport cu omologul său dea lungul axei x induce o deplasare
longitudinală dbx, ce poate fi evidenţiată în planul xoz.

(a) (b)
Figura 3.1  Influenţa mişcării diferenţiale dbx’ şi dby’: a-pentru dbx’ ; b-pentru dby’

Efectul acestei mişcări corespunde unei schimbări a înălţimii de proiecţie, sau scării
imaginii proiectate. Prin aplicarea mişcării dbx’, centrul de proiecţie din stânga O', se deplasează
în O1', iar F' în poziţia F1’. Deplasarea creată prin mişcarea diferenţială dbx', a centrului de
proiecţie O', se elimină prin deplasarea în direcţia Z a planului de intersecţie a razelor
corespondente, operaţie ce corespunde unei schimbări de scară a stereomodelului, (figura 3.1 a).
Mişcarea dbx’ nu introduce paralaxă transversală, este deci o mişcare a orientării absolute.

3.1.2. INFLUENŢA MIŞCĂRII DIFERENŢIALE dby'

Prin aplicarea mişcării dby', centrul de proiecţie O' se deplasează în O1', iar F' în poziţia
F1', (figura 3.1, b). Deplasarea corespunzătoare se evidenţiază în planul yoz, (figura 3.2 b).
Această mişcare este considerată pozitivă dacă poate fi eliminată cu o mişcare by negativă.
Mişcarea induce deplasări dy' în toate punctele proiectate, egale cu valoarea mişcării dby'.

14
Fotogrammetrie 2 Curs 3 – Influenţa mişcărilor diferenţiale asupra poziţiei punctelor proiectate

3.1.3. INFLUENŢA MIŞCĂRII dbz'

Deplasările se evidenţiază în planul yoz.

Considerăm figura 3.2, a, din asemănarea triunghiurilor O’N’M   M1’MM1, se
obţine:
dbz' dy
 , (3.1)
h y
de unde rezultă:
y
dy  dbz' . (3.2)
h

(c)
Figura 3.2  Influenţa mişcărilor diferenţiale dbz' şi dk': influenţa mişcării
diferenţiale dbz', (a) proiecţia în planul yoz şi (b) evidenţierea în plan a
componentelor deplasărilor, (c) influenţa mişcării dk'.

Influenţa mişcării dbz' asupra fasciculului din stânga duce la schimbarea scării
stereomodelului, la o mărire sau micşorare a acesteia şi creează deplasări transversale şi
longitudinale direct proporţionale cu distanţa faţă de centrul de proiecţie unde acestea sunt zero.
Deplasarea punctelor este radială faţă de centrul de proiecţie (figura 3.2, a).
Deplasările sunt date de:
x y
dx  dbz' şi dy  dbz' . (3.3)
h h

3.1.4. INFLUENŢA MIŞCĂRII dk'

Deplasările se evidenţiază în planul xoy. Punctul m’ în urma efectuării rotaţiei dk'

ajunge în m'1 şi descrie un arc de cerc (ds) (figura 3.2, c).
Arcul de cerc ds se opune unghiului la centru dk’, unghiul de rotaţie a fotogramei din
stânga în jurul axei z, putându-se scrie următoarea relaţie:
  r  dk',
ds (3.4)

15
Fotogrammetrie 2 Curs 3 – Influenţa mişcărilor diferenţiale asupra poziţiei punctelor proiectate

de unde rezultă:

ds
dk '  . (3.5)
r

Din asemănarea triunghiurilor  O'Bm’1   m’pm’1, în care unghiurile  sunt egale, se

obţine:
xm'  dx ym'  dy r (3.6)
  .
dy dx ds

unde s-a făcut aproximarea ds  ds.

Înlocuind relaţia (3.5) în relaţia (3.6), se obţine:
xm'  dx 1
  dy  ( xm'  dx )dk ';
dy dk '
ym'  dy 1
  dx  ( ym'  dy )dk ' .
dx dk '
sau simplificat:
dx =  y dk'; dy = x dk' (3.7)
unde cu x şi y s-au notat coordonatele punctului m’1 rezultat în urma efectuării mişcării dk’.

Fasciculul din stânga se roteşte cu unghiul dk', iar punctele caracteristice se rotesc cu
acelaşi unghi în jurul centrului de proiecţie O' şi creează o deplasare cu componente în dx şi dy.
Deplasările dx sunt egale şi de semn contrar în punctele de sus şi de jos ale fotogramei şi scad
către centrul de proiecţie O', similar şi pentru dy.

3.1.5. INFLUENŢA MIŞCĂRII d'

Influenţa unei mişcări d' este complexă şi va fi evidenţiată în cele două plane xoz
(figura 3.3, a) şi xoy ((figura 3.3, b).
Se consideră figura 3.3, a, şi efectuăm notaţiile:

 tg   tg ' unghiuri mici;

 O'M = D = x 2  h 2 ;
 MM1'= d  D d'.

Din triunghiurile M"M1'M1 şi O'N1'M se obţine:

a x x (3.8)
 sau a = c
c h h

2
de unde: a =  x d' .
h
Din triunghiurile M'2M1'M2 şi O'N1M, figura 3.3, b se obţine:

dy a y (3.9)
  dy  a .
y x x
Înlocuim valoarea lui a în relaţia (3.9) şi obţinem:

xy (3.10)
dy   d ' .
h

16
Fotogrammetrie 2 Curs 3 – Influenţa mişcărilor diferenţiale asupra poziţiei punctelor proiectate

Figura 3.3  Influenţa mişcărilor d' şi d': (a)-influenţa mişcării d' asupra
punctelor proiectate, vedere în planul xoz, (b) - evidenţierea deplasărilor
planimetrice, vedere în planul xoy, (c)-influenţa mişcării d' asupra punctelor
proiectate, vedere în planul yoz

h
Deplasarea dx' = MM1 = a + MM” dar MM” = d cos' şi cos  '  , de unde rezultă
D'
că MM”=  h d' şi în final:
x2 x2 x2
dx   d '  hd '  (  h )d '  h( 1  2 )d ' . (3.10)
h h h
Deplasările transversale au valori egale în punctele din colţurile imaginii proiectate, dar
de semne contrare.

3.1.6. INFLUENŢA MIŞCĂRII d'

Se evidenţiază în planul yoz. Din asemănarea triunghiurilor MPM1 şi O’NM (figura 3.4,
c), se obţine:
dy d d (3.11)
  dy   D .
D h h

în care: d = - Dd' şi D  y 2  h2 .
Se înlocuieşte relaţia lui d în (3.11) şi se obţine:
D2
dy  d ' .
h
În relaţia (3.11) se înlocuieşte relaţia lui D şi rezultă:
y2 (3.12)
dy  h( 1  2 )d ' .
h
Deplasarea longitudinală se evidenţiază în planul xoy în mod similar cu deplasarea pentru
mişcarea d'.
xy
dx  d ' . (3.13)
h
Deplasările transversale introduse de această mişcare au acelaşi semn în toată imaginea
proiectată.
17
Fotogrammetrie 2 Curs 3 – Influenţa mişcărilor diferenţiale asupra poziţiei punctelor proiectate

Avem diferite soluţii constructive la aparatele de stereorestituţie, în funcţie de care

semnele deplasărilor se pot schimba. Acest lucru, împreună cu definirea mişcărilor primare,
secundare sau terţiare au influenţă în procesul de orientare exterioară a stereogramei de care
trebuie ţinut seama. Formula deplasărilor diferenţiale în stereomodel se obţine prin însumarea
componentelor parţiale.
Deplasările în stereomodel, specifice aplicării mişcărilor diferenţiale ale fasciculului din
stânga în raport cu cel din dreapta care rămâne fix sunt date de relaţiile:
x xy  x2 
dx1  dbx '  dbz '  d ' h 1  2  d ' ydk ',
h h  h  (3.13)
y  y2  xy
dy1  dby ' dbz '  h 1  2  d ' d '  xdk '
h  h  h (3.14)
Particularizăm relaţiile obţinute pentru fascicolul din dreapta, care este orientat în raport
cu cel din stânga, prin aplicarea mişcărilor diferenţiale ale acestei camere de proiecţie. În
ecuaţiile (3.13) şi (3.14) valoarea x se înlocuieşte cu x  b şi obţinem:

x b  x  b y   x  b 2 
d " h 1 
dx2  dbx"  dbz "   d " ydk ",
h h  h 2  (3.15)
y  y2   x  b  y d "  x  b dk "
dy2  dby "  dbz "  h 1  2  d "   (3.16)
h  h  h

Figura 3.4  Reprezentarea în planul xoy a deplasărilor diferenţiale ale

mişcărilor de orientare
18