Criminalistica

Index legal Criminalistica

TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE

TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE

TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE

Tipurile8 sunt grupe mari de desene papilare impartite dupa forma generala a
crestelor care alcatuiesc regiunea centrala. Dupa acest criteriu, toate desenele
papilare se impart in cinci tipuri fundamentale:

1) tipul arc (adeltic);

2) tipul lat (monodeltic);

3) tipul cerc (bideltic);

4) tipul combinat (polideltic);

5) tipul amorf.

Cele cinci tipuri fundamentale ale desenelor papilare prezinta, la randul lor,
multiple particularitati care permit ca unele dactilograme sa poata fi deosebite cu
usurinta de altele, desi ca forma generala sunt de acelas aspect.

Luandu-se in considerare si alte criterii ca nucleul, pozitia sau numarul deltelor

fiecare tip se divide la randul sau in grupe mai mici numite subtipuri si varietati.

1. Tipul arc (adeltic)2

Tipul arc, cunoscut si sub numele de adeltic, este cel mai putin raspandit,
insumand circa 7,1% din totalul dactilogramelor. El are o forma foarte simpla.

La desenele de tipul arc, crestele papilare pornesc de la o margine a falangetei

spre cealalta, urmand aceeasi directie cu crestele ce se afla in regiunea bazala
din dreapta catre stanga.

Cu cat creste departarea fata de regiunea bazala, cu atat crestele papilar se

curbeaza mai puternic formand o convexitate catre varf fara a se intoarce catre
marginea de unde au plecat, fiind asemanatoare arcurilor de cerc de unde si
denumirea de tip arc.

Datorita faptului ca dactilograma de acest tip nu are decat doua feluri de creste
papilare (usor curbate si puternic curbate), in zona centrala nu se vor gasi laturi,
cercuri si spirale iar cele trei regiuni specifice ale desenului papilar digital nu pot
fi distinct limitate intre ele. Din aceasta cauza tipul arc nu are nici delte, fapt
pentru care se mai numeste tip adeltic.

Tipul arc se imparte la randul sau in doua subtipuri:

arc simplu;

arc pin (piniform).

La subtipul arc simplu, denumit pe scurt arc, crestele papilare au forma unor linii
curbate. formand o convexitate mai pronuntata catre varful falangetei. Crestele
papilare de la baza desenului sunt aproape paralele cu santul de flexiune ce
desparte falangeta de falangina. La acest subtip se pot intalni in functie de forma
generala a crestelor ce-l formeaza, cinci varietati:

 arcuri paralele; (fig. 15)

arc lipit dreapta; (fig. 16)

arc Iipit stanga; (fig. 17)

arc cu lat lipit dreapta; (fig. 18)

 arc cu lat lipit stanga. (fig. 19)

Latul se considera in dreapta sau stanga in functie de partea in care el isi are
sectorul rotunjit. Arcuri paralele se considera atunci cand in campul papilar nu se
formeaza nici o figura in afara acestor creste, care au traiectorie regulata de arc
de la o margine la cealalta a falangetei. Arcul lipit (dreapta sau stanga) se
formeaza in situatia cand una din crestele centrale este usor oblica si pe ea se
sprijina alte creste. Aceste creste sunt lipite la capatul din dreapta de creasta de
sprijin arc lipit dreapta sau aceasta creasta se afla situata in stanga si ele sunt
lipite de ea la capatul lor din partea stanga arc lipit stanga.

In cazul arcului cu lat in centrul campului papilar apare o creasta ce are

traiectoria unui lat care nu este liber, ci lipit de crestele invecinate.

Examinand un desen papilar din subtipul arc pin (piniform) se constata ca un

numar de creste de la baza au o orientare paralela cu santul de flexiune, iar o
anumita creasta situata mai spre centrul dactilogramei, dupa un anumit drum.
capata brusc o traiectorie verticala ca un ax. Urmatoarele creste papilare ocolesc
aceasta creasta sau se sprijina pe ea printr-o convexitate foarte accentuata si
astfel intreaga figura ia forma unui pin sau brad, de unde si denumirea specifica.

La subtipul arc pin (ca si la arcul cu lat lipit dreapta sau stanga) se creeaza uneori
o figura in forma de triunghi, care nu trebuie confundata cu delta, pentru ca
laturile ei nu reprezinta liniile marginale a trei regiuni distincte (limitantele).
Aceasta forma de delta se numeste delta falsa.

La arcul pin, regiunea centrala poate fi mai usor delimitata, existand un inceput
de desen central intre creasta paralela cu santul de flexiune situata la baza axului
vertical si cea care-l inconjoara pe la varf. Subtipul arc pin se prezinta in trei
varietati:

arc pin (fig. 20);

arc pin cu ax in dreapta (fig. 21);

arc pin cu ax in stanga (fig. 22).

2. Tipul lat (monodeltic)

Acest tip al desenelor papilare este cel mai raspandit insumand 59,7% din totalul
dactilogramelor.

Este denumit tip lat acel desen papilar in care una sau mai multe creste din
regiunea centrala pornesc dintr-o margine a desenului papilar de pe falangeta, se
indreapta catre marginea opusa, fara sa o atinga, se inconvoaie, formand o bucla
(lat) si se intorc la marginea de unde au plecat. Deci, denumirea vine de la forma
generala a crestelor papilare din regiunea centrala, care sunt asemanatoare unor
laturi introduse unul in altul. In literatura de specialitate dactilogramele de acest
fel se mai numesc si bucle.

Examinand un lat in mod izolat, se disting la el urmatoarele parti componente:

(fig. 23.).

Fig. 23 - Structura unui lat:

a) capul latului (partea rotunjita);

b) bratele latului;

c) deschizatura latului;

Laturile pot fi orientate vertical, oblic sau orizontal si totodata, pot avea bratele
lungi scurte.

La tipul lat se disting destul de usor cele trei regiuni specifice desenului papilar
digital, precum si cele doua limitante. In punctul unde se intalnesc aceste regiuni
se formeaza numai o singura delta, astfel ca acest tip de dactilograme se mai

numeste si tip monodeltic. Delta se gaseste intotdeauna in partea opusa

deschizaturii latului.

Pentru ca un desen papilar sa fie incadrat in tipul lat, este suficient sa aiba in
regiunea centrala cel putin un singur lat liber, cu conditia ca acesta sa nu fie lipit
de una din limitante.

In cazul cand in centrul desenului se gaseste un singur lat si acesta nu este liber,
atunci dactilograma respectiva face parte din tipul arc, subtipul arc simplu sau
arc pin, varietatea cu lat in dreapta sau in stanga.

Desenul papilar de tip lat, in functie de cele doua pozitii posibile ale deltei si ale
deschizaturii latului are doua subtipuri:

Subtipul lat dextrodeltic12;

O dactilograma se considera ca face parte din acest subtip, atunci cand in

desenul papilar delta se afla in partea dreapta, iar deschizatura latului se afla in
stanga. Deci, latul porneste din partea stanga, formeaza bucla si se intoarce in
aceeasi parte (vezi fig. 24.).

Subtipul lat sinistrodeltic13.

Se apreciaza ca face parte din acest subtip, dactilograma care are delta in partea
stanga, iar deschizatura latului in partea dreapta. Latul porneste din dreapta,
formeaza bucla si se intoarce de unde a plecat. (vezi fig. 25).

24

25

Sunt situatii cand divizarea in subtipurile descrise nu este suficienta, pentru

excluderea din faza examinarilor dactiloscopice a uneia sau alteia din
dactilograme, astfel ca in continuare se iveste nevoia de a micsora mai mult
grupurile pentru a putea exclude si alte desene papilare care la prima vedere par
asemanatoare. Un element nou ce poate fi luat in considerare in micsorarea
grupurilor la tipul lat este forma deosebita a nucleului.

Nucleul acestui tip de desen papilar este constituit din latul cel mai ulterior din
regiunea centrala, cu tot ce este cuprins intre bratele sale.

In functie de forma sub care se prezinta nucleul, dactilogramele monodeltice se

divid in 12 varietati, indiferent de faptul ca subtipul este dextro sau sinistrodeltic
astfel:

latul simplu, cunoscut sub denumirea de nucleu alb, este forma clasica a tipului
monodeltic. Nucleul este format dintr-un lat care intre bratele sale nu mai are nici
o figura papilara (fig. 26);

Fig. 26

 latul simplu cu inel, cu butoniera sau bifurcat este la fel cu cel descris mai sus
cu deosebirea ca pe traseul unuia din bratele latului se formeaza unul din cele
trei detalii (fig. 27 - 29). Cand se formeaza doua sau toate, cele trei detalii
deodata pe traseul latului, varietatea poarta denumirea detaliului cel mai
apropiat de capul Iatului;

Fig 27

Fig. 28

Fig. 29

latul cu punct (cu fragment sau cu mai multe puncte), atunci cand latul simplu
are intre bratele mentionate (fig. 30 - 32;

Fig. 30

Fig. 31

Fig. 32

latul liniar este dactilograma cu nucleul format dintr-o bucla ce inconjoara una,
doua, trei sau chiar mai multe creste liniare. Cand intre bratele latului se gaseste
numai o creasta rectilinie se numeste lat liniar (propriu-zis) sau lat cu bagheta
(fig. 33). Cand sunt mai multe creste poarta, dupa caz, denumirea de lat biliniar,
triliniar sau multiliniar (fig. 33 - 36);

Fig. 33

Fig.34

Fig. 35

Fig. 36

latul liniar cu inel, cu butoniera sau bifurcat se considera atunci cand are in
nucleu o singura creasta papilara, care se bifurca sau care are pe traseul sau fie
un inel, fie o butoniera (fig.37 - 39)

Fig. 37

Fig. 38

Fig. 39

latul racheta este, nucleul format dintr-un lat ale carui brate, in loc sa mearga
paralel, se unesc dupa o scurta distanta, luand forma unei rachete de tenis (fig.
40);

latul cu semn de intrebare, are in interiorul sau o creasta papilara care se

curbeaza Ia capatul superior luand forma unui semn de intrebare (fig. 41);

latul concav este, dactitograma al carei nucleu se formeaza dintr-un lat sau mai
multe, care au un traseu de forma concava fata de santul de flexiune a falangetei
(fig. 42);

Fig. 40

Fig. 41

Fig. 42

 laturile suprapuse simple se intalnesc la dactilograma al carei nucleu este

constituit dintr-o bucla ce inconjoara doua laturi alaturate ale caror brate
invecinate se intersecteaza reciproc (fig. 43). Cand in interiorul laturilor
suprapuse se gaseste cate o bagheta, se numesc laturi suprapuse liniare (fig.
44);

Fig. 43

Fig. 44

laturile comune (adiacente), simple sau liniare se gasesc la dactilograma

monodeltica al carei nucleu are in interior doua laturi care au un brat comun,
fiecare lat putand contine cate o creasta papilara izolata (fig. 45 - 46);

laturile duble (paralele), simple sau liniare se intalnesc la desenele papilare cu

nucleul format dintr-un lat in interiorul caruia se gasesc alte doua laturi
independente si paralele ce pot contine fiecare la randul lor cate o bagheta (fig.
47 - 48);

Fig. 45

Fig. 47

Fig. 46

Fig. 48

 nucleul monodeltic exceptional se intalneste la dactilogramele digitale ale

caror laturi centrale inconjoara una sau mai multe figuri avand forme ce nu pot fi
incadrate in nici una din varietatile enuntate (fig. 49 - 50).

Fig. 49

Fig. 50

3. Tipul cerc (bideltic)

Este format din creste papilare care urmeaza circular curbura falangetei si, prin
unirea cu punctul de plecare, dau nastere la doua unghiuri situate in extremitati
opuse, intre bratele acestor doua unghiuri, crestele papilare existente se rotesc
asemanator unui vartej de unde si numele de tip cerc sau vertical.

Dactilograma de tip cerc ca si cea de tip lat, are intotdeauna in structura ei clar
delimitate cele trei regiuni specifice desenului papilar digital. Deoarece, la acest
desen papilar, centrul se prezinta in forma de cercuri concentrice, in spirale, in
forme ovoidale sau in laturi contrare - care se incolacesc intre ele - regiunea
centrala va fi un desen complet inclus si de forma circulara, astfel incat cele trei
regiuni se intalnesc in doua puncte unde se formeaza doua delte; de aceea se
mai numeste si tip bideltic.

Dactilogramele digitale bideltic pot fi recunoscute dupa configuratia crestelor

papilare care formeaza nucleul desenului si, in raport cu acesta, sunt divizate in
sapte subtipuri:

Subtipul circular, este dactilograma al carei nucleu il constituie o creasta

papilara asemanatoare unui cerc. Acest subtip are cinci varietati:

- cercuri concentrice: nucleul are aspectul de cercuri independente introduse

unul intr-altul si care se succed fara a se atinge in vreun punct (fig. 51)

- cerc legat: nucleul are forma unui cerc introdus intr-un alt cerc cu care este
tangent intr-unul sau mai multe puncte (fig. 52);

Fig. 51 , Fig. 52

- cerc cu spirala spre dreapta sau spre stanga: nucleul este constituit dintr-un
cerc urmat de o creasta papilara lipita sau libera, ce se roteste ca o spirala in
jurul acestuia. Sensul de rotatie poate fi spre dreapta sau spre stanga (fig.53);

Fig. 53

a) spre dreapta

b) spre stanga

- cerc cu punct, in interiorul nucleului circular exista o creasta papilara sub forma
unui punct, sau a unui fragment de creasta papilara (fig. 54);

Fig. 54

a) cu punct

b) cu fragment

- cerc neregulat, nucleul este constituit dintr-un cerc cu sau fara punct,
inconjurat de creste papilare ce au o forma care nu poate fi incadrata in nici una
din varietatile enuntate (fig. 55).

Fig. 55

Subtipul spirala este dactilograma de tip cerc al carei nucleu il formeaza o

creasta papilara care se roteste ca o spira ce se departeaza de punctul central,
cu sensul de rotire spre dreapta sau spre stanga. Ea se prezinta sub trei varietati,
si anume:

- spirala simpla, este desenul papilar digital cu nucleul constituit dintr-o singura
creasta ce se roteste departandu-se de ax, cu sensul spre dreapta sau spre
stanga (fig. .56);

Fig. 56

- spirala dubla este desenul papilar constituit din doua creste papilare paralele
ce se rotesc impreuna in acelasi sens sau in sensuri contrare, departandu-se de
ax spre dreapta sau spre stanga (fig. 57);

Fig. 57

- latul spirala este dactilograma care are nucleul format dintr-un lat ale carui
brate se rotesc ca o spirala dubla, cu sensul spre dreapta, sau spre stanga (fig.
58)

Fig. 58

Subtipul ovoidal (elipsoidal) se caracterizeaza prin existenta unui nucleu format

dintr-o creasta papilara care in traiectoria sa ia aspectul unui oval alungit
perpendicular pe santul de flexiune, orizontal sau oblic spre dreapta ori spre
stanga (fig. 59)

Fig. 59

Subtipul racheta, are nucleul constituit dintr-o creasta papilara care, in

traiectoria sa, ia forma unui oval ascutit la baza si terminal cu o bagheta care ii
da aspectul unei rachete de tenis orizontala sau perpendiculara pe santul de
flexiune ori inclinata fie spre dreapta, fie spre stanga desenului (fig. 60)

Fig. 60

Subtipuri laturi gemene, sau contrare este dactilograma care are nucleul
constituit din doua laturi contrare ce se incolacesc intre ele si ale caror brate se
indreapta in directii opuse, desenul regiunii centrale semanand cu un vartej (fig.
61)

Fig. 61

 Subtipul bideltic buzunar, se defineste printr-un nucleu constituit din doua

laturi independente ale caror brate se indreapta in aceeasi directie spre dreapta
sau spre stanga - dar unul il inconjoara pe celalalt, dand regiunii centrale
aspectul unui bob de fasole sau al unui buzunar (fig. 62). Acest subtip este
produs de combinarea a doua nuclee monodeltice finalizate cu un desen papilar
ce are in compunere doua delte.

Fig. 62

Subtipul bideltic combinat, rezulta din amestecul unui nucleu monodeltic cu un

desen adeltic (fig. 63)

Fig. 63

Subtipul bideltic exceptional, se caracterizeaza prin aceea ca desenul papilar

desi are doua delte, nucleul sau are o forma care nu poate fi incadrata la nici unul
din subtipurile bideltice enuntate (fig. 64).

Fig. 64

IV. 2 4. Tipul polideltic

Acest tip cuprinde dactilogramele digitale care au o forma mai rar intalnita si este
constituit din combinarea unuia sau a doua desene de tipul lat cu unul de tip

cerc, sau prin combinarea a doua desene de tip cerc, in urma careia rezulta
intotdeauna un desen papilar cu mai mult de doua delte, de unde si denumirea
de tip polideltic.

In raport cu numarul deltelor, tipul combinat se imparte in doua subtipuri:

- Subtipul trideltic2, caracterizat prin existenta a trei delte rezultate din

combinarea unei dactilograme de tipul lat cu una de tip circular (fig. 65a).

- Subtipul quatrodeltic3, se caracterizeaza prin existenta a patru delte rezultate

din combinarea a doua dactilograme de tipul circular sau a uneia de tip circular
cu doua de tip lat (fig. 65b)

Fig. 65a

Fig. 65b

IV. 2 5. Tipul amorf4

Tipul amorf cuprinde dactilogramele digitale care au crestele nesistematizate pe

regiuni. Caracteristica sa consta in topografia neregulata a crestelor papilare, de
unde isi trage si denumirea de amorf. Totusi, si la aceste desene papilare se pot
distinge anumite particularitati care au determinat divizarea lor in trei subtipuri,
dupa cum urmeaza:

Subtipul simian1. Remarcat pentru prima data in anul 1883, este constituit din
desenele papilare digitale ale caror creste, in configurarea lor, nu au nici o
trasatura comuna cu celelalte tipuri. Descoperitorul acestei forme, Charles Fr,
fost director al Laboratorului criminalistic din Lyon, il descria astfel: "De, la baza
falangetei pornesc din acelasi punct doua feluri de linii, unele paralele cu pliul
articular, altele elipsoidale cu varful plasat aproape de extremitatea degetului.

Acest sistem de linii circumscriu un spatiu de linii drepte verticale si oblice fata de
axul longitudinal al degetului si dispuse in evantai"2.

Subtipul simian, caracteristic maimutelor, a fost intalnit de Fr la sase epileptici

si, sub forma asemanatoare, a mai fost gasit la unii degenerati si deficienti
mintal, in Romania acest tip de desen papilar nu a fost intalnit.

Subtipul danteliform. Desenul papilar la acest subtip este format, in total sau in
parte, din fragmente de creste papilare care cad perpendicular pe santul

flexiune avand o forma asemanatoare unei ghirlande sau verigilor incomplete ale
unui lant. Aceste fragmente de creste se succed neregulat, iar uneori sunt
presarate cu sectoare punctiforme, creand aspectul unei dantele, de unde si
denumirea subtipului3. Atunci cand dactilograma este numai partial formata din
fragmente cu caracteristicile descrise mai sus, apare o combinatie de creste
papilare danteliforme, cu creste papilare normale, desenul respectiv facand parte
tot din subtipul danteliform, varietatea danteliform combinat (vezi fig. 66).

Fig. 66a

Fig.66b

Desene papilare cu zone danteliforme au facut obiectul cercetarilor si in

preocuparile specialistilor din India, S.U.A. si din alte tari.

S-a stabilit ca desenele papilare danteliforme sunt individuale atat de la individ la

individ, cat si de la deget la deget. Prezenta statornica a tipului de desen papilar
danteliform la membrii unei familii cu patru generatii a demonstrat ca el este
rezultatul unor mutatii cromozomice, cu caracter ereditar, si nu a unei cauze
accidentale4

Subtipul nedefinit, il constituie dactilogramele carora, din cauza distrugerii

dermului, ca urmare a unor Ieziuni ori a existentei unei cicatrice, nu li se poate
distinge subtipul dupa criteriul formei regiunii centrale (fig. 67)

Fig. 67