Deși nu vom discuta despre toate diviziunile diferite ale sistemului FBI, o descriere a unei singure părți,

clasificarea primară, va oferi o perspectivă interesantă asupra procesului de clasificare a amprentelor digitale.
Clasificarea primară face parte din sistemul original Henry și oferă primul pas de clasificare în sistemul FBI.
Folosind doar această clasificare, toate cardurile de amprente digitale din lume ar putea fi împărțite în 1.024
de grupuri. Primul pas în obținerea clasificării primare este împerecherea degetelor, plasând un deget la
numărătorul unei fracții, celălalt la numitor. Degetele sunt împerecheate în următoarea secvență

Prezența sau absența modelului vârtej este baza pentru determinarea clasificării primare. Dacă se găsește un
model de vârtej pe orice deget al primei perechi, i se atribuie o valoare de 16; pe a doua pereche, o valoare de
8; pe a treia pereche, o valoare de 4; pe a patra pereche, o valoare de 2; iar pe ultima pereche, o valoare de 1.
Orice deget cu un model de arc sau buclă are o valoare de 0. După ce valorile pentru toate cele zece degete
sunt obținute în acest mod, ele sunt totalizate și 1 este adăugat atât la numărător, cât și la numitor. Fracția
astfel obținută este clasificarea primară. De exemplu, dacă indexul drept și degetele mijlocii drepte sunt
vârtejuri și toate celelalte sunt bucle, clasificarea primară este

Aproximativ 25% din populație se încadrează în categoria 1/1; adică toate degetele lor au fie bucle, fie arcuri.
Un sistem de clasificare a amprentelor digitale nu poate, în sine, să identifice fără echivoc o persoană; Aceasta
nu face decât să pună la dispoziția examinatorului amprentelor digitale un anumit număr de candidați, toți
având un set de amprente imposibil de distins în dosarul sistemului. Identificarea trebuie să se facă
întotdeauna printr-o comparație vizuală finală a caracteristicilor de creastă ale amprentei suspecte și ale
amprentei fișierului; Numai aceste caracteristici pot conferi individualitate unei amprente. Deși modelele de
creastă conferă caracteristici de clasă imprimării, tipul și poziția caracteristicilor de creastă îi conferă caracterul
său individual.
Mâna Degetul Nr.
dreapta mare 1d 16
dreapta arătător 2d
dreapta mijlociu 3d
dreapta inelar 4d
dreapta mic 5d
stânga mare 1s 16
stânga arătător 2s
stânga mijlociu 3s
stânga inelar 4s
stânga mic 5s

Cel mai simplu este sistemul adoptat de Edward Henry, bazat pe clasificarea tuturor desenelor papilare
în două categorii: de tip arc sau laţ cu subtipurile lor şi în cerc, cuprinzând toate variantele acestora.
în formula dactiloscopică,
- pentru arc și laț se notează cu litera, ,L”,
- pentru cerc se notează litera „W”.

Formula după sistemul în cauză reprezintă un complex, constituit din cinci fracţii, desenele papilare
fiind fixate în următoarea ordine a degetelor:

mare drept mijlociu drept mic drept arătător stâng inelar stâng
= = = =
arătător drept inelar drept mare stâng mijlociu stâng mic stâng

A B C D E
= = = =
a b c d e
Dacă, de exemplu, fişa dactiloscopică prezentată conţine:

Mâna Degetul Tip de Simbol

amprentă
dreapta mare cerc W
dreapta arătător Arc L
dreapta mijlociu Laț L
dreapta inelar Arc L
dreapta mic Laț L
stânga mare Cerc W
stânga arătător Cerc W
stânga mijlociu Laț L
stânga inelar Arc L
stânga mic cerc W

formula exprimată prin simboluri literale va avea următorul aspect:

W L L W L
= = = =
L L W L W

În fişierele de evidenţă centralizată a Ministerului de Interne din Republica Moldova, se aplică forma
derivată a sistemului Henry-Galton, având la bază clasificarea desenelor papilare în trei tipuri: în arc,
în laţ şi în cerc.
Cele de tip laţ se subdivizează, la rândul lor, în radiale, ale căror laţuri sunt îndreptate cu braţele spre
osul mare (radial) al antebraţului mâinii respective şi ulnare, ale căror laţuri sunt îndreptate cu braţele
spre osul mic (ulnar) al antebraţului.
La întocmirea formulei se iau în calcul, de asemenea, numărul liniilor formate de crestele zonei
centrale a desenelor în laţ ulnare şi interpoziţia deltelor în desenele în cerc, după cum se va observa
mai jos. Formula, după sistemul aplicat în Moldova, constă din două părţi componente
- principală şi
- secundară - ambele prezentându-se sub formă de fracţii.

Pentru întocmirea părţii principale a formulei, desenele papilare de pe fişa dactiloscopică se

subdivizează în 5 grupe-perechi.
Prima grupă cuprinde desenele papilare ale degetelor mare şi arătător de la mâna dreaptă, a doua - ale
degetelor mijlociu şi inelar de la aceeaşi mână, a treia - ale celui mic de l dreapta şi cel mare de la
stânga, a patra - ale celui arătător şi mijlociu de la stânga şi a cincea - ale degetului inelar şi celui mic
de la stânga.
Fiecare pereche are în componenţa sa amprentele unui deget par şi al unui impar. în formulă,
simbolurile degetelor pare se notează la numărător, ale celor impare - la numitor.
Astfel, la numărător vor fi marcate simbolurile desenelor papilare ale degetelor arătător şi inelar de la
mâna dreaptă; mare, mijlociu şi mic de la mâna stângă, iar la numitor - cele ale degetelor mare,
mijlociu şi mic de la mâna dreaptă, arătător şi inelar de la mâna stângă.

Desenele papilare în cerc se înscriu astfel:

cifra „16”, dacă se află în prima pereche,
cu „8” în a doua,
cu „4” în a treia,
cu „2” în a patra şi
cu „1” în a cincea pereche.
16 8 4 2 1
= = = =
16 8 4 2 1
Desenele în arc şi cele în laţ se notează cu cifra „0”. în continuare, cifrele la numărător şi la numitor se
sumează, adăugându-se o unitate la rezultatele obţinute în ambele componente ale fracţiei.

Astfel, dacă în fişa dactiloscopică desenele papilare ale celor 10 degete sunt în formă de cerc, formula
16+8+ 4+2+1 31+1 32
va fi: = =
16+8+ 4+2+1 31+1 32
1
Dacă însă fişa nu conţine niciun desen papilar în cerc, formula va fi .
1
1 1 1 2 2 2 3 3 3 32
Aşadar, în total pot fi notate formule de la , , ,… , , , , , până la , obţinându-se 1024
1 2 3 1 2 3 1 2 3 32
de variante de formule şi, respectiv, tot atâtea 32 grupe de fişe.

Grupele formate în baza părţii principale a formulei adesea diferă considerabil după numărul de fişe,
creând incomodităţi în activitatea respectivă. Pentru a redresa situaţia, se procedează la subclasificarea
fişelor după partea secundară a formulei.

întocmirea părții secundare a formulei acesteia se face în conformitate cu unele reguli speciale. în
primul rând, la întocmirea părţii secundare a formulei se iau în considerare toate trei tipuri de desene
papilare, care se notează cu diferite cifre.
Astfel, desenele în arc, indiferent de forma şi structura lor, se notează cu cifra „1”.
Desenele în laţ radiale se înscriu cu cifra „2”. Referitor la desenele în laţ ulnare, acestea se înscriu cu
cifrele „3”, „4”, „5” şi „6”, în funcţie de numărul liniilor papilare întretăiate de dreapta ce uneşte
punctul deltic cu centrul desenului, adică de numărul liniilor formate de crestele papilare cuprinse în
spaţiul dintre delta şi centrul desenului (fig. 58). Dacă cu această dreaptă se vor intersecta până la 9
linii papilare, desenul se notează cu cifra „3”, de la 10 până la 13 - cu cifra „4”, de la 14 până la 16 - cu
cifra „5” şi de la 17 în sus - cu cifra „6”.
Desenele papilare în cerc se notează cu cifrele „7”, „8” şi „9”, în funcţie de interpoziţia braţelor
inferioare ale celor două delte, din stânga şi din dreapta reliefului papilar. După poziţia deltelor sunt
frecvent atestate trei categorii de desene papilare în cerc: cu amplasarea interioară, exterioară şi medie
a deltelor. In situaţia când braţul inferior al deltei din stânga se desfăşoară deasupra braţului inferior al
deltei din dreapta şi între ele se află două sau mai multe linii papilare, desenul aparţine la prima
categorie, adică la cele cu deltele amplasate interior şi se va nota în formulă cu cifra „7” (fig. 59)

Dacă braţul inferior al deltei din stânga reliefului papilar se desfăşoară sub braţul inferior al deltei din
dreapta cel puţin cu două linii papilare, desenul se clasează la categoria celor cu poziţia exterioară a
deltelor, în formulă notându-se cu cifra „9” (fig. 60). în fine, desenele papilare în cerc, în care braţele
inferioare ale celor două delte laterale se contopesc sau se amplasează în una din poziţiile enunţate, dar
între ele nu se află două linii papilare, se vor nota cu cifra „8”, aparţinând desenelor cu poziţia medie a
deltelor (fig. 61). E de relevat că spre deosebire de partea principală a formulei, la numărătorul fracţiei
părţii secundare se fixează indicii desenelor papilare ale degetelor mâinii drepte, iar la numitor cei ai
mâinii stângi. Notările se fac pentru fiecare deget în ordinea firească a plasării lor, fără a se proceda la
sumare sau adăugire de cifre.
Partea suplimentară a formulei se înscrie în partea de sus a fişei, după cea principală.

Să ilustrăm cele de mai sus prin exemplul unei fişe cu următoarele dactilograme (tab. 8).
FIȘA CU DACTILOGRAME
Mâna Degetul Tipul desenului Elementele Indicii
papilar suplimentare de
clasificare
dreapta mare Cerc Poziția medie a 8
deltelor
dreapta arătător Laț radial 2
dreapta mijlociu Cerc Poziția interioară 7
a deltelor
dreapta inelar Cerc Poziția exterioară 9
a deltelor
dreapta mic Laț Ulnar, 11 linii în 4
spațiul dintre
deltă și centrul
desenului
stânga mare Cerc Poziția interioară 7
a deltelor
stânga arătător Cerc Poziția exterioară 9
a deltelor
stânga mijlociu Arc 1
stânga inelar Laț Ulnar, 14 linii în 5
spațiul dintre
deltă și centrul
desenului
stânga mic laț Ulnar, 17 linii în 6
spațiul dintre
deltă și centrul
desenului
82704
Partea suplimentară a formulei va fi: .
79156