Sunteți pe pagina 1din 20

Curs 1 1. Ce n elege i prin propriet i topologice?

Proprietetile topologice sunt proprietatile care decurg exclusive din modul de interconectare a laturilor unui circuit fara a fi afectate de natura fizica a elementelor de circuit. 2. Enumera i modalit ile de exprimare a topologiei unui circuit. Se exprima: y grafic: prin graful liniar orientat (GLO) y analitic prin teoremele lui Kirchoff TKI, TKV 3. Defini i calea (bucla, ochiul) ntr-un GLO. Calea este o succesiune de laturi formata intre doua noduri terminale aca cele doua noduri terminale au incidente cate o singura latura a caii, iar celelalte noduri ale caii au incidente cate doua laturi. Cu alte cuvinte, o cale este o succesiune de laturi fara a trece de doua ori prin acelasi nod. Bucla este o cale inchisa pe ea insasi; toate nodurile buclei au incidente cate doua si numai doua laturi. Ochiul este o bucla in interiorul careia nu sunt reprezentate alte noduri ale grafului. 4. Defini i GLO izomorf Doua GLO sunt izomorfe daca reprezinta aceleasi proprietati topologice, dar cu o alta asezare a elementelor in plan. 5. Defini i o sec iune ntr-un GLO. Sectiunea unui graf conex este formata dintr-un numar minim de laturi, a caror inlaturare separa graful topologic in doua si numai doua parti conexe. 6. Explica i structura matricii de inciden (a buclelor fundamentale, a sec iunilor fundamentale). Matricea de incidenta descrie incidenta laturilor la noduri. Matricea completa de incidenta (N) contine referiri la toate cele n noduri ale circuitului si se defineste prin:

N!
y y y

? Aunde: a
ij

aij = 1 daca latura j este incidenta nodului i si sensul sau iese din nod; aij = -1 daca latura j este incidenta nodului i si sensul sau intra in nod; aij = 0 daca latura j nu este incidenta nodului i.

Matricea completa de incidenta este de dimensiuni n * l si are pe fiecare coloana (corespunzatoare unei laturi) numai doua elemente nenule: un +1 in linia corespunzatoare nodului din care iese latura si un -1 in linia corespunzatoare nodului in care latura intra. Matricea de incidenta (Ni) asociata unui graf conex se obtine eliminand o linie (oarecare) din matricea completa de incidenta. Matricea sectiunilor descrie apartenenta laturilor la sectiuni. Pentru moment vom considera alegerea arbitrara a unui sens pentru fiecare sectiune. Matricea completa a sectiunilor este matricea:

?A q
ij

Numim sectiune fundamentala o sectiune care contine o singura ramura si, in rest, coarde. Aceasta ramura: (1) va individualiza sectiunea deoarece nu apare in nici o alta sectiune fundamentala, (2) va da numele (numarul) sectiunii si (3) va preciza sensul de referinta al sectiunii. Matricea sectiunilor fundamentale este matricea care descrie apartenenta laturilor la sectiunile fundamentale, conform relatiei

B!

?A b

Matricea buclelor este o matrice de forma: unde elementele matricii sunt: ij bij = 1 daca latura j face parte din bucla i si sensul sau coincide cu sensul buclei;

y y y

unde elementele matricii sunt:

qij = 1 daca latura j face parte din sectiunea i si sensul coincide cu sensul sectiunii; qij = -1 daca latura j face parte din sectiunea i si sensul sau este invers sensului sectiunii; qij =0 daca latura j nu face parte din sectiunea i.

?A q
ij

y y

bij = -1 daca latura j face parte din bucla i si sensul sau este invers sensului buclei; bij = 0 daca latura j nu face parte din bucla i.

Matrica completa a buclelor contine referiri la toate buclele ce pot fi identificate in graf. Numin bucla fundamentala o bucla care contine o singura coarda si , in rest, ramuri. Aceasta coarda: (1) va indidualiza bucla deoarece nu apare nici o alta bucla fundamentala, (2) va da numele (numarul) buclei si (3) va preciza sensul de referinta al buclei. Matricea buclelor fundamentale este matricea care descrie apartenenta laturilor la buclele fundamentale, conform relatiei ! ij

?A b

7. Defini i circuitele duale. Doua circuite sunt duale atunci cand comportamentul in curent al unuia este identic cu comportamentul in tensiune al celuilalt. 8. Ce condi ie trebuie s ndeplineasc GLO al unui circuit pentru a exista topologia dual ? Un GLO este planar daca el poate fi reprezentat in plan fara ca laturile sa se intersecteze. Pentru ca un GLO sa admita dual, este necesar ca el sa fie planar. In caz contrar, intersectia de laturi presupusa inevitabila de lipsa de planaritate face imposibila definirea clara a ochiurilor. 9. Enun a i etapele pentru ob inerea topologiei duale. Un GLO este planar daca el poate fi reprezentat in plan fara ca laturile sa se intersecteze. Etapele pentru obtinerea topologiei duale: 1. Se constuieste GLO al circuitului dat, cu precizarea arborelui sau; 2. In fiecare ochi al sau se plaseaza nod al dualului (acestea se numeroteaza arbitrar); 3. Se amplaseaza un nod suplimentar, in extariorul grafului dat (acesta este nodul presupus eliminat la formarea matricii de incidenta); 4. Se unesc nodurile duale prin laturi duale astfel ca fiecare latura data sa fie intersectata de duala sa si numai de ea; 5. Se orienteaza arbitrar una din laturile duale si se precizeaza sensurile celorlalte laturi duale asfel ca toate intersectiile sa fie orientate la fel. 10. Cum se orienteaz laturile grafului dual? Se orienteaza laturile lui G* astfel: pentru laturile de legatura cu nodul de referinta daca latura l intersectata are orientarea buclei fundamentale, atunci latura l* pleaca din nodul G*, in caz contrar, orientarea este inversa; pentru laturile ce leaga nodurile independente, orientarea laturii este dictata de nodul din care se pleaca. 11. Care este elementul dual unui condensator? Demonstra i.

di u !L dt

12. Ce condi ii trebuie s ndeplineasc un circuit pentru a putea fi caracterizat prin func ii de circuit? Func iile de circuit (f.d.c) se definesc n vederea caracteriz rii la borne a circuitelor electrice liniare, invariante i cu parametri concentra i. 13. Ar ta i cum se define te f.d.c. pornind de la ecua ia diferen ial . Sa presupunem un circuit linear invariant cu parametrii concentrati, cu o intrare si o iesire. Consideram ecuatiia diferentiala:

du i !C dt
I I

!
i.

Definitia dualitatii presupune schimbarea intre ele a simbolurilor u

an

dn y(t) dtn

 L  a1

dy(t) dmx(t) dx(t)  a 0 y(t) ! b n  L  b1  b 0x(t) m dt dt dt

ce descrie functionarea circuitului dat. Pentru definirea functiei de circuit consideram conditiile initiale nule si aplicam transformata Laplace ecuatiei de mai sus:

a s  L  a s  a Y(s) ! s  L  b s  b X(s) Functia de circuit H(s) este egala cu raportul imaginilor Laplace ale raspunsului si excitatiei care a produs acel
n m n 1 0 m 1 0

raspuns: H ( s ) !

Y ( s) X ( s)

14. Ar ta i leg tura ntre f.d.c. i func ia pondere. Functia de circuit este imaginea Laplace a functiei pondere.

( s) !

L{y(t)} L{h(t)} ! ! L{h(t)} deoarece L{H (t)} ! 1 L{x(t)} L{H (t)}

Curs 2 1. Ar ta i cum se determin ordinul unui circuit cnd se cunoa te structura sa. Ordinul unui circuit este egal cu numarul de elemente reactive, din care se scade cate o unitate pentru fiecare buclaC liniar independenta si pentru fiecare sectiune-L liniar independenta. Numim bucla-C o bucla formata numai din condensatoare, eventual si surse ideale de tensiune. Numim sectiune-L o sectiune formata numai din bobine, eventual si surse ideale de curent. 2. Ce n elege i prin separabilitatea blocurilor func ionale? Un bloc este separabil atunci cand el se comporta identic cand functioneaza in gol, sau conectat pe sarcina. 3. Dac dou blocuri nu sunt separabile, cum pot fi, totu i, separate? Daca blocurile nu sunt separabile, ele pot fi separate daca se reproduce la iesirea celui din amonte sarcina exercitata de cel din aval. 4. Defini i GF. Graful de fluenta este o reprezentare simplificata a schemei-bloc a unui sistem. Graful de fluen (de semnal) este format din: y o mul ime de puncte n plan (numite noduri) asociate unor m rimi fizice y o mul ime de arce orientate (numite laturi) care leag nodurile. y fiec rei laturi i se asociaz transmitan a tkj cu semnifica ia: a) latura este orientat de la nodul j la nodul k b) m rimea din origine aduce o contribu ie la formarea m rimii din extremitate t kj x j c) m rimea din extremitate este egal cu suma contribu iilor transmise prin laturile convergente nodului:

k kj j 5. Defini i latura (nodul, calea,...) pentru un GF. j Latura = un arc ce leaga doua noduri. Nod = punct asociat unei marimi fizice. Nod sursa = are incidente numai laturi divergente. Nod sarcina = are incidente numai laturi convergente. Nod intermediar = are incidente si laturi divergente si laturi convergente. Calea = o succesiune de laturi orientate in acelasi sens fara a trece de doua ori prin acelasi nod. Bucla = o cale inchisa pe ea insasi. Bucla proprie a unui nod = o bucla cu o singura latura.

6. Deduce i matricea de conexiuni. In general, un sistem de ecuatiialgebrice lineare se srie matriceal: AY=BX unde:

x !

Y n v 1 ! ?y1 y 2 L
X m 1 ! ?x1 x 2 L

yn A
xm A

T
T

este vectorul necunoscutelor (r spunsurilor) este vectorul excita iilor

A n v n ; B n v m
Ecuatia se scrie succesiv

sunt matricile coeficien ilor Y n v 1 ! ?y1 y2 L yn A


T

Y ! Y  AY B

Y ! 1n  A Y  B X
Matricea

T ! ?1n  A B A se numeste matrice de conexiuni a grafului de fluenta.

Y Y ! ?1n  A B A

7. Ar ta i cum se construie te un graf pornind de la matricea de conexiuni.

y1 y1 1  a1 1

y2
 a1 2

yn L
 a 1n

x1 b11

x2

xm

y2 ! b 21  a 2 1 1  a 2 2 L  a 2n L L L L L yn b n1  a n1  an2 L 1  ann Construc ia GF 1) Se amplaseaz cte un nod pentru fiecare coloan a matricii de conexiune 2) Pentru fiecare element nenul, se duce o latur de la nodul asociat coloanei la nodul asociat liniei 3) Pe latura grafului se noteaz , ca transmitan , valoarea elementului nenul
8. Enumera i diferen ele ntre GLO i GF. Intre GLO si GF exista urmatoarele diferente: 1. Nodurile in graful de fluenta corespund unor marimi fizice, pe cand la GLO ele corespund unor puncte din spatiu situate la intresectia conductoarelor de legatura. 2. Sensul unei laturi in graful de fluenta indica marimea din stanga ecuatiei, pe cand in GLO el indica doar semnul + sau al cutenrului care parcurge latura respectiva. 9. Defini i transmitan ele globale. In GF care are numai noduri sursa si noduri sarcina se numeste ireductibil. Transmitantele unui graf ireductibil sunt transmitantele globale ale grafului. 10. Enun a i regula lui Mason. Regula lui Mason permite determinarea transmitan ei globale de la un nod surs la un nod oarecare (sarcin sau intermediar) prin rela ia 1 Tij ! Tk ( k ( k unde: ( ! 1  este determinantul GF P1m  P2m  P3m  L

b 1 2 L b 1m b 2 2 L b 2m L L bn2 L b nm

y1 y2 L yn x1 x2 L xm

y y y y y

P1m este transmitan a buclei m (produsul transmitan elor laturilor care o compun); P2m este transmitan a perechii m de bucle neadiacente (care nu au nici un nod comun); P3m este transmitan a tripletului m de bucle neadiacente dou cte dou ; Tk este transmitan a c ii k de la nodul surs la nodul considerat (produsul transmitan elor laturilor care compun calea). k este determinantul sub-grafului neadiacent c ii (se ob ine din graful dat eliminnd toate nodurile c ii respective).

11. Defini i tripletul de bucle neadiacente. Trei bucle care nu au nici un nod in comun. 12. Defini i determinantul minor al unei c i. Determinantul minor al unei cai este determinantul sub-grafului neadiacent c ii (se ob ine din graful dat eliminnd toate nodurile c ii respective). 13. Deduce i metoda de eliminare a unui nod (eliminare a unei laturi etc).

Eliminarea unui nod Aceasta transfigurare este echivalenta eliminarii prin substitutie a variabilei corespunzatoare nodului eliminat. Eliminarea unui nod se face prin refacerea tuturor cailor care trec prin nodul considerat. Prin cale intelegem un drum de doua laturi, avad la mijloc nodul de eliminat. Eliminarea unei laturi Eliminarea unei laturi este un procedeu partial de eliminare a nodului din originea laturii considerate. Eliminarea unei bucle proprii Pentru ca eliminarea unei bucle proprii sa fie posibila, ea trebuie sa aiba o transmitanta diferita de unitate; in caz contrat variabila avand bucla proprie nu poate fi explicitata din acea ecuatie si trebuie realizate alte transfigurari menite sa modifice transmitanta buclei proprii. Eliminarea unei bucle proprii conduce la modificarea transmitantelor laturilor convergente in nodul buclei, si anume la impartirea acestora la transmitanta buclei proprii. 14. Ce n elege i printr-o baz (n sensul analizei circuitelor). Un circuit cu l laturi prezint 2l necunoscute (l curen i i l tensiuni de latur ). Pentru analiz este nevoie de 2l ecua ii (l cu TKV, TKI i l cu Ohm). n aceste condi ii spunem c lucr m ntr-o baz de 2l tensiuni i curen i M rimile din baz se determin din sisteme de ecua ii; alte m rimi pot fi determinate prin rela ii algebrice 15. Ar ta i de ce tensiunile de ramur (curen ii de coarde) pot forma o baz . Tensiunile de ramur pot forma o baz , deoarece - tensiunile de coard se pot determina n func ie de cele de ramur prin sum algebric pe bucle; - curen ii se pot determina n func ie de tensiuni, prin legea lui Ohm. Curen ii de coard pot forma o baz , deoarece - curen ii de ramur se pot determina n func ie de cei de coarda prin sum algebric pe sec iuni; - tensiunile se pot determina n func ie de curen i, prin legea lui Ohm. 16. Enumera i etapele ntocmirii GF n baza poten iale la noduri. Fiec rui nod (k) al circuitului i se asociaz un poten ial (Vk).
kj

Vj Ekj
V1

Ykn Ykj Ik1 Yk1 Ik0 Yk0 Ikj Vk Ikn

Vn

Ykj Vj Yk Yk1 Yk

Ykj Yk

1 Yk Ykn Yk Vk

V1

TKI: Ik0 !

Ikj
j

Yk0 Vk ! Yk1 V1  Vk  L  Ykj Vj  Vk  YkjEkj  Ig,kj  L  Ykn Vn  Vk


Nota ie: Yk ! Yk0  Yk1  L  Yk  L  Ykn = admitan a proprie a nodului.

Vk !

Ykj Ykj Yk1 Y 1 V1  L  Vj  Ekj  Ig,kj  L  kn Vn Yk Yk Yk Yk Yk

1) Admitan a proprie a unui nod este suma admitan elor tuturor laturilor incidente nodului respectiv , inclusiv eventuala leg tur la mas . 2) ntre dou noduri ale grafului se duce o latur a grafului dac i numai dac : 2.a) ntre cele dou noduri ale circuitului exist cel pu in o latur care le leag direct i 2.b) poten ialul din extremitatea laturii nu este fixat (de exemplu de o surs de tensiune, sau pentru c acel poten ial este considerat dat, ca excita ie). 3) Opera iunile prezentate n slide-ul precedent se repet pentru fiecare nod. 17. Reprezenta i prin GF formalismul impedan (admitan , ...) pentru un diport.

Ig,kj

,kj

Vn

Diportul conectat ntre o surs


Zg
I1

i o sarcin :
I2

I1
Zs

I2 dip rt
z21 U2

U1

d ip r t

U2

Ig

Zg
U1

U1
z12

U2

Zs

Formalismul impedan :

Condi ii rezultate din conectarea circuitelor exterioare:

I1 ! Yg E  U1 ; I2 !  YsU2
U1

z12

z21

U2
Ys
Yg Ig 1

Yg E Yg

z11 I1

z22 I2

18. Reprezenta i prin GF conexiunea serie (paralel, ...) a doi dipor i. Dipor i echivalen i: Conexiunea serie (serie-serie):
I1
1 I1 1 I2
1 D

1 U1 U1 2 I1

U1

2 U1

1 1 1 U2 U1 1 1 z12 z21 1 1 z22 z11

1 I1

1
I1

1 1 I2

19. Determina i amplificarea n tensiune intrare-ie ire a unui diport n condi ii de lucru, utiliznd GF i formalismul hibrid. Determinarea unor func ii de circuit n condi ii de lucru: Fie diportul caracterizat prin formalismul hibrid: U1 U2 I1 I2 Zg E U1 dip rt U2 Zs
 Yg
E Yg

Etape preg titoare P1 ! h11Yg ; P2 ! h22Z s ; P3 ! h12 h21 YgZs Identificarea buclelor: Exist o pereche de bucle neadiacente: P12 ! P1 P2 ! h11 h22 Yg Zs Determinantul grafului este: ( ! 1  P1  P2  P3  P12 ! 1  h11Yg  h22 Zs  h11h22  h12h21 YgZ s Amplificarea n tensiune de la surs :

A ve !

h21YgZ s U2 h21YgZs ! ! 1  h11Yg  h22 Zs  h11h22  h12h21 Yg Zs E (

U 1 ! z11 I1  z12 I2 U 2 ! z 21I1  z 22 I2

z11
I1

z22
I2

I1 ! Ig  YgU1 ; I2 !  YsU2
U1 z12 z21 U2 Ys I2 z11 I1 z22

I2

U 2
1 2 I 2

Condi iile de interconectare


U2

2 D

2 U2

! U 1  U 2 U 1 1 1 1 2 ! I1 ! I1 I1

1 2 U 2 ! U2  U2 1 2 ! I ! I I2 2 2

U2

2 2 U1 2 2 U2 z12 z21 2 2 z22 z11 2 I1


1
I2

Pentru evitarea dublei determin ri, este necesar un formalism n care sursele s fie curen ii.

2 I2

! z 1  z 2 I  z 1  z 2 I U 11 11 1 12 12 2 1 1 2 ! z21  z 2 I1  z 1  z 2 I2 U 21 22 22 1 2 Z ! Z  Z

h1 1 I1

h1 2 h 21

h 22 I2

Zs

Amplificarea n tensiune de la intrare:

20. Determina i impedan a de intrare a unui diport n condi ii de lucru, utiliznd GF i formalismul hibrid.

U2 U2 E ! ! U1 U1 E

TkU (kU TkU (kU


2 1

Curs 3 1. Explica i ce n elege i prin stabilitatea unui sistem. Stabilitatea este acea proprietate a unui sistem de a raspunde cu un raspuns marginit la o excitatie marginita. 2. Ce implica ii are stabilitatea unui SALI asupra func ie pondere i asupra f.d.s.? Sistemul este stabil dac func ia pondere tinde, cu timpul, la zero: lim t pg Pentru ca sistemul s fie stabil, to i polii f.d.s. trebuie s fie situa i strict n semiplanul stng. 3. Explica i de ce pozi ia polilor f.d.s. n semiplanul stng asigur stabilitatea SALI. Ca transformat Laplace invers a f.d.s., func ia pondere este o sum de moduri de oscila ie:

h t !

k unde: p ! E  kj[ polii f.d.s. sunt k k k Pentru ca sistemul s fie stabil, toate modurile de oscila ie trebuie s tind la zero.

4. Ce efect au zerourile f.d.s. asupra comportamentului SALI? Stabilitatea unui SALI depinde numai de pozi ia polilor, nu i de zerouri.

Zerourile au efect asupra calit ii r spunsului (cre te oscilan a), dar nu afecteaz stabilitatea. 5. Defini i polinomul Hurwitz. Un polinom care are toate zerourile n semiplanul stng se nume te polinom Hurwitz. Un polinom care are toate zerourile strict n semiplanul stng se nume te polinom strict Hurwitz 6. Enun a i criteriul de stabilitate Routh (Hurwitz, ...). Criteriul Routh se bazeaz pe un tablou construit cu ajutorul coeficien ilor polinomului de la numitorul functiei de sistem. 1) Pe prima linie se a eaz coeficien ii n ordine descresc toare a gradelor, din doi n doi, ncepnd cu primul. 2) Pe a doua linie se a eaz ceilal i coeficien i. E k 1,1 E k  2,j 1  E k  2,1 E k 1,j 1 E k,j ! 3) Urm toarele linii con in elemente calculate dup algoritmul: Criteriul Routh afirm c sistemul este stabil dac elementele primei coloane a tabloului Routh sunt strict pozitive. Criteriul Routh-Hurwitz (sau, numai Hurwitz) apeleaz la un determinant format cu coeficien ii polinomului caracteristic. Determinantul are forma:

t ! 0

Ck ep t ! Ck eE te j[ t
k k k

E k 1,1

an 1 an 3 an 5 a an  2 an  4 n 1 ! 0 an 1 an 3 (n M M M

L L L

0 0 0 M

Criteriul Hurwitz afirm c sistemul este stabil dac an i to i minorii principali sunt strict pozitivi. Criteriul Mihailov : Un polinom Qn(s) este strict Mihailov dac hodograful Qn(j ) efectueaz o rotire monoton de (n*pi)/2 n sens pozitiv, n jurul originii, atunci cnd frecven a variaz de la zero la infinit. 7. n ce condi ii, din simpla inspectare a polinomului caracteristic, se poate afirma c un sistem este instabil? Un sistem este instabil daca polinomul caracteristic are cel putin un coeficient negativ. CURS 4 1. Defini i raportul (diferen a) la ntoarcere (rela ie i explica ii). Pentru introducerea unor aprecieri cantitative privind reac ia, eviden iem bucla de reac ie: 1) Consider m sistemul autonom. I x0 x 0 F s 2) Introducem un nod suplimentar x0 undeva n bucl . x y 3) Despic m nodul separnd partea surs de cea sarcin . 1 4) Dac se aplic o excita ie x0 , se va ob ine, n aceea i 1 s sec iune, r spunsul buclei deschise xI0 .

Raportul la ntoarcere este func ia de transfer a buclei deschise, cu semn schimbat :

T s ! 

Diferen a la ntoarcere este:

x, 0 ! F s R s x0

x 0  x, 0 ! 1  T s ! 1  F s s ! x0

s
I

2. Scrie i expresiile pe care le cunoa te i ale f.d.s. globale a unui sistem cu reac ie simplu. F.d.s. global se poate scrie

H s !

D(s) diferenta la intoarcere T(s) raportul la intoarcere

1  F s

F s

1  T s

F s

D s

F s

Q s

P s

s
r

F s

3. C rei func ii i se aplic criteriile de stabilitate (algebrice, Mihailov, Nyquist)? Criteriile de stabilitate algebrice (Routh si Hurwitz) si Mihailov se aplica functiei D(s) (diferenta la intoarcere), iar criteriul Nyquist se aplica functiei T(s) (raportul la intoarcere). 4. Exprima i principiul varia iei argumentului pentru o func ie ra ional de s. Principiul varia iei argumentului pentru o func ie ra ional :

D s ! K

s  zk ! Vzk e

jN zk

s  pk ! Vpk e
j[

jNpk

D s !

D s

Vzk e j N V Dim pk
D
Dre

s  z1 s  z2 L s  zm s  p1 s  p2 L s  pn

zk  Npk

! A s e j* s

z ext
(N ! 0

C
z int
(N ! 2 T

(* ! (Nz,int  (Np,int

(*

(* ! nz,int  np,int 2T

Se considera in planul complex s un contur inchis C. Cand punctul curent S parcurge in sens pozitiv (trigonometric) curba C, punctul D(s) parcurge curba hodografului functiei D. In planul complex s au fost reprezentate: un zero Zint in interiorul curbei C si un zero Zext in exteriorul curbei. La pargurgerea trigonometric a curbei C, punctele critice situate in exteriorul conturului inchis nu contribuie la modificarea argumentului functiei D(s), pe cand zeroul din interiorul curbei conduce la variatia argulenrului cu = 2 , iar polul din interiorul curbei cu = -2 . O veriatie a fazie cu 2 este echivalenta cu inconjurarea originii in sens trigonometric. Cu alte cuvinte, hodograful D ocoleste originea in sens pozitiv de ori. Unde nz int si np int sunt numarul de nz,int  np,int zerouri, respectiv poli din interiorul curbei C.

5. Defini i hodograful Nyquist. Dac sistemul este stabil, hodograful D(s) nconjoar originea de np,d ori n sens pozitiv . Cnd D(s) nconjoar originea, T(s) = D(s) 1 nconjoar punctul (-1, j0), numit punct critic. Hodograful T(s) asociat conturului Nyquist se nume te hodograf Nyquist. 6. Enun a i criteriul de stabilitate Nyquist pentru un sistem stabil (instabil) n bucl deschis . Criteriul Nyquist : Pentru ca sistemul avnd amplificarea n bucl deschis T(s) s fie stabil, hodograful Nyquist trebuie s nconjoare punctul critic (-1, j0) de exact np,d ori, n sens pozitiv, unde np,d este num rul de poli n dreapta ai lui T(s). Daca np,d = 0 Sistemul cu bucla deschis este stabil. La nchiderea buclei de reac ie, sistemul r mne stabil dac hodograful Nyquist nu nconjoar punctul critic. Daca np,d 0 Sistemul cu bucla deschis este instabil, avnd np,d poli n dreapta. La nchiderea buclei de reac ie, sistemul devine stabil dac hodograful Nyquist nconjoar punctul critic de exact np,d ori, n sens pozitiv. 7. Explica i ce semnifica ie are trecerea hodografului Nyquist prin punctul critic. Trecerea hodografului Nyquist prin punctul critic inseamna ca sistemul este la limita stabilitatii. CURS 5 1. Defini i variabilele de stare (starea, spa iul st rilor, traiectoria de stare). Variabilele de stare sunt m rimile a c ror cunoa tere la un moment dat este necesar i suficient pentru a determina evolu ia ulterioar a unui sistem dat, sub excita ii date. Starea unui sistem reprezint ansamblul valorilor variabilelor de stare la un moment dat. Spa iul st rilor este un spa iu n-dimensional n care coordonatele sunt variabilele de stare. Evolu ia st rii n timp are loc dup o traiectorie de stare n spa iul st rilor. 2. Explica i de ce o bucl -C (sec iune-L) reduce num rul de condi ii ini iale ce pot fi impuse. C1 Cu TKV se poate scrie o rela ie de genul : uC1  u  uC3 Nu se pot impune arbitrar toate tensiunile pe condensatoare. C2 Se pot impune numai dou condi ii ini iale. E C2 Rezulta ca o bucl -C reduce cu o unitate num rul de variabile de stare.
C3 L1
L2 L3

!E

iL1  iL2  iL3 ! Ig Cu TKI se poate scrie o rela ie de genul : Nu se pot impune arbitrar to i curen ii prin bobine. Se pot impune numai dou condi ii ini iale. Rezulta ca o sec iune-L reduce cu o unitate num rul de variabile de stare.

I 3. Ce n elege g prin degenerarea unui circuit, n sensul spa iului st rilor? i Un circuit care prezint bucle-C sau sec iuni-L este considerat, din punctul de vedere al spa iului st rilor, degenerat.

4. Defini i ordinul unui circuit n report cu eventualele degener ri. Un circuit care prezint bucle-C sau sec iuni-L este considerat, din punctul de vedere al spa iului st rilor, degenerat. Ordinul circuitului este egal cu num rul de elemente reactive din care se scade cte o unitate: y pentru fiecare bucl -C liniar independent i y pentru fiecare sec iune-L liniar independent . 5. Defini i arborele normal. Numim arbore normal arborele care con ine: y toate sursele ideale de tensiune; y num rul maxim de condensatoare; y num rul minim de bobine; y nicio surs ideal de curent. 6. Cum se determin elementele reactive care introduc variabile de stare? Nu s-ar putea amplasa toate condensatoarele pe ramuri doar n prezen a unei bucle-C; atunci, unul dintre condensatoare va trebui plasat pe coard . Acela va fi condensatorul a c rui tensiune nu este variabil de stare! Nu s-ar putea amplasa toate bobinele pe coarde numai n prezen a unei sec iuni-L; atunci, una dintre bobine va fi amplasat pe ramur . Aceea va fi bobina al c rui curent nu este variabil de stare! 7. Scrie i forma normal (degenerat ) a ecua iilor de stare. Sistemul de ecua ii se aduce la forma (normal ):

d x t ! A x t  B e t dt unde: y t ! C x t  D e t
y t ! ?y1 y 2 L yk A A n v n B n v m
e t ! ?e1 e2 L

ecuatia de evolutie (a starii) ecuatia iesirii

x t ! ?x1 x 2 L

xn A

em A

T este

este vectorul de stare vectorul excitatiei este vectorul iesirii este matricea de evolutie libera este matricea de aplicatie a excitatiei este matricea de iesire este matricea de transmisie directa

C k v n D k v m

Sistemul este degenerat

8. Reprezenta i modelul de stare n absen a degener rilor.

d d x t ! A x t  B1 e t  B2 dt e t dt y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt

d x t ! A x t  B e t dt y t ! C x t  D e t

D
e

d x dt

Control al starii

Observarea starii

9. Ar ta i cum se ajunge de la o ecua ie diferen ial de ordin superior la ecua iile de stare.

dn y dtn
Se noteaza:

 an 1

dn 1y dtn 1

x1 ! y ;

dy x2 ! ; dt

dy dn e de  L  a1  a0 y ! bn n  L  b1  b0 e dt dt dt 
x3 ! d2 y dt 2 ; K xn ! dn 1y dtn 1

Se poate scrie sistemul:

1 dx ! x2 dt 2 dx dt ! x 3 M dx n1 ! xn dt dx dne de n ! an 1xn  L  a1x 2  a0 x1  bn  L  b1  b0 e n dt dt 10. n ce condi ii degenerarea unui circuit se dt manifest n forma ecua iilor de stare? y Degenerarea se manifest prin prezen a derivatei excita iei n ecua ia final . y Suntem obliga i s deriv m o ecua ie de tensiuni pe o bucl -C, sau una de curen i pe o sec iune-L. y Tensiunea (curentul) unei surse va fi derivat dac sursa este prezent n bucla-C (sec iunea-L) respectiv . y Degenerarea se manifest , oricum, prin reducerea ordinului circuitului fa de num rul de elemente reactive.
11. Enumera i etapele analizei unui circuit n spa iul st rilor. y Dac ecua ia de evolu ie este n form degenerat , ea i ecua ia ie irii se aduc la forma normal , printr-o schimbare de variabil . y Fiind date: matricile care definesc formalismul de stare i condi iile ini iale, se determin solu ia: evolu ia st rii n timp. y Se nlocuie te expresia st rii n ecua ia de ie ire i se determin r spunsul sistemului. 12. Ar ta i cum se aduc la forma normal ecua iile de stare degenerate. Aducerea ecua iei de evolu ie la forma normal d d x t ! A x t  B1 e t  B2 dt e t dt y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt Se face schimbarea de variabil : x t ! x1 t  B2 e

d d d x1 t  B2 e t ! A x1 t  A B2 e t  B1 e t  B2 e t dt dt dt d y t ! C x1 t  CB2 e t  D1 e t  D 2 e t dt
Notam

B ! B1  A B 2

D ! D 1  CB2

se obtine

13. Defini i matricea de tranzi ie. Exponen iala matricial poate fi definit prin seria de puteri:

d x1 t ! A x1 t  B e t dt y t ! C x t  D e t  D d e t 1 2 dt 2 A 2 An n eA t ! 1n  A t  t L  t L 2! n!

Exponentiala matriceala este denumita si matrice de tranzitie. 14. Defini i exponen iala matricial i ar ta i care sunt propriet ile sale. Exponen iala matricial poate fi definit prin seria de puteri: Valoarea n origine este unitar : Derivata este:

A t

A t t !0

! 1n

A2 2 An n ! 1n  A t  t L  t L 2! n!

d At e ! A eA t ! eA t A dt
t A t X

15. Scrie i expresia solu iei ecua iei de stare. Solutia este:

x t ! e

A t

x0  e
0

B e X dX

Primul termen al relatiei este solutia de regim liber, iar al doilea termen este solutia de regim fortat. 16. Care este leg tura ntre modurile de oscila ie i matricea de evolu ie liber ? Valoriile proprii reprezinta pentru circuitul considerat frecventele complexe ale modurilor de oscilatie. 17. Care este leg tura ntre modurile de oscila ie i matricea de tranzi ie?

* P i 1n  A f P t f A t ! i P ' adjunct transpusa cu complemen ii algebrici. Pi Unde asteriscul marcheaz matricea i!1

Primul factor al fiecarui terman reprezinta matrici de ponderare: elementele lor arata cu ce pondere intra modul de oscilatie in formarea elementului respectiv al rezultatului(matricea de tranzitie). Observatie f(x) = ex Matricea de tranzitie are ca elemente componente sume ponderate ale modurilor de oscilatie. 18. Ce este polinomul de interpolare Lagrange-Sylvester? Dac f = f( ) este o func ie scalar dat , polinomul de interpolare este un polinom Qn-1( ) care ndepline te condi iile: 19. Defini i direc iile proprii ale unei matrici de evolu ie liber . Curbele care contin conditiile initiale pentru care raspunsul liber contine un singur mod de oscilatie se numesc directii proprii. Curs 6 1. Ce este o poarta? Ce elemente pot determina gruparea terminalelor in porti? Poarta este o grupare de terminale avand suma algebrica a curentilor nula. Gruparea in porti poate fi determinata de structura interna - conexiunile externe 2. Cate ecuatii definesc un circuit n port? Justificati. y Un circuit n port are definite 2n marimi ( n tensiuni si n curenti ). Pentru determinarea acestpora sunt necesare 2n relatii y Prin conectarea unui circuit exterior la o poarta se impune o relatie intre tensiunea si curentul la poarta respectiva. y Conectand n ciuruite la cele n porti se impun, deci n relatii. y Pe de alta parte, daca la toate portile unui circuit sunt conectate circuite exterioare, circuitul este determinat. y Cum circuitele exterioare furnizeaza n relatii, ramane ca n portul sa furnizeze restul de n relatii. Un circuit n port este caracterizat prin n relatii intre tensiunile si curentii de la portile sale. 3. Ce pot fi elementele unei matrici hibride? Elementele unei matrici hibride sunt functii de circuit si pot fi admitante, impedante sau amplificari in curent si in tensiune. 4. Cum se face normarea dupa rezistenta?

Qn1 Pi ! f Pi ; i ! 1 2, K ,n ,

Se alege arbitrar o rezistenta de normare R0.

- parametrii normati Rezistentele si inductantele se impart la rezistenta de referinta, capacitatiile se inmultesc cu rezistenta de referinta. 5. Ce efect are normarea dupa rezistenta asupra comportamentului selectiv in frecventa? Justificati. Comportamentul selectiv in frecventa nu este afectat de normarea dupa rezistenta, atata timp cat in relatia de normare: apare aceeasi frecventa la numarator si la [c numitor. R [L
i

Ri [Li [c i ! ! ! R0 [l i [ i ri

ri !

Ri R0

li !

Li R0

; c i ! R0 Ci

ri

[l i

[Ci

! R0

Intr-adevar frecventa de rezonanta nu este afectata

lc
i

!
i

LC
i

6. Ce etape se parcurg pentru definirea formalismului de repartitie? (fara relatii) Etapele parcurse pentru definirea formalismului de repartitiie: y Normarea dupa rezistenta se alege o rezistenta de normare R0 si se normeaza dupa ea. y Multiportul marit la fiecare poarta se inseriaza o rezistenta unitara - tensiunile pe rezistentele unitare vor fi numeric egale cu curentii prin acestea 7. Cum se exprima puterea transferata multiportului in functie de vectorii unda directa si unda inversa?

Puterea efectiv transferat multiportului este egal cu puterea pe care ncearc s o transmit vectorul a(t), minus puterea reflectat prin vectorul b(t) 8. In ce conditii se poate produce reflexia/refractia undelor electrice intre doi diporti in lant? Reflexia/refractia undelor electrice intre doi diporti in lant se produce in cazul in care lant de diporti nu este adaptat. Un lan de dipor i este adaptat dac , n orice sec iune a sa, impedan a echivalent amonte este egal cu impedan a echivalent aval. 9. Cand spunem ca intr-o sectiune este indeplinita conditia de adaptare? Conditia de adaptare este indeplinita intr-o sectiune cand Zs = Zi ( Zs impedanta sursei, Zi impedanta de intrare) si unda reflectata este nula. 10. Care este semnificatia elementelor diagonale ale formalismului de repartitie? Elementele diagonale ale formalismului de repartitie sunt factori de reflexie la portile respective si permit determinarea undei reflectate cand se cunoaste unda directa. 11. Exprimati formalismul de repartitie in functie de formalismul de impedanta.

p t ! a t  b t ! pa t  pb t

U s ! Z s I s

A s  B s ! Z s A s  B s

Z s  1 B s ! Z s  1 A s B s 1 S s ! ! Z s  1 Z s  1 A rile i deosebirile ntre matricea admitan s 12. Ar ta i asem n

(n scurtcircuit) i matricea admitan nedefinit . Ambele matrici sunt patrate si au ca elemente admitante complexe. In cazul matricii admitanta nedefinita intervin potentialele terminalelor si nu tensiunile la porti ca in cazul formalismului admitanta. Matricea admitanta nedefinita caracterizeaza circuitul vazut ca multipol, iar formalismul admitanta vede circuitul ca multiport. 13. Cum se determin matricea admitan nedefinit pentru un uniport avnd impedan a de intrare Z?

V1

1 R 1 1

V2 2

Matricea admitan

n scurtcircuit:

Y s !
Y s !
1

?GA
1 2

Ad ug m o coloan egal cu suma celorlalte cu semn schimbat:

?
1

A
2

i o linie egal cu suma celorlalte G 1 G 14. Cum se reflect ncu semn schimbat: conectarea unui terminal la mas ! matricea admitan nedefinit Y i s (conectarea a dou terminale etc.)? 2
y

y Curs 7

G Conectarea unui terminal la masa G o Se elimina coloana asociata potentialului nul o Se elimina si linia asiciata terminalului de referinta: curentul sau este egal cu suma cu semn schimbat a celorlalti curenti Conectarea a doua terminale o Coloanele asociate se inlocuiesc cu o singura coloana egala cu suma celor doua o Liniile asociate se inlocuiesc cu o singura linie egala cu suma celor doua Suprimarea unui grup de terminale o Se suprim conexiunile la exterior. Terminalele devin noduri interne. o Curen ii sunt nuli, iar poten ialele nu mai intereseaz .

1. Ar ta i prin c i parametri complec i poate fi caracterizat un diport simetric asimetric). Un diport este caracterizat prin patru parametrii complecsi. Un diport pasiv este reciproc ceea ce impune o relatie intre parametri deci raman trei parametri complecsi. Conditia de simetrie mai reduce un parametru. Un diport asimetric pasiv poate fi caracterizat de 3 parametri complecsi. Un diort simetric pasi poate fi caracterizat de 2 parametri complecsi. 2. Ce n elege i prin formalism de reprezentare? Un circuit n port este caracterizat prin n relatii intre tensiunile si curentii de la portile sale. Cele n telatii inseamna exprimarea a n marimi la porti ( cate una la fiecare poarta, numite marimi depentende) in functie de perechile lor (marimi independente). In functii de gruparea marimilor la borne in dependente si independente se definesc diferite formalisme de reprezentare, caracterizate prin diferite formalisme de reprezentare, caracterizate prin diferite seturi de parametri. 3. Defini i impedan a caracteristic . Ce fel de circuite pot fi caracterizate cu ea? Impedanta caracteristica este impedanta Zc care conectata la o poarta face ca impedanta de intrare la cealalta poarta sa fie egala cu Zc Impedanta caracteristica caracterizeaza diportii pasivi simertici. 4. Cum se pot defini impedan a caracteristic i constanta de transfer n func ie de m rimi m surabile la borne?

Zsc impedanta de intrare cand cealalta poarta este in scurt Zc ! Zsc Z0 Z0 imped de intrare cand cealalta poarta este in gol Zsc th U ! Z0 5. Defini i constanta de transfer pe impedan a caracteristic . Constanta de transfer pe impedanta caracteristica este marimea complexa definita prin relatia

U ! a  b ! ln

1 2

! ln

impedanta sa caracateristica

I I

1 2

unde tensiunile si curentii sunt cei care se stabilesc atunci cand diportul este conectat pe

Zg Eg U1

I1

I2

U2

Zs
s

6. Ce reprezint p r ile real , respectiv imaginar ale constantei de transfer? Z { Partea reala a constantei de transfer este atenuarea (reala) : a ! ln

U U

Zc

1 2

[Np]

Partea imaginara reprezinta defazajul intrarii fata de iesire (opusul defazajului clasic al iesirii fata de intrare) 7. Defini i impedan ele imagine. Ce fel de circuite pot fi caracterizate cu ele? Impedantele imagine sunt doi parametri complecsi (ZI1 , ZI2) ai diportului asfel incat: y Daca impedanta de sarcina este ZI2 impedanta de intrare a diportului este egala cu ZI1 y Dacaimpedanta interna a sursei este ZI1 ,impedanta de iesire a diportului este egala cu ZI2 Impedantele imagine caracteristice diportii pasivi asimetrici. 8. n ce cazuri impedan ele caracteristice sau cele imagine sunt realizabile fizic? In cazul diportilor rezistivi, impedantele imagine sau cele caracteristice sunt si ele rezistente deci realizabile. In cazul diportilor care contin si/sau numa elemente reactive, impedantele de mers in gol respectiv in scurtcircuit sunt complexe, dependente de frecventa. In aceste conditii impedanta caracteristica este, in general, complexa si este foarte putin probabil sa se gaseasca o impedanta realizabila fizic, a carei dependente de frecventa sa corespunda. 9. Cum se pot defini impedan ele imagine i constanta de transfer pe imagini n func ie de m rimi m surabile la borne?
I1 ! Z10 Z1sc Z Z I2 ! Z 20 Z 2sc

thU !

Z Z

1SC 1O

Z Z

2 SC 2O

10. Defini i constanta de transfer pe impedan ele imagine. Constanta de transfer pe imagini este constanta I definita prin

eI !

11. Ar ta i de ce modul de lucru iterativ nu prezint interes practic. Modul de lucru iterativ nu prezinta interes practic deoarece: y Nu poate conserva adaptarea intr-o sectiune adaptata y Nu poate realiza adaptarea intr-o sectiune neadoptata y Va inlocui o sectiune neadaptata cu doua sectiuno neadaptate. Curs 8 1. Exprima i viteza undei EM i impedan a de und n func ie de constantele de material.

P1 ! P2

U1 I1 U2 I2

Viteza undei EM n mediu dielectric:

Impedan a de und a mediului dielectric:

v!

1 ! QI
Q ! I

1 1 ! Q 0I 0 Q r Ir
Q0 I0 Qr Q ! Z0 r Ir Ir

c Q r Ir

Zc !

2. Defini i regimul de linie lung . Daca dimensiunile geometrice ale circuitului sunt comparabile sau mai mari decat lungimea de unda circuitul este in regim de linie lunga 3. Scrie i expresia factorilor de reflexie i de refrac ie n func ie de impedan ele amonte i aval. Factorul de reflexie/refractie;

K rU !

Zs  Zg Zg  Zs

; K rI !

Zg  Zs Zg  Zs

ZS impedanta aval Zg impedanta amonte

K tU !

2Zs Zg  Zs

; K tI !

2Zg Zg  Zs

4. Scrie i expresia undelor directe de tensiune i de curent i motiva i.

2 2 Zg Unda directa se propaga ca si cum intregul lant ar fi adaptat. Abia la intalnirea sectiunii neadaptate unda constata neadaptarea si prin unda reflectata, informeaza lantul din amonte.
5. Defini i atenu rile complexe n putere, n tensiune i n curent i ar ta i ce rela ii exist ntre ele. Atenuarea complexa in putere este

Ui !

Eg

; Ii !

Eg

Ui Zg

gP !

Atenuarile complexe in tensiune, respectiv in curent sunt:

U1 I1 ! e 2 UI  U 2 I2

gV !

U1 eUI ! U2 Zs

Zg

; gI !

Zs UI I1 e !  I2 Zg

gV !

Zg Zs

gI

gP ! gV g I

6. Defini i factorii de neadaptare la intrare, la ie ire i de interac iune n cazul unui diport neadaptat. Factorii de neadaptare sunt:

1) la intrare: k1 !

2 ZI1 Z g ZI1  Z g

2) la ie ire: k 2 !

2 Zs ZI2 Zs  ZI2

egal cu 1 dac : ZI1 ! Zg 3) de interac iune: k12

egal cu 1 dac : ZI2 ! Zs

Z g  ZI1 Z s  ZI2 2U e I !1  Z g  ZI1 Z s  ZI2

7. Enun a i condi iile ca un lan de dipor i s lucreze I1 adaptat.

egal cu 1 dac : Z ! Zg sau: ZI2 ! Zs

Un lant de diporti este adaptat daca, in orice sectiune a sa, impedanta echivalenta amonte este egala cu impedanta echivalenta aval. 8. Ar ta i care sunt condi iile de proiectare prin prisma adapt rii atunci cnd se insereaz un diport ntro sec iune adaptat . Un diport simetric inserat intr-o sectiune adaptata poate mentine conditia de adaptare daca este proiectat astfel incat parametrul sau impedanta caracteristica sa fie egal cu valoarea comuna a impendatelor echivalente aval si amonte. Un diport asimetric intodus intr-o sectiune adaptata nu poatae mentine condiata de adaptare. 9. Ar ta i care sunt condi iile de proiectare prin prisma adapt rii atunci cnd se insereaz un diport ntr-o sec iune neadaptat . Un diport asimetric inserat intr-o sectiune neadaptata poate realiza conditia de adaptare daca este proiectat sa lucreze in modul de lucru pe imagini 10. Compara i dipor ii lucrnd pe: impedan a caracteristic , pe impedan ele imagine i pe impedan ele iterative din punctul de vedere al realiz rii/men inerii adapt rii. Un diport simetric, proiectat n modul de lucru pe impedan a caracteristic poate conserva adaptarea ntr-o sec iune adaptat Un diport simetric, proiectat in modul de lucru pe impedante imagine poate realiza adaptarea intr-o sectiune neadaptata. Un diport asimetric, proiectat in modul de lucru pe impedante iterative, nu poate: y Nici conserva adaptarea intr-o sectiune adaptata y Nici realiza adatarea intr-o sectiune neadaptata y Va inlocui o sectiune neadaptata cu doua sectiuni neadaptate Curs 9 1.Cum se poate realiza adaptarea unui diport cu alt func ie principal decat cea de adaptare? La proiectarea unui diport cu o func ie principal oarecare (amplificator, filtru, ...), apar dou situa ii: a) r man grade de libertate disponibile; se impun condi ii suplimentare privind adaptarea; diportul realizeaz simultan i func ia principal i adaptarea. b) nu r man grade de libertate disponibile se insereaz dipor i specializa i, a c ror func ie principal este adaptarea (circuite de adaptare, sau adaptori). 2. De ce adaptorii se realizeaz numai cu elemente reactive? Nu prezinta pierderi prin efectul Joule; nu consuma putere activa. 3. Defini i transformatorul ideal i explica i efectul fiec rei condi ii. Transformatorul ideal: este un transformator perfect (cu factor de cuplaj unitar, deci cu flux de pierderi nul); admite salturi ale curen ilor, cu condi ia ca acestea s se compenseze. rezisten a inf ur rilor este nul ; nu prezint pierderi prin efect Joule, nu consum putere activ inductan ele inf ur rilor tind la zero, astfel incat raportul lor este constant i egal cu p tratul raportului de transformare; nu este selectiv in frecven , nu impune un regim tranzitoriu. 4. Ar ta i c un trafo ideal adaptat in primar este adaptat i in secundar. Raportul de transformare: U1/U2 = (I2/I1)n

5. Ce efect are relaxarea condi iei ca trafo ideal s aib inductan ele tinzand la zero? Transformatorul va fi selectivin frecventa si va impune regim tranzitoriu. 6. Care sunt etapele in proiectarea unui adaptor in ?

Se insereaz un diport LC in , sau in -inversat cu inductan a spre sarcin . Se transfigureaz circuitul RsXL echivalen a serie paralel a unipor ilor RL (RC) ,la o anumit frecven (frecven a de lucru). Se impun condi iile: egalitatea rezisten elor ; compensarea reactan elor 7.Deduce i rela iile de dimensionare ale adaptorului in pentru Rg>Rs (Rg<Rs).

8. Scrie i rela iile de dimensionare a adaptorului in T (in ) i explica i.

Pentru cuplaj suficient, sunt tot patru variante de adaptori. Pentru cuplaj critic, r man dou variante dipor i degenera i.

9. Unde intervine frecven a de lucru in proiectarea adaptorilor? Avand reactantele XC, XL calculate, folosind frecventa de lucru, se calculeaza capacitatea si inductanta. Curs 10 1. Exprima i factorul de cuplaj al unui circuit de adaptare in func ie de defazajul realizat.

3.Ar ta i (schi a i) tipurile de comportament selectiv al adaptorilor i rela ia acestora cu defazajul

realizat. 4. Care este principiul de proiectare a circuitelor de adaptare care realizeaz rejec ia unor frecven e? PRINCIPIUL rejec iei unor frecven e se bazeaz pe fenomenul de rezonan LC : Una sau mai multe dintre reactan ele adaptorului se inlocuiesc cu circuite LC serie sau paralel. Circuitele rezonante vor fi proiectate astfel ca s satisfac , simultan, condi iile: a) La frecven a de lucru s prezinte o reactan echivalent egal cu cea rezultat din proiectarea adaptorului. b) La frecven a de rezonan s asigure un zero de transmisie. 5. Ce op iuni avem pentru a realiza rejec ia unei frecven e mai mici (mai mare) decat frecven a de lucru? In faza de proiectare se cunoa te frecven a de lucru i se urm re te rejec ia altor frecven e.

a)

pentru rejec ia unei frecven e mai mici decat cea de

lucru: b) pentru rejec ia unei frecven e mai mari decat cea de lucru:

Practic, a) o reactan longitudinal se divide (arbitrar) intr-o sum de reactan e, fiecare fiind, apoi, inlocuit cu un circuit LC deriva ie; b) o susceptan transversal se divide (arbitrar) intr-o sum de susceptan e, fiecare fiind, apoi, inlocuit cu un circuit LC serie. 7. Explica i cum se proiecteaz un diport care realizeaz adaptarea intre dou impedan e complexe. Dac impedan ele externe sunt complexe, s-ar putea porni de la rela iile generale. Aceast abordare ar fi util dac s-ar putea realiza adaptarea la orice frecven .