● Anastomoză - detaliu rar al desenului papilar, care constă dintr-o creastă care

face legătură transversală între alte două creste papilare, de unde şi denumirea
de podeţ.
● Arc - tip de desen papilar, la care crestele papilare pornesc de la o margine a
desenului spre cealaltă, urmând acceaşi direcţie cu crestele care se află la baza
desenului. Cu cât creşte depărtarea faţă de baza desenului cu atât crestele
papilare se curbează cu convexitatea către vârf, fiind asemănătoare arcurilor de
cerc. Subtipuri: arc simplu, arc lipit, arc pin.
● Amprentare - operaţiune de obţinere a amprentelor papilare ale unei persoane
ori cadavru uman prin imprimare pe hârtie sau pe un alt suport. Amprentarea se
realizează, de obicei, prin folosirea tuşului topografic. Pentru evitarea murdăririi
cu tuş a persoanei şi acurateţea amprentelor sunt utilizate şi alte metode de
amprentare ca, de exemplu, amprentarea chimică. Amprentarea trebuie
efectuată astfel încât impresiunile obţinute să fie clare şi să reproducă întocmai şi
în întregime desenul degetului sau regiunii papilare care interesează. Tehnica
amprentării cadavrelor prezintă unele deosebiri în raport cu tehnica folosită în
cazul persoanelor în viaţă, impuse de intervenţia unor fenomene ca: rigiditatea
cadaverică, deshidratarea, îmbibaţia hidrică, putrefacţia ori mumificarea.
● Amprenta - urmă lăsată prin presare pe o suprafaţă. 1. Amprenta digitală, urmă
lăsată de sdeget pe o suprafaţă şi care reproduce forma crestelor şi şanţurilor de
pe faţa interioară a degetului. 2. Amprenta palmară, urma lăsată de palmă. 3.
Amprenta plantară, urma lăsată de talpa piciorului desculţ. 4. Amprenta papilară,
termen generic prin care se defineşte orice urmă care este creată de crestele
(papilare) şi şanţurile ce se găsesc pe faţa interioară a degetelor, palmei, tălpii
piciorului. Amprenta poate fi: a) latentă (invizibilă), când este produsă prin
depunerea transpiraţiei şi grăsimei de pe creastă,; b) vizibilă sau colorată, când
este creată prin depunerea unei substanţe colorate aflată pe creste: praf,
murdărie, sânge, vopsea etc.; c) mulată, când a fost creată în adâncime într-o
materie plastică de tipul: chit, plastilină, ciocolată, ceară moale, unsoare sau
grăsime solidificată ş.a.
● Amprenta de comparaţie - urmă creată experimental pentru a servi la
compararea cu cea în litigiu. Amprenta de comparaţie se obţine de la fiecare din
obiectele sau persoanele bănuite că ar fi putut lăsa urma de litigiu.
● Bideltic - tip de desen papilar care are în centru numeroase creste curbe închise
ca un oval sau care se continuă în spirale, laţuri ori alte forme circulare. La două
puncte opuse de pe perimetrul regiunii centrale circulare iau naştere două figuri
triunghiulare asemănătopare literei greceşti Δ (delta).
● Bifurcaţie - detaliu caracteristic unei creste papilare marcat de despărţirea
acesteia în două ramuri. Bifurcaţia constituie o caracteristică individuală în
identificarea dactiloscopică.
● Butonieră - detaliu caracteristic pe traseul unei creste a desenului papilar ce ia
naştere prin despărţirea acesteia în două ramuri care, după un drum scurt, se
reunesc. Butoniera constituie una din caracteristicile individuale în identificarea
dactiloscopică.
● Capăt de creastă papilară - locul de unde începe sau se sfârşeşte o creastă
papilară, în morfologia unui detaliu papilar. Constituie un detaliu caracteristic în
dactiloscopie.
● Cartoteca dactiloscopică - sistem de organizare şi clasare manuală a fişelor cu
amprente digito-palmare după formule care permit regăsirea sigură şi rapidă a
acestora pe baza exeminării urmelor papilare. Sunt cunoscute următoarele tipuri
de cartoteci: a) cartoteca dactiloscopică decadactilară, în cadrul căreia
 amprentele celor zece degete pot fi cartate după formule ca cea complet adeltica
A  1111 B  4444
= până la cea deltică de tipul ar fi = ; b) cartoteca
A  1111 B  4444
dactiloscopică palmară, care este de natură recentă şi funcţionează pe baza
formulei de clasificare a desenelor palmare şi c) cartoteca dactiloscopică
monodactilară organizată pe baza unui complex de formule care permite
identificarea făptuitorului după urme lăsate de un singur deget.
● Centrul dactilogramei: 1. Unul din punctele pe care se sprijină capetele Liniei
lui Galton (delta centrală) de la reticulul lupei dactiloscopice, în vederea
codificării unei amprente papilare; 2. Punct situat în mijlocul desenului papilar şi
care, în funcţie de configuraţia nucleului, se determină astfel: a) la nucleul laţ
simplu: locul unde se termină curbura laţului cu partea opusă deltei; b) la nucleul
liniar: capătul superior al crestei papilare care este mai depărtată de deltă; c) la
nucleul laţ multiliniar: capătul superior al crestei papilare situată la jumătate plus
una din totalul crestei (numărul dinspre partea deltei) când sunt cu soţ şi al
crestei din mijloc, când sunt fără soţ; d) la nucleul laţuri suprapuse: locul de
intersectare a lor; e) la nucleul laţuri suprapuse liniare: capătul superior al crestei
papilare aflat în interiorul laţului mai depărtat.
● Centrul deltic - unul din punctele pe care se sprijină capetele Liniei lui Galton
(delta – centrală) de la reticulul lupei dactiloscopice, în vederea codificării unei
amprente papilare pentru a fi introdusă în cartotecă. Centrul deltic se determină
astfel: la deltele negre, în locul de contact al celor două braţe; la deltele albe,
punctul din spaţiul triunghiular al deltei situat la distanţe egale faţă de cele trei
laturi.
● Cicatrice - semn rămas după vindecarea unei plăgi pe piele, afectând
morfologia desenului papilar. Cicatricea constituie un detaliu caracteristic de
identificare a unei amprente papilare.
● Clasificare dactiloscopică - operaţie prin care amprentele papilare (digitale,
palmare, plantare) sunt ordontate şi grupate după anumite criterii, în diferite
clase, toate având la bază numărul şi poziţia deltelor şi formarea nucleului.
● Creasta papilară - proeminenţă liniară curbă care se găseşte pe faţa internă a
degetelor, palmelor şi tălpilor picioarelor de la om.
● Crestoscopie - metodă de examinare microscopică a traseului marginilor unei
creste papilare în scopul descoperirii formelor particulare identificatoare.
● Dactilogramă - urma desenului papilar, imprimată pe suprafaţa unui obiect.
Dactilograma imprimată voluntar este denumită şi impresiune digitală ori
amprentă digitală de comparat. Dactilograma imprimată involuntar cu ocazia
comiterii unei fapte penale este denumită şi urmă digitală sau amprentă digitală
în litigiu.
● Danteliform - subtip de desen papilar în clasificarea dactiloscopică, facând
parte din tipul amorf. Subtipul danteliform este format, în total sau în parte, din
fragmente de creste papilare, care cad perpendiculare pe şanţul de flexiune,
succedându-se neregulat, uneori intercalate cu sectoare punctiforme, creind
aspectul unei dantele.
● Delta - detaliu al desenului papilar care descrie o figură triunghiulară ce ia
naştere la confluenţa a trei grupări de creste papilare, fiecare grupare având
direcţia crestelor diferită de celelalte două. Deltele pot fi: a) albe, figuri formate
dintr-un spaţiu triunghiular care ia naştere la confluenţa a trei grupări de creste
(poate fi deschisă, deschisă la două unghiuri, deschisă la un singur unghi şi
închisă). b) negre, figuri papilare cu trei braţe asemănătoare literei majuscule
 „Y”. (poate fi cu braţe egale, cu două braţe egale, cu braţe inegale şi delta
neagră lungă)
● Depăşire - detaliu caracteristic al desenului papilar marcat de locul unde sfârşitul
unei creste papilare depăşeşte cu 2-3 mm începutul altei creste care îşi are
traseul alăturat.
● Dermatoglifă - configuraţie a crestelor papilare transmisă ereditar
(asemănătoare, dar nu identice). Dermatoglifele se folosesc în procesul
expertizei medico-legale de stabilire a paternităţii.
● Desen papilar - configuraţie formată de crestele papilare pe suprafaţa pielii de
pe degete, de pe interiorul palmei şi a tălpii piciorului uman.
● Detaliu papilar - amănunt al formei unei creste papilare.
● Detalii caracteristice ale crestelor papilare - început de creastă, sfârşit de
creastă, bifurcaţie, trifurcaţie, ramificaţie, contopire, contopire triplă, fragment de
creastă papilară, butonieră, inel, inel punctat, depăşire de creastă, creastă
aderentă (cârlig), întrerupere de creastă, punct papilar, grup de creste papilare,
triunghiul crestelor papilare, anastomoză, deviere de creste, creste alternative,
intersecţie, reîntoarcere.
● Deviere - detaliu caracteristic al desenului papilar care se formează în locul unde
două creste, care vin una în întâmpinarea celeilalte, cu puţin înainte de a se
întâlni se înconvoaie brusc şi se sfârşesc.
● Expertiză dactiloscopică - gen al expertizei criminalistice care are ca obiect
identificarea criminalistică a persoanei după urmele lăsate de desenele papilare,
caracterizate de cele două proprietăţi esenţiale: unicitatea (individualitatea) şi
fixitatea (stabilitatea).
● Extradelic - în afara deltei. Extradelic caracterizează acel desen dactiloscopic în
care elementele identificatoare sunt situate în afara perimetrului cuprins între
deltă şi nucleu.
● Fixitate - calitate a morfologiei desenelor papilare, exprimată prin stabilitate.
Desenul papilar al omului se formează definitiv în luna a şasea a vieţii intra-
uterine şi rămâne acelaşi în toate amănuntele morfologiei sale până la moarte,
distrugându-l numai putrefacţia (cercetări recente indică faptul că desenul papilar
se formează în luna a patra).
● Formula dactiloscopică decadactilară - notarea după un anumit sistem de
reguli a simbolurilor care reprezintă tipul, subtipul şi varietatea tuturor desenelor
papilare de la cele zece degete ale mâinilor unui individ.
● Folie adezivă - foaie de material plastic tratată pe o singură faţă cu un produs
lipicios şi acoperită cu o foaie subţire transparentă de material plastic. Folia
adezivă poate fi transparentă, albă sau neagră şi se foloseşte pentru ridicarea
directă a urmelor papilare relevate cu prafuri, a oricăror urme create prin
stratificare cu substanţe pulverulente, precum şi pentru ridicarea urmelor materie
sub formă de paticule.
● Formula dactiloscopică decadactilară cuprinde la rândul ei trei formule:
primară, secundară şi suplimentară. Sunt diferite sisteme de a alcătui o formula
dactiloscopică decadactilară. Cea mai folosită în România este următoarea: a)
formula primară se stabileşte prin scrierea simbolurilor care reprezintă tipul sau
subtipul desenului papilar de la fiecare din cele zece dactilograme. Simbolurile
stabilite pentru tipuri şi subtipuri sunt următoarele:

Tipul Subtipul Simbolul Simbolul

literal cifric
Arc arc simplu A 1
 arc pin Ap 11
Laţ dextrodeltic D 2
sinistrodeltic S 3
Cerc pentru toate subtipurile B 4
Combinat trideltic T 5
quatrodeltic Q 6
Amorf simian şi danteliform O 0
nedefinit (inclusiv cel distrus prin cicatrice) X x

Formula primară este reprezentatăsub formă de fracţie, la numărător fiind

înscrise simbolurile pentru mâna dreaptă iar la numitor cele pentru mâna stângă,
după urmatoarele reguli: primul se scrie simbolul exprimat în litere de la degetul
arătător al fiecărei mâini, iar în continuare simbolurile cifrice ale celorlalte degete
în ordinea: mare, mijlociu, inelar, mic. Formula primară va avea următorul aspect:

mâna dreaptă
 T 3225 ........... ............
 D 2241 ............ .............
mâna stângă
F.p. F.s. F.s.

 Formula dactiloscopică monodactilară - notarea după un sistem de reguli a

simbolurilor care reprezintă tipul, subtipul şi varietatea tuturor desenelor papilare,
folosind un număr mai mare de indicatori. Pentru elaborarea formulei
dactiloscopice monodactilare se procedează astfel: a) se scrie tipul dextro sau
sinistrodeltic prin simbolul corespunzator acestora, D sau S; b) se scrie apoi
simbolul ce rezultă din configuraţia laţului nucleu al dactilogramei, care este
considerat laţul inferior cu tot ce cuprinde braţele sale: laţ simplu (nucleu alb) = 0;
laţ liniar = 1; laţ biliniar = b; laţ triliniar = t; laţ multiliniar = m; laţ concav = v; laţuri
suprapuse = s; laţuri suprapuse liniare = sl; laţuri comune = c; laţuri comune
liniare =cl; laţuri duble = d; laţuri duble liniare = dl; laţ neregulat = e. Pentru
punerea formulei, lupa cu reticul cu cercuri concentrice se aşază pe dactilogramă
în aşa fel încât punctul gravat în centrul cercului cel mai mic să se suprapună pe
partea cea mai înaltă a laţului care constituie nucleul. Deci din vârful laţului, în
formula dactiloscopica monodactilară se examinează tot ce se află între braţele
laţului nucleului până la limita celui de-al doilea cerc al reticulului şi se ia în
considerare configuraţia numai până la limită.
 Fragment papilar - denumire prescurtată a oricărei urme care reproduce o parte
dintr-un desen papilar.
 Grup de creste papilare - urmă fragmentară a unui desen papilar care, datorită
numărului redus de linii papilare, nu se poate stabili de la ce fel de dactilogramă
şi din ce regiune provenie.
 Impresiune papilară - impresiune creată de desenul papilar al degetelor,
palmelor şi plantelor.
 Infradeltic - sub deltă. Prin acest termen se fixează poziţia generală a unor
caracteristici ale unei dactilograme ca fiind situate între deltă şi bază.
 Intradeltic - înăuntrul deltei. Prin acest termen se fixează poziţia generală a unor
elemente caracteristice ale unei dactilograme ca fiind situate între deltă şi nucleu.
 Început de creastă papilară - locul unde începe o creastă papilară. Pentru a se
stabili care este începutul sau sfârşitul unei creste papilare, caracteristicile unei
 dactilograme se citesc şi se descriu în sensul acelor de ceasornic. Când se
examinează un fragment de urmă papilară la care nu este posibilă determinarea
nucleului, citirea se face de la stânga la dreapta şi de sus în jos.
 Lingură de amprentat - dispozitiv construit dintr-o lama metalică ori din mase
plastice, curbat pe forma şi laţimea unui deget, care foloseşte la amprentarea
cadavrelor, deoarece degetele acestora nu pot fi rotite ca la persoanele în viaţă.
În acest scop se dă cu un strat foarte subţire de tuş pe degetele cadavrului, după
care se introduce în „lingură” un cartonaş alb şi se apasă pe deget imprimându-
se astfel întregul desen papilar de la o margine la alta.
● Linia lui Galton (linia de calcul) - linia care uneşte centrul unei amprente
digitale cu centrul deltei. Este trasată pe reticulul lupei dactiloscopice şi serveşte
la numărarea crestelor papilare intersectate de aceasta, în scopul clasificării. A
fost concepută de Sir Francis Galton, întemeietorul Dactiloscopiei.
● Lupa dactiloscopică - lupă special construită pentru examinarea şi stabilirea
formulei pentru clasificarea amprentelor digitale. Lupa dactiloscopică este
montată pe un stativ de 6-8 centimetri înălţime, iar la baza stativului se montează
un set de reticule: pe primul este marcată linia de calcul, pe altul o grilă şi pe cel
de-al treilea cercuri concentrice pentru codificare manuală în vederea introducerii
pe calculator.
● Malformaţie papilară - defect congenital al desenului papilar.
● Papilă - proeminenţă conică pe suprafaţa dermului, străbătută de un canal în
vârful căreia se găseşte un por prin care este eliminată transpiraţia. Papilele
dermice sunt înşiruite liniar, un şir de papile dând naştere unei creste papilare.
● Polidactilia - anomalie congenitală care constă în existenţa a mai mult de 5
degete la un membru superior sau inferior al corpului uman.
● Polidelic - desen papilar care are mai multe delte. De exemplu: bideltic, trideltic,
quatrodeltic, care face parte din tipurile cerc şi combinat.
● Poroscopie - partea dactiloscopiei care se ocupă cu examinarea urmelor porilor
dintr-o amprentă în scopul identificării. Orificiile porilor au formă, dimensiune şi
plasament ca şi detaliile caracteristice de identificare ale crestelor papilare.
Examinarea comparativă poroscopică prezintă o completare a punctelor de
coincidenţă indicate la traseul crestelor papilare în cadrul expertizei
dactiloscopice.
● Pudră relevantă - pulbere extrem de fină, colorată, care aderă foarte uşor la
grăsimea şi aminoacizii conţinute de urmele papilare latente lăsate de făptuitor la
locul unei infracţiuni. Prin pudrarea urmei latente (invizibile) cu o pensulă foarte
fină (din păr de coadă de veveriţă, din puf de gâscă, de struţ etc.), aceasta se
colorează intens, relevându-se conturul crestelor papilare. Pudrele relevante sunt
de diverse culori: albe, violete, verzi etc., alegându-se pentru evidenţierea urmei
o culoare care să fie în contrast cu fondul. Dacă fondul este pestriţ (de exemplu
mozaic) se foloseşte pudră fluorescentă care devine vizibilă sub radiaţii
ultraviolete, iar fondul devine întunecat uniform.
● Punct papilar - detaliu caracteristic de identificare. Se găseşte, de regulă, între
două linii papilare, în centrul unui inel, în centrul unei amprente digitale ori în
centrul deltei.
● Rachetă - formă a nucleului unui desen papilar tip monodeltic sau bideltic
constituit dintr-un laţ care nu are braţele libere, ci se unesc continuând într-o
singură creastă, întreaga figură luând aspectul unei rachete de tenis.
● Ramificaţie - detaliu caracteristic de identificare într-o amprentă papilară. Se
formează prin bifurcarea traseului unei creste papilare la care, apoi, după un
drum scurt, unul din braţe se bifurcă din nou ş.a.m.d.
● Sfârşit de creastă papilară - locul unde se termină traseul unei creste papilare.
Constituie detaliu caracteristic de identificare a unei amprente papilare.
● Simbol dactiloscopic - semn convenţional, literal sau cifric, folosit pentru
notarea unor caracteristici ale amprentelor papilare în scopul înscrierii lor în
formula dactiloscopică. Vezi şi formula dactiloscopică decadactilară şi formula
dactiloscopică monodactilară.
● Spirală - formă caracteristică a nucleului unei amprente papilare din tipul cerc
(bideltic) care este constituit dintr-o creastă papilară spiralată.
● Şanţ flexoral - încreţitură a pielii de pe degete, palmă şi talpa piciorului care se
formează în dreptul unei articulaţii. În expertiza dactiloscopică sunt cunoscute
şanţurile flexorale ale falangetei, falanginei, falangei, ale regiunilor digito-palmară
şi hipotenară. Fiecare şanţ de flexiune la un individ are o formă particulară a
grupului de încreţituri şi constituie puncte de coincidenţă în expertiza
dactiloscopică, având aceeaşi valoare de identificare ca şi detaliile caracteristice
ale crestelor papilare.
● Şanţ papilar - intervalul dintre două creste papilare.
● Trideltic - subtip de desen papilar cu trei delte care face parte din tipul combinat.
● Trifurcaţie - creastă papilară care într-un punct se ramifică în trei braţe.
Constituie un detaliu caracteristic de identificare într-o amprentă.
● Trusă de relevare a urmelor de metale - valiză în care se găsesc sprayuri cu
soluţii relevante şi o lampă u.v. cu intensitate mare, cu ajutorul căreia se pot
pune în evidenţă urmele lăsate de obiectele metalice pe pielea umană.
● Zona bazală - parte a desenului falangetei care se formează din linii drepte sau
convexe, situate între desenul central şi cuta interfalangică.
● Zona centrală - parte a desenului falangetei, formată din liniile desenului central
care se pot prezenta în formă de cercuri, spirale, laturi etc. Se mai numeşte şi
zona nucleară şi prezintă cea mai mare importanţă pentru identificarea
dactiloscopică.
● Zona marginală - este partea exterioară a desenului falangetei, constând din
creste papilare în formă de arc.