Readucerea la viata a traseului Soldat Erou Eftimie Croitoru - Peretele Vaii

Albe
Dedicat unuia dintre eroii romani din al 2-lea Razboi Mondial , _Pentru
patriotismul i spiritul de sacrificiu cu care n seara zilei de 17 noiembrie 1944, fiind n
garda de ntreinere a podului peste Tisa, la Tiszalok, a oprit o min de curent lansat pe
ap de inamic, lovind-o, contient de pericol, cu cangea peste catarg, producnd
explozia nainte de a atinge podul i salvnd astfel podul, singura arter de comunicaie
a Corpului 6 armat la sud de Tisa. Explozia minei i-a provocat moartea.
-sursa www.once.ro - traseul a fost deschis la data de 1. 07. 1952 de echipa Aurel Irimia
si Emilian Cristea , pana in anii '80 fiind una dintre rutele cel mai bine pitonate si
frecventate din Peretele Vaii Albe .
DESCRIEREA TRASEULUI :
Din poteca ce ne duce catre scocul Circului de Piatra(acel parcurs situat exact sub
Fisura Rosie) , dupa ce aceasta a avut acel parcurs orizontal , dreapta , pe curba de
nivel , odata intrati in scoc, identificam in stanga o mica zada , dupa care pe fetzele din
stanga ne avantam pe un jgheab inclinat , ce mai sus capata un parcurs mai expus .
dupa aprox 30m gasim asigurari , unde putem regrupa , sau continua simultan
escalada , pastrand directia drept in sus usor stanga , in stanga muchiei ce strajuieste
Circul "Rosiei". Dupa inca 2 lungimi de dificultate mica , traseul nostru accede diedrul de
sub o muchie mare de piatra , punctat de spituri rare , care ne scoate intr-o zona cu mici
brane , friabil si placi mari . Ne abatem catre dreapta , in trepte , regupand la un piton si
o teava pe o mica brana . De aici , dupa inca 40m sus si dreapta , accedem o platforma
mai lata , care este brana unde se despart - in dreapta -Eftimie , iar in sus si stanga
Fisura Alba si Fisura Verde . Aceasta prima sectiune a traseului are un parcurs de aprox
200 m si dificultate II - III ... Platforma pe care ne gasim este la acelasi nivel in perete , si
in stanga branei de pe care incepe Fisura Rosie propriu-zis (fisura).
Catre dreapta platformei identificam si regruparea , cu un piton cu inel si doua spituri.
Prima lungime de coarda(35m) : Ca pasaje impuse este si cea mai
grea a traseului (gr VI)Se desfasoara pe fisura schitata deasupra (nu catre stanga!), de
care ne desparte o rampa de cativa metri , si o placa de gresie . Intrarea in fisura e
surplombanta dar gasim prize bune la maini , iar la capatul acestui pasaj este si prima
asigurare , un spit . Urmeaza un pasaj mai lung de liber(5m) cu chei de mana , spreizuri
si bavareza , punctat de smocuri de iarba , pe dreapta gasim iar un spit si apoi un inel
bun . Trecem deasupra , escalada fiind fina si de echilibru , preponderant prizele d\fiind
pe fatza din dreapta , partea stanga a fisurii avand perne de iarba pamantoase si friabil.
Un alt spit marcheaza intrarea intr-un horn de 8 metri , usor , iar la capatul lui pe dreapta
cel de-al patrulea spit marcheaza si finalul lungimii , printr-o rampa de iarba catre
stanga , unde dupa un pinten intalnim regruparea , pe o platforma generoasa , asigurata
cu 2 spituri .
A doua lungime de coarda (50m): Diedrul vertical de la plecare este
punctat de 2 pitoane bune , urmate de o fisura groasa ce ne scoate pe un prag , iar usor
stanga gasim un piton cu inel . Urcam praguri si trepte inierbate si usor friabile ,cativa m
pana cand peretele redevine vertical si expus . O placa compacta strajuita dreaptastanga de 2 fisuri e barata la iesire de o surplomba . Accedem baza surplombei pe fisura
din stanga , protejata de un spit , apoi pitoane , iar iesirea din surplomba o facem prin
partea dreapta , pasajul fiind protejat de alt spit . Un moment de odihna pe praguri
precede atacul fisurii verticale si expuse de deasupra ,de aprox. 20m, asigurata de
puncte fixe solide si suficiente, printre care inca 2 spituri si pitoane bune . Aceasta fisura
contine si pasajul cel mai dificil la liber al traseului(rotpunkt) .Escalada este atletica ,

expusa si continua pe aceasta portiune , fiind cea mai frumoasa din tot traseul. Depasit
acest pasaj, un prag de iarba , o surplomba continuata de 2 fisuri asigurata cu tevi
precede ultimii 8 metri pana in regrupare . Acestia sunt parcursi ocolind surplomba pe o
fisura-diedru catre stanga , prinzand apoi regruparea cu un mic traverseu dreapta .
Regruparea o recunoastem imediat , fiind , pe langa o parte din pitoanele originale ,
marcata de 2 spituri , ca fiecare regrupare din traseu .
A treia lungime de coarda ( 37m) : Parcursul acestei lungimi se
desfasoara pe fisura clara de deasupra ,asigurata pe pitoane , orientata usor stanga , ce
capata pe alocuri aspect de diedru-horn . Escalada este spectaculoasa , fara a avea insa
o dificultate deosebita (V). O rampa inierbata oblic stanga ne conduce pe platforma de
regrupare , comoda si cu o viziune deosebita .

A patra lungime de coarda (15m) :

Este o lungime ce trece un pasaj mai expus , cu gresii , drept in sus , asigurat de un peu
si un spit , apoi traverseu pe o zona friabila , insa punctat de 3 peuri , catre dreapta ,
unde gasim regruparea , aproape de baza unui diedru-horn .
A cincea lungime de coarda (35m): Parcursul ei e clar , pe diedrul deja
amintit , intalnind , in ordine , o rampa , punctata cu iarba si un peu la plecare , o
surplomba cu acces si prin dreapta si prin stanga , (traseul original e prin stanga , insa
varianta din dreapta e mai curata si compacta ,( o bavareza frumoasa) , si un diedru cu
mici platforme , de dificultate mica , pana iesim pe brana mare de dinaintea hornului final
, loc unde intalnim regruparea .
A sasea lungime de coarda (35m) : Hornul final , nu prezinta dificultate ,
se abate usor catre stanga si ia sfarsit pe Brana Mare a Costilei , nu departe de punctul
cel mai inalt al Peretelui vaii Albe ,punct situat in dreptul Hornului lui Gelepeanu.

Actiunea de "reamenajare" a traseului :

Motivatia ce a stat la baza acestei actiuni e complexa , plecand de la locatia
(peretele vaii albe )-zona mea de suflet , continuind cu starea de degradare accentuata
in care se gasea (lucru constatat in urma unei tentative , in 2013) si frumusetea acestei
linii, ce parcurge un sistem de fisuri aproape continuu , destul de direct , expus pana pe
Brana Mare a Costilei ... asadar am purces la materializarea acestei dorinte de a-l
reabilita in seara zilei de 30 august ,foarte hotarat fiind sa merg chiar si singur ... Abia

inainte de miezul noptii am gasit un tovaras pentru aceasta munca istovitoare , in

persoana lui Vlad Grigore , din Busteni , baiat sufletist si entuziast la auzul a ceea ce
urma sa facem...

A doua zi , 31 august , impartim cele 30 kg de materiale , si urcam pe platou cu

telecabina , cum stabilisem , la prima ora a diminetii ...Dupa un mars de peste o ora pe
platou, coboram Hornul lui Gelepeanu si ne echipam pe brana , meticulos si atent ,
pentru descindere . Fiind un traseu pe care niciunul din noi nu l-a parcurs , acest
amanunt constituia cu siguranta o provocare ...Nu am sa insist asupra amanuntelor de
ordin tehnic sau faptic ... cert este ca am reusit sa montam 7 regrupari moderne pe
spituri de buna calitate , regrupari ce incadreaza cele 6 lungimi ale traseului ... Pe unele
schite , lungimile a 4-a si a 5-a din poza de mai sus se pot parcurge dintr-o lungime ,
insa eu am preferat sa montez inca o regrupare la baza hornului din a 5-a , pentru
evitarea frecarii sforilor ...

Spiturile din regrupari nu sunt legate intre ele , unul din ele are veriga rapida , iar
celalalt o bucla de cordelina (lasata pentru siguranta la rapel)...

Concomitent cu actiunea de reamenajare , am curatat pasajele de bolovani

instabili , de iarba , si in afara de montarea de spituri , am scos de multe ori cu mana o
gramada de pitoane pe care le-am rebatut , solid . In zonele "fierbinti", riscante , cu
pasaje tari , am inlocuit pitoanele slabe sau batute in friabil , cu spituri , eliminand astfel ,
o gramada de tevi din fisuri, in special pe lungimile 1 si 2 . Concomitent cu amenajarea ,
am vizualizat si reducerea frecarii corzilor in parcurs . Am folosit in total 14 spituri in 7
regrupari , inca 4 pe prima lungime , 4 pe a 2-a , si 1 pe a 4-a , cea cu traverseul pe
gresii ... Tot ce s-a facut in aceasta actiune nu a afectat pasajele traseului , am tinut
cont de spiritul in care traseul a fost deschis si nu i-am modificat caracterul
clasic , singura deosebire fiind folosirea unor ancore mecanice.

De mentionat ca dupa terminarea lucrului in traseul propriu-zis am traversat brana de

la baza lui catre dreapta ,25m, pana la capatul ei , amenajand o linie de rapel pana la
baza Fisurii Rosii , pe care am "prins-o" din 2 rapeluri , unul de 40 m, urmatorul de 50.
Incheind 6 ore bune de munca in acea zi, am strans echipamentul si am coborat catre
torentul de sub Circul 1, amenajand o noua linie de rapel pana in Valea Alba , la
"verdeata". Pe aceasta ultima bucata am batut cate un spit in punctul de rapel , si am
coborat peretele din 3 rapeluri , de cate 47 m fiecare . Consider acest amanunt important
deoarece amenajarile ptr rapel pot servi in cazul unor retrageri rapide sau de urgenta , si
pot conta in situatii-limita ...

In final , am dus la bun sfarsit ceasta actiune cu gandul ca echipe de cataratori sa

parcurga acest traseu frumos in conditii de siguranta ... Convingerea mea , dupa ce am
studiat amanuntit traseul este ca el poate fi parcurs integral pe asigurari mobile ... dar
este doar o parere personala , ramane sa se confirme (sau nu ) acest lucru...
... am spus in titlu "readucerea la viata " ... poate nu e cel mai corect spus ..." Eroii"
traiesc vesnic, nu trebuie readusi la viata , cel mult curatati de praful uitarii care sa depus
peste ei...