1. Bazele politico - economice ale construciei Europene.

Unitatea europeana este un concept obsesiv utilizat in prezent in mass-media, mediul universitar, politic rominesc si european in general. Ideea de unitate europeana nu este insa ceva nou, o creatie a noii gindiri europene, ci are radacini adinci la nivelul istoriei continentului. Aparitia unor fisuri din ce in ce mai accentuate duce la inlocuirea acestei unificari la nivel politic cu cea la nivel spiritual unitatea lumii crestine bazata pe ideea universalismului crestin. Numerosi apologeti ai crestinismului au subliniat unitatea crestina divina si paminteana. La inceputul secolului al XVIII-lea, Abatele de Saint-Pierre isi leaga numele de faimosul Proiectul pentru a face pacea permanenta in Europa (1 1!", in care schiteaza imaginea unui enat european care ar avea competente legislative si !udiciare . #. #. $ousseau vedea o republica europeana numai daca monarhii isi vor abandona natura lor lacoma si belicoasa iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vor deveni mai intelepte "nul din pionerii dreptului international, Emmeric% &attel scria ca #uropa constituie un sistem politic, un corp format printr-o multitudine de relatii si interese si ca toate acestea fac din statele continentului $un fel de republica ale carei membre, cu toate ca sunt independente, sunt unite% prin intermediul interesului comun $pentru a mentine ordinea si libertatea%. '. Procesul de (reare a (omunitailor Europene. Ideea crearii unei #urope unite dateaza de secole, insa abia dupa cel de-al doilea razboi &azele procesului de integrare europeana - care a dus la apari'ia actualei structuri a "niunii #uropene au fost puse in 1)*+ de catre (ean )onnet, pe atunci *ef al +rganiza'iei Na'ionale a ,lanificarii din -ran'a si .obert chuman, ministrul de e/terne al -ran'ei. (ean )onnet a propus ca produc'ia de carbune *i o'el a -ran'ei *i 0ermaniei sa fie administrata de un organism comun. Ideea a fost preluata de .obert chuman, care mers mai departe *i a propus crearea unei comunita'i de interese pa*nice dintre -ran'a si 0ermania, deschisa si altor state europene. Astfel se dorea eliminarea rivalita'ilor e/istente intre -ran'a *i 0ermania privind zonele strategice ale .uhr-ului *i aar-ului, unificarea eforturilor de reconstruc'ie a statelor europene, a caror economie fusese puternic afectata de cel de-al doilea razboi mondial, *i crearea condi'iilor care ar duce a evitarea pe viitor a razboaielor in #uropa. ,lanul propus de .obert chuman, ulterior denumit Planul Schuman, viza $plasarea produc'iei germane *i franceze de carbune *i o'el in miinile unei autorita'i supreme comune de supraveghere 1Autoritate uprema2 ... la care se pot alatura alte state europene%. 3onven'ional, istoria construc'iei "niunii #uropene intrune*te citeva etape. Prima etapa (1)*1 , mi-locul anilor . +"/ considerata 0i 1eacul de aur al (omunitaii. ,erioada s-a manifestat prin constituirea 3omunita'ii #uropene a 3arbunelui *i +'elului, constituirea 3omunita'ii #conomice #uropene *i a 3omunita'ii #uropene a #nergiei Atomice, formarea "niunii Vamale, formarea relativ reu*ita a ,ie'ei Agrare "nice, aderarea la 3## a trei noi membri4 )area &ritanie, 5anemarca *i Irlanda. -ormarea pie'ei comune a condus la transformarea monopolurilor na'ionale in transna'ionale *i la trecerea 'arilor membre de la economia de tip inchis la cea de tip deschis. A doua etapa (mi-locul anilor . + , inceputul anilor .)+"/ caracterizata prin adoptarea pro2ramului de colaborare 1alutara 0i constituirea unui mecanism eficient de consultari. In aceasta perioada, a fost atestata criza cunoscuta sub numele $scleroza europeana%, care s-a caracterizat printr-un nivel diferen'iat de dezvoltare a 'arilor 3## *i a statelor recent aderate.

In aceasta perioada a fost adoptat Actul "nic #uropean *i au continuat eforturile de formare a "niunii #uropene. A treia etapa (1))' - '++3"/ caracterizata prin constituirea 0i e1oluia in continuare a Uniunii Europene. A fost semnat 6ratatul "niunii #uropene, s-a constituit "niunea #conomica *i )onetara, trecindu-se la valuta unica euro. A patra etapa ('++3 , '++ " - contemporana. In aceasta perioada a fost elaborata 3onstitu'ia #uropeana *i propus spre aprobare 6ratatul de la Lisabona. !. Sistemul instituional 0i decizional in cadrul (E(4/ (EE 0i (EEA. ,rocesul decizional in cadrul "niunii #uropene a fost conceputa *i structurata pe mai multe par'i principale incercind sa surprindem comple/itatea procesului decizional ce sta la baza constituirii ordinii !uridice comunitare. (456S6A EU$4PEA7A #ste principala institu'ie a "niunii #uropene. Alaturi de 3onsiliul "niunii *i de ,arlamentul #uropean alcatuie*te triunghiul institu'ional de decizie la nivel comunitar. Ini'ial, cele trei 3omunita'i #uropene 3.#.3.+, 3.#.#. *i 3.#.#.A. aveau comisii separate, dar in urma 6ratatului de fuziune din 789:, ratificat la 7 iunie 789;, cele trei s-au unificat in una singura, numita 3omisia 3omunita'ii #uropene. In urma 6ratatului de la )aastrricht, denumirea frecventa a devenit 3omisia #uropeana.. 3onfigura'ia institu'iilor reflecta originile func'ionale ale 3omunita'ii *i modul in care au evoluat puterile in condi'iile in care nu s-a a!uns la o constitu'ie europeana cu care sa poata fi confruntate sau inspre care sa tinda. 5eciziile in cadrul 3omisiei se iau, de obicei, de catre grupuri de comisari, chiar daca fiecare are raspundere directa numai pentru anumite domenii. (47S686U8 EU$4PE6 #ste cel mai inalt $punct% decizional pentru "niunea #uropeana. #l se compune din sefii de stat sau de guverne din tarile membre si din presedintele 3omisiei #/ecutive. Acest organism se reuneste de doua ori pe an in sesiuni semestriale sau in reuniuni informalemde cate ori este necesar. 3onsiliul #uropean Nu este &ilitat sa abordeze detalii legislative, functia lui principala este de a conferi mai degraba impulsul politic necesar adoptarii deciziilor si sa puna bazele principiale ale politicii si dezvoltarii arhitecturii europene. 3omunitatea #uropeana a fost conceputa ca un ansamblu integrat de state suverane, telul sau principal fiind sa confere un cadru institutional pentru a se a!unge la o cooperare interguvernamentala fle/ibila si eficace. PA$8A5E79U8 EU$4PE6 ,arlamentul #uropean este rezultatul tratatelor institutive. La inceput a avut denumirea de Adunarea 3omuna 1in 6ratatul 3.#.3.A.2 sau, simplu, Adunarea 1cum aparea in 6ratatul de instituire 3.#.#. *i #uratom2. Atribu'iile consultative ,arlamentul *i le e/ercita in mare parte prin comitete. + propunere anume este inaintata comitetului de resort care produce un raport con'inind o schi'a de opinie. chi'a de opinie este dezbatuta in plenul ,arlamentului. (U$9EA :E #US9696E S6 (U$9EA :E P$65A 67S9A79A 3urtea de (ustitie are un loc esential in cadrul arhitecturii institutionale a "#, rolul sau fiind sa vegheze ca dreptul comunitar si legislatia adiacenta sunt aplicate riguros si compatibil cu prevederile 6ratatelor. Acest organism cuprinde cate un !udecator din fiecare tara membra putandu-se reuni in plen sau pe sectiuni. (4569E9U8 E(47456( S6 S4(6A8 A fost creat cu scopul de a implica in arhitectura decizionala diferitele grupuri de interese participante si beneficiare ale procesului de integrare. 3omitetul este un organism consultativ care avizeaza proiectele de legislatie care produc efecte !uridice si economico-sociale pentru grupurile d einterese reprezentate. (4569E9U8 $E;6U7684$ 3omitetul a fost creat in 788<, are un rol consultativin ceea ce priveste acele initiative si masuri care au efecte in planul coeziunii economice si disparitatilor

regionale.+rganismul are sarcina de a emite opinii sau fae amendamente cu privire la anumite sectoare in care se apreciaza ca problemele localesau regionale sunt importante. 3omitetul are un rol important in economia aplicarii principiului subsidiaritatii.5e aceea fara a stabili eficacitatea acestui organism trebuie sa se asigure , un echilibru mai bun intre autoritatile locale si regionale din tarile membre actuale sau viitoare. (U$9EA :E (479U$6 .olul membrilor 3urtii este sa auditeze actiunile financiare, sa elaboreze rapoarte anuale si rapoarte speciale si sa emita opinii in acest sens altor organisme comunitare. 3. <uziunea instituionala in cadrul comunitailor europene. 9ratatul de la Bru=elles (1)>*". In data de = aprilie 789:, la &ru/elles, a fost semnat 6ratatul de -uziune prin care s-au instituit un 3onsiliu unic *i o 3omisie unica pentru toate cele trei comunita'i europene. 6ratatul a intrat in vigoare cca. > ani mai tirziu, la 7 iulie 789;?7@. Astfel, Inalta Autoritate - ca institu'ie a 3omunita'ii #uropene a 3arbunelui *i +'elului, 3omisia ca institu'ie a 3omunita'ii #conomice #uropene *i 3omisia prevazuta in 6ratatul 3##A au incetat sa mai func'ioneze paralel *i au fuzionat intr-o 3omisie unica. In mod similar s-a intimplat *i cu cele trei 3onsilii, toate fuzionind intr-un 3onsiliu unic. In afara dispozi'iilor privind 3onsiliul *i 3omisia, 6ratatul de la &ru/elles mai con'ine prevederi importante *i cu privire la 3urtea de 3onturi, ca organ au/iliar al 3omunita'ilor #uropene creat prin$6ratatul de modificare a unor dispozi'ii financiare a 6ratatelor ce instituie 3omunita'ile #uropene *i a 6ratatului care a instituit un 3onsiliu unic *i o 3omisie unica a 3omunita'ilor #uropene%. )isiunea ei era aceea de a e/ercita controlul e/tern asupra tuturor veniturilor *i cheltuielilor 3omunita'ilor #uropene ca *i asupra oricarui organism creat de catre 3omunita'ile #uropene cu e/cep'ia celor e/cluse, eventual, de la un asemenea control. *. Apartenena la (omunitai 0i obiecti1ele fundamentale ale (omunitailor Europene. 3alitatea de stat membru nu este limitata la fondatori. ,roiectul de integrare regionala prezentat de .obert chuman se adresa tuturor statelor europene4 pentru acele state care au considerat ca nu era potrivit sa participe impreuna cu cei ABaseA la actele de constituire, tratatele le ofera, in termeni similari, posibilitatea de aderare 1art.8= 3#3A, ><; 3##, >C: 3##A2. ,e linga principiile generale privind condi'iile de foima *i de procedura ale aderirii prevazute in tratate, practica a dega!at o serie de alte condi'ii ca de e/empluD aderarea nu poate pune in pericol fundamentele 3omunita'iiD aderarea este in mod necesar progresiviD aderarea presupune adaptiri ale tratatelor. Aceasta are drept corolar regula potrivit careia solu'ionarea eventualelor adaptari urmeaza sa fie facuta prin stabilirea unor masuri tranzitorii care sa e/cluda orice modificari a regulilor e/istente. 6ot din principiul acceptarii Arealizarii comunitareA decurge *i obliga'ia de a adera simultan la cele trei 3omunita'i datorita strinsei imbinari a competen'elor lor *i a unita'ii institu'iilor acestora. +biectivele "niunii #uropene sunt stabilite in art. & titlul l din 6ratatul de la )aastricht4 - promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil, indeosebi prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin constituirea unei uniuni economice si monetare comportand, la termen, o moneda unicaD - afirmarea identitatii proprii pe scena internationala, indeosebi prin promovarea unei politici e/terne si de securitate comune, incluzand si definirea unei politici de aparare comuna, care ar putea duce, la un moment dat, la o aparare comunaD - intarirea protec'iei drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a "niuniiD - dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniul !ustitiei si al afacerilor interneD

- mentinerea integrala a acEuis-ul comunitar si dezvoltarea lui, in scopul de a e/amina, conform procedurii stabilite la art. N paragraful >, in ce masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat ar trebui revizuite in vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor si institutiilor comunitare. >. Etapele e=tinderii 0i procesul de constituire 2eo2rafica a UE. Simbolurile UE. #/tinderea integrarii europene inseamna e/tinderea geografica 1sau integrarea pe orizontala2 *i consta in aderarea de noi membri la 3##. ub acest aspect, procesul de integrare s-a desfa*urat in cinci valuri succesive de aderare, etapele intregrarii geografice fiind indicate mai !os4 )embri fondatori4 78:7 &elgia, -ran'a, 0ermania, Italia, Lu/emburg *i +landaD ,rima e/tindere4 78;< - 5anemarca, Irlanda, )area &ritanieD A doua e/tindere4 78=7 0reciaD A treia e/tindere4 78=9 ,ortugalia, paniaD A patra e/tindere4 7889 Austria, -inlanda, uediaD A cincea e/tindere4 >CCF 3ipru, 3ehia, #stonia, Letonia, Lituania, )alta, ,olonia, lovacia, lovenia, "ngaria. >CC;- &ulgaria .omania imbolurile4 imbolurile "niunii #uropene sunt4 drapelul, imnul, deviza1unitate prin diversitate2, cetatenia, moneda unica euro si Giua #uropei, 8 mai. 1Art. I-=, 6ratatul de instituire a unei 3onstitutii pentru #uropa2 . Aprofundarea 0i lar2irea domeniului inter1eniei comunitare. Actul Unic European. I.,aralel cu progresele inregistrate in domeniul institu'ional, o adincire a 3omunita'ilor *i in domeniul economic se dovedea a fi o necesitate. 3u ocazia intilnirii la nivel inalt de la Haga din 7 *i > decembrie 7898, *efii de stat *i de guvem ai statelor membre vor recunoa*te ca numai o adevarata uniune economica *i monetara ar putea sa men'ina coeziunea uniunii vamale ce constituie fundamentul 3##. Astfel. 3omunitatea a reu*it sa intareasca un anumit numar de politici comune e/istente *i sa lanseze politici noi sau realizate pina atunci numai in mod timid. II. ,ractic, inci de la crearea 3omunita'ilor, problema e/tinderii unificarii europene pe linga domeniile 1economic *i social2 acoperite de tratatele comunitare nu a incetat sa fie luata in considerare. III .La intilnirea la nivel inalt de la Haga din 7898, s-a admis in mod tacit ca e/tinderea activita'ilor comune pe linga domeniul acoperit de tratate ar putea fi realizata prin cooperarea interguvemamentala. IV C astfel de abordare pragmatica nu e/cludea insa permanen'a ambi'iei de a conduce construc'ia europeana spre o adevarata uniune politica. Inca de la reuniunea de la ,aris din octombrie 78;>, *efii de stat *i de guvem afirmau inten'ia lor de a transforma, inainte de sfir*itul deceniului, ansamblul rela'iilor lor intr-o "niune europeana. ,e termen mai lung, cooperarea politica era destinata sa se transforme in mod progresiv intr-o Apolitica e/tema comunaA. Actul unic european, semnat la Lu/emburg la 7; febmarie 78=9 *i la Haga la >= februarie 78=9 a intrat in vigoare lal iulie 78=;. 5enumirea de IAct unic europeanA reflecta con'inutul acestuia in sensul ca in acela*i instrument sunt cuprinse atat dispozi'ii relative la revizuirea tratatelor comunitare cit *i un titlu privind cooperarea europeana in domeniul politicii e/teme, titlu constituind o codificare a principiilor cooperarii politice.

?. 5odificarile instituionale operate prin intermediul 9ratatului de la 5aastric%t (1))'". 6ratatul de la )aastricht sau 6ratatul "niunii #uropene reprezinta cea de a doua mare revizuire a AA6ratatelor de constituire. Acest tratat a reunit, intr-un singur te/t, toate prevederile anterioare privind 3omunita'ile #uropene 13#3+, 3##, #uratom2. in structura 6ratatului de la )aastricht, "niunea #uropeana cuprinde 3omuniti'ile 1primul pilon2 completate cu politica e/terna *i de securitate comuni 1al doilea pilon2 *i cooperarea in domeniul !usti'iei *i poli'iei 1al treilea pilon2. 6ratatul de la )aastricht define*te in dispozi'iile comune obiectivele L(niunii *i unele principii fundamentale pe care trebuie sa le respecte *i precizeaza totodata ca "niunea dispune de un cadru institu'ional unic. tructura institu'ionala a "niunii este bazata pe principiul potrivit ciruia institu'iile sunt comune dar e/ercita competen'ele lor dupa proceduri diferite dupi cum diri!eazi 3omunita'ile sau cooperarile politice. 6ratatul afirma identitatea "niunii pe scena inten'ionala *i instaureazi o JJceta'enie a "niuniiA, pastrind *i conservind in acela*i timp ceea ce s-a realizat pe plan comunitar In sfir*it, tratatul prevede proceduri unice, mai intii pentru modificarea 6ratatului asupra "niunii *i celorlalte tratate pe care "niunea se bazeaza, apoi pentru aderarea noilor state membre. ,unctul forte al 6ratatului de la )aastricht ramine insa infiin'area "niunii #conomice *i )onetare. ). A-ustarile instituionale realizate prin intermediul 9ratatelor de la Amsterdam 0i 7isa. 6ratatul de la Amsterdam a reprezentat cea de a treia revizuire ma!ora a 6ratatelor de constituire, dupa Actul "nic #uropean 178=92 *i 6ratatul de la )aastricht 1788>2. Intrat in vigoare la 7 mai 7888, 6ratatul de la Amsterdam oferi solu'ii la trei probleme, lasate in suspensie de tratatele anterioare, respectiv drepturile ceti'enilor europeni, reforma institu'ionala *i rela'iile "# cu 'arile e/tracomunitare. 6ratatul de la Amsterdam se refera la urmatoarele aspecte4 K 5repturile ceta'enilor. 5upa ce 6ratatul de la )aastricht introdusese ideea de ceta'enie europeani 1e/primata prin cele : drepturi recunoscute la nivel comunitar2, K ,rotec'ia *i bunastarea ceta'enilor. K .eforma institu'ionala. 6ratatul de la Amsterdam intare*te rolul ,arlamentului #uropean, prin procedura de codecizie 1alaturi de 3onsiliul )ini*trilor2, pondereaza voturile in cadrul 3onsiliului )ini*trilor *i e/tinde votarea prin ma!oritate calificata, aduce clarificari privind structura *i func'ionarea 3omisiei #uropene 1indeosebi in ce prive*te numarul de comisari, rolul pre*edintelui, puterea de ini'iativa legislativa2, precizeaza rolul 3ur'ii de (usti'ie in cazurile de afectare a securita'ii interne a "#. intare*te rolul 3ur'ii de 3enzori, al 3omitetului #conomic *i ocial *i al 3omitetului .egiunilor. implica mai mult parlamentele na'ionale in activitatea "# *i intare*te principiul subsidiarita'ii prin includerea unui nou protocol de uniune. K ,olitica e/terna. Acest aspect este abordat de 6ratatul de la Amsterdam intr-o dubla perspectiva4economica 1prin e/tinderea politicii comerciale comune2 *i politica 1prin sus'inerea politicii e/terne *i de securitate a "#2. 6ratatul de la Nisa 6ratatul de la ANisa este ultima revizuire ma!ora a 6ratatului "#, ca urmare a 3onsiliului #uropean de la Nisa 1;-7C decembrie >CCC2. 3a urmare, pentru a evita paralizia institu'ionala, la Nisa s-a reglementat din timp modul de participare la decizia colectiva a noilor membri, unde criteriul principal a ramas tot popula'ia

fiecarei 'ari. 6otodati, a crescut ponderea deciziilor luate prin ma!oritate calificata, respectiv a votului dat de ma/imum !umatate din numarul 'arilor membre, sau reprezentind cel pu'in 9>L din popula'ia "# ori ;F,7 din voturile ponderate. ,rocesul e/tinderii va perpetua raportul actual de for'e din cadrul institu'iilor europene. 5intre actualele 'ari candidate, o pondere sporita vor capata ,olonia 1care se va alitura grupului Acelor : mariA2 *i .ominia 1'ara cu popula'ie medie2. ingura 'ara candidata pentru care ummit-ul de la Nisa nu a stabilit ponderea decizionala este 6urcia. Aceasti AomisiuneA se e/plici daca avem in vedere popula'ia 6urciei 19;, > milioane locuitori2, care ar plasa-o pe locul doi dupi 0ermania 1cu 88 locuri in ,#, >8 voturi in 3), >F locuri in #cosoc *i >F locuri in 3+.2, inaintea )arii &ritanii, -ran'ei, Italiei *i paniei. 1+. 9ratatul pri1ind instituirea unei (onstituii pentru UE@ circumstane istorice/ pre1ederi 2enerale/ cauzele e0ecului. La >8 octombrie >CCF a fost semnat, la .oma, M6ratatul de instituire a unei 3onstitu'ii pentru #uropaN, adoptat de catre 3onsiliul #uropean la &ru/elles, la 7;-7= iunie >CCF. "niunea #uropeana a pa*it, astfel, spre un nou statut, depa*ind formal incadrarea in categoria organiza'iilor interna'ionale, deoarece noul 6ratat confera construc'iei comunitare cadrul !uridic unitar pentru e/ercitarea unor competen'e ce 'in mai degraba de esen'a statului federal 4 moneda unica, buget provenit *i din resurse proprii 1e/ista, insa, *i contribu'ii na'ionale2, control integrat la frontiere, o serie de politici comune decise *i gestionate direct de la &ru/elles, o politica e/terna comuna 1cu limitele ei2, infiin'area parchetului european, a !andarmeriei europene, a poli'iei europene de frontiera, precum *i atribu'ii, deocamdata embrionare, in domenii ca apararea *i securitatea. 5e altfel, intreaga evolu'ie a construc'iei comunitare a fost una de la interguvernamental spre integrat, chiar daca, de-a lungul celor peste :C ani de istorie, 3omunitatea #uropeana 1astazi "niunea #uropeana2 a cunoscut *i perioade de recul *i euroscepticism. Numit de unii M3onstitu'ieN, iar de al'ii M6ratat constitu'ionalN, documentul semnat la >8 octombrie >CCF este rezultatul unui lung proces care a inceput cu 5eclara'ia de la LaeOen, din decembrie >CC7, a continuat in cadrul 3onven'iei privind viitorul #uropei 1>= februarie >CC> 7C iulie >CC<2 *i a fost finalizat de catre 3onferin'a interguvernamentala a statelor membre "# 1F octombrie >CC< 7= iunie >CCF2. 11. (aracteristica 2enerala a instituiilor comunitare. (456S6A EU$4PEA7A ((E" +rganism independent de guvernele na'ionale .eprezinta *i sus'ine interesele "# #laboreaza propuneri de acte normative, pe care le prezinta ,arlamentului *i 3onsiliului "niunii #ste responsabila de implementarea deciziilor ,arlamentului *i 3onsiliului #uropean. PA$8A5E79U8 EU$4PEA7 (PE" .eprezinta interesele ceta'enilor #/amineaza *i adopta legisla'ia europeana Aproba bugetul european #/ercita controlul democratic asupra celorlalte institu'ii europene 3onsimte asupra acordurilor interna'ionale. ,arlamentul #uropean, constituit prin 6ratatul de la .oma din 78:;, este forumul democratic prin e/celen'a al "niunii. ,arlamentul #uropean este cel mai mare parlament multina'ional. Acesta reprezinta ceta'enii "niunii #uropene, fiind alcatuit din ;<> de membri, ale*i prin vot direct universal, din cinci in cinci ani, din cele >: de state membre ale "niunii #uropene 1apro/imativ F:; milioane de ceta'eni2. (onsiliul Uniunii Europene ((UE/ (5"

#ste cunoscut *i sub denumirea de 3onsiliu de )ini*tri sau 3onsiliu .eprezinta interesele statelor membre #ste principalul organism decizional *i legislativ al "# #ste responsabil cu activitatea celor trei piloni ai "#4 comunitatea europeana, politica e/terna *i de securitate comuna, !usti'ie *i afaceri interne. Istoric 3onsiliul "niunii #uropene, denumit *i 3onsiliul de )ini*tri sau 3onsiliul, este principalul factor de decizie al "niunii #uropene care reprezinta interesele statelor membre. 3a institu'ie, a fost instituit de 6ratatul de la .oma din 78:;. #ste alcatuit din reprezentan'i la nivel ministerial ai fiecarui stat membru, abilita'i sa negocieze *i sa ia hotariri ce anga!eaza guvernele respective. (onsiliul European #ste format din *efii statelor sau guvernelor statelor membre *i ,re*edintele 3omisiei #uropene e intrune*te pentru a solu'iona problemele nesolu'ionate de catre 3onsiliul "niunii Istoric *i mod de lucru 5in punct de vedere !uridic, 3onsiliul #uropean nu reprezinta o institu'ie a "niunii #uropene. 3onsiliul #uropean este alcatuit din *efii de state *i guverne ai statelor membre ale "niunii #uropene *i ,re*edintele 3omisiei #uropene. Ideea constituirii 3onsiliului #uropean dateaza din anul 78;F, cind liderii politici au inceput sa se intruneasca periodic. (urtea EU$4PEA7A :E #US96A6E ((E#" Asigura interpretarea unitara a legisla'iei comunitare ,oate fi sesizata de institu'iile "#, de tribunalele na'ionale, de catre persoane fizice sau !uridice Istoric 3urtea #uropeana de (usti'ie a fost constituita prin 6ratatul de la ,aris din 78:>. Avind sediul la Lu/emburg, 3urtea #uropeana de (usti'ie este o institu'ie !urisdic'ionala care vegheaza la respectarea dreptului comunitar, func'ionind dupa principiul prevalen'ei dreptului comunitar asupra legisla'iei na'ionale a statelor membre. 9$6BU7A8U8 :E P$65A 67S9A7AA (9P6" 5egreveaza 3#( de o parte din atribu'ii, pentru evitarea intirzierii termenelor de !udecata. Istoric 6ribunalul de ,rima Instan'a a fost infiin'at in 78=8, cu scopul de a consolida garan'iile !udiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autorita'ii !udiciare, pentru a permite 3ur'ii de (usti'ie sa se concentreze asupra interpretarii uniforme a legisla'iei comunitare. Atribu'ii *i componen'a 6ribunalul !udeca in prima instan'a ac'iunile in anulare, pe cele relative la ab'inerea institu'iilor comunitare de a ac'iona sau ac'iunile in daune intentate de persoane fizice sau !uridice. Are in componen'a sa 7: !udecatori numi'i de statele membre pentru o perioada de 9 ani. (U$9EA EU$4PEA7A :E (479U$6 (((" Verifica e/ecu'ia bugetara a "# Asigura controlul financiar al institu'iilor comunitare Loca'ie *i componen'a 3urtea #uropeana de 3onturi, infiin'ata in 78;:, are sediul la Lu/emburg. #ste formata din >: membri, cite unul pentru fiecare stat membru. )embrii sunt numi'i de catre 3onsiliul "# pentru o perioada de 9 ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. In >CC: a fost ales ca pre*edinte al cur'ii de 3onturi Hubert Peber. In prezent, 3urtea de 3onturi numara apro/imativ =CC de persoane, inclusiv translatori, administratori *i auditori. comitetul economic 0i social ((ES"

.eprezinta societatea civila Are rol consultativ e pronun'a pe probleme economice *i sociale. Istoric, mandat *i componen'a 3omitetul #conomic *i ocial este un organism nonpolitic care a fost creat prin 6ratatul de la .oma 178:;2, fiind alcatuit din cel mult <:C de reprezentan'i ai mediilor economice *i sociale4 patronatele, sindicatele *i reprezentan'ii diferitelor profesii 1reprezentan'i ai agricultorilor, ai sectorul I))-urilor, ai comer'ului *i asocia'iilor me*te*ugare*ti, ai cooperativelor, ai consumatorilor, ai organiza'iilor pentru protec'ia mediului, ai +N0-urilor cu caracter social2, to'i reprezentan'ii fiind propu*i de catre guvernele statelor membre. Ace*ti reprezentan'i sunt ale*i pe o perioada de F ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. ,re*edintele este ales de catre membrii 3omitetului pentru o perioada de doi ani *i are rolul de a asigura bunul mers al lucrarilor 3omitetului. comitetul re2iunilor ((4$" #ste compus din reprezentan'i ai autorita'ilor locale #ste consulat in decizii de interes local #mite opinii, la solicitarea institu'iilor "# sau din proprie ini'iativa Istoric, mandat *i componen'a 3omitetul .egiunilor a fost creat prin 6ratatul de la )aastricht 1788<2 *i a devenit func'ional in martie 788F. #ste alcatuit din cel mult <:C de reprezentan'i ai regiunilor administrative ale statelor membre ale "niunii #uropene, care sunt propu*i de statele membre *i numi'i de catre 3onsiliul "niunii #uropene pentru o perioada de patru ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. ,re*edintele este ales de catre membrii 3omitetului pentru o perioada de doi ani. 6ratatul de la Nisa stipuleaza faptul ca membrii 3omitetului trebuie sa de'ina un mandat electoral din partea autorita'ilor pe care le reprezinta sau sa raspunda politic in fa'a acestora. BA7(A EU$4PEA7A :E 67&ES96A66 (BE6" Infiin'ata prin 6ratatul de la .oma 178:;2 Acorda imprumuturi pentru investi'ii productive care contribuie la atingerea obiectivelor prioritare ale "#4 dezvoltarea regionala, cre*terea economica, competitivitatea, ocuparea for'ei de munca, crearea de intreprinderi, protec'ia mediului incon!urator, etc. Acorda imprumuturi pentru statele membre, statele candidate, 'ari ter'e. BA7(A (E79$A8A EU$4PEA7A (B(E" Infiin'ata prin 6ratatul de la )aastricht 1788<2 Autorizeaza emiterea de bancnote *i hotara*te volumul de monede #uro emise #ste independenta din punct de vedere institu'ional *i financiar -ormeaza, impreuna cu bancile na'ionale ale statelor membre $#urosistemul%, cu rol de gestionare a pre'urilor, de implementare a monedei unice *i de spri!inire a politicilor economice. 5E:6A94$U8 EU$4PEA7 )adiatorul 1ombudsman-ul2- instituit prin 6ratatul de la )aastricht 1788<2 #ste ales de ,arlament pe o perioada de : ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului Are sediul in sediul ,arlamentului #uropean de la trasbourg ,rime*te plingeri de la persoane fizice sau !uridice in litigiu cu institu'iile "# #/amineaza cazurile de proasta administrare *i intocme*te rapoarte La ini'iativa sa a fost adoptata 3odul de buna conduita administrativa. 1'. Principiile sistemului instituional al UE. ,rincipiul atribuirii competente

In temeiul acestuia, "niunea ac'ioneaza numai in limitele competen'elor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. +rice competen'a care nu este atribuita "niunii prin tratate apar'ine statelor membre. Activitatea institu'iilor comunitare este guvernata de urmatoarele principii4 principiul autonomi ei acestora, principiul competen'elor deatribuire *i de cel al echilibrului institu'ional. 7.>.7 ,rincipiul autonomiei de voin'a ,otrivit principiului autonomiei de voin'a, institu'iile comunitare au posibilitatea de a-*i elabora regulamente proprii de organizare *ifunc'ionare. 6otodata, i*i pot numi proprii func'ionari comunitari.Autonomia institu'iilor comunitare rezulta din tratatele constitutive ale comunita'ilor. 7.>.> ,rincipiul atribuirii de competen'e ,otrivit urmatorului principiu, cel al atribuirii de competen'e, insti-tu'iile comunitare duc la indeplinire numai acele atribu'ii care le suntstabilite in mod e/pres. La acest nivel nu este permisa indeplinireaatribu'iilor implicite, deduse. -iecare institu'ie comunitara ac'ioneaza inlimitele prevazute de tratatele constitutive. 7.>.< ,rincipiul echilibrului institu'ional ,rincipiul echilibrului institu'ional a fost pentru prima data afirmatde catre !urispruden'a 3ur'ii de (usti'ie . 3.#.3.+.,rincipiul echilibrului institu'ional reune*te doua componenteesentiale4 separarea pute rilor, respectiv a competen'elor institu'iilor comunitareD colaborarea, cooperarea intre institu'iil e 3omunita'iieuropene 1!. 5odificarile instituional operate prin intermediul 9ratatului de la 8isabona. 6ratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la data de 7 decembrie >CC8. Acesta pune la dispozi'ia "niunii #uropene institu'ii moderne *i metode de lucru optimizate pentru a face fa'a, in mod eficient, provocarilor contemporane. Intr-o lume in evolu'ie rapida, europenii a*teapta de la "# abordarea unor probleme precum globalizarea, schimbarile climatice *i demografice, securitatea *i energia. 6ratatul de la Lisabona consolideaza democra'ia in "#, precum *i capacitatea acesteia de a promova, zi de zi, interesele ceta'enilor sai. 13. Specificul sistemului instituional actual al UE. istemul institutional al "# 1,arlamentul #uropean, 3onsiliul de )inistri, 3omisia #uropeana2 ,arlamentul #uropean este institu'ia care reune*te reprezentan'ii popoarelor. Prero2ati1e4 politica, legislativa *i bugetara. (omponena4 la Nisa, s-a hotarit limitarea numarului de parlamentari europeni la ;<>. Actualmente sunt ;=: deputa'i. 3onform 6ratatului de la LI A&+NA 7< decembrie >CC; vor fi ;:7.Ace*tia sunt grupa'i pe familii politice. In ,# e/ista ; grupuri parlamentare, e/istind *i un numar de parlamentari neinscri*i in niciunul dintre grupuri. 4r2anizarea4 ,# este organizat pe comisii, acestea fiind permanente sau temporare. In prezent, ,# are >F de comisii, dintre care 7; sunt permanente. (onsiliul de 5ini0tri 13onsiliul sau 3)2 (omponena4 mini*trii de resort sau reprezentan'ii acestora. <uncii4 legislativa *i e/ecutivaD modalitatea de e/ercitare a atribu'iilor fiind atit votul unanim, cit *i cel ma!oritar, la propunerea 3omisiei *i cu acordul ,arlamentului. <uncionare4 intrunirile 3) au loc lunar, in urma convocarii de catre pre*edintele in e/erci'iu, cele mai frecvente reuniuni fiind pe domeniile4 agricultura, economic-financiar *i afaceri e/terne. Lucrarile fiecarei sesiuni sunt pregatite de Comitetul Reprezentanilor Permaneni 13+.#,#.2, Secretariat *i alte grupuri de lucru. ,rocesul de elaborare a politicilor specifice depinde de negociere *i de anga!amentul comun in indeplinirea obiectivelor.

,re*edin'ia se de'ine pe rind, pe o perioada de 9 luni, e/ercitindu-se in sistem troica 1asociind pre*edin'ii care parasesc cu cei care vor prelua pre*edin'ia2, fapt ce asigura in permanen'a prezen'a la conducere a unui stat puternic. La inceputul fiecarui mandat, pre*edintele trebuie sa-*i publice programul. (omisia Europeana 3omisia este nucleul de putere suprana'ional al 3omunita'ii, fiind un organism de tip guvernamental cu activitate permanenta *i cu structura colegiala, care dispune de un aparat administrativ propriu. <uncii4 coordonare, e/ecu'ie, gestionare, *i de veghere la aplicarea dreptului "niunii sub controlul 3ur'ii de (usti'ie. (omponena4 membrii 3omisiei, comisarii, sunt numi'i pe o perioada de cinci ani, in urma desemnarii lor de catre guvernele na'ionale, care consulta in acest sens ,arlamentul #uropean. Abia dupa votul ,# ei sunt numi'i, de comun acord, de catre guvernele statelor membre. Structura 3omisiei este urmatoarea4 a2 comisarii cu cabinetele lor 1formate din cite *ase membri2D b2 *efii de cabineteD c2 corpul anga!a'ilorD d2 5irectorate generale, similare ministerelor din sistemele na'ionale, care se subimpart in 5irec'ii *i 5ivizii toate sunt distribuite, potrivit reparti'iei portofoliilor, intre comisarii europeni. ediul 3omisiei este la &ru/elles. 1*. Aspecte istorice ale procesului de edificare a Parlamentului UE. Intre 7C-7< septembrie 78:C, in cadrul 3#3+ 13omunitatea #uropeana a 3arbunelui si +telului2 a avut loc prima sedinta a unei Adunari ,arlamentare, alcatuita din ;= membri ai parlamentelor nationale. Adunarea nu avea, in mare, decit rol consultativ, insa avea posibilitatea de a constringe Inalta Autoritate a 3#3+ sa demisioneze, prin neacordarea votului de incredere. In 78:;, odata cu 6ratatele de la .oma, se infiinteaza 3omunitatea #conomica #uropeana 13##2 si 3omunitatea #uropeana a Atomului 1#".A6+)2. Adunarea 0enerala, alcatuita acum din 7F> deputati, raspundea de toate cele < comunitati. -ara a beneficia de noi competente, adunarea isi schimba totusi denumirea in ,arlamentul #uropean. In 78;7 3# are un buget propriu, la elaborarea si adoptarea caruia participa si Adunarea. In 78;8 au loc pentru prima data alegeri directe pentru ,arlamentul #uropean. In 78=9 se semneaza Actul "nic #uropean. In aceste tratate se foloseste pentru prima data notiunea de $,arlament #uropean%, ale carui drepturi sunt e/tinse si in procesul legislativ general. 3onform 6ratatului de la )aastricht parlamentul poate respinge un proiect de lege si fara acordul 3onsiliului de )inistri si poate infiinta comisii de investigatie. 1>. Ponderea reprezentarii popoarelor UE in cadrul Parlamentului UE. ,arlamentul #uropean a fost infiin'at prin 6ratatul de la .oma 178:;2 pentru a reprezenta Ipopoarele statelor reunite in cadrul "niunii #uropeneA, fiind singura institu'ie a carei componen'a este stabilita prin alegeri libere, la nivel european *i ale carei *edin'e *i deliberari sunt publice. .olul ,arlamentului in cadrul "niunii #uropene are in vedere4 - e/aminarea *i adoptarea legisla'iei comunitare, alaturi de 3onsiliul "# 13onsiliul de )ini*tri2, prin procedura de co-decizieD - aprobarea 1*i monitorizarea2 bugetului "#D - e/ercitarea func'iei de control asupra altor institu'ii "#, cu posibilitatea de a infiin'a comisii de anchetaD - aprobarea acordurilor interna'ionale ma!ore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi

) *i acordurile comerciale sau de asociere intre "# *i alte 'ari. 1 . 5odul de or2anizare 0i funcionare. Sesiunile Parlamentare. 3a regula, sesiunea anuala a ,arlamentului european debuteaza in a doua marti a luniimartie in fiecare an. In anii in care sunt programate alegeri pentru fotoliile parlamentare de la trasbourg, ,arlamentul se reuneste de drept prima zi de marti a lunii ce urmeaza dateialegerilor parlamentare. 5esi sesiunea dureaza 7> luni, ,arlamentul european se reuneste practic in apro/imativ 7> perioade de sesiune care dureaza in general F-: zile. 3u alte cuvinte,sesiunea anuala a ,arlamentului european este divizata in 7> perioade a cite o saptamina peluna 1cu e/ceptia lunii august si a lunii iunie in perioada alegerilor2. 3onfiguratia actuala a activitatilor europarlamentare cuprinde4- 7> perioade de sesiune de cite patru zile, la trasbourg, si 9 perioade suplimentare de sesiunede cite doua zile, la &ru/ellesD- > saptamini pe luna pentru reuniunile comisiilor parlamentare si ale delegatiilor interparlamentareD- o saptamina pe luna pentru reuniunile grupurilor politiceD- F saptamini pe an, dedicate e/clusiv activitatii si prezentei deputatilor europeni incircumscriptiilelor electorale. 1?. Pre0edintele Parlamentului UE/ (omisiile Parlamentare 0i ;rupurile Parlamentare. ,resedintele este ales pentru o perioada de > ani si !um, adica !umatate din legislatura parlamentara. ,resed reprezinta parlamentul in relatii e/terne si cu cele lalte institutii comunitare. 3oordoneaza toate lucrarile ,arlamentului si ale organelor sale constitutive, precum si dezbaterile dintre sedintele plenare. In fiecare an se organizeaza 7> perioade de sesiune la trasburg si alte 9 suplimentare la &ru/ells. ,resedintele reprezinta parlamentul in afacerile !uridice si in toate relatiile e/terne. 13onferinta presedintilor, &iroul care coordoneaza functionarea interna a parlamentului, chestorii, deputatii, secritariatul,2 0.",".I ,+LI6I3#4 5eputa'ii se constituie in grupuri politiceD ace*tia nu se grupeaza in func'ie de na'ionalitate, ci in func'ie de afinita'ile lor politice. In prezent, e/ista ; grupuri politice in cadrul ,arlamentului #uropean. -iecare grup politic i*i asigura organizarea interna, prin desemnarea unui pre*edinte 1sau a doi pre*edin'i, in cazul anumitor grupuri2, a unui birou *i a unui secretariat. 5istribu'ia locurilor deputa'ilor in hemiciclu se face in func'ie de apartenen'a politica, de la stinga la dreapta, cu acordul pre*edin'ilor de grup. Numarul minim de deputa'i necesar pentru a constitui un grup politic este de >:. 3el pu'in o patrime din state membre trebuie sa fie reprezentate in cadrul grupului. "n deputat poate apar'ine unui singur grup politic. "nii deputa'i nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, in acest caz, deputa'i neafilia'i. Inaintea fiecarui vot din cadrul *edin'elor plenare, grupurile politice e/amineaza rapoartele elaborate de comisiile parlamentare *i depun amendamente. 0rupul politic adopta o pozi'ie in urma consultarilor din cadrul sau. Niciunui membru nu i se poate impune o anumita varianta de vot. 3+)I II ,A.LA)#N6A.#4 #/ista >C de comisii parlamentare. + comisie este alcatuita din >= pina la =9 de deputati si are un presedinte un birou si un secretariat. 3omisiile parlamentare se reunesc odata sau de > ori pe luna la bru/eles. 5ezbaterile acestora sunt publice. In cadrul comisiilor parlamentare deputatii elaboreaza modifica si adopta propuneri legislative si rapoarte din propria initiativa. 5e asemenea parlamentul poate constitui comisii temporare si subcomisii pentru gestionarea unor probleme specifice, precum si comisii de ancheta 1). Puterile 0i competenele Parlamentului European. (ompetenele bu2etare ale Parlamentului European. ,uterile ,arlamentului #uropean a.,rocedura legislativa normala este codecizia. Astfel, ,arlamentul #uropean si 3onsiliul se

afla la egalitate, actele fiind adoptate impreuna de 3onsiliu si de ,arlamentul #uropean. ,rin procedura de codecizie, mult mai multe amendamente ale ,arlamentului sunt introduse in legile comunitareD de asemenea, nici un te/t nu poate fi adoptat fara acordul oficial al ,arlamentului #uropean si al 3onsiliului #uropean. b. ,uterea administrativa financiara Aceasta este o putere importanta, care permite ,arlamentului #uropean sa isi stabileasca prioritatile politice. ,arlamentul #uropean adopta in fiecare luna decembrie bugetul "niunii pe anul urmator. &ugetul nu intra in vigoare pina ce nu este semnat de ,resedintele ,arlamentului #uropean, punind astfel la dispozitia "niunii resursele financiare necesare pentru anul urmator. c. ,uterea de supraveghere democratica ,arlamentul e/ercita o supraveghere democratica asupra tuturor activitatilor comunitare. Aceasta putere, care initial se aplica numai asupra activitatilor 3omisiei #uropene, a fost e/tinsa si asupra 3onsiliului de )inistri, asupra 3onsiliului #uropean si a organismelor de cooperare politica raspunzatoare in fata ,arlamentului. ,arlamentul #uropean poate, de asemenea, constitui comisii de ancheta. Acest lucru a fost facut de citeva ori - spre e/emplu, in chestiunea Abolii vacii nebuneA, care a dus la constituirea unei Agentii Veterinare #uropene la 5ublin. 6ot ,arlamentul a asigurat si crearea +ficiului #uropean impotriva -raudei 1+LA-2 in chestiuni bugetare. ,uterile bugetare si legislative e/tinse ale ,arlamentului au marit influenta acestuia asupra 3onsiliului #uropean. In special procedura de codecizie a a!utat la crearea unui echilibru al puterii legislative intre 3onsiliul #uropean si ,arlamentul #uropean. '+. $olul Parlamentului European in procesul le2islati1 0i capacitaile de control ale Parlamentului European. ,arlamentul este singura instu'ie careia i-a sporit considerabil competen'ele atit prin modificarea formala a tratatelor institutive cit, mai ales, prin acordurile institu'ionale. In prezent ,arlamentul #uropean a reu*it sa ob'ina pe linga competen'e bugetare *i un rol important in materie legislativa *i in materie de rela'ii e/terne. I. 3ontrolul politic reprezinta primul atribut al puterii. Aceasta posibilitate pe care o are ,arlamentul european se materializeaza, in primul rind, in dezbaterile organizate, ocazie cu care diferite organe de ac'iune sunt chemate sa-*i sus'ina activita'ile *i orientarea in plan politic. -iecare dezbatere se finalizeaza prin adoptarea unei rezolu'ii prin care se face cunoscuta pozi'ia fa'a de o anumita problema.,arlamentul european, organ deliberativ, poate sesiza orice problema care considera ca se poate raporta la activitatea *i misiunile 3omunita'ilor , inclusiv cooperare politica.Institu'ia ,aralamentului #uropean poate, de asemenea, pe calea unei mo'iuni de cenzura sa constringa 3omisia sa demisioneze. II. 3ompeten'a bugetara ocupa un loc important intre atribu'iile ,arlamentului european *i ii permite, daca nu sa se impuna, macar sa negocieze de la egal la egal cu 3onsiliul.Adunarea poate printr-o ma!oritatea a membrilor sai *i >Q< din sufragii e/primate sa respinga proiectul de buget in intregime *i sa ceara ca un nou proiect sa-i fie supus aprobarii de catre 3onsiliu. III In materie legislativa ,arlamentul european nu de'ine atributele parlamentelor na'ionate. Nu are nici competen'a de ini'iativa, rezervata 3omisiei, nici competen'a de decizie rezervata 3onsiliului. 3ompeten'a decizionala a ,arlamentului e/ista numai in domeniul Imicilor revizuiri%. In rest ,arlamentul are numai statut de asociat la legisla'ia de grade diferite, dupa care actul intra in cimpul de aplicare al unei sau alteia dintre cele < proceduri4 - procedura consultarilor este obligatorie interzicindu-se 3onsiliului sa decida fara ca ,arlamentul sa fi dat in prealabil ...

'1. 5odalitatea de formare 0i componena (onsiliului de 5ini0tri. 3onsiliul "niunii #uropene, denumit si 3onsiliul de )inistri, reprezinta, impreuna cu ,arlamentul #uropean, ramura legislativa a "niunii #uropene. 3onsiliul "niunii #uropene este principalul organ legislativ al "niunii. 3onsiliul "niunii #uropene nu este acelasi lucru cu 3onsiliul #uropei, care este o organizatie internationala, complet independenta de "#. 5e asemenea nu trebuie sa fie confundat cu 3onsiliul #uropean, care este o institutie diferita a "niunii #uropene, chiar daca foarte apropiata de aceasta.3onsiliul "niunii #uropene isi are ca prim loc de intilnire sediul de la &ru/elles, iar ca al doilea loc, trasbourg. La 78 noiembrie >CC8, corespunzator 6ratatului de la Lisabona, a fost desemnat drept primul ,resedinte 1permanent2 al 3onsiliului "niunii #uropene belgianul Herman Van .ompuR. #l a preluat noua pozitie in ziua intrarii in vigoare a 6ratatului, la 7 decembrie >CC8, pentru o durata de > ani si !umatate. efia diplomatiei europene 1corespunde unui ministru de e/terne al "#2 o detine 3atherine Ashton 1)area &ritanie2. istemul de vot Incepind cu 7 noiembrie >CCF, pragul ma!oritatii calificate este atins odata ce sunt indeplinite doua conditii4 daca ma!oritatea statelor membre se pronunta in favoarea adoptarii propunerii cel putin ><> de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, ceea ce corespunde cu ;>,<L din totalul voturilor ''. Pre0edenia (onsiliului/ competenele 0i modul de funcionare a (onsiliului. Administrarea intregii game a 3onsiliului de )ini*tri, de la cel mai mic grup de lucru pina la 3onsiliul #uropean, este in responsabilitatea statului care asigura ,re*eden'ia, schimbata o data de 9 luni. ,re*eden'ia 3onsiliului ofera avanta!e, dar *i dezavanta!e. "n avanta! este corelat prestigiului *i statutului de'inut de aceasta func'ie4 pe durata a *ase luni, 'ara pre*edintelui este centrul rela'iilor "#D mini*tri in special primul ministru *i ministrul de e/terne sunt reprezentan'ii "#. "n alt avanta! este acela ca pe durata mandatului, ,re*eden'ia are o putere mai mare, *i poate coordona priorita'ile *i viteza politicii "#. 3u toate acestea, poten'ialul ,re*eden'iei de a dezvolta politici nu trebuie e/ageratD chiar daca la preluarea mandatului i*i stabile*te priorita'ile, nu porne*te la drum doar cu probleme noiD sunt de rezolvat cele ramase in desfa*urare *i, de multe ori, ele consuma energie *i timp. Apoi, *ase luni nu este o perioada suficienta pentru a realiza politici ambi'ioase, mai ales daca sunt necesare *i legisla'ii. 3onsiliul realizeaza circa 8C de intilniri pe an. #le se desfa*oara la &ru/elles, cu e/cep'ia lunilor aprilie, iunie *i octombrie, cind sunt planificate in Lu/emburg. .egularitatea intilnirilor pe domenii reflecta importan'a, direc'iile, priorita'ile *i interesele politicilor "#. )ini*trii de #/terne, apoi )ini*trii Agriculturii *i )ini*trii #conomiei *i -inan'elor 3onsiliul #3+-IN2 se intilnesc de regula o data pe luna, *i mai des, daca este necesar. 3omitetul ,ermanent pentru Anga!a'i este in serviciul 3onsiliului, *i se particularizeaza sub doua aspecte4 in primul rind, membrii sai nu sunt numai reprezentan'i ai guvernelor, ci *i ai grupurilor de intereseD in al doilea rind, reprezentan'ii guvernelor sunt condu*i de mini*tri, iar daca ace*tia nu pot participa, de catre reprezentan'ii lor personali.3omitetul se intrune*te de doua ori pe an, discuta probleme de interes ma!or *i elaboreaza recomandari 3onsiliului de .ela'ii ociale *i de )unca.5iferite comitete, care tehnic sunt 3omitete Q3omisieQ 1lucreaza pentru 3onsiliu *i 3omisie2. 3omitetul )onetar tructura ierarhica a 3onsiliului nu este incarcata sau rigida. ,rocedurile, in cazul unor propuneri venite din partea 3omisiei sau a ,arlamentului #uropean, se realizeaza dupa modelul4 e/aminarea ini'iala a te/tului 3omisiei este efectuata de un grup de lucru, sau daca

are un domeniu larg, de mai multe grupuri de lucru. In cazul in care nu e/ista un grup de lucru permanent pe problema respectiva, el se constituie. '!. Sistemul de 1ot al (onsiliului. vot in unanimitate,Svot cu ma!oritate calificata *i vot cu ma!oritate simpla. Votul in unanimitate in cadrul 3onsiliului este limitat, de*i cimpul de aplicare nu este negli!abil. 3hiar dupa e/pirarea perioadei de tranzi'ie, in 6ratatul 3##, >; dispozi'ii prevedeau recurgerea la unanimitate. "# a men'inut-o in domeniile de natura constitu'ionala sau cvasiconstitu'ionala, dar i-a redus aplicarea in domeniile politicilor comune *i mai ales a armonizarii legisla'iilor na'ionale. )ai mult, pentru ca unanimitatea sa se poata forma, nu este necesar ca toate statele sa voteze in favoarea deciziei Votul cu ma!oritate calificata. ,entru ob'inerea ma!orita'ii, statele membre au o pondere speciala, in func'ie de criterii generale, demografice, politice *i economice. )inoritatea este prote!ata prin propunerea 3omisiei care se considera ca reprezinta interesul comunitar *i deci, *i interesele statelor miciD b2. in celelalte cazuri, in care 3onsiliul statueaza fara propunerea 3omisiei, pe linga un numar de voturi se 'ine seama *i de numarul statelor, in sensul ca cele 9> voturi sa e/prime votul favorabil a cel pu'in zece state. Votul cu ma!oritate simpla. 5eciziile *i deliberarile 3onsiliului sunt adoptate potrivit principiului general stabilit de Art. 7F=. Acesta prevede ca in afara de dispozi'ii contrarii ale 6ratatului, deliberarile 3onsiliului sunt incheiate, iar actele adoptate cu ma!oritatea membrilor care il compun. )a!oritatea simpla este calculata in raport cu membrii 3onsiliului *i nu in raport cu membrii prezen'i. -iecare 'ara a primit un vot folosit, in principal, in scopuri procedurale. 1Incepind din februarie 788F, se folose*te la tarife anti-dumping *i anti-subven'ie in conte/tul ,oliticii 3omerciale 3omune2. '3. (onsiliul European@ proces de creare/ structura/ funcii. Istorie. efii de stat si de guvern se intilneau, din anul 7898, la intervale neregulate. 5e-abia in anul 78;F s-a stabilit la ,aris ca intrunirile acestora sa aiba loc in mod regulat. 3onsiliul #uropean a devenit institutie a "# de-abia in anul 78=;, odata cu intrarea in vigoare a Actului "nic #uropean. tructura4 Initial, intilnirile sefilor de guvern erau considerate doar discutii cu caracter informativ, fara prezenta ministrilor de e/terne, fara functionari publici si fara a fi documentate. Hotariri cu efect !uridic nu erau de luat. 3onferintele aveau loc in castele, in locuri indepartate si izolate de reprezentantii presei. ,resedintia 3onsiliului #uropean nu se va e/ercita prin rotatie de tarile membre, ci de un presedinte ales pe o perioada de >,: ani. ,resedintele 3onsiliului #uropean va fi ales de consiliu cu ma!oritatea calificata, putind fi reales numai o singura data. 3onsiliul #uropean va da "niunii #uropene Iimpulsurile necesare pentru dezvoltarea acesteia si va stabili obiectivele si prioritatile politice generale. 3onsiliul #uropean va fi alcatuit din sefii de stat si de guvern ai tarilor membre, presedintele 3onsiliului #uropean si ,resedintele 3omisiei #uropene. )inistrul de e/terne al "# va participa la lucrarile 3onsiliului. 3onsiliul #uropean a devenit institutie a "# de-abia in anul 78=;, odata cu intrarea in vigoare a Actului "nic #uropean. '*. Pre0edintele UE@ ale2ere/ funcii/ competene. Presedintele (onsiliului European este presedintele permanent, ales de catre membrii 3onsiliului #uropean pe baza unui mandat oficial de doi ani si !umatate care poate fi reinoit o singura data. Noua structura a fost decisa pentru a oferi o coerenta si o continuitate sporite in activitatea "niunii. 3onsiliul #uropean isi alege ,resedintele cu ma!oritate calificata.

6ratatul de la Lisabona a intrat in vigoare pe data de 7 decembrie >CC8, astfel 3onsiliul #uropean a devenit in mod oficial o institutie cu drepturi depline. ,resedintele 3onsiliului #uropean prezideaza si impulsioneaza lucrarile 3onsiliului #uropean, asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor 3onsiliului #uropean, in cooperare cu presedintele 3omisiei si pe baza lucrarilor 3onsiliului Afaceri 0enerale, actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul 3onsiliului #uropean, prezinta ,arlamentului #uropean un raport dupa fiecare reuniune a 3onsiliului #uropean. ?>@ ,resedintele 3onsiliului #uropean asigura, la nivelul sau si in aceasta calitate, reprezentarea e/terna a "niunii in probleme referitoare la politica e/terna si de securitate comuna, fara a aduce atingere atributiilor Inaltului .eprezentant al "niunii pentru afaceri e/terne si politica de securitate. ,resedintele 3onsiliului #uropean nu poate e/ercita un mandat national. 3onsiliul #uropean se reuneste de obicei la &ru/elles, in cladirea (ustus Lipsius. #ste asistat de ecretariatul 0eneral al 3onsiliului. Asistat de 7F vicepre*edin'i, Pre0edintele coordoneaza toate lucrarile ,arlamentului *i ale organelor sale constitutive 1&iroul *i 3onferin'a pre*edin'ilor2, precum *i dezbaterile din *edin'ele plenare. In fiecare an, se organizeaza douasprezece perioade de sesiune la trasbourg *i alte *ase perioade de sesiune suplimentare la &ru/elles. '>. 5odalitatea de formare 0i componena (omisiei. 3omisia #uropeana actioneaza drept putere e/ecutiva a "niunii #uropene si are responsabilitatea initieirii de proiecte legislative si conducerea permanenta a "#. 3omsiai este de asemenea motorul integrarii europene. #ste organizata ca un cabinet de guvern, cu >; de comisari pentru diferite domenii de activitate, unul pentru fiecare stat membru, ei avind obligatia de a reprezenta interesele "# ca un intreg si nu interesele nationale. "nul dintre cei >; este ,resedintele 3omisiei 1actualmente (ose )anuel &arroso2 care este numit de 3onsiliul #uropean. 5upa presedinte, cel mai important si proeminent comisar este Inaltul .eprezentant al "niunii pentru afaceri e/terne si politica de securitate care este de drept si Vice-,resedinte al 3omisiei si este numit de asemenea de 3onsiliul #uropean. 3eilalti >: de comisari sunt numiti de 3onsiliul "niunii #uropene in acord cu presedintele nominalizat. 5upa acea, cei >; de comisari ca un singur grup sunt primesc votul de investitura din partea ,arlamentului #uropean. ' . (ompetenele (omisiei.6niiati1ele le2islati1e. 3ompeten'ele comisiei #uropene sunt, in principal, urmatoarele4 5e control, supraveghind respectarea 6ratatelorD 5e ini'iativa, avind dreptul ini'iativei in probleme de competen'a comunitara 5e e/ecu'ie, cu rol de guvern la nivel comunitar D 5e reprezentare interna, intrucit ambasadorii pe linga ".#. ai diferitelor state i*i prezinta scrisorile de acreditare pre*edintelui 3omisiei. 5e reprezentare e/terna, intrucit 3omisia are delega'ii cu rang de Ambasada in state ter'e, precum *i &irouri in statele membre ale ".#. '?. <unciile (omisiei Europene. 3omisia este motorul sistemului institutional al 3omunitatii4 - avind dreptul de initiativa intocmeste proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare ,arlamentului si 3onsiliului. In comparatie cu organele de tip Iagenda setter% intilnite in alte sistem politice, cum ar fi in cazul guvernului federal german, comisia poate oricind sa retraga orice initiativa legislativa care inca nu a fost adoptata definitiv de 3onsiliu.D - in calitate de organ e/ecutiv 3omisia asigura aplicarea legislatiei europene 1directive, regulamente, decizii2, e/ecutia bugetara si realizarea programelor adoptate de 3onsiliu si ,arlamentD

- impreuna cu 3urtea #uropeana de (ustitie verifica respectarea legislatiei comunitareD - in calitate de reprezentant legal al 3omunitatii la nivel global are dreptul de a negocia mai ales tratatele din domeniul comertului si colaborarii internationale.D '). 5odalitatea de cooperare 0i conlucrare a (omisiei cu Parlamentul 0i (onsiliul UE. ,arlamentul #uropean *i 3omisia #uropeana au semnat un acord-cadru in scopul de a facilita *i de a organiza cooperarea lor. Acest acord define*te, a*adar, modalita'ile de colaborare politica a celor doua institu'ii. Acest acord-cadru include mai multe dispozi'ii referitoare la organizarea activita'ii *i la cooperarea dintre cele doua institu'ii. Aceste dispozi'ii vizeaza cu precadere4 - responsabilitatea politica a 3omisieiD - instituirea unui dialog politic permanent *i eficientD - punerea in aplicare a procedurilor legislative. !+. Apariia 0i e1oluia sistemului -udiciar al Uniunii Europene. .amura !udiciara a "#, formal numita $3urtea de (ustitie a "niunii #uropene%, cuprinde trei instante4 3urtea de (ustitie, 3urtea 0enerala si6ribunalul -unctiei ,ublice al "niunii #uropene. Impreuna interpreteaza si aplica tratatele si legislatia "niunii #uropene. 3urtea de (ustitie se ocupa in principal cu cauzele din partea statelor membre si institutiilor "niunii. 3urtea 0enerala se ocupa in principal de cauzele depuse de cetateni sau companii direct curtii europene iar 6ribunalul -unctiei ,ublice al "niunii #uropene are atributii in disputele dintre "niunea #uropenea si serviciul civil european. 5eciziile 3urtii 0enerale pot fi apelate la 3urtea de (ustitie dar doar din punctul de vedere al conformitatii unei prevederi legale. !1. (omponenea 0i modul de funcionare a (urii de #ustiiei. 3urtea de !ustitie e formata din >; !udecat. si = avocati, care au sarcina de a-*i prezenta punctele de vedere cu privire la cazurile aduse in fa'a 3ur'ii. ,ledoariile lor trebuie sa fie impar'iale *i sus'inute public. -iecare !udecator *i avocat general este numit pentru un mandat de 9 ani, care poate fi reinnoit. ,resedintele e ales pe o perioada de < ani. ,resedintele 3urtii conduce activitatea acesteia si prezideaza audierile si deliberarile din 3amera de consiliu 0refierii asista la audieri, consemneaza dezbaterile, organizeaza si tin arhivele 3urtii si se ingri!esc de publicarea hotararilor acesteia in A3olectia de !urisprudenta a 3urtiiA. ub autoritatea ,resedintelui 3urtii, ei au si atributii de administrare a bugetului institutiei. ,e langa fiecare !udecator sau avocat general functioneaza si cate doi secretari 1referenti2, care ii asista in pregatirea dosarelor fiecarei cauze. 3urtea functioneaza in plen, intr-o )are 3amera formata din 7< !udecatori, sau in camere constituite din < pana la : !udecatori, in functie de importanta litigiilor supuse !udecatii. 3urtea poate delibera numai in prezenta unui numar impar de !udecatori. 3urtea se intrune*te in )area 3amera la cererea unui stat membru sau a unei institu'ii care este parte intr-un proces, precum *i in cauzele deosebit de comple/e sau de importante. 3elelalte cauze sunt solu'ionate in camere de cinci sau de trei !udecatori. ,re*edin'ii camerelor de cinci !udecatori sunt ale*i pentru perioada de trei ani, iar cei ai camerelor de trei !udecatori pentru perioada de un an. !'. <unciile (urii de #ustiiei. 3urtea #uropeana de (usti'ie indepline*te urmatoarele func'ii4 - solu'ioneaza litigiile dintre statele membreD dintre statele membre *i "niunea #uropeanaD dintre institu'iile "#D dintre "# *i persoanele fizice sau !uridice, inclusiv *i din rindul func'ionarilor europeniD - interpreteaza acordurile *i tratatele interna'ionaleD

- ia decizii preliminare cu privire la valabilitatea *i legalitatea deciziilor formulate de instan'ele na'ionale, care de alfel nu au autoritate !uridica 1sub !urisdic'ia 3#( nu nimeresc domeniile care nu sint prevazute in 6ratatele "#2. - dreptul de a impune penalita'i statelor membre pentru nerespectarea deciziilor 3ur'ii 1in conformitate cu 6ratatul de la )aastricht2. .olul 3ur'ii este de a garanta interpretarea *i aplicarea uniforma a dreptului "niunii #uropene 1dreptului comunitar2. !!. Procedura in faa (urii de #ustiie a Uniunii Europene. In linii mari se poate aprecia ca procedura in fata curtii este una contradictorie 1fiecare parte i*i sus'ine *i argumenteaza preten'iile2, publica, mi/ta 1cuprinde doua etape4 una scrisa si una orala2 si inchizitorie 1deoarece presupune activita'i de instrumentare a cauzei, cum ar fi e/pertiza si audierea martorilor2. In faza scrisa, se introduce cererea de chemare in !udecata, direct sau prin po*ta, la primire fiind inscrisa in registrul 3ur'iiD pre*edintele desemneaza !udecatorul raportor al cauzei, care urmare*te desfa*urarea cauzei *i investigheaza anumite aspecteD se notifica piritului cererea, acesta avind termen pentru depunerea unui memoriu in aparareD in fine, fiecare parte poate depune un memoriu suplimentar, care sa precizeze preten'iile respectiv apararile lor. -aza orala cuprinde citirea raportului preliminar al !udecatorului-raportor, pledoariile par'ilor *i concluziile avocatului general. + condi'ie destul de bizara de procedura pretinde ca partea sa aiba domiciliul in Lu/emburg. tatele rezolva aceasta problema prin reprezentan'ele lor diplomatice e/istente in 5ucatul de Lu/emburg, insa persoanele fizice sau !uridice trebuie sa apeleze la un rezident lu/emburghez, folosit ca *i $cutie po*talaA, doar pentru introducerea ac'iunii. 5eliberarile au loc in I3amera de consiliuA, adica intr-o incapere distincta de sala de !udecata, la ele participa !udecatorii care au fost prezen'i la procedura $oralaA, iar avoca'ii generali nu participa. Numarul !udecatorilor trebuie sa fie impar. Hotarirea se ia cu ma!oritate. Intrucit tatutul 3ur'ii nu precizeaza ce fel de ma!oritate, se aplica regula generala, a ma!orita'ii simple. Indiferent de numarul de voturi favorabile unei decizii, aceasta anga!eaza in mod colectiv 3urtea, opiniile contrare neputind fi facute publice sau publicate, aa cum se intimpla in sistemele de drept na'ionale. ,ar'ile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fa'a 3ur'ii, in orice faza a procedurii. Institu'iile comunitare sa statele membre sunt reprezentate prin agen'i - !uri*tii institu'iilor comunitare, respectiv a )inisterului afacerilor e/terne din guvernul statului membru - iar persoanele fizice sau !uridice, prin avoca'i. Nu e/ista un $barou comunitarA, prin urmare orice avocat care are dreptul de a pleda in fa'a unei instan'e na'ionale poate pleda *i in fa'a 3ur'ii europene de !usti'ie. Limba in care se desfa*oara procesul este, de regula, limba pirituluiD in cazul in care pirit este o institu'i comunitara, reclamantul poate decide $limba de proceduraA. +data stabilit regimul lingvistic, acesta va fi respectat pina la sfir*it, in limba respectiva fiind redactate actele procedurale, sus'inute pledoariile *i redactata hotarirea. +rice versiune tradusa a hotaririi are valoare ca atare, nu ca document original. !3. Botaririle (urii de #ustiie@ tipolo2izarea 0i caracterul obli2atoriul al acestora. 5eciziile curtiide !ustitie sunt adoptate cu ma!oritatea de voturi. Hotaririle sunt semnate de catre toti !udecatorii care au participat la deliberari, iar dispozitivul acestora este pronuntat in sedinta publiOa. Hotaririle si concluziile avocatilo generali sunt disponibile pe siteul internet al curtii chiar in ziua pronuntarii. !*. 9ribunalul de Prima 6nstana@ structura 0i atribuii. #udecatorii #ste compus din cel pu'in un !udecator pentru fiecare stat membru 1>; in >CC;2. (udecatorii sunt numi'i de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru un mandat de 9 ani care poate fi reinnoit. (udecatorii i*i e/ercita func'iile in deplina impar'ialitate *i independen'a.

Presedintele ,resedintele 6ribunalului este desemnat de !udecatori, dintre ei, pentru o perioada de trei ani, mandatul putind fi reinnoit. ,resedintele nu poate fi desemnat avocat general. ?:@ 5aca mandatul presedintelui inceteaza inainte de e/pirarea mandatului, noul presedinte este ales pentru perioada care a mai ramas din mandat. A1ocatii 2enerali si -udecatorii raportori Avocatul general are rolul de a prezenta in sedinta publica, cu deplina impartialitate si in deplina independenta, concluzii motivate cu privire la anumite cauze inaintate 6ribunalului, pentru a-l asista in indeplinirea misiunii sale.?<@ ;refierul 0refierul 6ribunalului este ales prin vot secret de toti !udecatorii instantei. #ste declarata aleasa persoana care obtine voturile a mai mult de !umatate din !udecatori.)andatul grefierului este de sase ani. 9ribunalul de Prima 6nstana are competena de a -udeca@ - ac'iuni directe introduse de persoane fizice sau !uridice impotriva actelor institu'iilor comunitare 1ale caror destinatare sunt sau care le privesc in mod direct *i individual2 sau impotriva ab'inerii acestor institu'ii de a ac'iona. #ste vorba, de e/emplu, de o ac'iune introdusa de o intreprindere impotriva unei decizii a 3omisiei prin care i se aplica o amendaD - ac'iuni introduse de statele membre impotriva 3omisieiD - ac'iuni introduse de statele membre impotriva 3onsiliului cu privire la actele adoptate in domeniul a!utoarelor de stat, la masurile de protec'ie comerciala 1$dumping%2 *i la actele prin care 3onsiliul e/ercita competen'e de e/ecutareD - ac'iuni prin care se urmare*te ob'inerea unor despagubiri pentru pre!udiciile cauzate de institu'iile comunitare sau de func'ionarii acestoraD - ac'iuni ce au la baza contracte incheiate de 3omunita'i, prin care se atribuie in mod e/pres 6ribunalului competen'a de !udecareD - ac'iuni in materia marcilor comunitareD - recursuri impotriva deciziilor 6ribunalului -unc'iei ,ublice, limitate la chestiuni de drept. 5eciziile pronun'ate de 6ribunal pot fi atacate in termen de doua luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la 3urtea de (usti'ie. !>. 9ribunalul pentru <uncia Publica@ structura 0i atribuii. 6ribunalul -unctiei ,ublice al "niunii #uropene 1limba engleza4 3ivil ervice 6ribunal2 este instanta "niunii #uropene care se ocupa de disputele dintre "niune si corpul de functionari ai acesteia. 3omponenta 6ribunalului 6ribunalul -unctiei ,ublice are in prima sa componenta ; !udecatori.Acestia si-au inceput mandatul la 7 octombrie >CC:, urmind ca patru dintre ei sa-l e/ercite timp de sase ani, iar ceilalti trei timp de trei ani. 0refier este Paltraud HaOenberg. 6ribunalul solu'ioneaza in prima instan'a litigiile dintre "niunea #uropeana *i agen'ii sai, cit *i litigiile dintre organe, oficii sau agentii si personalul lor, pentru care competenta este atribuita 3urtii de (ustitie a "niunii #uropene ! . Procesul de creare al (urii de (onturi a UE. Infiin'ata in 78;;, 3urtea #uropeana de 3onturi 13#32 a dobindit statutul de institi'ie a "# numai in 788< 1prin intrarea in vigoare a 6ratatului de la Amsterdam2 *i reprezinta Icon*tiin'a financiara% a "niunii. .olul sau este de a controla aspectele financiare ale "#, mai e/act legalitatea opera'iunilor bugetului comunitar *i coresponden'a acestuia cu programul anual de gestionare a sa. 3urtea desfa*oara acest tip de control anual *i elaboreaza un raport pe care il inainteaza ,arlamentului #uropean 1*i care serve*te la descarcarea bugetara a 3omisiei2.

3urtea de 3onturi este independenta in raport cu celelalte institu'ii comunitare *i are deplina libertate in privin'a organizarii *i planificarii activita'ii sale de audit *i de raportare. !?. (omponena (urii de (onturi. 3urtea de 3onturi este formata din cite un membru din fiecare 'ara a "niunii, desemnat de 3onsiliu pentru un mandat de 9 ani 1care poate fi reinnoit2. ,re*edintele 3ur'ii este ales de catre membrii acesteia pentru un mandat de < ani care, de asemenea, poate fi reinnoit. !). <uncionarea 0i (ompetenele (urii de (onturi. 3urtea #uropeana de 3onturi verifica modul in care sunt administrate fondurile europene. .olul sau este acela de a imbunata'i gestiunea financiara a "# *i de a prezenta rapoarte cu privire la folosirea banilor publici. ,entru a le garanta contribuabililor europeni faptul ca banii publici sunt cheltui'i in mod eficient, 3urtea de 3onturi este abilitata sa verifice 1sa auditeze2 orice persoana sau organiza'ie care gestioneaza fonduri europene. In acest scop, efectueaza frecvent controale pe teren. 3oncluziile sale scrise sunt incluse in rapoarte adresate 3omisiei #uropene *i guvernelor statelor membre. "na dintre cele mai importante sarcini ale 3ur'ii de 3onturi este sa inainteze ,arlamentului #uropean *i 3onsiliului un raport anual privind e/erci'iul financiar anterior 1$descarcarea anuala de gestiune%2. ,arlamentul e/amineaza minu'ios raportul 3ur'ii inainte de a decide daca aproba sau nu modul in care 3omisia a gestionat bugetul. 5e asemenea, 3urtea trebuie sa formuleze un aviz privind legisla'ia financiara a "# *i posibilita'ile de combatere a fraudei. 3+. $apoartele (urii de (onturi. 3urtea de 3onturi publica4 un raport annual cu privire la e/ecutarea bugetului "niunii din anul precedentD o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea conturilor ca si la legalitatea si regularitatea operatiunilor corespunzatoare e/ercitiului bugetar precedent. #a mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitare si rapoartele specifice pe teme de interes particular. .apoartele de control ale 3urtii de 3onturi constituie un element important al procedurii de descarcare. #le sunt transmise autoritatii bugetare 1,arlamentului si 3onsiliului2 care tin cont de acesta pentru a decide daca descarcarea poate fi data 3omisiei cu drept de gestiune bugetara. Alaturi de rapoartele anuale se adauga si rapoartele speciale care vizeaza aspecte particulare ale gestiunii comunitare la initiativa 3urtii, urmand ca aceasta sa decida sau nu publicarea lor ,care sunt publicate in (urnalul +ficial al "niunii #uropene. 31. (ircumstanele 0i antura-ul edificarii Uniunii 5onetare. 6ratatul de la .oma, care a infiin'at 3##, stabilise ca obiectiv construirea unei ,ie'e Interne "nice, inso'ita de politici comune sau, cel pu'in, armonizate. La finele anilor J9C, 3omunitatea realizase $in linii generaleA uniunea vamala si lansase, cu bune rezultate, ,olitica Agricola 3omunitara, creind fundamente temeinice pentru adincirea procesului de integrare. ,rima tentativa de realizare a unei "#) este planul Perner. ,lanul Perner a fost deosebit de concret cu privire la obiectivele finale ale "#) care urmau a fi realizate in doua etape. "niunea monetara urma sa genereze $convertibilitatea deplina si ireversibila a monedelor tarilor membre, eliminarea fluctua'iilor cursului de schimb, fi/itatea irevocabila a parita'ilor si cursurilor valutare si completa liberalizare a flu/urilor de capitalA. ,lanul de mai sus nu a fost niciodata implementat. La inceputul anilor A8C doua evenimente ma!ore au influen'at evolu'iile europene4 venirealui (acEues 5elors la pre*edin'ia 3omisiei #uropene si caderea zidului &erlinului in 78=8 urmata de prabu*irea regimurilor comuniste din #uropa de #st. .aportul 5elors schi'a trei etape spre "niunea #conomica si )onetara4 a2 prima etapa4 incepind cu 7 iulie 788C, inlaturarea controalelor de schimburi pentru a asigura libera circula'ie a capitalurilor in 3omunitatea #uropeanaD

b2 a doua etapa4 o mai buna coordonarea a politicilor economice si inceputul crearii istemului #uropean al &ancilor 3entrale care inlocuie*te 3omitetul 0uvernatorilor &ancilor 3entraleD c2 a treia etapa4 #&3 inlocuie*te bancile centrale na'ionale. Aceasta etapa implica si stabilirea irevocabila a parita'ilor si introducerea monedei unice. La reuniunea de la )adrid din 78=8, liderii europeni au decis lansarea primei etape4 liberalizarea mi*carilor de capital. 3'. Euro , moneda unica a statelor membre. "tilizarea e/tinsa a monedei euro in sistemul monetar si financiar interna'ional demonstreaza importanta acesteia pe scena mondiala4 - )oneda euro este din ce in ce mai utilizata in cazul emisiunii de titluri de datorie publica si titluri de datorie pentru intreprinderi - &ancile mondiale acorda imprumuturi semnificative denominate in euro in toata lumea.

- #uro ocupa locul > printre cele mai comercializate monede pe pie'ele de schimb valutar, fiind utilizata in apro/imativ FCL din tranzac'iile zilnice. - #uro este folosit din ce in ce mai mult pentru facturare si plata in comer'ul interna'ional, nu numai intre zona euro si tari ter'e ci chiar, intre tari ter'e. - Alaturi de dolarul american, euro este utilizat foarte mult ca o importanta moneda de rezerva pentru urgentele monetare. - )ai multe tari isi gestioneaza monedele na'ionale prin corelarea acestora cu moneda euro luata ca moneda de referin'a. + serie de tari si regiuni din afara "niunii #uropene sunt inca si mai strins legate de moneda euro. 5atorita stabilita'ii sistemului monetar pe care se spri!ina, euro a devenit o moneda $ancoraA e/trem de atractiva pentru aceste tari, in special pentru cele care au incheiat acorduri institu'ionale speciale cu "#, cum sunt acordurile comerciale preferen'iale. ,rin raportarea monedelor na'ionale la euro, aceste state aduc o mai mare siguran'a si stabilitate economiilor na'ionale.)oneda euro este folosita pe scara larga si in tarile si regiunile aflate in vecinatatea zonei euro, ca de e/emplu in sudestul #uropei, in timp ce alte state - )onaco, an )arino si Vatican - folosesc moneda euro ca moneda oficiala in baza unor acorduri monetare specifice incheiate cu "#, putind emite propriile monede euro in anumite limite cantitative.
3!. A1anta-ele 0i deza1anta-ele monedei unice. )oneda unica pe care o avem astazi poate fi considerata un pas logic spre finalizarea pietei unice.Avantajele sunt: -rate scazute ale dobindirii datorita gradului ridicat de stabilitate a preturilor. -mai multa transparenta in privinta preturilor. -eliminarea costurilor de tranzactie -lipsa inflatiilor valutare Dezavantajele : 3el mai des invocat inconvenient al punerii in practica a "niunii )onetare este pierderea suveranita'ii na'ionale, din cauza transferului la nivel comunitar al unor competente na'ionale de ordin monetar si fiscal. ,e de alta parte, tari integrate cu economii mai pu'in prospere au pierdut solu'ia recurgerii la devalorizarea monedei na'ionale care le permitea sa-si amelioreze temporar competitivitatea economiei lor. #ficienta recurgerii la devalorizare este totu*i contestabila, caci ea are un impact infla'ionist imediat, datorita scumpirii importurilor, dar si pentru ca reprezinta o solu'ie facila, eludind adevaratele probleme. - costuri substan'iale pe termen scurt.

- viata politica e/acerbata, care a insotit procesul de creare a "niunii )onetare, ignorandu-se de multe ori realita'ile economice. - amenin'area deflationista - lipsa de coerenta si de instrumente a &3# de a gestiona situa'ii de criza. 33. Sistemul European al Bancilor (entrale/ Eurosistemul. istemul #uropean al &ancilor 3entrale 1 #&32 a fost creat in conformitate cu 6ratatul de la )aastricht si tatutul istemului #uropean al &ancilor 3entrale si al &ancii 3entrale #uropene . #ste format din &anca 3entrala #uropeana 1&3#2 si bancile centrale na'ionale 1&3N2 ale tuturor statelor membre ale "#. #urosistemul cuprinde &3# si &3N ale statelor membre care au adoptat euro 1in prezent, in numar de 792. +rganele de decizie ale &3# sunt 3onsiliul guvernatorilor si 3omitetul e/ecutiv . 5eciziile de politica monetara ale &3# sunt luate de 3onsiliul guvernatorilor. 3omitetul e/ecutiv pune in aplicare deciziile si este raspunzator de activita'ile zilnice ale &3#. Al treilea organ de decizie al &3# este 3onsiliul general , care va continua sa func'ioneze atit timp cit e/ista state membre ale niunii #uropene care nu au adoptat inca euro ca moneda na'ionala. 3*. Banca (entrala Europeana@ atribuii 0i competene. &anca 3entral #uropeana 1&3#2 cu sediul la -ranOfurt - a fost infiin'ata in 788= *i este responsabila pentru politica monetara a "#. ,rincipalul obiectiv al &3# este asigurarea stabilita'ii pre'urilor, astfel incit sa se pastreze valoarea monedei unice 1#uro2 *i economia europeana sa nu fie afectata de procesele infla'ioniste. In plus, politica monetara are *i rolul de a spri!ini alte obiective politice stabilite la nivel comunitar. &3# este administrata de un pre*edinte *i un consiliu e/ecutiv, care men'in o cooperare strinsa cu bancile centrale na'ionale ale ) ce au aderat la zona #uro alcatuind astfel istemul #uropean de &anci 3entrale 1 #&32, sau #urosistemul. +biectivele acestui sistem sunt4 K definirea *i implementarea politicii monetare a zonei euroD K derularea opera'iunilor e/terneD K pastrarea *i administrarea rezervelor tatelor )embreD K promovarea unui sistem eficient de pla'i. IIni'iativa >CCC% are drept scop promovarea modernizarii tehnologice *i pregatirea capitalului uman pentru a face fa'a unei economii in schimbare. # vorba de 'arile zonei mediteraneene, cele balcanice, 'arile Americii Latine *i ale Asiei. &anca 3entral #uropeana a inlocuit Institutul )onetar #uropean 6ratatul de la Nisa nu schimba componen'a 3onsiliului 0uvernator al &3#, insa aduce schimbari in ceea ce prive*te regulile de decizie 1decizii adoptate, in general, prin ma!oritate simpla un membru, un vot2. 3>. Banca Europeana de 6n1estiii. (ompetene 0i modul de funcionare. &#I este institutia financiara a "# si a fost stabilita in conditiile 6ratatului de la .oma. &#I a fost infiintata prin 6ratatul de la .oma, fiind un institut de finantare al "niunii #uropene. ,rin promovarea unei dezvoltari echilibrate a intregului spatiu comunitar &#I contribuie la coeziunea economica, sociala si teritoriala a "#. &#I, ai carui actionari sunt cele >; de state membre ale "#, este condusa de 3onsiliul 0uvernatorilor, alcatuit din cei >; de ministri de finante. &#I are personalitate !uridica si autonomie financiara, avand rolul de a prelua finantarea pe termen lung a unor proiecte concrete, a caror viabilitate economica tehnica, ecologica si financiara este garantata. .esursele necesare pentru acordarea imprumuturilor provin in mare parte din obligatiuni plasate pe pietele de capitalD &#I dispune insa si de resurse proprii.

In afara "# banca sustine strategiile de aderare ale tarilor candidate si ale celor din vestul peninsulei balcanice. &anca aplica de asemenea aspectele de natura financiara prevazute in tratatele incheiate in cadrul politicii europene de colaborare cu tarile in curs de dezvoltare. In acest conte/t, banca desfasoara activitati in spatiul mediteranean si in tarile din Africa, 3araibe si ,acific 1statele A3,2. 3 . <ondul European de 6n1estiii@ structura 0i funciile. -ondul #uropean de Investi'ii 1-#I2 a fost creat in 788F pentru a sus'ine intreprinderile mici. Ac'ionarul sau ma!oritar este &anca #uropeana de Investi'ii, alaturi de care formeaza ,,0rupul &#ITT. -#I ofera capital de risc pentru intreprinderile mici *i mi!locii 1I))-uri2, in special pentru societa'ile recent infiin'ate *i pentru cele cu orientare tehnologica. 5e asemenea, furnizeaza garan'ii institu'iilor financiare 1de e/emplu bancilor2 pentru a acoperi imprumuturile acordate I))-urilor. -#I nu este o institu'ie creditoare4 -ondul nu acorda credite sau subven'ii *i nici nu investe*te direct in vreo societate. In schimb, ac'ioneaza prin banci *i al'i intermediari financiari, folosind fie propriile fonduri, fie pe cele care ii sunt incredin'ate de &#I sau de "niunea #uropeana. -ondul este activ in statele membre ale "niunii #uropene *i in 3roa'ia, 6urcia *i in trei state A#L 1Islanda, Liechtenstein *i Norvegia2. 3?. (omitetul Economic 0i Social. (ompetene@ structura 0i funcii. 3# # este un organ consultativ al "niunii #uropene. Infiin'at conform tratatelor din 78:;, are <FF de membri, numi'i pe un mandat de : ani, la propunerea guvernelor statelor membre. )embrii comitetului sunt repartiza'i in trei grupuri4 anga!atori 177> membri, din industrie, comer', servicii *i agricultura2D salaria'ii 17>C membri, din organiza'ii sindicale na'ionale2D activita'i diverse 17C8 membri, din diferite categorii, artizani, profesii liberale, asocia'ii pentru protec'ia mediului, asocia'ii de voluntari, agricultori etc.2. 3omitetul are ca organe de conducere ,re*edin'ia, &iroul *i Adunarea 0enerala. .olul 3# este4 - de a oferi consultan'a ,arlamentului, 3onsiliului *i 3omisiei in procesul de luare a decizieiD - de a asigura o mai mare implicare a societa'ii civile in ini'iativa europeana *i de a promova dialogul socialD - de a intari rolul organiza'iilor *i asocia'iilor societa'ii civile in 'arile ne- membre ale "#. )embrii 3# # nu sunt remunera'i, dar primesc aloca'ii pentru a-*i acoperi cheltuielile de transport *i cazare ocazionate de participarea la reuniuni. Numarul membrilor din fiecare 'ara depinde de popula'ia acesteia. 3). (omitetul $e2iunilor@ structura 0i funcii. 3omitetul .egiunilor 13.2 este un organism al "niunii #uropene 1788F2 de reprezentare a intereselor locale si regionale care contribuie la intarirea legaturilor dintre cetatenii aceleiasi regiuni, la apropierea si implicarea acestora in deciziile "niunii #uropene. 3. se intrune*te de : ori pe an in sesiune plenara pentru a defini liniile politice generale *i pentru a adopta avize. #/ista 9 $comisii% care se ocupa de diferite domenii politice *i pregatesc avizele care urmeaza a fi dezbatute in sesiunile plenare. In cadrul 3. sunt reprezentate principalele grupari politice europene. 3omisia #uropeana are obliga'ia de a se consulta cu autorita'ile locale *i regionale *i cu asocia'iile acestora cit mai devreme posibil in etapa prelegislativa. 3omitetul .egiunilor, in calitatea sa de portavoce a autorita'ilor locale *i regionale, este profund implicat in aceasta procedura.5upa ce inainteaza o propunere legislativa, 3omisia trebuie sa se consulte iar cu

3., daca propunerea respectiva vizeaza unul dintre domeniile politice cu impact direct asupra autorita'ilor locale *i regionale. .olul 3. este de a face cunoscute punctele de vedere locale *i regionale cu privire la legisla'ia "#. In acest sens, 3omitetul emite rapoarte sau $avize% pe marginea propunerilor 3omisiei. 3omisia, 3onsiliul *i ,arlamentul trebuie sa consulte 3. inainte de luarea unor decizii in domenii care privesc administra'ia locala *i regionala 1de e/. ocuparea for'ei de munca, mediul, educa'ia, sanatatea publica2. *+. Strate2ia Uniunii Europene pri1ind lar2irea spre Est@ (onsideraii 2enerale. Integrarea in "# a fostelor state satelit ale ". *i a Uarilor &altice are o semnifica'ie aparte. #a transpune in via'a reunificarea #uropei *i include o dimensiune morala deosebita. .eprezinta intr-un fel o recunoa*tere *i o incercare de reparare a incalificabilelor erori savir*ite cu total cinism la sfir*itul celui de al 5oilea .azboi )ondial cind s-a permis sovieticilor sa coboare 3ortina de -ier de la tettin la 6riest *i sa supuna unui totalitarism de o violen'a comparabila cu nazismul 'arile satelizate sau integrate in ". . 5esigur ca +ccidentul, in pragmatismul sau, daca nu gasea *i interese de ordin economic *i geo-politic nu s-ar fi grabit sa faca acest gest. ,entru ca este vorba de un gest cu o dimensiune esen'ialmente politica, criteriile de aderare nefiind in totalitate *i cu adevarat indeplinite in niciuna din 'arile foste comuniste. Aceasta neindeplinire se e/plica in mare masura prin atitudinea *i strategia pe care occidentul a dezvoltat-o, referitor la trecerea acestor 'ari de la comunism la capitalism, urmare a gentlemenTs agreement-ului incheiat cu V0&-ul. In schimbul avanta!elor evidente 1inlaturarea pericolului de razboi, pie'e de desfacere noi imense, mina de lucru ieftina, calificata *i docila2 s-a acceptat pastrarea puterii de catre nomenclatura *i fostele structuri. Astfel, membrii acestora se transformau din privilegia'ii sistemului comunist in privilegia'ii noului sistem capitalist. #i erau de acuma liberi sa foloseasca toata panoplia metodelor mafiote *i de manipulare a opiniilor publice pe care le stapineau cu maiestrie. +ccidentul este principalul responsabil al ine/isten'ei unui NWrenberg al comunismului atit de necesar nu numai din punct de vedere moral, dar *i pragmatic. Aceasta atitudine se e/plica prin respectarea gentlemenTs agreement-ului de care vorbeam mai sus, de refuzul de a compara comunismul cu nazismul, de ignorarea, refuzul sau incapacitatea recunoa*terii realita'ilor atit de ordin cultural istoric cit *i institu'ional din 'arile #uropei de #st, prin naivitatea de care a dat adesea dovada, prin interesele economice care e/istau *i e/ista. *1. 4mbudsmanul European , procesul 0i necesitatea instituirii. +mbudsmanul #uropean 1sau )ediatorul #uropean2 este echivalentul unui Avocat al ,oporului la nivel comunitar, *i este numit de ,arlament pe o durata de cinci ani. Institu'ia +mbudsmanului e/ista din 788> iar rolul sau este de a primi reclama'ii referitoare la acte de administrare deficienta in activitatea institu'iilor sau organismelor comunitare, din partea ceta'enilor europeni sau a oricarei persoane fizice sau !uridice cu sediul in unul din ). +mbudsmanul solu'ioneaza o astfel de reclama'ie prin efectuarea de investiga'ii, informarea institu'iei in cauza, cautarea unei solu'ii amiabile *i emiterea de recomandari catre institu'ia respectiva la care aceasta trebuie sa raspunda printr-un raport detaliat, in termen de trei luni. +mbudsmanul #uropean trimite un raport de activitate ,arlamentului, la sfir*itul fiecarui an. *'. <unciile 0i atribuiile de baza ale 4mbudsmanului. +mbudsmanul #uropean investigheaza plingerile formulate impotriva institu'iilor, organismelor, birourilor *i agen'iilor "#. +mbudsmanul #. prelucreaza plingerile primite de la ceta'eni, intreprinderi *i organiza'ii din "# care semnaleaza cazuri de administrare defectuoasa din partea institu'iilor, organismelor,

birourilor sau agen'iilor "# - incalcarea legisla'iei, nerespectarea principiilor bunei administrari, incalcarea drepturilor omului. #/emplele includ4 - practici inechitabile - discriminare -abuz de putere - lipsa informa'iilor sau refuzul de a furniza informa'ii - intirzieri ne!ustificate - proceduri incorecte. +mbudsmanul incepe investiga'iile dupa primirea unei plingeri sau din proprie ini'iativa. #ste un organism independent *i, prin urmare, nu accepta sugestii din partea guvernelor sau a altor entita'i. + data pe an, ii prezinta ,arlamentului #uropean un raport de activitate. *!. Procedura de acces la ser1iciile oferite de instituia 4mbudsmanului. +mbudsmanului i se poate scrie in oricare din limba, in plingere trebuie sa va preciza'i identitatea, trebuie sa specifica'i impotriva carei institu'ii sau impotriva carui organ depune'i plingerea *i motivele care stau la baza acesteia. ,lingerea trebuie sa fie introdusa in termen de > ani de la data la care faptele care o !ustifica au fost aduse la cuno*tin'a dumneavoastra. Nu este obligatoriu sa fi'i direct afectat de cazul de administrare defectuoasa. 6rebuie sa fi contactat de!a institu'ia sau organul in cauza in legatura cu obiectul plingerii, printr-o scrisoare, de e/emplu. +mbudsmanul nu poate interveni intr-o procedura in curs in fa'a unei instan'e *i nici nu poate pune la indoiala temeinicia unei hotariri !udecatore*ti. +mbudsmanul va e/amina plingerea *i ve'i fi informat despre rezultatul investiga'iei sale.,lingerile pot fi adresate sub forma de scrisoare catre +mbudsmanul #uropean sau completind un formular . *3. A2enia Europeana pentru Protecia :atelor@ atribuii 0i competene. ,ozi'ia de 3ontrolor #uropean pentru ,rotec'ia 5atelor 13#,52 a fost creata in >CC7. .esponsabilita'ile 3#,5 sunt sa se asigure ca institu'iile *i organismele "# respecta dreptul la intimitate al ceta'enilor atunci cind prelucreaza datele cu caracter personal. Atunci cind prelucreaza date cu caracter personal despre o persoana care poate fi identificata, institu'iile *i organismele "# au obliga'ia de a respecta dreptul la intimitate al persoanei in cauza. 3#,5 se asigura ca acest lucru se intimpla. $,relucrarea% implica activita'i cum sunt colectarea datelor, inregistrarea *i arhivarea lor, identificarea lor in vederea consultarii, transmiterea *i furnizarea lor catre alte persoane, precum *i blocarea, *tergerea sau distrugerea lor. #/ista reguli stricte cu privire la intimitate care se aplica acestor activita'i. 5e e/emplu, in general, institu'iile *i organismele "# nu au permisiunea de a prelucra datele cu caracter personal care comuinca informa'ii despre originea rasiala sau etnica, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice sau calitatea de membru al unui sindicat. 3#,5 lucreaza cu func'ionarii cu atribu'ii de prote!are a datelor in fiecare institu'ie sau organism "# pentru a se asigura ca se aplica regulile cu privire la intimitate. **. Strate2iile de pre2atire a aderarii. In 788<, la 3onsiliul #uropean de la 3openhaga, liderii statelor membre ale "niunii #uropene au stabilit trei criterii fundamentale ce urmau sa fie indeplinite de statele care doresc sa adere la "niunea #uropeana. Acestea sunt4

-criteriul politic stabilitatea institu'iilor care sa garanteze democra'ia, statul de drept, drepturile omului, respectul *i protec'ia minorita'ilorD -criteriul economic e/isten'a unei economii de pia'a func'ionale precum *i capacitatea de a face fa'a for'elor concuren'iale ale pie'ei din cadrul "niuniiD -criteriul administrativ capacitatea de a face fa'a obliga'iilor care decurg din statutul de membru al "niunii, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice *i monetare. 3onform concluziilor aceluia*i 3onsiliu #uropean, o condi'ie sine Eua non pentru inceperea negocierilor de aderare a constituit-o indeplinirea criteriului politic, urmind ca ob'inerea unei economii de pia'a func'ionale *i consolidarea sistemului administra'iei publice, astfel incit orice stat candidat sa poata face fa'a cerin'elor impuse de statutul de membru, sa se realizeze pe parcurs. *>. (ondiiile 2enerale de aderare la Uniunea Europeana 0i direciile principale de acti1itate. 3riteriile generale de aderare sunt4stabilitatea democra'iei, e/isten'a unui stat de drept, respectarea drepturilor omului *i protec'ia minorita'ilorDe/isten'a *i func'ionarea economiei de pia'aDcapacitatea de a face fa'a presiunilor concuren'iale *i for'elor pie'elor din "niunea #uropeanaDcapacitatea de a-*i asuma obliga'iile ce revin unui membru al "niunii #uropene, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice *i monetare, la un moment dat. 5irec'iile principale de ac'iune pentru pregatirea de aderare sunt4crearea cadrului institu'ional pentru o rela'ie politica mai strinsaDcrearea cadrului !uridic *i institu'ional pentru dezvoltarea *i integrarea economicaDe/tinderea rela'iilor comerciale reciproceDrealizarea transformarilor macroeconomice *i structurale, cooperare in acest domeniuDacordarea de asisten'a comunitara pentru integrare *i reforma. * . Efecte ale inte2rarii arilor din Europa (entrala 0i de Est in Uniunea Europeana. 6oate tarile est-europene in situa'ia lor actuala vor fi beneficiare nete ale mecanismului de transfer financiar al "niunii #uropene, transferuri de la fondurile structurale 1sociale de coeziune *i regionale2, apreciaza e/per'ii comunitari. e in'elege de la sine ca beneficiarii actuali ai acestor transferuri 1 pania, ,ortugalia, 0recia2 sunt reticen'i fa'a de o viitoare aderare a 6#3#, pentru ca se tem ca vor pierde unele beneficii actuale.in evaluarile 3omisiei #uropene incluse in AAgenda >CCCA se men'ioneaza, ca largirea "niunii #uropene cu cele zece 'ari din #uropa 3entrala *i de #st va conduce la o ma!orare considerabila a pie'ei interne 1de la <=C mln. consumatori la :CCrhln.2. dar, potrivit estimarilor e/per'ilor 3omisiei, P6B Qlocuitor, ca medie pe ansamblul 3omunita'ii, va scadea cu mult mai mult decit la largirile anterioare, deoarece media ,I&Qlocuitor pentru cele zece 'ari candidate la aderare reprezinta doar <>L din nivelul comunitar. *?. 9eorii ale inte2rarii economice internaionale. 9eoria uniunii 1amale. 6eoria clasica privind uniunea vamala sustinea ideea ca aceasta duce aproape intotdeauna la cresterea bunastarii. .ationamentul era relativ simplu4 comertul liber ma/imizeaza bunastarea mondiala, uniunea vamala reduce barierele tarifare si astfel se produce o evolutie catre comertul liber, de unde rezulta ca uniunea vamala va determina cresterea bunastarii generale, chiar daca nu o va ma/imiza. Viner a aratat ca acest rationament nu este corect, introducind conceptele de creare si deturnare de comert. 3rearea de comert se refera la modificarile in consum, de la produsele interne mai costisitoare, la cele mai ieftine din tara partenera. 5eturnarea de comert se refera la modificarea sursei importurilor, de la sursele mai ieftine, e/terioare uniunii vamale, la cele ale partenerilor, mai scumpe. .ezultatul crearii unei uniuni vamale depinde, asadar, de rezultatul net al acestor efecte. 3oncluzia lui Viner era aceea ca uniunea vamala este un optim de rangul al doilea 1second best2, in comparatie cu liberul schimb la nivel mondial. *). 9eorii ale inte2rarii economice internaionale. 9eoria uniunii politice.

&azele teoretice ale constituirii unei "niuni ,olitice au fost puse in 6ratatul de la )aastricht, care are la baza edificiului sau teoretic *i realizarea "niunii ,olitice. in 6ratat este subliniat, ca "niunea ,olitica se va ob'ine prin4cre*terea rolului ,arlamentului europeanD porirea competen'elor comunitareD+ politica comuna in domeniul !uridic *i al afacerilor interneD+ politica e/terna comuna *i de securitate a statelor membre >+. 9eorii ale inte2rarii economice internaionale. 9eoria uniunii economice 0i monetare. e constata, ca pasul urmator, care trebuie efectuat dupa realizarea uniunii vamale este etapa uniunii economice *i monetare. In cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt4 politica comuna in domeniul industrial, agricol, transporturi, financiar, monetar etcD libera circula'ie a persoanelor, serviciilor *i capitalurilorD crearea unor fonduri speciale pentru finan'area diferitelor programeD concuren'a loialaD armonizarea legisla'iilor na'ionale. cinci etape ale integrarii economice interna'ionale4 AGona economica de liber schimb, "niunea vamala, A,ia'a comunaA,A"niunea economica, AIntegrarea economica totala. >1. (etaenia Uniunii Europene , esena 0i consistena. A3etatenia europeana% a fost definita prin 6ratatul asupra "niunii #uropene, semnat in 788> la )aastricht. Incluzind drepturi, obligatii si participarea la viata politica, cetatenia europeana vizeaza consolidarea imaginii si a identitatii "niunii #uropene si implicarea mai profunda a cetateanului in procesul de integrare europeana. 3eta'enia "niunii #uropene vine in completarea ceta'eniei na'ionale *i nu o inlocuie*te pe aceasta. 3eta'enii "niunii beneficiaza de drepturile acordate de tratat *i se supun obliga'iilor prevazute de acesta. >'. :repturile 0i obli2aiile conferite de cetaenia Uniunii Europene. - libertatea de circulatie si de stabilire a resedintei oriunde in "niunea #uropeanaD - dreptul de a vota si candida in alegerile locale si pentru ,arlamentul #uropean, in tara de resedintaD - dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert 1care nu este membru al "niunii #uropene2, de protectie consulara si diplomatica din partea autoritatilor unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine persoana respectiva nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in acel stat tertD - dreptul de petitie si recurs la )ediatorul #uropean. >!. Cona Sc%en2en@ componena/ a1anta-e 0i deza1anta-e. patiul chengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera e/terna unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, !udiciara sau vamala. +data cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa Acale liberaA infractorilor. Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera 1in cadrul 3entrelor, &irourilor, ,unctelor comune de contact2 pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. 5e asemenea, istemul Informatic chengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mi!loace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale. >3. Politica Sociala a UE. In 'arile "# politica sociala a devenit o parte indispensabila a politicii de prosperitate a tuturor membrilor societa'ii, bazele acesteia fiind inscrise chiar in 6ratatul de la .oma 1titlul III, partea

a III-a I,olitici sociale%2, unde erau prevazute masuri de ameliorare a condi'iilor de via'a *i de munca, armonizarea sistemelor sociale din diferite state membre. ,entru a realiza prevederile politicii sociale, statul se implica tot mai activ in via'a economica *i politica de repartizare a bunurilor societa'ii, prote!ind anumite categorii ale popula'iei. Aceste masuri conduc la minimalizarea conflictelor *i a diferen'ierii sociale. 3arta sociala este construita pentru a aborda urmatoarele domenii de actiune4protectia lucratorilor care se deplaseaza in interiorul 3omunitatii D remunerarea echitabila a lucratorilor D imbunatatirea si apropierea conditiilor de munca ale anga!atilor D securitatea sociala D libertatea de asociere si a negocierilor colective D calificarea alternativa Dtratament egal pentru barbati si femei D aran!amente de informare, consultare si participare D sanatate si siguranta in munca D anga!area persoanelor tinere Dpensionarii.persoanele handicapate . >*. Strate2ii/ instrumente 0i metode de implementare a politicii sociale. )odalitaile de implementare a modelului social european sunt dintre cele mai variate *i corespund comple/itaii politicii sociale, formind o gama larga de abordari ce cuprinde elemente strategice, instrumente financiare, legislative *i analitice, metode de dialog *i coordonare.In functie de prioritatile identificate stategia este structurata in F piloni,fiecare reprezentind un domeniu de actiune a carui dezvoltare contribuie la o mai buna ocupare a fortei de munca la nivel comunitar4anga!abiliutate ,antreprenoriatul,adaptabilitatea si asigurarea de sanse egale. )odalitatilor de implementare a politicii sociale cuprinde crearea unui cadru legislativ comun tuturor statelor membre,accentuarea unei anumite prioritati in mai multe directii de actiune 1cum este cazul egalitatii de gen2*i utilizarea de analize politice *i cercetari. + importanta speciala este acordata acetora din urma prin infintarea a trei organismeseparate ce monitorizeaza evoluttia *i implementarea politicii sociale4 >>. 7oiunile@ :rept European/ :rept (omunitar/ :reptul Uniunii Europene. Notiunea dreptului comunitar implica cunoasterea determinarilor, evolutiilor si trasaturilor caracteristice ale noilor reglementari !uridice care au fundamentat "niunea #uropeana. 5reptul comunitar reprezinta ansamblul normelor !uridice cuprinse in tratatele de instituire sau in actele adoptate de institutiile comunitare prin care sunt reglementate structurile, rolul si functiile institutiilor "niunii #uropene si raporturile acestora cu institutiile nationale. > . Principiile :reptului Uniunii Europene. ,rincipiul prioritatiiD ,rincipiul proportionalitatiiD ,rincipiul subsidiaritatiiD ,rincipiul #fectului direct.principiul prioritaii. +biective opera'ionale cunoa*terea no'iunii de prioritate a aplicarii dreptului european interpretarea for'ei !uridice a normelor de drept european.Afirmarea principiului priorita'ii aplicarii dreptului european nu se regase*te e/pres in prevederi ale dreptului primar la nivel european, insa practica *i hotaririle 3ur'ii de (usti'ie au rezolvat conflictul dintre prevederi ale tratator *i o legi na'ionale ulterior adoptate.principiul efectului direct. +biective opera'ionale4cunoa*terea no'iunii de efect direct a dreptului europeaninterpretarea for'ei !uridice a normelor de drept european. ,rincipiul subsidiaritatii are menirea de a asigura luarea deciziilor cat mai aproape de cetatean precum si verificarea permanenta a necesitatii intreprinderii unor actiuni la nivel comunitar in lumina posibilitatilor e/istente la nivel national, regional sau local. )ai e/act, este principiul conform caruia "niunea nu intreprinde actiuni 1cu e/ceptia domeniilor care tin e/clusiv de competenta sa2 daca acestea nu sunt mai eficiente decat actiunile intreprinse la nivel national, regional sau local. In dreptul comunitar, principiul propor'ionalita'ii are rolul de a identifica substan'a *i sensul liberta'ilor fundamentale statuate prin tratatele constitutive, fiind complementar principiilor de !usti'ie *i echitate. ,rincipiul propor'ionalita'ii are o importan'a considerabila in

privin'a protec'iei individului, dat fiind rolul sau de $girant al substan'ei% in legatura cu drepturile fundamentale prote!ate. >?. 6z1oarele :reptului Uniunii Europene. (lasificarea iz1oarelor. Izvoarele derivate ale dreptului comunitar cuprind ansamblul actelor unilaterale, normative sau individuale, emise de institu'iile comunitare in baza 6ratatelor 3onstitutive. Intr-o clasificare, utilizind drept criteriu natura !uridica, izvoarele dreptului comunitar sunt urmatoarele47. Izvoarele primare, care sunt tratatele constitutive impreuna cu modificarile si completarile pe care le-au suferit D>. Izvoarele derivate, care sunt actele adoptate de catre institu'iile comunitare, in aplicarea acestor tratate 1regulamentul, directiva, decizia,recomandarea si avizul2D<. Alte izvoare, *i anume normele de drept care provin din afara ordinii !uridice comunitare 1din anga!amentele e/terne ale comunita'ilor2D !urispruden'a 3ur'ii de !usti'ieD principiile generale de dreptDizvoarele complementare 1actele conven'ionale incheiate intre statele membre pentru aplicarea tratatelor2.Avind in vedere importan'a lor, atit sub aspectul specificita'ii cit *i al volumului, ne vom ocupa doar de izvoarele derivate ale dreptului comunitar. >). ADuis-ul comunitar. AEuis-ul comunitar este un compendium, un tot legislativ care se compune din tratatele, deciziile, regulamentele, recomandarile *i alte acte normative emise de institu'iile decidente ale comunita'ii. AEuis-ul comunitar con'ine in esen'a doua mari componente4 6ratatele 1plecind de la 6ratatul de la .oma -78:;2 *i legisla'ia comunitara 1directive, regulamente, decizii, etc2.3ele mai importante tratate sunt46ratatul de la )aastricht, intrat in vigoare la 7 noiembrie 788<, prin care se pun bazele celor trei piloni ai "niunii. ,rimul pilon, 3omunita'ile #uropene, permite institu'iilor "niunii sa coordoneze politici comune in diverse domenii 1pia'a unica, transporturi, concuren'a, moneda unica, etc.2 urmarind coeziunea economico-sociala. Al doilea pilon, ,olitica e/terna *i de securitate comuna, reprezinta cadrul ac'iunilor comune ale statelor membre in acest domeniu. Al treilea pilon, 3ooperare poli'ieneasca *i !udiciara in materie penala, este cadrul cooperarii dintre organele de poli'ie *i de !usti'ie din statele membre pentru consolidarea securita'ii interne.6ratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 7 mai 7888, con'ine prevederi in domeniile drepturilor ceta'enilor, cooperarii in domeniul securita'ii *i !usti'iei, politicii e/terne *i de securitate comuna *i consolidarii democra'iei.6ratatul de la Nisa a intrat in vigoare la 7 februarie >CC<, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul na'ional, fie prin referendum. 6ratatul de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei e/tinderi, con'ine prevederi pentru a asigura o buna activitate institu'ionala in momentul cind "niunea va avea aproape <C de membri, inscriindu-se, deci, in viziunea unei reforme institu'ionale ale carei trei a/e principale sunt componen'a *i modul de func'ionare al institu'iilor europene, procedura de decizie din cadrul 3onsiliului de )ini*tri *i consolidarea cooperarii intre institu'ii. +. Prezentarea sumara a Politicilor Uniunii Europene. "niunea #uropeana a creat piata unica interna printr-un sistem de legi si reglementari ce garanteaza libertatea de circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor. A dezvoltat politici comune pentru comert, agricultura si pescuit. 5e asemenea a luat masuri pentru punerea in practica a unei politici europene pentru dezvoltarea regionala. In 7888 a introdus moneda unica, #uro, ce a fost adoptata de 7: din statele membre. "# si-a intarit pozitia in ceea ce priveste politica comuna e/terna, !ustitia si afacerile interne. 6ratatul de instituire a 3omunitatii #conomice #uropene ce prevede crearea unei piete comune avand la baza principiul liberei circulatii 1a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor2, a stat la baza coordonarii treptate a politicilor statelor membre si la dezvoltarea ulterioara a politicilor comune europene.

1. Politica E=terna 0i de Securitate (omuna@ structura/ esena/ abordare. ,olitica #/terna *i de ecuritate 3omuna constituie una din modalita'ile de realizare a rela'iilor e/terne ale "niunii #uropene. Necesitatea e/isten'ei unei politici e/terne *i de securitate comuna in toate domeniile la nivel european s-a accentuat in momentul cind -ran'a s-a retras din structurile militare ale N.A.6.+., la ; martie 78;9.,rin 6ratatul de la )aastricht din 788>, completat prin 6ratatul de la Amsterdam, "niunea #uropeana *i-a stabilit obiectivul afirmarii sale pe scena interna'ionala, in special prin punerea in practica a unei politici e/terne *i de securitate comuna, incluzind definirea in timp a unei politici de aparare, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o aparare comuna. 3onform 6ratatului de la )aastricht, politica e/terna *i de securitate comuna 1,.#. .3.2 constituie cel de-al doilea pilon al ".#., alaturi de 3omunitatea #conomica #uropeana 1pilon intii2 *i (usti'ia *i Afacerile Interne 1pilonul al treilea2. 6ratatele de la Amsterdam 1788;2 *i Nisa 1>CCC2 constituie momentul intrarii in scena in mod activ a ,.#. .3. Nouta'ile aduse de 6ratatul de la Amsterdam sunt urmatoarele4 crearea unui dispozitiv de ac'iune autonoma dotat cu un cadru !uridic solid datorita cooperarii dintre state *i a unui Inalt .eprezentant pentru ,.#. .3., care este in acela*i timp *i ecretarul 0eneral al 3onsiliului. Acesta are rolul de a contribui la realizarea unei politici e/terne comune la nivelul ".#. ceea ce constituie un progres in materie de politica e/terna. '. Politica E=terna 0i de Securitate 0i Aparare (omuna 0i Politica E=terna 0i de Securitate (omuna@ doua concepte diferite. !. 4biecti1ele strate2ice pentru securitatea UE. 4biecti1ele actuale ale P.E.S.(. sunt4 apararea valorilor comune, a intereselor fundamentale *i a independen'ei "niuniiDintarirea securita'ii "niunii *i statelor membre sub toate formeleDmen'inerea pacii *i intarirea securita'ii interna'ionale, conform principiilor 3artei +.N."., a principiilor Actului final de la HelsinOi *i a obiectivelor 3artei de la ,arisD promovarea cooperarii interna'ionaleDdezvoltarea *i intarirea democra'iei *i a statului de drept *i respectarea drepturilor omului *i a liberta'ilor fundamentale. 3. 5ecanisme de realizare a PES( 0i PESA. In ceea ce prive*te dezvoltarea celui de-al doilea pilon, ,olitica #/terna *i de ecuritate 3omuna 1,# 32, am vazut de!a in 3ursul > ca procesul de integrare a adus cu sine, de-a lungul evolu'iei sale, necesitatea unei coordonari *i in'elegeri mai bune in ceea ce prive*te problemele de politica e/terna. "n prim acord in acest sens a fost incheiat in anul 78;C. :upa 5aastric%t In primul rind, strinsul angrena! cu 3#, demonstrat, printre altele, *i de implicarea 3omisiei, precum *i de faptul ca 3omitetul ,olitic, parte a cooperarii interstatale ,3#, nu i*i mai transmite proiectele 3onsiliului de )ini*tri in mod direct, ci prin intermediul 3omitetului .eprezentan'ilor permanen'i - parte institu'ionala a pilonului 3#. In plus, paleta de activita'i ce ii sta la dispozi'ie 1vezi partea dreapta a schemei2 a fost e/tinsa in mod considerabilD pentru a se putea folosi de ea insa, este nevoie de o unanimitate de voturi. :upa Amsterdam 6oate acestea se arata *i in dispozi'iile privind ,# 3 din 6ratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 7 mai 7888. #ste introdus un AInalt .eprezentant pentru ,# 3A 1(avier olana2, care, in sfir*it, reu*e*te sa contureze imaginea politicii e/terne europene, dotind-o cu o unitate de planificare strategica *i de alarma imediata, care asigura recunoa*terea din timp a situa'iilor interna'ionale relevante pentru ,# 3 *i care, astfel, urma sa schimbe caracterul reactiv al politicii e/terne europene. :ez1oltarea PESA In mod cu totul surprinzator, tocmai acest sector a reu*it sa se dezvolte cu o rapiditate uluitoare intre anii 788=->CC7 - *i anume mai ales in afara marilor revizuiri aduse 6ratatului de la

Amsterdam *i Nisa -, ducind la apari'ia ,oliticii #uropene de ecuritate *i Aparare 1,# A2, creind a*adar bra'ul militar al ,# 3. + prezentare mai detaliata a acestei dezvoltari este imposibila aici, din pricina spa'iului limitat. In plus, ea nu este nici necesara, pentru ca pe noi ne intereseaza mai mult felul in care este structurat pilonul al doilea. PES( 0i PESA dupa 9ratatul de la 7isa 3omitetul ,olitic al 3,# se transforma, odata cu 6ratatul de la Nisa 1Articolul >:2 in 3omitetul ,olitic *i de ecuritate 13, 2. Acesta se ocupa de toate aspectele ,# 3, urmind sa func'ioneze totodata *i ca $motorI al ,# 3 *i ,# A. 3, 'ine sub observa'ie cursul evenimentelor interna'ionale relevante pentru ,# 3Q,# A 1func'ie analitica2, pentru a putea oferi 3onsiliului pe ,robleme 0enerale 13onsiliul )ini*trilor de #/terne2, pe baza analizei sale, recomandari in ceea ce prive*te elaborarea politicilor de urmat 1pregatirea deciziei2. In plus, 3, se asigura ca politicile, asupra carora s-a a!uns la un consens, sunt implementate 1controlul implementarii2 *i constituie punctul de legatura in ceea ce prive*te schimbul de informa'ii dintre diversele institu'ii *i actorii implica'i in structurile ,# 3Q,# A X inclusiv NA6+ 1func'ie de legatura2. *. 5omente c%eie in e1oluia politicii in domeniul concurenei. intreaga construc'ie integrativa s-a fondat pe increderea in for'ele regulatorii ale pie'ei, postulat pus par'ial in aplicare in ma!oritatea segmentelor integrarii. +rientarea spre pia'a a 3omunita'ilor #uropene este cel mai bine reflectata de analiza politicii concuren'iale comunitare. 5ezvoltarea *i adincirea procesului de integrare a capatat noi dimensiuni *i a dat roade numai in masura in care economiile se dezvoltau *i erau eficiente. ,olitica in domeniul concuren'ei *i-a sporit importan'a pe masura ce climatul de afaceri depa*ea cadrul ingust na'ional *i opera pe baze ample europene. Principalele re2lementari ale politicii in domeniul concurenei. 3u privire la problematica in domeniul concuren'ei, principalele dimensiuni e/plorate de reglementarile comunitare se refera la4stabilirea cadrului !uridic normativ acoperitor pentru interven'ia organelor comunitareDcriteriile convenite pentru realizarea practica a interven'iei comuneDelaborarea unor calendare in interiorul carora se vor adopta deciziile. >. Politica anti-monopol. 6nterdicia abuzului de poziie dominanta 0i controlul. ,entru a elimina reminiscen'ile mo*tenirii sovietice, cind totul era hipercentralizat *ie/ista monopolul statului in aproape toate ramurile economiei, precum *i pentru reformareaeconomiei *i dezvoltarea unei competi'ei reale ca instrument real *i efectiv au fost consideratemasurile antimonopol. In principal este men'ionat cadrul legal e/istent pentru demonopolizare *idezvoltarea concuren'ei, legile $3u privire la protec'ia concuren'ei%, $3u privire la antreprinoriat*i intreprinderi%, $3u privire la societa'ile pe ac'iuni%, $3u privire la restructurare aintreprinderilor%.5e asemenea este reiterata dorin'a guvernului de a dezvolta *i sus'ine intreprinderile mici*i mi!locii, de data aceasta in prisma demonopolizarii."tilizarea acestui instrument confirma orientarea strategica a .epublicii )oldova, *ianume "niunea #uropeana, de oarece prevederile legisla'iei cu referire la concuren'a sunt ocomponenta importanta al aEuis-lui comunitar. . (oncentrarilor. 6ratatul 3## din 78:; nu con'inea nici un fel de prevederi privind controlul concentrarilor 1principala e/plica'ie fiind legata de faptul ca in anii :C, concentrarile trans-frontaliere erau rare *i greu realizabile din punct de vedere !uridicD In perioada urmatoare, principale evolu'ii pot fi sintetizate astfel4 72 in primele doua decenii, 3omisia a stabilit treptat, dar foarte lent, competen'e in ceea ce prive*te concentrarile de dimensiuni $comunitare%. >25ecizia 3#( din 78;<, in cazul 3ontinental 3an, a deschis calea catre controlul e/ post, oferind sus'inere procesul de control al concentrarilor prin intermediul deciziilor 3#(D

<2In iulie 78;< 3omisia a prezentat o prima propunere de reglementare privind controlul concentrarilor F2 .egulamentul FC9FQ=8 privind controlul opera'iunilor de concentrare Noua propunere reia o idee mai veche, a controlului prealabil al opera'iunilor de concentrare de importan'a comunitara ?. (ontrolul inter1eniilor publice care pot deforma concurena intre firme. ,entru ca rela'iile de concuren'a intre firme sa nu fie distorsionate nu este suficient ca acestea sa nu se in'eleaga intre ele, sa nu abuzeze de pozi'ia lor dominant sau sa fie implicate intrun proces de concentrare care poate deveni prime!dios. #ste necesar *i ca rela'ii de concuren'a sa nu fie alterate, deformate de e/isten'a a!utoarelor de stat sau de persisten'a anumitor monopoluri in favoarea intreprinderilor publice sau private beneficiind de avanta!e privilegiate. 3onceptul de a!utor de stat a fost interpretat de 3omisie *i de 3urtea de (usti'ie intr-un sens foarte larg, astfel incit el include orice a!utor public, acordat de catre autorita'ile centrale, precum *i a!utoarele acordate de autorita'ile locale sau regionale. ,entru a fi evitate monopolurile care e/ploateaza re'ele care asigur a servicii publice,respective servicii de baza, de care beneficiaza popula'ia aflata pe teritoriul unui stat membru sau pe o parte a acestuia, 3omisia a promovat o politica de liberalizare, care a atins urmatoarele sectoare4A. produc'ia *i distribu'ia de gaze *i electricitate, &. telecomunica'ii, 3. servicii po*tale 5. transporturile. ). $eforma politicii in domeniul concurenei. .a'iunea principala de a fi a politicii in domeniul concuren'ei 1,532 este determinata de faptul ca pia'a nu poate, in mod natural, sa func'ioneze normal, fiind necesare interven'ii din afara, care sa-i asigure o evolu'ie corespunzatoare. +biectivele politicii in domeniul concuren'ei pot fi succint grupate in trei categorii4 7. ,olitica europeana in domeniul concuren'ei 1,532 trebuie sa garanteze unitatea pie'ei interne *i sa evite realizarea de in'elegeri intre firme, de natura sa afecteze comer'ul intracomunitar *i manifestarea libera a concuren'ei. 1in'elegerile *i practicile concertate2D >. ,olitica in domeniul concuren'ei cauta sa impiedice situa'iile in care una sau mai multe intreprinderi incearca sa e/ploateze intr-o maniera abuziva puterea lor economica in raport cu alte firme mai pu'in puternice 1abuz de pozi'ie dominanta2D <. 5e asemenea, ,53 trebuie sa impiedice acele interven'ii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile !ocului liber al pie'ei prin discriminari in favoarea : intreprinderilor de stat sau prin acordarea de a!utoare catre anumite firme din sectorul privat 1a!utoarele de stat2. Institu'ia responsabila la nivel comunitar de modul in care este implementata ,53 este 3omisia #uropeana. Aceasta ia deciziile formale prin ma!oritate simpla, asemenea unui organism colectiv. Aceste decizii sunt pregatite de 5irec'ia 0enerala pentru 3oncuren'a. ?+. Politica A2ricola a UE@ momente c%eie/ situaia actuala. ,olitica Agricola a fost considerata de interes comunitar chiar din 78:=, de la intrarea in vigoare a 6ratatelor de la .oma. copul ,oliticii Agricole 3omune 1,A32 este de a asigura fermierilor un nivel de trai echitabil pentru fermieri, de a asigura consumatorilor produse de calitate la preturi rezonabile si de a prezerva mediul rural. In prezent accentual se pune pe calitatea produselor sip e rolul agriculturii in gestiunea si pastrarea resurselor natural. 5in partea fermierilor se asteapta sa fie competitivi si orientati catre piata sa produca ceea ce se cere, subventiile pentru produse fiind inlocuite treptat cu platile directe catre fermieri. Aceste

plati sunt menite sa suplimenteze veniturile fermierilor, dare le sunt totusi conditionate de indeplinirea unor conditii, cum ar fi respectarea standardelor de igiena si suguranta alimentara, de siguranta a animalelor, de prezervarea mediului rural traditional.situatia actuala politica agricola este constituita din > piloni .primul cel al organizatiilor comune de piata ,cuprinde masurile comune de reglemtare a functionarii pietei integrate ale produselor agricole ,al > este cel al dezvotarii rurale . ?1. Actorii instituionali ai Politicii A2ricole. Institutile implicate in gestionarea si elaborarea masurilor de politica agricola comuna sunt4consiliul ue pentru agricultura si pescuit ,parlamentul european si comisia europeana . puterea legislativa revine consiliului parlamentul avind doar un rol consultativ .In consiliul decizile se iau cu ma!oritate cu ma!oritate calificata .3omia este asistetat de < comitete4comitete pentru managimentul organizatiilor comune de piata ,comitete de reglementare ,comitete consultative . ?'. <inanarea masurilor de politica a2ricola. )asurile de politica agricola comuna sunt finatate din bugetul comunitar ,prin fondul europena de orienate si garantare agricola .in cadrul fondului e/ista > linii de finantare distinte sectiunea garantare si sectiunea orientare . ?!. Politica de dez1oltare $e2ionala@ momente istorice/ dificultai ale procesului de realizare. +biectivul de coeziune economica si sociala al "niunii #uropene a fost introdus in 78=9 cand a fost adoptat Actul "nic #uropean, iar politica regionala a fost definita pentru prima data in 6ratatul de la )aastricht in 788>.,olitica regionala a "# urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiuniel #uropei, incura!area unei dezvoltari armonioase de-a lungul intregii "niuni si promovarea egfalitatii de sanse. ,olitica regionala, pentru a-si atinge obiectivele, are la dispozitie mai multe instrumente financiare fondurile structurale si -ondul de 3oeziune carora pentru perioada >CC;->C7< li s-au alocat <F= de miliarde din bugetul comunita. ?3. <onduri de coeziune 0i fonduri structurale. uplimentar fa'a de fondurile structurale, in 'arile cu ,I& mai mic de 8C la suta fa'a de media "# este utilizat -ondul de coeziune, ini'iat prin 6ratatul de la )aastricht. Acest fond este destinat finan'arii proiectelor din domeniul mediului ambiant *i al re'elelor transeuropene de transporturi *i telecomunica'ii. -onduri structurale. <ondul European de :ez1oltare $e2ionala 1-#5#.2, destinat celor mai defavorizatoare regiuni, este orientat catre investi'iile productive, infrastructura *i dezvoltarea intreprinderilor mici *i mi!locii 1I))2D <ondul Social European 1- #2 se a/eaza pe formarea *i integrarea profesionala, crearea de noi locuri de munca, promovarea egalita'ii *anselor intre barba'i *i femei, consolidarea sistemelor educa'ionale *i de formare a resurselor umaneD-ondul #uropean de +rientare *i 0arantare Agricola, ec'ia +rientare 1-#+0AQ+2,promoveaza adaptarea structurilor agricole *i a dezvoltarii a*ezarilor rurale, spri!inul micilor gospodarii agricole, pe tinerii fermieri care se lanseaza in forma respectiva de activitate, asocierea micilor producatori *i patrunderea lor pe pia'a, reactivarea *i conservarea patrimoniului cultural al satelorD Instrumentul -inanciar pentru +rientarea ,escuitului 1I-+,2 este fondul cel mai recent creat *i finan'eaza adaptarea *i modernizarea acestui sector, a flotei de pescuit *i a crescatoriilor de pe*te, protec'ia unor zone marine, prelucrarea *i comercializarea produselor din pe*te. ?*. Politica de transport in Uniunea Europeana.

6ransporturile reprezinta una dintre politicile ce au fost considerate de interes comunitar inca de la infiinatarea 3omunitatilor #uropene. 5e la semnarea 6ratatului de la .oma, politica in acest domeniu sa a/at pe desfiintarea frontierelor intre tarile membre, contribuind astfel la atingerea obiectivului de libera circulatie a bunurilor si personalelor. copul politicii in domeniul transporturilor este de a contribui la crearea pietei interne, de a asigura dezvoltarea durabila a sectorului, de a e/tinde retelele de transport in toata "niunea #uropeana, de a ma/imiza folosirea retelelor de transport si de a promova cooperarea internationala. 5e asemenea, "niunea #uropeana promoveaza proiecte ma!ore de infrastructura de transport, asa numitele .etele 6rans-#uropene ale caror obiective sunt de a elimina bloca!ele pe principalele cai navigabile est-vest ce fac legatura intre .in, )ain si 5unareD de a pune in aplicare un program menit sa reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor tarilor "# si de moderniza mai multe cai ferate ce leaga nordul de sudul #uropei, respectiv estul de vest. ?>. Actori instituionali ai politicii de transport. Parlamentul European , (omitetul de 9ransport 0i 9urism 3a *i in cazul parlamentelor na'ionale, ,arlamentul #uropean are comitete ce se ocupa de anumite probleme 1afaceri e/terne, mediu, transport etc.2. 3omitetul de 6ransport *i 6urism este responsabil de probleme legate de dezvoltarea unei politici comune pentru transportul feroviar, rutier, fl uvial, maritim *i aerian. (onsiliul European 3onsiliul #uropean intrune*te *efi de state sau guverne din cadrul "niunii #uropene *i pre*edintele 3omisiei #uropene. 3onsiliul defi ne*te direc'iile politice generale ale "niunii #uropene. (omisia Europeana 3omisia #uropeana desfa*oara multe din activita'ile de zi cu zi ale "niunii #uropene. #laboreaza propuneri de noi legi europene, pe care le prezinta ,arlamentului *i 3onsiliului #uropean. &anca #uropeana de Investi'ii &anca #uropeana de Investi'ii 1&#I2 a fost infi in'ata in 78:= in urma prevederilor 6ratatului de la .oma. &anca spri!ina indeplinirea obiectivelor "# prin fi nan'area anumitor tipuri de proiecte de investi'ii. (omitetul Economic 0i Social -ondat in 78:; prin 6ratatul de la .oma, 3omitetul #conomic *i ocial este un organism consultativ ce reprezinta anga!atori, sindicate, fermieri, consumatori, ecologi*ti *i alte grupuri de interese, ce alcatuiesc impreuna $societatea civila organizata%. 3omitetul .egiunilor Infi in'at in 788F prin 6ratatul "niunii #uropene 1)aastricht2, 3omitetul .egiunilor este un organism consultativ alcatuit din reprezentan'i ai autorita'ilor locale *i regionale din #uropa. ? . $e2lementarea la ni1elul UE a transportului@ rutier/ na1al/ fero1iar/ maritime/ aerian. +biectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economica pe de o parte *i cerin'ele de calitate *i siguran'a ale societa'ii pe de cealalta parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern, durabil pentru >C7C. 3omisia #uropeana a propus circa 9C de masuri pentru dezvoltarea unui sistem de transport capabil sa modifi ce ponderea modurilor de transport, sa revitalizeze transportul feroviar, sa promoveze transportul maritim *i fl uvial *i sa controleze cre*terea transportului aerian. 9ransport rutier@ Imbunata'irea calita'ii, aplicarea in mod mai efi cient a reglementarilor e/istente printr-un control *i sanc'iuni mai aspre. 9ransport fero1iar@ .evitalizarea cailor ferate prin crearea unei zone feroviare integrate, eficiente, competitive *i sigure *i infi in'area unei re'ele destinate serviciilor de transport de bunuri.

9ransport aerian@ 3ontrolul cre*terii transportului aerian, men'inerea standardelor de siguran'a *i protec'ia mediului. 9ransport maritim 0i fl u1ial@ 5ezvoltarea infrastructurii, simplifi carea cadrului de reglementare *i integrarea legisla'iei sociale pentru a putea crea veritabile $autostrazi maritime%. ??. 9ransportul 0i mediul. A1anta-ele biocombustibililor in transport In prezent, transportul este in cea mai mare parte alimentat cu produse petroliere. Aceasta situa'ie are implica'ii in politica energetica, dar este de asemenea de mare importan'a din punct de vedere al mediului, in special in privin'a schimbarilor climatice. Au fost intrevazute ac'iuni pentru promovarea combustibililor alternativi in general, *i a biocombustibililor in special. A fost elaborata o viziune pe termen lung privind folosirea hidrogenului ca sursa de energie, drept rezultat al activita'ii unui grup la nivel inalt care a analizat folosirea hidrogenului *i a celulelor de combustibil. 3ombustibilul procesat din materiale organice biocombustibilii ofera cateva avanta!e sectorului de transport. Ace*tia pot a!uta la reducerea cre*terii emisiilor de dio/id de carbon din transport, ca o contribu'ie la indeplinirea anga!amentelor din cadrul ,rotocolului de la VRoto. ,rin reducerea dependen'ei de produsele petroliere in transport, biocombustibilii pot a!uta de asemenea la diversifi carea *i imbunata'irea securita'ii aprovizionarii cu combustibil. )ai mult decat atat, biocombustibilii pot oferi surse alternative de venit in zonele rurale ale "#. (alitatea combustibilului auto 5irectiva 8=Q;C amendata de 5irectiva >CC<Q7;Q#3 con'ine specifi ca'ii privind calitatea combustibilului 1benzina *i motorina2 in 3omunitate, aten'ia fiind acordata in primul rand con'inutului de sulf, plumb *i elemente aromatice. Auto1e%icule #misiile autovehiculelor sunt reglementate de 5irectiva ;CQ>>CQ##3 1autovehicule u*oare2 *i de 5irectiva ==Q;;Q#3 1autovehicule grele2 *i amendamentele acestora. + intreaga serie de amendamente au fost emise pentru a restric'iona valorile limita. #misiile au scazut considerabil datorita acestor masuri, chiar daca volumul de trafi c continua sa creasca. ?). Actorii instituionali ai politicii de mediu. 3omisia #uropeana, 50 )ediu. 5irec'ia 0enerala 1502 )ediu a fost creata in 78=7 *i este direct responsabila pentru elaborarea *i asigurarea implementarii politicii de mediu. .olul sau este de a ini'ia *i definitiva noi acte legislative in domeniu *i de a se asigura ca masurile astfel adoptate vor fi implementate de tatele )embre. 3onsiliul )ini*trilor )ediului este parte a 3onsiliului "niunii #uropene *i se reune*te de citeva ori pe an , in scopul coordonarii politicilor de mediu ale ). ,arlamentul #uropean, 3omitetul de mediu, sanatate publica *i politica a consumatorului. Implicarea ,arlamentului #uropean in politica de mediu a "niunii se manifesta prin cooperarea acestuia cu celelalte institu'ii *i implicarea in procesul de co-decizie. In anul 78;< ,arlamentul a infiin'at un 3omitet de mediu, format din speciali*ti *i responsabil pentru ini'iativele legislative privind protec'ia mediului *i protec'ia consumatorului. 3omitetul economic *i social are un rol consultativ in procesul de decizie *i ilustreaza generalitatea politici de protec'ie a mediului ambiant. 3omitetul regiunilor are, de asemenea, rol consultativ *i asigura implicarea autorita'ilor regionale *i locale in procesul de decizie la nivel comunitar. Aspectele de mediu sunt responsabilitatea 3omisiei F, alaturi de planificarea spa'iala *i de chestiunile ce 'in de politica urbana *i de energie. Agen'ia #uropeana de )ediu are sediul la 3openhaga 15anemarca2 *i are ca scop principal colectarea, prelucrarea *i furnizarea de informa'ii privind mediul ambiant catre deciden'i *i

catre public. Acest lucru se realizeaza prin activita'i permanente de monitorizare a mediului *i semnalarea in timp util a problemelor pe cale de apari'ie. )+. 6nstrumente de aplicare a politicii de mediu. se poate vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente4 legislative, tehnice *i instrumente economico-financiare. Instrumentele legislative creeaza cadrul legal al politicii comunitare de protec'ie a mediului sunt reprezentate de legisla'ia e/istenta in acest domeniu, adica de cele peste >CC de acte normative 1directive, regulamente *i decizii2 adoptate incepind cu anul 78;C 1acestea constituie a*a numitul acEuis comunitar2. Instrumentele tehnice asigura respectarea standardelor de calitate privind mediul ambient *i utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. Instrumente financiare ale politicii de mediu ,rincipalele instrumente sunt reprezentate de programul LI-#79 *i de -ondul de 3oeziune. 1. Pro2ramul 86<E a fost lansat in 788> cu scopul de a co-finan'a proiectele de protec'ie a mediului in 'arile "#, precum *i in 'arile in curs de aderare. <ondul de (oeziune Infiin'area -ondului de 3oeziune a fost hotarita prin 6ratatul de la )aastrich, acesta devenind opera'ional in anul 788F )1. Strate2ii ale politicii de mediu. trategiile de realizare ale politicii de mediu intaresc principiul subsidiarita'ii 1adica delegarea de responsabilita'i ), in timp ce "# traseaza numai cadrul general, obiectivele ce trebuie avute in vedere2 *i incearca inlocuirea abordarii verticale tradi'ionale, de tip comanda*icontrol, prin promovarea unui model alternativ de realizare a obiectivelor de mediu ale "#. e poate spune ca aceste strategii sunt un fel de $instrumente a!utatoare%, care vin sa completeze instrumentele standard *i care ac'ioneaza ca stimulente in vederea adoptarii de masuri pentru protec'ia mediului sau care accentueaza tendin'a spre o abordare bazata pe principiul voluntariatului. Astfel, este vorba despre4 YY5ezvoltarea durabila, YY,rogramul de promovare a +N0-urilor active in domeniul protec'iei mediului, YY,olitica Integrata a ,roduselor 1,I,2, YYAcordurile voluntare de protec'ia mediului *i reducerea poluarii, YY6a/ele *i impozitele de mediu in cadrul ,ie'ei "nice, YY trategia europeana de mediu *i sanatate. )'. Aspecte problematice/ tendine 0i pro1ocari. ,olitica de mediu, fiind una dintre cele mai comple/e politici comunitare, in special datorita caracterului sau trans-sectorial *i al interferen'ei directe cu cre*terea economica, se confrunta cu un set de probleme specifice. Adesea, ele decurg din incercarea de a balansa interesele economice cu cele de mediu *i de a le transforma din interese contradictorii in interese complementare. e creeaza astfel situa'ii in care apar false probleme dar care sunt de fapt efecte benefice ale politicii comunitare de mediu. "n astfel de e/emplu este dat chiar de rela'ia cre*tere economica reducerea calita'ii factorilor de mediu Q reducerea resurselor naturale *i care creeaza tensiuni *i rezisten'a in aplicarea sau adoptarea masurilor de protec'ie a mediului. + alta falsa problema este conectata cu cea anterioara *i se refera la procesul de e/tindere al "niunii #uropene *i la costul ridicat al acesteia atunci cind sunt implicate aspecte de mediu. Aceasta deoarece, a*a cum se arata in documentele 3omisiei, protec'ia mediului in 'arile #uropei 3entrale *i de #st este foarte pu'in dezvoltata comparativ cu e/tinderile anterioare, iar

costul de aliniere la standardele comunitare se arata a fi foarte ridicat. 3eea ce nu este la fel de evident insa sunt avanta!ele care decurg de aici, atit in termeni de mediu cit *i in termeni economici. )!. 6nformarea/ educaia 0i reprezentarea consumatorilor. In afara programului preliminar din 78;: privind informarea *i protec'ia consumatorilor e/ista un numar important de .egulamente *i 5irective, multe amendate ulterior, dar *i de .ecomandari, .ezolu'ii, 5ecizii. 5intre acestea se pot men'iona urmatoarele4 - .ecomandarea 3omisiei nr.==QF7Q##3 din 7C decembrie 78=; privind implicarea *i imbunata'irea participarii consumatorilor la standardizare *i .ezolu'ia 3onsiliului din F noiembrie 78== privind imbunata'irea participarii consumatorilor la standardizareD - .ezolu'ia 3onsiliului din F noiembrie 78== privind protec'ia consumatorilor prin indicarea pre'urilor produselor alimentare *i nealimentareD - 5irectiva 3onsiliului nr.8CQF89Q##3 din >F septembrie 788C privind etichetarea nutritiva a alimentelorD - .egulamentul 3omisiei nr.7C7FQ8C din >F aprilie 788C 1amendat2 de stabilire a regulilor detaliate de defi nire, descriere *i prezentare a bauturilor alcooliceD - .egulamentul 3onsiliului nr.>C=7Q8> din 7F iulie 788> 1amendat2 privind protec'ia indica'iilor geografi ce *i denumirilor de origine pentru produsele agricole *i alimentare, .egulamentul 3onsiliului nr. >C=>Q8> din 7F iulie 788> 1amendat2 privind certifi catele cu caracter special pentru produsele agricole *i alimentare )3. Protecia sanataii 0i si2uranei consumatorilor. Legisla'ia comunitara este deosebit de dezvoltata *i diversa e/istand un numar impresionant de .egulamente *i 5irective, multe amendate ulterior, dar *i de .ecomandari, .ezolu'ii, 5ecizii. 5intre acestea se pot men'iona urmatoarele4 - 5irectiva 3onsiliului nr.;9Q;98Q##3 din >; iulie 78;9 1amendata2 privind armonizarea legilor, regulamentelor *i prevederilor administrative ale statelor membre referitoare la restric'iile din domeniul comercializarii *i utilizarii substan'elor *i preparatelor periculoaseD - .ezolu'ia 3onsiliului din >: iunie 78=; privind siguran'a consumatorilorD - 5irectiva 3onsiliului nr.==Q<;=Q##3 din < mai 78== privind armonizarea legilor statelor member in domeniul siguran'ei !ucariilorD - .ecomandarea 3omisiei nr.=8Q:F>Q##3 din 7< septembrie 78=8 privind etichetarea detergen'ilor *i produselor de cura'ireD - .egulamentul 3onsiliului nr.<<8Q8< din = februarie 788< 1amendat2 privind conformitatea cu reglementarile siguran'ei produselor in cazul produselor importate din ter'e 'ariD )*. Protecia intereselor economice ale consumatorilor. #/ista un important numar de directive, dar *i anumite regulamente, rezolu'ii *i recomandari, care prezinta relevan'a pentru acest domeniu. 5intre acestea se pot men'iona urmatoarele4 - 5irectiva 3onsiliului nr.=FQF:CQ##3 din 7C septembrie 78=F privind armonizarea legilor, regulamentelor *i prevederilor administrative ale statelor membre referitoare la publicitatea in*elatoare, amendata de 5irectiva nr.8;Q::Q#3 a ,# *i 3onsiliului din >< octombrie 788;D - 5irectiva 3onsiliului nr.=:Q<;FQ##3 din >: iulie 78=: privind armonizarea legilor, regulamentelor *i prevederilor administrative ale statelor member referitoare la raspunderea pentru produsele defecteD - 5irectiva 3onsiliului nr.=:Q:;;Q##3 din >C decembrie 78=: privind protec'ia consumatorilor legata de contractele negociate departe de sediul de afaceri al fi rmeiD

,olitica comunitara in acest domeniu este realizata prin reglementarea condi'iilor generale *i a modalita'ilor clare *i fara surprize de achizi'ionare a produselor *i serviciilor in cadrul pie'ei unice europene. Reglementari privind produsele a) .eglementZrile comunitare interzic falsa publicitate 3onsumatorii sunt prote!a'i impotriva clauzelor abuzive din contractele incheiate cu fi rme commerciale din orice 'ara membra a "#. Legisla'ia comunitara prote!eaza consumatorii in situa'ii specifi ce vanzarii la distana !prin televiziune telefon sau comenzi prin po*ta2 sau prin comisvoia!ori. )>. Protecia accesului consumatorilor la -ustiie. La 79 noiembrie 788< 3omisia #uropeana a publicat 3artea Verde privind accesul consumatorilor la !usti'ie *i rezolvarea disputelor pe tema protec'iei consumatorilor pe pia'a unica. In 'arile membre procedurile de rezolvare !uridica a disputelor au fost simplifi cate, inclusiv prin reforma codului de procedura civila. ,roceduri ne!uridice, cum sunt concilierea, medierea sau arbitra!ul, au fost create *i dezvoltate. La 7F februarie 7889 3omisia a prezentat 3omunicarea I,lanul de ac'iune privind accesul consumatorilor la !usti'ie *i rezolvarea disputelor pe tema protec'iei consumatorilor pe pia'a unica% in care a evaluat costul frontierelor !udiciare *i rezultatul consultarilor pe tema aspectelor e/puse in 3artea Verde. ) . Accesul la informaiile de interes pentru consumatori. In cazul Verein fur Vonsumenten information contra 3omisia #uropeana 6ribunalul de ,rima Instan'a al 3#( a analizat reclama'ia unei organiza'ii neguvernamentale din domeniul protec'iei consumatorilor privind refuzul 3omisiei de a pune la dispozi'ia sa documente legate de o decizie din domeniul politicii concuren'ei. 3#( a constatat ca totu*i refuzul complet al 3omisiei de a pune la dispozi'ie un dosar voluminos fara a argumenta suficient bararea accesului la anumite documente nu este intemeiat *i a dat ca*tig de cauza reclamantului. 3#( s-a prevalat de numeroasele reglementari comunitare care garanteaza accesul liber la informa'ii al publicului larg, inclusiv al consumatorilor. )?. Semnarea Acordul de Parteneriat 0i (ooperare(AP(" cu $.5. A,3 a fost semnat intre 3omunitatea #uropeana *i tatele ei membre *i .epublica )oldova la &ru/elles la >= noiembrie 788F. 5eoarece procedura ratificarii acordului urma sa fie foarte comple/a *i sa necesite mult timp s-a convenit ca ,ar'ile sa incheie un Acord Interimar 1AI 2 privind comer'ul. ,arlamentul .) a ratificat A,3 la < noiembrie 788:, iar AI la >7 decembrie 788: ce urma sa intre in vigoare la 7 mai 7889. A,3 reflecta obliga'iile statului nostru *i "# in vederea cristalizarii dialogului politic *i cooperarii intre ,ar'i. #l define*te cadrul !uridic al rela'iilor dintre .) *i "#, diversifica interdependen'ele dintre ace*ti doi actori *i constituie primul pas spre semnarea Acordului #uropean. A,3 este nonpreferen'ial, prevazut pentru o perioada de zece ani urmind a fi renovat in fiecare an. . In cazul in care prevederile A,3 nu vor fi realizate in termenul prevazut, perioada de implementate a lui poate fi prelungita automat. A,3 se compune din zece titluri *i i*i propune urmatoarele obictive4 reiterarea valorilor comune, crearea unui cadru oportun dialogului politic intre ,ar'i, permanentizarea dialogului politic, promovarea schimburilor, investi'iilor *i rela'iilor economice armonioase, asigurarea bazei pentru o cooperare multidimensionala, spri!inirea .) in vederea consolidarii regimului politic democratic, finalizarii procesului de tranzi'ie spre economia de pia'a *i instaurarea tratamentului nediscriminatoriu in rela'iile comerciale. ,oliticile ,ar'ilor trebuie sa respecte trei principii de baza4 democraticD drepturilor interna'ional *i omuluiD economiei de pia'a. Acordul indica la necesitatea cooperarii legislative, obliga .)

sa asigure cre*terea graduala a compatibilita'ii legisla'iei sale cu standardele europene, iar pe "# - sa acorde asisten'a tehnica 1e/per'i, informa'ii, seminare, etc.2 in vederea imbunata'irii cooperarii in aceasta sfera. Armonizarea legislativa se cere a fi realizata in toate domeniile prevazute de A,3. In conformitate cu A,3 rela'iile .) cu "# au fost institu'ionalizate prin constituirea a trei organisme comune, care au lichidat 3omitetul )i/t de 3ooperare .)-"#. )). 6mplementarea AP( @ pre1ederi economice 0i comerciale. Institu'iile create 'in sa transpuna in via'a prevederile programelor de lucru comun. Aceste programe vizeaza de regula citeva obiective a caror realizare ar facilita implementarea A,34 depunerea eforturilor pentru admiterea .) la lucrarile 3onferin'ei #uropeneD deschiderea delega'iei permanente a 3omisiei #uropene la 3hi*inauD continuarea eforturilor pentru pregatirea condi'iilor necesare aderarii .) la Acordul de Liber chimb semnat de 'arile membre ale 3#-6AD aderarea .) la ,rocesul de tabilitate *i &una Vecinatate in ud - #stul #uropeiD implementarea proiectului #" 3oordination "nit ce vizeaza elaborarea trategiei Na'ionale de Integrare #uropeana *i aderarea 'arii noastre la ,actul de tabilitate in #uropa de ud -#st. A*adar, cel mai mare interes al .), privind ,actul de tabilitate, 'ine de faptul ca el deschide o perspectiva clara de integrare europeana pe care nu o ofera A,3, fapt care rezida chiar din denumirea acordului. 5aca aplicarea A,3 este un obiectiv ma!or ce 'ine de planul intern, atunci sensibilizarea factorilor de decizie din statele membre ale "#, privind necesitatea derularii negocierilor de asociere a .) la "#, 'ine de cel e/tern. Acordul de ,arteneriat *i 3ooperare avanta!eaza .) sub urmatoarele aspecte4 rela'iile .) cu "# au capatat o noua dimensiune bazata pe posibilitatea de e/tindere a dialogului politic *i a nivelului de cooperareD s-au creat noi organisme de cooperareD ofera cadrul !uridic pentru consultari in materie de politica e/ternaD . 3ert este ca negocierile de asociere la "# vor demara doar dupa decizia de rigoare a 3onsiliului de )ini*tri, insa nu-i clarificat faptul daca este posibil ca implementarea A,3 sa se produca in paralel cu desfa*urarea negocierilor de asociere a .) la "#. 5aca aplicarea acordului va continua in acest ritm, statul nostru risca sa ob'ina statutul de membru asociat prin anul >CC=, ca mai apoi sa dureze inca vreo patru-cinci ani pina la ratificarea completa a Acordului de Asociere, care presupune, la rindul lui, o perioada de tranzi'ie de ma/im zece ani. In condi'iile e/tinderii "#, .epublica )oldova va beneficia din punct de vedere economic *i deci, *i din punct de vedere al securita'ii. 5aca bunele inten'ii, ce vizeaza construc'ia europeana, vor fi duse la bun sfir*it succesele economice din #st vor intari prosperitatea *i pacea pe tot continentul. 3ontinuarea dificulta'ilor in #uropa 3entrala *i de #st s-ar putea solda cu consecin'e catastrofale pentru intreaga #uropa. 1++.Pro2ramul 9A(6S al UE pentru $epublica 5oldo1a. ,rogramul a fost lansat in 7887 pentru spri!inirea statelor sucesoare ale ". 1cu e/cep'ia statelor baltice2 in tranzi'ia spre economia de pia'a, ranforsarea democra'iei *i a statului de drept. Acest program va func'iona pina la finele anului >CC9, urmind sa fie substitutit de Instrumentul de Vecinatate al "#. Noul concept 6A3I a fost lansat in martie >CCF *i consta din trei compartimente4 7. trategia si abordarea generala >. trategii regionale *i bilaterale 1pe 'ari2 *i ,rograme Indicative <.Implementarea *i a!ustarea institu'ionala Noul concept 6A3I are o abordare mai diferen'iata, stabilind in cazul fiecarei 'ari propria bilan'a intre obiectivul de reducere a saraciei *i cel de cooperare cu "#. In cazul .epublicii )oldova abordarea este bifocala.

-iecare strategie pe 'ara cuprinde un numar redus de aspecte din aceasta lista. Acestea sunt selectate in baza 1i2 intereselor strategice de cooperare intre 'ara in cauza *i "# *i 1ii2 a tipului de saracie. ,rogramul regional 6A3I cuprinde aspectele men'ionate mai sus din perspectiva cooperarii transfrontaliere. Noul concept 6A3I presupune, de asemenea, o legatura mai strinsa intre asisten'a *i dialogul politic cu "# in cadrul A,3-urilor sau a ,lanurilor de Ac'iuni. 1+1.Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud - Est 0i $.5. A1anta-e 0i dificultai. ,actul de tabilitate, potrivit documentului sau de constituire adoptat la 7C iunie 7888, urmare*te obiectivul de a spri!ini 'arile din #uropa de ud-#st in efortul lor de a asigura pacea, democra'ia, respectarea drepturilor omului *i prosperitatea economica, in scopul realizarii stabilita'ii in intreaga regiune. +ponen'ii ,actului de tabilitate sus'in insa ca acesta nu a adus rezultatele a*teptate. #i critica sever ineficien'a ,actului in solu'ionarea problemelor cu care se confrunta regiunea, invocind, in particular, structura greoaie a acestuia *i lipsa de viziune clara a conducatorilor sai. In .epublica )oldova e/ista un interes deosebit pentru ,actul de tabilitate, nu numai in cercurile politice, ci chiar in opinia publica larga. Insa dezbaterile principale, datorita statutului incert al )oldovei in ,act, nu vizeaza eficien'a sau impactul acestui proces, ci, mai curind, *ansele includerii ei in acest aran!ament regional ca participant cu drepturi depline. Avanta!ele includerii 'arii in ,act pot fi formulate in modul urmator. a" Perspectiva clara privind integrarea in #$% 3ea mai importanta contribu'ie in sensul depa*irii incertitudinii in care se gase*te .epublica )oldova ar fi perspectiva de integrare europeana pe care ,actul de tabilitate i-ar deschide-o. b" Sprijinul in vederea apropierii de #$% c" Accesul la proiectele &i resursele 'inanciare ale Pactului de Stabilitate "na din primele dificulta'i de care s-a lovit .epublica )oldova imediat dupa ce *i-a facut publica dorin'a de a se alatura ini'iativei cu privire la ,actul de tabilitate a fost de ordin conceptual. )oldova, de fapt, nu a intrat in calculele ini'iale ale autorilor ,actului, care concepusera ca aceasta ini'iativa sa cuprinda in e/clusivitate zona &alcanilor +ccidentali, din care fac parte 'arile cele mai afectate de razboaiele *i crizele din fosta Iugoslavie. -aptul ca )oldovei nu i s-a rezervat din start un loc in ,actul de tabilitate a ingreunat sarcina diploma'ilor moldoveni. "n alt motiv care a generat indoieli in sinul "# a fost teama ca prin acceptarea .epublicii )oldova in ,actul de tabilitate s-ar crea un precedent care ar !ustifica *i dreptul "crainei de a cere sa fie admisa in acest proces "n handicap serios in calea eforturilor .epublicii )oldova de integrare in "# este lipsa, la 3hi*inau, a unei orientari proeuropene bine conturate *i absen'a unui consens na'ional care ar spri!ini aceasta orientare. 1+'.7oua politica de 1ecinatate a UE 0i $5. ('++*". Aspecte 2enerale. ,olitica #uropeana de Vecinatate 1,#V2 reprezinta noul instrument al "niunii #uropene in rela'iile cu .epublica )oldova bazandu-se pe institu'iile de cooperare stabilite anterior de A,3. 5upa >CCF, "niunea #uropeana este interesata sa sus'ina consolidarea democra'iei in statele de la hotarele sale. ,rioritatea crearii unui Acerc de state bine guvernateA la grani'ele e/terne ale "# a fost specificata foarte clar in trategia #uropeana de ecuritate adoptata in decembrie >CC<. A*adar, ,olitica #uropeana de Vecinatate a fost conceputa pentru a evita o noua divizare a #uropei si pentru a inlatura eventualele amenin'ari la adresa securita'ii

europene. 3omisarul #uropean pentru .ela'ii #/terne si ,olitica #uropeana de Vecinatate este &enita -errero-Paldner. "# incearca sa promoveze buna guvernare si refomele prin oferirea unor stimuli statelor vizate. In prima faza este oferita o integrare economica graduala, dupa care ar putea urma o a doua etapa de intensificare a cooperarii politice. sunt elaborate pentru fiecare stat in parte conform pricincipiului diferen'ierii, ele cuprind acelea*i capitole, dar cu un alt con'inut. 5omeniile standard ale ,lanurilor de Ac'iuni sunt4 5ialogul politic si reforma 5ezvoltarea economica si sociala ,robleme legate de comer', pia'a si reforma regulatorie 3ooperarea on domeniul (usti'iei, ecurita'ii si Afacerilor Interne ,robleme sectoriale4 transport, energie, societatea informa'ionala, mediu, cercetare si dezvoltare 5imensiunea umana4 societatea civila, educa'ia, sanatatea publica 1+!.Planul indi1idual Uniunea Europeana , $epublica 5oldo1a. Prioritai 0i politici de cooperare. ,lanului individual de Ac'iuni "niunea #uropeana .epublica )oldova 1in continuare ,A2, adoptat la februarie >CC:. ,A este un document politic incheiat intre autorita'ile moldovene *i "niunea #uropeana *i care stabile*te programul, obiectivele strategice *i priorita'ile rela'iilor dintre "niunea #uropeana 1"#2 *i .epublica )oldova 1.)2 pentru >CC: >CC;. ,A preconizeaza un $inalt nivel de integrare% *i intensificarea rela'iilor politice, economice, culturale *i de securitate dintre .) *i "#, iar de modul in care vor fi realizate obiectivele ,A va depinde profunzimea rela'iilor dintre "# *i .) in viitor. realizarea acestui = obiectiv 'ine de o serie de transformari interne prin care trebuie sa treaca intreaga societate la nivel de mentalita'i, legisla'ie, activitate a institu'iilor statului etc. Integrarea europeana nu este o idee abstracta, ci un proces comple/, dificil, de lunga durata *i atotcuprinzator, care afecteaza toate aspectele vie'ii publice *i se traduce printr-o serie de masuri *i ac'iuni concrete de aliniere a .) la standardele democratice *i nivelul de trai european. La momentul actual, .) este un stat care define*te clar obiectivul de integrare europeana drept obiectiv na'ional fundamental, acest obiectiv este spri!init printr-un consens politic intern fara precedent, e/ista un cadru institu'ional intern cuprinzator pentru realizarea obiectivului in cauza, iar circa 9:L din ceta'enii .) se pronun'a in favoarea aderarii .) la "#. 1+3.(oncepia de inte2rare a $5 in UE elaborata de 6PP. Aspecte 2enerale. Integrarea #uropeana este obiectivul strategic ireversibil al politicii e/terne *i interne al .epublicii )oldova. Acordul de ,arteneriat *i 3ooperare 1A,32 reprezinta baza !uridica a rela'iilor dintre .epublica )oldova *i "niunea #uropeana. Acordul a fost semnat la >= noiembrie 788F *i a intrat in vigoare la 7 iulie 788= pentru o durata ini'iala de 7C ani. Acest aran!ament asigura baza colaborarii cu "# in domeniul politic, comercial, economic, !uridic, cultural-*tiin'ific *i are ca obiective sus'inerea )oldovei pentru4 a2 consolidarea democra'iei *i statului de drept cu respectarea drepturilor omului *i a minorita'ilor prin asigurarea cadrului corespunzator al dialogului politicD b2 dezvoltarea durabila a economiei *i finalizarea procesului de tranzi'ie spre economia de pia'a prin promovarea schimburilor comerciale, investi'iilor *i rela'iilor economice armonioase. .ela'iile )oldovei cu "niunea #uropeana sunt institu'ionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea dialogului politic *i monitorizarea implementarii

A,34 3onsiliul de 3ooperare .)-"#, 3omitetul de 3ooperare .)-"# *i ubcomitete de 3ooperare .)-"# *i 3omitetul de 3ooperare ,arlamentara .)-"#. .epublica )oldova a semnat la >> februarie >CC: la &ru/elles ,lanul de Ac'iuni .)-"# in cadrul ,oliticii #uropene de Vecinatate 1,#V2. ,lanul de Ac'iuni .)-"# este un document care include obiective strategice *i ac'iuni concrete pentru atingerea acestor obiective.