Sunteți pe pagina 1din 4

1. Notiunea generale privind Curtea Europeana de Conturi.

Intr-o societate democratica moderna, functionarea unui audit extern independendent este esentiala pentru satisfacerea obligatiei de a transpune in actiuni eficiente si a raporta utilizarea cu economicitate a fondurilor publice. Curtea de Conturi Europene este institutia de control exterior a Uniunii Europene si contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a gestiunii financiare a fondurilor Uniunii. Denumita de catre unii consiinta financiara , iar de catre altii gardiana finantelor sale, intr-o difinitie mai succinta Curtea Europeana de Conturi este organul de control al tuturor operatiunilor financiare din bugetul Uniunii Europene. Curtea oaca un rol crucial pentru cetatenii Uniunii. !olul sau este acela de a imbunatati gestiunea financiara a Uniunii Europene si de a prezenta rapoarte cu privire la folosirea banilor publici. Din cele spuse mai sus, rezulta ca, Curtea Europeana de Conturi are un dublu rol" - De a imbunatati managmentul financiar al Uniunii Europene# - De a tine la curent cetatenii Europei cu privire la modul in care au fost folosite fondurile publice de catre autoritatile responsabile cu gestionarea . $estiunea si controlul fondurilor Uniunii se efectueaza in cooperare cu statele membre. C%eltuielile Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri , atit in interiorul Comisiei ce reprezinta admninistratia statelor membre , dar si in tarile beneficiare. Comisia exercita un audit intern, care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat si care trebuie sa functioneze cit mai eficient. !olul Curtii este acela al unui auditor extern care evalueaza gestiunea financiara a begetului , astfel incit sa asigure o gestiune eficace in profitul cetatenilor. In scopul legitimarii cu adevar a Uniunii Europene in oc%ii cetatenilor, ca numeroasele politici sa fie puse in aplicare eficace si gestiunea bugetului sau sa fie eficienta. In practica, gestiunea programelor comunitare releva responsabilitatea Comisiei Europene pentru mai mult de &'( din c%eltuielile Uniunii Europene , de administrare la diferite niveluri, in statele membre si in tarile beneficiare. )dministrarea, gestiunea si controlul fondurilor sint din ce in ce mai mult asigurate la nivel national si regional, procesul decisional este mai transparent, mai rapid si mai aproape de cetateni. Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de *arlamentul Europen, de Consiuliu si de *arlamentele nationale. *e de alta parte mi loacele massmedia sint foarte atente la utilizarea fondurilor europene si se intereseza in special de cazurile de fraude si utilizare abuziva.

2. Scurt istoric al Curtii de Conturi Europene. Efectele destabilizatoare a doua razboie singeroase si slabirea pozitiei Europei in lume a adus la constientizarea, pe scara tot mai larga, a faptului ca numai pacea si actiunea concentrata pot transpune in realitatea visul unei Europe puternice si unite. In secolul al +I+-lea, ,ictor -ugo scria va veni o vreme cind cele doua mari

grupari, .tatele Unite ale )mericii si .tatele Unite ale Europei , vor fi strins legate prin comert si industrie . Cu toate acestea, ideea de Europa Unita s-a concretizat abea dupa cel de-al doilea razboi mondial. *rimii pasi s-au facut in /012-/034 prin constituirea 5ECE, CEC5, EU!)657 si CEE. )poi pina in /048 Europa celor sase 9 :elgia, ;ranta, $ermania, Italia <uxemburg si 5landa = devine Europa celor noua prin aderarea in acel an a 7arii :ritanii, Irlandei si Danemarcei in acelas an. Un nou impul se resimnte in anii /014/0&3. )dera in aceasta perioda $recia, .pania si *ortugalia , iar in februarie se semneaza )ctul Unic European, care adauga cooperarea politica celei economice si fixseaza data de / ianurie /008 pentru realizarea *ietii Unice. In perioada /0&2-/003 uniunea se extinde a ungind de la Europa celor doisprezece la Europa celor la )msterdam , sa lanseze moneda unica europeana , se proclama Carta Drepturilor ;undamentale ale Uniunii Europene si intra in vigoare 6ratatul de la >isa. Uniunea Europeana are propriile institutii si instante comunitare. *arlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeana, Curtea de ?ustitie , 6ribunalul de prima instanta , Curtea Europeana de Conturi, Comitetul Economic si .ocial, Comitetul !egiunilor, :anca de Investitii , :anca Centrala Europeana, ;ondul European de Investitii, 7ediatorul European. .istemul finatarilor Comunitatii prin resursele proprii a necesitat organizarea unui control finacira extern mai stabil decit era organizat in CEC5 si in CEE si EU!)657 si mentinut cu modificarile prin tratatul de fuziune in /023. Crearea Curtii Europene de Conturi s-a inscris in logica consolidarii finantarii Comunitaii prin resursele proprii si in acea a responsabilitatii *arlamnetului European de a acorda descarcari Comisiei pentru executia bugetului . Curtea de Conturi cu sediul la <uxemburg, a fost create prin 6ratatul din @@ iulie /043, intrat in vigoare in iulie /044. ) fost create la initiative *arlamentului European, prin 6rattul de revizuire s dispozitiilor bugetare de la :ruxelles. Infiintarea Curtii de Conturi Europene a coincis cu doua evenimente deosebit de importante" extinderea puterilor *arlamentului in domeniul controlului bugetar si finantarea integrala a bugetului Uniunii Europene prin resurse proprii. Curtea de Conturi Europeana a fost ridicata la rangul de institutie la / noimebrie /008. odata cu intrarea in vigoare a 6ratatului de la 7astric%t care a consolidate astfel independenta si autoritatea acesteia fata de celelalte institutii cu care se afla acum pe pozitii egale. De la acea data, Curtea ar datoria de a publica o declaratie de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene si la legalitatea si regularitatea operatiunilor subiacente bugetului UE. !olul acesta a fost confirmat si consolidat la / mai /000 odata cu intrarea in vigoare a 6ratatului de la )msterdam care a imputernicit Curtea sa efectueze activitati de audit cu privire la buna gestiune financiara, a subliniat rolul acesteia in lupta impotriva fraudei si i-a permis sa formuleze rcursuri in fata Curtii de ?ustitie pentru a-si prote a prerogativele in raport cu acele institutii. 6rattatul de la >isa de la / februarie @''8 a confirmat principiul conform caruia colegiul trebuie sa fie format de cite un membru din fiecare stat membru, a permis Curtii organizarea in camere si a subliniat importanta cooperarii Curtii cu institutiile de audit nationale. Infiintarea Curtii de Conturi a raspuns nevoii Comunitatii de a avea o

constiinta financiara, astfel cum a definit-o presedintele Curtii de ?ustitie a Comunitatii de la acea vreme, in octombrie /044, dl -ans Autsc%er. 3. Structura Currtii de Conturi Europene. Curtea de Conturi functioneaza sub forma unui organ collegial compus din @4 de membri ,cite unul din fiecare stat membru. Consiuliul, in unitate si dupa consultarea *arlamentului European, adopta lista membrilor care a fost intocmita pe baza propunerilor prezentate de fiecare stat membru, printr-o decizie adoptata cu ma oritatea calificata. 7embrii organului colegial sint numiti pentru un mandate de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire, sint independenti si au experienta in domeniul auditarii finantelor publice. )cestia trebuie sa isi indeplineasca sarcinile in conditii de independeta deplina si in interesul general al Uniunii Europene. *e linga sarcinile din cadrul colegiului, de luare a deciziilor definitive cu privire la audituri, la avize si la aspecte mai largi de ordin strategic si administrtaiv, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini proprii, in principal in domeniul auditului. )ctivitatile de audit propriu-zise sint, in general, effectuate de auditorii din unitatile de audit coordonate de membrul responsabil , cu spri inul unui cabinet privat. 7embrul prezinta apoi raportul atit la nivelul grupului, cit si la nivelul Curtii si odata adoptat, raportul este prezentat in fata *arlamentului Europen, a Consiliului si a altor parti interesante relevante. *resedintele este ales de catre membrii, din rindul acestora, pentru un mandate de 8 ani , cu posibilitatea de reinnoire.!olul sau este acela de primus inter pares- cel dintii dintre egali. *resedintele prezideaza reuniunile Curtii, se asigura ca deciziile Curtii sint puse in aplicare si ca institutia si activitatile acesteia sint bine gestionate, reprezinta Curtea in relatiile ei externe, in special in realatiile cu autoritatea care acorda descarcarea de gestiune, cu celelalte institutii ale Uniunii si cu institutii supreme de audit din statee membre si din statele beneficiare. <a data de /2 ianuarie @''& , dl ,itor 7anuel da .ilva Calderia, membr portug%ez, a fost ales presedinte al Curtii, devenind astfel cel de al /'-lea detonator al acestei functii in istoria institutiei. 7andatul sau a fost reinnoit , pentru inca trei ani, la data de /@ ianuarie @'//. .ecretarul general este membrul de personal cu cel mai mare grad in r institutie si este numit de Curtea pentru un mandat de sase ani, care poati fi reiinoit. .ecretarul general ete responsabil de gestionarea personalului si de administrarea Curtii, inclusiv de formarea profesionala si de serviciul de traduceri, care cuprinde cite o unitate pentru fiecare limba oficiala, cu exceptia limbii irlandeze 9 @@ de limbi=. .ecretarul generl este deasemenea responsabil de seretariatul Curtii. 7embrii Curtii de conturi, nu pot, in timpul functiilor lor, sa exercite vreo activitate profesionala remunerate sau nu. Ei nu pot s afie promovati in functiile lor, nici declarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avanta e, daca Curtea de ?ustitie constata la cererea Curtii de Conturi insasi, ca au incetat sa raspunda cerintelor cerute sau satisfacerea obligatiilor rezultate din functia lor.

;unctia lor ia sfirsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. <a cerearea Curtii de Conturi , Curtea Europeana de ?ustitie poate sa constate ca ei numai raspund cerintelor cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia lor. Conditiile de munca , si in special tratamente, indemnizatiile si pensiile membrilor Curtii de Conturi sint fixate de Consiliu cu %otarirea ma oritatii calificate. 7embrii Curtii de Conturi beneficiaza de dispozitiile protocolului privind privilegiile si imunitatile aplicbaile membrilor Curtii de ?utsitie. 7embrii Curtii de Conturi, ce exceptia presedintelui, sint repartizati in doua grupuri de audit regrupind astfel, sectoarele in care sint responsabili fiecare dintre ei. Curtea adopta avizele sale sau raporturile anuale cu ma oritatea de membri care o compu. 7embrii Curtii de Conturi sint in timpul mandatului lor inamovibili. .arcinile functionale si sectorale de control sint repartizate intre membrii Curtii, iar deciziile sint colegiale si se iau cu ma oritatea simpla.