Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Avocatura

Chisca Ala , grupa 2207

Chișinău, 2023
În accepțiunea generală, avocatul este un jurist ale cărui funcții tradiționale
sunt de a consilia, reprezenta, asista și apăra clienții săi, persoane fizice sau
juridice, în instanțele de judecată, prin pledoarie, pentru afirmarea drepturilor
acestora. În plus, avocatul poate îndeplini funcții de consultanță, de raportor
sau de mandatar al clientului. Avocatul reprezintă și apără clienții în chestiuni
diverse precum divorțuri, moșteniri, litigii, aspecte penale sau comerciale, etc.
În practică, unii avocați sunt specializați: avocat pledant (de instanță), avocat
de afaceri (de consultanță), avocat de dreptul muncii, avocat de dreptul
familiei etc. A lucra ca avocat implică aplicarea practică a teoriilor și
cunoștințelor juridice abstracte pentru a rezolva probleme specifice
individualizate sau pentru a promova interesele celor care angajează avocați
pentru a le presta servicii juridice. Rolul avocatului variază foarte mult în
funcție de jurisdicție.
Conform Capitolului I a Legii 1260(10.07.2002)-Cu privire la avocatura
Avem determinata noțiunea profesiei de avocat.
În Articolul 1. Noţiunea profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate,
conform legii, să pledeze şi să acţioneze in numele clienţilor lor, să practice dreptul,
să apară in faţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte in materie
juridică clienţii lor.
(2) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi
funcţionare autonomă, in condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat.
Activitatea avocatului nu este activitate de оntreprinzător.
Articolul 2. Reglementarea activităţii de avocat
Reglementarea activităţii de avocat constă in:              
a) stabilirea condiţiilor de bază şi a modului de acordare a asistenţei juridice
profesionale persoanelor fizice şi juridice in Republica Moldova;
b) determinarea formelor de organizare a activităţii de avocat;
c) stabilirea genurilor de asistenţă juridică;
d) stabilirea garanţiilor pentru activitatea de acordare a asistenţei juridice
calificate;
e) stabilirea modului de admitere in profesia de avocat.
 Legea nr.1260 din 19.07.2002 -Articolul 3. -Principiile avocaturii
Avocatura se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
b) libertate şi independenţă in activitatea de avocat;
c) democratism şi colegialitate in raporturile dintre avocaţi;
d) apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi;
e) asigurarea legalităţii şi umanismului.
Putem compara principiile avocaturii cu principiile notariatului:
Legea nr.69 din 14.04.2016-Articolul 2.-Principiile exercitării activităţii de notar 
            Activitatea notarului se bazează pe următoarele principii:
            a) principiul legalităţii; 
            b) principiul independenţei şi imparţialităţii;
            c) principiul indeplinirii personale a atribuțiilor;
            d) principiul păstrării secretului profesional;
            e) principiul nediscriminării.
Putem determina principii comune:
-Principiul legalității
-Principiul independentei

Din terminologia cuvântului ,,Avocat” înțelegem ca fiecare jurisdicție își

exercită dreptul de a stabili cine este recunoscut ca avocat. Ca urmare, sensul
termenului „avocat” poate varia de la o țară la alta. Unele jurisdicții, sub influența
dreptului anglo-saxon, au două tipuri de avocați: avocați pledanți (eng: barristers) și
avocați-consilieri (eng: solicitors), în timp ce în alte jurisdicții, sub influența dreptului
continental, au un singur tip de avocat, cu competență generală, înscris pe tabloul
unei asociații profesionale, denumite barou.
În sistemul anglo-saxon, avocați pledanți (eng: barristers) au competență
exclusivă pentru reprezentarea clienților, persoane fizice, în instanțele
superioare. Pe de altă parte, avocații-consilieri (eng: solicitors) sunt instruiți
să pregătească dosare și să ofere sfaturi cu privire la subiecte juridice și pot
reprezenta persoane fizice în instanțele inferioare. Atât avocații pledanți, cât
și avocații-consilieri sunt licențiați ai unei facultăți de drept și trebuie să
finalizeze pregătirea practică necesară. În unele jurisidicții anglo-saxone,
numai avocații pledanți sunt acceptați ca membri ai barourilor respective.
Fiecare membru al societății are dreptul să-și aleagă în mod liber în condițiile
în care are nevoie de un propriu avocat, conform Legii1260-alin.5(Dreptul la
asistenta juridica calificata)Ceea ce este liber cât și pentru personalele fizice
cât și pentru persoanele juridice, în cazul în care persoana are nevoie de
avocat iar starea materială a persoanei nu ii permite, avocatul ii poate acorda
asistenta juridica gratuită!
Articolul 5. Dreptul la asistenţă juridică calificată
(1) Orice persoană are dreptul să işi aleagă in mod liber avocatul pentru a fi
consultată şi reprezentată de acesta in materie juridică.
(2) Statul asigură accesul la asistenţa juridică calificată tuturor persoanelor in
condiţiile prezentei legi.
(3) Persoanele fizice şi juridice sunt in drept să beneficieze, in modul stabilit,
de asistenţa juridică a oricărui avocat   in bază de acord al părţilor.
(4) In cazurile prevăzute de lege, plata pentru asistenţa juridică calificată se
achită de la bugetul de stat.
(5) Pornind de la starea materială a persoanei, avocatul ii poate acorda
acesteia asistenţă juridică in mod gratuit.
(6) Avocaţii din Republica Moldova sunt in drept să indeplinească unele
delegaţii sau să exercite profesia de avocat in alte state, dacă aceasta este prevăzut de
legislaţia statului respectiv.
În momentul în care avocatul intervine în funcția sa acesta trebuie sa ofere
anumite genuri de asistenta juridica calificata.

Activitatea avocatului implica mai multe criterii:

1. consultații și cereri cu caracter juridic;

2. asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a
organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a
notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației
publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice;
3. redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și
a datei actelor prezentate spre autentificare;
4. asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în
fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a
conținutului și a datei actelor încheiate;
5. apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și
intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu
autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;
6. activități de mediere;
7. activități fiduciare constând în primirea în depozit, în numele și pe
seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau
executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a
lichidării, precum și plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama
clientului, activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea
au fost plasate;
8. stabilirea temporară a sediului pentru societăți comerciale la sediul
profesional al avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama
clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților
astfel înregistrate;

În efectuarea sau exercitarea profesiei de avocat exista multiple cerințe ce

trebuie sa fie îndeplinite corespunzător legii prevăzute.
Din Capitolul II - Avocații
În Articolul 10. Cerinţe pentru exercitarea profesiei de avocat
(1)  Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia
Republicii Moldova, în privința căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire
judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licenţiat in drept sau echivalentul acesteia,
se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă in profesia de avocat după
susţinerea examenului de calificare.
(2) Sunt scutite de efectuarea stagiului   profesional și de examenul de
calificare persoanele care:
a) dețin titlul de doctor in drept;
b) b) au cel puțin 10 ani vechime in muncă in funcția de judecător sau procuror,
dacă, in termen de 6 luni după demisia din funcția respectivă, au solicitat eliberarea
licenței pentru exercitarea profesiei de avocat;
c) au cel puțin 10 ani vechime in muncă in funcția de judecător sau procuror
și care, după demisia din funcția de judecător sau procuror, au continuat să activeze
in domeniul dreptului, dacă, in termen de 6 luni după demisia din funcția deținută in
domeniul dreptului, au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de
avocat;
d) au cel puțin 6 ani vechime in muncă neintreruptă in funcția de judecător
sau procuror, fiind absolvenți ai cursurilor de formare inițială a judecătorilor sau
procurorilor din cadrul Institutului Național al Justiției.
 Avocatura si din alte tari cum ar fi Franța, Serbia, Grecia Antica..
În Franța, avocatul este, la fel ca în sistemul român, o persoană licențiată în
drept și care, ulterior, este înscrisă într-un barou. Accesul în profesie presupune
promovarea unui examen de admitere într-un "Centru regional de formare
profesională a avocaților". De asemenea, poate accede în profesie persoana care a
exercitat o altă profesie juridică o anumită perioadă de timp (în cazul juriștilor este
vorba de o perioadă de 8 ani). În prezent, în Franța își desfășoară activitatea
aproximativ 50.000 de avocați, repartizați în 181 de barouri, cel mai numeros fiind
Baroul din Paris.

În Serbia, avocatul este, la fel ca în sistemul român, o persoană

licențiată în drept. Primirea în profesie se obține numai pe baza unui examen
organizat de barou.
În Grecia Antica primii oameni care ar putea fi numiți "avocați" au fost
probabil oratorii din vechia Atena. De altfel, primii oratorii atenieni s-au
confruntat cu serioase obstacole structurale. În primul rând, exista o regulă că
oamenii trebuiau să-și pledeze singuri cauza, regulă care a început să fie
eludată datorită tendinței de creștere a cazurilor în care oamenii cereau
asistența unui "prieten".Din fericire, pe la jumatatea secolului 5 î.Hr., atenienii
puteau să solicite formal unui prieten să-l asiste. În al doilea rând, un obstacol
mult mai serios, pe care oratorii atenieni nu au reușit niciodată să-l
depășească complet, a fost regula că nimeni nu putea percepe un onorariu
pentru a pleda în cauza altuia. Această lege a fost ignorată serios în practică,
dar nu a fost niciodată abrogată, drept urmare oratorii nu au putut niciodată
să se prezinte ca juriști sau experți.

Ei au trebuit să mențină ficțiunea juridică că ei sunt doar niște cetățeni care

ajută cu generozitate un prieten pe gratis și de aceea nu au putut niciodată să
se organizeze într-o adevărată profesie — cu asociații profesionale și titluri și
toate celelalte atribute — ca la asociațiile moderne. De aceea, vorbind în
sensul strict al definiției de avocat, primii avocați aveau să fie oratorii din
Roma Antică.

Dacă am face niște diferențe între Avocat si Procuror:

„Avocat” este persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică celor
interesați.
iar
„Procuror” este membru al procuraturii, care supraveghează justa aplicare a legilor
și care reprezintă interesele statului într-un proces; magistrat atașat pe lângă o
instanță judecătorească și având rolul de acuzator public.
Care este diferenta dintre un jurist,un procuror, un avocat si un judecator?
Procurorul si judecatorul fac parte din categoria magistratilor, fiecare cu atributii
specifice.
Cuvantul jurist desemneaza generic persoanele care au terminat facultatea de drept
cu licenta, iar in sens restrans desemneaza jurisconsultii/consilierii juridici care sunt
angajati la diverse firme/institutii/organe.
Avocatul este persoana care practica avocatura, o profesie liberala, in principal
asigura apararea persoanelor fizice si juridice in procese.

În concluzie:
Avocatul este un profesionist asigurat care isi
consiliaza clientii si/sau ii reprezinta si pledeaza in
principal in fata instantelor. El este supus unei
deontologii aplicate de un ordin profesional sau de o
asociatie profesionala, sub control jurisdictional,
intr-un sistem juridic coerent si efectiv.Persoană
căreia i se dă dreptul de a apăra interesele sau de a
reprezenta afacerile cuiva într-o instanță
judecătorească.In realitate, avocatura este un mod
de viata.

Este important pentru studentii la drept sa stie asta,

cu mult mai important decat pentru ceilalti oameni,
pentru ca intrarea in avocatura nu inseamna doar
alegerea unui drum in viata, ci si alegerea unui mod de
viata.

Bibliografie:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Barou

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat

https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=126609&lang=ro

https://www.history.com/topics/ancient-rome/
ancient-rome

https://www.francebleu.fr/elections/legislatives

https://www.european-agency.org/country-
information/serbia/legislation-and-policy