COLEGIUL NATIONAL DE COMERT AL ASEM

TEST SUMATIV
Disciplina BAZELE COMUNICĂRII
Specialitatea „Tehnologia alimentației publice”

 Obiective atinse prin abilități / deprinderi aplicate în context operațional/ tematic.

Elevii trebuie să fie capabili:
 Să cunoască specificul comunicării verbale și scrise prin conştientizarea impactului acesteia asupra celorlalţi şi prin
nevoia de a înţelege şi de a folosi corect limbajul verbal, nonverbal și scris într-o manieră pozitivă, responsabilă din
punct de vedere social, prin nevoia de a recunoaşte rolul acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea
orizontului cultural;
 Să cunoască regulile de structurare a unui text oficial și neoficial, cu scopul de a distinge tipurile de scrisori propuse1;
 Să cunoascăși să utilizeze adecvat limbajul de specialitate în comunicarea scrisă;
 Să cunoască și să conștientizeze influența factorilor psihologici asupra interlocutorilor, metodele de prevenire și de
rezolvare a conflictului, precum și tipurile de personalitate dificile în interrelaționarea cu ceilalți;
 Să cunoască regulile de elaborare și de prezentare a unui discurs public eficient.

Data: ___________

Grupa: ____________

Elevul (-a) evaluat (-ă): __________________________

Nr. Itemi Punctaj

crt.
1. Termenul „comunicare” înseamnă: 2
a) proces de transmitere a informaţiilor, ideilor, emoţiilor sau priceperilor, prin folosirea simbolurilor
(cuvinte, imagini, figuri, diagrame etc.);
b) totalitate a mijloacelor de transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc. prin telefon, telegraf, radio,
curieri etc.
2. Determinați semnificația paralimbajului în următoarele contexte: 6
A. Când sunteţi obosit, calm sau deprimat adoptaţi un ton scăzut al vocii. Adevărat Fals
B. O rezonanţă puternică a vocii este un semn de insecuritate, teamă şi Adevărat Fals
incertitudine.
C. Vorbirea tărăgănată, şovăitoare contribuie la crearea unei atmosfere Adevărat Fals
de intimitate şi comfort.
D. Persoanele ce vorbesc repede stârnesc interesul şi au o putere de Adevărat Fals
convingere mai mare.
E. O voce scăzută marchează încredere în sine şi entuziasm. Adevărat Fals
F. Ritmul vorbirii se dobândeşte în copilărie şi este greu de schimbat Adevărat Fals
ulterior.

1 [Anexă]

1
3. Metacomunicarea ne propune interpretarea cuvintelor și expresiilor pentru a ghici intențiile și 1
ideile vorbitorului. Nu tot ce spunem reprezintă întotdeauna gândul nostru real. Dacă un diplomat
spune „da”, aceasta înseamnă „poate", daca spune „poate”, înseamnă „nu”, iar dacă spune „nu”,
atunci nu este un diplomat. În orice comunicare, rămâne mereu ceea ce propriile cuvinte spun
despre noi, fără intenția noastră (mai ales semiotic) și ceea ce chiar încearcă să ascundă. La aceste
adevăruri putem ajunge numai dacă interpretăm și înțelegem contextul interior al discursului sau
textului, precum și contextul exterior, cu pre-textul și sub-textul.
Adevărat Fals

4. Identificați tipul de afirmație pe baza următoarelor tehnici de comunicare asertivă: 8

1) Afirmațiile de bază a) „Mi-ar plăcea să …”, „Eu cred că …”;
2) Întrebările închise b) „Cred că prezentarea ta a fost foarte bună”;
3) Aserţiunea „Eu” c) „Ştiu că eşti ocupat acum, dar aş avea nevoie să vorbesc cu
4) Afirmațiile empatice dumneata câteva minute”;
5) Afirmațiile care arată d) „Faptul că întârzii mă pune în dilemă, să încep şedinţa mai
consecința târziu şi astfel vom avea mai puţin timp la dispoziţie sau să
6) Afirmațiile care arată încep ședința fără dumneata. Dacă apare din nou această
discrepanța problemă nu am altă alternativă decât să aplic procedura
7) Întrebările deschise disciplinară. Prefer însă să nu o fac”;
8) Afirmaţiile pentru e) „Din câte am înțeles, am stabilit că proiectul X are prioritate.
exprimarea emoţiilor Acum îmi ceri să acord mai multă prioritate proiectului Y. Aş
negative vrea să clarificăm care proiect reprezintă o prioritate”;
f) „Când stai în oraş prea mult fără să mă anunţi mă îngrijorez
că ţi s-a întâmplat ceva şi mă simt furios. Aş aprecia dacă pe
viitor mă vei suna şi mă vei anunţa când întârzii”;
g) Sunt întrebările potrivite pentru a iniția o conversație și a o
menține;
h) Răspunsul la astfel de întrebări poate fi „da” sau „nu”.
5. Recunoașteți stilurile de comunicare asertiv, pasiv și agresiv în următoarea situație: 3

Situație: O persoană mă întrerupe frecvent atunci când vorbesc.

a) Nu spun nimic, chiar dacă acest lucru devine tot mai deranjant:

asertiv agresiv pasiv

b) Mă enervez și răspund: „Ești culmea, tot timpul mă întrerupi! Ți-ar plăcea să fac și eu același
lucru?”:

asertiv agresiv pasiv

c) Folosesc un ton calm, reconciliant: „Știu că ți se pare important să intervii când povestesc ceva,
însă mă deranjează când mă întrerupi. Te-aș ruga să mă lași întâi să termin ce am de spus”:

asertiv agresiv pasiv

6. Recunoașteți tipul de empatie din următoarele expresii: 3

1) „Înțeleg că ai nevoie ca cineva să facă asta, dar…” a) empatie cognitivă;

2) „Poate vei fi supărat, însă…” b) empatie directă;
3) „Îmi pare rău, dar nu mă simt confortabil cu…” c) empatie emoțională.

7. I. Citiți, cu atenție maximă, studiul de caz. 4

Studiu de caz: Descrierea modului de rezolvare a unui conflict.

Elev: X.X.; 16 ani; Colegiu.

2
 1. Contextul problemei
Elevul face parte dintr-o clasă cu elevi foarte silitori și cu rezultate deosebite. Problema majoră a
acestuia este legată de accesele de violență verbală faţă de profesori și de colegii de clasă. Încă de
la începutul clasei a IX-a s-a dovedit a fi foarte activ în crearea de situaţii conflictuale, perturbând
activitățile didactice prin comportament ostil și sfidător faţă de profesori. În permanență atrage
atenţia prin gesturi şi limbaj neadecvat, dorind să fie remarcat și să braveze prin conduita sa.
Sarcinile şcolare le consideră ca pe o pedeapsă, profesorul fiind pentru el un adversar. În ceea ce
priveşte situaţia la învăţătură, trebuie să amintesc faptul că este unul dintre cei mai inteligenţi elevi
din clasă, dar nu este constant în pregătire.
2. Problema
Starea conflictuală s-a produs la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult, fiind
recunoscută de profesori, elevi şi de părinți. Elevul întrerupe frecvent ora, nu respectă regulile clasei
şi vorbeşte urât cu cei din jur. Explicația rezidă în lipsa de timp şi afecţiune a părinţilor precum și
anturajul acestuia.
3. Identificarea problemei
De la vârsta de 10 ani elevul locuieşte împreună cu mama şi bunicii din partea acesteia. Tatăl lui a
plecat în Anglia şi mama lui s-a mutat cu serviciul la Cluj, fiind în cea mai mare parte a timpului
cu bunica. Rezultă faptul că X.X. se simte neglijat și lipsit de afecţiune. Părinții încearcă să
suplinească acest aspect oferindu-i sume importante de bani și necontrolându-i programul.
Problema legată de comportamentul agresiv al acestuia a fost adusă la cunoștința dirigintelui de
către colegii de clasă, de unii părinți și profesori.
4. Ce simt personajele implicate în conflict?
X.X. manifestă un comportament teribilist, ostil față de colegii săi, iar aceștia la rândul lor sunt
furioşi şi frustraţi de situaţia respectivă.
5. Scop:
 diminuarea comportamentului impulsiv şi opoziţionist manifestat în cadrul şcolii;
 stimularea înclinațiilor elevului spre activitățile practice, sportive;
 formarea deprinderii de a vorbi numai în contextul temei abordate și să răspundă doar atunci
când este întrebat.
6. Obiectivele urmărite se referă la:
 identificarea cauzelor ce au generat conflictul;
 alegerea unor metode şi strategii care să rezolve, dar mai ales să prevină astfel de situaţii;
 îmbunătăţirea climatului şcolar pentru a împiedica escladarea conflictului;
 schimbarea comportamentală a elevului implicat în conflictul şcolar.
7. Propuneri pentru rezolvarea conflictului:
 stabilirea clară a regulilor şi aplicarea lor;
 antrenarea copilului în activităţi care să permită afirmarea sa;
 stimularea şi încurajarea comportamentelor adecvate prin includerea elevului în activităţile
extraşcolare (activităţi sportive, cerc de dezbateri);
 motivaţia pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza … vei obţine …”);
 recompensarea celui mai mic progres în evoluţia pozitivă a comportamentului;
 antrenarea părţilor în conflict în proiecte comune;
 discuţii pentru aflarea surselor de manifestare agresivă cu elevul, separat de clasă, cu profesorii
din gimnaziu;
 sesizarea familiei şi stabilirea unor şedinţe de consiliere în comun cu aceasta pentru
îmbunătăţirea stimei de sine;
 obţinerea susţinerii din partea mamei.
8. Elaborarea unui plan de acţiune.
Se va face pe două paliere:
A. Includerea elevului şi a familiei într-un program de consiliere şcolară pentru îmbunăţăţirea
stimei de sine şi a abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup;
B. În cadrul orelor de consiliere/dirigenţie se stabileşte de exemplu câte o săptămână
tematică: săptamâna prieteniei, a voluntariatului, săptămâna,,Spune NU… astfel încât
ceilalţi să nu se simtă jigniţi”; săptămâna ,,Cel mai bun ascultător”, săptămâna ,,Vreau să-
ţi exprimi părerea…” etc. În cadrul acestor săptămâni tematice elevii vor învăţa să

3
 diferenţieze comportamentele pasive şi agresive în comunicare, să conştientizeze
dezavantajele asociate acestor comportamente.
9. Modalităţi de rezolvare.
Ca metode s-au aplicat:
 Metoda modificărilor de comportament – întărirea unui comportament se datorează
consecinţelor pozitive sau negative pe care le are; întărirea, prin confirmare, a unui
comportament pozitiv duce la repetare, iar lipsa de întărire a celor negative va determina
suprimarea lor, ambele situaţii determinând modificări comportamentale;
 Metoda time-out (tehnica izolării) – când elevul răspundea neîntrebat, îl ignoram şi repetam
întrebarea. În cazul în care răspundea când era întrebat, întăream acest comportament;
 Metoda Canter – profesorul se manifestă pozitiv în toate situaţiile, ajută elevii să conştientizeze
scopurile şi cerinţele de rezolvare şi, mai ales, normele disciplinare, de participare, utilizând
stimulările.
10. Rezultate obtinute.
 se reduce frecvenţa apariţiei comportamentului neadecvat;
 se conformează regulilor de grup;
 respectă persoanele din grup şi la şcoală şi acasă;
 recompensele duc la creşterea stimei de sine;
 conştientizează că întrebarea nu este numai pentru el;
11. Evaluarea planului de intervenţie.
În urma intervenției pe care am avut-o în cadrul derulării acestui conflict am constatat că cel mai
mare impact l-a avut asupra elevilor abordarea de tip VICTORIE-VICTORIE, a reușit să inducă
fiecărui elev senzația că el este cel care a avut dreptate și fiecare a ieșit victorios. Părțile au ajuns
la concluzia că dialogul sincer şi deschis este cea mai bună cale de rezolvare a problemelor,
eliminându-se în acest fel neajunsurile provocate de cuvintele jignitoare adresate în trecut. Părinţii
au început să acorde mai mult interes educaţiei copiilor lor. Acum, copiii sunt mult mai apropiați
unii faţă de alții, relaţiile lor s-au consolidat, comunică mai mult şi sunt mai toleranţi.

II. Pe baza studiului de caz propus mai sus, completați schema Arborele lui Sapiro.

4
8. Decodificați (descifrați) formula negociatorului de succes OMUL POZITIV: 11
O

9. Determinați cum gândește o persoană introvertită și o persoană extravertită: 7

1) Introvertitul a) abordează cu prudenţă noile relaţii;

2) Extravertitul b) îşi creează singur ocazii de a fi lăudat;
c) este foarte sensibil la comentariile care se fac despre el;
d) îşi exprimă emoţiile şisentimentele într-un mod mai rezervat;
e) este un orator înnăscut,care se simte în largul lui în faţa unei mulţimi;
f) îşi face uşor noi prieteni;
g) îi plac laudele şi aprecierile şi are nevoie de ele, dar nu le solicită.

10. Decodificați (descifrați) modelul de argument SESIC pentru o argumentare de succes în 5

discursul public:

S
E
S
I
C

BAREM:

Puncte 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

EVALUATOR:
Mancaș Maria,
dr., conf. univ., ASEM