UNIVERSITATEA

FACULTATEA

Jocurile de noroc în rândul tinerilor

- Anchetă socială în Municipiul Reşiţa privind Jocurile
de noroc în rândul tinerilor -

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:
 LOC
AN
Cuprins:

1. Introducere .................................................................................................... 4
2. Tinerii şi jocurile de noroc …........................................................................ 5
2.1. Atitudini faţă de jocurile de noroc …............................................. 5
2.2. Motivul pentru care tinerii devin vulnerabili ................................. 5
2.3. Efectele jocurilor de noroc …......................................................... 7
3. Cadrul teoretic al cercetării ........................................................................... 9
4. Definirea conceptelor .................................................................................... 10
5. Metodologia cercetării .................................................................................. 11
5.1. Obiective ........................................................................................ 12
5.2. Elaborarea ipotezelor ……………………………….................... 12
5.3. Eşantionarea …………………………………….………………. 12
5.4. Structura chestionarului ………………………………………… 12
6. Interpretarea datelor ………………………………………………………. 13
7. Concluziile cercetării (pe ipoteze)................................................................. 13
8. Concluzii ………………………………………………………………….. 21
9. Bibliografie ................................................................................................... 22
10 .Anexa 1 ....................................................................................................... 23

3
1. Introducere

Toți dependenții au un lucru în comun, indiferent că sunt dependenți de alcool,

heroină sau nicotină ori jocuri de noroc:
• Ceea ce cauzeză dependența este consumat în mod obsesiv de-a lungul dependenței,
chiar dacă sentimentul de fericire se poate să nu fie atins consumând "drogul".
• Pierderea controlului crește în mod constant.
• Dependența de droguri este folosită pentru a fugi de realitate.
• Dependența continuă chiar dacă a cauzat câteva consecințe negative sau daune
sănătății.
Ce este dependența de jocurile de noroc?
Jocul patologic este poziționat sub "comportament anormal sau defectuos în controlul
impulsurilor" în cadrul clasamentului internațional al bolilor și este definit după cum urmează:
"Funcționarea defectuoasă constă în jucatul repetat și frecvent al jocurilor de noroc,
fapt care controlează viața pacientului și duce la distrugerea valorilor și angajamentelor sociale,
profesionale și familiale."
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie este o boală discretă care
se îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în
starea de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
De asemenea, pe lângă dependența de jocurile de noroc este jocul cu o personalitate
socială distorsionată caracterizată prin nerespectarea obligațiilor sociale și a sentimentelor față
de ceilalți. Acest tip de comportament poate fi întâlnit frecvent în închisori.
Jocul patologic este caracterizat de persistență, recurență și deseori în frecvența
jocului în ciuda consecințelor sociale și personale negative cum ar fi datorii, distrugerea
relațiilor familiale și efectele asupra dezvoltării profesionale.
Înainte de a spune că cineva suferă de joc patologic, trebuie ca în decursul unui an să
existe cel puțin două sau mai multe episoade de joc patologic.

4
2. Tinerii şi jocurile de noroc

Jocul patologic este poziționat sub "comportament anormal sau defectuos în controlul
impulsurilor" în cadrul clasamentului internațional al bolilor și este definit după cum urmează:
"Funcționarea defectuoasă constă în jucatul repetat și frecvent al jocurilor de noroc,
fapt care controlează viața pacientului și duce la distrugerea valorilor și angajamentelor sociale,
profesionale și familiale."
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie, este o boală discretă care
se îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în
starea de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
De asemenea, pe lângă dependența de jocurile de noroc este jocul cu o personalitate
socială distorsionată caracterizată prin nerespectarea obligațiilor sociale și a sentimentelor față
de ceilalți. Acest tip de comportament poate fi întâlnit frecvent în închisori.

2.1. Atitudini faţă de jocurile de noroc

La persoanele care sufera de joc de noroc patologic pot fi prezente distorsiuni în

gândire (de ex., negare, superstiţii, încredere exagerată ori un sentiment de putere şi control) .
Multe persoane care au o problema cu jocul de noroc cred că banii sunt, atât cauza, cât şi
soluţia tuturor problemelor lor.
Aceste persoane sunt frecvent extrem de competitive, energice si nelinistite si pot fi
extrem de preocupate de a fi aprobate de către alţii şi pot fi generoase până la extravaganţă.
La persoanele care au probleme cu jocul de noroc exista procente crescute de tulburări
afective, de tulburare hiperactivitate/deficit de atenţie, de abuz sau dependenţă de o substanţă şi
de tulburări de personalitate antisocială, narcisistică şi borderline.

2.2. Motivul pentru care tinerii devin vulnerabili

In cadrul unui joc de noroc, orice participant ştie că rezultatul se datorează hazardului,
că zeiţa Fortuna va alege şi nicidecum un alt criteriu, iar scopul recunoscut al jucătorului va
rămâne acela de a câştiga bani, simultan cu acela de a se distra singur sau în compania
prietenilor.

5
 Care sunt astăzi accepţiunile dominante în dicţionare sau semnificaţiile majoritare ale
jocului de noroc, ca grad de acoperire printre jucători sau între specialişti ?
Structural, orice joc de noroc reprezintă o activitate de agrement ce cuprinde un număr
de minimum cinci componente esenţiale (Blaszczynski, 2010):
a) implicarea a cel puţin doi parteneri (dintre care unul poate fi organizatorul de
jocuri de noroc);
b) desfăşurarea sa este incertă;
c) rezultatul final se bazează pe şansă;
d) pariurile nu se limitează doar la bani, ci se poate paria şi pe bijuterii sau alte
bunuri personale;
e) participarea este voluntară şi presupune achitarea unei taxe.
În Statele Unite ale Americii, la sfârşit de secol XX, aproximativ 85% din populaţia
adultă a participat direct cel puţin o dată în viaţă la un joc de noroc (National Council on
Problem Gambling, 2000), în Canada, un procent de 63,3% din populaţia adultă a
jucat cel puţin o dată în cursul anului 2005, fără a dezvolta probleme de dependenţă (Centre for
Addiction and Mental Health, 2008), în Norvegia, mai mult de 80% din populaţia adultă a
participat la jocuri de noroc, iar dintre aceştia, aproximativ 40% au jucat cel puţin o dată pe
săptămână şi statisticile internaţionale ar putea continua să descrie impactul structural zdrobitor
al jocurilor de noroc.
În România, în urma unui sondaj de opinie efectuat de Insomar, în 40 judeţe ale ţării şi
în Bucureşti, în anul 2000 (Bucur, 2000), s-a constatat că 63% dintre români au jucat la
concursurile cu premii şi jocuri de noroc, iar dintre cei care încă nu jucaseră, un procent de
23% au declarat că intenţionează să joace în viitor. Avem de-a face cu o creştere progresivă a
categoriilor de persoane care practică activitatea de jocuri de noroc, iar gradul de acoperire cel
mai ridicat se înregistrează la tinerii adolescenţi, care petrec din ce în ce mai mult timp în sălile
de jocuri sau în compania jocurilor video.
Modelele de gândire distorsionată a jucătorilor de noroc sunt de asemenea menționate
într-o altă clasificare a bolii pe scară largă, "DSM-IV":
 Importanța deosebită a banilor pentru jucători.
 Modele de gândire în ceea ce privește competiția.
 Neliniștea unui jucător.
 Nevoia exagerată de recunoaștere socială.

6
  O tendință a maniei de muncă.
 Apariția frecventă a tulburărilor psihomatice de stres.

Factori care să conducă la dependență ar putea fi experiențe de genul multe câștiguri

("o victorie mare") sau experiențe de viață debilitante cum ar fi probleme cu partenerul de
viață, despărțire, sarcina sau tulburările profesionale.

2.3. Efectele jocurilor de noroc

Entuziasmul neregulat
Incapacitatatea de a adapta adecvat tensiunea internă și emoția se transformă în
neliniștea specifică a unui jucător de noroc. Deseori la început motivația pentru a juca este
căutarea succesului și a profiturilor, reducerea plictiselii sau gestionarea emoțiilor negative de
genul celor care apar după o despărțire. Jucătorul cade treptat într-un cerc vicios, victimele
fiind toate aspectele vieții sale.
Jucătorul ajunge într-o stare de plăcere și emoție când joacă și el încearcă să găsească
o explicație logică pentru jocurile sale de noroc necontrolate. Pot să apară comportament
superstițios și gândire magică. Treptat el se alătură unei lumi fantastice, marcat de fantezia
puterii și a profitului. El se îndepărtează de mediul său și încet încet crește singur.
În cele din urmă jocul devine principala activitate în viață. Această dezvotare duce la
declinul fizic, personal și social.
Jucătorul este într-un final distinctibil prin controlul redus al implsurilor, ceea ce
înseamnă că impulsul de a juca nu poate fi rezistat. Acest comportament este similar cu cel al
alcoolicilor ce nu pot rezista să nu bea din nou imediat după ce s-au lăsat. În ciuda
consecințelor negative, dorința de a elibera tensiunea prin joc este intensificată.
De asemenea are și o bază neuronală. Sistemul de recompensare a creierului este
suprasolicitat în mod cronic ceea ce conduce la o contra-reglementare a creierului. Pentru a se
proteja de agitația dăunătoare a creierului începe să reacționeze mai puțin la stimulul
recompensă. O adaptare neurologică începe să se stabilească. Pentru a obține senzația dorită,
buy-in-urile sau volumul de joc trebuie să fie crescut. Apropo, cel mai înalt punct de dezvoltare
al acestei dependențe este showdown-ul.

7
 Comportament dezadaptativ de joc de noroc persistent şi recurent, după cum este
indicat de cinci (sau de mai multe) dintre următoarele:
(1) este preocupat de jocul de noroc (de ex., este preocupat de retrăirea experienţelor
de joc anterioare, de handicap sau de planificarea şansei ori se gândeşte la modalităţile de
procurare a banilor cu care să joace) ;
(2) necesită să joace cu sume crescânde de bani în vederea obţinerii excitaţiei dorite;
(3) are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul de noroc;
(4) este neliniştit sau iritabil când încearcă să reducă sau să stopeze jocul de noroc;
(5) joacă pentru a scăpa de probleme ori pentru uşurarea unei dispoziţii disforice (de
ex., sentimente de vulnerabilitate, de cuipă, anxietate sau depresie) ;
(6) după pierderea banilor la joc, revine în altă zi pentru a recupera („urmărirea
recuperării” propriilor pierderi) ;
(7) minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alţii, spre a ascunde dimensiunea
implicării în jocul de noroc patologic;
(8) a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru a finanţa
jocul de noroc;
(9) a periclitat sau pierdut o relaţie importantă, un post, ori o oportunitate educaţională
sau de carieră din cauza jocului de noroc;
(10) se bazează pe alţii spre a procura banii necesari ieşirii dintr-o situaţie financiară
disperată cauzată de jocul de noroc.

Există multe atitudini iraționale distorsionate tipice jucătorilor de noroc:

• Iluzia de control
Asta este conturată de presupunerea că jocul are o influență personală mai mare decât
este cazul în mod obiectiv.
Ei spun că profiturile sunt datorate abilității lor și pierderile datorită circumstanțelor
nefericite.
• Efectul de Monte-Carlo ("aberațiile jucătorilor")
Frecvența evenimentelor trecute sugerează care va fi probabilitatea evenimentelor
viitoare (exemplu la ruletă: A existat de 3 ori consecutiv negru, asta înseamnă că probabilitatea
unui roșu este în creștere.)
• Interpretarea greșită a probabilității de câștig

8
 Jucătorul își supraestimează profitul nerealist. De exemplu, 98% din toți banii puși ca
buy-in sunt pierduți.
• Aproape de câştig ("regretul cognitiv și ratarea")
Asta apare la mașinile de noroc unde ai nevoie ca trei simboluri identice să apară
pentru a primi o plată, dar ţie îţi apar doar două simboluri identice. Rezultatul: "Tocmai am
ratat un câștig, așadar trebuie să continui să joc!"
• Captura ("blocare")
Asta este aderarea la deciziile greșite pentru a justifica investițiile deja făcute - "Ok,
probabil sunt învins, dar din moment ce am am egalat aici pe turn mă voi uita și la river."
Există dovezi că un procentaj mare din modelele de gândire defectuoase sunt în timp
ce se joacă jocuri de norc.
Care este riscul?
Cei mai afectați oameni sunt bărbați care trăiesc singuri într-un oraș mare și au în jur
de 30 de ani. Debutul dependenței apare de obicei în adolescență, oricum, femeile tind să
devină mai dependente în mijlocul vieții. Dacă intră sub tratament, de obicei deja sunt în
datorii, în pericol de suicid și de obicei au făcut infracțiuni pentru a strânge bani pentru a juca.
O parte mai mare a dependenților (aproximativ o treime) suferă de asemenea și de dependențe
psihice, de exemplu alcool sau heroină.
Aproximativ 2-3 % din populație are o problemă cu jocurile de noroc și aproximativ
1% suferă de ceea ce se numește comportament anormal de joc. Există o corelare între
disponibilitatea jocului oferit (de exemplu, numărul de mașini de jocuri de noroc per 1000 de
locuitori) și frecvența jucătorilor patologici.

3. Cadrul teoretic al cercetării

O tulburare a personalității este caracterizată printr-o tulburare persistentă a

comportamentului care începe în copilărie și adolescență cauzând probleme serioase în relațiile
sociale. Tulburarea narcisistă a personalitpții apare de multe ori mai ales acolo unde este
dezolvat un simț exagerat al propriei importanțe. De exemplu mulți pacienți exagerează cu
propriile realizări și talente, sunt absorbiți de propriile fantezii, succesul nelimitat, putere,
farmec, frumusețe sau iubire ideală. Ei cred despre ei însăși ca fiind foarte unici și se străduie
continuu pentru admirație excesivă.

9
 Tulburarea narcisistă a personalității este dificilă de tratat pentru că pacientul tinde să
disprețuiască terapeutul sau să oprească tratamentul dacă el nu îi confirmă fantastica lui
grandoare.
Care sunt efectele dependenței de jocurile de noroc?
Se dezvoltă o dinamică, tipică acestei dependențe, care afectează toate aspectele vieții.
În cele din urmă acești oameni au posibilități limitate de a-și adapta acțiuniile lor.
Dinamica dependenței ne arată de exemplu, când oamenii încearcă să compenseze
pierderile lor prin mărirea buy-in-urilor lor, așa numitele trișări. În poker, acest lucru este
numit a fi în stare de tilt.
Izolarea socială crește constant. Sentimente de rușine încep să apară și oamenii încep
să își facă griji în privința jocului lor. Jucătorii se integrează din ce în ce mai mult într-un mod
de viața specific jucătorilor de noroc, un mod de viață bazat pe satisfacerea nevoilor imediate
ale jucatorilor. Acest lucru poate duce la acte criminale în scopul de a obține fonduri pentru
jocurile de noroc.
În final, jucătorii pot deveni ruinați financiar, pot pierde suportul familiilor lor sau
slujbele lor. Pot urma vizitele la psihiatru datorită încercărilor de sinucidere, câțiva dependenți
ai jocurilor de noroc pot deveni criminali.
Efectele jocului constant și neîntrerupt se pot manifesta fizic. De exemplu, prin
simptome cum ar fi ulcer gastro-duodenal, dureri de cap sau de inimă.

4. Definirea conceptelor
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie este o boală discretă care
se îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în
starea de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
Jocul patologic este poziționat sub "comportament anormal sau defectuos în controlul
impulsurilor" în cadrul clasamentului internațional al bolilor.
O tulburare a personalității este caracterizată printr-o tulburare persistentă a
comportamentului care începe în copilărie și adolescență cauzând probleme serioase în relațiile
sociale.
Incapacitatatea de a adapta adecvat tensiunea internă și emoția se transformă în
neliniștea specifică a unui jucător de noroc.

10
 Cei mai afectați oameni sunt bărbați care trăiesc singuri într-un oraș mare și au în jur
de 30 de ani. Debutul dependenței apare de obicei în adolescență, oricum, femeile tind să
devină mai dependente în mijlocul vieții.
Factori care să conducă la dependență ar putea fi experiențe de genul multe câștiguri
("o victorie mare") sau experiențe de viață debilitante cum ar fi probleme cu partenerul de
viață, despărțire, sarcina sau tulburările profesionale.

5. Metodologia cercetării

Cercetarea vieţii sociale este mai veche decât sociologia. În urmă cu mai mult de 2500
de ani, presocratiecii, iniţiatori ai filozofiei în Grecia, concentrându-se "asupra a ceea ce intră
în alcătuirea a tot, asupra a ceea ce stă la baza a tot, asupra începutului." ( Fürst şi Trinks,
1992/2006, 41), nu puteau să nu îşi pună întrebări despre "substanţa" vieţii sociale. Thales din
Mielt (640-550 î.e.n.) "ste un exemplu de cercetător care a folosit un cadru raţional-empiric
pentru înţelegerea timpului său, renunţând să utilizeze explicaţia raţională bazată pe principiile
religiei, credinţelor şi superstiţiilor" (Sarantakos, 1993/1998,1). Ca şi alţi presocratici
(Anaximandru, Xenofan, etc.), Thales din Milet a recurs la ceea ce astăzi se înţelege prin
termenul de "cercetare sociologică empirică, concretă, de teren". Socrate (469-399 î.e.n.), care
nu ne-a lăsat scrieri, dar de la care am moştenit maieutica (arta de a "moşi " adevărul prin
dialog) şi îndemnul mereu actual " Cunoaşte-te pe tine însuţi", a practicat cercetarea de teren
pentru a descoperi problemele sociale şi structura socială (S. Chelcea, 2007, pag.30, ediţia a
III-a).
Prin definiţie, ancheta se realizează stingând informaţia de la persoane luate în mod
individual, ea nu poate să reproducă decât un set de date referitoare la indivizii ce populează un
mediu social şi nu la societate ca atare sau măcar la subunităţi ale ei (grupuri). Ea face parte din
cadrul procedurilor care, în sens larg, poartă numele de cantitative, ţinând de modelul
nomotetic de abordare a realităţii. (T. Rotariu, P.Iluţ, 2006, pag. 67).
În abordarea temei s-a folosit metoda anchetei sociologică, iar instrumentul de
cercetare aplicat este pe bază de chestionar, cu întrebări care se referă la cunoştinţele,
atitudinile, practicile de consum ale liceenilor, mediul socio-demografic, precum şi la factori de
risc şi de protecţie în ceea ce priveşte consumul de tutun, alcool şi droguri ilegale.

11
5.1. Obiective  

Obiectivul studiului îl reprezintă identificarea gradului de dependenţă faţă de jocurile de noroc

în rândul tinerilor, pe categorii de sexe, ocupaţie şi vârstă, precum şi efectele sale.
Alegerea subiectului de cercetare se datorează numărului ridicat de tineri din jurul
nostru care aleg, ca formă de divertisment, jocurile de noroc.

 5.2. Elaborarea ipotezelor

a) persoanele singure, sunt în mare parte dependente de jocurile de noroc ;

b) persoanele depresive, prezintă un grad mare de dependenţă;
c) dacă tinerii se confruntă cu probleme familiale şi/sau profesionale, atunci aceştia devin
vulnerabil;

d) dacă eventualele probleme cu legea şi/sau de conştiinţă le conferă un mare grad de posibilă
dependenţă de jocurile de noroc ;

5.3. Eşantionarea

După cum se înţelege, una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie să o rezolve,
aproape în toate cazurile, cel care proiectează o anchetă, este cea legată de eşantionare sau de
selecţie. Alegerea trebuie făcută de aşa manieră încât, prin intermediul acestui studiu redus, să
se obţină concluzii cu valabilitate generală, care să reflecte caracteristicile întregului univers de
indivizi constituenţi ai populaţiei. (T. Rotariu, P.Iluţ, 2006, pag.159)
Eşantionul trebuie să posede o calitate esenţială, numită, în general, reprezentativitate, care
constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile şi caracteristicile populaţiei din
care este extras ( T. Rotariu, P.Iluţ, 2006, apg. 162)
Eşantionul este format din tineri din Municipiul Reşiţa, cu preponderenţă, din tinerii care
frecventează spaţiile cu jocuri de noroc:
- Sexul (masculin şi feminin);
- vârsta între 18 - 30 ani;
- ocupaţie.

5.4. Structura chestionarului

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, şi corespunzător, un instrument de investigare

constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi
psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,
determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.(S.
Chelcea,2007, pag.212, ediţia a III-a)
Chestionarul anchetei noastre cuprinde întrebări închise, dintre care 14 întrebări de conţinut şi
3 întrebări de identificare, structurate în vederea verificării ipotezelor
.
Chestionarul este format din 17 întrebări.

12
6. Concluziile cercetării - pe ipoteze

I. Persoanele singure, sunt în mare parte dependente de jocurile de noroc ;

La această ipoteză se observă că un procent destul de ridicat, dintre persoanele dependente sunt
persoane singure, fără partener/ă, pe de-o parte din cauza lipsei de ocupare a timpului liber
şi/sau din cauza unei posibile depresii in acest sens.

II. Persoanele depresive, prezintă un grad mare de dependenţă;

Depresia, indiferent de sursă, reprezintă un mod prielnic creări dependenţei în toate sferele ei,
şi a jocurilor de noroc.

III. Dacă tinerii se confruntă cu probleme familiale şi/sau profesionale, atunci aceştia devin
vulnerabil;
Situaţiile tensionate de acasă sau cele de la muncă, prezintă şi ele, precum depresia, un factor
mare de dependenţă. În acest caz, tânărul, doreşte să iasă mediul tensionat, căutându-şi un loc
de refugiu.

IV. Dacă eventualele probleme cu legea şi/sau de conştiinţă le conferă un mare grad de posibilă
dependenţă de jocurile de noroc ;
Problemele cu legea, reprezintă un mod prielnic creări dependenţei pentru jocurile de
noroc, dar pot fi şi motorul acestei dependenţe.

7. Interpretarea datelor

1. La întrebarea: „Ai jucat vreodată la jocurile de noroc?”, Toţi cei chestionaţi au răspuns
afirmativ.

13
2. Ai împrumutat vreodată bani pentru a juca?
a) des
b) ocazional
c) niciodată

3. De obicei, când joci treci peste timpul și limita financiară pe care ți le-ai propus?
a) da
b) nu

14
4. Aţi avut probleme cu legea/sau aveţi?
a) da
b) nu

5. Te gândești mult la jocuri?

a) tot timpul
b) ocazional
c) foarte rar

15
6. Ai furat vreodată bani pentru a juca?
a) da
b) nu

7. Te concentrezi cu greu asupra altor lucruri în afară de joc?

a) tot timpul
b) ocazional
c) foarte rar

16
8. În ce relaţii aţi fost/sunteţi cu părinţii
a) foarte bune
b) normale
c) certuri ca-n orice familie
d) unul/ambii părinte/ţii abuziv/ii

9. Aţi avut un eşec profesional, recent?

a) da
b) nu

10. Dar un eşec personal?

a) da

17
 b) nu

11. Sunteţi depresiv/ă?

a) da
b) nu

12. Viața ta normală pare plictisitoare comparând cu jocurile de noroc?

a) da

18
 b) nu

13. Ai avut vreodată mustrări de conștiință după ce ai jucat?

a) da
b) nu

14. Te-ai gândit vreodată sau ai încercat chiar să te sinucizi datorită problemelor tale cu
jocurile de noroc?
a) da

19
 b) nu

8. Concluzii

20
 Jocurile de noroc şi pariurile în societatea contemporană reprezintă o formă de
divertisment acceptată social, dar riscul ca practicarea acestora să degenereze într-un obicei
necontrolat, cu numeroase consecinţe negative, a transformat jocurile de noroc şi în obiect de
studiu al psihologilor şi sociologilor.
Jocul excesiv al pacienților maniaci este definit ca: o manie este o boală discretă care se
îmbină cu un entuziasm puternic, o melancolie interioară agitată, schimbări pozitive în starea
de spirit fără motiv și melancolie agitată fără încetare.
Jocul patologic este poziționat sub "comportament anormal sau defectuos în controlul
impulsurilor" în cadrul clasamentului internațional al bolilor.
Elementul esenţial al jocului de noroc patologic îl constituie un comportament de joc de
noroc persistent şi recurent dezadaptativ, care întrerupe urmărirea scopurilor personale,
familiale sau profesionale.
O tulburare a personalității este caracterizată printr-o tulburare persistentă a
comportamentului care începe în copilărie și adolescență cauzând probleme serioase în relațiile
sociale.
Incapacitatatea de a adapta adecvat tensiunea internă și emoția se transformă în neliniștea
specifică a unui jucător de noroc.
Cei mai afectați oameni sunt bărbați care trăiesc singuri într-un oraș mare și au în jur de
30 de ani. Debutul dependenței apare de obicei în adolescență, oricum, femeile tind să devină
mai dependente în mijlocul vieții.
Factori care să conducă la dependență ar putea fi experiențe de genul multe câștiguri ("o
victorie mare") sau experiențe de viață debilitante cum ar fi probleme cu partenerul de viață,
despărțire, sarcina sau tulburările profesionale.
Persoana poate fi preocupata de jocul de noroc (de ex., retrăieşte experienţe anterioare de
joc de noroc, îşi planifică banii pentru următorul joc de noroc sau se gîndeşte la modurile în
care să obţină banii cu care să joace) .
Cele mai multe persoane cu joc de noroc patologic spun că ele caută „acţiune” (o stare de
excitaţie, de euforie), sau de aventură chiar mai mult decât bani. Pariuri tot mai mari ori riscuri
mai mari pot fi necesare pentru a continua să producă nivelul dorit de excitaţie.
Persoanele care au probleme cu jocul de noroc patologic continuă adesea să
joace în ciuda eforturilor repetate de a controla, reduce sau stopa comportamentul. Poate exista
nelinişte sau iritabilitate când încearcă să reducă sau să stopeze jocul de noroc.

21
Persoana poate juca ca mod de a scăpa de anumite probleme ori pentru a uşura o dispoziţie
disforică (de ex., sentimentele de vulnerabilitate, de culpă, anxietatea, depresia).
În acest sens, dorinţa noastră ca autori ai acestei cercetări este să iniţiem o schimbare de
perspectivă, care să transforme în final jocul de noroc într-un joc responsabil, privit de către
jucători ca o modalitate de distracţie, căreia aceştia să îi aloce sume prestabilite de bani şi
perioade limitate de timp, un serviciu prins în bugetul lor, cu impact limitat şi deloc expus
fluctuaţiilor devastatoare.

9. Bibliografie

Lieury Alain (1998), “Manual de psihologie generala”, Editura Antet, Oradea;

Ionescu George (1997), “Tulburarile personalitatii”, Editura Asklepios, Bucuresti.
Andries Lucian (2002), “Internetul – aspecte psihologice”, Revista “Psihologia”,
6/2001, Bucuresti
DAN BOLDEA, NLP - Life Coach
Dr. med. Thorsten Heedt., JOCURILE DE NOROC,
http://ro.pokerstrategy.com/strategy/psychology/695/1/#h1_8
Dumitru Ion Al. (2001), “Personalitate – atitudini si valori”, Editura De Vest,
Timisoara
Maria Radulescu, JOCURILE DE NOROC - DEPENDENTA DE JOCURI DE
NOROC, disponibil la
http://www.la-psiholog.ro/radulescu-maria-cabinet-de-psihologie/dependenta-de-jocuri-de-
noroc
Macsinga Irina (2000), “Psihologia diferentiala a personalitatii”, Tipografia
Universitatii de Vest din Timisoara;

Anexa 1.

CHESTIONAR

22
1. Ai jucat vreodată la jocurile de noroc?
a) da
b) nu

2. Ai împrumutat vreodată bani pentru a juca?

d) des
e) ocazional
f) niciodată

3. De obicei, când joci treci peste timpul și limita financiară pe care ți le-ai propus?
c) da
d) nu

4. Aţi avut probleme cu legea/sau aveţi?

a) da
b) nu

5. Te gândești mult la jocuri?

a) tot timpul
b) ocazional
c) foarte rar

6. Ai furat vreodată bani pentru a juca?

a) da
b) nu

7. Te concentrezi cu greu asupra altor lucruri în afară de joc?

a) tot timpul
b) ocazional
c) foarte rar

8. În ce relaţii aţi fost/sunteţi cu părinţii

e) foarte bune
f) normale
g) certuri ca-n orice familie
h) unul/ambii părinte/ţii abuziv/ii

23
9. Aţi avut un eşec profesional, recent?
c) da
d) nu

10. Dar un eşec personal?

c) da
d) nu

11. sunteţi depresiv/ă?

a) da
b) nu

12. Viața ta normală pare plictisitoare comparând cu jocurile de noroc?

a) da
b) nu

13. Ai avut vreodată mustrări de conștiință după ce ai jucat?

c) da
d) nu

14. Te-ai gândit vreodată sau ai încercat chiar să te sinucizi datorită problemelor tale cu
jocurile de noroc?
c) da
d) nu

15 Care este vârsta dvs.:

a) 18-20
b) 21-25
c) 26-30

16. Statut profesional:

a) angajat
b) şomer
17. Sex:
a) feminin
b) masculin

24