Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

CARIERA SOCIALĂ A JUCĂTORILOR DE

PĂCĂNELE

De la divertisment la patologie

Iunie, 2017

1
 Cuprins

Rezumat…………………………………………………………………………………..4

Partea I. Încadrarea teoretică

Capitolul 1. Introducere

1.1. Motivarea selectării prezentei teme……………………………………….......5

1.2. Problematica abordată și scopul lucrării…………………………………..........6
1.3. Obiectivele principale ale lucrării………………………………….………......6
1.4. Actualitatea temei prezente şi importanţa studierii acesteia…………………......7

Capitolul 2. Precizări conceptuale și cadru teoretic

2.1. Definirea conceptului de jocuri de noroc -slot .......... ....................................................8

2.2. Prezentarea rezultatelor altor cercetări ....................................……………….........14

Partea II. Precizări metodologice și interpretarea datelor obținute

Capitolul 3. Metodologia cercetării

3.1. Metodele folosite ................................................................................................................17

3.2. Limitele metodelor ......................................................................................................... ...18
3.3. Descrierea datelor analizate în lucrare………………………………20

3.4.Descrierea metodei care a fost utilizată în contextul interpretării

datelor……………………………………………………………………24

Capitolul 4. Analize și interpretări

4.1. Analiza datelor prin raportare la obiectivele cercetării......................25

2
 Partea III. Concluzii și reflecții personale

Capitolul 5. Concluzii și recomandări

5.1.Care sunt concluziile ……………………………...................................32

5.2. Reflecții personale...................................................................................33

Bibliografie...................................................................................................35

3
 Rezumat
Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații în literatura de specialitate, pe
problematica jocurilor de noroc electronice. Prezintă o temă de actualitate, ce constituie o
adevărată problemă socială.

În ultimii ani, copiii și adolescenții sunt segmentul de populaţie cu cel mai mare risc
de a deveni consumatori patologici de jocuri de noroc. Vârsta, lipsa de experiență,
incapacitatea de a conștientiza riscurile la care se supun, le poate dezvolta tulburarea de
control al impulsului. Consecințele întâlnite în rândul acestora pot fi devastatoare datorită
creşterii disponibilităţii, accesibilităţii şi diversităţii jocurilor de noroc în societatea actuală.
Studiile confirmă că jocul patologic de noroc este în prezent una dintre problemele
cele mai serioase cu care se confruntă copiii şi adolescenţii.

Lucrarea este organizată în cinci capitole, dintre care primele două abordează o serie
de aspecte teoretice legate de: particularitățile definitorii ale consumului de jocuri de noroc,
comportamentul jucătorilor fideli și semnele și simptomele unui consum patologic. Al treilea
capitol cuprinde cercetarea personală bazată pe investigații personale, ce au avut ca scop
atingerea obiectivelor propuse. Ultimele două capitole cuprind interpretarea datelor analizate,
prezentarea rezultatelor, cât și concluziile finale. Lucrarea este organizată sistematic,
cuprinzând atât aspecte teoretice, cât și particularitățile metodologiei. Metodologia folosită
este mixtă, îmbinând metoda calitativă(interviul) cu cea cantitativă(analiza de conținut).

Din datele obținute, am reușit să ating obiectivele propuse, astfel, am identificat

semnele şi simptomele premergătoare jocului patologic de noroc, consecinţele jocului
patologic de noroc la copii şi adolescenţi. Trecerea de la un simplu joc de divertisment la un
joc patologic de care inconștienți indivizii sunt dependenți este foarte ușor de sesizat,
remarcând cu ușurință, un consumator patologic de jocuri de noroc. În plus, jucătorii fideli ai
acestor jocuri de păcănele continuă să joace în ciuda efectelor negative pe care le resimt,
folosind ca și raționament, câștigul. Consumul de jocuri de noroc electronice produce efecte
negative în rândul jucătorilor fideli.
Prezenta cercetare deține un potențial aplicativ semnificativ în eventualitatea
extinderii cercetării. În cadrul acestei cercetări, am obținut informații relevante utile pentru
implementarea unor strategii de a interzice accesul copiilor și adolescenților la jocurile de
noroc.

4
 Partea I. Încadrarea teoretică

Capitolul 1. Introducere

1.1. Motivarea alegerii temei 

Lucrarea de față este una dintre primele lucrări de disertație, care abordează evoluția
activităților jocurilor de noroc electronice prin tranziția de la jocul privit ca un mijloc de
divertisment la o problemă patologică.

România este o țară cu numeroase bănci, farmacii, restaurante de tip fast-food și

cazinouri. De-a lungul timpului de când am început să sesizez prezența acestor jocuri de
noroc în viața indivizilor, mereu m-am întrebat ce categorie de persoane ar putea întra în
aceste cazinouri, chiar și femei? Cum este să le spui prietenilor mă duc să joc la păcănele sau
la oricare alt tip de joc de noroc. De astfel, s-a constatat o amplificare perpetuă în ceea ce
privește frecvența cu care sălile de jocuri s-au răspândit la fiecare colț de stradă pe teritoriul
României, în special în marile orașe.

Principalul motiv pentru care am considerat că această temă „Cariera socială a

jucătorilor de păcănele” este potrivită în cercetarea de fața, a fost acela că am observat o
amplificare a acestui fenomen, cu precădere la elevi și studenți, cât și la persoane pensionare.
Această gamă variată de jocuri de noroc(slot-machines), reprezintă în societatea
contemporană, o practică socială, și nu de acum, ci de foarte mulți ani, însă în ultimi cinci ani
numărul dependenților sau numărul jucătorilor pasionați de aceste jocuri de păcănele a
înregistrat o creștere îngrijorătoare.

Este dificil de sesizat cum elevii sau studeții, dar și persoanele vârstnice ajung să își
piardă valorile individuale, rațiunea, devenind imposibilă reflectarea, atât asupra propriului
comportament, cât și al celorlalți. O posibilă explicare a acestui tip de comportament specific
majorității de jucători de păcănele, ar fi acea, că pierderea sumelor considerabile provoacă
declanșarea unor stări anxioase, motiv pentru care aceștia devin incapabili de a relaționa
armonios cu cei din grupul apartenent.

Jocul este o activitate umană dominantă în copilarie, prin care copilul îşi satisface
imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară pe

5
care şi-o creează singur. Această activitate nu este specifică doar copilului, ea întâlnindu-se şi
la adolescenţi, la oameni maturi și chiar la bunici. Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în
viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune
şi de afirmare a independenţei copilului. Prin joc, copilul ajunge să cunoască realitatea
socială, desprinde modele de conduită și reflectă la comportamentul propriu și al celorlalți.
Funcţiile jocului se schimbă în raport cu vârsta. Astfel, dacă pentru copil, jocul este o
activitate fundamentală, pentru adult, reprezintă un înlocuitor al activităţilor serioase.
Finalitatea jocului depinde, evident, de tipul jocului. Aceasta poate însemna o
exhibare a ceva, o evidențiere a calităților individuale sau colective, împărtășirea unor idei,
sentimente, simplu divertisment, o dezvoltare a gândirii și a imaginației, modelare a
caracterului, o metamorfoză a participanților la joc sau chiar cunoașterea lumii
înconjurătoare. Un rezultat important al jocului apare pe plan social unde acțiunile noastre
sunt vizibile și percepute ca atare de restul persoanelor cu care interacționăm zilnic.

1.2. Problematica abordată și scopul lucrării

Problematica abordată constă în identificarea raționamentelor pentru care jucătorii le

folosesc pentru a practica acest tip de jos. Mai exact, lucrarea abordează, atât modul în care
jucătorii de păcănele se identifică cu jocul în sine, cu avantajele și dezavantajele acestuia, cât
și modul în care indivizii își conturează profilul de consumator fidel.

Scopul lucrării este acela de a analiza stadiul actual în care se află această practică
percepută ca una de divertisment în România. De asemenea, îmi propun să analizez evoluția
acestui fenomen privind dezvoltarea relației dintre consumator(jucător), aparatul în sine de
jucat și alți factori precum, familia și prietenii. Accentul în lucrarea prezentă fiind pus pe
evoluția conceptului de slot-machines ( jocurile de păcănele) și influența acestuia asupra
consumatorilor fideli.

1.3. Obiectivele lucrării

Obiectivul general

6
 Obiectivul general al cercetării a fost orientat spre analiza stadiului actual al jocurilor
de noroc electronice din România și studierea efectelor negative în rândul copiilor și
adolescenților.

Obiectivele specifice

Obiectivele specifice propuse spre a fi atinse prin intermediul acestei lucrări sunt
următoarele: în primul rând, am dorit să definim identitatea de „jucător de păcănele”, cum se
caracterizează aceștia și dacă sunt percepuți într-un anumit mod de grupul de apartenență. Un
alt obiectiv a fost de a identifica ce tipuri de raționamente sunt utilizate pentru definirea
câștigului în jocul de păcănele. Cel de-al treilea obiectiv propus este acela de a identifica care
sunt competențele facilitate de jocul de păcănele și cum sunt acestea definite în raport cu
tehnologia materială. Deși cei mai mulți indivizi ajung să piardă sume de bani considerabile,
totuși revin la joc. De ce ?

1.4. Actualitatea temei şi importanţa studierii acesteia

În ultimii ani, jocul de noroc slot-machines ( păcănele) este văzut ca un fenomen

complex, aflat în continuă creștere și adaptare pentru toate categoriile de vârstă.

În termeni simpli, acest fenomen poate fi văzut, ca și un mijloc de divertisment, poate

fi o curiozitate, dar și o modalitate de a câștiga bani într-un mod mai ușor. Acest tip de joc
poate fi o relație bine stabilită între aparatul de jucat în sine și consumator, relația fiind
considerată o investiție, prin care consumatorul fidel își definește foarte clar scopurile,
interesele și beneficiile aduse prin consumarea acestui joc. Se investește o anumită sumă de
bani, care ulterior poate fi dublată și câștigată.

De asemenea, este o relație benefică și avantajoasă și pentru deținătorii acestor jocuri,

cât și pentru statul român, dacă ne găndim la taxele și impozitele percepute pe profit.

Această temă se merită studiată din mai multe motive: în primul rând, este un
fenomen, o practică socială cu influențe majore din SUA, însă la noi modul în care este
perceput acest tip de joc este total diferit. Consider că această diferență de percepție se
datorează nivelului de trai, americanii sunt consumatori fideli ai acestui joc pentru simplu
divertisment, aceștia jucând sume de bani considerabile. Pe de altă parte, consumatorul

7
român practică acest joc folosind ca singur raționament, câștigul. În al doilea rând, sunt foarte
mulți consumatori dependenți, majoritatea adolescenți. În România, acest tip de joc este un
fenomen necontrolat, la care toată lumea poate avea acces dacă deține capital financiar. Este
important de prezizat faptul că accesul tinerilor până la vârsta de 18 ani nu este
restricționat.

Sunt posibile identificarea aspectelor prezentate anterior deoarece acest fenomen

vizează individul și relația acestuia cu jocurile de păcănele. Prin implementarea cu succes a
anumitor tehnici de cercetare care se impun a fi întreprinse în interpretarea acestui fenomen,
avantajele cele mai mari fiind la nivelul întregii societății.

În ultimii ani, utilizarea acestui tip de joc de noroc, acoperă arii de interes foarte larg
și creează posibilitatea identificării și soluționării unor probleme pe care le resimte individul
în toate aspectele vieții de zi cu zi.

Capitolul 2. Precizări conceptuale și cadru teoretic

2.1. Conceptul de slot-machines. Clarificări conceptuale

Jocurile de noroc sunt acele jocuri în cadrul cărora se pot pierde sau câștiga sume de
bani, pierderea sau câștigul depinzând în mare parte de noroc(întâmplare). Industria jocurilor
de noroc oferă un grad mare de ocupare al acestor clase sociale prin: Loto, Bingo, Pariuri
sportive, Ruletă (casino) și jocurile electronice (aparate slot-machines).

Aceste tipuri de joc de noroc sunt diverse și sunt alese în funcție de iscusințele
consumatorului. Astfel, jocul de ruletă întâlnit în cazinouri, nu depinde deloc de inteligența
jucătorului, ci de norocul acestuia. Pe când, jocul de cărți depinde de inteligența jucătorului.

La jocurile electronice(slot-machines), câștigul se obține prin alinierea a minim trei

simboluri identice pe linia orizontală, verticală sau diagonală, în cazul în care se joacă pe mai
multe linii.

În lucrarea de față se va face referire în special la jocurile de noroc electronice numite

de populația tânără, păcănele (aparate slot- machines).

Cariera reprezintă o succesiune evolutivă de activități profesionale și de poziții

profesionale pe care le atinge o persoană, precum și atitudinile și competențele dezvoltate de-
a lungul timpului. La nivelul simţului comun, conceptul de carieră este asociat ideii de

8
„reuşită pe plan profesional”, însă Goffman spune că astăzi termenul de „carieră” este folosit
pentru a defini „orice traseu social al cursului vieţii unei persoane” (Goffman, 1961/2004,
117).

Lucrarea sociologului Erving Goffman, ,,Aziluri. Eseuri despre situaţia socială a

pacienţilor şi a altor categorii de persoane instituţionalizate’’ (1961/2004), reprezintă un
material de referinţă pentru cercetarea prezentă. Acesta a studiat conceptul de carieră prin
raportare la ideea de instituţie totală, mai precis, cariera morală a pacienţilor psihiatrici.
Lumea instituţionalizaţilor, aşa cum o prezintă Goffman, este o lume caracterizată de
procesul de deculturaţie, care îi face pe indivizi incapabili să revină la viaţa de dinaintea
instituţionalizării. Identitatea individului, spune Goffman(2004), este restrânsă, el adoptând
odată intrat în instituţie, identitatea colectivă. Astfel, se face că individul este supus unor
proceduri de internare şi teste de supunere, acestea constituind ritualul de ,,bun venit”.

Societatea este o mare scenă în care oamenii joacă propria viață pe un text scris în
mare parte de alții. ,,Omul actor”, realizează mereu strategii de joc, uneori își pune o mască
sau și-o schimbă, caută să ne convingă că este ceea ce crede, că este sau vrea să fie.

Fenomenul „slot-machines/ fruit machines” își are începuturile de prin anii 90, în
SUA și în Marea Britanie. În aceea perioadă, au fost identificate primele probleme de
comportament, ca fiind efecte ale dependenței față de aceste jocuri de noroc (Mark D.
Griffiths 1991).

Copiii şi adolescenţii consideră că priceperea şi norocul au un rol important în

câştigul la jocurile de noroc electronice. Categoriile acestea de vârstă sunt de două ori mai
vulnerabile pentru că pe de o parte, prezintă abilităţi dezvoltate în utilizarea tehnologiei, ce
permit accesul la toate tipurile de joc de noroc, iar pe de altă parte pentru că, fiind în
dezvoltare, au o vulnerabilitate psihică. Având în vedere aceste considerente şi faptul că
studiile de prevalenţă prezintă o creştere alarmantă a ratei jocului patologic de noroc în rândul
grupei de vârstă 11-19 ani, se impun măsuri de profilaxie primară cu scopul de a preveni
acest fenomen patologic ( Izabela. T. 2014 apud. Todiriţă şi Lupu, 2011)

Mark D. Griffiths (1991), compară jocurile video cu slot-machines și consideră că

ambele jocuri, produc efecte negative în comportamentul indivizilor, în special jocurile slot-
machines. În plus, a identificat o diferență majoră între cele două jocuri. Pentru jocurile

9
video, miza este de a acumula cât mai multe puncte posibile, pe când la slot - machines, miza
este de a acumula cât mai mulți bani posibili.

Putem deduce din această afirmație că principalul motiv pentru care indivizii sunt
pasionați de slot-machines, este unul financiar. Aceștia consideră, că cu puțin noroc, vor
câștiga bani într-un mod mai simplu. Așadar, jocurile video sunt doar virtuale, indivizii nu
sunt acaparați în totalitate, pe când jocurile slot-machines au o relație directă cu jucătorul,
motivul fiind unul real, banii.

De asemenea, la fel de importantă este și compararea celor două jocuri în funcție de

sex. Bărbații preferă și sunt mai pasionați de jocurile slot - machines în comparație cu
femeile deoarece acestea sunt realizate de „bărbați pentru bărbați”, acestea au conținut
agresiv, vulgar etc. Femeile sunt mai puțin predispunse la aceste jocuri deoarece sunt mai
pretențioase, delicate și în niciun caz agresive.

Bărbații sunt mai atrași în general de astfel de jocuri deoarece tind să fie mai
competitivi și agreează să se simtă importanți/interesanți în momentul în care câștigă și de
asemenea, își asumă și riscuri ridicate. Multe din problemele legate de joc tind să fie asociate
cu participarea excesivă la pariurile sportive, care sunt mai atractive în special pentru
băieţi( Lupu, V. 2008).

Deciziile și comportamentamentele iraționale ale jucătorilor de păcănele sunt

determinate și de alți factori precum: grupul de prieteni și starea materială (Miguel Costa et.
al. 2011). De asemenea, tot Miguel Costa(2011), ne spune că pasiunea pentru aceste jocuri,
acesta folosind terminologia de ”fruit - machines”, reiese și din caracterul indivizilor. El
identificând a tipologie a jucătorilor. Aceștia sunt pasionați mai mult sau mai puțin de aceste
jocuri în funcție de caracterul lor altruist,optimist, pesimist și negativist.

În urma experimentului prin care Miguel Costa(2011), a studiat și a testat teorii ale
comportamentului în jocuri. A folosit 18 tipuri de jocuri printre care și cel de „slot
machines”. Rezultatele acestui experiment au fost semnificative, 85% dintre respondenții
incluși în studiu, au fost mult mai atrași de aceste „slot - machines” , majoritatea rămânând
jucători fideli acestui tip de joc.

Consumul de jocuri de noroc poate fi asociat cu consumul de țigări și droguri, acestea

având ca teme comune următoarele: recompensele financiare sau fiziologice, fantezie
,divertisment și curiozitate, întegrarea în anumite grupuri sociale, utilizarea imaginilor în care

10
predomină femei atractive, accesul la un stil de viață personal și extravagant ( Lupu, V.
2008).

Lumea modernă este caracterizată de curentul zgomotos al schimbării, la fel este

schimbat și comportamentul individului pasionat de jocurile de păcănele, astfel identitatea
individului este restransă, el adoptând odată intrat în această arie a jocurilor de păcănele,
identitatea colectivă despre care amintea Goffman. Aceste lucruri sunt prezente în mod diferit
în funcție de tipul de personalitate și tipul de jucător.

Jocurile „slot-machines”, sunt uriașe generatoare de iluzii, acestea induc în eroare

persoane să piardă sume de bani considerabile. Sunt proiectate cu scopul de a păstra jucători
fideli, cu noi personalități, care să maximizeze veniturile comercianților (Kevin Harrigan
2013).

Nu toți copii sau adolescenții au același grad de vulnerabilitate pentru jocurile de

noroc. Cercetările indică faptul că adolescenții care prezintă un comportament implusiv sunt
mai predispuși la jocul patologic. Raționamentul folosit în consumul de jocuri de noroc este
diferit. Spre exemplu, unii adolescenți aleg să folosească jocul de noroc ca pe un mod de a
evada din problemele cotidiene și de lupta cu o imagine de sine scăzută datorată unor
performanțe școlare scăzute, eșecuri în viața de cuplu, dezinteres parental( Lupu, V. 2008).

De asemenea, jocuri de păcănele (slot-machines) reprezintă în societatea

contemporană o practică socială, și nu de acum, ci de foarte mulți ani, însă în ultimi cinci ani
numărul dependenților față de aceste jocuri de păcănele a înregistrat o creștere semnificativă.
Ca oricare altă activitate și jocul de noroc presupune anumite etape de dezvoltare.
Acestea sunt următoarele: 1. Faza de câștig, ce constă în distracție, entuziasm, concentrare pe
propriile câștiguri, sentiment de bogăție. Subiecții pot juca din diferite motive sau fără un
motiv anume. 2. Faza de pierdere, constă în pierderi de bani, împrumuturi financiare de la
diverse surse, vânzarea de bunuri personale, absenteism școlar, certuri frecvente, pierderea
controlului afectând diferite aspecte ale vieții lor. Jucătorii încearcă din răsputeri să
recupereze banii pierduți în ciuda consecințelor negative și a pierderilor repetate. 3. Faza de
disperare presupune obsesie pentru joc, minciuni, furturi, divorț, despărțiri și în final
depresie. În această etapă, jucătorii se gândesc adesea la suicid(Gupta, Derevensky şi Martin,
2006).

11
 Fie că ne referim la alcool sau la slot - machines, efectele sunt la fel de negative
privind pierderile financiare. Conform unui studiu din America, 97% din cei 51 de bărbați
înscriși într-un program de reabilitare au suferit de tulburări depresive majore, cât și tendințe
de suicid(John B. Murray 1993).

Aceste persoane sunt desprinse de realitate ajungând să-și creeze propria lor lume, cea
cu jocul în sine, astfel ignorându-i pe ceilalți din jur.

Dixon și Johnson (2007) pentru a analiza efectele jocurilor de noroc au introdus

Evaluarea funcțională a jocurilor de noroc, care încearcă să identifice cauzele care mențin
comportamentul patologic al indivizilor față de jocurile de noroc. Studiul efectuat de aceștia
a fost realizat pe un eșantion de 949 de studenți. Concluzia finală a studiului, a fost că
situația financiară și grupul de prieteni mențin și susțin acest consum (Poulin, C. 2001)

În presa scrisă apar frecvent știri, anunțuri în care apar persoane mondene, dependente
de aceste jocuri de păcănele, care se plâng de bugetul pierdut sau jucat la jocurile respective.

John W. Welte et. al.( 2016), analizează relația dintre extinderea jocurilor de noroc
pentru adulții din SUA și distanța de la locuința acestora la cel mai apropiat cazinou sau bar
unde există jocuri de noroc. Au folosit datele dintr-un studiu telefonic din SUA în perioada
2011-2013. Așadar, șansele ca un respondent să joace frecvent la jocurile de noroc sau sa
aibă probleme de comportament din această cauză au fost mai mari în cazul celor care
locuiau în apropierea cazinourilor. Efectele erau mai mari cu cât distanță era mai mică. În
plus, o distanță de 3 km de la domiciliul respondentului a fost legată pozitiv de șansa
respondentului de a fi un jucător frecvente sau cu probleme. În cazul în care un jucător locuia
la o distanță mai mare de 3 km avea o șansă de 2,7 % să fie un jucător cu probleme. Autorii
estimează că acest efect este unul cauzal.

Acest fenomen este problematic și în Noua Zeelandă, dar totodată este și controlat în
cazul jocurilor de noroc electronice online. Mai exact, jucătorii sunt întrerupți în timpul
jocului, timp în care le sunt prezentate prin intermediul reclamelor, mesaje ce au ca și scop
comercializarea de produse electronice. Se presupune că datorită aceastor reclame online,
participanții au raportat că este posibil să renunțe la jocurile de noroc(Katie, P. et. al. 2016).

Muzica este omniprezentă în spațiile comerciale, iar unii manageri consideră că

muzica poate spori experiența clienților, poate spori mișcările și vânzările și poate îmbunătăți
satisfacția consumatorilor. Jocurile de noroc electronice sunt populare și în Marea Britanie

12
și dovezile anecdotice sugerează că muzica este întotdeauna prezentă(Stephanie, B. 2016).
Cu toate acestea, se știe puțin despre rațiunea utilizării muzicii din perspectiva
managerilor de cazinouri fapt pentru a care a fost realizat un studiu. Studiul a constat în
realizarea unor interviuri semi-structurate cu cinci manageri de cazinouri pentru a stabili
motivațiile acestora pentru utilizarea muzicii. Rezultatele au arătat că manageri de cazinouri
utilizau două tipuri de muzică, muzică înregistrată și muzică live. Se asculta muzica live
departe de zona jocurilor de noroc, aceasta se folosea pentru activitați precum: ruleta, cărți de
joc. Muzica înregistrată, cea de fundal nu era utilizată cu scopul direct de a influența
comportamentul jucătorilor de noroc, ci de a crea atmosfera potrivită pentru jocurile de
noroc. Pentru a atinge aceste obiective, managerii cazinourilor au manipulat ritmul, volumul
și genul muzicii de fundal înregistrate. De asemenea, managerii de casino au raportat, că unii
jucători ascult muzică prin playere portabile, eventual cu intenția de a personaliza experiența
lor în domeniul jocurilor de noroc(Stephanie, B. et. al. 2016).

Cercetările sugerează că jocurile de noroc electronice cele mai frecvente sunt o

componentă specifică a unor comportamente deviante care descriu observația că diferite
forme de comportament riscant și antisocial tind să se întâlnească în rândul indivizilor în
cazinouri. În plus, comportamentele riscante și antisociale au fost asociate cu trăsături de
personalitate, cum ar fi: controlul scăzut al autocontrolului, impulsivitatea și căutarea de
senzații tari(Sandeep. M. et. al. 2017). Mai mult decât atât, autorii menționați anterior au
efectuat un studiu care examinează dacă jocurile de noroc electronice fac parte din categoria
deviantă. Aceștia au folosit un eșantion de 328 de persoane. Rezultatele studiului prezent
reflectă în mare măsură cele descoperite anterior; în multe cazuri, s-a observat o ascociere
puternică între jocurile de noroc electronice și asumarea de riscuri, comportament antisocial
și chiar deviant.. Totodată, acest studiu oferă dovezi privind caracterul general al jucătorilor
patologici de jocuri de noroc electronice(Martin L. Lalumière et. al. 2017).

În anul 2014 a fost efectuat un studiu transversal în Germania pe un eșantion de 4617

adolescenți și adulți tineri din 38 de școli, cu scopul de a evalua asocierea dintre
anunțurile/reclamele la jocurile de noroc și comportamentul amatorilor de jocuri de noroc
electronice. Subiecții au fost expuși la 10 reclame consecutive, dar mascate într-o masură și
astfel subiecții erau rugați să precizeze dacă recunosc imaginile din reclamă și dacă au jucat
la jocurile respective. Un total de 65,4% dintre studenți au afirmat că au jucat la jocurile de
noroc electronice cel puțin o dată în viața lor; 42,2 % au jucat în ultimele șase luni; 6,9% au
jucat în ultima săptămână, iar 2,8% au fost identificați ca jucători patologici. O concluzie

13
definitorie a studiului poate fi una cauzală și anume: cu cât numărul expunerilor la reclame
cu jocuri de noroc crește, cu atât rata jucătorilor patologici este în continuă
creștere(Franziska. C. 2017).

Jocurile de noroc sunt destinate profitului, acestea permit un anumit tip de câștig care
de fapt este o pierdere. De exemplu, un jucător câștigă în timpul u ui joc mai puține credite
decât creditele investite(un câștig de 15 cenți pe un pariu de 20 de cenți). Aceste rezultate
modifică experiența jocului prin oferirea unor câștiguri frecvente, deși mai mici, în timpul
unei sesiuni de joc, care reprezintă, de fapt, pierderi nete. În ciuda acestor valori negative,
cercetarea a arătat faptul că jucătorii răspund instinctiv, ca și cum aceste valori sunt pentru ei
victorii, nu pierderi. O explicație plauzibilă în acest sens poate fi datorată stării patologice în
care se află jucătorul, cât și relației directe dintre jucător și aparat în sine, aparatul fiind văzut
de jucător ca fiind un stimulator de câștiguri. În plus, au fost identificate și relații
semnificative între depresie și speranța de joc, precum și așteptările privind câștigurile
cumulate la jocurile de noroc (Mike J. Dixon. 2010).

În Marea Britanie și SUA se încearcă a fi aprobate măsuri politice privind sănătatea

adolescenților și copiilor, care sunt dependenți de jocurile de noroc electronice. Se dorește
minimizarea daunelor legate de jocurile de noroc electronice cu scopul monitorizării
impactului asupra grupurilor de tineri. Date statistice din Marea Britanie sugerează că
daunele pot apărea fără ca indivizii să îndeplinească criteriile clinice de dependență, există o
deconectare conceptuală recunoscută între jucătorii cu probleme clinice și daunele agregate
comunității precum rata șomajului crescută, absenteism școlar (Matthew. Browne. 2014).

Pornind de la o serie de probleme în rândul copiilor și adolescenților specifice cauzate

de jocurile de noroc, Matthew Browne (2014) , realizează un studiu pentru a examina gradul
de minimizare a efectelor negative produse de jocurile de noroc electonice. Astfel, a realizat o
scală cu un item ce măsoară gradul de bunăstare personală a indivizilor. Analiza realizată a
indicat faptul că dintr-un total de 1524 de persoane supuse studiului, 70% dintre acestea, au o
bunăstare personală scăzută, acest lucru fiind asociat cu un număr ridicat de ore petrecute la
jocurile de noroc (Matthew, Browne. 2014).

Jocurile de noroc electronice s-au răspândit semnificativ în majoritatea țărilor

industrializate. Majoritatea autorilor ce au scris pe acestă temă, sunt de părere că rata
jucătorilor patologici este legată de accesibilitatea activităților de astfel de jocuri.

14
 Pornind la la această supoziție, Jacques, C. (2000), a studiat impactul deschiderii unui
cazinou în rândul locuitorilor din apropiere. Studiul longitudinal, a fost realizat pe un
eșantion de 457 de respondenți(grupul experimental) și 423 de respondenți(grupul de
control). Cele două grupuri au fost intervievați înaintea deschiderii cazinoului, cât și cu un an
mai târziu de la deschidere. Chestionarul a constat în patru mari dimensiuni: importanța
jocurilor de noroc; suma maximă de bani pierdută/jucată pe zi; reticența față de deschiderea
unui cazinou local și numărul persoanelor care au raportat cunoșterea unei persoane amatoare
de jocuri de noroc în ultimele 12 luni. Autorii studiului au ajuns la concluzia că
disponibilitatea și accesibilitatea jocurilor de noroc în apropierea locuințelor, creează
dependență în rândul consumatorilor de jocurile de noroc electronice.

Cultura consumatorilor de jocuri de noroc electronice este o cultură a plăcerii, atât în

ceea ce privește activitățile, cât și motivațiile. Se asociază valoarea de distracție în schimbul
banilor. Pe de altă parte, plăcerile sunt comercializate, piața este foarte diversă și în orice
domeniu presupune cheltuieli. Prima condiție pentru această cultură a consumatorilor sunt,
desigur, banii, apreciați ca un bun indispensabil, ce oferă fantezie, plăceri, emoții etc
(Sytze, Kingma. 2002).

Jocurile de noroc au captat cu ușurință atenția specialiștilor, aceștia sunt interesați de

ce unii copii și adolescenți devin dependenți patologici, dar și ce anume îi ajută pe ceilalți să
nu o dezvolte. Majoritatea cercetărilor se concentrează asupra patologiei deja instalate la
vârsta adultă, însă, Petry, N.M.(2001), a fost interesat să afle care sunt măsurile de a
impiedica instalarea patologiei. Acesta consideră că prevenția protejează copii și adolescenții
de eventualele tulburări care s-ar fi dezvoltat dacă nu s-ar fi aplicat programele de prevenție.
El a pus accent pe abordarea și explicarea constructului de joc-problemă, ce produce efecte
negative la copii și adolescenți; explicarea controlului impulsiv din perspectiva cognitiv-
comportamentală.

La nivel teoretic conceptul de joc patologic de noroc a fost definit în contextul

cultural și socio-economic prin aportul informațiilor oferite de către copii și adolescenți cu
privire la modul în care ei percep jocurile de noroc(Petry, N.M. 2001).

Lipsa unor măsuri de ajutorare a persoanelor dependente de jocurile de noroc

electronice reprezintă o limitare majoră de control a numărului crescut semnificativ de
jucători patologici(Boudreau, B. 2007).

15
 Un studiu realizat în Canada de Boudreau, B. (2007), pentru a evalua performanțele
persoanelor responsabile de ajutorarea adolescenților dependenți de jocurile de noroc a
condus la idei importante și anume: majoritatea personalor incluse în studiu erau dispuse să
renunțe la jocurile de noroc, dar nu au primit ajutor, majoritatea barurilor în care existau
activități de jocuri de noroc se găseau în proximitatea școlilor.

De aici putem deduce, că anumite măsuri de protecție și prevenție aplicate copiilor și

adolescenților pot reduce semnificativ numărul jucătorilor patologici.

Problemele legate de jocurile de noroc și obiceiurile care stau la baza jocurilor de

noroc patologice pot fi atribuite unor aspecte ale personalității unui individ și unor factori
externi, cum ar fi mediul, grupul de prieteni, școala. Mulți factori diferiți pot contribui la
dezvoltarea problemelor legate de jocurile de noroc care pot interfera cu activitățile zilnice
ale persoanelor. Acest tip de joc consumă o parte semnificativă a timpului unui individ și
ajunge cu timpul, să-i fie dăunător. Unii factori care contribuie la problemele legate de
jocurile de noroc includ impulsivitatea, incapacitatea de a face față și susceptibilitatea la
depresie. De asemenea, abuzul de alte substanțe precum drogurile, poate să conducă la o
problemă patologică legată de jocurile de noroc. Nu este demonstrat că relația dintre acestea
este cauzală, însă ambele tipuri de consum produc efecte similare și au ca și cauză
fundamentală lipsa controlului(Petry, 2002).

Pe lângă influențele personalității, factorii de mediu, cum ar fi factorii de stres, pot

afecta dezvoltarea unei probleme legate de jocurile de noroc electronice(Petry, N.M. 2005).

16
 Partea II. Încadrarea metodologică și interpretarea
datelor obținute

Capitolul 3. Metodologia cercetării

Privind încadrarea metodologică a prezentei lucrări, am optat pentru realizarea unei

investigații sociologice fundamentată pe bază de metodă de cercetare mixtă. Aceasta
presupune atât o abordare calitativă ce are un scop explorator și descriptiv, cât și o abordare
cantiativă bazată pe elemente statistice. În acest context, Marginean Ioan (2000) consideră că
prin metodologia cercetării se desemnează știința efectuării cercetării. Totodată metodologia
este o „disciplină generală în care se dezvoltă modalitățile de realizare a cunoașterii științifice
și privește ansamblul elementelor care intervin în cercetarea vieții sociale” (Mărginean, I.
2000).
3.1. Metoda calitativă

Metodologia de lucru adoptată își propune studierea și aprofundarea perspectivelor

teoretice ale conceptului de jocuri de noroc slot-machines prin articularea unui cadru
conceptual și metodologic pentru investigarea problematicii menționate, prin analiza situației
românești în contextul particular al carierei sociale pe care o pot avea consumatorii fideli de
astfel de jocuri de noroc, utilizând ca tehnică de cercetare interviul în profunzime semi-
structurat, iar ca procedeu, ghidul de interviu.

Potrivit obiectivelor pe care mi le-am propus, consider că interviul semistructurat în

profunzime este tehnica care îmi permite atingerea lor deoarece prin particularitățile ei voi
reuși să analizez în profunzime tema studiată. Interviul îmi dă posibilitatea colectării unor
răspunsuri detaliate și argumentate. De asemenea, pot observa într-o mai mare măsură ceea
ce gândesc persoanele intervievate în legătură cu tema cercetării mele, nefiind influențați și
limitați de răspunsurile predefinite specifice chestionarului.

Datorită complexității temei de cercetare abordată, procesul de aplicare a fost unul ce

s-a întins pe o perioadă de trei săptămâni datorat dificultății de accesare a respondenților
relevanți, ca urmare a timpului limitat al acestora, necesitând în jurul a cel puțin o jumătate de
oră pe interviu. Astfel, prin aplicarea acestei tehnici de cercetare m-am asigurat că voi primi
răspuns la toate întrebările, am putut cere informații suplimentare în cazul unor răspunsuri
ambigue. A fost posibilă realizarea unui număr de 16 interviuri personalizate cu jucători fideli

17
jocurilor de păcănele (slot-machines). Criteriul de selecție a fost unul dificil, am dorit ca
persoanele cu care voi realiza interviurile să fie astfel selectate încât să fie persoane cu
statusuri sociale diferite , dar și în funcție de sălile de jocuri pe care le frecventau aproape
zilnic. În plus, este de interes pentru cercetarea prezentă și zona în care se află sălile
respective. Mai exact, era relevant dacă aceștia joacă în cazinouri sau în săli de jocuri
luxoase, cât și în săli modeste aflate aproape pe fiecare strada din București (Max Bet,
Betano, Public Bet etc). Instrumentul de cercetare pentru interviul semi-structurat este ghidul
de interviu format din itemi ce vizează date despre: statusul social, raționamentele folosite
pentru a juca, beneficiile, relația cu aparatul în sine, cu tehnologia materială, cât și efectele
acestor jocuri. Din acest ghid de interviu am dezvoltat trei teme importante de discutat și
anume: Ce înseamnă pentru ei cariera socială de jucător de păcănele, cum definesc câștigul,
cum se raportează la aparatul de jucat în sine, la tehnologia materială (dacă este atras de
culoare, sunet etc).

În urma celor spuse, consider potrivit ca lucrarea prezentă să fie încadrată în tipologia
cercetărilor sociologice exploratorii comprehensive, prin simplu fapt că o astfel de temă de
cercetare se realizeză pe un grup de oameni restrâns precum cea a jucătorilor de păcănele,
având drept obiectiv aprofundarea temei specifice, se realizează la nivel micro și se dorește a
se investiga opiniile și semnificațiile pe care jucătorii fideli de jocurile de noroc slot-
machines le acordă temei prezente.

3.2. Limitele metodelor în contextul cărora au fost obținute datele analizate

Pentru a putea sublinia care sunt limitele metodelor în contextual cărora au fost
obținute datele analizate, conform lui Chelcea Septimiu (2001) analiza metodologică vizează
„punerea în relație a metodelor, tehnicilor, procedeelor și instrumentelor de investigație și
adecvarea lor la obiectul de studiu”. În același context, René Caude (1964), citat de autorul
menționat anterior, este de părere că principala problemă a aspectelor metodologice constă în
faptul că toate metodele existente își au propriile limite, însă atunci când ne alegem să
studiem o oarecare temă trebuie să alegem o metodă de cercetare care să se afle în
concordanță cu natura fenomenului studiat. Cu alte cuvinte, un aspect important în alegerea
utilizării unei metode de cercetare constă în specificitatea temei studiate. În același timp,
trebuie menționat și faptul că utilizarea unei anumite metode constă și în capacitatea de
accesare a metodelor și tehnicilor specifice domeniul de studiu.

18
 Potrivit celor spuse anterior, consider metoda de cercetare mixtă pe bază de interviu
în profunzime semistructurat îmbinată cu o abordare cantitativă , analiza de conținut, cea mai
potrivită metodă de cercetare pentru studierea temei propuse deoarece tema prezentă se află
în contextul unei înțelegeri comprehensive ce se realizează prin folosirea unor cuvinte ce pot
implica și o cuantificare.

Totodată atunci când se realizează lucruri în profunzime precum opinii personale,

pasiuni, capacități sunt recomandate metode de cercetare bazate pe tehnici de interogare,
pentru a putea afla în detaliu ceea ce cred oamenii în mod exact despre particularitățile
domeniului studiat. În cele mai multe cercetari se impune utilizarea concomitentă a diferitelor
tipuri de metode, pentru ca obiectivitatea și limitele fiecărei metode în parte să poată fi
diminuate, prin raportare la multitudinea de metode la care s-a recurs, însă luând în calcul
limita de timp impusă, precum și a resurselor financiare limitate, am considerat potrivit
selectarea celor două metode de cercetare amintite anterior

Prin intermediul interviurilor voi putea observa comportamentele nonverbale, îmi voi
asigura standardizarea condițiilor de răspuns, fapt ce va spori calitatea informațiilor, voi putea
remarca răspunsurile spontane și reacțiile la fiecare întrebare adresată și mă voi asigura că
toate întrebările din ghidul de interviu să îi corespundă un răspuns pe măsură.

Ca și oricare altă cercetare, cercetarea calitativă, prin interviu are și ea propriile sale
dezavantaje, precum remarca Kenneth D. Bailey (1982), citat de Chelcea (2001), cercetarea
calitativă pentru a fi realizată necesită timpul îndelungat pentru identificarea persoanelor
relevante temei de cercetare, pentru obţinerea acordului şi desfăşurarea convorbirii, uneori
fiind necesare mai multe vizite la aceeaşi adresă.

Designul cercetării calitative este „naturalistic” prin faptul că cercetătorul nu poate

manipula variabilele, căutând să înțeleagă fenomenul studiat într-o formă naturală, nu în
situații experimentale (Chelcea, S. 2001). Dintre particularitățile importante ale cercetării
calitative menționăm: orientarea generală este comprehensivă; nivelul realității vizat este
microsocial; relația dintre cercetător și persoana intervievată este apropiată; datele culese sunt
complexe; limbajul este natural, cu puține date statistice și reprezentări grafice (Chelcea, S.
2001).

Cercetarea calitativă reprezintă un demers de înțelegere, care explorează o problemă

socială sau umană. Cercetătorul realizează o imagine holistă și complexă pentru domeniul

19
studiat, analizează cuvinte, descrie detaliat punctele de vedere ale subiecților și abordează
aspectele studiate în mod natural (Creswell, 1998 apud Chelcea, S. 2001).

De asemenea, prin abordarea cantitativă voi aduce în plus lucrării, date reale
cuatificabile bazate pe analize statistice, prin intermediul cărora voi putea afla cu ajutorul
variabilelor măsurabile profilul consumatorului fidel de slot-machines.

3.3. Descrierea datelor analizate în lucrare

 Analiza cantitativă a datelor – analiza de conținut

Analiza de conținut presupune o analiză a comentariilor oferite de persoane acaparate

de jocurile de noroc, mai exact de păcănele (slot-machines). Se vor analiza si interpreta
poveștile și discuțiile acestor persoane, persoane atât de sex feminin, cât și de sex masculin,
dar în special poveștile copiilor și adolescenților. Astfel se vor stabili variabile și se vor
realiza date statistice non-reprezentative la nivel de populație.

Pentru analiză cantitativă a datelor, am considerat potrivit alegerea materialului de

analiză în baza căruia să pot construi baza de date, respectiv 50 dintre comentariile unor
jucători de păcănele, acestea fiind extrase de la următoarea adresă:
http://www.eva.ro/psihologie/familia-ta/jocurile-de-noroc-o-dependenta-periculoasa-articol-
23983.html.Este important de precizat faptul că aceste 50 de comentarii care au servit la
construirea bazei de date au fost extrase de la adresa de mai sus, după urmatoarele criterii de
selecție: pentru început, am consultat mai multe site-uri asemănătoare celui pe care l-am ales,
citind din acestea toate comentariile ce se refereau strict la activitatea prin care unii actori
sociali folosesc jocul de păcănele ca un mijloc prin care se izolează, uneori fără voința lor, de
ceilalți membri ai societății apartenente, dar care, în urma conștientizării faptului că sunt
îndepărtați de contextul social prin această dependență, încep să realizeze că au trecut de
granița dintre jocul de păcănele, ca metodă de divertisment la un mijloc prin care sunt
manipulați prin propria voință, rezultându-se îndepărtarea de ceilalți actori sociali cu care
obișnuiau să interacționeze.

Am ales utilizarea acestui site ca mijloc de procurare a comentariilor, devenite ulterior

date semnificative pentru simple analize statistice din următoarele considerente: în primul
rând, am observat că o mare parte din comentariile de pe acest site se apropiau cel mai mult
de ceea ce voiam inițial să studiez, realizând totodată că aceste 50 de comentarii extrase
constituiau fondul variabilelor la care mă gândisem anterior.

20
 În ceea ce privește selecția comentariilor, le-am eliminat pe acelea care aveau
nickname în baza căruia nu se putea identifica sexul comentatorului, ca de altfel și acele
comentarii ce conțineau texte vulgare, sau pe cele care nu prezentau interes, neidentificându-
se cu niciuna dintre variabilele proiectate. Așa cum am menționat anterior, rațiunile în funcție
de care materialul selectat a fost inclus în analiză sunt următoarele: în primul rând, am ales
strict ceea ce se apropia de obiectivele cercetării, fiecare comentariu fiind atent supus
analizei, în funcție de care să pot apoi construi variabilele dorite. Am încercat să extrag
comentarii cât mai diverse, dar care să păstreze esența ideii proiectate anterior, diversitatea
ajutându-mă să pot elabora o gamă cât mai largă de variabile concentrate în jurul cercetarii.
Metoda de eșantionare care a fost utilizată, este de tip probabilistă, deoarece fiecare
comentariu din universul cercetării a avut șansa cunoscută de a fi selectat pentru cercetare,
probabilitatea fiind diferită de zero. Pentru a putea exemplifica cele de mai sus, ofer
următorul argument: site-ul ales are 100 de comentarii la această temă, fiecare comentariu
având, conform eșantionării probabiliste, șansa de a fi inclus în baza de date, însă numai cele
care au conținut informații relevante pentru cercetare au putut fi selectate.

Codificarea variabilelor

Pentru realizarea bazei de date în SPSS am studiat cu atenție comentariile selctate în

urma cărora am ales și, am realizat următoarele variabile: Gen, stare civilă, nivel de educație,
vârsta (pe categorii), tipul de jucător (începător, amator, avansat), pierderea locuinței,
pierderea locului de muncă, divorț, dependență. Am codificat variabilele astfel impărțindu-le
pe categorii: 1. Variabile ce descriu experiența de jucător: dependența, tipul de jucător :
începător, amator, avansat. 2. Indicatori de status: gen, stare civilă, nivel de educație, vârsta.
3. Indicatori ce prezintă efectele negative: pierderea locului de muncă, pierderea locuinței,
divorț.

Am ajuns la variabilele de mai sus deoarece acestea dau relevanță comentariilor. În

aceste comentarii oamenii s-au descris, unii ca fiind jucători înrăiți de “păcanele” iar alții
doar ca și simpli amatori pentru care acest joc reprezintă o relaxare și nu un fenomen cu
efecte negative.

21
 Pagina web de pe care am putut prelua aceste comentarii, este o pagină liberă pentru
toți cei care sunt interesați de acest tip de jocuri de noroc fără a fi nevoiți să își deschidă un
anumit cont.

Testarea fidelității

În cele nouă variabile se regasește una care nu este direct operaționalizabilă, și anume
dependența. Dependența (S1-S2). Dependența în cuvinte simple poate fi definită, ca o situație
de subordonare, de supunere, un individ poate fi în stare de dependență economică, politică și
chiar financiară.

Dependent este cel care este controlat de ceva, nu poate “exista” fără acel ceva.

Cum această variabilă are o importanță asupra cercetării, aceasta trebuie controlată.

Verificarea fidelitații pentru variabila dependentă:

Pa-Ps/1-Ps = Coeficientul Kappa

Pa-PS/1-Ps=

=0,96-0,50/1-0,50=0,46/0,50=

=0,92 rezultă un grad ridicat de fidelitate.

0.92 = Puterea acordului este substanțială.

 Analiza calitativă- interviul semistructurat

Pentru a sustine interviul am ales să realizez un ghid de interviu semistructurat. Mi-

am propus un maxim de cinci întrebări pregătite intervievaților, apoi voi avea o discuție
liberă vizând obiectivele propuse, astfel neinfluențând subiectivitatea acestora. Scopul
interviului este de a putea afla cum le-a influențat acest viciu, viața socială, cea de familie și
ce au fost dispuși să facă pentru a își putea întreține această carieră socială.

Pentru început am folosit întrebări introductive, scopul acestora a fost de a începe

conversația cu intervievatul, de a destinde atmosfera și de a-l face pe acesta să se simtă
confortabil într-o situație de interviu (înregistrat).De asemenea, aceste întrebări au servit ca și

22
întrebări de identificare, precum cele de mai sus (indicatori de status: vârsta, stare civilă și
forma de învățământ absolvită).

Pentru obținerea datele calitative am discutat cu 16 persoane, dintre care 14 sunt de

sex masculin și două de sex feminin. Pentru atingerea obiectivelor mi-am propus să realizez
interviurile cu adolescenți, dar acest lucru nu a putut fi atins în totalitate. Prima persoană
intervievată este în vârsta de 33 de ani, a absolvit Facultatea de Istorie, iar în prezent
lucrează la banca BCR. Aceasta a jucat o perioadă de 7 ani, în prezent abandonând acest
viciu. Cea de-a doua persoană este în vârsta de 23 de ani, a absolvit Facultatea de Științe
Politice, în prezent fiind masterand. Aceasta este jucător de slot-machines încă din timpul
liceului. Prima persoană am definit-o ca tip de jucător avansat , iar cea de-a doua persoană ca
tip de jucător amator. Am ales să descriu situația celor două persoane de mai sus deorece sunt
jucători care au jucat cu ceva timp în urmă, pe când restul încă sunt amatori de jocuri de
noroc electronice. Restul indivizilor incluși în studiu, au vârste cuprinse între 17 și 37 de ani.
Patru dintre aceștia sunt studenți, trei sunt căsătoriți, cinci sunt celibatari, iar ceilalți doi
trăiesc în concubinaj.

Respondenți aleși sunt atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Șapte
respondenți locuiesc în mediul rural, Comuna Clejani, Județul Giurgiu, iar restul locuiesc în
București.

Scopul a fost să obțin mai multe informații legate de viața lor de jucători fideli de
jocuri mecanice slot-machines, dar și de tot ceea ce ar putea implica și influența cariera
socială a acestora.

3.4. Descrierea metodei care a fost utilizată în contextul interpretării datelor :

Grounded Theory

În cadrul abordării calitative, Petru Iluț (1997), citat de Septimiu Chelcea (2001)
identifica „cinci tradiții ale cercetării calitative: biografia, studiile fenomenologice, teoria
întemeiată (Grounded Theory) etnografia și studiul cazului”. Întemeietorii teoriei Grounded
Theory, Anselm L. Strauss și Juliet Corbin (1990) afirmau că prin intermediul acestei metode
putem interpreta datele pe care le-am obținut în urma cercetării. Astfel Grouded Theory
reprezintă modalitatea prin care putem ajunge la noi idei, ipoteze și concluzii, pornind de la
îmbinarea obiectivelor cercetării cu informațiile obținute.

23
Capitolul 4. Analize și interpretări

4.1. Analiza datelor prin raportare la obiectivele stabilite

Obiectivele cercetării efectuate au fost orientate spre analiza parteneriatului public-

privat în domeniul serviciilor sociale. În mod special s-a avut în vedere evaluarea finanțării
publice, criteriile de evaluare a cadrului legislativ și dezvoltarea parteneriatului public privat
în domeniul serviciilor sociale.

Rezultatele cercetării cantitative

Tabel 1. Tipul de jucător în funcție de gen

Tip jucător Feminin Masculin Total

Începător 4 4 8

Amator 6 17 23

Avansat 1 18 19

Total 11 39 50

Din câte putem observa există și femei cărora le place acest joc de păcănele, numărul
acestora fiind destul de semnificativ ținând cont de numărul total de persoane. Se pare că 11
femei din totalul de 50 de persoane sunt jucătoare de “păcănele”. Din cele 11 femei, 6 sunt
amatoare de acest joc, amatoare însemnând că practică acest joc de păcănele de aproape 5 ani
de zile.

Analizând în detaliu comentariile se poate observa că situația acestor femei este mult
mai dramatică fiindcă acele femei amatoare de acest joc sunt divorțate. Acestea și-au pierdut
responsabilitatea de soție și de mamă din cauza timpului dedicat acestui viciu. La bărbați
situația se prezintă altfel. Din cauza acestor jocuri de păcănele și-au pierdut într-o mai mare
măsură locul de muncă, numărul celor divorțați fiind mai mic. Asta înseamnă că femeile sunt
mult mai tolerante cu soții acestora privind aceste jocuri de păcănele, pe când bărbații care
au soții jucătoare de păcănele nu sunt dispuși să tolereze acest lucru și hotărăsc să divorțeze.

24
 Tabel 2. Tipul de jucător în funcție de vârstă

Amato
A m a l
Începător er s Avansat a c
Total e s t

1 <18 4 1 0 5

2 18-29 3 11 2 16

3 30-44 1 11 12 24

4 45-60 0 0 4 4

5 >60 0 0 1 1

Total 8 23 19 50

determină nivelul jucătorilor (începător, amator, avansat).

Este ușor sesizabil cum vârsta (măsurată în ani)are o influență destul de mare asupra
nivelului de jucător. Numărul 24 din tabel reprezintă numărul total de jucători cu vârste
cuprinse între 30-44 de ani, iar numărul 12 reprezintă numărul de jucători avansați (adică acei
jucători care joacă de mai bine de trei ani), dar care fac parte tot din aceeași categorie de
vârstă.

În final, din totalul de 50 de respondenți cuprinși în analiză, 24 au vârste cuprinse

între 30-44 de ani, având un profil avansat,cu o practică de minim 5 ani a acestui tip de joc. În
acest sens, vârsta poate fi corelată cu alte variabile precum: statusul social, starea civilă, cât și
numărul de copii. Ne așteptăm ca persoanele cu vârsta cuprinsă în categoria 30-44, să aibă un
anumit status social, să fie căsătorite și să aibă cel puțin un copil.

Tabel 3. Efectele negative ale jocului de noroc slot-machines

Efectele negative ale jocului de noroc slot-

machines

Pierderea locului de muncă 20

Datele de Pierderea locuinței 11 mai sus prezintă
efectele negative Divorț 9 ale acestui joc de
“păcănele” asupra indivizilor. Din
Total 40
totalul de 50 de persoane cuprinse

25
în analiză, 40 dintre acestea au fost afectate în mod direct de acest tip de joc , cele mai multe,
20 dintre acestea ajungând să-și piardă locul de muncă. Problema este destul de gravă și
pune multe semne de întrebare , din totalul celor 50 de persoane, 40 sunt afectate în mod
negativ de acest joc.

Analiza calitativă

Rezultatele cercetării calitative

Interpretarea interviurilor

Pentru a realiza o cât mai bună interpretare a interviurilor în raport cu întrebările de

cercetare, am considerat potrivită selectarea unor citate din interviurile realizate, citate pe
care le-am structurat pe anumite categorii tematice. Astfel, am structurat cercetarea pe
următoarele secțiuni :

a) Ce înseamnă să participi la jocuri mecanice? „a juca este o modalitate de

divertisment și de a câștiga”, „majoritatea oamenilor care joacă sunt conștienți că aceste
jocuri nu sunt benefice”, „sunt o pasiune la care nu pot renunța ușor”, „aceste jocuri mă
relaxează”, „am avut probleme mari cu familia din cauza jocurilor de păcănele”, „ aceste
jocuri dau dependență”, „ajunsesem să mă controleze jocurile de păcănele”, „ este greu să îți
faci prietenă dacă ești jucător de păcănele”.

În ceea ce privește interpretarea rezultatelor în raport cu opiniile jucătorilor

intervievați, dar și cu întrebările de cercetare, putem observa următoarele : identitatea
de „jucător de păcănele” este definită prin prisma caracterului manipulator al jocului, această
afirmație fiind susținută de următoarea replică a unuia dintre jucători: „sunt o pasiune la care
nu pot renunța ușor pentru că aceste jocuri mă relaxează”. Așadar, identitatea de „jucător de
păcănele”, este definită prin termeni precum „pasiune”, „relaxare” sau „dificultate în ceea ce
privește renunțarea”. Totodată, persoanele intervievate se identifică cu ceilalți jucători de
păcănele, afirmând faptul că „majoritatea oamenilor care joacă sunt conștienți că aceste jocuri
nu sunt benefice”. Remarc următorul aspect, și anume că jucătorii de păcănele intervievați
înțeleg faptul că aceste jocuri mecanice îi transformă în persoane incapabile de a interacționa
armonios cu ceilalți actori sociali, dependența restrângându-le considerabil grupul social de
interacțiune: „este greu să îți faci prietenă dacă ești jucător de păcănele” , „am avut probleme
mari cu familia din cauza jocurilor de păcănele” ;

26
 În ciuda conștientizării dependenței, dar și a problemelor sociale provocate de
frecvența sporită a jocurilor, persoanele intervievate continuă să creadă că a juca la păcănele
este o modalitate de divertisment și o modalitate de a câștiga bani”, alegând să se consoleze
cu faptul că păcănelele „sunt o pasiune la care nu pot renunța ușor”.

Așadar, în urma acestei interpretări, concluzionăm următorul aspect: jucătorii de

păcănele intervievați își definesc identitatea dintr-o dublă perspectivă: de jucător-dependent-
conștient și de jucător-dependent, dar incapabil să renunțe .

b) Cariera socială. „când eram mic, adică în liceu, anturajul din care făceam parte
mergea des la jocurile de păcănele, și am zis să încerc și eu măcar de dragul lor”, „aveam zile
când nu mai mă duceam la școală pentru a juca la păcănele”, „nu este simplu să joci, nu vezi
doar ce se întâmplă și gata alegi trebuie să știi când să pariezi”, „eu și cu prietenii mei
preferam un singur joc”,„jucam 2 ore pe zi, sunt zile în care nu joc, dar zile în care joc pâna
pierd toți banii”, „mi-am vândut ceasul pentru a face rost de bani pentru păcănele”, „de la o
plăcere ajunsesem să mă gândesc numai la câștigul de sume mari din păcănele”, „din cauza
acestor jocuri mi-am pierdut iubita”.

În ceea ce privește cariera socială a acestei categorii de jucători, voi recurge la

interpretarea citatelor care descriu modul în care s-au inițiat în frecventarea acestor jocuri,
evoluția în timp a acestei activități, utilizând totodată și citatele despre efectele negative sau
pozitive rezultate de jocul de păcănele care reflectă modul în care interacționează aceștia cu
alți jucători.

Pornind de la acest plan, rezultă următoarele concluzii: Opt dintre jucătorii

intervievați susțin că anturajul a avut un rol important în inițierea acestora în jocurile de
păcănele: „când eram mic adică în liceu, anturajul din care făceam parte mergea des la
jocurile de păcănele, și am zis să încerc și eu măcar de dragul lor”. Așadar, jocurile de
păcănele devin frecventate până la dependență în momentul în care grupul de apartenență
susține acest joc, inițiatul nesesizând într-o primă fază pericolul dat de apariția dependenței :
„aveam zile când nu mai mă duceam la școală pentru a juca la păcănele”. Astfel, din dorința
de a juca cu scopul de a obține un câștig, dependența ia amploare „nu este simplu să joci, nu
vezi doar ce se întâmplă și gata alegi, trebuie să știi când să pariezi”. Intervievații din această
cercetare susțin că nu au observat îndepărtarea lor de grupul social de apartenență, devenind
astfel jucători de păcănele dependenți și incapabili de a se mai reintegra în societate, jocul de
păcănele fiind singurul refugiu : „eu și cu prietenii mei preferam un singur joc”.

27
 Din analizarea și interpretarea interviurilor, putem constata următorul aspect referitor
la cariera lor socială: jucătorii intervievați devin conștienți de această dependență, ajungând
chiar să o accepte, în momentul în care resursele financiare se epuizau, înțelegând că pierd
sume importante, dar nereușind să renunțe: “ajunsesem să mă gândesc numai la câștigul de
sume mari din păcănele”, „jucam 2 ore pe zi, sunt zile în care nu joc, dar zile în care joc până
pierd toți bani”, „mi-am vândut ceasul pentru a face rost de bani pentru păcănele”.

Așadar, cariera socială a jucătorilor de păcănele debutează datorită factorilor precum

anturajul sau simpla curiozitate. Rezultă apoi dorința de a performa, sumele investite fiind
amplificate. În momentul în care grupurile sociale precum familia, prietenii care nu joacă
păcănele, sau partenerii sesizează dependența deja instalată, se produc unele tensiuni între
jucătorul-dependent și cei enunțați anterior, tensiuni în urma cărora jucătorul înțelege faptul
că a avansat de la o simplă joacă până la punctul în care nu își mai poate controla acțiunile.
Jucătorul, își întelege noul comportament, însă se află în imposibilitatea părăsirii jocului.

În urma interviurilor, putem înțelege faptul că această dependență nu poate fi depășită

în totalitate : jucătorii se opresc momentan pentru a obține noi resurse pe care să le poată rula.
Cei care renunță la joc, continuă apoi să fie tentați de reînceperea jocului. Așadar, consider că
această carieră socială a jucătorului de păcănele poate fi intensificată sau în stare latentă, însă
ea nu va fi stopată definitiv.

c) Relația cu tehnologia materială „aparatul în sine mă atrăgea doar datorită faptului

că introducând bani în el, dădea o sumă de bani, niște bonusuri”, „anumite jocuri mă
atrăgeau, unele jocuri erau cu cărți, cu fructe”, „introducând o sumă în aparat aceasta se va
dubla”, „nu mă atragea muzica sau culorile stridente ale aparatului, ci doar câștigul în sine”,
„atunci când joci trebuie să știi să mizezi și în plus depinde și de jocul pe care îl alegi”
”aparatul are mai multe jocuri, cu fructe, cărți și un joc cu zămbete”, „prefer să joc un singur
joc, cel cu fructe”, „ văd aparatul ca un bancomat, ca un card de bani”.

În ceea ce privește relația cu tehnologia materială, respondenții atrag atenția asupra

faptului că aparatul de jocuri nu reprezintă un punct de atracție decât în momentul în care
sunt introduse sumele de bani pentru a putea juca : „ văd aparatul ca un bancomat, ca un card
de bani” , „aparatul în sine mă atrăgea doar datorită faptului că introducând bani în el, el
dădea o sumă, niște bonusuri(…) ; introducând o sumă în aparat aceasta se va dubla”. Așadar,
în ceea ce privește relația cu tehnologia materială, respondenții susțin că nu aparatul în sine
provoacă dependență, ci ideea posibilității câștigului, în momentul în care au fost introduse

28
sume pentru a putea juca. Totodată, ei sunt atrași doar de o anumită categorie de jocuri :
„anumite jocuri mă atrăgeau, unele jocuri erau cu cărți, cu fructe”, „nu mă atrăgea muzica sau
culorile stridente ale aparatului, ci doar câștigul în sine” ; „atunci când joci trebuie să știi să
mizezi și în plus depinde și de jocul pe care îl alegi” , ”aparatul are mai multe jocuri, cu
fructe, cărți și un joc cu zămbete…prefer să joc un singur joc, cel cu fructe”. Pot interpreta
acest aspect raportându-mă la gradul în care un anumit joc de la păcănele are o putere
psihologică ridicată asupra jucătorului : ”prefer să joc un singur joc, cel cu fructe”.

În concluzie, nu relația cu tehnologia materială afectează psihicul jucătorului, ci

relația dintre jucător și tipul de joc preferat. În momentul în care un jucător are o slăbiciune
pentru un joc, întelegem că jocul influențează preferințele datorită gradului de interferare al
acestuia cu puterea psihologică de acceptare sau respingere. Odată ce acest fenomen se
instalează, jucătorul crede că este atras de joc datorită divertismentului, în timp ce dependența
este deja instalată, neoferind posibilitatea de reflecție asupra acțiunilor.

d) Definirea câștigului : „banul reprezintă cel mai important motiv pentru care joc”,
„depinde de noroc, el este important în jocurile de noroc”, „dacă pierd o sumă de bani sunt
mai motivat să joc pentru că mă gândesc, că trebuie să recâștig acea sumă pierdută”, „te
gândești că poti câștiga sume mari”, „sunt persoane care văd păcănelele ca o sursă de venit”,
„aveam prieteni care mai câștigau și am zis că poate am și eu norocul lor” , „pierdeam și tot
reveneam la joc pentru că mă gândeam că va veni momentul să câștig”

În ceea ce privește definirea câștigului, voi interpreta citatele în care respondenții

arată modul în care se raportează la banii câștigați din jocuri, descriind cum folosesc banii.
Voi urmări totodată, observarea menționării norocului în momentul definirii câștigului.

În urma analizării secțiunilor din interviuri referitoare la definirea câștigului,

observăm cum dependența este constant susținută de suma câștigată : „banul reprezintă cel
mai important motiv pentru care joc”. Dependența este constant întreținută și de ceilalți actori
sociali care sunt considerați un exemplu pentru jucătorii intervievați: „sunt persoane care văd
păcănelele ca o sursă de venit”, „aveam prieteni care mai câștigau și am zis că poate am și eu
norocul lor”. Respondenții consideră că norocul joacă un rol important în câștigul lor la
aceste jocuri, motiv pentru care continuă să joace chiar și după ce pierd o sumă importantă de
bani: „dacă pierd o sumă de bani sunt mai motivat să joc pentru că mă gândesc că trebuie să
recâștig acea sumă pierdută”. Totodată, datorită faptului că respondenții cred în norocul ce îi
poate ajuta să câștige, constatăm o perseverență în această acțiune. Consider că judecata celor

29
ce sunt dependenți de jocurile de păcănele, interferează cu încrederea lor în noroc : ,
„pierdeam și tot reveneam la joc pentru că mă gândeam că va veni momentul să câștig”.

Așadar, jucătorii dependenți de această activitate continuă să joace în ciuda

conștientizării îndepărtării lor de ceilalți actori sociali, datorită speranței în puterea norocului.

Este de reamintit faptul că în studiul realizat am inclus persoane atât din mediul rural,
cât și din mediul urban. Persoanele din mediul rural sunt adolescenți cu vârsta maximă de 22
de ani. Am remarcat deosebiri clare între cele două grupuri și am constatat că în mediul rural,
jocurile de noroc reprezintă o problemă pentru adolescenții intervievați, acestă problemă fiind
una patologică, ce poate fi explicată atât prin factori externi, cât și prin factori interni. Mai
exact, fiind o cumunitate mică, grupurile sunt restrânse și apare efectul de turmă, fiind o
cumună cu un număr de 1,123 locuitori, conform Recensământului din 2002, cele două baruri
ce au activități jocurile de noroc electronice se află în proximitatea tuturor locuitorilor, astfel
accesul și disponibilitatea sunt cauzele principale ale consumului patologic. Patru respondenți
sunt încă elevi, fiind în clasele a opta, a noua și respectiv, a unsprezecea. Datorită acestui tip
de joc, performanțele școlare au scăzut, au un număr mare de absențe, cât și un comportament
antisocial.

Partea III. Concluzii și reflecții personale

Capitolul 5. Concluzii și recomandări

30
 5.1. Concluziile lucrării
În urma cercetării realizate am reușit să ating obiectivele stabilite inițial și am
constatat că ideile desprinse din studiul personal se întâlnesc și în literatura de specialitate
folosită în lucrarea prezentă.

Jocurile de păcănele sunt descrise în termenii unei dependențe, ce creează indivizi

desprinși de realitate. Respondenții consideră că norocul joacă un rol important în câștigul
lor, motiv pentru care continuă să joace chiar și după ce pierd o sumă importantă de bani.
Astfel că judecata celor ce sunt dependenți de jocurile de păcănele, interferează cu
încrederea lor în noroc .

Jucătorii fideli ai jocurilor de noroc electronice continuă să joace în ciuda

conștientizării înstrăinării lor de ceilalți actori sociali, devenind astfel jucători de păcănele
dependenți și incapabili de a se mai reîntegra în societate, jocul de păcănele fiind singurul
refugiu. Această practică socială este îngrijorătoare pentru că ea este prezentă în viața
indivizilor încă din adolescență, având efecte negative asupra acestora pe toată durata vieții.

Fiind vorba despre bani și despre plăcere, ne putem concentra atât pe clasa mijlocie
cât și pe clasa superioară. Nu doar cei care nu au bani sunt dependenți de jocurile de
păcănele, de câstig, ci și cei care au un status mai ridicat și bineînțeles o altă situație
financiară, dar în acest caz sumele de bani pierdute sunt mult mai mari. Am ajuns la această
asumpție, și anume că cei cu status mai ridicat și bineînțeles cu o situație financiară mai bună,
dar și cu un nivel de educație mai ridicat pot practica aceste jocuri de păcănele și pot juca pe
sume mai mari de bani doar pentru simpla plăcere, fantezie.

Această lucrarea a răspuns celei mai importante întrebări personale- jocurile de noroc
electronice influențează cariera socială a jucătorilor de păcănele  și dacă acestea conduc la o
stare patologică a jucătorilor.

Studiul individual s-a focalizat pe traziția de la divertisment, la patologie în rândul

adolescenților.

Un aspect important de subliniat este faptul că acest tip de joc este văzut la început de
către consumator ca un mijloc de divertisment, iar apoi ca un mijloc dependent de a obține
bani. Este evidentă la majoritatea persoanelor intervievate, patologia acestui tip de joc care
după cum a fost identificată cu ajutorul interviurilor prin indicatorii următori : intervievații
alocă cel mai mult timp activităților de joc, apare absenteismul școlar, performanțe școlare
scăzute, pierderea unor sume mari de bani, apariția stărilor de agitație în care jucătorul este

31
dispus să facă împrumuturi pentru a reveni la joc, imposibilitatea de a juca chibzuit și de a
stopa jocul în orice moment, ci nu numai în momentul epuizării banilor disponibili.

Conform rezultatelor reieșite din analiza datelor pot spune că în prezent jocurile de
noroc electronice sunt în România printre principale tipuri de activități pentru adolescenți și
adulți, având efecte similare în ambele cazuri, deși vârsta este o variabilă importantă în
studiul prezent, aceasta nu influențează semnificativ alegerile jucătorilor.

În acest sens, ar fi utile ca programele de prevenție în cazul adolescenților să includă

și jocurile de noroc alături de programele de prevenție a drogurilor, a fumatului și a
consumului de alcol.

În final, lucrarea certifică faptul că jocurile de noroc elecronice sunt problematice în

rândul tinerilor, acest tip de joc devenind pe parcurs o tulburare a controlului impulsului cu o
creștere semnificativă, care sunt raționamentele folosite de jucători pentru a reveni la joc, în
ciuda pierderi unor sume mari de bani și de asemenea, prezintă factorii interni și externi, utili
în îmbunătățirea cadrului legislativ actual de prevenție a acestui tip de joc, ce a devenit o
problemă socială.

5.2. Reflecții personale

În lucrarea prezentă, am adus argumente teoretice și empirice pentru înțelegerea

jocurilor de noroc și a problemelor patologice ce apar la jucătorii dependenți. Jocul de noroc
este una dintre activitățile importante ale adolescenților și adulților, care destul de recent a
devenit o problemă pentru specialiști.

Cercetarea a fost construită cu scopul de a cunoaște motivele adolescenților de a juca

astfel de jocuri, raționamentele folosite pentru a reveni la joc, dar și ce anume îi poate
determina pe indivizi să devină consumatori patologici. În România și în special, Bucureștiul
este un oraș predominant de restaurante de tip fast-food, de farmacii și nu în ultimul rând de
cazinouri și mici baruri, care se găsesc la fiecare colț de stradă. Acest fenomen evoluează
într-o problemă socială, în care principalele victime sunt adolescenții. Această problemă
pornește încă din copilărie și riscă să fie instalată până la vârsta adultă, când indivizii ajung în
situații critice.

Lucrarea aduce beneficii individuale şi beneficii la nivelul familiei și chiar a

comunităţilor locale. În mediul rural fiind copii, care din această cauză abandonează școala.

32
 Am dorit să prezint o abordare structurată a conceptului de joc, joc de noroc şi joc
patologic de noroc, oferind un cadrul teoretic general pentru elaborarea și desfășurarea
metodelor de cercetare cuprinse în studiul individual.

Experiența acumulată în urma elaborării prezentei lucrări a reprezentat pentru mine în

cariera de viitor cercetător, sociolog un pas foarte important. Trebuie să menționez că pe
parcursul realizării cercetării am întâmpinat diverse dificultăți, pornind de la dificultatea de a
găsi teorii corespunzătoare acestei teme, până la dificultatea de a intervieva persoanele
relevante, cercetarea pe teren a durat trei săptămâni, întregul proces a fost destul de complex
și dificil. Așadar a fost o experiență utilă ce mi-a oferit oportunitatea de a observa și
interpreta această problemă din domeniul psiho-social, care are cu totul alte cauze și
consecințe decât cele estimate în termeni generali.

Ca și recomandare pentru cercetările viitoare, o îmbunătățire a cercetării de față ar

consta și în intervievarea managerilor de cazinou, dar și folosirea și îmbinarea a cel puțin trei
metode de cercetare. O astfel de cercetare ar putea avea și o componentă cantitativă ce va
consta în administrarea unui chestionar pe un eșantion reprezentativ ce ar putea avea în
vedere dezvoltarea unor programe de prevenţie care să integreze programe speciale realizate
pentru prevenţia jocurilor de noroc la adolescenți.

Astfel, dacă lucrarea de față ar avea drept referință o cercetare multi-dimensională atât
de ordin calitativ, cât și de ordin cantitativ ar fi considerată o lucrare reprezentativă statistic la
nivelul populației.

Bibliografie

1. Boudreau, B., Poulin, C. (2007). The South Oaks Gambling Screen – revised
Adolescent (SOGS-RA) revisited: a cut-point analysis. Journal of Gambling Studies,
23(2), 299-308

33
2. Breen, R. B., Zuckerman, M.(1999). „Chasing” in gambling behavior: personality and
cognitive determinants.Personality Individual Differences, 27, 1097-1111
3. Derevensky, J.L., şi Gupta, R. (2006). Measuring gambling problems amongst
adolescents: Current status and future directions. International Gambling Studies,
6(2), 201-215.
4. Erving, Goffman (2004). Aziluri. Eseuri despre situaţia socială a pacienţilor şi a altor
categorii de persoane instituţionalizate.București, Polirom.

5. Franziska, C., Reiner, H., Matthis, M.(2017). Exposure to Gambling Advertisements

and Gambling Behavior in Young People. Journal of Gambling Studies, 33(1), 1-13.
6. John B. Murray (1993). Review of research on pathological gambling. [Online]
Disponibil pe: http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.2466/pr0.1993.72.3.791.
[Accesat la data de 23.12.2016].

7. John, W., Welte, M. BarnesMarie-Cecile, O. TidwellJoseph, H. HoffmanWilliam. F.

(2016). The Relationship Between Distance from Gambling Venues and Gambling
Participation and Problem Gambling Among U.S. Adults. Journal of Gambling
Studies, 32(4), 1055–1063.
8. Katie, P., Jason, L., Maria, B., Nick, G.(2016). The Effects of Pop-up Harm
Minimisation Messages on Electronic Gaming Machine Gambling Behaviour in New
Zealand. Journal of Gambling Studies, 32(4), 1115-1126.
9. Jacques C., Ladouceur R., Ferland F.(2000). Impact of availability on gambling: a
longitudinal study. Canadian Journal of Psychiatry, 45(9), 810-815.
10. Kingma, S.(2002). Gaming is Play, It Should Remain Fun!: The Gaming Complex,
Pleasure and Addiction. Constructing the New Consumer Society, 173-193.

11. Kevin Harrigan (2013). About slot machines. [Online] Disponibil pe:
https://www.problemgambling.ca/gambling-help/gambling-information/about-slot-
machines.aspx. [Accesat la data de 23.12.2016].
12. Lupu, V. (2008). Jocul patologic de noroc la adolescenţi, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca.
13. Mark D. Griffiths (1991) Amusement machine playing in childhood and adolescence:
A comparative analysis of video games and fnait machines. Journal of Adolescence,
Volumul 14, pg. 53-73.

34
14. Matthew. B., Belinda, C.(2017). Validation of the Short Gambling Harm Screen
(SGHS): A Tool for Assessment of Harms from Gambling. Journal of Gambling
Studies, 1-14.
15. .Miguel Costa-Gomes, Vincent P. Crawford (2001). Cognition and behavior in
normal-form games: An experimental study. [Online] Disponibil pe:
http://econweb.ucsd.edu/~v2crawford/CGCrBr01EMT.pdf. [Accesat la data de
23.12.2016].
16. Mike, D., Madison, S.,Kevin, H.(2014). The Impact of Sound in Modern Multiline
Video Slot Machine Play. Journal of Gambling Studies, 30(4), 913-929.
17. Poulin, C. (2001). An assessment of the validity and reliability of the SOGSRA.
Journal of Gambling Studies, 18(1), 67-93.
18. Stephanie, B., Nicola, D., Richard, R. (2016). The Utilisation of Music by Casino
Managers: An Interview Study. Journal of Gambling Studies, 32(4), 1127-1141.
19. Sandeep, M., Martin, L., Robert, W.(2017). Gambling, Risk-Taking, and Antisocial
Behavior: A Replication Study Supporting the Generality of Deviance. Jornal of
Gambling Studies, 33(1), 15-36

35