Sunteți pe pagina 1din 14

Mimi Dumitrache Dorica Boltagu Nicolae

t literatura
Limba si romana
- ghid complet pentru Bacalaureat -

rAJBooklet
Bucuregta,2017
CUPRINS
rclTruNr TEoRETTGE

TESTUL 1 Sll liricd simbolisti; Slll ldeologia promovatd de Dacia literard " """""'38
TESTUL 2 Sll text liric; Slll Caracterizarea unui personaj dintr-un basm studiat (Harap-Alb) """"40
TESTUL 3 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje dintr-un basm studiat (Harap-Alb - Sp6nul) """""""42
TESTUL 4 Sll liricd eminesciand; Slll Construclia personajului intr-o nuveld (A/toara cu noroc, de loan Slavici - Ghite)
.....""'44
TESTUL 5 Sll text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o nuveld studiatd (Moara cu noroc, de loan Slavici sau

TESTUL 6 Sll text dramatic; Slll construclia personajului intr-un roman de L. Rebreanu (personaiul lon)
........"........."'.".""'48
TESTUL 7 Sll liricd simbolistd; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman modern subiectiv (ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de rdzboi, de Camil Petrescu sau Maitreyi,de Mircea Eliade) """"""50
Cdlinescu (Enigma otiliei) """""52
TESTUL g Sll liricd neomodernistd; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman de G.
TESTUL 9 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman de G. Cdlinescu (Otilia 9i Felix) """""54
TESTUL 10 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman de M. Sadoveanu
(Baltagul) ......""""""""""56
(vitoria Lipan) ..'.'.'....""""""58
TESTUL 11 Sll liricd modernistd; slll construclia personajului intr-un roman de M. Sadoveanu
TESTUL 12 Sll text dramatic; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman postbelic (Moromefii, de Marin Preda) '.""""'60

TESTUL 13 Sll liricd tradilionalistd; slll construclia personajului intr-un roman de Marin Preda (llie Moromete) ...........'....""'62
TESTUL 14 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text liric romantic (Luceafdrut, de Mihai Eminescu) ...'.."""'64
prin referire la un text studiat .......'.""'66
TESTUL 15 Sll prozd romanticd; Slll Direclia modernista promovatd de Eugen Lovinescu,
(tona, de Marin sorescu) ......'." " " "68
TESTU L 1 6 Sll text epic; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text dramatic postbelic
Caragiale) ...""""""'70
TESTUL text epic; Slll Tema viziunea despre lume intr-o comedie (O scrisoare pierdutd, de l. L.
17 Sll 9i
TESTUL 18 Sll text epic; Slll Construclia personajului intr-o comedie de l, L. Caragiale (Zoe Trahanache) """"'72
perioadei postbelice, scris intre anii 1960
TESTUL 1g* Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume inir-un roman apa(in6nd

TESTUL 21 Sll liricd modernistd; Slll Condilia femeiiintr-un roman interbelic (Enigma Otitiei) .........' """"""""'78
despre lume intr-un text liric interbelic (Flori de mucigai, de T. Arghezi,
TESTUL 22 Sll text epic; Slll Tema si viziunea
si lapona Enigel,de l. Barbu) "'80
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, deL. Blaga, iestament, de TudorArghezi sau Riga Crypto
Bacovia) '.....""""""""'82
TESTUL 23 Sll text epic; SlllArgumentarea apartenenlei la simbolism a unui text liric (Plumb, de G.
(tona, de Marin Sorescu) .......'......."""'84
TESTUL 24 Sl lirica romantica; slll Drama omului modern in dramaturgia postbelicd
de M' Eminescu) ..""'86
TESTUL 25 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text liric (odd (in metru antic),
TESTUL 26 Sll liricd romanticd; Slll Condilia intelectualuluiintr-un roman ($tefan Gheorghidiu) "" """"""""'88
TESTUL 27 text epic; Slll Tema viziunea
Sll despre lume intr-un roman al experienlei (Maitreyi, de M. Eliade) .""""" """'90
9i
TESTUL 2g Sll liricd simbolistd; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un roman (/on, de Liviu
Rebreanu) """'92
de l. slavici) ..'.""""""94
TESTUL 2g Sll liricd tradilionalistd; slll Relatia dintre doud personaje intr-o nuveld (Moara cu noroc,
poetic studiat din opera lui Nichita Stdnescu
TESTUL 30 Sll text dramatic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text

TESTUL 31 Sll text epic; slll Relalia dintre doui personaje intr-un text dramatic (o scrisoare pierdutd, de l.L. caragiale) '."'98
(Femeia in rogu) ""'100
TESTUL 32* Sll text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman scris dupd 1980
TESTUL 33 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman apa(indnd lui Camil
Petrescu (Patul lui Procust) """102
TESTUL 34* Sll text epic; Slll Construclia personajului intr-o dramd studiatd (Megterut Manole, de L. Blaga) ""'104
lui M. Sadoveanu (Hanu
TESTUL 35 Sll text epic (document); slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text narativ apa(inand

pevremuride lonPillat)."108
TESTUL36SII textepic; SlllTemagi viziuneadesprelumeintr-untextpoetictradilionalist (Aci sosi
(Harap-Alb) ....."110
TESTUL 37 Sll text dramatic; SIll Tema gi viziunea despre lume intr-un basm cult aparlin6nd lui lon Creangd
(lon 9i George) '112
TESTUL 3g Sll liricd simbolistd; slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman apa(inand lui Liviu Rebreanu
prelungiri ale romantismului 9i
TESTUL 3g* Sll text liric; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text apa(inand perioadei

................1 16
TESTUL 40 Sll text epic; Slll Prezentarea unei arte poetice moderniste (Joc secund, de lon Barbu)
TESTUL 41 Sll liricd romanticd; Slll Modernismul lovinescian aplicat pe un text narativ, poetic sau dramatic ...........................11g
TESTUL 42 Sll text dramatic; Slll Relalia intre doud personaje intr-un text de M. Sadoveanu ...............
.............120
TESTUL 43 Sll liricd modernistS; Slll Relalia dintre incipit si final intr-un text narativ studiat, la alegere .............122
TESTUL 44 sll text epic; SIll ldeologia promovatd de revista Dacia literard
............124
TEsruL 45 sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un preda
roman de M. ...".............126
TESTUL 46 Sll text dramatic; Slll Construclia personajului intr-un roman al experienlei ............12g
TESTUL 47 Sll liricd modernistd; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un roman psihologic studiat ..............130
TESTUL 48 Sll liricd neomodernistd; Slll Condilia femeii intr-un roman interbelic studiat
...........132
TESTUL 49 sll text dramatic; slll rema iubirii intr-un text narativ studiat
..............134
TESTUL 50 Slltext liric; Slll Condilia intelectualului intr-un roman postbelic studiat ..........,.......136
TESTUL 51 Slltext liric;Slll Condilia omului modern intr-o dramd apa(indnd luiMarin Sorescu .....................138
TESTUL 52 sll liricd eminesciand; slll condilia femeiiintr-o comedie studiatd
.....140
TESTUL 53 Sll text dramatic; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un text narativ realist interbelic ..............,.. ....................142
TESTUL 54 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text poetic interbelic ............144
TESTUL 55 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o artd poeticd interbelicd .........146
TESTUL 56 sll text dramatic; Slll construclia unui personaj intr-un roman postbelic ................. ......................14g
TESTUL 57 Sll text epic; SlllTema gi viziunea despre lume intr-un text poetic studiat la clasd ........................,150
TESTUL 58 sll text epic; slll rema iubirii intr-un text poetic studiat la clasd
.......".1s2
TESTUL 59 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text epiciliric/dramatic din perioada pagoptistd
.......154
TESTUL 60 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o artd poeticd interbelicd
.........156
TESTUL 61 Sll text liric; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o nuvelS fantastica ...............
.....1Sg
TESTUL 62* Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic din perioada prelungiri ale romantismului
si

TESTUL 63 Sll text dramatic; Slll Construcfia unui personaj intr-un text narativ de M. Sadoveanu ............. ..........................162
TESTUL 64 Sll text liric; Slll Relafia dintre doud personaje intr-un roman al experienlei .............164
TESTUL 65* Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman scris intre anii 1960 1g80 ..............................166
9i
TESTUL 66 Sll text epic; Slll Doud tiplogii feminine din doud romane din perioada postbelici studiate Ia clasd, prin raportare

TESTUL 67 Sll text liric; Slll Relalia dintre dou6 personaje dintr-un roman interbelic ................. .......................1T0
TESTUL 68* Sll text liric; Slll Construclia unui personaj intr-un roman scris dupd 1g80 ............ .......................112
TESTUL 69* Slltext dramatic; Slll Particularitdlile de construclie a personajului intr-un roman scris intre anii 1960 gi
lgg1 .114
TESTUL 70 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic postbelic
............176
TESTUL 71 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un basm cult
.......17g
TESTUL 72 Sll text liric; Slll Rela[ia dintre doud personaje dintr-un roman psihologic studiat .........................ig0
TESTUL 73 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic interbelic ............1g2
TESTUL 74 Sll text dramatic; Slll TParticularitdlile de construclie a personajului intr-un text narativ apa(in6nd lui L. Rebreanu,

TESTUL 75 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman studiat la clasd, apa(in6nd perioadei postbelice
1g6
TESTUL 76 Sll text liric; Slll Particularitdtile de constructie a unui personaj dintr-un text dramatic ...................1gg
TESTUL 77 Slltext liric; Slll Particularitdlile unui text narativ studiat, apartin6nd prozei realiste .......................190
TESTUL 78 Sll text epic; Slll Particularitdli ale unui text poetic apa(inAnd lui Mihai Eminescu .......................1,gZ
TESTUL 79 Sll text epic; Slll Slll Rolul criticii literare, pornind de la una dintre orientdrile critice impuse de Titu Maiorescu
sau

TESTUL 80 Sll text liric; Slll ParticularitSlile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apa(in6nd perioadei

NOTA!
Testele pot fi lucrate atdt de elevii de la profilul real, cat gi de cei de la profilul umanist,
exceptie ficdnd subiectul al lll'lea al testelor notate cu asterisc, care se adreseazi exclusiv
elevilor de la profilul umanist.
TESTUL 1 Sll liricS simbolistS; Slll ldeologia promovatS de Dacia literard
"" " "98 r

TESTUL 2 Sll text liric; Slll Caracterizarea unui personaj dintr-un basm
studiat (Harap-Alb) ""'200
studiat (Harap-Alb - Spanul) """"""202
TESTUL 3 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje dintr-un basm
TESTUL 4 sll liricd eminesciand; Slll construclia personajului intr-o nuveli
(Moara cu noroc. de loan Slavici - Ghitd) " ""'204
studiald (Moara cu noroc' de loan Slavici sau
TESTUL 5 Sll text liric; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o nuveld

TESTUL 6 Sll text dramatic; slll construclia personajului intr-un roman de L. Rebreanu (personajul
lon) " """" """""""'210
roman modern subiectiv (lJltima noapte de dragoste,
TESTUL 7 Sll liricd simbolistd; slll Relalia dintre douS personaje intr-un
intyia noapte de rdzboi,de Camil Petrescu Uiiir",yi,de Mircea Eliade) """""212
"uu intr-un roman de G. cdlinescu (Enigma otiliei) """"216
TESTUL g sll lirica neomodernistd; Slll rema 9i viziunea despre lume
roman de G. Cdlinescu (Otilia 9i Felix) "" "'218
TESTUL 9 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un
TESTUL 10 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume
intr-un roman de M. Sadoveanu (Baltagul) """"""""""""220
TESTUL 11 Sll liricd modernistd; Slll construclia personajului intr-un roman de M. Sadoveanu (Vitoria Lipan) " """ """""'222
intr-un roman postbelic (Moromelii, de Marin Preda) """"'224
TESTUL 12 Sll text dramatic; Slll rema gi viziunea despre lume
roman de Marin Preda (llie Moromete) "" "" " """227
TESTUL 13 Sll liricd tradi[ionalistd; slll constructia personajului intr-un
text liric romantic (Luceafdrut, de Mihai Eminescu) """""'229
TESTUL 14 Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un
TESTUL 15 Sll proza romanticd; Slll Direclia modernistd promovatd
de E. Lovinescu, prin referire la un text sludial (ultima noapte

dramatic postbelic (tona, de Marin Sorescu) "-"""""'234


TESTUL 16 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text
(o scrisoare pierdutd, de l. L Caragiale) """" ""'236
TESTUL 17 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o comedie
de l. L. Caragiale (ZoeTrahanache) ""239
TESTUL 1g Sll text epic; Slll Construcfia personajului intr-o cornedie
apa(inand perioadei postbelice, scris intre anii 1960
TESTUL 1g* Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman

TESTUL 21 Sll lirica modernistd; slll condilia femeii intr-un roman interbelic (Enigma otiliei) """"" " " """'245
text liric interbelic (Flori de mucigai, de T' Arghezi'
TESTUL 22 Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un 247
tapona Eniget,de l Barbu' sau Testamenf' de TudorArghezi)
Eu nu stivesc corola de minuni a tumii, der-. araga, Rrga crypto 9i
TESTUL 23 Sll text epic; slll Argumentarea apartenenlei la simbolism
a unui text liic (Plumb, de G' Bacovia) """"""""""
252

postbelica (lona' de Marin Sorescu) """" """" "253


TESTUL 24 Sl liricd romanticd; slll Drama omului modern in dramaturgia
text liric (ode $n metru antic), de M' Eminescu) ""255
TESTUL 25 Sll text dramatic; Slllrema gi viziunea despre lume intr-un
roman ($tefan Gheorghidiu) """"""."""'-257
TESTUL 26 sll liricd romanticd; Slll Condilia intelectualuluiintr-un
gi viziunea despre lume intr-un roman al experientei
(Maitreyi, de M' Eliade) " "" " ".'259
TESTUL 27 Sll text epic; slll Tema
intr-un roman (/on' de Liviu Rebreanu) """""""""" """261
TESTUL 2g Sll liricS simbolistd; Slll Tema si viziunea despre lume
personaje intr-o nuveld (Moara cu noroc, de I' Slavici) """ """'263
TESTUL 2g Sll iiricd tradilionalistd; slll Relafia dintre doud
intr-un text poetic studiat din opera lui Nichita stSnescu
TESTUL 30 Sll text dramatic; Slll rema gi viziunea despre lume

text dramatic (o scrisoare pierdutd, de I'L' caragiale) "'266


TESTUL 31 sll text epic; Slll Relalia dintre doui personaje intr-un
roman scris dupd 1980 (Femeia in rogu) ""'268
TESTUL 32* SII text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un
roman apa(inand lui camil Petrescu (Patul lui Procust) "" '270
TESTUL 33 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un
(Meqterut Manole, de L' Blaga) " "" """"""""'271
TESTUL 34* sll text epic; slll construclia personajuluiintr-o dramd studiati
lume intr-un text narativ apa(inand lui M Sadoveaou (Hanu
TESTUL 35 Sll text epic (document); slll rema gi viziunea despre

poetic tradilionalist (Aci sosi pe vremuri' de lon Pillat) "275


TESTUL 36 slt text epic; slll rema gi viziunea despre rume intr-un text
cult apa(in6nd lui lon creangEr (Harap-Alb) ""'-'277
TESTUL 37 Sll text dramaiic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un basm
roman apa(inind lui Liviu Rebreanu (lon 9i George) '278
TESTUL 3g Sll lirica simbolistS; slll Relalia dintre doud personaje intr-un
perioadei prelungiri ale romantismului 9i
TESTUL 3g* Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un text apa(indnd

TESTUL 40 Sll text epic; Slll Prezentarea unei ade poetice moderniste
(Joc secund, de lon Barbu) """""""""'282
cURENTE LITERARE RoMANE$TI ir.r corurExr EURopEAN

UMANISMUL EUROPEAN
Etapaculturalddenumitdumanismestestr6nslegatdo

Reprezentan!i
. pune in centrul preocupdrilor omul gi valorile
sale; Italia: Dante Alighieri, Francesco petrarca,
. datorati dezvoltdrii burgheziei gi oragelor,
aceastd noud Giovanni Boccaccio, Ludovico Ariosto,
concep[ie se desprinde de cenzura puternicd a bisericii, Michelangelo Buonarroti, Niccolo Machiavelli:
iar cdrturarul nu mai este, ca in Evul Mediu, doar clericul, Fran[a: Frangois Rabelais, Michel de Montaigne,
ci laicul; Pierre de Ronsard;
. crede in libertatea, perfectibilitatea gi demnitatea
omului, Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus,
capabil de a descoperi adevirurile despre sine gi despre William Shakespeare;
lume;
. accentul cade pe ratiune; Jirile de Jos: Erasmus din Rotterdam;
Spania: Miguel de Cervantes, Luis de G6ngora y
. idealul umanist esle lJomo lJniversale, personalitatea
Argote, Lope de Vega, pedro Calder6n Oe ta Baica;
creatoare capabild sd se afirme in mai multe domenii, si La noi: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Sp6tarul,
fie simultan savant, muzician, poet, matematician, pictor Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce,
(una dintre aceste personalitd[ifiind Leonardo da Vinci).
Dimitrie Cantemir.

!LUMINISMUL
lluminismulesteuncurentideologicaiculturalcareSemanifestdi,
iluminism se.pre_tunsesc ideire renascentiste, cu accent pe imporran[a
!::r,l:::'!y^?:::!,::::i*yyt::t11991'prin
rafiuniiin cunoagtere gi pe emanciparea oameniror prin curiuri.

. are un pronunldt caracter laic


Ai anticlerical; Franfa: Denis Diderot, Jean le Rond
. accentul cade pe valorile ratiunii;
D'Alembert, Jean-Jacques Rousseau,
. militeazd pentru eliberarea spiritului de orice prejudecatd;
Voltaire, Montesquieu;
'pledeazd pentru iluminarea maselor popurare, pentru emanciparea Anglia: Jonathan Swift, Daniel Defoe;
poporului prin culturd;
. acordd interes libertd[ilor spirituale gi
Germania: G. E. Lessing, Johann
na[ionale; Wolfgang Goethe, lmmanuel Kant;
. are caracter antifeudal gi antidespotic;
!-a noi: Samuil Micu, petru Maior, Dinicu
. apeleazd adesea la ironie, satird;
Golescu, loan Budai-Deleanu, Gheorghe
' condamnd orice formd de violenld, fiind acceptatd doar dezbaterea $incai.
de idei.

6 Limba;i literatura romAnd. Chid comptet pentru Bacalaureat


ROMANTISMUL

Rouarunsuul EURoPEAN

curentliterardezvoltatinEuropaIasfAr9itulsecolului
al XVlll-lea giin primele decenii ale secolului al XIX-lea, apSrut ca o reaclie impotriva clasicismului'

Caracteristici Reprezentan!i
. afirmarea originalitd[ii 9i a libertdlii de creatie; reactie Germania: Heinrich Heine, Friedrich von Schiller,
impotriva ierirhiei genurilor 9i a doctrinelor clasice ale Friedrich Holderlin, August Wilhelm 9i Friedrich
obiectivitdtii 9i imitatiei; Schlegel (fra{i)
. domeniile de crealie predilecte: lirica 9i drama; Rusia: Mihail Lermontov
. revalorificarea afectivitdtii; Anglia: Percy Bysshe Shelley, George Gordon Byron,
. reasezarea euluiin centrul lumii; Wiliiam Wordsworth, Samuel Taylor Coleridge
. trecerea de la ralional spre zonele tainice ale Franla: Victor Hugo, Alphonse de Lamartine
sufletului; Italia: Giacomo LeoPardi
. cultivarea tainei, tenebrelor, demonicului; La noi: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie
. predilec[ia pentru mit 9i simbol; Bolintineanu, Barbu $tefinescu Delavrancea
. surse de inspiralie: folclorul, istoria, natura;
. contemplarea spaliului cosmic (infinit);
. respingerea prezentuluifad 9i decadent (romanticii
cautd universuri compensatorii: fie se intorc spre
trecut, mai cu seami spre Evul Mediu, fie se cufundd
in lumea visului, a reveriei 9i a iubirii);
. cultivarea stdrilor de melancolie, nostalgie, suferin[d,
dar gi a ironiei;
. apetenla pentru solitudine (eroii romantici sunt nigte
mari singuratici);
. prezenla figurilor tutelare: titanul, geniul, profetul,
regele, demonul gi ingerul'
. la nivel stilistic, se observd folosirea frecventi a
antitezei.

RorulurtsmuL RoMANESc
subformaunuiromantismcaremilitainprimulr6nd
pentru constituirea un"i iit"rrturi originate, i^ se regdseau 9i elemente clasice'
Jria "rrf uriretoare, a Junimii ei a marilor":::,TT:t:::::;19-TI
autori din a doua jumdtate
ffi;:,:,:;i:ifi; iir,J,
"i.,rl,J"i"rl,
cu epoca
a secolului alXlX-lea
Caracteristici
. valorificarea elementului nalional (folclor, naturi, istorie);
urmdrea
. caracterul militant (crlatia rrtirti.a este subordonata idealurilor nalionale 9i sociale ale epocii; se
mobil izarea publ iculu i cititor pentru realizarea acestor idealu ;
ri)
persuasiune);
. caracter retoric (oecurge Jin'dimensiunea lui militanti, stilul retoric fiind o modalitate de
. eclectismul stilistic (romantismul romanesc, de la scriitorii pagoptigti 9i pand la Eminescu, gi-a integrat anumite
clasicism gi romantism fiind, dupi unii istorici
aspecte gi trisdturi particulare ale clasicismului, acest ameslec de
Biedermeier).
literari, o caracteristicd a romantismului ldrziu, numit gi romantismul

Noliuni teoretice 7
Particularitifi ale prozei romantice
' prezenta unui narator implicat afectiv, ce renunld uneori (aga cum se intampli in prozafantasticd)
Ia atributul
omniscien[ei;
'actiune bogata in intAmpldri neobignuite gl rdsturndri de situalie spectaculoase, legate cel mai adesea de
ascensiunea gi pribugirea unor personaje;
'personaje exceptionale, inzestrate cu calitd[i sau defecte iegite din comun;
' cultivarea pitorescului (pitoresc este ceea ce place ochiului, ceea ce e singulal neobignuit);
'intrebuintarea frecventd a antitezei, atAt ca procedeu compozi[ional, cAt gi-ca mijloc dL caracterizare a
personajelor);
. limbaj care mizeazd pe expresivitate, bogat in figuri de stil;
' interes manifestat fatd de specii cum ar fi nuvela istoricd gi romanul istoric, nuvela fantasticd gi romanul
fantastic, memoriile de cildtorie.
Teme gi motive romantice in poezia eminesciani
. Tema naturii gi a iubirii:
Motive: lacul, marea, lzvorul, codrul, stelele, luceafdrul, noaptea, ,,sara-n asfinlit", teiul, nufdrul, intAlnirea
indrdgosti[ilor, chemarea iubitei, agteptarea infriguratd, nostalgia, dorul, femeia-inger gi
femeia-demon, voluptatea suferin[ei.
. Tema (supratema) timpului
Motive: inserarea, trecerea inexorabild a timpului, momentulgenezei gi al extincliei universului, istoria,
epocile vechi sau mitice ale lumii gi ale istoriei na[ionale (Dacii, Egiptui antic, Evul Mediu g.a.), timpulsacru
al iubirii, timpul cosmic (al Luceafdrului) gi timpul umanterestru.
. Tematica filosofici
Motive: cdldtoria cosmicd, geniul (cu ipostazele:,,bdtrdnul dascdl" din Scrisoarea /, t6ndrul voievod, Luceafdrul,
indrdgostitul ,,cufundat in stele", magul, profetul, regele, ,,impdratul gi proletarul"), condi[ia ,rrne, ,iata
vis, via{a ca teatru. "a

REALISMUL
Afost un curent literar gi artistic care a inceput sd se manifeste spre sfdrgitul primeijumitdli a secolului ,f XX-leu,
ca o reac[ie impotriva romantismului.
Caracteristici Reprezentan!i
l. reconstruiegte la nivelfictional o lume in toatd Franla: Stendhal, Honor6 de Balzac, Gustave Flaubert,
I complexitatea ei, infa[igeazd un tablou c6t mai
cuprinzdtor al vietii sociale, cu toate clasele sale;
Guy de Maupassant
Rusia: N. V. Gogol, l. S. Turgheniev,
. este o literaturi bazatd pe mlmesis, adicd pe
L. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, A. p. Cehov
reprezentarea verosimild a realitd[ii; Anglia: Charles Dickens, W. M. Thackeray
. teme specifice: goana dupd inavutire, cisdtoria,
familia;
. personajele sunt oameni obignuiti, apa(inAnd tuturor
mediilor sociale;
. personajele sunt reprezentative pentru o tipologie
morald (avarul, arivistul, fata bdtr6n6, tdndrulin
formare etc.), dar mai cu seamd pentru o categorie
sociald ([drdnimea, burghezia);
. in caracterizarea acestor personaje se folosegte
tehnica detaliului, a amdnuntului semnificativ;
. se remarcd interesul pentru psihologia personajelor
(se intrebu in \eazd analiza psi holog icd);
. apare principiul obiectivitdlii (autorul realist
are
preten[ia de a infdtiga realitatea aga cum este, fdrd
s-o idealizeze, dar gi fdrd s-o caricaturizeze);
. naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient gi
omniprezent, adesea obiectiv.

Limba 5i literotura romand. Ahid compLet pentru Bacalaureat


Realtstvtuu RonrtANesc
in cultura rom6nd, viziunea realisti se regdsegte
. la prozatorii secolului al XIX-lea loan Slavici (romanul ,,Mara", nuvela realist-psihologicd ',Moara cu norod')'
-
l.L. Caragiale (nuvelele, schilele, dar gi comediile)
. in prima jumdtate a secolului'al )fi-lei (Liviu Rebreanu - realismul de inspiralie rurald in ,,lon"qi ,,Rdscoala"
de inspiratie citadin6 -
realismul psihologic in ,,pidurea spanzura!ilo/', G. Cdlinescu - realismul balzacian,
,,Enigma Otiliei') in a doua jumdiate, in perioada postbelicd (Marin Preda - ,,Morome[ii")
9l

SIMBOLISMUL
luluialXlX-lea,careac!ieimpotrivanaturalismuluigiacultului
exagerat pentru formd al parnasianismului. Odatd cu simbolismulincepe,
in plan european, poezia moderna'

Caracteristici
. preferinta pentru simboluri
Acesta esfe o modatitate de cunoagtere gi
Atenlie! Nu simbotismul descoperd virtulile expresive ete simbotului.
lor, mari iubitori de simboluri'
de expresie a poelilor dintotdeauna. Romanticii,'de exemplu, sunt, la rltndut
. corespondenlele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalen[e care se stabilesc intre stdri interioare
inconjurdtoare;
(trdiri, senzalii, sentimente) gi anumite elemente exterioare, din naturd, din realitatea
. simboligtii au cultivat programatic un gen de corespondenle intre tipuri diferite de senzalii numite sinestezii: unui
se face spontan in con$tiinta poetului;
anumit sunet ii corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta
spuneau acegti primi poeli moderni' inseamnd a-i
i. pentru simboligti, poeziaeste o artd a sugestiei. A numi un lucru,
asocialii insolite, suprimd unul dintre
I rdoi misterul: ,,a-l suqera, iatd visul!" (st6phane Mallarm6). De aceea, folosesc
I teimeni cand iotoseJc comparalia, preferd exprimdrile eliptice, incantaliile etc'
. muzicalitatea versurilor;
. simbolismu I creeazd poezie in vers liber, renun!6nd la rigorile versificatiei;
bolile'
. temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenla, disolutia materiei,
obsesia mo(ii, stdrile de
parfumul, florile legate intotdeauna de mister gi moarte, muzica viorilor a clavecinului,
gi
prin plictiseala 9i dezgust fald de
angoasd, depresia, spleen-ul (stare nemotivlta oe melancolie, manifestatd
terne'
orile), disoluiia sentimentelor, oraqul neurastenizant 9i noroios, culorile cenuqii'

Reprezentanfi
Franla:
. Paul verlaine . Arthur Rimbaud . St6phane Mallarm6 ' Jean Mor6as
La noi:
. Alexandru Macedonski . George Bacovia ' lon Minulescu ' $tefan Peticd ' Dimitrie Anghel

o,"ti.i,n"t'i,nuolismuluiafostpoetulAlexandruMacedonski.ldeilesale
poetica simbolistS: O""p'".1-?,?i'^:f:^?1"iJ1.t^t"9h
estetice sunt expuse in cAteva articole, in care se teoretizeazd
cultivarea muzicalitd[ii: ,,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai pulin decat arta muzicii"; sugestia, inefabilul:
impune fdrd ca nimeni sd-gi dea seama in ce mod 9i pentru
,,poezia convinge pentru cd tot ce este frumos ni se
ce,,: poezia viitorului(1gg2) - veritabil manifest simbolist. Poezia
lui Macedonski este, insd, la confluenta a douS
mari curente: romantism 9i simbolism ,:r^-^+.....
poet, prozator gi dramaturg, lon Minulescu a jucat un rol insemnat in impunerea 9i popularizarea literaturii
deosebitd'
simboliste. opera sa cuprinde-mai multe volume de versuri, de o muzicalitate
Un alt nume important al simbolismului romdnesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale

Noliuni teoretice
MODERNISMUL
Esteotendint5generaldcaresemanifestdinIiteraturagiartauniversald,incep6nddinadm
alXlX-lea 9i p6nd dupd al Doilea Rdzboi Mondial, cAnd va fi continuati de postmodernirr. in po"ri",
cd anulde nagtere alliriciimoderne este 1857, c6nd Charles Baudelaire publicd Ftorile rdului.
rl ."r.il"ra

.sedefinegteinopozitiecutradi[iacareapdrdunanumeidealdefrumuse[en".@
modernismul insemndnd nout, schimbarea, diferenla;
'ruptura de traditie gi, adesea, revolta impotriva mogtenirii cregtine;
'artistul modern cautd,,caracterulfrumosuluiactual", tocmaide aceea accentul cade pe originalitate;
' instaurarea artificialuluigi eliminarea naturalului: referin[ele noilor artigti sunt la lumea marilor orage, la epoca
tehnicii;
. arta este un construct al imaginaliei;
'inaderenla la real, respingerea dispre[uitoare a lumii reale, de-realizarearealului (Hugo Friedrich): arta are
capacitatea de a crea o lume noud care nu mai urmeazd legile lumii obignuite;
'indiferen(a fald de gustul publicului comun (numitd de Hugo Friedrich ,,pldcerea aristocraticd de a displdcea,,:
autorul modernist se adreseazd unei elite, unor,,ini!ia[i,,.

' transformarea negativului, a urdtului intr-o categorie esteticd - estetica ur1tului;


'estetica modernd ,,dd un sentiment de instrdinare, de mrsfergi, in cele din urmd, de nefericire,,(Baudelalre),
cultivAnd un frumos in acelagitimp infernal gi divin;
' se descoperd analogii gi legiturl noi, cum ar fi cea intre poezie gi matematic it (vezi poezia lui lon Barbu), ceea
ce duce la ermetizarea poeziei;
' predileclia pentru poezia de cunoagtere gi preferinla pentru artele poetice;
'existd o disonan!5 intre formd gi con[inut, ceea ce genereazd ambiguitate, aparentd incoeren{d, tensiuni
nerezolvate etc.;
'teoria magiei limbajuluigi a fanteziei, cultivati mai ales de citre adeplii,,poeziei pure", printre care se numdrd
Mallarm6 gi, la noi, lon Barbu;
' pringiliulfantezieidictatoriale - poetul modernist nu mai ,,redd"l,,exprimd", ciigi propune sd creeze universuri
posibile;
'poezia modernd sebazeazd pe metaford, de aceea a fost numitd ,,poezia metaforei"; metafora este constituitd
din aldturdri gocante, aparent incompatibile;
. transfigurarea realului;
',,noul limbaj" caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic, sintaxS elipticd sau contorsionatd, dislocare topicd,
preferin{d pentru versul alb.

Modernismul poetic rominesc


'perioada interbelici: poeliiTudorArghezi, lon Barbu, Lucian Blaga, criticul literar Eugen Lovinescu
' perioada postbelici: neomodernismul genera[iei '60 (Nichita stdnescu)
Romanul modernist (de analizi): Mircea Eliade, Camil petrescu
Romanul de analizd s-a impus in literatura secolului al XX-lea ca o reaclie impotriva romanului
de tip obiectiu
Prozatorii acestui secol (influenlali de psihologia
9i filosofia epocii) s-au aritat'preocupali de analiza'.tarifoiO"
congtiinld gi au respins convenliile prozei realisle (mai ales prezen[a naratorului omniscieni;, afirm6nd
cd acestea
genereazd o evidentd lipsd de autenticitate.

10 Limba 5i literatura romdnd. Ghid complet pentru Bocaloureat


Particularititi
. pr"*"1" care relateazdlapersoana lgi nu maideline atributele omniscienteigiomnipotentei
(naratiune"*rt""rhrWersonaj,
cu focalizare internd);
. ordinea evenimentelor nu mai este cronologic5;
. nu mai conteazd lumea gi faptele,
'_r_-'-, ci
-_ individ-ul
-- gi interioritatea, memoria lui; deplasarea de accent de la actiunea
| il;rr;tjl, ui"t, interioari a personajetor 9i oe Ia crealie laanalizd (in acceplia datd acestor termeni de G'
|I tnraileanu;i
itutailgdilu,. ,. . poate ri^^i.
are o importanld secundard sau --^.^ lipsi;
l. conflictul este, de obicei, psihologic; conflictul exterior
de o mare bogdlie 9i complexitate, se confruntd cu
i. plir""rr"re 1oe reguta inietectuiti; au o viald sufleteascd actioneazd adesea intr-un
i ;;ffi#o-"'"ioi, il"rat sau existenliat 9i igi anatizeazd permanent reactiile; acestea
i mod imprevizibil; involuntare, care face ca
i.timpul se subiectivizeazd, devine,,timp interior" gi funclioneazd principiul memoriei
ciintr-o subiectivd, a$a cum sunt percepute
i evenimentele s6 nu mai fie relatate in ordinea lor ironologicd, ordine
I de congtiinta naratorului-personaj;
interior, fluxul conqtiinlei;
,. intrebuin{area unor tehnici gi modalitdli specifice: analiza psihologicS, monologul
l. ,prr" imperativul autenticitd[ii care se concrelizeazi in estomparea limitelor dintre ficlional qi nonficlional, prin
de existente";
abordarea unor formule cum ar fi jurnalul, memorialul, romanul epistolar sau ,,dosarul
. influenta noilor orientdri din filosofie (Bergson, Husserl) 9i psihologie (Freud);
. crealiile au caracterul unor ,,opere deschise".

TRADITIONALISMUL
dintre
c"*titr*3dt,rri d" ,odernism, una dintre oirecliite importante care s-au manifestat in literatura romand
cele doud Rdzboaie Mondiale.
Particularititi
. preocuparea pentru aspectele nalionale, pentru folclor, mit 9i istorie; lon Pillat
. caracter rural (cultul saiului; satul este privit ca o vatrd de spiritualitate); Adrian Maniu
. cultivarea poeziei cu subiect religios (Vasile Voiculescu, Poeme cu ingeri,lon Pillat' Vasile Voiculescu
Aron Cotrug
Biserica de altddatd);
. poezia pdmAntului 9i a roadelor; Radu Gyr
. cultul strdbunilor;
. paseismul (valorizarea trecutului);
. peisajul rural, campestru;
. ieme'specifice: legdtura omului cu pdmAntul, legdtura dintre generatii, nostalgia
trecutului;
. asimilarea modalitdlilor de expresie ale poeziei moderne'

Noliuni teoretice !!
TESTUL 1

Subiectul I

Citegte urmitorul fragment:


Cdnd, adolescent, au inceput sd md incerce crizde de melancolie gitristele, imi spuneam cd asfea fac parte
din
zestrea mea moldoveand. Uneori, md rdzvrdteam impotriva acestei aplecdri cdtre visdtorie gi contemptalie,
a
tendinlei de a md intoarce in trecut gi a md tdsa dobordt de amintiri md rdzvrdteam impoiriva s1ngelui' meu
moldovenesc gi chemam in ajutor zdcdmintele de energie
-
ate famitiei mamei, spiritul de aventurd, puterea de muncd
gi ddrzenia, vitalitatea aproape vutgard a crescdtorilor de cai de la Dundre. intr-una din aceste revolte
contra
melancoliei, am scris gi publicat in ,,Cuvdntul", din 1927, cdnd eram deja student, un foileton,
,,impotriva
Moldovei", care a stdrnit o lungd polemicd. Evident, simplificam prea mult lucrurile. Dar continuitotugi sd cred
cd
acesfe doud ereditd,ti s-au infruntat necontenit addncurile fiinlei mete, aiutdndu-md asffe/ sd cresc, invdl1ndu-md
.in
sd nu md identific complet cu niciuna dintre ele; in cele din urmd, silindu-md sd-mi capdt un altfel de echitibru, pe
care sd-ldobdndesc plecdnd de la alte date gi utilizdnd alte mijloace.
Nu gtiu cum s-au cunoscut pdrinlii mei. Cdnd s-au cdsdtorit, tata era fldcdu tomnatec; avea vreo cincisprezece
ani mai mult ca mama. in fotografia nupfiald, de prin 1904, tata nu ardta cei35 de ani pe care ii avea, cu'toate cd
era deia pleguv. Brun, uscat, cu mustala neagrd, in furculi{d, cu sprdncenele groase gi ochi oletili, pdtrunzdtori,
tata
pdrea cd nu imbdtrdnegte. Avea o mare rezistenld fizicd. La 70 de ani, umbla pe jos de la un capdt
ta cetdialt at
Bucuregtiului gi nu putea rdmilne o ctipd locutui;i9i gdsea necontenit de lucru, in iasd, in pivni,td, in curte.
Era de
felul lui frugal, dar la petreceri mdnca gl bea cdt cinci. Dupd ce-a iegit ta pensie gi s-a hotar1f sd se ocupeserbs
de
educalia noastrd, a/unsese obositor; i se pdrea cd trebuie sd ne inve,te neconienit cum sd ne purtdm gi mai
ales,
cum ii pldcea lui sd spund, sd ne ,,facd morald". in ultimii ani de liceu, aproape la fiecare masd ne
predicd, de altfel necontenit intreruptd de interjecliite gi glosele exasperate ate mamei. {inea o lungd
[...]
La instalarea noastrd definitivd la Bucuregti, mama era incd foarte tdndrd, nu impliniieTncd 30 de ani. pe
atunci,
era frumoasd gi incd elegantd, dar pulini ani mai in urmd, in timpul ocupaliei germane gi imediat dupd rdzboi,
c6nd
am sdrdcit, mama a renun,tattreptat la eleganld gi cochetdrie. La 35 de ani, a hotdrdi cd nu mai e t6ndrd, cd are
copii mari gi cd trebuie sd trdiascd numai pentru ei. N-a mai vrut sd-gi cumpere nimic pentru ea, gi ducea singurd
toa.td ca,sa, renun.ldnd, vreo zece ani, chiar la o biatd stujnicd de la
lard, ca sd-gi poatd line'copiii la ficJu gi
universitate. ln schimb, imi dddea intotdeauna oricAli baniii ceream ca sd-mi cumpdr cdrli. Am ghicit mai t1rziu cd
prin mine igi indestula, intr-un anumit fel, setea de tecturd pe care o ayusese in prima tinere,te. l-a pldcut
intotdeauna
sd citeascd, dar, dupd ce s-a retras tata cu regimentut in Moldova gi ea a rdmas singuia cu noi, rdgazul pentru
lectura se impulina din zi in zi. Pdstrase fofugi cAteva cdfii de cdpdtdi, gi nu sL cuba niciodatd fdrd sa
d e sch i d d,,P salti re a",,,A nn a Ka re n i n a" sa u,,poezi i i e,' lu i E minescu.
Mircea Eliade, Memorii
A. scrie rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinle cu privire la text:
1. Men{ioneazd sensulstructurii igi giisea necontenit de lucru.
4 puncte
2. lndicd ce reaclii a stArnit foiletonul impotriva Moldovei, scris de Mircea Eliade in perioada studentiei. 4 puncte
3. Explicd ce reprezintd pentru Mircea Eliade zestrea ereditard oferita de fiecare dintre pdrinliisdi. 4 puncte
4. Precizeazd, pe baza textului, doud elemente contradictorii in felul de a fi al tatilui. 4 puncte
5. Prezintd, in 30-50 de cuvinte, imaginea mamei, aga cum este surprinsi in ultimul alineat al textului. 4 puncte
Noti! Rdspunsurile vor fi formulate in enunturi.
B. Redacteazi un text, de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi daci factorulereditar poate influenta
sau nu destinul unui omn valorificind informalia din fragmentul citat aparlindnd lui Mircea Eliade.
20 de puncte
in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
- formularea tezei/ problematicii puse in disculie; 2 puncte
- menfionarea pozifiei pe care o ai fald de tezdl problematicd; 2 puncte
- enun(area 9i dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate pozi[iei adoptate; 12 puncte
- formularea unei concluzii pertinente;
2 puncte
- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare;
1 punct
- respectarea precizdrii privind numdrulde cuvinte. 1 punct
Noti!
in elaborarea rdspunsului, te vei raporta Ia informaliile din fragmentul dat. Folosirea altor informalii este facultativi.
38 Limba 5i Literatura romAnd. Chid complet pentru Bqcalaureat
10 puncte
Subiectul al ll-lea
Comenteazi, in minimum 50 de cuvinte, textul urmdtor, evidenliind
relalia strinsi dintre ideile poetice 9i
mijloacele artistice utilizate:
Degi pe cer e-aceeagi lund -
Dar unde e cea de'altddatd
Minciuna vielei ce md-mbatd -
E azio attfelde minciund.

Ca giatunci, duios rdsund


Cavale-n noaPtea instelatd,
Si-n cer zilmbe$te-aceeagi lund -
bar unde e cea de-altddatd?

A ei tumind argintatd
Cu roze albe md-ncunund,
$i cAntd tot Pe vechea strund,
Dar pentru mine e schimbatd,
Degi pe cer e-aceeasi lund'
Alexandru Macedonski, Rondelul lunei
30 de cte
Subiectul al lll-lea
Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care
si prezinli ideologia promovati de revista
Dacia literard, aga cum se reflecti aceasta intr'o operi
literari studiati'
:n
elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
literard;
- descrierea contextului istoric in care a apirut revista Dacia
promovate in studiul lntroduc'tie;
- prezentarea a doud trdsituri ale ideologiei literare
revistei gi o operd literard studiatd (text narativ sau text
- stabilirea unei relalii intre ideile identificate in programul
coetic).

Noti!
Crdinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere'
pentru conlinutut eseutui, vei primi 1g puncte (c6te 6 puncte pentru,fi::?I"^9:j:itd/ repe0' Pentru organizarea
introducere, cuprins' incheiere - 3 puncte; logica
iiscursului, vei primi 12 puncte (existenta patfif", i"rpdnente - puncte; craritatea exprimdrii - 2 puncte;
-nrdnluirii
ideiror- s pu,i.i";-aoititali oe'aniiia gioe argumentare - 3
-".p.i"trt", precizdrii privind'numarut minim de cuvinte - 1 punct)'
eseurtrebuie si aibi minimum 400 de cuvinte
in vederea acordirii punctajurui pentru organizarea discursurui,
9isi dezvolte subiectul Propus. puncte;
pentru redactareaintregiilucriri,veiprimil0 puncte (utilizarea limbiiliterare-3 puncte;ortografia-3
u9-".rr", in pagind, lizibilitatea - 1 punct)'
cunctualia - 3 puncte;

Teste 39
TESTUL 2
Subiectul I
de
Citegte urmitorul fragment:
Muzica clasicd, inlelegdnd aici muzica cultd, are muttipte calitdli
terapeutice, nu doar gra,tie efectelor dinamizante
sau relaxante de moment, ci gi prin caracterul evocator,
ce permite numeroase asocia.tii libere de idei.Esfe o muzicd
ce solicitd gi dezvoltd enorm intetectut, fiindcd presupune o ascultare p"
timbral' Muzica lui Beethoven, de pildd, poate fi exiem de mobitizatoare
,ii*iti-ptitnuri: melodic, ritmic, armonic,
gi poate genera noi resurse interioare de
a iegi dintr-o situalie nu tocmai favorabild momentului.
ln momentul in care muzica este ascultatd predominant cu emisfera
dreaptd (adicd analogic, emolionat), calitd[ile
terapeutice apar neintArziat. Bogd,tia itmico-melodico-armonico-timbrald
a muzicii culte permite fi""aruir"!it'"2
ancoreze in ceva, sii-gi dea drumul la fantezie, sd purceadd in istoria personald
gdsind noi sensuri gi rnyiiegeri ate
u nor even i mente trecute.
orice linie melodicd poate sugera un anume personaj din viala noastrd, orice
instrument poate evoca vocea sau
atitudinea cuiva din trecutul nostru. Fiecare dintre noi aude muzica in felul
sdu propriu, in funclie de istoria personald.
Nu existd un mod bun sau rdu de a auzi muzica, existd doar un mod autentic gi
reat, in concordanld cu propria viald.
Existd experimente care atestd calitdtite terapeutice ate muzicii clasice.
Eiectut Mozart a fost studiat incd din anii
'50 de cdtre Alfred r,9*3ti?: in Franla, cdnd, in'urma experimentetor,
s-a constatat cd audierea muzicii mozartiene
dezvoltd foafte mutt gdndirea spaliald gi aptitudinile matematice. Neurofiziotogii
au demonstrat (prin intermediut
prelucrdrii activitdlii neuronale pe calculatof cd existd o sincronizare
intre activititea ritmicd a creierutui gi ritmicitatea
muzicii mozartiene. [...]
A existat chiar un program special conceput pentru copii, numit
,,Keyboard Music", un experiment desfdgurat pe
o duratd de cinci ani gi soldat cu progrese evidente in domeniul genaiiii, in general,
gi a celei spaliale, in special.
Evident, dozarea trebuie fdcutd cu mare griid gi alternatd cu muzica de altd'facturd, fiindcd poate apdrea
suprasaturalia gi, astfel, efectete pozitive se pof transforma intr-o aversiune
tdligd.
Nu numai muzica mozaftiand are calitdtiterapeutice demonstrate, ci gi
muziia barocd, in speciat cea cu un tempo
tent gi interpretatd de un ansamblu de co)rde (psihotogul tozano,
ei,t; rrl;;;t ;;;;;"studiat acest efect).
Aceasta muzicd lentd favorizeazd apari,tia unei stdri de relaxare foarte speciale,
numitd gi
in care corpul intrd intr'o stare de calm, consumdnd foarte pulind energie (se regteazd ,,relaxare activd,,, stare
tensiunea arteriald, scad
hormoniide sfreg cregfe activitatea sistemutui imunitar), in tiip ce creierul
beneficia2d de un ptus de energie oblinutd
tocmaidin economia de energie a corpului.
in acest fet, se remarcd aparilia unei imbundtdliri rapide a capacitdlii de invdlare, un soi
Ascultarea muzicii baroce lente (compozitori precum Ba'ch, vivatdi, Tetemann
de supermemorie.
etc.') atunci c6nd vrem sd invdtdm
ceva, nu poate decdt sd ne ajute foarte mult.
[...]
Loredana Mitruf, Valoarea psihologicd a muzicii, in revista psychologies

A. scrie rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinle cu privire la text:


'1. Menfioneazd sensurstructurii poate genera
noi resurse interioare. 4 puncte
2' lndicd doud calitdliterapeutice ale muzicii clasice, aga cum reies acestea
din primele doui alineate ale textului.
4 puncte
3' ExplicS, valorificand informafiile din text, de ce un instrument evocd lucruri
diferite pentru fiecare persoand. 4 puncte
4. Precizeazd, pe baza texturui, doui efecte are muzicii mozartiene.
4 puncte
5' Prezintd, in 30-50 de cuvinte, in ce constd starea de relaxare activd gicare
sunt beneflciile ei. 4 puncte
Noti! Rdspunsurile vor fi formulate in enunluri.
B' Redacteazi un text, de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi
daci muzica clasici trebuie sau nu si
gcupe un rolimportant in viala unei persoane, indiferenide virsti
fragmentut citat aparfinind Loredanei Mitru!.' a profesie, valorific6nd informatia
9i 'iO din
in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
O'"t 1""
- formularea tezei/ problematicii puse in discu[ie; 2 puncte
- menlionarea pozifiei pe care o ai fa{d de tezdlproblematicd i 2puncte
- enuntarea gi dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate poziliei
adoptate; 12 puncte
40 Limba ;i Literatura romdnd. Chid compLet pentru BacaLaureat
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare; 1 punct
- respectarea precizdrii privind numdrul de cuvinte. 1 punct
hrii!
h daborarea rdspunsului, te vei raporta la informaliile din fragmentul dat. Folosirea altor informa{ii este facultativd.

Subiectul al ll-lea (10 puncte)


Cornenteazi, in minimum 50 de cuvinte; textul urmitor, evidenliind rolul stilistic al verbelor la indicativ,
fpulprezent:
Cum seamdn eu cu tine, mare, lzbesc mereu, mereu mai aqrig
l-a fel, mereu nelinigtit, $i tdrd sd ingenunchez,
inchis din patru pdrli de timput, Dar nu pot, nu, iegi din vremea
Din care nu e de iegit. in care-ncep sd-nnegurez.

Md zbat addnc, fdrd crulare, Mi-e dorul inima gi gAndul


Md trag in mine, md-nvrdjbesc, Tot rdni, la zbatere proscns,
Dar oricdt ag lovi de tare Dar incd lupt sd nu stau numai
Degeaba ldrmii mi-i lovesc. in ldrmurile mele-nchis.

E-o I uptd fdrd-asemdnare, lzbesc, izbesc intotdeauna


Sunt malurile prea de fier. Ca tine, tot mereu la fel.
Nici eu nu-s muftumit, ca tine, $i mie timpul mi-a pus maluri
Doar cu bucata mea de cer. $i nu pot sd maiies din e1...
Virgil Carianopol, in fala mdrii

Subiectul al lll-lea 30 de puncte


Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezinli particularitilile de construcfie a unui
personaj dintr-un basm cult studiat.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului ales;
- eviden[ierea a doud trdsdturi ale personajului ales prin doui scene/ secvenle comentate;
-analiza,la alegere, a doud elemente de structuri:conflict, subiect, modalitdlide caracterizare, limbaj.

}{oti!
Ordinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere'
Pentru confinutul eseului, vei primi lSpuncte (c6te 6 puncte pentru fiecare cerinli/1eper). Pentru organizarea
discursului, vei primi 12 puncte (existenia pd(ilor componente - introducere, cuprins, incheiere - 3 puncte; logica
inldnluirii ideiloi- 3 puncte; aOiiitali de'anali2d gi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii - 2 puncte;
respectarea precizirii privind numirul minim de cuvinte - 1 punct)'
h vederea acordirii punctajului pentru organizarea discursului, eseultrebuie si aibi minimum 400 de cuvinte
gisi dezvolte subiectul propus.
Pentru redactarea intregii lucriri, vei primi 10 puncte (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte;
punctualia - 3 puncte; agezarea in pagind, lizibilitatea - 1 punct).

Teste 41.