Sunteți pe pagina 1din 323

Adrian Nicolae Romonţi (coordonator)

Ana Maria Baciu


Tereza Deji
Mimi Dumitrache
Anca Hassoun
Maria-Ramona Nedea
Nadia Pascu
Carmen Pleşa
Alina Popa
Marius Popa
Teodora Doina Popescu

EXAMENUL DE BACALAUREAT
2018
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

MODELE DE TESTE
TOATE PROFILURILE

Editura Delfin
2017
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Bacalaureat 2018 -
limba şi literatura română : modele de teste - profil real şi umanist / Adrian
Nicolae Romonţi (coord.), Alina Popa, Ana Maria Baciu,.... - Bucureşti:
Delfin, 2017 ISBN 978-606-993-021-2

I. Romonţi, Adrian Nicolae


II. Popa, Alina, lingvistică
IIL Baciu, Ana Maria

811.135.1
821.135.1
Lucrarea este realizată în conformitate cu programa şcolară în vigoare.

Consilier editorial: dr. Clementîna Ivan-Ungureanu Coperta colecţiei:


Adina Elena Crăciun

Editura Delfin, Bucureşti

Comenzi şi distribuţie la tel.: 021 627 37 20, 0766 22 20 21, 0727 44 44


55 Comenzi online: www.librariadelfm.ro E-mail:
contact@edituradelfin.ro www.edituradelfin.ro

Copyright © Editura Delfin, 2017


Toate drepturile asupra acestei cărţi aparţin Editurii Delfin. Reproducerea integrală sau
parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte este interzisă fără acordul prealabil scris
al Editurii Delfin.
Argument

Prezenta lucrare se adresează atât elevilor care vor susţine la sfârşitul anului şcolar 2017-
2018 examenul de bacalaureat, indiferent de filieră sau profil, cât şi profesorilor acestora.
Structurată în trei mari părţi, cartea respectă fidel atât competenţele vizate de programa de
examen, cât şi conţinuturile asociate acestora.
Partea I conţine un set de 75 de teste, realizate în conformitate cu noul model propus de
M.E.N.C.S. la data de 17.01.2017. Astfel, Subiectul I are ca punct de plecare un text non-
literar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, ştiinţific, argumentativ,
mesaje din domeniul audio-vizualului), iar itemii formulaţi vizează înţelegerea textului,
decodificarea şi comprehensiunea mesajului. Acest subiect este disociat în două categorii de
itemi. Itemul A, semiobiectiv de tip întrebare structurată, este alcătuit din cinci sarcini de lucru
a câte 4 puncte fiecare, în vreme ce itemul B, subiectiv de tip eseu, vizează producerea unui
text argumentativ, având alocate 20 de puncte. Din acest punct de vedere, lucrarea acoperă
toate tipurile de texte non-literare, atent selectate, tocmai pentru a vă oferi posibilitatea de a
exersa şi de a vă forma competenţa evaluată în cadrul probei de examen. Subiectul al II-lea,
care are alocate 10 puncte, este conceput sub forma unui item semiobiectiv de tip întrebare cu
răspuns scurt şi vizează interpretarea şi/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment
de text literar, aparţinând unuia dintre cele trei genuri: epic, liric sau dramatic. Textele au fost
alese în aşa fel încât să vă ajute în deprinderea şi în exersarea strategiilor de comprehensiune şi
de interpretare a unui text literar, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică.
Subiectul al III-lea, care are alocate 30 de puncte, presupune realizarea, în minimum 400 de
cuvinte, a unui eseu structurat, care vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a
operelor literare studiate ce aparţin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor,
speciilor literare şi/sau a tipurilor de texte menţionate în programa de bacalaureat. Vă
propunem, de aceea, în lucrarea de faţă, 75 de cerinţe care acoperă în totalitate programa de
examen. Totodată, veţi găsi, în paginile lucrării, cerinţe care se adresează doar elevilor de la
profilul umanist sau pedagogic, cerinţe marcate cu două asteriscuri (**).
Partea a Il-a conţine sugestii de rezolvare pentru 25 de teste, ce vă vor ajuta să vă
verificaţi răspunsurile, să vă structuraţi eficient cunoştinţele şi să vă conturaţi o perspectivă de
ansamblu asupra a ceea ce înseamnă o abordare completă şi complexă a examenului de limba şi
literatura română.
Partea a IlI-a are în vedere proba orală de evaluare a competenţelor de comunicare în
limba română. In paginile lucrării, veţi regăsi 30 de modele de teste, însoţite atât de un cadru
teoretic bine structurat, cât şi de sugestii pentru un răspuns „experimentat”.
Având în vedere că în realizarea lucrării am fost permanent cu gândul la aşteptările
receptorilor săi, ne exprimăm convingerea că aceasta se va constitui într-un instrument util care
vă va ajuta, dragi elevi şi profesori, să obţineţi rezultatele dorite.

Mult succes tuturor!

Autorii

3
l
i

/
Proba scrisă

Modelul nr. 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL-1 (40 de puncte!


Citeşte următorul fragment:
Rep: Este homeschoolingul legal în România?
Mircea Miclea: Homeschoolingul este legal doar dacă de el beneficiază copii cu cerinţe
educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, conform art. 25, aliniat 2, din
Legea Educaţiei Naţionale. Aceasta înseamnă că, dacă vrei ca instituţiile statului român să
recunoască această formă de învăţare, trebuie să faci dovada că copilul tău se încadrează într-
una dintre cele două categorii. Dacă nu se încadrează, el nu poate obţine diplomele şi
beneficiile aferente conferite de statul nostru. Dincolo de aspectele legale, pe baza cercetărilor
de specialitate, aş sfătui părinţii să nu recurgă la această soluţie. Şcoala oferă nu numai
conţinuturi cognitive, ci şi competenţe socio-emoţionale, esenţiale pentru succesul în viaţă şi
care se pot forma doar în colectivitatea şcolară. E greu să dobândeşti abilităţi de comunicare,
sau de leadership, sau de rezolvare a conflictelor, sau de lucru în echipă — competenţe extrem
de apreciate de angajatori, studiind doar acasă. De altfel, homeschoolingul este o excepţie în
toate sistemele educaţionale din lume; se justifică numai pentru cazurile menţionate sau pentru
situaţiile în care copiii locuiesc în zone foarte îndepărtate de o şcoală (cazul unor zone din
Australia, de pildă). Nu am pus şi această situaţie în legea noastră, pentru că România nu are
astfel de caracteristici geografice. [...]
Rep: Credeţi că discuţia despre homeschooling poate cuprinde astăzi un număr mai mare
de persoane interesate, decât în trecut? Care sunt cauzele?
Mircea Miclea: M-aş opri la trei cauze. Prima se leagă de insatisfacţia tot mai mare pe
care o au părinţii faţă de calitatea sistemului de învăţământ. Această insatisfacţie este legitimă,
dar calea de urmat este de a pune presiuni pe politicieni şi alţi decidenţi să optimizeze sistemul,
nu de a-ţi retrage copilul şi de a face homeschooling. A doua cauză se referă la tehnologiile
digitale care au democratizat enorm accesul la informaţie. Acelaşi conţinut, pe care în urmă cu
20 de ani îl găseai numai la şcoală, acum îl găseşti pe zeci de site-uri de pe net. Şcoala (de la
învăţământul primar la universitate) a pierdut monopolul transmiterii de informaţii ştiinţifice şi
profesionale. Şcoala mai are monopolul diplomelor, dar nu mai are monopolul cunoaşterii. Ar
fi multe de discutat aici, dar nu e cazul să o facem acum. In fine, tot mai mulţi oameni au
mijloacele financiare care le permit să ofere copiilor lor homeschooling. Din conjuncţia acestor
cauze pot spune că numărul celor ce vor cocheta cu astfel de soluţii va creşte în următorii ani.
Sublinez încă o dată: nu aceasta e soluţia cea mai bună pentru copiii lor!,
Mircea Miclea, interviu pe tema „şcoala acasă", în HotNews.ro, 20 septembrie 2016
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei numărul celor ce vor cocheta cu astfel de soluţii

5
va creşte. 4 p.
2. Precizează două condiţii în care homeschoolingul e legal în România, aşa cum reiese din
textul dat. 4 p.
3. Prezintă, folosind informaţiile transmise de text, motivul principal pentru care, în viziunea
lui Mircea Miclea, homeschoolingul nu ar trebui să înlocuiască şcoala tradiţională.4 p.
4. Indică o cauză, desprinsă din ultimul paragraf, care îi determină pe unii părinţi să aleagă
homeschoolingul. 4p.
5. Explică semnificaţia afirmaţiei Şcoala mai are monopolul diplomelor, dar nu mai are
monopolul cunoaşterii, valorificând informaţiile din textul dat. 4 p.
Notăî Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă homeschoolingul
poate sau nu poate fi o alternativă la învăţământul tradiţional, folosind informaţiile din
fragmentul extras din interviul acordat de Mircea Miclea site-ului de ştiri HotNews.ro.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente 2p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea_________ ______ ; _____________________________ (10 nu netei


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
realismului:
Tănase istorisi, în fine, ce i se întâmplase pe drum, cum lăsase pe vizitiu în noroi, ce
nenorocire mai sunt şi slugile astea pe capul stăpânilor [...] Nimeni nu zise nimic, fiind toţi
deprinşi cu firea lui sucită. [...] Zgârcit şi fanfaron în acelaşi timp, îi plăcea să vadă casa bine
ţinută,- ca să se ştie că era bogat, iar pe de altă parte îl durea inima de banii risipiţi.
Fusese deja deputat în două legislaturi, cu guvernul căzut, şi acum era ales pentru a treia
oară, cu noul guvern. De-a pururi în majoritate, vorbea de miniştri parcă ar fi fost cel mai de
aproape prieten al lor; tutuia pe toată lumea în convorbirea lui imaginară cu oamenii de la
putere; istorisea cum a îndemnat pe „fleacu ” ăla de general să mute regimentul l-iu de la
Slobozia, şi fleacul l-a sătisfăcut; întrebuinţa cuvinte pe care nu le putea rosti; încurca „
bugetul ţării ” cu „politica vamală ” şi „ milioanele de la fortificaţii ” şi „ socialism de stat ”,
într-o frazeologie imposibilă, din care nu se putea înţelege decât un singur lucru: că în ţara
românească nu mai era de trăit de când mizerabilii de ţărani se ridicau cu pritenţii împotriva
„boierilor
In cercul lui de provincie era un tiran în politică, cum era tiran în casă, în ale vieţii zilnice.
Când vorbea lui Nae Eftimiu, ori vreunui alt îngrijitor de la moşie, sau vreunui biet
datornic, ori postulant, nu se uita niciodată în faţa omului, ci tot pieziş, sau se plimba prin casă
cu mâinile în buzunar, repetând vorba „mă înţelegi" de mii de ori şi nespunând nimic.
Duîliu Zamfirescu, Tănase Scatiu
SUBIECTUL al III-lea ______________ ____________________________ (30 de punctel

6
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Ârghezi.

în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar; .
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL 1 ______ __________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
[...] De ce oamenilor le place, de atâta anîâr de vreme, să spună, să scrie, să asculte sau
să citească poveşti scornite nu e clar nici până azi. S-a spus că ar fi înrudite cu istoria şi că
sunt, în felul lor, mai adevărate decât aceasta, dat fiind că relatările istorice sunt constrânse să
se mărginească la ce s-a întâmplat, în timp ce o poveste bine ticluită istoriseşte ce ar trebui să
se întâmple, sub semnul necesarului şi al verosimilului, S-a spus despre unele dintre ele că, prin
mila şi teama pe care ni le stârnesc, ne purifică de propriile emoţii. S-a spus că ne readuc la
condiţia noastră primară, refăcând „strigătul originar” al omenescului din noi. Că ne dezbară
de egoismul în care ne îngroapă viaţa de zi cu zi. Că ne ajută să dăm sens lumii în care trăim.
Că ne oferă un spaţiu de simulare, ca cel în care se antrenează astronauţii, în care să ne putem
exersa liber capacitatea de a ne trăi propriile existenţe. Că hrănesc una dintre aplecările
noastre native definitorii, curiozitatea. Că ne îndrumă spre o înţelegere deliberativă a lumii,
ridicându-ne deasupra poncifelor şi a locurilor comune. Că ne pun la dispoziţie un rezervor
inepuizabil de alternative pentru ideile şi credinţele noastre, atunci când valabilitatea acestora
începe să se erodeze. Că ne ţin treze imaginaţia şi creativitatea, de care avem în permanenţă
nevoie. Că ne ajută să visăm. Că ne deschid căi neaşteptate cunoaşterii de sine. Că ne fac mai
înţelegători şi mai toleranţi faţă de ceilalţi. S-a spus cam totul pe tema asta şi încă pare a fi
insuficient.
Onest ar fi să mărturisim că nu ştim exact de ce e importantă lectura scrierilor literare,
informarea unui elev. Dar că ştim, din experienţă — a noastră, a celor de dinaintea noastră —

7
că ea are efecte profunde şi de durată. Restul e o largă enumerare. O poveste, la rândul ei.
Dacă aş fi pus în situaţia de a-i explica unui tânăr de 15-20 de ani de ce e bine să
citească, probabil primul lucru pe care i l-aş spune este că mai târziu va fi prea târziu. Nu e un
răspuns foarte convingător, dar e cel puţin cu certitudine adevărat.
E ca atunci când îţi faci o casă. Nu toţi ne dorim palate, dar vrem cu toţii o locuinţă în
care să nu ne frecăm umerii de pereţi, atunci când ne mişcăm.
Citim ca să ne facem locul în care să putem locui.
Liviu Papadima, De ce (să) citim?, în Dilema Veche
*poncife - loc comun, banalitate
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al structurii de atâta amar de vreme. 4 p.
2. Indică domeniul cu care a fost asociată literatura, aşa cum reiese din text. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din textul dat, de ce ar fi foarte dificil pentru autor să ofere
unui tânăr argumente în favoarea lecturii scrierilor literare. 4 p.
4. Precizează, pe baza textului, două valori morale pe care le dezvoltă lectura scrierilor
literare. 4 P1
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia fragmentului E ca atunci când îţi faci o casă.
Nu toţi ne dorim palate,/dar vrem cu toţii o locuinţă în care să nu ne frecăm umerii de
pereţi, atunci când ne mişcăm. Citim ca să ne facem locul în care să putem locui.4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă lectura operelor
literare poate sau nu poate să ne apropie de noi înşine, valorificând textul citat.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea_______ _ ____________ _______________________ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul stilistic al
verbelor la perfect compus şi imperfect:
S-a oprit într-o zi în dreptul unei străzi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupată,
impenetrabilă, şi mi-a şoptit: „O luăm pe-aici!" Era o stradă laterală, rău pavată, fără trotuar
şi n-am înţeles de ce trebuia s-o luăm pe-acolo. Am răspuns: „Nu!” „Dacă nu vrei, am auzit-o
spunând, atunci n-ai ce mai căuta pe la mine. ” Chiar aşa? Ce putea fi atât de important?
„Nu!” am repetat. Atunci ea s-a răsucit pe călcâie, s-a uitat în jos liniştită, s-a uitat chiar la
mine, dar fără să mă vadă şi mi-a spus: „Singur ţi-ai dat foc la valiză!” Şi s-a îndepărtat. Dar
nu s-a dus pe strada aceea. Am rămas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce nu vroisem să merg

1 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - ; 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

8
pe-acolo pe unde dorise ea? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi dus? Pe de altă parte,
simţeam în mod obscur că dacă ea, fără s-o spună, ar fi luat-o pur şi simplu pe strada aceea aş
fi urmat-o fără să observ ciudăţenia de a ne fi plimbat pe o anumită stradă. Dar chiar şi aşa,
ce-mi păsa mie că e anumită? Eram totuşi senin. Cu această seninătate am rămas apoi
totdeauna în faţa rupturilor, dar numai atunci, în clipele când primeam lovitura, dezastrul
începea mult mai târziu. [...]
Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni
SUBIECTUL al Ill-Iea __________________________ _____ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
' în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice; ‘
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus. •

9
Modelul nr. 3
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ___________________________ _ ___________ _ ________ (40 de puncte!

Dragă Jenny,
Citeşte următorul fragment:
Paris, 2 decembrie J946
Iţi răspund puţin cam târziu ia scrisoarea ta, deşi pe dată ce am primit-o am vrut să-ţi
trimit o telegramă de mulţumire. într-adevăr, de acolo nimeni nu-mi mai scrie. înţeleg perfect
motivele tăcerii generale şi nu mă plâng. De altfel, eu însumi m-am dezrădăcinat într-o aşa
mare măsură, încât lăuntric simt că nu mai am dreptul la amintirea nimănui. în curând, se vor
împlini zece ani de când sunt la Paris, adică în singurul loc de pe glob unde se poate trăi. Acest
răstimp comportă consecinţe din cele mai grave şi din cele mai agreabile. Vreau să spun că
sunt fericit de a fi aici şi nefericit de a nu mă mai putea imagina altundeva. Despre ceea ce fac
n-am nicio idee. Cred că nu fac nimic. Locuiesc într-o mansardă, mănânc într-o cantină
studenţească, n-am profesie şi e natural că nu câştig nimic. Nu pot considera nemiloasă soarta
ce mi-a permis să trăiesc până la 35 de ani liber şi în marginea societăţii.[...]. Pentru a-mi da
un pretext de activitate , am scris în vremea din urmă o „carte în franţuzeşte, Exercices
negatifs. Nu ştiu dacă va apărea cândva. Este un fel de rămas bun la iluziile moştenite sau
întreţinute inconştient, un fel de teorie a exilului metafizic fără pretenţii filosofice, care mi se
pare mai mult ca oricând ridicolă. [...]
Am auzit că Arşavir este modest funcţionar nu mai ştiu unde. Aş vrea să aflu de asemeni
dacă Ţuţea a rămas tot genial?-Cu Mircea (n.r. Eliade) vorbim des despre voi. Eventualitatea
revederii, din păcate, îmi pare de domeniul utopiei. (Vorba „ăluia": „n-a fost să fie")
Te îmbrăţişează cu drag, Emil
Emil Cioran către Jeni Acterian, Scrisori
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al cuvântului acolo. 4p.
2. Indică motivul pentru care Emil Cioran a scris cartea Exercices negatifs, aşa cum se
desprinde din textul dat. 4
3. Explică, folosind informaţiile din fragmentul dat, de ce, pentru Emil Cioran, consecinţele
celor zece ani petrecuţi la Paris sunt atât grave, cât şi agreabile. 4 p.
4. Precizează modul în care autorul scrisorii îşi percepe soarta, valorificând textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului scrisorii faţă de cei care nu-i mai scriu,
desprinsă din secvenţa: înţeleg perfect motivele tăcerii generale şi nu mă plâng. De altfel,
eu însumi m-am dezrădăcinat într-o aşa mare măsură, încât lăuntric simt că nu mai am
dreptul la amintirea nimănui. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă singurătatea este


sau nu este o formă de cunoaştere a sinelui, valorificând informaţiile transmise de textul
^at- 20 de puncte

10
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; , 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă
SUBIECTUL al II-lea _______________________________ ______________ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
romantismului:
în faptă, lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spaţiu - ele sunt numai în
sufletul nostru. Trecut şi viitor sunt în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, şi
infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul
prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi,
mister pe care l-au posedat poate magii egipteni şi asirieni, atuncea în adâncurile sufletului
coborându-ne am putea trăi aievea în trecut şi am locui lumea stelelor şi a soarelui. [...] Dacă
lumea este un vis, de ce n-am putea să coordonăm şirul fenomenelor sale cum voim noi?
M. Eminescu, Sărmanul Dionis
SUBIECTUL al IlI-lea _________ _________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia — 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

11
Modelul nr. 4
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
* Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
SUBIECTUL I __________________________ ' ___________________ (40 de nu netei
Citeşte următorul fragment:

[...] Diaristul* îşi ţine jurnalul, încercând să reţină detaliile fugitive ale întâmplărilor
zilnice, ale întâlnirilor, experienţelor (inclusiv ale experienţelor de lectură), în ideea că va
putea reciti paragrafele cândva în viitor. Jurnalul este, evident, o metodă de a „salva" timpul,
de a smulge momente semnificative din ireversibila curgere a timpului linear şi de a le conserva
pentru amintirea ulterioară, pentru reinspectarea şi resuscitarea lor [...], un gen în care,
teoretic cel puţin, scrierea se presupune că este secretă şi prin urmare nu are un adresant sau
un cititor în înţelesul obişnuit, ci doar un singur re-cititor: autorul însuşi.[...] Unele reguli ale
jocului de-a scrisul şi, implicit, de-a cititul jurnalelor s-au modificat în primele decenii ale
secolului XX, când Andre Gide a publicat părţi din jurnalul sau intim (până atunci se
acceptase, tacit, regula că jurnalele nu trebuie publicate decât cel mult postum). Genul s-a
apropiat mai mult de autobiografie, cu toate că şi-a păstrat trăsăturile distinctive: structura
aleatorie, logica internă specială impusă de necesitatea de a scrie paragrafe datate sau de
notarea zilnică a observaţiilor, precum şi conţinutul eterogen jurnalul poate consemna lucruri
de mare diversitate, cum sunt stările sufleteşti, evenimentele personale, visele, discuţiile,
lecturile, impresiile, amintirile, proiectele, zvonurile, bârfele şi multe altele). Stilistic, dacă rţu
şi în alt sens, jurnalul a continuat să fie — ceea ce este important - o specie de scriere secretă,
de fapt pseudo-secretă. Diariştii pot opta să împărtăşească secretele lor şi altora, îşi pot chiar
folosi secretele (sau pseudo-secretele) cu scopul de a se autoflagela în public sau de a-şi face
singuri publicitate (sau ambele); cu toate acestea, legătura dintre ideea de jurnal intim şi ideea
de lucru secret rămâne neafectată, fiind o trăsătură structurală a genului.
Aşa se explică cele două tipuri de interes trezite de jurnal în cititor. Primul este dorinţa
acestuia din urmă să devină confidentul scriitorului şi depozitând secretelor lui. Pentru asta,
cititorul trebuie să fie un admirator, un devotat al scriitorului, sau cel puţin o persoană care-i
cunoaşte în amănunt opera; altminteri, secretele scriitorului nu ar avea nicio noimă pentru el,
textul jurnalului devenind plictisitor, ilizibil. Interesul de acest fel faţă de jurnale este amplificat
deşi deseori duce la recitirea celorlalte opere ale scriitorului în cauză. Jurnalul oferă indicii
preţioase pentru construirea lecturii sau relecturii celorlalte cărţi ale scriitorului. Al doilea tip
de interes îl caracterizează pe cititorul care ţine şi el un jurnal sau este un diarist potenţial. în
cazul acesta, cititorul este curios să vadă, şi gata să-şi însuşească, felul cum rezolvă problemele
diaristul publicat. [. ..J
Matei Calinescu, A citi, a reciti
* diarist - cel care îşi notează întâmplările zilnice
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul secvenţei nu ar avea nicio noimă în text. 4 p.
2. Indică, folosind informaţiile transmise de text, regula de publicare a jurnalelor până în
primele decenii ale secolului XX. 4 p.

12
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, în ce constau modificările legate de
scrierea şi cititul jurnalelor, apărute odată cu publicarea de către Andre Gide a unor părţi
din jurnalul său intim. 4 P*
4. Precizează cele două categorii de cititori interesaţi de lectura jurnalelor unui scriitor, aşa
cum reiese din text. 4 P-
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, importanţa scrierii într-un jurnal, valorificând informaţiile
transmise de primul paragraf al textului dat. 4p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă jurnalul unui scriitor
ar trebui sau nu ar trebui publicat, folosind informaţiile din fragmentul extras din

A citi, a reciti de Matei Călinescu. 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; ^ P-
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1P*
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea _______________________________________________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, prin evidenţierea a două figuri de
stil diferite:
O carte mică,
N-am luat cu mine Decât o carte
subţire,
Aşa ca o frunză.
Aşa ca o viaţă de om.
M-am gândit c-o să mă doară spinarea.
C-o să mă doară numele Care-o va
căra.
Marin Sorescu, Povara

SUBIECTUL al III-Iea ___________ ________ ______________ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din nuvela studiată;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;

13
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei, semnificative
pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, modalităţi
de caracterizare.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 5
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I______________________________ _ __________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Unii îşi fac o fală din refuzul oricărui compromis. Dar asta e o iluzie, cel mai adesea
onestă, dar nu chiar totdeauna. Nu se poate trăi fără compromisuri. Totul e o chestiune de
priorităţi şi de simţ al valorilor. Compromisurile sunt legea co-existenţei, legea păstrării
valorilor umane în contextul social şi istoric. Civilizaţia societăţii se menţine printr-o subtilă
reţea de compromisuri. Nu se poate trăi în acest context refuzând orice compromis, după cum nu
se poate realiza ceva fără un anumit oportunism *, mai corect spus un anumit simţ al
oportunităţii. Trebuie să ştii ce e oportun de făcut pentru ca o valoare să se poată afirma şi
menţine. Valoarea poate fi în speţă viaţa ta proprie - nu e în principiu nimic infamant* în asta,
depinde doar de natura şi preţul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluţie e
intransigenţa* intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate*, un tact al tranzacţiilor abile.
Intransigenţa nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă şi demnă.
Maleabilitatea să nu fie laşă, complezentă*, defetistă*. Trebuie să rămâi arbitrul
compromisurilor tale, simţul oportunităţii să nu te facă să luneci pe panta oportunismului
rentabil, conjunctural. Poţi concede, dar nu trebuie să cedezi. Când ţi se pune problema
compromisului, ţi se pune şi cea a distingerii esenţialului de inesenţial. Trebuie să ştii să alegi şi
să decizi ce e esenţial, şi deci nu poate sub niciun motiv face obiectul unui compromis, şi ce ţine
de ineseţial, şi deci poate tolera o marjă de nuanţare. Strategia compromisului e foarte delicată
şi cere o mână fermă, cu reflexe foarte sigure, fiindcă limita admisibilă nu e nici netă, nici
etanşă. Cineva poate crede că nu a făcut pasul neîngăduit, ireparabil, se poate amăgi cu ideea
că nu a trecut Rubiconul*, pe care de fapt îl trecuse demult, deoarece uzura compromisurilor îi
amorţise sensibilitatea la ele. Dar cine a fost în Italia a putut vedea că Rubiconul e un râu foarte
mic, se trece pe nesimţite.
Alexandru Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante

14
♦oportunism - atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-şi satisface
interesele personale, adoptă şi aplică, după împrejurări, principii şi păreri potrivite
momentului.
♦infamant - ruşinos
♦intransigenţă- atitudine care nu permite compromisul
♦maleabilitate — uşurinţă de adaptare
♦complezentă — amabilă
♦defetistă - lipsită de încredere
♦a trece Rubiconul - a depăşi un punct fără întoarcere
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei se poate amăgi cu ideea că nu a trecut
Rubiconul 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două definţii pe care autorul le oferă
compromisului. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din textul dat, de ce, în viziunea autorului, refuzul oricărui
compromis este o iluzie. 4 p.
4. Precizează una dintre soluţiile oportune pe care autorul le întrevede pentru ca o valoare
să se poată afirma şi menţine, valorificând textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, relaţia dintre compromis şi oportunitate, aşa cum se
desprinde din text. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi în ce măsura compromisul


poate sau nu poate fi acceptat în relaţiile sociale, folosind informaţiile din fragmentul extras

Paleologu. 20 de puncte
j în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
I - formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
| - menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2
p.
I - enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-Iea _______________________________________________ (10 puncte)


din volumul Despre lucrurile cu adevărat importante de Alexandru
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale simbolismului:
Stau... şi moina cade, apă, glod...
Să nu mai ştiu nimic, ar Ji un singur mod -
Un bec agonizează, există, nu există, —
Un alcoolic trece piaţa tristă.

15
Oraşul doarme ud în umezeala grea,
Prin zidurile astea, poate, doarme ea,-
Case de fier în case de zid,
Şi porţile grele se-nchid. [...]
George Bacovia, Nocturnă
SUBIECTUL al IlI-lea ______________________________________ (30 fie pnnctei
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi, la alegere,
particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând unuia
dintre autorii canonici: Ion Creangă, George Călînescu, Marin Preda.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 6
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ________________ ; ____________ ; ______ ; ____ _____ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Ii învăţăm pe copiii noştri să fie curaţi, respectuoşi, politicoşi, să-şi asculte dascălul şi
părinţii, să fie atenţi când traversează strada, să nu mintă etc. Cu adevărat, însă, foarte rar ne
gândim cum să-i învăţăm să fie generoşi. Să dăruiască.
In preajma sărbătorilor, în special, copiii oferă nenumărate lecţii de generozitate: strâng,
alături de adulţi, bani sau jucării pentru familiile sărace, colindă pe la casele celor nevoiaşi, fac
spectacole pentru copiii aflaţi în Centrele de plasament, aduc alinare celor bolnavi. Ii învăţăm,
apoi, pe cei mici să dăruiască colegului de bancă o banană, că „ aşa e frumos, să împărţi cu cel
de lângă tine ”, să aleagă'cadoul potrivit pentru bunica sau pentru prieten, să dăruiască flori
învăţătoarei, să-şi împartă jucăriile cu cei mai puţin norocoşi. Şi e

16
bine că toate aceste lucruri se întâmplă. Dar ele nu pot fi decât un (prim) pas. Cred că lecţia
despre generozitate, despre adevărata generozitate, este ceva mai complicată: departe de a
rămâne doar o simplă regulă de bune maniere sau un moment festiv, adună în ea o seamă de
exigenţe mult mai diverse şi mai profunde decât pare la prima vedere. Un dar făcut cum se
cuvine e mai mult decât un dar făcut din politeţe, din dorinţa de a recompensa un gest frumos
sau o iubire necondiţionată (deşi, nici aceste motive nu-s deloc de lepădat). Un dar făcut cum
se cuvine are efecte nu numai asupra celui care primeşte, ci şi asupra celui care oferă.
Ce-ar mai trebui să cuprindă, deci, lecţia despre generozitate (în afară de modelul
propriu oferit de adult celui pe care îl educă)? Câte ceva despre timpul potrivit pentru a dărui.
Despre darul făcut fără ostentaţie, fără calcule, fără gândul răsplăţii. Despre darul care să
împlinească nevoia sau dorinţa celui care primeşte, şi nu pe cele ale celui care oferă. Despre
darul făcut din puţinul pe care îl avem. Despre renunţarea în favoarea celui care are încă şi
mai puţin. Despre daruri care nu au preţ: timp petrecut cu cei care au nevoie de timpul nostru,
cuvinte de încurajare pentru cei care au umerii împovăraţi, bucurie pentru reuşita celuilalt,
încredere necondiţionată. [...]
Maria Iordănescu, Despre generozitate, în Dilema veche, nr. 411, 29 decembrie 2011
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1 „ Menţionează sensul din text al secvenţei cei care au umerii împovăraţi. 4 p.
2. Precizează calitatea umană despre care se vorbeşte în textul dat. 4 p.
; 3. Explică în ce constă lecţia de generozitate, aşa cum. reiese din ultimul paragraf al textului dat.
- 4 p.
; 4. Indică sărbătoarea care îi face pe copii să fie generoşi, valorificând textul dat. 4 p.
! 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea autoarei despre generozitate, aşa cum se desprinde din
al doilea paragraf al textului. 4 p.

| B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă generozitatea | poate


sau nu poate fi o calitate dobândită pe parcursul vieţii, folosind informaţiile din 1 fragmentul
extras din articolul Despre generozitate, scris de Maria Iordănescu.
] Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

| 20 de puncte
I în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
- 12
p.
- ■ formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea ___________________________________________ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături

17
ale modernismului:

- Mă dor în mine drumurile înapoi.


- Eşti palidă, ochii tăi sunt mai mari.

18
- Te-am aşteptat, fiindcă te-am gonit.
- Am fugit să găsesc o depărtare mai adevărată. Modelul nr. 1
Peste tot locul e deopotrivă de departe şi de aproape de tine. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
- Mai sunt în sufletul tău aceeaşi?
In ce întuneric am rătăcit... SUBIECTUL I ____ , ____________________________________________ (40 de puncte)
- Am smuls împleteala cântecului nostru care Citeşte următorul fragment:
s-a pierdut ca firele unui izvor dezbinat de Rep: Dumneavoastră aţi observat că noi, românii, suntem mereu în tranziţie: „Nu se
stânci. cheamă că te adaptezi; mai curând te dizolvi. Te pliezi mereu pe o formă de relief exterioară şi
- Tu care ai stins celelalte poveşti îţi pierzi forma proprie.” Ce elemente definesc identitatea culturală a unui popor? Cum poate
te-am urmărit cu visul în oraşe mari cu steaua ta deasupra. fi ea construită şi păstrată?
- Am vrut să-mi crească numele ca o veste către tine. [...] Andrei Pleşu: Ambele întrebări se învârt în jurul unei teme devenite obsesie: tema
IonVinea, Revedere specificului naţional. Cine suntem şi cum ne vom distinge, cum ne vom diferenţia în „satul
global”? Aş răspunde, prompt, că vom eşua cu siguranţă dacă vom transforma problema
SUBIECTUL al III-lea __________________ _________ ; ______________ (30 de puncte) identităţii noastre într-un program, într-o acţiune de propagandă. Dacă vom avea insomnii
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două întrebându-ne ce e de făcut ca nu cumva să semănăm cu alţii, vom ajunge nevrotici. A fi român
personaje dintr-un roman studiat, scris după anul 1980. nu e o opţiune personală şi nicio profesie care se învaţă şi care se practică „ în mod
corespunzător”.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: Problema nu e că trebuie să te comporţi ca un exponent al românităţii. Problema este că
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje şi dacă vrei să scapi de „românitate” tot român rămâi! Arghezi a spus odată despre poetul
din romanul studiat; nostru naţional: „Fiindfoarte român, Eminescu e universal. ” Cu alte cuvinte, cu cât eşti mai
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două tu însuţi, cu atât eşti mai interesant în concertul global. Cu o singură condiţie: să nu fii
episoade/ secvenţe comentate; urmărit, zi şi noapte, de mania de a fi interesant. Şi de ideea fixă a „specificului”. Nu depinde
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale romanului studiat, de tine să te comporţi sau nu româneşte. Dacă eşti român, te vei comporta româneşte şi în
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict, somn. Sau când vei decide să faci pe italianul, sau pe americanul. Cu atât mai mult atunci.
modalităţi de caracterizare, limbaj. Căci o vei face „româneşte” şi, până la urmă, vei fi caraghios. [...]
Justa măsură
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Vă propun însă şi o altă perspectivă. Cât suntem de îndreptăţiţi să vorbim de identităţi
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, i etnice absolute? Nemţii sunt aşa, turcii sunt aşa, spaniolii sunt aşa. Există, fireşte, lucruri care
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; | leagă şi definesc - o comunitate dată: limba, memoria comună, „ matricea stilistică ” despre
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). care vorbea Blaga. Dar înăuntrul acestei omogenităţi avem de-a face cu o diferenţiere enormă.
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de Români sunt şi Caragiale, şi Fărîmiţă Lambru, şi Brătienii, şi Ceauşescu. Şi Kogălniceanu, şi
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. 2 Văcăroiu. In ceea ce mă priveşte, mă simt, adesea, mult mai aproape de un prieten de altă
naţionalitate, decât de anumiţi români, cu care nu pot comunica şi de care, în fond, mi-e
ruşine. Unii români sunt admirabili, iar alţii sunt de nesuportat. La fel, unii ruşi sunt
admirabili, alţii nu. Calităţi şi defecte se găsesc peste tot şi e o aberaţie să faci din ele
„etichete” definitive. Trebuie avută mereu în vedere dreapta măsură.
Interviu cu Andrei Pleşu, Dacă eşti român, te vei comporta româneşte şi în somn,
în revista cariere.ro
A.: Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1- Menţionează sensul din text al secvenţei te pliezi mereu pe o formă de relief exterioară.
4p.
2. Indică două lucruri care leagă şi definesc o comunitate dată, aşa cum reiese din text. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din textul dat, ce ar putea genera eşecul în încercarea de a
ne diferenţia în satul global, în opinia lui Andrei Pleşu. 4 p.
4. Precizează numele a doi poeţi români menţionaţi în textul dat. 4 p.

2 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
. numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -19
1 punct). 19
20 19
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Andrei Pleşu faţă de identităţile naţionale,
pornind de la afirmaţia trebuie avută mereu în vedere dreapta măsură.
4
P-
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţun.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă apărarea identităţii
naţionale trebuie sau nu trebuie să fie o prioritate a românilor în contextul : globalizării,
folosind informaţiile din fragmentul extras din interviul cu Andrei Pleşu.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea ______________________________________________ (10 puncte) !


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două mijloace/ i
procedee artistice:
Se zbate .Strâmbă-Lemne cumplit în pomul zdravăn, £
Cu braţe noduroase şi cu atletic trunchi |
Inţelenit în vie, deşi pân-la genunchi I
I s-a urcat cu-ncetulpământul gras şi reavăn. : 1
Dar toamna, sub rodire încununat cu spini, , a
Şi-n noapte plin de pace, de păsări şi de stele,
Ca grindina sloboade castanele lui grele
Şi-nseninat, primeşte pe creştetu-i
lumini.
Castanul între struguri şi-a înţeles menirea:
Ce-am căutat pe drumuri, găseşte stând pe loc,
Şi, adâncind pământul aceluiaşi noroc,
Cu zeci de ramuri ţine în braţe fericirea.
Ion Pillat, Castanul cel mare

SUBIECTUL al III-lea______________________ ■ . . _________________ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
basmului cult, prin raportare la un text studiat.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături ale basmului cult, prezente în textul studiat;
prezentarea subiectului basmului cult, prin raportare la tema acestuia;
analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj, semnificative pentru basmul
cult studiat, din seria: conflict, construcţia subiectului, perspectiva narativă, modalităţi de

20
caracterizare a personajelor.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 8
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL 1 ________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment: '
Muzica vorbeşte prin intermediul psihicului celui care o ascultă, ea având condensate în
structurile ei gândurile şi sentimentele compozitorului, potenţate şi explicitate prin eforturile
interpretului. Acest mesaj voluntar (transmis într-o formă precisă de autor) sau involuntar
(imaginat de autor) prezintă, în detaliile sale componente, aspecte codificate conforme cu
regulile muzicii dar, în efortul ascultătorului de a găsi sensuri muzicii ascultate, acesta se poate
sprijini pe anumite analogii referitoare la raporturile complexe dintre sunete şi cele dintre
obiectele şi fenomenele pe care el, ascultătorul, le-a sedimentat, cu ajutorul muzicii, la nivelul
experienţei sale trăite. Putem afirma, deci, pe această bază a izomorfismului („ aceeaşi formă ”),
că există analogii între structura gândirii verbale şi structura gândirii muzicale. Punctul de
pornire al decodificării îl reprezintă memoria auditivă care permite recunoaşterea şi retrăirea
elementelor limbajului muzical (conceput şi elaborat de compozitor), de o manieră proprie
ascultătorului (conform cu gândirea sa verbală).
Toată muzica (fiecare tip şi fiecare melodie) posedă un subiect pe care autorul încearcă să-
l convertească, să-l codifice în muzică şi pe care ascultătorul trebuie să-l recunoască, tot pe baza
aceluiaşi izomorfism care se află în spatele codării. Această recunoaştere depinde şi de calităţile
auditive şi intelectuale ale ascultătorului, dar şi de valoarea compozitorului, de plasticitatea
muzicii acestuia. De aici reiese că muzica este transmiterea unui mesaj, ca şi cel verbiil, care
implică un emiţător, cod, canal de transmitere, receptor şi, poate mai mult decât primul, zgomot.
Chiar dacă ascultătorul nu caută să găsească sensuri deosebite muzicii ascultate Qăşându-
se abandonat în voia ei sau chiar când nu vrea şă o ia în seamă) orice muzică îi Ppate deştepta o
multitudine de imagini sau îi poate induce autentice trăiri emoţionale. E posibil, totuşi, ca atunci
când îi acordă mai multă atenţie să fie mai permeabil la ea, decât atunci când aceasta
acţionează subliminal sau când este un element din suma influenţelor unei persoane la un
moment dat.
Dumitru Sorin, Muzica, oglindă a personalităţii?
^subliminal - care este inferior pragului conştiinţei, care nu devine conştient
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

21
1; Menţionează sensul din text al secvenţei îăsându-se abandonat în voia ei. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile din primul paragraf al textului, două elemente transmise
de compozitor prin intermediul muzicii sale. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din text, cum se produce decodificarea mesajului muzical.
4 P*
4. Precizează patru elemente comune mesajului verbal şi celui muzical, aşa cum reies din
text. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, efectele muzicii asupra ascultătorului, desprinse din
ultimul paragraf al textului dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă muzica poate sau
nu poate fi considerată o formă de comunicare între autorul unei piese şi ascultătorul ei,
valorificând textul citat 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea _____ ____________ ___________________________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul dialogului:
ELEVA: Zăpada cade iarna. Iarna e unul din cele patru anotimpuri. Celelalte trei sunt...
âă...pri...
PROFESORUL: Da?
ELEVA: ...măvara, pe urmă vara... şi... dă...
PROFESORUL: începe la fel ca „ toana ”, domnişoară.
ELEVA: Ah, da, toamna...
PROFESORUL: Exact, domnişoară, aţi răspuns foarte bine, e perfect. Sunt convins că veţi
fi o elevă bună. O să faceţi progrese. Sunteţi inteligentă, păreţi cultivată, aveţi memorie bună.
ELEVA: Nu-i aşa că ştiu anotimpurile, domnule?
PROFESORUL: Sigur, domnişoară... sau, mă rog, aproape. Dar se rezolvă. în orice , caz,
pentru moment e bine. O să ajungeţi să ştiţi toate anotimpurile, cu ochii închişi. Aşa ca j mine.
■" t
ELEVA: E tare greu. ,
PROFESORUL: Oh, nu. Nu-i nevoie decât de puţin efort, de bunăvoinţă, domnişoară. O
să vedeţi. Se rezolvă, n-aveţi nicio grijă.
ELEVA: Dac-aţi şti cât îmi doresc, domnule. Am în mine o sete de carte! Şi părinţii mei
ar dori să-mi aprofundez cunoştinţele. Vor să mă specializez. Ei zic că simpla cultură
generală, cât ar fi ea de solidă, nu mai e de-ajuns în ziua de azi.
PROFESORUL: Părinţii dumneavoastră au perfectă dreptate, domnişoară. Trebuie să
vă continuaţi studiile. Iertaţi-mă că v-o spun, dar e un lucru absolut necesar. Viaţa
contemporană a devenit foarte complexă. [...]
Eugen Ionescu, Lecţia

22
SUBIECTUL al III-Iea ____________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Lucian Blaga.

în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative, pentru ! | textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
jj poetice. ...... •
M .
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
| Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).

I
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere,
cuprins, încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilitaţi de analiză şi de argumentare - 3
puncte; claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1
punct), în vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. v

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 9
•;< ; Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
SUBIECŢI 11. T _______________________________________________ (40 de puncte')
_ Citeşte următorul fragment:
' S-au observat schimbări semnificative de comportament ale consumatorilor şi, în special,
irj

ale minorilor, în utilizarea mass-media. Aceştia utilizează din ce în ce mai mult mass- tnedia
prin intermediul dispozitivelor mobile, inclusiv jocuri video on-line [...] Ca fenomen

23
nou, reţelele de socializare au devenit extrem de importante, atât pentru utilizatorii individuali,
cât şi din punct de vedere social. [...] Toate aceste noi evoluţii oferă numeroase oportunităţi
minorilor, dând naştere în acelaşi timp la anumite provocări în ceea ce priveşte protecţia lor.
Prezentul raport recapitulează realizările de până acum în domeniul protecţiei minorilor în
lumea digitală şi enunţă etapele care sunt necesare în continuare pentru consolidarea acestei
protecţii.
Linii de asistenţă telefonică
„Agenda digitală pentru Europa” prevede înfiinţarea până în 2013 a unor linii de asistenţă
telefonică pentru raportarea conţinutului on-line jignitor sau dăunător. [...] De asemenea, sunt
implementate proceduri de notificare şi retragere pentru ca furnizorii de servicii internet (ÎSP) să
Jocuri video
Cu excepţia Germaniei, toate statele membre utilizează „Sistemul de Informaţii despre
Jocuri la Nivel Paneuropean ”(PEGI) privind protecţia minorilor în cadrul utilizării jocurilor
video. Prezentul raport indică faptul că ar fi oportune măsuri suplimentare de sensibilizare în
scop preventiv, îndeosebi în şcoli. In plus, sunt necesare în continuare progrese pentru a
asigura respectarea sistemelor de rating pe categorii de vârstă în ceea ce priveşte vânzarea
jocurilor video şi pentru a extinde aplicarea unor sisteme precum PEGI la jocurile on-line.
Raport CE, Protecţia copiilor în lumea digitală
elimine conţinutul ilegal raportat de o persoană prin intermediul liniei de asistenţă telefonică.
[...]
Educaţia în domeniul mass-media şi sensibilizare
Statele membre s-au angajat să consolideze educaţia în domeniul mass-media. Există
numeroase iniţiative în acest domeniu, cum ar fi parteneriatele public-privat sau proiectul
„Copiii UE on-line”. Cu toate acestea, implicarea tuturor copiilor şi a părinţilor, precum şi
armonizarea între şcoli şi statele membre rămân în continuare provocări semnificative, chiar
dacă integrarea educaţiei în domeniul mass-media în mediul şcolar înregistrează rezultate
pozitive. [...]
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei dând naştere în acelaşi timp la anumite
provocări. 4 p.
2. Indica statul care nu utilizează „Sistemul de Informaţii despre Jocuri la Nivel
Paneuropean”, aşa cum reiese din textul dat. _ 4p.
3. Explică motivul pentru care CE consideră ca fiind necesare măsuri suplimentare privind
protecţia copiilor în lumea digitală, valorificând informaţiile din primul paragraf al textului
dat, 4 p.
4. Precizează două realizări ale statelor membre ale UE în domeniul privind protecţia
minorilor în lumea digitală, raportându-te la textul dat. 4 p.
5. Prezintă o măsură, menţionată în raportul citat, care ar facilita protecţia copiilor în
mediul Online, neadoptată încă de UE : 4p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.


B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă reglementările
legislative sunt sau nu sunt fundamentale pentru protecţia copiilor în lumea digitală,
folosind informaţiile din fragmentul extras din Raportul CE. 20 de puncte

24
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; . 12
p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al II-lea __________ _____ ' " ' ______ (10 punctel
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului liric:
De-aşfi-n a tinereţii floare,
Când toate zilele sunt bune,
Pe când din inima cu soare
In veci lumina nu apune,
Multe-aş avea în taină-a-ţi spune
Ca să devii tu gânditoare.
De-aş fi ce-am fost pe lume-odată, .
Privind în faţă viitorul,
Când mă-ndrăgeam de orice fată
Ce-mi părea soră cu amorul,
Aş deştepta în tine dorul Cu-
a mea cântare înfocată.
Dar nu-s în floarea tinereţii,
Şi nu-ndrăznesc nimic a-ţi zice!
Mergi dar, copilă, -n calea vieţii
întâmpinând zâmbiri amice.
Eu te-oi privi oftând, ferice,
-* Răpit de farmecul frumuseţii. ■
Vasile Alecsandri, Romanţa de toamnă
SUBIECTUL al III-lea_______________ (30depunctel
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din basmul cult studiat;
-w evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate; ■' . ■
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului cult, ^ ^'
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,

25
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct), în vederea acordării
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi sa dezvolte
subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia — 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 10
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _____________________________ ____________ _____ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu
profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine cu cel rău, de frică. [...] Mie
îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste materii erau
personalităţi lipsite de har. [...] Cel de matematică era un îngâmfat şi pe deasupra de o
solemnitate deplasată, de parcă ai fi zis că a intrat într-o biserică. Şi lui îi plăcea prea mult
materia. Ne vorbea mereu cu admiraţie de marii matematicieni ai antichităţii, dar şi de ai noştri,
de pildă despre Şerban Ţiţeica, pe care îl diviniza dându-ne să înţelegem că pe un om mare nu îl
poate admira unul mic. Intr-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în acelaşi timp în ironii
muşcătoare şi calificative care ne înjoseau; că, de pildă, niciodată vrunul dintre noi nu va ajunge
nici un Euclid, nici un Şerban Ţiţeica. „Bine că ai ajuns tu!" îi răspundeam eu în gând şi nu
învăţam nimic. „ O să te lase corigent” îmi spuneau ceilalţi speriaţi. „Ei şi? O să învăţ pe
trimestrul III şi o să fie silit să îmi dea zece şi îmi iese media de trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe
plac... ” [...]
Pe trimestrul trei am început însă să învăţ. Groaza de corigentă era mai mare decât
repulsia faţă de antipaticul profesor. Rămâneam seara singur în clasă şi învăţam elementele lui
Euclid şi teorema lui Pitagora, care n-aveau nicio logică: suma pătratului catetelor este egală cu
pătratul ipotenuzei! [...] Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunţă să ne pregătim de
teză. Când în ziua respectivă ne-a dictat trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere
îngrozită s-a aşternut asupra clasei. [...]
Am terminat cu o jumătate de oră mai înainte, am închis caietul şi m-am rezemat de bancă,
uitându-mă într-adevăr provocator la profesor. Pe urmă, m-am ridicat, am depus caietul pe
catedră şi am ieşit. După teză, nimeni nu mă lua în seamă, nimeni nu discuta cu mine ce făcusem.
Toţi arătau jalnic, foarte puţini rezolvaseră una sau două probleme şi nu erau siguri că le-au
rezolvat nici pe-alea şi nicunul pe toate trei. Eu, le-am spus, eu le-am rezolvat.
Marin Preda, Profesorii, în Imposibila întoarcere ■

26
20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al II-lea __________________ __ ________________________ (10 puncte)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei să-i fac eu pe plac. 4 p.
2. Indică, valorificând textul dat, cele două materii preferate ale elevului. 4 p.
3. Explică de ce tânărului nu îi plăcea profesorul de matematică, utilizând informaţiile din
text. 4p.
4. Precizează atitudinea copilului, aşa cum reiese din secvenţa: „Ei şi? O să învăţ pe
trimestrul III şi o să fie silit să îmi dea zece şi îmi iese media de trecere. Şi n-o să-i fac eu
lui pe plac... " 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, relaţia elev — profesor, aşa cum se desprinde din primul
paragraf al textului. 4p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.


B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă ambiţia este sau nu
este esenţială în atingerea unor obiective, folosind informaţiile din fragmentul citat
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
romantismului:
Aş vrea cu-a mele lacrimi picioarele să-ţi scald,
în dulcea-nfiorare a sufletului cald,
Să mor pătruns de jalea amorului meu sfânt,
■ Ca lebăda ce moare de propriul ei cânt,
Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci...
^ O, marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! [...]

■T Cu ochii tăi de înger mă mângâi şi mă minţi,


>> Căci ei cuprind o lume de dulci făgăduind,
" De-amorfără de margini, de scumpe fericiri,
; iVi\v> Cum nu se află-n lumea aceasta nicăiri,
Căci este umbra blând-a iubirii cei de veci,
~'y' ■1 Ce trece cu întreaga-i putere, pe când treci! [...]
^ Mihai Eminescu, Apari să dai lumină
' . . .

Wf:

27
SUBIECTUL al Ill-lea ■ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text narativ studiat, aparţinând lui Mihail Sadoveanu.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un curent
eultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a
două secvenţe narative semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
spaţiale.
Noţă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

7
Modelul nr. 11
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I __________________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Nu cunosc mai puternică, mai imorală, mai salvatoare forţă decât uitarea. Ea face din
noi ceea ce suntem, ea ne pune hotare, ea ne garantează că nu riscăm să devenim zei. Fără
această supapă de siguranţă, sufletul nostru s-ar îmbogăţi nemăsurat, până dincolo de pragul
de unde nu-şi mai poate suporta bogăţia. Am mai fi putut trăi, păstrând în noi suferinţele prin
care am trecut?
Aducerile aminte chiar, nu sunt decât invenţii ale uitării, mai definitive decât uitarea. în
amintirLviaţc^sefalsifică, se stilizează până la a dispărea, lăsând sentimentul că o deţinem, că
o stăpânim toîîtşfO mare suferinţă fizică, de exemplu, agasantă, meschină, degradantă ca orice
suferinţă, ţinănardecdteva celule şi câţiva microscopici nervi, învie în amintire, curăţită \ de
aluviuni, străvezie, învecinată cu sublimul, îmbietoare aproape. Amintirile din copilărie de cele
mai multe ori nu există, fiind înlocuite de prelucrarea, la persoana întâi, a relatărilor celor
mari despre copilăria noastră. Mai târziu, ni se pare că ţinem minte chipul iubit, când ]
memoria noastră infirmă păstrează doar o mişcare a părului şi o lucire de ochi. Noi putem \
jura dragoste în veşnicie, jurămintele ne aparţin până la hotarul inviolabil al uitării. Noii

28
putem jura statornicia credinţelor noastre, ele ne aparţin până la circumferinţa uitării - dincolo
de ea am avut sau vom avea altele.
Odată ieşiţi din abisul celui de-al Doilea Război Mondial, nimeni n-ar fi bănuit că aşa
ceva poate fi uitat şi nimeni n-ar fi crezut că oamenii mai sunt în stare să facă altceva decât
bine. Atâta rău se realizase în lume, atâta suferinţă se consumase pe pământ, încât, firesc, se
putea crede că izvoarele lor obosiseră, că nu se vor repeta, pentru că nu se vor uita. Dar, într-
unfel de record al uitării, într-un fel de efort voluntar de uitare, totul a fost îngropat şi totul luat
de la început, din dorinţa parcă de a ne convinge că nu mai fusese. Probabil totul ţine de însăşi
structura noastră, capabilă să-şi ofere singură, fără încetare, otrăvuri şi antidoturi. De aceea
poate, cu ochii de frunze ţintiţi înspre noi, cu ochii de frunze înfioraţi de spaimă, plopii preiau
memoria asupră-le, murmurând în obsesie: să nu uităm nimic, să nu uităm, să nu uităm...
Ana Blandiana, Uitarea, în Contemporanul m. 35/1969
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei nimeni n-ar fi crezut că oamenii mai sunt în
stare să facă altceva decât bine. 4 p.
2. Indică definiţia dată de către Ana Blandiana amintirilor, aşa cum reiese din al doilea
paragraf al textului dat. 4 p.
3. Explică motivul pentru care autoarea consideră că în amintiri viaţa se falsifică.
4 p.
4. Precizează un efect al uitării, valorificând informaţiile din textul dat. 4 p.
5. Prezintă o trăsătură a condiţiei umane, raportându-te la ultimul paragraf al textului citat.
4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă uitarea este sau nu
este o formă de salvare a fiinţei umane, folosind informaţiile din tableta Uitarea de
Ana Blandiana. 1 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
:
SUBIECTUL al Ill-lea ■ (30 de puncte)
, anunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al Tl-lea______________________________________________ (10 puncte)


QL-". • ........................ ....

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la


modul condiţional-optativ şi la modul conjunctiv:

Ar trebui să ne naştem bătrâni,


Să venim înţelepţi,
;
^ ^®fim *n slQre de-a hotărî soarta noastră în lume,
^ Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc

30
Şi iresponsabil să fie doar darul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...
Ana Blandiana, Ar trebui
SUBIECTUL al 111-lea (30 de puncte1!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: :
Şj
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje |
din textul narativ studiat; I
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două §
episoade/ secvenţe comentate; analiza, la alegere, a două componente de structură şi de
limbaj ale textului narativ § studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje,
din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, yei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - \
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 12
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din
oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
M.P: — Cum procedaţi cu autorii citiţi şi uitaţi? La care dintre ei reveniţi?
S.C: — Nu am ceea ce se cheamă o bună memorie literară. Nu mă număr printre
fericiţiil (pe care îi admir sincer) care recită poeme întregi sau ştiu romane scenă cu scenă.
Memorial mea păstrează versuri, scene sau pagini disparate şi, mai ales, o anumită intensitate
care sei găseşte într-o carte, un anume mod în care aceasta m-a găzduit (adăpostit?) în
timpulI

31
lecturii. Aşa încât aş putea spune că peste multe dintre cărţile citite (nu şi peste autori, însă, aici
aş face o distincţie) se depune, în timp, un strat de uitare. In ceea ce priveşte revenirea, nu am o
regulă. Exceptând cărţile la care revin din motive didactice, m-am întors nu o dată la cele care
îmi „crestează sufletul, se împlântă în el” (cu o expresie a lui Marin Preda), la cele care, adică,
mă confruntă cu propriile mele neputinţe şi angoase. Deşi, în ultimul timp, am început să mă
îndrept spre acele cărţi care îmi aduc tandreţe, alinare şi — cât de rar mi se întâmplă asta -
râsul.
M.P: — Lecturile ne servesc uneori şi pentru uitarea de sine. La ce bun avem nevoie de
aceasta? Poate fi literatura un „alibi” al existenţei?
S.C: - Sunt fascinată de o definiţie pe care o dă cărţii scriitorul Radu Petrescu: „un loc în
care viaţa este mai densă”. Prin urmare, se înţelege că nu cred nicidecum în antiteza dintre
viaţă şi cărţi; pentru mine, acestea din urmă se aşază în chiar miezul vieţii. (...) Preocuparea
mea a fost, nu o dată, sa fac cumva ori ceva pentru a mă sustrage unor întâmplări prea
solicitante şi să mă pot întoarce la cărţi şi bibliotecă. Prin intermediul cărţilor, am reuşit de
multe ori să-mi înţeleg mai bine propriile trasee existenţiale, să-mi limpezesc gândurile, să aduc
la expresie stări sau emoţii care în mine doar bolborosesc. Aşa cum am avut prilejul s-o mai
spun (scriu), m-am ţinut de cărţi în situaţii de viaţă dificile, dar nu cu gândul că ele îmi vor
aduce uitarea, ci cu gândul că ele mă vor ajuta să înţeleg suferinţa şi că mă pot ajuta să trec,
cumva, mai departe.
Maria Pilchin în dialog cu Sanda Gordoş, Ce rost are să mai citim literatură,
în Contrafort, nr 7-8, iulie-august 2016
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei să aduc la expresie. 4 p.
2. Indică definiţia cărţii în viziunea scriitorului Radu Petrescu, aşa cum reiese din textul
dat. 4 p.
3. Explică de ce, peste unele dintre cărţile citite de Sanda Cordoş, s-a depus „în timp, un
strat de uitare”, valorificând informaţiile transmise de .text. 4 p.
4. Precizează expresia pe care Sanda Cordoş o preia de la Marin Preda pentru a defini
cărţile preferate, folosind informaţiile din textul dat. 4 p.
5.,. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepţia Sandei Cordoş referitoare la relaţia literatură- viaţă,
aşa cum se desprinde din ultimul paragraf al textului citat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. \

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă lectura poate sau nu
poate fi percepută ca o altă formă de viaţă, folosind informaţiile din fragmentul extras din
dialogul Măriei Pilchin cu Sanda Cordoş.
20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
- menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p
‘ enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12
p
formularea unei concluzii pertinente; 2p
^^ " '' 'utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
--respectarea precizării privind număml de cuvinte. 1p
Iţtotă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
iveşte facultativă.

32
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături
ale tradiţionalismului:
Eu sun un om jură de ţară,
Un strop de foc purtat de vânt,
Un rob răzleţ scăpat din fiară,
Cel mai sărac de pe pământ Eu
sunt un mag de legea nouă,
Un biet nebun, orbit de de-o stea,
C-am rătăcit să v-aduc vouă
Poveştile din ţara mea. [...]
Eu sunt oftatul care plânge
Acolo-n satul meu din deal,
Sunt ţipătul muiat în sânge Al
văduvelor din Ardeal,
Sunt solul dragostei şi-al urii,
Un visător de biruinţi,
Ce port blesteme-n cerul gurii,
Drept moştenire din părinţi. [...]
Octavian Goga, Fără ţară
SUBIECTUL al III-lea ___________ . ___________ . ________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de, minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a
două secvenţe narative semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi-
spaţiale.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). ;
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {'existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, i
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;!
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). j
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de:
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. ■]
3

Modelul nr. 13
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

3 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte^
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri; la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia j 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). J

33
SUBIECTUL I ______________________________ _________ _____ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment: !

Cultura deschisă este definită ca acces liber la materialul cultural digitalizat al


instituţiilor care deţin patrimoniul* cultural şi posibilitatea distribuirii şi a reutilizării acestuia
printr-o licenţă care nu impune limitări de Copyright Prin material cultural, înţelegem aici
colecţii, opere de artă, cărţi şi alte tipuri de publicaţii, materiale audiovizuale, fotografii,
documente de arhivă, situri arheologice şi monumente etc. (conţinut), precum şi informaţii
descriptive despre acestea (metadate) cum ar fi: titlul, numele creatorului, anul creării,
dimensiune, conexiuni cu opera autorului, informaţii privind tehnica utilizată.[...] Cultura
deschisă conturează o nouă paradigmă* de funcţionare a pieţei culturale, de adaptare a
copyright-ului la era digitală, de dezvoltare a unor opere participative, cu implicarea activă a
publicului, de folosire a software-ului open sources în creaţia artistică. Vorbim, totodată, de
oportunităţi noi pentru dezvoltarea cunoaşterii în general, prin contribuţia cercetătorilor la
îmbogăţirea informaţiilor despre materialele de patrimoniu pe care le deţin instituţiile [...) şi
prin crearea unor instrumente/aplicaţii digitale care promovează patrimoniul şi îl aduc mai
aproape de oameni.
Bibliotecile, arhivele şi muzeele au un rol important în păstrarea şi promovarea
patrimoniului cultural Tot mai multe instituţii de acest tip decid să-şi facă patrimoniul accesibil
online şi să permită reutilizarea materialelor culturale. Opţiunea pentru deschiderea
patrimoniului marchează o schimbare fundamentală de paradigmă. Aparent este o renunţare
sau o limitare a unui drept patrimonial, dar, de fapt, creează oportunităţi atât pentru instituţiile
în sine, cât şi pentru cercetare, public şi industriile creative:
• Operatorii culturali dezvoltă noi metode de interacţiune cu publicul, rămânând
relevanţi într-o lume tot mai interconectată;
• Folosirea datelor deschise în realizarea unor aplicaţii digitale permite noi modalităţi
de participare în cultură şi un dialog activ şi implicat cu cetăţenii;
• Publicul are acces la un spectru mai larg de produse culturale, ceea ce, pe termen
lung, conduce şi la un efect de educare a consumatorilor;
• Cercetarea şi inovaţia, ca motoare ale creşterii sociale, culturale şi economice într-o
,societate, sunt stimulate prin acces larg la cunoaştere.
B. Florea, A. Bucur, R. Iacob Pop, I. Tamaş, Rapoartele societăţii deschise;
Cultura deschisă, context european şi naţional; 2015

^patrimoniu - bunuri care aparţin colectivităţii şi sunt administrate de către


stat ^paradigmă - totalitatea formelor
$?Scfie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
K. Menţionează sensul din text al secvenţei schimbare fundamentală de paradigmă. 4 p. J-
gj^Indică, folosind informaţiile din textul dat, două dintre elementele (de conţinut) care sunt
■^^considerate a fi materialul cultural al unei instituţii. 4 p.

34
3. Explică, valorificând fragmentul dat, în ce constă noua paradigmă pe care o conturează prezentarea modului în care tema se reflectă în nuvela studiată, prin comentarea a două
cultura deschisă. 4 p. secvenţe narative semnificative;
4. Precizează două contribuţii pe care cultura deschisă le are la dezvoltarea cunoaşterii în analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
general, valorificând informaţiile din textul dat. 4 nuvela studiată, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
p. spaţiale.
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, oportunităţile determinate de decizia instituţiilor de a-şi
face patrimoniul accesibil Online. 4 Notă!
p. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
! încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă opţiunea ! claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
instituţiilor statului pentru o cultură deschisă este sau nu benefică în societatea j dezvolte subiectul propus.
contemporană, valorificând informaţiile transmise de textul dat. 20 de puncte
! • REDACTARE (10 puncte) Pentm redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: ; numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
p. 1 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2
p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; Modelul nr. 14
12 p.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.• Timpul de lucm efectiv este de trei ore.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. (10 puncte1 p,SUBIECTUL 1 __________________ _______ ■ _____________
(40 de puncte)
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii Citeşte următorul fragment:
este facultativă
întrucât cititorii români sunt „mai puţini decât automobiliştii români”, cum remarcă
SUBIECTUL al Il-lea Rebreanu în 1925, iar amatorii de cărţi româneşti trebuie căutaţi cu lumânarea, nici situaţia
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale. librarului român nu e de invidiat, iar „o librărie care să vândă numai cărţi româneşti” e
simbolismului: / condamnată, odată cu editorul, la faliment. Librăria e penultimul popas din drumul cărţii
către cititor, dar la ultimul, biblioteca de acasă, nu se ajunge întotdeauna.[...] Spre a-şi
E-o muzică de toamnă asigura un venit din care să trăiască, librarul e silit să vândă cărţi poştale, caiete, jurnale de
Cu glas de piculină*, moda, cărţi străine, mărfuri cu mai multă trecere. Aceasta este situaţia în 1925, prezentată de
Cu note dulci de flaut, un prozator, Rebreanu. Trei ani mai târziu, prezentată de un poet, Arghezi, situaţia pare
Cu ton de violină*... idejjţică, dacă nu cumva mai rea. Există, spune poetul, mai multe tipuri de librării, cu librarii
Şi-acorduri de clavire* corespunzători. Alcalay e jacută din averea bătrânului Leon Alcalay, analfabet, socotind
Pierdute, în surdină; cartea „o cutie de conserve închisă ermetic, care, dacă o deschideai, se strica”; el o păstra o
Şi-n tot e un marş pentru clientelă. Apoi există librăria editorului de romane senzaţionale, , Jurate din
funebru Prin noapte, ce tyatejimbile şi distribuite în fascicule odioase”. A treia categorie sunt librăriile de tip bazar,
suspină
desârise de Rebreanu, „cu o vitrină cu cărţi şi una de papuci de tenis, alternând cu fonografe
G. Bacovia, Nocturni
şi piese de automobil". In fine librăriile care vând numai cărţi din străinătate, dar cu preţ de
*piculină — instrument muzical de suflat, asemănător cu un mic flaut, care
emite sunete dir registrul acut * violină -vioară *clavir — pian (30 de speculă.
; Totul devine suportabil când librarul îşi face meseria de artă. Arghezi îl prezintă în
punctfeîl
SUBIECTUL al III-lea ,j||!ipolul Coco la Jean pe Jean Zahareanu, una dintre figurile familiare ale Bucureştiului
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi'particularităţi a| unei _0jesc” din anul 1928. El, librarul perfect, e obişnuit să facă zilnic 150 de km în încăperea
nuvele studiate. lui, ^^^pâneascâ mulţimea pestriţă care forfoteşte necontenit, „ca-ntr-o gară”, ceea ce
înseamnă j^kW^dria e una succes, să dea şapte răspunsuri deodată, să intre în complicitate cu
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: HIWfid' Jean, profesor fără catedră, e obişnuit să-i lămurească pe profani, dar şi pe avizaţi,
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-un curent] să
cultural/literar;
rămână, de zeci de ani, tânăr, zâmbitor, neobosit, entuziast. Jean Zahareanu este formula E poate-altoiul nevăzut al morţii Ce-mi
librarului, după cum H2O e cea a apei. Intr-o scrisoare deschisă revista unu face uh portret creşte undeva în trup şi suflet.
uimitor de asemănător lui Virgil Montaureanu, librar [...]: un sfert de oră petrecut în preajma Desigur m-am născut cu-această rană Ce
lui şi lângă etajul de cărţi, după ce primeşti „informaţia justă şi aprecierea inteligent dozată", nu se va închide niciodată.
te poate transforma, din oaspete întâmplător, într-un împătimit al cărţilor. Cuvântul cald, Dar asta e adânc, adânc de tot,
zâmbetul şi emoţia cu care librarul trece fiecare carte din mâinile proprii în cele ale Acolo arde latent purpura ei otrăvită Şl n-
cumpărătorului sunt remarcate de Saşa Pană, care-şi încheie scrisoarea cu o urare:„Să-ţi fie \ are rost să tulbure pe nimeni.
rafturile mereu neîncăpătoare şi mereu golite ! Eu însumi uneori fugind de mine Ridic
Ioana Pârvulescu, întoarcere în Bucureştiul interbelic spre ceruri braţul drept şi spun:
- Cântaţi şi trăiţi-vă viaţa,
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text: Voi, fii ai zidurilor Turnului Babei. [...]
1. Menţionează semnificaţia în text a secvenţei trebuie căutaţi cu lumânarea. 4 p. i Linişte — tristeţea va trece din nou Nu
2. Indică numele a doi scriitori români numiţi în fragmentul dat. 4 p,| pentru totdeauna, dar iarăşi o să plece
3 Explică, folosind informaţiile transmise de text, de ce Jean Zahareanu poate fi considerat! Cum pleacă din codri Ploaia de
„formula librarului”. ‘ 4 p.1 noiembrie.
4. Precizează motivul pentru care librarul Leon Alcalay păstra cartea închisă pentru A.E. Baconsky, Divagaţie nocturnă
clientelă, aşa cum reiese din text. 4 p. SUBIECTUL al III-lea ____________ _______________ ________ (30 de puncte)
5. Prezintă semnificaţia urării lui Saşa Pană din finalul fragmentului: „Să-ţi fie rafiurih Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
mereu neîncăpătoare şi mereu golite". 4 p. unui text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profesionalismu evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un curent
librarului poate sau nu poate influenţa succesul unei librării, dincolo de calitateţ cultural/lilerar;
B. volumelor, folosind informaţiile din fragmentul extras din volumul întoarcere h
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a
Bucureştiul interbelic de Ioana Pârvulescu. 20 de două secvenţe narative semnificative;
puncte analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p, spaţiale.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţie Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
adoptate; 12 p Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
formularea unei concluzii pertinente; 2 încheiere
p - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 claritatea
p exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 In
p vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informa
este facultativă. ‘ '• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, ,
SUBIECTUL al II-lea numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
(10 puncte cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia — - 'V 3
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - I punct).
verbelor timpul prezent al modului indicativ:
Se apropie de mine tristeţea-ncet, încet
Cum vine-n codri ploaia de noiembrie;
Nici dragostea, nici noaptea nu-mi alină
Această umbră tragică a timpului.
Şi simt că undeva e-o rană,
E-n mine-o rană care nu se-nchide.

36 37
Modelul nr. 15 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul femeii iubite în viaţa îndrăgostitului, aşa cum reiese din
secvenţa: Eu cred că nu-ţi dai îndeajuns seama ce importanţă ai pentru mine. Tu eşti alfa
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. şi omega — de la tot ce fac şi trăiesc. Oare acea filozofie a vieţii nu trebuie să ţi-o
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. mulţămesc ţie mai mult decât tuturor cărţilor? 4 p.
■Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
SUBIECTUL I
(40 de puncte) i
Citeşte următorul fragment: B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă iubirea poate sau nu
poate fi o formă a împlinirii umane, folosind informaţiile din fragmentul extras din
LXVII volumul Corespondenţa de Lucian Blaga. 20 de puncte
81X977 Sîn redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
Gaor, formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
Triumful dragostei. Calvarul meu ţi-l voi povesti la timpul său: prezentul mare nu vreau \ menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
- să mi-l rănesc cu groaza celor două săptămâni trecute. Astăzi sunt iarăşi cel vechi -fiindcăJ- enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
te-am văzut zâmbind. Eşti aşa de frumoasă când zâmbeşti - Gaor. Nervii? — vom vedea. Orice 12 p.
lucru de la tine îmi producea un chin de nebun - era insuportabil. Dar încep să-mi recâştig formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
forţele. Aşa-i - Gaor - că noi suntem învingători? utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
Eu cred că nu-ţi dai îndeajuns seama ce importanţă ai pentru mine. Tu eşti alfa şi respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
omega — de la tot ce fac şi trăiesc. Oare acea filozofie a vieţii nu trebuie să ţi-o mulţămesc ţie
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
mal mult decât tuturor cărţilor?
facultativă.
Astăzi, când văd complotul lumii împotriva noastră — zâmbesc: odată se vor ruşina
îngrozitor. O să fie o ruşine istorică! In sfârşit mă bucur de linişte. Şi tu - Gaor - de SUBIECTUL al II-lea (10 puncte!
asemenea. Toată corespondenţa din urmă a avut o aromă tragică. Nu găseşti că s-ar fi putu
să ajungem la rezultatul de astăzi cu mai puţină zguduire de nervi? ... Trebuia să îmi fi spm Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături
aşa: Lulule, te iubesc, dar desfacem logodna de dragul lumii şi ca să avem linişte. Şi amj fost ale realismului:
înţeleşi şi am fi înlăturat atâtea nopţi fără somn şi-atâta chin, atâta chin!! - Astăzi suntem la în sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo
„Poşte restante ", - îşi are farmecul, crede-mă: un fruct oprit. [..J câţiva voinici, spoiţi cu cărbuni la ochi, foarte-ndrăzneţi şi foarte cruzi, băgaseră spaima în
Oh, lumina aceea însetată de viaţă! - O să-ţi mai fac surprize de poeme. Versul acela vi trei hotare. întâi începuseră cu hoţia de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri,
fi aşa cum l-ai presimţit foarte bine că ar trebui să fie: „ Unde-a pierit de-atunci toată lumini între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podenl
aceea ce istovea Nimicul şi se zbătea să creeze lumea şi soarele, cântecele şi beţia"? [... Şi-o Popa era un om cu dare de mână; rămas văduv, deşi foarte tânăr, trăia cu maică-sa. îi
să avem linişte în dragoste şi dragoste în linişte - aşa-i, păgâno? Pe-un eretic* ca mini mergeau treburile cât se poate de bine. In timp de un an şi jumătate, cumpărase două sfori de 9
trebuie să-l iubească o păgână! De scris, să-mi scrii cât se poate de des puterea pentru moşie, ridicase un han şi o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, şi mai avea, se zice,
poemele tale, Gaor, minunato! şi bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La aşa stare,
Dacă scrisorile le vor aduce totuşi la tine acasă - răspunde-mi îndată, - atunci o să-j scriu
trebuia, se-nţelege, să se oprească ochii tâlharilor.
sub numele „ Gaor " — Poşte restante. ..,y.; Ion Luca Caragiale, în vreme de război
Lulu
SUBIECTUL al IlI-lea (30 de puncte)
Lucian Blaga, Corespondent
*eretic - păgân, necredincios A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre ^ Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
uimftext poetic studiat, aparţinând lui Nichita Stănescu.
următoarele cerinţe cu privire la text: I^f^orarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
ifc evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
1. Menţionează sensul din text al secvenţei să-mi recâştig forţele.
Numeşte modalitatea de comunicare pe care îndrăgostitul i-o propune iubitei sal] cultural/literar;

2. valorificând informaţiile din textul dat. 4 prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a j
Explică motivul pentru care autorul scrisorii consideră că şi-a găsit liniştea, raportându Pagini sau idei poetice;
3. la textul dat. 4| analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
Jextulpoetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
Precizează atitudinea îndrăgostitului desprinsă din secvenţa: Aşa-i - Gaor - ca suntem
4. poetice.
învingători? 4

38 39
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). 1, Menţionează sensul în text al expresiei nu-l scoteaudin ale lui. 4 p.
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, \ 2, Indică, folosind informaţiile transmise de text, care era una dintre marile slăbiciuni ale
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; lui Caragiale. 4 p.
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea 3, Explică, pe baza informaţiilor transmise detext, în ceconstă diferenţa dintre Caragiale şi
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de j cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus. j
Eminescu. 4 p.
4, Precizează, valorificând textul dat, două aspecte care îl stinghereau pe Eminescu.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, ! 4p.
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la 5, Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a lui Caragiale, aşa cum reiese din
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 ultima frază a textului dat. 4 p.
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

Modelul nr. 16 B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă doi oameni foarte
diferiţi unul de altul pot sau nu pot lega o prietenie trainică, folosind informaţiile din
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. fragmentul extras din Amintiri de Ioan Slavici. 20 de puncte
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
SUBIECTUL I (40 de puncte' menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
Citeşte următorul fragment:
12 p.
Eminescu şi Caragiali formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
Doi oameni în multe privinţe foarte deosebiţi, care se căutau unul pe altul şi se respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
bucurai când puteau să petreacă un ceas, două împreună. Era o plăcere nu numai pentru
dânşii, ci ş pentru orişicine care vedea cum petrec împreună. Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
Mi se întâmpla din când în când să mă aflu cu Caragiali într-o cafenea, într-ii facultativă.
restaurant, la vreo serbare, undeva unde sunt mulţi oameni care intră, ies, vin, stau, se duc, j
SUBIECTUL al Il-lea (10 puncte)
treceau ceasuri întregi fără ca să schimbăm vreo vorbă. Cu toate acestea, petreceam foari
bine împreună. Una dintre marile lui slăbiciuni era să se uite la cei care îi trec prin faţă oi Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
stau în preajma vederii lui, să scruteze mutre, să prindă gesturi şi atitudini, o slăbiciune p. neomodemismului:
care o aveam şi eu, ba mi-a rămas şi până-n ziua de azi.
îmi dădea din când în când cu cotul, îmi trăgea cu ochiul, îmi şoptea: Ai văzut?, şi atâl Am încălţat cu pantofii mei Drumul.
era destul pentru ca să ne înţelegem. Cu pantalonii am îmbrăcat copacii
Eminescu n-avea ochi pentru asemenea amănunte din lumea în mijlocul căreia se ajli Până la frunze.
Orişicât de multă lume şi orişicât de mare gălăgie ar fi fost împrejurul lui, el nu se abatea c Haina i-am pus-o vântului Pe umeri.
la cele ce se petrec în sufletul său. Zgomotul şi forfoteala îl supărau, ce-i drept, dar ni Primului nor care mi-a ieşit în cale
scoteau din ale lui. Ii era fără îndoială mai pe plac să steie-ntr-un colţ liniştit ori să se pliml I-am pus în cap Pălăria mea veche.
pe la locuri dosnice, dar şirul gândurilor nici în mijlocul celei mai mari gălăgii nu şi pierdea
Apoi m-am dat înapoi în moarte Să
şi discuţiunea odată începută o urma cu aceeaşi limpezime în toate împrejurările.
mă privesc.
Era însă ceva ce-l stingherea şi pe el. Luna ivită pe câmpul senin al cerului, asfinţii -r.,
soarelui, farmecele zorilor de zi, liniştea sărbătorească a nopţii de vară, viscolirea zilelor i Autoportretul
iarnă, furtuna ori vederile ce se desfaşură-n faţa celui urcat în luminoasa culme de muni îmi reuşise de minune.
ăceste-l făceau să-şi îndrepteze în afară luarea-âminte.
Prin faţa lui Caragiali ivirile de felul acesta treceau nebăgate în seamă — ca lucru
fireşti, de sine înţelese, lipsite de farmec.
Ioan Slavici, Aminti

40 41
r

Asemănarea era atât de Marea prietenie e fără îndoială tot aşa de puţin obişnuită ca marea dragoste. Ca şi
perfectă, încât, uitând să mă aceasta, ea nu e un fenomen natural, ci unul de cultură, adică un produs al spiritului, care, potenţând o pornire spontană şi
iscălesc, Oamenii au scris ei sporadică (gr. sporadikos: împrăştiat - în cazul dragostei, instinctul perpetuării, în cazul prieteniei, sociabilitatea), o transformă
singuri Numele meu Pe o piatră. într-un sentiment concentrat, conştient şi continuu. Aşa cum toţi oamenii au, mai mult sau mai puţin, o viaţă Marin Sorescu,
Portretul artistului sentimentală, dar cei mai mulţi ignoră marea iubire, chiar dacă-şi închipuie că au parte de
■ea, toţi avem relaţii mai mult sau mai puţin preferate cu unii din semeni. [...] (?P de
puncte] Prietenia e una din manifestările esenţiale ale libertăţii, în primul rând fiindcă înseamnă

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale i alegere, dincolo de legăturile rudeniei (dar, liberă fiind alegerea, ea poate fi făcută şi unui roman
psihologic studiat ’ J înăuntrul acestora). Prietenie înseamnă opţiune manifestă şi constantă, deci o angajare
A | deliberată şi încărcată de răspundere. [...] Aristotel subliniază de la început că, neputând
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: | exjsţa prietenie decât mutuală*, ea trebuie să fie manifestă, ştiută nu numai de cei în cauză, ci
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curenţi ioaţd lumea. îmi pare evident că nu pot exista prietenii secrete. [...]

Menţionează sensul din text al secvenţei au şi fost reţinute ca atare în amintirea omenirii.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. 4 p.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Indică modul în care percepe Aristotel prietenia, aşa cum reiese din textul dat. 4 p.
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins? Explică, folosind informaţiile din textul dat, motivul pentru care prietenia este o
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării
manifestare a libertăţii. 4 p.
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 di cuvinte şi să dezvolte subiectul Precizează numele a două personaje legendare evocate în textul dat. 4 p.
propus. «5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepţia autorului despre dragoste şi prietenie, aşa cum se
SU desprinde din penultimul paragraf al textului citat. 4 p.
BIE • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte® Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
CT SUBIECTUL I
UL al III-lea
Citeşte următorul fragment:
Probabil că marile prietenii, cum a fost cea dintre Caius Laelius şi Scipio Aemilianus, i
cărei elogiu îl face Cicero în De amiciţia*, erau şi atunci destul de rare, poate tot atât de m ca
.17 în zilele noastre şi ca întotdeauna. Vestitele şi exemplarele cupluri de prieteni ca Damon
Pithias sau Harmodius şi Aristogiton, care au existat istoriceşte, pentru a nu mai pomeni cele
cultural/literar; legendare ca Ahile şi Patrocle sau Oreste şi Pilade, erau, ca şi cel care i-a inspiraţ ii Cicero
prezentarea modului în care tema se cunoscutul dialog, cazuri cu totul excepţionale: au şi fost reţinute ca atare în amii tirea
reflectă în romanul studiat, prin omenirii. Fireşte că asemenea prietenii s-au legat şi se 12 p.
comentarea a două secvenţe narative (40 de puncte pot lega şi între oamenii obscuţ^ dar experienţa şi 2p.
semnificative; analiza, la alegere, a judecata ne spun că numărul lor nu poate fi decât o lp.
două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul psihologic minoritate. [.. .j lp.
studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi spaţiale.

numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine CfUL al II-lea
răspunsur la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3
puncte; punctuaţia 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
42 43
r

Alexandru Paleologu, Despre prietenie, în voi. Despre lucrurile cu adevărat importante


*De amiciţia (trad. Despre-prietenie) - lucrare filosofică a Iui Marcus Tullius Cicero ♦mutuală
- reciprocă
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1.

EL Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii pot sau nu
pot lega prietenii adevărate şi durabile, folosind informaţiile din fragmentul Despre prietenie,
extras din volumul Despre lucrurile cu adevărat importante de Alexandru / J: 1'Paleologu.
20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- , formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
, menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
7^n!|nunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;

brmularea unei concluzii pertinente; îfilizărea corectă a conectorilor în argumentare; A*;


^respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
AţăjJn elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii

(10 puncte)
Pggmentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două procedee/ de
realizare artistică:

43 43
r

De-o plumburie-ncenuşare
Pe când apusul e cuprins In Modelul nr. 18
funebra-nserare,
. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Zic fără-ntristare De soarta • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
mea învins: Salutare,
Cer mare SUBIECTUL1 __________ _________________ __ ___ (40 de puncte)
Şi-ntins
Stins. Citeşte următorul fragment:

Stins Şi-ntins Cer mare, Viteza! Ea a devenit nu numai un ideal al sportivilor, ce ţine de „ritmul” - sincopat* ca
Salutare, lai unui Jazz — al vremilor noastre şi e un accesoriu al vieţii zilnice. Numai de la o sută în sus
îconteazâ iuţeala automobilului, iar aeroplanele duc într-o zi pe americani în Europa. Radio
De soarta mea învins,
îşi, probabil, în curând şi energia atomică ne dau sau ne vor da iluzia că am ajuns să
Zic Jară-ntristare In
Istăpânim distanţele şi timpul. Zic iluzia, căci de fapt avem a face cu o mare înşelăciune
funebra-nserare,
{optică. Ajungem, adevărat, mai repede la ţintă, dar ne punem ţinte tot mai depărtate. Şoselele
Pe când apusul e cuprins
Li străzile largi ale oraşelor sunt ticsite de automobile [...]; pieţele marilor oraşe sunt prea
De-o plumburie-ncenuşare.
|strâmte pentru parcurile de maşini; autostrade largi şi drepte, pe care iuţeala te tâmpeşte,
1 leagă centrele mari de comunicaţie între olaltă - şi totuşi nu ne ajunge, ca părinţilor şi |
bunicilor noştri, timpul să le parcurgem. [...]
Telefonul! A fost introdus oficial la 1892, dar în Braşov nu-l întâlneai decât doar la vreo \
Alexandru Macedonski, Apiâ bancă mai mare sau în birouri şi la câte un oficiu. Particularii nu-i simţeau lipsa, şi cei mai
\mulţi n-au telefonat niciodată în viaţa lor. Eu am telefonat mai întâi în 1903, în Viena. [...]
SUBIECTUL al ffl-lea _________ (30 de puncte| Azi zbârnâitul telefonului e muzica de fiecare ceas a locuinţelor noastre. El te scoală de
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale \la masă şi te deşteaptă noaptea din somn, adesea pentru ca să constaţi că legătura a fost
unui roman al experienţei studiat. greşita. De nenumărate ori binecuvintezi însă pe inventatorul telefonului pentru foloasele ce le
ai de la acest aparat de care nu te mai poţi lipsi. [...]
în elaborarea eseului, vefâvea în vedere următoarele repere: Mi se pare că telegraful, dar mai ales telefonul, a omorât scrisorile. Unde sunt filele de
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curen| hârtie deformat mare, pentru că erau scrise numai pe o parte, cealaltă fiind rezervată pentru
cultural/literar; adresă? După ce „epistola” se îndoia cu grijă, vărându-se capetele unul într-altul, ea se j
prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a douj pecetluia cu ceară roşie. Unde sunt răvaşele de dragoste parfumate şi scrise pe hârtie
secvenţe narative semnificative; analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de colorată, unde scrisorile către un prieten, căruia îi descopereai gândurile care te muncesc şi
limbaj, semnificative peni romanul experienţei studiat, din seria: acţiune, conflict, sentimentele ce te frământă, cu amănunte şi fără grabă? Indiferent dacă scrisorile acestea
perspectivă narativă, reiaţi] temporale şi spaţiale. erăii scrise cu pana de gâscă sau cu stiloul, dacă scrisul era svântat cu ciripie* sau cu
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. fâmpohul cu hârtie sugătoare, ele aveau un stil propriu al lor. Pentru asemenea scrisori azi
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). huîkai avem vreme, şi ca să comunicăm ceva altora, dictăm câteva rânduri dactilografei sau, şi
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprin măi'simphi, luăm telefonul.
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte ■1;' * ! Sextil Puşcariu, Braşovul de altădată
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 dj cuvinte
*sin'copat- sacadat, ritmat
şi să dezvolte subiectul propus. * ciripie - (reg. înv.) nisip (negru sau roşu) care se presăra pe foile scrise cu cerneală
,v. •. .
A: Serie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncjjgB ^Menţionează sensul din text al secvenţei Particularii nu-i simţeau lipsa. 4p.
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsua|^^V;Indică anul şi oraşul în care Sextil Puşcariu foloseşte pentru prima dată telefonul, având la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţic^^ff; . m vedere informaţiile transmise de text. 4 p.
3 puncte, aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct). ^*i^^|xplieă motivul pentru care autorul consideră că viteza le-a oferit oamenilor iluzia că
stăpânesc distanţele şi timpul, raportându-te la textul dat. 4 p.
precizează doua inconveniente ale telefonului, aşa sum .se desprind din al treilea paragraf.
4 p.

44 45
m

5. Prezintă semnificaţia afirmaţiei ele [scrisorile] aveau un stil propriu al lor, 4 ţigriRTECTUL al III-lea (30 de puncte)

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.


'1 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text dramatic studiat.
B. Redactează^ un text de 150-300 de cuvinte, în care^ să argumentezi dacă jprogres^ elaborarea eseului; vei avea în vedere următoarele repere:
1" J "+"1 evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un
ştiinţific şi tehnologic reprezintă sau nu şi un progres al umanităţii, folosind informaţiile
din fragmentul extras din volumul Braşovul de altădată de Sextil Puşcariu. | curent cultural/literar;
20 de puneţi]
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea a
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: [
- formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2pJ două secvenţe semnificative;
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
J dramatic studiat, din seria: acţiune, conflict, notaţiile autorului, limbajul personajelor.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; |
formularea unei concluzii pertinente; utilizarea 12pNotă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
corectă a conectorilor în argumentare; respectarea Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
precizării privind numărul de cuvinte. Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
h; încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informa este claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în
facultativă. vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al 11-lea (10 puncte)
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două modalităţi în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
caracterizare utilizate în construcţia protagonistului: cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
Când a venit din oraşul B... şi s-a înscris la Facultatea de drept, era sărac, rău îmbrac şi puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).
hotărât să înveţe carte. Ce vis frumos, primul lui vis: să rabzi, să lupţi, să învingi, înaintea
învingătorului lumea să-şi descopere capul [...] .19
Când a intrat în sala Facultăţii de drept, era cel mai rău îmbrăcat, Ce-i păsa? Va fi ci Modelul nr
dintâi la examene. La început acest „ ce-mi pasă! "fu pentru provincial o supremă mângâieri .
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
După câteva săptămâni însă începu să-şi piardă farmecul. [...] Colegii săi, cu cămăşi cum cu
Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
haine croite pe trupul lor, cu ghete lustruite, cu ceasornice şi lanţuri de aur, cu mănuşi,
portofolii la subsuoară. El, cu o redingotă veche, neagră odinioară, cu pantaloni roşi, gheteleSUBIECTUL I (40 de puncte)
scâlciate, cu cămaşa mototolită şi de o culoare nehotărâtă. De astă dată, „ce-, pasă!" îl
întristă. [...] De ce când ceilalţi discută o chestie de drept, cum de obicei întâmplă în anul întâi, Citeşte următorul fragment:
nu se găseşte unul ca să-l întrebe şi pe el ce crede despre cuta
' D.C.E.: Fiindcă suntem în ajunul Crăciunului şi pe străzile Bucureştiului se aud tot felul controversă? [...] Chiar profesorii — unul care se încurcă la citaţiile latineşti, greşiM colindători
urbani şi suburbani, v-aş propune o întoarcere afectivă în trecut. Cum era
necontenit timpurile, şi altul care citeşte pe nişte foi îngălbenite de douăzeci de ani - chiar ei Sărbătorit Crăciunul în Lisa, în familia Paler şi în celelalte case? Jeşeaţi cu colindul?
nu se uită la el, ca şi cum nu ar fi în clasă. Ah! nu e deloc o copilărie. [...] La facultai proştii Ihtampinaţi cu bucurie (şi cu lăcomie copilărească) naşterea Domnului? Există scene similare
dau din cap;prostia este bine îmbrăcată şi are neamuri cunoscute. [...] celor din Amintirile lui Creangă, cu Humuleştii plini de zăpadă şi năzdrăvanii
După două luni de la sosirea lui în Bucureşti, se hotărî să ocupe un loc de copist.: aventuraţi cu buhaiul? Şi cum va fi Crăciunul dumneavoastră mâine, în casa de pe Bd.
tribunale, la ministere, pretutindeni în sfârşit, cei mari şi-au aruncat de sus o privire rj Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti?
asupra lui. Rău îmbrăcat, fără sprijin, nici barem o carte de vizită cu câteva cuvinte... O.P.: Tocmai a căzut prima zăpadă. A nins indolent * şi frumos, ca într-un basm nordic. f
Două luni şi-a plimbat în zadar, pe la diferite autorităţi, redingota înverzită de soat ^ N-arn ieşit în oraş de câteva zile din cauza frigului, dar pocnitorile pe care le aud mi-ar
ghetele scâlciate, pantalonii cu cogemite* genunchi, fruntea umilită şi obrajii aprinşi ruşine. j^0înalizat ele, dacă aş fi uitat, că ne aflăm în ajunul Crăciunului. îmi închipui cum arată
Barbu Ştefanescu-Delavrancea, Parazi ufiMîBÂâiorii urbani şi suburbani" de care-mi vorbiţi. Ei îţi taie cheful de orice evlavie,
*cogemite - (Pop.) foarte mare, foarte înalt probabil. Dacă adaug că febra cumpărăturilor bate spre isterie, cum am văzut la televizor, 110 şi
pâ, pe toate canalele, Coca-Cola ne urează „sărbători fericite", există condiţii excelente (fjfr
întoarcere afectivă în trecut/ [...]

46 47
!.
46 48
f*

Dar în lumea înapoiată din Lisa (spun „înapoiată ” deşi ştiu că autenticitatea nu depind^ îmbrăcat în hainele tale spuneam,
nici de progres, nici de cultură) exista ceva ce nu mai întâlnesc azi. O stare specială di\ Cuvintele mele îmbrăcate în buzele tale
Crăciun. O magie care dispare când locul sincerităţii este luat de agitaţie. Crăciunul de car{\ Ca o defdare de regine, cu hlamide de purpură.
îmi amintesc eu avea ceva tainic, ocult (adică „ascuns”, nu ceea ce înţelegem astăzi pr'u\ Oboseala asta mă odihneşte,
„ocult”). Crăciunul de azi e lipsit de mister. A devenit „petrecere”. Când văd la televizor Sfârşeala înseamnă aproape un început,
buluceala din supermarketuri, nu mă pot împiedica să-mi spun că naşterea lui Isus a deveni) şi Am nervi tari, cremene,
ea „o afacere”. Ce taină, ce mister poţi găsi în acest Crăciun împărţit între urat) Scapără una două, sar scântei Ce-ar fi să dăm
convenţionale şi publicitate? Vă spun sincer, pe mine mă lasă indiferent. | foc luminii,
Nu cred că e vorba doar de faptul că la bătrâneţe memoria înfrumuseţează începuturile| S-o vadă şi alţii Cu ochi
dându-le un sens pe care nu l-au avut, poate, şi că noutăţile par terne*. In Lisa existai Ca ai noştri, mari, uimiţi,
colindători adevăraţi. Chiar dacă nu pronunţau bine unele cuvinte. Poate, mai există şi acuml Care se uită la spectacolul mistuirii de sine. [...]
Nu ştiu. Dar mă îndoiesc. ’ Marin Sorescu, Sonetul XX
Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Pale
^indolent - care este lipsit de energie; apatic; leneş, trândav *terne - fără relief, fără culoare; aimTF.rTUL al IlI-lea (30 de puncte)
mohorâte, monotone
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:;
personaje dintr-un text dramatic studiat.
1. Menţionează sensul expresiei îţi taie cheful în text. ' 4
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: prezentarea statutului social,
2. Precizează cele două tipuri de colindători la care se referă textul dat. 4 psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje din textul dramatic studiat;
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, ce reprezintă, în viziunea lui Octaviaj evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
Paler, „starea specială de Crăciun” pe care a întâlnit-o la Lisa. 4 episoade/secvenţe comentate;
4. Indică două dintre aspectele realităţii amintite de Octavian Paler, care îl determină la > analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic
întoarcere afectivă spre trecut. 4 studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: conflict,
5. Prezintă perspectiva lui Octavian Paler asupra modului în care este sărbătorit Crăciun! modalităţi de caracterizare, limbaj, notaţiile autorului.
contemporan, aşa cum reiese din text. 4 Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă, în societau e“ului’ ve|primi. ,8p""cie <câte.6 puraf fnt” ffcare
„ _ 'w u ° Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
romaneasca actuala, sărbătorile mai pastreaza sau nu o valoare spirituala, folosiţ încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; informaţiile
din fragmentul extras din volumul Convorbiri cu Octavian Paler de Dani claritaţeaexprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct). Cristea-Enache.
20 de punC în vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 ' ^ '•'■REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, ^
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2; numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri ‘C i - la
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia — •‘1^ 3
12 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
.. ^
formularea unei concluzii pertinente; 2( %■-£’'
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1^I !î® ~ Modelul nr. 20
respectarea
Notă! în precizării privind
elaborarea răspunsului, numărul
te vei raporta de cuvinte.
la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor inform) este
facultativă. |s subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
:j^^£impul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL al II-lea (10
puneţi mBIEfcTUiî, r _______________________ ■ ; ■ ~ (40 de puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două motive ■
literi
Atât de obosiţi picăm unul în braţele altuia ţjeŞ/% următorul fragment:
Sprijinindu-ne în buze, 0)i înseamnă a învăţa. E o formă de experienţă sau, mai bine zis, un multiplicator ^Mf\
In vârful cuvintelor de dragoste, Nxperienţele noastre: căci, dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în

48 49
f

jurul nostru intr-o viaţă de om, am Ji foarte săraci. Există neîndoielnic o şcoală a vieţii. Şi ni£ formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
stă în intenţia mea s-o opun cititului, ca baba lui G. Călinescu*. Cred, din contră, că cititul menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
furnizează vieţii o enormă cutie de rezonanţă, în care întâmplările trăite de noi se confrunt^ cu enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
cele trăite sau imaginate de alţii şi în care, prin comparaţie, semnificaţiile le spores) 12 p.
considerabil. Malraux* spune cam aşa: nimic din ce mi se întâmplă numai mie n-ar&_ formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
semnificaţie. Dar cum să ştiu asta, dacă nu citesc? Contractele şi cunoştinţele personale ml utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
sunt destul de numeroase şi ele au, în orice caz, tendinţa de a semăna unele cu altele, fiindcM respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
toţi trăim mai mult sau mai puţin într-o lume închisă şi extrem de restrânsă. Abia cărţile «( dezvăluie cu adevărat înţelesul lucrurilor pe care le trăim. Necitind, suntem ignoranţi: dar Aotă!
în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii numai fiindcă nu avem idee de ce gândesc şi simt alţi oameni, ci şi fiindcă nu ne putem$te facultativă.
explica propria noastră viaţă. O observaţie a lui Proust* mi se pare de folos aici: scriitori1 T^CTUL al II lea flO uncteî
francez afirma într-un eseu că lumea nu a fost creată doar o singură dată, ci de câte ori - ------------------------------------------------ ------------- ----------------------------- *—® ------
ivit un mare artist. Aşadar, fiecare carte adevărată conţine o imagine nouă a lumii sau o luna Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la nouă.
Experienţa noastră directă are tendinţa de a repeta ceea ce ştim, am trăit sau am «ziftinipul prezent: cititul în schimb ne permite accesul la un univers infinit. [...] Dacă sunt convins că a
ci\

înseamnă a învăţa (în dublu sens: a te instrui şi a înţelege), nu am naivitatea să cred că n poţi acest orologiu ce pleacă şi vine atât de
învăţa decât din cărţi. Cine are chef să înveţe învaţă din orice. Revenind la tableta lui ( solemn stând pe loc în odaie arată ca
Călinescu, mie mi se pare că intelectualii pe care el îi ironizează sunt stupizi nu atât pentr că ştie perfect ce lucrează şi nu se grăbeşte
resping cărţile (Doctorul care şi-a luat diploma nu mai urmăreşte publicaţiile specialitate. A şi nu i-e ruşine că orele lui se prefac în
învăţat o dată şi a- vorba babei - terminat), cât şi pentru că resping ideea a învăţa. Punând secunde, la ce unelteşte cu-atâta
cartea în cui, ca şcolarii ghiozdanul, pun de fapt în cui însăşi ideea că m au ceva de învăţat. migala? de ce tot revine asupra lui
Proverbul spune: cât trăieşti înveţi. L-aş adopta, dacă n-ar fi suspect reduce învăţatul la însuşi? [...] bătaia lui: pune-ntrebări
experienţa de viaţă nemijlocită. In rest, e cât se poate de adevărat. sau răspunde?
Nicolae Manolescu, Lectura pe înţelesul tutur Ştefan Augustin Doinaş, Acest orologiu

* trimitere la personajul din tableta Tot mai înveţi, maică?, text scris de G. Călinescu şi SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte!
publicat Jurnalul literar, 1939 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
*Andre Malraux a fost un scriitor, ziarist şi om politic francez. cionsimcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Ioan Slavici.
*Marcel Proust - romancier, eseist şi critic francez
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text ^prezentarea statutului social, psihologic, moralul personajului din textul narativ studiat;
.evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe "v
1. Menţionează sensul secvenţei nu stă în intenţia mea în text. 4
•comentate;
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, un motiv pentru care auto
V:>.'analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
consideră că, dacă nu citim, suntem ignoranţi. 4
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
3. Explică, folosind informaţiile transmise de primul paragraf al textului, de ce, în viziunW f ÎOCaracterizare, limbaj.
lui Nicolae Manolescu, cititul nu se opune unei şcoli a vieţii. 4] tdinm::, ■■■;
«■^Ogl^rdinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
4. Precizează o diferenţă între experienţa noastră directă de viaţă şi experienţa cititului, 'entru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
cum reiese din text. discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, \i
5. Prezintă atitudinea autorului faţă de cei care resping cărţile, valorificând fina PWfte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; J ţfJfff9teae)?Primării -
fragmentului dat. 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
8 lipvedere acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. £uyinte?şi4să dezvolte subiectul propus.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă cititul poate! nu ^^REŞŞĂCTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
poate îmbogăţi experienţele de viaţă ale omului, folosind informaţiile din fragmet |numat în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
citat. 20 de *|^rihţ9le date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
puofi ^Xdhcte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

50 51
Modelul nr Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este sau nu este
.21 B.
9 obligatorie implicarea şcolii în asigurarea drepturilor copiilor la educaţie, folosind i
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă informaţiile din fragmentul extras din Legea 272/2004 privind protecţia si promovarea
zece puncte din oficiu. J drepturilor copilului.. 20 de
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
puncte
SUBIECTUL I _________________________________ . (40 de punctej în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
Citeşte următorul fragment: 4 5 formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2
§ p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică;
Art. 51 enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
(î) Copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condi\ adecvate poziţiei adoptate;
nediscriminatorii, a aptitudinilor şi personalităţii sale. [...] 12 p
Art 52 formularea unei concluzii pertinente;
(1) Ministerul Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate al administraţiei publh utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
centrale, precum şi inspectoratele şcolare şi uniăţile de învăţământ, ca instituţii aMste facultativă. administraţiei
respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
publice locale cu atribuţii în domeniul educaţiei, sunt obligate să întreprind^ alll-lea
măsuri necesare pentru: otă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul
a)facilitarea accesului la educaţia preşcolară şi asigurarea învăţământului generi dat. Folosirea altor informaţii
obligatoriu şi gratuit pentru toţi copiii;
b) dezvoltarea de programe de educaţie pentru părinţii tineri, inclusiv în veden (10 punctel
prevenirii violenţei în familie; Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor,
c) organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care nu pot răspunde j evidenţiind două odalităţi de caracterizare utilizate în construcţia
cerinţele programei şcolare naţionale, pentru a nu intra prematur pe piaţa muncii; personajului feminin, Dania:
d) organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care au abandonat
şcoafi în vederea reintegrării lor în sistemul naţional de învăţământ; Cu frenezie m-am apropiat de Dania. In definitiv, a trecut foarte
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihnă şi timp liber, precum şi a dreptul puţin timp de când o | unosc, abia câteva luni, şi sunt între noi
acestuia de a participă liber la viaţa culturală şi artistică; intimităţi foarte înaintate. Sunt întreprinzător. Mai |des, ţinând
f) prevenirea abandonului şcolar din motive economice, luând măsuri active de seama că întâlnirile noastre sunt rare. Totodată, ea este timidă, n-
acord a unor servicii sociale în mediul şcolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport şi alti are nicio 'ndrăzneală: lasă timpul să treacă. Temperament
asemenea. oriental. Orele şi zilele lunecă peste ea fără ă facă vreo reflecţie
(2)în cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respi despre trecerea lor. Când îi atrag atenţia, o cuprinde o grabă,
de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi info jnefqcăţqqre pentru mine, dar nenaturală. Totuşi, pare ciudat, la
asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsi început ea a avut curajul âvSe apropie de mine. Mă aştepta de
corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ s\ prea multă vreme ca să mai fie timidă, aproape a pus âna.pe mine
interzise. [...] şi mi-a spus pe nume chiar la începutul cunoaşterii, atât de repede
Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în 20^ că am ■ămqs pe ,gânduri, oricât ar fi părut ea de curată. M-a
Secţiunea 4 - Activităţi educative şi cui aşteptat înainte de a-mi cunoaşte fchipul. Este fantastic ce lipsită
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la tex] de orice realitate e mintea ei. Existam pentru ea ca
(30 de punctel
o fantomă, y^mpreşionase cele ce scrisesem, cu toate că porneam de la o
experienţa pe care n-o avea.
4 Menţionează sensul din text al secvenţei a participa liber. &âfr ori era liberă, rar, mă imagina. Odată a ieşit pe stradă... ca să mă întâlnească ! La
5 Indică două dintre instituţiile de specialitate care au obligaţia să întreprindă mă pentru ^0mc^rt, la fel. Bineînţeles, numai locul unde m-ar fi putut găsi îi era suficient sau locul
3. asigurarea dreptului copiilor la educaţie, aşa cum reiese din textul dat. '^^.PrT.?Up}mea că m-ar putea găsi. Cred că aceste avalanşe sentimentale către mine
Explică motivul pentru care este necesară luarea unor măsuri, în ceea ce-i priveşt| aveau obseda altceva un timp sau pleca în străinătate: atunci uita complet. Cine ştie ce
4. copiii care au abandonat şcoala, raportându-te la textul dat. ‘^^Blfinţqqţnsemnat mă readucea în mintea ei. ,
Numeşte măsura pe care trebuie să o ia organele abilitate, în ceea ce-i priveşte pe cîg Anton Holban, Jocurile Daniei
5. care nu pot răspunde la cerinţele programei naţionale, valorificând textul dat. fcuL a l ITf-Iea
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, în ce constau drepturile copilului în cadrul proce|j
instructiv-educativ, aşa cum reiese din ultimul paragraf al textului. i^dacfează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
studiat, aparţinând unuia dintre autorii canonici: Tudor Arghezi, Ion Barbu
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

52 53
|mfutâ'Stane seu.
^.

J|iâ^^pŞ%^şeului, vei avea în vedere următoarele repere:


.a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
“''^^G^ltuml/literar;
modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
yg|râ|magini sau idei poetice;

53 53
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textiiexuberanţă expansivitate
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. |volubilitate - uşurinţa de a vorbi mai repede; locvacitate, spontaneitate, promptitudine
.. ,„ , ,. , . iliber-cugetător — adept al unui curent ideologic care promovează o atitudine critică faţă de
Notă! Ordinea integram reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. ;i .. *e sţ fa^ ^e biserică
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). |j rengi ş
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cupritţf alean — dor, nostalgie
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puneţi
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct). Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
în vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 d|
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. Menţionează sensul din text al secvenţei nu-şi da pe faţă bătăile inimii. 4 p.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 .puneţi Indică una dintre formulele prin care este numit preotul de către săteni, aşa cum reiese din textul dat. 4
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsti p.
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia Explică motivul pentru care tatăl poartă în el aleanul altor orizonturi, valorificând informaţiile din text.
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct). 4 p.
Precizează numele a doi filosofi pe care îi numeşte autorul textului dat. 4 p.
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea tatălui faţă de copii, aşa cum se desprinde din primul paragraf
Modelul nr. 22 al textului. 4 p.
■ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 'Iotă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă părinţii pot sau nu
SUBIECTUL I _____________ __ ________________ __ pot fi un model pentru copiii lor, folosind informaţiile din fragmentul extras din volumul
(40 de nunei
Hronicul şi cântecul vârstelor de Lucian Blaga. 20 de puncte
Citeşte următorul fragment: [n redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
Faţă de noi Mama se purta într-unfel, şi Tata într-altul. Nu vorbesc acum despre formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
Mart ca duh al rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a duioşiei şi a grifei. Tata nu-şi da menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teza/problematică; 2 p.
pe fi bătăile inimii, ce le avea pentru noi. El se păstra la depărtare, într-o atitudine de enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
asprimei părea domolită numai/de-im oareşicare dezinteres. El îşi întindea veghea
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
asupra noastră p simpla sa prezenţă, fără a ne ţine cu tot preţul sub uitătură. Eram încă
prea mic pentru a{ putut pătrunde firea şi cugetul. Numai târziu putui să aflu — de la utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; - 1
fraţii mei mai mari şi di alţii care i s-au abătut prin apropiere — că Tata era de-o p..
exuberanţă* şi de o volubilitâ deosebit de simpatică, atunci când nimerea să se simtă în respectarea precizării privind "numărul de cuvinte. 1 p.
largul sau, între prieteni, £ ;ste>facultativă. arătau înţelegere. Mai aflam că era un liber- Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
SUBIECTUL al Il-lea (10 puncte)
cugetător*, deşi preot. [...] Prestigiul faţa săteni şi l-a sporit şi altfel, şi mai ales ca Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind rolul verbelor
mare sfetnic al Lancrămului, în care calitaii dăruia din prisosul minţii sale întregului ^timpulprezent:
sat. Exemplul său prindea, căci era sugestiv şi „Ce face Popa sau cel cu barbă de argint
şi cu mintea de aur?" se întrebau ţâr iscodindu-i cărările şi paşii, şi-i urmau pilda. Cum Când te doresc eu cânt încet-încet:
popa îşi îndruma copiii spre carte, ţaft prinseră a face la fel, fără prea multă şovăire Plec capul la pământ încet-încet
sau sfială. [...] Şi glasul meu răsună tânguios Ca
Prin înclinările, cu joc de multe laturi, ale inteligenţei sale, prin cultura şi ştiinţaj tristul glas de vânt încet-încet.
ce-şi întindea antenele spre cele mai diverse domenii (îl pasiona literatura universală; şi Şi orice vis, orice dorinţ-a mea Eu singur
matematica), prin mlădioasa putere de op tare a spiritului său, Tata purta în sine, când le-am înfrânt încet-încet.
stins, când mai treaz, aleanul* altor orizonturi. In tinereţe fusese, cu aţipiri din când în Săgeata doar a crudului amor In
a activ şi în plan practic, ba şi tehnic, precum am mai arătat, dar cercul acestor suflet mi-o împlânt încet-încet Şi
activităţi încingea fruntea cu lumina îndestulării. îşi îndeplinea sarcinile preoţiei pe simt veninul pătrunzând adânc...
care în cecra mare parte le socotea emanate din credinţi deşarte, ca un conştiincios Cu sângele-lfrământ încet-încet Şi nu-mi
adept al prayi dar oricum numai aşa cum se putea fără de elanul unei adevărate rămâne decât să pornesc Spre al meu trist
convingeri. El, care pe Kant, Schopenhauer sau David Strauss, ar fi avut nevoie de mormânt încet-încet. [...]
oarecare aer şi zare. A era calm şi rar la vorbă, dar nu ursuz. Câteodată evada. Evada Mihai Eminescu, In liră-mi geme şi suspin un cânt
nu tocmai departe, pâti Sebeş sau la Bâlgrad. Un pahar de vin îl muta în ipostazele
vorbăreţe.
Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vărs.

54 55
(30 (lc punem La lecţiile de psihologie, în special la compartimentul „ Cogniţie şi Comunicare ”, elevii
„,w .. .t Irv/ cunosc şi evalueaza posibilităţile lor cognitive, conştientizează ca aptitudinile cognitive
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinţi particularităţile dr* „ , . .* ,.. , .. . , , , ■ . , ..
■■ . • ,5.T. , ’J |nntufi dezvoltate şi invaţa chiar procedee, tehnici de dezvoltare ale proceselor cognitive,
construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu. w . . . . . . .. . . : .......................... -
creativităţii, îşi formează deprinderea de a formula idei, de a le argumenta. Acest fapt este
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
foarte important în cunoaşterea lumii, în formarea concepţiei despre lume, dezvoltarea
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul studiat; evidenţierea unei
gândirii critice. Predarea psihologiei reprezintă o condiţie necesară pentru dezvoltarea
trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secven comentate;
personalităţii elevilor şi pentru descoperirea propriului potenţial creativ. Lecţiile de
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului naraţii semnificative
psihologie formează elevilor cultura psihologică, cultura pe care trebuie să o posede toţi
pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi < caracterizare, limbaj. .
oamenii. Cultura psihologică reprezintă grija de propria sănătate psihică, adică,
.
capacitatea de a face faţă crizelor psihologice şi de a ajuta persoanele apropiate. Cultura
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. psihologică include următoarele componente:
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). • autocunoaşterea şi autoaprecierea;
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cupru
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 punct
• cunoaşterea altora;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în • capacitatea de a conduce cu propriul comportament, cu emoţiile şi comunicarea.
vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 cuvinte şi să Toate valorile morale necesare pentru societatea actuală, ca umanismul, democraţia,
dezvolte subiectul propus. colaborarea, toleranţa etc., se bazează pe legităţile psihologice de comunicare şi
interacţiune dintre oameni, pe particularităţile psihologice de personalitate. Studierea
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 punci numai în psihologiei ajută elevii să-şi formeze capacitatea de a depune efort în învingerea
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsi la cerinţele date situaţiilor dificile, f...] In acest scop elevii învaţă la lecţiile de psihologie strategii
{utilizarea limbii literare 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţie 3 puncte; aşezarea cognitive, emoţionale, comportamentale de soluţionare a conflictelor.
-

în pagină, lizibilitatea 1 punct).


- Maria Vîrlan, Necesitatea predării psihologiei în liceu şi unele aspecte metodologice
de predare, articol preluat de pe site-ul http://www. psihologie.key.md
♦empiric - bazat (numai) pe experienţă
Modelul nr. 23
/.. A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. text:
* Timpul de lucru efectiv este de trei ore. 12 'Menţionează sensul structurii din auzite în text. 4 p.
2: - Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două motive pentru care este dificil
SUBIECTUL I __________ __ ________ __________________________ (40 de pund
SUBIECTUL al IlI-lea să fii eficient în şcoală. 4 p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de al doilea paragraf al textului, de ce sunt
Citeşte următorul fragment:
importante lecţiile de psihologie pentru elevi. 4
Psihologia constituie o nevoie permanentă a omului nu numai în sens teoretic, ci ş p.
sens practic, ca nevoie de a se cunoaşte pe sine şi pe alţii, de a se perfecţiona pe sine şi â e 4,.t - ^Precizează două componente ale culturii psihologice, aşa cum reiese din text. 4
posibil, şi pe alţii. Liceenii aşteaptă de la studierea psihologiei „cheia” rezolvării tutu p.
problemelor personale cu care se confruntă, indiferent dacă acestea au sau nu tangenţa Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul psihologiei în viaţa omului, raportându-te la primul
domeniul psihologiei. Se recurge la psihologie ca o soluţie în tratarea „bolilor" trupului ale paragraf al textului dat. 4p.
sufletului; educarea copiilor, depăşirea dificultăţilor în dragoste etc. începând grădiniţa şi ^fă!T(ăspunsuriîevor fi formulate în enunţuri.
terminând cu şcoala, copiii operează cu noţiuni ca: motiv, scop, carai aspiraţii, ideal, ■B., Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă studierea
relaţii interpersonale, temperament etc. De aceea e nevoie ca ei sq cunoască aceste noţiuni ^“pSîhBlogiei în liceu reprezintă sau nu o condiţie necesară pentru dezvoltarea ţbrsdnalităţii
în mod empiric* şi intuitiv, din auzite, ci să pătrundă în esi psihologică adevărată a lor. [...] elevilor, folosind informaţiile transmise de textul dat. 20 de
Respectarea elevului ca personalitate, acceptareaj necondiţionată, deschiderea în faţa lui a puncte
posibilităţilor de a se autoaprecia şi autolăuda -J ce asigură satisfacţia elevilor de la “actârea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
procesul instructiv. Trăirea de către elev a bum reprezintă un factor important al instruirii. ^formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
In şcoală este dificil să fii eficient, deoai curriculum-ul cere de la elevi concentrarea Fmenţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2
atenţiei, dezvoltarea gândirii h comunicabilităţii şi a altor calităţi. Lecţiile de psihologie p.
schimbă această situaţie. fl^^mţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
. 12p.
|j|pnularea unei concluzii pertinente; 2p.
Irizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
56 57
ppetarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.
răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
BŞstelfacultatiyă

57 57

r
SUBIECTUL al Il-Iea (10 puncte] .
Modelul nr. 24
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul stilistic al:; Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
verbelor la timpul prezent şi perfect compus: 1
Timpul de lucru, efectiv este de trei ore.
Iertare! Sunt ca orice om.
M-am îndoit de-a ta putere, IsUBIECTUL I (40 de puncte)
Am râs de sfintele mistere
Ce sunt în fiecare-atom... 1 Citeşte următorul fragment:
Iertare! Sunt ca orice om. R.C.: Cum este să funcţionezi ca scriitoare în cultura română, în general? Cum este să |ţn
Sunt ticălosul peste care femeie-autor în literatura română, în particular?
Dacă se lasă o-ntristare
Sanda Cordoş: [...] Bărbaţii au scris pe orice masă, pe orice fel de hârtie, inclusiv pe
De toţi se crede prigonit,
şerveţele (pe care cineva s-a îngrijit să le strângă), în vreme ce multe dintre femeile scriitoare
Dar, Doamne, nu m-aipărăsit...
au scris pe mesele de bucătărie, atunci când acestea nu erau folosite (de ele însele, de
Sunt om ca orice om — iertare. preferinţă) pentru întâia lor menire.
Dar cred că dv. nu aşteptaţi un răspuns analitic ori istoric, ci unul personal. In ce mă
Alexandru Macedonski, Iertanpriveşte, subscriu afirmaţiei lansată, din câte ştiu, de către Marta Petreu, potrivit căreia în

SUBIECTUL al l l l-lea _____________ (30 de puncte1 cultura româna o femeie trebuie să fie de două ori mai competentă decât un bărbat pentru a fi
luată în seamă. Poate „de două ori” este o exagerare expresivă, dar cred că unei femei i se
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile d cere mult mai mult decât unui bărbat pentru a i se recunoaşte valoarea literară. [...] In plus, o
construcţie a unui personaj dintr-un roman al experienţei studiat. femeie este (nu doar în cultură, ci în general, în civilizaţia noastră) mult mai uşor de rănit (în
chiar termenii feminităţii sale), iar tovarăşii noştri nu fac economie în acest sens. Am văzut cu
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: ochii mei şi am auzit cu urechile mele bărbaţi de reală anvergură culturală, bărbaţi cu părul
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din romanul studiat; cărunt, cu barbă albă şi cu mare recunoaştere (naţională), râzând ca nişte adolescenţi (încă
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secven neduşi la femei) şi ridiculizând istoriile de viaţă (reale sau inventate) ale unor scriitoare. Dacă,
comentate; în aceleaşi istorii, reflectorul era pus pe personajul masculin, ele
analiza, la alegere; a două componente de structură şi de limbaj ale romanului® . . . r7
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi d deveneau eroice ^
caracterizare, limbaj. Alţii au crezut că articolele şi cărţile mele n-au nici mamă, nici tată. Scriitori importanţi
au parafrazat studii pentru care am muncit luni de zile, fără să facă nicio trimitere, ca şi cum
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. ideile respective atârnau în aer, să le ia cine trece. [...] Când mă gândesc la episoadele
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). acestea (cu o anume obidă*), presupun că respectivii au mizat (şi n-au greşit, de altfel) pe
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprn faptul că sunt „ o fată bună ” sau „ o doamnă cumsecade” (după caz); nu cred (poate greşesc)
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 punct căi-ar fi făcut aşa ceva unui bărbat, fie el şi un tânăr domn.
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). In timp, am ajuns să trăiesc mai rar astfel de episoade. Sigur pentru că am îmbătrânit,
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 ţ
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. dar şi pentru că - îmi place să cred — în cultura română s-a schimbat ceva fundamental în
acceptarea scriitoarelor, a valorii la feminin.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puneţi Sanda Cordoş, Din viaţă şi din cărţi, răspuns la ancheta Doamne,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsu domnişoare, scriitoare, autoare — made in Romania, în Steaua
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia \ fvObidă 77. amărăciune
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
p,pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
Intenţionează sensul din text al secvenţei Am văzut cu ochii mei şi am auzit cu urechile mele.
4 p.
Indică o diferenţă dintre bărbaţii scriitori şi femeile scriitoare, utilizând informaţiile din
:^xtul,citat. 4
p.
ică motivul mâhnirii autoarei, aşa cum se desprinde din următoarea secvenţă: Scriitori
importanţi au parafrazat studii pentru care am muncit luni de zile, fără să facă tfiîcio
trimitere. 4 p.
58 59
59 59
n
4. Precizează speranţa autoarei în ceea ce priveşte tematica textului dat. 4 p.^ evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
5. Prezintă atitudinea faţă de femei a unor bărbaţi din mediul cultural românesc,* episoade/ secvenţe comentate;
raportându-te la afirmaţiile Sandei Cordoş, 4 pi analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. ,j studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune,
B. | conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj.
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă femeia are sau nu*
şanse egale cu bărbatul în societatea românească actuală, folosind Informaţiile dilată! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere
fragmentul extras din răspunsul Sandei Cordoş la ancheta Doamne, domnişoarei^ contT*ul vei pnm,.18 puncte (cate,6 puncte pentm fiecare cermţă/reper)
j•n. , ^ ’B’entru organizarea discursului, vei pnmi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
J

„ scriitoare, autoare — made in Romania, propusă de revista Steaua. 20 de puncte \ncfoeiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor- 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: ilaritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 pj jn vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p, cuvinte şi să dezvolte subiectul propus,
enunţarea şi dezvoltarea
adoptate; corespunzătoare a două argumente • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
formularea unei concluzii pertinente; utilizarea adecvate poziţiei’ în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
corectă a conectorilor în argumentare; respectarea 12 2 1 1 cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
precizării privind numărul de cuvinte. Notă! In elaborarea răspunsului, te vei puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
raporta Ia informaţiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informa este facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte Modelul nr. 25


Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale . Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
modernismului:
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Setos îţi beau mirasma şi-ţi cuprind obrajii cu
pdlmele-amândouă, cum cuprinzi în suflet o Citeşte următorul fragment:
minune. Muzica pe care o ascultă oamenii reflectă personalitatea lor. Aşa reiese dintr-un studiu
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stăm. realizat de Universitatea Cambridge. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că nimic nu
Şi totuşi tu-mi şopteşti: „Mi-aşa de dor de tineV este întâmplător atunci când vine vorba de gusturi muzicale, potrivit The Independent şi CNN.
Aşa de tainic iu mi-o spui şi dornic, parc-aş fi .. Test rapid: când butonaţi radioul şi nimeriţi pe un post care difuzează o piesă heavy
pribeag pe-un alt pământ. metal, ce faceţi, daţi mai tare sau căutaţi altă frecvenţă? Dar dacă aţi nimeri peste o melodie
Femeie, jazz sau chill-out, v-aţi adânci confortabil în fotoliu şi aţi savura piesa în timp ce închideţi
ce mare porţi în inimă şi cine eşti? ochii, încercând să vă relaxaţi?
1 'Oricare ar fi răspunsul, psihologii cred că oamenii nu ascultă anumite tipuri de muzică
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău, să te ascult
şi clipele să-mi pară nişte muguri plini, din care întâmplător, ci că, dimpotrivă, melodiile alese spun multe despre personalitatea lor.
înfloresc aievea--veşnicii. , ft De exemplu, persoanele empatice, care au deci tendinţa de a-i asculta cu atenţie pe
ceUâlţifşi care sunt sensibile la problemele acestora preferă muzica lentă, care le provoacă
~erh'oţii profunde, precum piesele romantice, R&B, baladele rock sau muzica de relaxare. In
Lucian Blaga, Dori schimb, oamenii care au înclinaţie spre matematică şi ştiinţe şi care sunt de felul lor buni
organizatori, care ştiu cum să-şi sistematizeze viaţa, preferă muzica intensă, mai sofisticată,
SUBIECTUL al Hl-lea ____ f30 de punctf formată din sunete complexe, cum e jazz-ul sau muzica clasică. Dacă primii sunt interesaţi de
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre dou emoţiile transmise de muzica lor preferată, cei din a doua categorie privesc melodiile pe care
personaje dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda. le ascultă mai degrabă ca pe obiecte de studiu, fiind mai atenţi la elementele instrumentale şi
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: la modul în care ele se îmbină, spun cercetătorii de la Cambridge.
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaj Şt câteva explicaţii pentru aceste descoperiri. Una dintre ipoteze arată că muzica
din textul narativ studiat; 'ifpnîă pe poate deprima, prin urmare creierul nostru reacţionează imediat şi eliberează o
doză păre dintr-un hormon al plăcerii, pentru a ne reconforta.

61
f

Cât despre cei care preferă muzica intensa, creierul lor are o regiune responsabilă q|| POMPILIAN: Şi cam tânără.
recunoaşterea tiparelor, regiune mult mai complexă şi mai dezvoltată decât la alţii şi care VOICU: Dar mi-e somn. (îşi culcă din nou capul pe masă.)
activează imediat, pe ritmurile unui solo de chitară, de exemplu. POMPILIAN: Şi eu am de lucru. (Reîncepe să scrie.)
Şi cum viaţa nu e întotdeauna în alb şi negru, ci şi în nuanţe de gri, există şi o /rej| FATA BLONDĂ (care între timp aştepta, lângă uşa boxei, crezând că în cele din urmă
categorie, şi anume oamenii care ascultă şi una, şi alta, adică, şi muzica domoală, şi cq| tefanescu o va vedea, încearcă din nou să se semnaleze): Bună ziua!
intensă. Aceştia par să fie cei mai câştigaţi, spun savanţii britanici, întrucât situaţia /of ŞTEFĂNESCU (fără să ridice privirea şi continuând să lucreze): Da.
reflectă un mod de gândire echilibrat. I FATA BLONDĂ: Numele meu este Gaby Brăulescu.
http://www.rfi.ro/stiinta-85998-studiu-preferintele-muzicale-reflecta-personalitatei ŞTEFĂNESCU (acelaşi joc): Da.
GABY (decisă să-i dea drumul): Domnule secretar!
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text: ŞTEFĂNESCU: Da.
GABY: Da, da, dar dacă nu vă uitaţi la mine, eu nu pot să vorbesc.
1. Menţionează sensul secvenţei viaţa nu e întotdeauna în alb şi negru în text. 4p ŞTEFĂNESCU: Despre ce e vorba, (ridică capul şi în sfârşit o priveşte) domnişoară?
2. Indică, pe baza informaţiilor transmise de text, care este legătura dintre personalitate GABY: Despre asta. (îi întinde ziarul, arătându-i în acelaşi timp un articol de pe ultima
oamenilor şi muzica pe care o ascultă. 4 pagină.) w
3. Explică, valorificând informaţiile transmise de text, modul în care creierul uma ŞTEFĂNESCU (citind): «Cronica dramatică. Teatrul de vară. „Ia-o mai încet ‘ înrevistă două
reacţionează la muzica lentă, respectiv la cea intensă. 4 j acte şi-un prolog.»
4. Precizează care este, în opinia specialiştilor, categoria de oameni care par să fie cei ma GABY: Am jucat şi eu în piesa asta.
câştigaţi, aşa cum reiese din text. 4p ŞTEFĂNESCU: Aha! Artistă.
5. Prezintă diferenţa dintre preferinţele muzicale ale persoanelor empatice şi ale celor cat GABY: Artistă, dar ce folos. Nu spune o vorbă de mine în toată cronica. [...]
au înclinaţie spre matematică şi ştiinţe, raportându-te la informaţiile transmise de ce ŞTEFĂNESCU: Imposibil!
de-al treilea paragraf al textului dat. GABY (aproape plângând): Mă persecută. Totdeauna m-a persecutat. Are ceva contra
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. mea.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă preferinţe Mihail Sebastian, Ultima oră
muzicale reflectă sau nu personalitatea omului, folosind informaţiile din fragmentul citaBSUBIECTUL al III-lea
20 de pund (30 de punctel
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 j unui text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teza/problematică; 2
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
12 j - evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
formularea unei concluzii pertinente; 2 curent culturaVliterar;
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; li - prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. două imagini sau idei poetice;
* - analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru ' textul
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informa este poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
facultativă. .poetice.
NpţăfQrdinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
SUBIECTUL al II-lea (10 punct Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
P^en^ru^organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul notaţii utcheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
autorului: a exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct),
în şederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
Actul I, Scena VII Cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
saturi ,
POMPILIAN: Voicule! no ţi...
VOICU (Întrebare mormăită): Mmm? REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, .
POMPILIAN: Uite colo! (îi face semn să se uite la fata blondă din boxă.) numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
VOICU (ridică leneş capul şi are un moment de surpriză. Hotărât). Fata e nostimă. 0 ^^cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
blondă. puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

62 63
Modelul nr. 26 JJRedactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă buna relaţionare l cu ceilalţi este
sau nu condiţionată de modul în care înţelegem să fim exigenţi cu noi
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. |i înşine, folosind informaţiile din fragmentul extras din Codul bunelor maniere,
i 20 de puncte
SUBIECTUL I ______ _______________________ In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
Citeşte următorul fragment: (40 de puncte) formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
Poţi să placi persoanelor pe care le întâlneşti, să ai succes după succes, să uluieşâ 12 p.
lumea cu inteligenţa ta, dar toate aceste calităţi „sociale" nu-ţi permit totuşi să fii îngăduitoj formularea unei concluzii pertinente; 2
cu propriile tale defecte. Căci acel „cunoaşte-te pe tine însuţi", celebrul epigraf gravat pi p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
templul lui Apollo din Delphi, este un sfat demn de urmat, , cu toate că e un examen, dintrk ta!7nSra^^ ta tafomatfHediii fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
cele mai severe, la care trebuie să te supui permanent.
Multe conflicte ar putea fi evitate, dacă în momentul declanşării lor ne-am întreba pi noi înşine nu cumva
greşim? Să recunoaştem că suntem mult mai indulgenţi faţă de noi decâ} smUF.CTUL al II- lea (10 puncte!
faţă de alţii. Este, desigur, o înclinaţie natural-umană, dar asta înseamnă oare că trebuie să
ne supunem acestei slăbiciuni, fără să încercăm să luptăm împotriva ei? . . ' literar românesc* Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor,
Vedem aproape întotdeauna paiul din ochii altuia în locul bârnei din ochiul nostru P Ş P a 0 as

evidenţiind două trăsături ale


Câmpia îmi arată slăvitele războaie Şi câte
biruinţe pe dealuri s-au sărbat*;
Dacă am fi lucizi, dacă ne-am analiza cu obiectivitate, viaţa ar fi mai uşoară pentru toţi. îi orice Râul în treacăt spune ca cât sânge şiroaie In
caz, nu există două feluri de bune maniere: unele aplicabile în societate şi altele acasă Este vremele trecute unda-i a purpurat*.
suficient să ne impunem să fim politicoşi faţă de familie la fel cum suntem faţă de străini Numai
Aci îmi stau de faţă eroii Rumăniei
astfel vom fi respectaţi şi viaţa în intimitate va deveni agreabilă. Ceea ce nu înseamm că trebuie
Din Câmpulung, din Argeş, din laş, din Bucureşti,
să trăim rigid ca nişte manechine înţepenite, ci natural, firesc, calm şi liniştit. E di ajuns să nu
De la Traian şi Negru, martiri ai vitejiei,
confundăm relaxarea cu dezordinea şi singurătatea cu un mod de viaf descătuşat de orice reguli
Până la împilarea* trufiei strămoşeşti.[...]
de bună cuviinţă. [...]
Scopul oricărui ojh este, s-ar putea spune, să aibă o viaţă frumoasă. Cel mă nonconformist în capul unei armii* Mircea viteaz răcneşte,
dintre noi va ajunge până la urmă la această concluzie. Sigur că lucrul acesl nu depinde numai Insuflă bărbăţia rumânilor soldaţi;
de el, dar depinde, în primul rând, de el. E suficient să-ţi imaginezi, atum când eşti singur şi A lui Murat trufie învingător smereşte,
crezi că poţi să-ţi permiţi orice, că te afli, de fapt, în prezenţa unei fiinţe p care o stimezi şi faţă Şi locul este slobod din Istm la Carpaţi.f...]
de care nu ţi-ai putea îngădui nicio grosolănie. De ce nu ai fi chiar I acea persoană? Să zicem Ion Heliade Rădulescu, O noapte pe minele Târgoviştii
că ai rămas întâmplător singur pentru câteva zile în casă. Famil ţi-a plecat în concediu. Eşti
tentat să laşi paturile în dezordine, dulapurile deschise şi ^ mănânci direct din cratiţă. E
suficient să te gândeşti că în acea clipă îţi intra în casă niş
prieteni care au o părere foarte bună despre tine. Vor fi sigur dezamăgiţi de ceea ce văd, Sş^auşărbat - s-au sărbătorit; *a purpurat - a
înroşit; scuzele vor fi, din păcate, inutile. ' ^împilareasuprire; *unei armii - unei armate
Codul bunelor maniere, Editura Cellina, Craiova, 20( wuw- t (30 de puncte)

64 65
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
text: &KuviRedâctează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
1.
|mui*roman studiat, aparţinând perioadei postbelice. ,
Menţionează sensul secvenţei Vedem... paiul din ochii altuia în locul bârnei din ochi
nostru în text. ‘■ 4 Sp]|pprarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
;

Indică, valorificând informaţiile transmise de text, un mod în care multe conflicte^ putea^||^|Xideriţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent
fi evitate. ' ' 4( ‘Mltural/literar;
Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, de ce nu există două feluri de bu prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a două ^; ’^^enţe
maniere. 4| narative semnificative;
Precizează care este scopul oricărui om, aşa cum reiese din text. 4; I^Sliza, la alegere, a două elemente de compoziţie, şi de limbaj, semnificative pentru ffip.anul studiat, din
Prezintă concepţia autorului despre raportul dintre calităţi şi defecte, aşa cum reiese dj seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi Ippaţiăle,
primul paragraf al textului dat. 4;
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

65 65
A. Scrie pe foaia desensul
Menţionează examen dinrăspunsul la fiecaretedintre
text al secvenţei muşcăurmătoarele
de inimă cerinţe
şarpelecurăutăţii,
privire laal text:
invidiei
sau al minciunii. 4 p.
2 Indică formula cu care se adresează tatăl fiicei sale, precizând rolul ei în relaţia dintre cei
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. doi. 4p.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). . Explică motivul principal, evocat în primul paragraf, pentru care, în viziunea lui Al.
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, ţ
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte Vlahuţă, oamenii răi nu pot fi fericiţi. 4 p.
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). Precizează două sfaturi pe care Al. Vlahuţă le oferă fiicei sale prin intermediul scrisorii. 4
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 di■ p.
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. Prezintă o trăsătură de caracter a fiicei, raportându-te la tematica scrisorii. 4 p.
3Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
.B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă bunătatea poate sau
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte nu poate fi o garanţie a fericirii, folosind informaţiile din scrisoarea lui Al. Vlahuţă către
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsur fiica sa, Margareta. 20 de puncte
4* la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
!! punctuaţia - 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct). 5.
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
s!
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
Modelul nr. 27 12 p.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
efectiv este de trei ore. utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
SUBIECTUL I (40 de puncte- Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
Citeşte următorul fragment: facultativă.

Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună — să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei
rM nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru c J _ mai întâi, cei răi nu pot fi iubiţi şi-al doilea... al doilea... de! norocul şi celelalte „pen
mălăieţe” care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupi cărora n-ai nicio stăpânire şi nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsar şi-n tine-
nfioreşte şi leagă'rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este operă de fiecare clipă - când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o ii de la început. De
aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi... Aţâţi câţi merită...
A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de SUBIECTUL al Il-lea (10 puncte)
persoam noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
răutăţi oi asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu
simbolismului:
nepărtinire (lesne- de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de
răutate şi de necinsî murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră Sunt clipe când toate le am... Iată, sunt clipe când toate le am...
făptură. Tăcute, duioase psihoze — Viaţa se duce-n şir de cuvinte —
Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură Frumoase poveşti ca visuri de roze... Un cântec de mult... înainte...
\ din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi va Momente când toate le am. Momente când toate le am...
c-ai început să ştii asta, Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singuţ SUBIECTUL al III-Iea G. Bacovia, In fericire
mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat! Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
Aşa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inim text narativ studiat, aparţinând lui Mihail Sadoveanu._______________________ (30 de puncte)
şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi sujt
larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă s In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
strigi: „ Uitaţi-vă la mine! ” Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un
aceasta Să nu faci nicio faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e curent cultural/literar;
triumf ţ lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată. prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a
Păstred, scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu două secvenţe narative semnificative;
s-o citi şi atunci cu sufletul senin de azi. - analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
Te îmbrăţişează cu drag, Al. Vlahuţă narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
Scrisoarea lui Al. Vlahuţă către fiica sa, Mărgări spaţiale.

66 67
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Menţionează sensul din text al secvenţei am un numitor comun sufletesc. 4 p.
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprinsj
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte U Indică, folosind informaţiile transmise de text, motivul regretului autoarei. 4 p.
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). i Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, de ce consideră autoarea că scrisul în caietele de
în vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 dţp' cuvinte aminitiri este inutil. 4 p.
şi să dezvolte subiectul propus. i; Precizează două sentimente pe care le trăieşte autoarea în ultima zi de şcoală, aşa cum reiese din primul
4. paragraf al textului dat. 4 p.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte^ numai Prezintă, în 30-50 de cuvinte, cauzele care au făcut ca ultima zi de şcoală a autoarei să fie una
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsul^ la splendidă, raportându-te la informaţiile transmise de ultimul paragraf al textului dat. 4p.
cerinţele date (iutilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia Jf 3Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă scrierea unui jurnal poate sau nu
să atenueze emoţiile generate de anumite momente importante din viaţă, folosind informaţiile din
fragmentul citat. 20 de puncte
Modelul nr. 28 în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
SUBIECTUL I ____________ _______ • ______ _____ .■ _____ (40 de puncte 12 P-
Citeşte următorul fragment: formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
Aş vrea să plâng, dacă lacrimile n-ar fi atât de sărate. Aş vrea să plâng nostalgii utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
care-mi ninge azi sufletul. Sunt fericită şi în acelaşi timp frământată de toate îndoielih respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
inerente oricărui sfârşit de viaţă şcolărească.
N-am să vorbesc despre astă ultimă zi de şcoală. A fost încă o zi plină, grea de Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
lacrimi de lumină. A fost o zi frumoasă scursă între fiori şi ireal în cadenţă de „Gaudeamus SUBIECTUL al II-lea
”.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două
Trebuie să recunosc'că despărţirea de colegele mele nu-nseamnă, cel puţin acum, nici
nenorocire pentru mine. Se vede treaba că nu ele, ci altceva, ceva din soarele acestui începi trăsături ale genului dramatic: (10 puncte)
de viaţă şi mai cu seamă gândul că tot ceea ce a fost până acum realitate trece de azi PROFESORUL: Haideţi, domnişoară, să facem puţină aritmetică, dacă n-aveţi nimic
amintire, mă face să regret şi m-a făcut dimineaţa să plâng ca o nebună. [...] împotrivă...
Am scris în zeci de caiete de amintiri, deşi le înţeleg inutilitatea. Credem acum că ele ELEVA: Da' de unde, domnule, asta e tot ce-mi doresc.
vc fi în ani târzii cheia spre lumea de vis a copilăriei. Dar porţile fermecate nu se deschid PROFESORUL: E-o ştiinţă destul de recentă, domnişoară, o ştiinţă modernă; la drept
deci cu un descântec. Păstrăm zadarnic cheia pentru vremea când descântecul va fi de mult vorbind, e mai curând o metodă decât o ştiinţă... Şi în acelaşi timp o terapie. (Menajerei:)
uita Am gravat pe pagini de album vorbe menite să fie mai târziu o evocare a ceea ce ne-a Mărie, ăi terminat?
fă astăzi drag, dar am uitat că tot ceea ce iubim azi va deveni odată „amintirea unei iubiri v MENAJERA: Da, domnule, am găsit farfuria. Am plecat...
Plângem acum pentru tot ceea ce ia cu ea clipa aceasta, pentru tot ceea ce am vrea i PROFESORUL: Grăbeşte-te. Ocupă-te, te rog, de bucătăria dumitale.
trăiască veşnic viu în noi şi ştim că nu va mai avea nicio importanţă mai târziu. ‘ ” " MENAJERA: Gata, domnule, mă duc. (Se preface că iese.) Nu vă supăraţi, domnule,
Am avut norocul ca ultima mea zi de şcoală să fie întru totul o zi splendidă. Cauze? Â, da'fiţi atent să nu vă ieşiţi din fire.
ascultat la radio Serenadele lui Schubert şi Toselli, fragmente din Tosca şi...am discutat cu ■PROFESORU L: Eşti ridicolă, Mărie, nu-ţi dai seama? îţi faci griji
şi J. A fost un fel de ţesătură delicată de confidenţe, planuri, vise. A fost o privire pe care aiurea. f,K' ‘MENAJERA: Vorba vine!
aruncat-o în lumina apusului asupra mea sau, mai bine zis, în sufletele noastre. M-am sinii ‘PROFESORUL: Te rog să încetezi cu insinuările. Ştiu foarte bine cum să mă port. Am
bine pentru că m-am găsit în societatea unor oameni cu care simt că am un numitor corni Eugen Ionescu, Lecţia
■J
totuşi o vârstă...
noi vieţii pe care o credeam lipsită de rost. Pe 1. o iubesc. Pe J. îl admir şi-l consider | t ^^MENAJERA: Tocmai, domnule. Ar fi mai bine să nu intraţi direct în aritmetică cu
sufletesc. Am înţeles ce-nseamnă adevărata prietenie, izvorâtă din limpezimile viselt domnişoara. Aritmetica oboseşte,
noastre, atât de diferită de obişnuita apropiere. De aceea sunt fericită şi rog pe Dumnez< enervează.
visurilor mele să apere şi să întărească prietenia aceasta care descoperă sensuri
frumoase\ prieten drag. Le doresc amândurora o viaţă atât de frumoasă, atât de plină de
sensuri, ca\ visele noastre de azi.
Ioana Em. Petrescu, Jură
iiL 68 69
.
SUBIECTUL al III-lea 130 de puncte) de cămin şi de mediul său etnico-ecologic omul nu mai are parte decât de frustrare şi
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre doua alienare. Numai căminul [...] îl preface pe individ în om înrădăcinat în realitate, tradiţie şi
personaje dintr-un basm cult studiat. omenesc. [...]
Celui legat de ţară şi cămin, de sălaşul său psiho fizic şi etnico-sensibil, emigrarea nu-i
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: poate apărea decât ca o rupere, o sfâşiere, o amputare, un salt în irealitate [...] Poate că,
1 prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două alături de raţiune, sensibilitate, voinţă şi inteligenţă, dragostea de „casă" este şi ea o
personaje din basmul cult studiat; facultate a minţii iremediabil şi definitoriu proprie omenescului (sau, de vreţi, preaome-
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin douăf nescului). [...] De nu cumva, invocând limbajul ştiinţific, am fi în măsură să afirmăm, poate
episoade/ secvenţe comentate; analiza, la alegere, a două componente de structură şi de mai explicit, că ţara şi casa - interconexate — alcătuiesc însuşi centrul de greutate al şinei?
limbaj ale basmului cult studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, N. Steinhardt, Dezrădăcinare, emigrare, în Monologul
din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare. polifonic
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). ♦nefungibil - (despre bunuri) care nu poate fi înlocuit cu altul
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; 1. Explică sensul expresiei în legătură cu în text 4 p.
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în
vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi 2. Indică numele unui scriitor citat de N. Steinhardt în fragmentul dat. 4 p.
să dezvolte subiectul propus. 3. Menţionează diferenţa dintre casă şi locuinţă, aşa cum reiese din primul paragraf al
textului. 4 p.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, 4. Precizează două cuvinte/grupuri de cuvinte care se constituie în definiţii ale
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri căminului în accepţiunea lui N. Steinhardt. 4 p.
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia 3 5. Prezintă o caracteristică a emigrantului, raportându-te la ultimul paragraf al textului
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct). dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi în ce măsură căminul
Modelul nr poate sau nu poate garanta echilibrul interior al unui individ, folosind informaţiile din
.29 fragmentul extras din volumul Monologul polifonic de N. Steinhardt. 20 de
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. puncte
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicîi puse în discuţie; 2 p.
SUBIECTUL I ________ ________ __________
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p
Citeşte următorul fragment: (40 de puncte
- enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12p
Oamenii, dintotdeauna şi pe tot întinsul pământului, au făcut deosebire, între aceste tre formularea unei concluzii pertinente; 2 p
substantive aparent sinonime: casă, locuinţă, cămin. [...] Casa e clădirea, imobilul, zidiret 4'6 7 utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
locuinţa e suprafaţa locuibilă, poate cuprinde construcţia întreagă sau numai o parte a e respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p
căminul e cu totul altceva, e sălaş, e refugiu, e cuib, e adăpost, e „zona magică", stă î Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
legătură cu tot ce poate fi mai personal, mai nefungibil*: sufletul, memoria, însinguram viaţa
de familie. [...]
Căminul (ori şi cuvântul casă când e folosit în accepţiunea sa sentimental-simbolîca (10 puncte)
nu-i spaţiu locativ, nu răspunde numai unei funcţionalităţi; e deopotrivă rădăcină, sevă
mediu ambiant, loc de odihnă, reflecţie, reculegere şi împrospătare a energiei; o oază bine
SUBIECTUL al IHea
făcătoare şi binevoitoare, receptacol de pioşenie, duioşie şi încredere în sine; e tărâmul meni
dragostei conjugale şi părinteşti, punctul de interferenţă al trecutului şi al viitorului. [...] ■ Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
Căminul — ca şi neamul — e caracterizat şi construit de şi din amintiri, obiceiuri, romantismului:
datini şiruri repetitive de „ceremonii". [...] Căminul e o necesitate, ţine însă (cu precădere) d Nilul mişcă valuri blonde pe câmpii cuprinşi de Maur*,
zodia libertăţii şi de veşnica aspiraţie omenească spre stabilitate; e pecetea evoluţiei specie^ Peste el cerul d’Egipet desfăcut în foc şi aur;
de la nomadism şi haos la sedentaritate şi (cum ar spune Constantin Noica) rânduială. Pe-a lui maluri gălbii, şese, stuful creşte din adânc,
Lip 7 Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare,
: Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,
Alte roşii ca jăratic, alte-albastre, ochi ce plâng. [...] 71
70
i:' i ,
Se-nserează... Nilul doarme şi ies stelele din strungă, • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Luna-n mare îşi arunca chipul şi prin nori le-alungă. . Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Cine-a deschis piramida şi-năuntru a intrat? QTTRIECTUL I ___________________________________ ______________ (40 de
Este regele: în haină de-aur roş şi pietre scumpe, puncte)
El intră să vad-acolo tot trecutul. -1 se rumpe Al lui
suflet, când priveşte peste-al vremurilor vad. Citeşte următorul fragment:
Mulţi dintre noi au avut în viaţă experienţe în care anumite emoţii s-au dovedit mai
în zadar guvernă regii lumea cu înţelepciune, degrabă un obstacol, un inamic în calea succesului. Tristeţea, furia, frica poate ne-au
Se-mnulţesc semnele rele, se-mpuţin faptele bune; în împiedicat să ne realizăm scopurile sau să stabilim relaţii normale cu ceilalţi.
zadar caut-al vieţii înţeles nedeslegat. în acest context se ridică întrebările: Care este rolul emoţiilor în viaţa noastră? Sunt
Iese-n noapte... şi-a lui umbră lungă-ntins se
ele utile?
desfăşoară Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde
de popoare Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat. Cercetări din domeniul medical au arătat că exprimarea emoţiilor este esenţială
Mihai Emilie seu, Egipetu pentru sănătatea noastră. In prezent cercetările din medicină nu se mai axează pe
demonstrarea faptului că emoţiile influenţează starea noastră de sănătate, ci, mai degrabă,
*maur — persoană făcând parte din populaţia care locuia în Antichitate în nord-vestul Africii ele încearcă să afle care este rolul emoţiilor în apariţia sau evoluţia unor anumite boli. Spre
exemplu, un pericol pentru inima noastră o reprezintă starea de ostilitate, depresia după un
SUBIECTUL al IlI-lea _________________________________________ (30 de puncte
infarct miocardic amplifică riscul unor complicaţii şi al mortalităţii în anul următor
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile dt infarctului, iar nivelul de stres şi sentimentele de neputinţă sunt factori de risc pentru
construcţie a unui personaj dintr-un roman studiat, scris după anul 1980. hipertensiunea arterială. De asemenea, tristeţea şi anxietatea afectează sistemul imunitar.
Atunci, dacă dorim să avem o sănătate optimă, avem nevoie să ne controlăm emoţiile.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: Aceasta poate însemna să ne diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din romanul studiat; satisfăcătoare cu ceilalţi sau, dacă dorim să diminuăm ocaziile care conduc la furie şi
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales, prin două episoade/ secvenţî resentimente, poate e nevoie să învăţăm să ne manifestăm mai repede şi deschis
comentate; ^ nemulţumirile. Pentru o sănătate bună, avem nevoie să provocăm, să dezvoltăm şi să
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale romanului studiat protejăm emoţiile pozitive cum ar fi bucuria şi buna dispoziţie.
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi d Emoţiile ne influenţează judecata, memoria şi atitudinea noastră faţă de evenimente şi
caracterizare, limbaj. joacă un rol esenţial şi în comunicarea noastră cu ceilalţi. Importanţa recunoscută a
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. ; emoţiilor a condus la apariţia noţiunii de inteligenţă emoţională, cu componentele ei:
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cupriri - recunoaşterea propriilor emoţii, numirea acestora şi capacitatea de a le diferenţia;
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor- 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puneţi - exprimarea emoţiilor, astfel încât comunicarea cu ceilalţi să se îmbunătăţească şi
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în nu să se deterioreze;
vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 c cuvinte şi - capacitatea de a utiliza emoţiile în mod util, astfel încât o persoană să nu fie
să dezvolte subiectul propus. ; condusă sau paralizată de emoţii;
- capacitatea de a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi capacitatea de a reacţiona la
acestea. A recunoaşte o emoţie este important pentru a o putea controla mai eficient şi a
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 punej ne putea
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsi ffllpsfrde ea. Recunoaşterea propriilor emoţii nu vine de la sine. Pentru a reuşi aceasta,
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţie tfeSuie să fim atenţi la reacţiile noastre intime, să le acceptăm şi să le controlăm, ceea ce va
3 puncte; aşezarea în pagina, lizibilitatea -1 punct). duc fia creşterea inteligenţei noastre emoţionale. [...]
■ In concluzie, putem spune categoric că emoţiile influenţează starea noastră de bine şi
capacitatea noastră de adaptare la lume.
r^■ Daniela Pasăre, Rolul emoţiilor în viaţa
noastră
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

^■Menţionează sensul din text al secvenţei să ne realizăm scopurile. 4 p.


^hdică două emoţii negative care sunt inamici în calea succesului, aşa cum reiese din text.
4 p.

Modelul nr. 30
3. Explică, folosind informaţiile din textul dat, de ce trebuie să ne controlăm emoţiile. 4 pjj menţionarea poziţiei pe care o ai faţa de teză/problematică; 2j
4. Precizează, valorificând textul dat, cum a apărut noţiunea de inteligenţă emoţională. 4 p.î enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepţia autorului despre relaţia dintre emoţii şi starea!; adoptate; 12 formularea unei concluzii pertinente; 21
noastră de bine, valorificând informaţiile surprinse în penultimul alineat al textului!; dat. utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1;
4 respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.f Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. este facultativă.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă gestionarea!
propriilor emoţii poate sau nu poate fi o cale de adaptare a omului la lumea în cărei
trăieşte, valorificând informaţiile transmise de textul citat. 20 de
puncte[
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie;
2p
,|

(40 de puncte)
SUBIECTUL al 11-lea (10 puncte Citeşte următorul fragment:
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături Rep.: De ce credeţi că e important ca liceenii să vorbească despre filme, după ce le
specifice modernismului: vizionează?
Carmen Lopăzan: In sistemul de învăţământ românesc de până acum, elevul nu a fost
Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte.
încurajat să vorbească. Există în noi această frică de a nu greşi, de a nu avea o părere care sa
Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ E în apă. deranjeze şi, de cele mai multe ori, preferăm să nu o spunem de teama consecinţelor.[...] De
E în vânt. asta mi se pare important acest proiect. II pune pe elev în poziţia de a-şi exprima părerea Şi de
Sau mai departe. a o susţine.
Cu foaia această închid porţile şi trag cheile. Rep .'.La ce contribuie educaţia cinematografică în dezvoltarea elevului?
Sunt undeva jos sau undeva sus. Carmen Lopăzan: Cred că le schimbă perspectiva, poate doar şi pentru faptul că ei nu o
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te: taina consideră o materie, că nu e ceva obligatoriu. Le dezvoltă simţul vizual, auditiv, simţul
trăită unde s-a dus? măsurii.
Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt? Florin Barbu: La educarea privirii, în primul rând. Pentru că filmul este o formă de artă
De la basmul sângelui spus întoarce-ţi foarte înşelătoare, manipulatoare şi pentru că ne dă totul mură-n gură, de la primul la ultimul
sufletul către perete şi lacrima către apus. cadru, lăsându-ne să credem că acela e singurul adevăr. [...] Doar că, dacă vrem să înţelegem
(dincolo de) imaginile pe care le vedem şi dacă vrem să avem şi propriul nostru adevăr,
trebuie să trecem de imaginea pe care tocmai am văzut-o.
Lucian Blaga, Incheiei Andreea Mihalcea: Din punct de vedere psihologic, contextualizarea şi analizarea
flintelor ar putea duce nu doar la dezvoltarea cognitivă sau a creativităţii şi a sensibilităţii
SUBIECTUL al m-lea ______ (30 de puneţi artistice, ci ar putea avea un rol şi în dezvoltarea inteligenţei emoţionale, elevii trebuind să
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi a examineze limbajul non-verbal al actorilor şi să asocieze, de pildă, anumite expresii cu trăirile
comediei, prin raportare la un text studiat. interioare sau cu atitudinile corolare* [...] De asemenea, educaţia vizuală poate înfluenţa
pozitiv filtrarea informaţiilor media, încurajarea discuţiilor pe marginea filmelor po'pte
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: contribui la exprimarea articulată de opinii personale şi la încurajarea exersării
evidenţierea a două trăsături ale comediei, prezente în textul studiat; prezentarea ţăpdiriicritice. [...]
subiectului comediei, prin raportare la tema acesteia; analiza, la alegere, a două elemente ^^V-iRep.: Recomandaţi un film care i-ar face pe adolescenţi să se îndrăgostească de film ca
, lil de structură şi de limbaj, semnificative pentru ci media studiată, din seria: conflictul m:
dramatic, modalităţi de caracterizare a personajele limbaj, notaţiile autorului. llJ^ţparmen Lopăzan: Labirintul lui Pan, regia Guillermo del Tor o, 2006.

74 75
Nota! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). pentru organizarea
discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, încheiere - 3 puncte;
logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimării - 2
puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării punctajului
pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia
— 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 31
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I ______________________________________ ''

76 77
Florin Barbu: Propria experienţă e, pentru mine, singura care e autentică, aşa că n-am \ Alexandria, Bizanţul? îmbinând astfel realitatea şi visarea, urmai fără grabă şuvoiul să dau un
răspuns doar de amorul artei Adică, am să vorbesc despre filmul care pe mine m-a mulţimii, până la podul de peste canal, unde ceasuri întregi aşteptam atunci pe sirAubrey. făcut să mă
îndrăgostesc nebuneşte de cinema. Şi să fiu tot mai îndrăgostit: Star Wars [ Drăgălăşenia locului era împlinită, desăvârşită, de albeaţa fără seamăn a câtorva Actriţa Carmen Lopăzan,
criticii de film Andreea Mihalcea şi Florin Barbujjlebede ce se aflau la acea oră albastră pe apă parcă într-adins. Nu mai trecui podul şi mă
interviu pe tema „educaţia cinematografică ”Afnturnai la un birt din apropiere. Pe când aşteptam masa, o privire aruncată pe un ziar m-a în http://www.ziarulmetropolis.ro/filme-
pentru-liceeni-si-educatie-
cinematografieailyflCM/ să aflu abia Mateiu Caragiale, Remember
atunci un lucru de care urla târgul de kTTBTECTUL aim-lea
două zile, (30 de puncte)
*corolar - concluzie care urmează ca o consecinţă a unei teoreme demonstrate. Idee,
concluzie] care se desprinde dintr-o teorie, dintr-o afirmaţie Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale j
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire-la text: unui text poetic studiat, aparţinând lui Nichita Stănescu.
Menţionează sensul din text al expresiei de amorul artei. în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
2. Indică motivul precizat de Carmen Lopăzan pentru care e important ca liceenii evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
vorbească despre filme după ce le vizionează. 4 curent cultural/literar;
3. Explică, valorificând informaţiile transmise de text, de ce Florin Barbu consideră filmu prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
o formă de artă foarte înşelătoare. 4 două imagini sau idei poetice;
4. Precizează cele două titluri de filme cu care actriţa Carmen Lopăzan şi criticul de film analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
Florin Barbu cred că i-ar convinge pe liceeni să se îndrăgostească de această artă, aşa textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
cum reiese din text. ... 4] poetice.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul educaţiei cinematografice, valorificând perspectiva Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Andreei Mihalcea. 4 Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă educaţia claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
cinematografică este sau nu importantă în formarea adolescenţilor, folosind acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
informaţii din fragmentul dat. / 20 de dezvolte subiectul propus.
puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
p; cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
p, Modelul nr. 32
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
formularea unei concluzii pertinente; 2
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; l jjSUBIECTUL T
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 ţ Citeşte următorul fragment:
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaj
este facultativă. , (10 punctti (40 de puncte)
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor
timpul imperfect:
Intr-un ajun de sărbătoare, vremea rea făcu în sfârşit pace. Neîncrezător, nu ieşii deci Ajunsă un fenomen generalizat, de masă, devenită, pentru mulţi, o activitate curentă, adesea
târziu la plimbare. La zări se lumina a ploaie. Era aşa de albastră acea seară dulceagăî lină, acaparantă, practicată pretudindeni, lectura are, în comunism, funcţii esenţiale, vifa/e. Despre
de un albastru închis, fluid, că oraşul părea scufundat în adâncimile tainice ale urţ mări. rezistenţa existenţială pe care o asigură cititul vorbeşte Norman Manea în fotparcerea
Străzile mişunau de lume; fericirea de a trăi, de a se bucura de bunurile vieţii oglindea pe huliganului: „Adevăratul test de supravieţuire, în apartamentul neîncălzit al ^ vechiului imobil
toate chipurile, se răsfrângea în toate privirile, vie, aproape aţâţătoare, dăi* frumuseţii de lângă Parcul Cişmigiu, erau iernile. Ca în blocada Leningradului, în cel A ydfzăl Doilea
femeilor o deosebită strălucire. închipuirea mă purta în trecut, evocam vedenia cum trebuie Război Mondial, se putea rezista şi în Jormania socialistă prin lectură ”, O . descriere şi o
să fi fost în asemenea seri marile cetăţi ale vechimei, Babilonul, Palmit explicaţie a acestui proces oferă Matei Călinescu: „A citi înîr-o lume totalitară
77 77
78 77
e aproape acelaşi lucru cu a citi în închisoare — atunci când paznicii o îngăduie. Lectura cari (10 puncte)
rezultă e în acelaşi timp riguroasă, atentă (cărţile demne de citit, relativ puţine, sunt supus J SUBIECTUL al II-lea
unei lecturi profunde, intensive) şi proiectivă — în sensul că cititorul proiectează în tef) Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două modalităţi de
_ . .. P
caracterizare a personajului Vera:
propriile aspiraţii secrete, dorinţe, gânduri, teoru . g
în lectură, cititorul îşi descoperă sau îşi construieşte viaţa interioară şi gândirea Vera suferea alternativ de două stări contradictorii: de o toropeală ce o făcea să caute individuală pe
care regimul, prin politica sa uniformizantă, le neagă. „E evident — recunoaştMpaţui sau canapeaua şi să stea aşa semiinconştientă, în vagi reverii; sau de o nelinişte de a Ana Blandiana —
că ceea ce se căuta înainte în literatură era un pic de libertate interioară* îtjŢibla până la istovire. Atunci colinda locurile pe unde se plimbase cu Jim, tresărind la orice greu de obţinut în
celelalte forme de manifestare a spiritului”. pălărie de fetru* gri, şi spera în chip absurd sa-l întâlnească jură să se fi învoit de mai
Pe lângă rolul de întreţinere şi de prezentare a unei vieţi interioare, lectura a funcţionai nainte, după ce vafi numărat rar până la zece. [...] ca instrument de identificare şi participare la
o problematică autentică a vieţii publice. Doai Vera suferea că n-o mângâia nimeni, că nicio mână nu-i netezea părul şi nu-i strângea lectura privată — precizează Ion Vianu — „ne aşeza la
o cuvenită, oportună distanţă dt urnerii. Se voia ridicată în braţe şi legănată, certată şi alintată, îmbrăcată şi dezbrăcată, în
viziunea şcolară totalitară care căta să ni se impună”. [...] Aparţinând unei generaţii mai sfârşit, sub stăpânirea unei puteri mari, posesive şi ocrotitoare, în sânul căreia să poată
tinere care n-a cunoscut marea teroare comunistă, ci numai consecinţele sale, Vitalii plânge. Şi faptul că, fiind tristă, nimeni n-o întreba ce are spre a putea să suspine şi să-şi Ciobanu
recunoaşte că prin lecturi a căpătat „vederea exterioară”, necesară sustragerii din atragă mângâieri, o întrista şi mai tare şi o făcea încruntată şi solitară, ideologizarea comunistă, după
cum prin lectură a ajuns la valori morale alternative. Somnul Verei, atât de asemănător cu al florilor de altădată, era acum agitat şi
„Cititul nevrotic”, cum îl numeşte Simona Popescu, dă seamă de faptul că în dictatură a \n\ermitent. Visa că vrea să alerge şi plumburi grele îi apăsau picioarele; plângea şi ofta în
existat „un cititor condamnat la lectură” (după expresia lui Al. Cistelecan). însă, după ceh sornn. [...
mai multe mărturii, funcţiile dominante au fost cele de protecţie, rezistenţă, eliberan \unar, [...]
interioară şi formare a spiritului critic.
Sanda Cordoş, Lumi din cuvinfy G. Călinescu, Cartea nunţii
SUBIECTUL al III-lea
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text: _________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
Menţionează sensul din text al sintagmei activitate curentă. personaje dintr-o nuvelă studiată.
1.
2. Indică două funcţii pe care le avea lectura în perioada comunistă, aşa cum reiese di Jn elaborarea
textul dat. ,' 4 p eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
t* * a w A prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje din
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, viziunea lui Matei Călinescu asupra* nuvela studiată;
ceea ce însemna lectura în comunism. 4 ţi evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două episoade/
4. Precizează două roluri pe care le-au avut lecturile în cazul lui Vitalie Ciobanu, aşa ctiţ secvenţe comentate;
reiese din text.. 4 - analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei studiate,
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, imaginea cititorului din perioada comunistă, raportându-|4|la semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict,
întregul conţinut al textului dat. perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi daca lectura poate Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
“ j Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor
nu poate fi considerata o forma de rezistenţa existen.iaîa intr-un icguu luumiai, luiuai; componente - introducere,
încheiere - 3cuprins,
puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumenţare - 3
puncte; r
e
informaţiile din fragmentul extras din Lumi de cuvinte de Sanda Cordoş. g
j claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct)
20 de pune ln{ve<lerea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
i
m să dezvolte subiectul propus.
o1,o- încheiere - 3 nunele! Invina înlănţuirii ideilor - 3 nuncte: abilităţi de analiză si de armimentare - 3 nunele!

In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea


tezei/problematicii puse în discuţie; menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
teză/problematică; enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
adecvate adoptate; cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - ^3
formularea unei concluzii pertinente; utilizarea corectă a conectorilor în puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - l punct).
argumentare; respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor infoi este facultativă.

78 79
Modelul nr. 3 3 15, Prezintă rolul certificatului de voluntariat şi al raportului de activitate, valorificând informaţiile din
textul dat. 4p.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
IjB. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă voluntariatul
SUBIECTUL I
poate sau nu poate fi o formă de civilizare a unei societăţi, folosind informaţiile din
Citeşte următorul fragment: (40 de punctep articolele extrase din Legea privind reglementarea activităţii de voluntariat în
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la România.
20 de puncte
Art. 2. (I) Statul român recunoaşte valoarea socială a activităţilor de voluntariat ct în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
expresie a cetăţeniei active, a solidarităţii şi responsabilităţii sociale, precum şi valoaret . formularea tezei/problematicii puse în discuţie;
profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale şi lingvistice - menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică;
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
persoanelor care desfăşoară aceste activităţi. [...]
adecvate poziţiei adoptate;
Art. 3. a) voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi _
formularea unei concluzii pertinente;
de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de câtn „
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau grup. _

respectarea precizării privind numărul de cuvinte.


[...]
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul
Art. 7. (1) Autorităţile administraţiei publice locale susţin voluntariatul ca met o di recunoscută prin care
dat; Folosirea altor informaţii
cetăţenii pot participa activ la activităţi de voluntariat în comunităţile 1II 1
lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acţiuni umanitare, medii ŞIIBIECTUL a—
înconjurător, probleme sociale, şi altele asemenea. [...] Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
Art. 10. (2) Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau tradiţionalismului:
specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiih Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei
absolvite. [...] Şi murmură pe ape copilăria mea,
Art. 12. Contractul de voluntariat trebuie să conţină minimum următoarele drepturi alţ Ca Negru-vodă, care descălecând venea,
voluntarului: Mi-am ctitorit * viaţa pe dealurile toamnei.
a) dreptul de a desfăşura activitatea de voluntariat în concordanţă cu capacitatea
este facultativă.
disponibilitatea acestuia;
b) dreptul de a solicita organizaţiei-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoţi de (10 puncte!
raportul de activitate. [...] Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă,
Art. 13./;; Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii alM Pe al colinei mele împodobit pieptar,
H! voluntarului: Inchis-am fericirea în strâmtul ei hotar
: a) obligaţia de a presta o activitate de interes public, fără remuneraţie; De nuci bogaţi în umbră, umbrind o casă albă.
b)obligaţia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului! [...]
îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătat prevenirea şi
Las altora tot globul terestru ca o minge,
gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială şi, totodată, lup. împotriva excluderii
Eu am rămas în paza pridvorului străbun,
sociale şi discriminarea. [...]
Ca să culeg cu ochii livezile de prun,
Legea privind reglementarea activităţii de voluntariat în Român
text:] Când alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge.
|| !
■i Şi tot visând la vremea când înfloriră teii,
;■ 1. Explică sensul secvenţei activităţi de interes public în text. 3 ;
2. Indică două aspecte ale voluntariatului datorită cărora statul român recunoaşte acest 4.1 Ion Pillat, Ctitorii
de activitate. *Acţi(ori - a întemeia, a fonda (cu privire la o biserică, o mănăstire, o instituţie) Pe când
* îmbracă
MJBÎECTUL al 111-lea ' _________ ţara al
41
3. Menţionează particularitatea voluntariatului prin care se diferenţiază de celelaî iernii alb
raporturi de muncă, referindu-te la Art. 3. 41 suman,
4. Precizează patru domenii generale de interes spre care se orientează voluntariatul, Să desluşesc cum piere trecutul, an cu an,
cum reies din fragmentul citat. 4 Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. [...]

80 81
(30 de puncte)
^Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
pîpstrueţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Marin Preda.
p-elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

81 81
n

prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul studiat; evidenţierea unei Rămas singur în acest mediu plăcut, în liniştea desăvârşită din Valea Mare, soţul meu a
trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţţ comentate; scris
[| noapte de noapte, câte douăsprezece-patrusprezece ore în şir. Cu toată dorinţa şi munca
analiza, Ia alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,[i semnificative depusă, nu era însă totdeauna mulţumit de progresul realizat: Câteodată mi se plângea chiar:
pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de; caracterizare, limbaj. „A mers destul de greu... De altfel, aici, în primul capitol, e greutatea cea mare, fiindcă aici se
dobândeşte ritmul întregului roman. ”
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Fanny Rebreanu, Truda „Răscoalei ” — cum scria romancierul,
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cermţă/reper). în Amintiri despre Liviu Rebreanu
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; text:
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 1. Menţionează sensul din text al secvenţei şi-i pretindea exigenţa lui recunoscută.
4
de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. P*
2. Indică două zone în care şi-a desfăşurat Liviu Rebreanu cercetarea cu privire la Răscoala
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
din 1907.
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date 4
P
{utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia 3 puncte; aşezarea
-
în pagină; lizibilitatea - 1 punct).
3. Explică o caracteristică a operei rebreniene, desprinsă din următoarea secvenţă:
Rebreanu era prin excelenţă scriitorul care nu „inventa” niciodată, ci „descoperea"
Modelul nr. 34 întotdeauna. 4 p.
4. Precizează de ce avea nevoie scriitorul pentru a realiza romanul „Răscoala”, aşa cum
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
reiese din primul paragraf. 4
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
p.
SUBIECTUL I___________________________________________________ (40 de puncte 5. Prezintă o trăsătură a scriitorului Liviu Rebreanu, valorificând informaţiile din textul dat
4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă actul creator
Citeşte următorul fragment: depinde sau nu exclusiv de inspiraţie, folosind informaţiile din fragmentul extras din
volumul Amintiri despre Liviu Rebreanu. 20 de
„Răscoala” apare, însă, mult mai târziu. Evenimentele, împrejurările, viaţa însăşi an puncte
determinat amânarea realizării ei. Ca să poată ajunge la scrierea epopeii răscoalelor în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
ţărăneşti, el a avut nevoie nu numai de o cunoaştere amplă şi profundă a locurilor şi formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
oamenilor care trăiseră tragedia, dar şi de răgazul unei gestaţii îndelungate, aşa cum, â - menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
altfel, îi impunea o temă atât de complexă şi-i pretindea exigenţa lui recunoscută. enunţarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
Şi cum Rebreanu era prin excelenţă scriitorul care nu „inventa” niciodată, c 12 p.
„descoperea” întotdeauna, el simţi şi de data aceasta nevoia să meargă chiar la faţa loculu
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
acolo unde, în 1907, se desfăşuraseră răscoalele în toată intensitatea şi înverşunarea lor.
utilizarea corectă a conectorilor
Animaţi de acest gând, în luna mai am pornit amândoi cu maşina prin ţinuturile Vlaşci (10 puncte)
în argumentare; 1 p.
Teleorman şi Argeş. Peste tot a stat prieteneşte de vorbă cu ţăranii, dintre care mulţi trăiser
- ' respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
acele neuitate timpuri de revoltă şi durere. [...] Serile când poposeam să înnoptăm la «j Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
ţăran sau altul, scriitorul îşi nota cu precizie tot ce — cu darul său deosebit — culesese de l informaţii
cei cu care stătuse de vorbă peste zi. [...] este facultativă.
„Răscoala ” existase în el întreagă, dar într-o stare încă haotică. Singura organizare SUBIECTUL al II-Iea
izbutise să realizeze, după ani de frământare, era o împărţire pe capitole cu un conţifii
aproximativ. Mai existau însă, în plus, sute de personaje, sute de episoade şi mii de detall“ Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două modalităţi
care, toate împreună, şi numai aşa, constituie ceea ce este în realitate „Răscoala" lui. [M De de caracterizare utilizate în construcţia personajului Mohamed:
multe ori, se aşeza seara la birou şi începea un subcapitolaş, fără să ştie precis ce vg cuprinde. Tabloul 13
După un contact asiduu cu hârtia şi cu el însuşi, cu fiece rând scria, se clarifici lucrurile şi se Cortul sultanului
aşezau într-o ordine organică. El simţea totdeauna că inspiraţia avea în acesj momente rolul
hotărâtor. [...] ^r MOHAMED: Când am insomnie, seara, înainte de culcare, iau un atlas istoric şi
PMfipăapă. Şi, aşteptând să-şi facă efectul, urmăresc cu degetul imperiul hitiţilor... Dar

82 83
R

peste Htrebuie să o iau de la început, pentru că, de fapt, imperiul hitiţilor e imperiul
iMiPtenilor... nu, al asirienilor... al medo-caldeenilor... al perşilor... Dacă aşa stau
lucrurile, EjŞfikândesc. pot să dorm si eu liniştit... wSTRATOS: Măria-Sa vorbeşte astfel...

84 85
R

MOHAMED (Oftând): Dar nu pot dormi.,, sunt nefericit!.., ruşii, o parte dintre popoarele balcanice constituie o altă lume, cu alte legi, cu alt suflet, cu
STRATOS: Cuceritorul e nefericit! altă filozofie.
MOHAMED: Cucereşti inimi, ocupi ţări una după alta, aduni bogăţii... ei, şi? La oricz| Toată civilizaţia occidentală stă într-un singur cuvânt: aptitudine creatoare. Ridicat
nivel, sufletul omenesc e măcinat de o imensă nelinişte... care e ca igrasia ce pune stăpânirii deasupra mediului, dominând prin stăpânire de sine, prin curaj, prin răbdare şi
iniţiativă,
încet, încet, pe un palat cu temelia în apă... I occidentalul e spirit activ mai înainte de toate. El preface ambianţa, sfinţeşte locul, căruia îi
STRATOS: Poate iubiţi... -■ § impune legea şi ideea sa şi care îl ascultă docil şi învins. Apuseanul e stăpânul voinţei sale
MOHAMED: Toţi iubim şi suntem neînţeleşi. Spune-mi unul care a fost înţeles... îm elastice şi ferme în acelaşi timp şi pentru aceasta e şi stăpânul lucrurilor înconjurătoare. El
dragoste... şi în ce limbă?
subjugă forţele naturii, sezoanele, flora şi fauna. Dar mai ales a inventat tehnica, care i-a
SUBIECTUL al III-lea Marin Sorescu,
devenit aliată ascultătoare.
Răceak (30 de puncte Psihologia orientalului e exact contrară. Ea se reduce, de obicei, la resemnare pasivă.
Dacă occidentalul se impune mediului, orientalul se supune. Forţa naturii îl zăpăceşte, îl
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi a
unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia. zdrobeşte, îl apasă. Recunoaşte într-însa cine ştie ce forţă religioasă misterioasă, contra
căreia i se pare inutil să mai lupte. Ordinea evenimentelor i se pare mai dinainte stabilită de
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: uri zeu inefabil*. Totul e acceptat aşa cum şe prezintă. Filozofia vieţii e supunerea,
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un resemnarea la forţele care ne depăşesc, şi pe care nu le putem schimba, ci doar îmblânzi
curent cultural/literar; prin ascultare.
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea între aceste două tipuri extreme de civilizaţie, între aceste două interpretări ale
două imagini sau idei poetice; analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de existenţei, datorită a două structuri deosebite, între creaţiunea occidentalului şi resemnarea
limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri orientalului, se poate găsi o valoare intermediară. Să numim această structură sufletească
semantice (tropi), motive poetice. jadaptabilitate.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Mihai Ralea, Fenomenul românesc
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
♦inefabil - inexplicabil
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere,
cuprim încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
punctfţ claritatea exprimării - 2 punctey'respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1
punct). 1., Menţionează sensul din text al expresiei sfinţeşte locul. 4
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum p.
400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. 2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două aspecte comune ale
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte ^ occidentalilor. 4
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine p.
răspunsul la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; 3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, în ce constau diferenţele dintre
punctuaţia 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). psihologia orientalului şi cea a occidentalului. 4
p.
4. Precizează două dintre popoarele care alcătuiesc lumea orientală, la care se referă textul
Modelul nr. 3 5 dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, imaginea civilizaţiei occidentale, raportându-te la
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. j.sr; .informaţiile transmise de cel de-al doilea paragraf al textului dat. 4
p.
SUBIECTUL 1 __________________________________________________ (40 de punct Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
Citeşte următorul fragment: Bf' Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă stăpânirea
Sub diferite variaţii de detaliu, omul care locuieşte astăzi continentul nostru se prezip mediului poate sau nu poate fi considerată un semn al civilizaţiei, folosind informaţiile ^ din
sub două tipuri bine definite: occidentalul şi orientalul. în apusul şi centrul Europa fragmentul extras din Fenomenul românesc de Mihai Ralea. 20 de puncte
domneşte o mentalitate, iar către răsărit, către posturile cele mai avansate ale Asiei, o ah Iri redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
Englezul, francezul, germanul, italianul, scandinavul, cu toate deosebirile dintre ei, constitui formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
la un loc acelaşi fel de civilizaţie. Tehnicile lor, felul de vedea viaţa, felul adaptării la me$ , -^^-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p
sunt comune. Dincolo, la frontierele Asiei, ca o peninsulă intrată în viaţa Europei, tură "enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei
adoptate; 12 p

85 85
R

formularea unei concluzii pertinente; 2p


l^^utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
^^respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p
elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
facultativă.

86 85
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte£ff Modelul nr. 3 6
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două j
trăsături al| neomodemismului: | • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Eminescu n-a existat. 1
A existat numai o ţară frumoasă La o SUBIECTUL! _________ ___________ ___________________ ___
margine de mare Unde valurile fac (40 de puncte)
noduri albe. [...]
Citeşte următorul fragment:
Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli Pe
care-i chema: Mircea cel Bătrân, E. S; Au trecut 17 ani de când erai elev. Cum era viaţa de liceu din Neculce?
Ştefan cel Mare, T. C: Mie nu mi-a plăcut foarte mult în liceu. O spun tot timpul, sus şi tare şi nu cred că
Sau mai simplu: ciobani şi plugari, pentru mine liceul a fost la fel de important pe cât a fost facultatea. Pasiunea mi-am
Cărora le plăcea să spună Seara in jurul focului descoperit-o în facultate, în primul an. Am avut în liceu profesori care au însemnat ceva pentru
poezii - „ Mioriţa ” şi „ Luceafărul" şi „ mine, i-am menţionat şi astăzi. Am avut modele în profesorii mei şi am avut ce învăţa de la o
Scrisoarea a III-a1 parte dintre ei. Recunosc, nu de la toţi, dar cred că ar fi şi imposibil.
E. S: Cum erai pe vremea aceea?
Au mai existat şi nişte tei,
Şi cei doi îndrăgostiţi Care ştiau să le T. C: Eram timid şi arogant, pentru că încercam să maschez o timiditate. Nu aveam o
troienească toată floarea Intr-un sărut. [...] gaşcă, eram destul de singur, aşa, aveam doi-trei prieteni mai buni, dar nu ieşeam foarte mult.
E. S: Cum arăta o zi din viaţa ta de adolescent?
Şi pentru că toate acestea
T. C: Cum arată şi acum. Dacă aveam şcoală de dimineaţă, mă trezeam greu şi mă
Trebuiau să poarte un nume,
duceam la liceu, după ce ieşeam o mai ardeam aiurea puţin, dacă mai aveam teme şi lucruri de
Un singur nume,
Li s-a spus făcut le făceam. Dar nu pot spune că eram foarte eficient.
Eminescu. E. S: Astăzi ai vorbit despre vise, despre pasiune. La 18 ani aveai vreun vis?
T. C: Visul meu a fost tot timpul să devin actor. Nu era un vis foarte bine conturat, dar
SUBIECTUL al Hl-lea acest lucru s-a întâmplat în anul I de facultate, atunci când a apărut şi pasiunea. Tot în anul I
Marin Sorescu, Trebuiau să poarte un nuni sau îl, a apărut visul cu muzica. Iar în anul IV mi l-am şi împlinit. Lucrurile s-au înlănţuit.
Redactează un eseu de E. S: Eşti un artist complet acum. Actor, cântăreţ. Ce le-ai transmite puştilor care vor să.
minimum 400 de cuvinte, în _______________________ (30 de devină actori?
care să prezinţi particularităţile
T. C: Să încerce. Să nu deschidă ochii doar la piedici. Să deschidă ochii şi la speranţă. Şi
t construcţie a unui personaj puneţi le-aş spune că este o meserie care merită făcută, dacă simţi că nu poţi să faci altceva. Este o
dintr-o nuvelă studiată.
meserie care nu se poate trăda.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: E. S: Ce n-ai învăţat în şcoală?
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din nuvela studiată; T. C: N-am învăţat în şcoală să am răbdare. N-am învăţat în şcoală să fiu mai profund ;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secven şi şă mă preocupe lucrurile mai importante. N-am învăţat în şcoală să mă preocup numai de
comentate; Ctgeaba mea, să nu mă abată de la drum lucruri colaterale, n-am învăţat în şcoală să nu mă
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei, semni. uit firi^irtea altuia. N-am învăţat în şcoală o grămadă de lucruri care ţin de un bun-simţ de
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi 00pipe care de multe ori profesorii nu au avut timp să ni-l transmită. La 16 ani crezi că le
caracterizare, limbaj. ŞţÎMLetoate. N-am învăţat în şcoală că nu le ştiu pe toate. [...]
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Edward Stănescu - interviu cu Tudor Chirilă, în Viaţa de liceu, 29 august 2009
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cupril
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şt de argumentare - 3 punej
I^Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct). N'penţionează sensul din text al expresiei o mai ardeam aiurea. 4 p.
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400j cuvinte ^Precizează care au fost cele două pasiuni majore ale lui Tudor Chirilă, raportându-te la
şi să dezvolte subiectul propus.
Răspunsurile oferite de acesta. 4 p.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 pun| numai ixrplică în ce constă sfatul pe care Tudor Chirilă îl dă tinerilor liceeni care vor să devină
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspuns, la j|||tori, aşa cum se deduce din text. 4 p.
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuali* lică doua trăsături de caracter pe care le avea artistul în liceu, valorificând textul dat. 4
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). p.

86 87
i

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Tudor Chirilă faţă de şcoală, aşa cum si analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic
desprinde din ultimul paragraf al textului. 4 studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune,
conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
[Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţi1111*11! eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunile di] liceu [pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
pot sau nu pot fi definitorii pentru evoluţia ulterioară a unui tânăr, folosind informaţiile încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
din fragmentul extras din interviul lui Edward Stănescu cu Tudor Chirilă îj Viaţa de claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în
liceu, 29 august 2009. 20 de punct| vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: şi să dezvolte subiectul propus.
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
pi
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 pi - 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
formularea unei concluzii pertinente; 2
p]
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
Modelul nr. 3 7
p| • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor SUBIECTUL I _______________ ____________ ______ _____________ (40 de
informaţi este facultativă. (10 punetei puncte)
Citeşte următorul fragment:
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul : Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă
următor, evidenţiind două motive literar populară de a ţine legătura cu prietenii ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în
legătură cu această problemă.
Mi-am urzit din sunet şi culoare, Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la Universitatea Corneli a afirmat că
Din cuvinte dure zi de zi, Fabebook-ul creşte stima de sine: „Spre deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie
Turnul.versului înalt în care îmi cum suntem şi a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra stimei de sine, dacă
adorm durerea de-a trăi. imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune
Zi de zi şi lună după lună, pozitivă a propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă. ”
Izvorăsc din mine ca din mări Insule ■ f y Dar există şi opinii contrare.
... Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, a investigat 100 de utilizatori de Facebook, măsurând
de gânduri, ce adună Cânturi
frecvenţa cu care postau fotografii şi status update-uri şi timpul petrecut pe site. De
jremătândpeste uitări.
asemenea, cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului şi al stimei de sine a subiecţilor
Ani de ani şi clipă după clipă, sjM^dui. Concluziile au arătat că narcisiştii şi cei cu stimă de sine redusă petrec în general
Vierme de mătase m-am făcut, pai, piuit timp pe Facebook decât ceilalţi Tot ei au o tendinţă mai accentuată de a posta
Fluturul simţindu-l, ce-n aripă O să- Ion Pillat, Arta poeik MWvfii fi updote-uri în care se laudă şi caută să crească în propriii ochi. ţfr^C frlex Jordan,
mi schimbe braţele de lut. [...] de la Universitatea Stanford, ă realizat un studiu pe 80 de utilizatori ţbook, investigându-le
______ (30 de punct
opiniile în legătură cu experienţele pozitive sau negative pe care le ^Mfiersoanele din
reţeaua lor de prieteni. Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook WPTÂOPreciază
SUBIECTUL al IlI-lea numărul de experienţe pozitive pe care le au prietenii lor şi subapreciază de experienţe
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre dou neplăcute.
personaje dintr-un text dramatic studiat, aparţinând lui I.L. Caragiale. Ae aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendinţa naturală pe
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: care oanele cu stimă de sine scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două bine Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase şi mai pozitive
person|j din textul dramatic studiat; evidenţierea modului în care se manifestă relaţia aspecte utilizatorilor, când vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc
dintre cele două personaje prin episoade/ secvenţe comentate;

88 89
comparaţii în care ne vedem constant ca fiind dezavantajaţi. Pentru cei cu o stimă de v»i|i£TTttrECTUL al III-lea ________ ; _____________________________________ (30 de puncte)
normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragil^ Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook.
http://www.infopsihologia.ro/2012/ll/facebook-ul-si~stima-de-sini
ipersonaje dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
1. Explică sensul expresiei să crească în propriii ochi în text 4 prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două
2. Indică numele a doi cercetători care susţin că Facebook accentuează scăderea stimei personaje din textul narativ studiat;
sine, aşa cum reiese din fragmentul dat. 4 evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
3. Explică de ce, conform viziunii lui Jeffrey Hancock, Facebook-ul creşte stima de sine. 4 episoade/ secvenţe comentate;
4. Precizează, valorificând informaţiile transmise de text, care sunt, potrivit cercetătorul!! analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ
Soraya Mehdizadeh, cele două categorii de persoane care petrec mai mult timp studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune,
Facebook. 4 conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj.
5. Prezintă concluziile studiului realizat de Alex Jordan, valorificând informaţiile din textu Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
dat. 4 jj Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere,
cuprins, încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare -
B. 3 puncte; claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă Facebook-i] punct), în vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
consolidează sau nu stima de sine a unei persoane, folosind informaţiile din textul 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
citat. • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
20 de punct numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri ;
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2j
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 ji .38
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
12

formularea unei concluzii pertinente; 2,\ Modelul nr


utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1j • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. (40 de puncte)
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. l.j • >;}Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informi SUBIECTUL I _________________________________________ _
este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 punct
r r Citeşte următorul fragment:
■""'j V
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două motive litei ,q f Un bărbat a intrat în staţia de metrou Washington DC şi a început să cânte la vioară;
într-o noapte a plouat, foarte tare, cu fulgere şi când am ieşit erfi o dimineaţă friguroasă de ianuarie. Timp de 45 de minute a cântat 6 piese de Bach. în f
din casa unde aşteptasem zadarnic, s-a stins lumina electrică acest, timp, aproape o ora, s-a calculat că pe lângă el au trecut mii de oameni, mulţi dintre
în tot satul, am mers pe şosea — după un timp nici nu ne-am ei MMWM sPre job-uri. Doar trei minute au trecut şi un bărbat de vârstă mijlocie a remarcat
mai grăbit, după câţiva paşi, ea şi-a scos sandalele - şi a mers că ţşe aude un muzician cântând. A încetinit mersul apoi s-a oprit câteva secunde... însă şi-a
în picioarele goale pe asfaltul cald al şoselei, ploua foarte tare |flpaţ grăbit mersul spre programul zilnic.
- ne ţineam de mână — într-un timp am fugit, ea râdea — se
bucura mult — eu eram serios clar fugeam ţinând-o de braţ şi Wh minut mai târziu, violonistul a primit primul dolar bacşiş: o femeie i-a aruncat
doar mai târziu, când a fulgerat şi s-a făcut o scurtă zi albă, banul tkpfflăfie jară a se opri din mers. Câteva minute mai târziu, cineva s-a rezemat de
am văzut că trecusem cu mult de curtea noastră. zid să-l |ţ0îie, însă bărbatul şi-a privit ceasul şi şi-a continuat drumul. In mod cert,
Mircea Ivănescu, Intuni întârzia la Wfăl Primul care i-a acordat atenţie a fost un băieţel de 3 ani. Mama sa
mergea grăbită fiwnfaţă şi s-a înfuriat când puştiul s-a oprit. într-un final, a reuşit să-l
urnească din faţa Monistului şi să-şi continue drumul, deşi copilul a rămas cu capul
întors tot timpul spre Situaţia s-a repetat şi cu alţi copii. Toţi părinţii, fără excepţie, i-au
obligat să-şi §Qntinue'dr>jmiiI

90 91
ţ^mcele 45 de minute în care violonistul a cântat, doar 6 persoane s-au oprit pentru a-
l \o vreme. Cam 20 dintre ei i-au oferit bani fără a-şi încetini pasul. A strâns $32.
Când M&iriat \şi s-a aşternut tăcerea, nimeni n-a remarcat. Nimeni n-a aplaudat,
nimeni n-a

91 91
făcut un semn de apreciere. Nimeni nu ştia că violonistul era Joshua Bell, unul dintre cei maâtimp (mai puţin ca o secundă) când ea de-abia începuse să-şi întoarcă ochii, şi eu am înţeles
buni violonişti din lume. A cântat cele mai dificile piese care au fost compuse vreodată pentrĂca era ea. Singura dată când ne-am mai văzut Nu ştiu dacă ea s-a mai uitat la mine pe furiş,
vioară cu un instrument care valorează astăzi mai mult de 3,5 milioane dolari. \dar eu n-am mai avut curajul s-o privesc, cu toate că am rămas la masa vecină încă un ceas.
Cu două zile înainte de a cânta în metrou, Joshua Bell a cântat cu casa închisă (s-an Am continuat cu prietenii mei să fiu vesel, strident, să râd, să vorbesc tare, să dansez - tot
timpul copleşit de prezenţa îrinei. Ce s-o fi petrecut cu ea! Mi-aş da viaţa toată să ştiu ce se
Este o poveste reală. Joshua Bell cântând incognito* la metrou a fost un experiment petrecea în ea! Reflecta: „Suport mai uşor prezenţa lui decât mă aşteptam", sau era invadată
Tjr J .1 i _ _ _ _ _ _ . • , . 77 . . ^ „• J 7. _ _ _ _ _ _ _ _ — . ■ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---------------------- - - - - - —„x i v ,
j; i
I.Mi epuizat toate biletele) în teatrul din Boston, deşi un bilet costa în medie 100$. poziţiei adoptate; 12 p;j formularea unei concluzii pertinente; 2 p|
\ i: utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
!■' ji organizat de Washington Post (celebrul ziar) ca parte a unui experiment social despre pî
percepţie, gusturi şi priorităţi ale persoanelor. întrebarea era aceasta: într-un loc banal şi k respectarea precizării privind numărul de cuvinte. I
o oră inadecvată mai apreciem frumuseţea? Sau nu o mai apreciem? Recunoaştem un talent p|
într-un context neaşteptat? Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea (30 de puncte)
Nimeni nu are timp pentru frumuseţe, www.credinţa- altor informaţi este facultativă.
ortodoxa.coni *incognito - fără să fie cunoscut; în ascuns; cu nume fals SUBIECTUL al II-lea
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
text:
1. , Menţionează sensul din text al secvenţei a cântat cu casa închisă. 4p
2. Indică numele violonistului Ia care face referire textul dat 4p,
3. Explică, pe baza informaţiilor din text, atitudinea diferită a adulţilor şi a copiilor faţă de
violonist. 4
pt
4. Precizează numele ziarului care a organizat experimentul, aşa cum reiese din text. 4 p,
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, scopul experimentului la care se referă textul dat, pornind
de la întrebările din final. 4
p,
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii sunt
capabili sau nu să aprecieze frumuseţea şi adevăratele valori într-un context neaşteptat,
folosind informaţiile din fragmentul extras din Nimeni nu are timp pentru frumuseţe.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: ]
formularea tezei/problematicii puse în discuţie;
2
p!
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; ' 2
Jj
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate
llf (10 puncte!
;li Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături al!
genului epic.
V, ? Timpul de lucru efectiv este de trei
Pe la unsprezece noaptea am venit la cazinou. Mărturisesc, fără vreo emoţie deosebiţi
căci credeam că n-o s-o găsesc pe Irina, trecusem prin tot orăşelul, şi pe la cazinou chiar,ş ore. .SUBIECTUL I _ ____
n-o văzusem, şi mă deprinsesem cu ideea că n-o s-o întâlnesc, după obicei. Printre mese, ert
şi o masă lungă, cu multă lume în jurul ei. Privirea mi s-a plasat, ca din întâmplare (sa poate
dusă de cine ştie ce instinct), spre una din persoane, spre chipul ei. Totul s-a petreci într-o
secundă. Nu mi-am dat seama că era Irina şi nici n-am sesizat că ea se uita la mine. uitam
unul la altul, şi eu n-am priceput decât când ea şi-a întors ochii. A fost o porţiune 4

92 93
l i !i.:
de trecut şi de dragoste? Sau mă privea cu simpatie, ca o persoană în vârstă pe un copil? Ce
concluzie pot să trag că n-a plecat imediat? Că n-a vrut să facă niciun gest deplasat? Sau că
nu era în stare să plece? Rămânând, îl umilea pe bărbatul ei de alături, sau îi demonstra că,
în sfârşit, avea tărie sufletească?
Anton Holban, Obsesia unei moarte
SUBIECTUL al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
unui text dramatic studiat, aparţinând perioadei postbelice.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-
un curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea
a ,v. două secvenţe dramatice;
- analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj, semnificative pentru textul
dramatic studiat, din seria: acţiune, conflict dramatic, modalităţi de caracterizare a
personajelor, notaţiile autorului.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
ciafitatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct),
în’vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 3 9
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

(40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Berlin — Wilmersdotf sâmbătă, 30 iulie/12 august 1905
Dragă Costică,
Iată ce crez eu. Şi mai crez, iarăşi, că altruismul, ca să fie în adevăr efectiv, nu Pfbuie să
însemneze anihilarea absolută a egoismului, ci concilierea bine echilibrată cu

93 93
l i !i.:
acesta. Să nu zici repede că astea sunt numai vorbe goale şi jocuri de cuvinte fără fond. Ai I Subiectul al II-Iea Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informa^
răbdare... Cum poate cineva concepe ideea de datorie faţă cu lumea prin negaţinnec aceleiaşi datorii faţă cu sine este facultativă.
însuşi, care este şi el o parte a lumii, parte demnă de atenţie cu atât mai mult cu cât ea are mai multă atenţie
pentru necazurile altora, supusă şi ea aceloraşi dezastre, doritoare şi ea de aceleaşi delicii? — Un suflet întreg,
tocmai printr-unfel de egoisni delicat şi hiperiritabil, devine altruist: îi este milă de durerile altora şi vrea, cu
paguba lui, si le liniştească, şi doreşte să facă bine altora, chiar sacrificând binele lui; fiindcă acele dureri ale
altora sunt supărătoare pentru simţirea lui, îi turbură binele lui. El trebuie să-şi ştirbească binele lui pentru al
altora, vrând tocmai să şi-l asigure pentru partea care-i mai poate rămânea: îşi împlineşte o datorie către sine,
îndeplinind alta cătră ceilalţi. Când văd d nedreptate care personal nu m-atinge deloc, pentru ce mă revolt şi caut
s-o reprim şi să- împiedic recidiva? Pentru că este pentru mine o ofensă intolerabilă, care trebuie reparată: îmi
tulbură liniştea pe care trebuie să mi-o recapăt. Mă simţ dator către nedreptăţi simţindu-mă dator către mine
însumi. [...]
Prin urmare, reviu: altruist fii cât pofteşti, asta e bine şi frumos; păstrează însă un fonii
de egoism: îngrijeşte puţin şi de tine; vino într-o atmosferă curată să-ţi reîmprospătezi forţele
trupeşti şi sufleteşti, pe cari destul şi peste măsură le-ai frământat atâta vreme — o viaţă de
om. [...]
Aşteptând răspunsul tău, te-mbrăţişez cu drag şi dor,
, al tău frate,
Caragiale Ştefan Petică, Aproape de nebunie
Scrisoarea Iui I.L. Caragiale către C. Dobrogeanu-Gherea,
în Cele mai frumoase scrisori ________________(30 de puncte)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
text:
1. Menţionează sensul din ţext al secvenţei vorbe goale şi jocuri de cuvinte fără fond. 4 p;
2. Indică formula cu care se adresează expeditorul destinatarului său, precizând rolul
acesteia în relaţia dintre cei doi.
4
p,'
3. Explică motivul pentru care I.L. Caragiale îl invită pe destinatar să-l viziteze la Berlin|
H
4. Precizează când devine altruismul eficient, în viziunea lui I.L. Caragiale, valorificând
informaţiile din primul paragraf al textului dat. 4
5. Prezintă o trăsătură de caracter a destinatarului, raportându-te la tematica scrisorii. 4 pf
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă egoismul poatf


sau nu poate fi o extensie a altruismului, folosind informaţiile din scrisoarea lui I.L
Caragiale către C. Dobrogeanu-Gherea. 20 de
punct]
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei
adoptate; â
121
formularea unei concluzii pertinente; 2|
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1

94 95
(10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la timpul
prezent:
Afară vântul se jăleşte,
Izbindu-se de crengi uscate,
Şi-n jur singurătatea creşte Pe când suspin încet şi trist.

Luna aruncă raze reci Peste pământul amorţit,


Ce parcă doarme-un somn de veci,
Pe când eu stau ca aiurit.

De-aceea cat să mă înşel C-un cântec fără înţeles,


S-alung urâtul, căci cu el De-un timp stau atât de des!

Subiectul al IQ-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unei
comedii studiate.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea comediei studiate într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în comedia studiată, prin comentarea a
două secvenţe dramatice semnificative;
303117.3, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
comedia studiată, din seria: acţiune, conflict, notaţiile autorului, limbajul personajelor.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente— introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In şederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
ţuyinte şi să dezvolte subiectul propus.

J . • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, ^ l
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - r ^ 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

96
Modelul nr. 40
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ______________________________ __________________ t40 de puncte}
Citeşte următorul fragment:
In familie i se spunea Iorguţ. Numele lui real era Gheorghe Vasiliu şi a fost al cincilea copil
din cei nouă pe care i-au avut Dimitrie şi Zoiţa Vasiliu, un comerciant şi o casnică. [...] era un
bărbat scund, cu o conformaţie plăpândă, avea ochii albaştri, iar ticul său era să-şi ciupească
mustaţa. In tinereţe, purtase plete blonde. [...] era un om timid, tăcut şi retras, „răspundea doar
dacă era întrebat”, după cum şi-l amintea un cunoscut. „De obicei, stau aproape toată ziua în
casă. Nu mă plictisesc şi nu mă neliniştesc în singurătate. Din cauza temperamentului meu, mi-am
croit fatal o astfel de viaţă. Şi apoi n-am fost totdeauna prea sănătos. Societatea cere oameni
robuşti, care să construiască cu spor pentru ea, să-i duca mai departe rostul. Melancolia firii
mele nu ar fi niciodată înţeleasă. Unii îmi spun că sunt un inadaptabil, că fug de oameni. Este o
exagerare. Iubesc oamenii şi îi privesc cu interes din geamul casei mele... Evit oamenii, pentru că
persoana mea ar aduce un fel de umbrire peste veselia lor spontană. îi respect prea mult ca să le
aduc vreo supărare. ” Uneori îşi lăsa barbă şi purta mai mereu pelerină neagră. Avea o grădină
destul de mare unde îi plăcea să se plimbe şi unde era vizitat de prieteni: „ Cu toată starea mea,
nu sunt lipsit de prieteni. Zilnic sunt cercetat de cunoscuţi şi amici, care caută să mă distragă din
apatia în care te cufundă inconştient izolarea... Caut oamenii, îmi place zgomotul lor. Ei mă
cheamă, dar eu fug să nu aştern tăcere peste cheful lor
S-a căsătorit cu Agatha Grigorescu, o fată orfană de ambii părinţi, încă din adolescenţă,
mai tânără decât el cu 14 ani. [...] Biografii o descriu pe Agatha Grigorescu, absolventă a
Facultăţii de Litere şi filosofic din Bucureşti, ulterior profesoară de limba română şi ea însăşi
poetă, drept o ambiţioasă fără scrupule, căsătorită cu el din dragoste pentru poezie. A preluat
comanda familiei, ocupându-se de slujbele şi operele poetului, protejându-l şi rezolvându-i toate
problemele.
Marius Chivu, Tot ce nu ştiai despre Bacovia, în Dilema Veche
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei mi-am croit fatal o astfel de viaţă. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, motivul pentru care Agatha
Grigorescu s-a căsătorit cu poetul Gheorghe Vasiliu (George Bacovia). 4 p,
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, de ce poetul a ales să îşi petreacă mai
mult timp în casă. 4 p.
4. Precizează obiectul vestimentar pe care îl purta mereu poetul, aşa cum reiese din textul
dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea lui Gheorghe Vasiliu despre relaţia sa cu ceilalţi, !
raportându-te la problematica întregului text. 4 p. ;
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri. ;i

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă timiditatea poate f sau
nu poate fi un impediment în relaţionarea cu ceilalţi, folosind informaţiile dini fragmentul
extras din Tot ce nu ştiai despre Bacovia de Marius Chivu. 20 de puncte 1
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.

97
i.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;12p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea ___________________________________ ________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului dramatic:
PROFESORUL: Locuiesc de treizeci de ani în oraşul acesta. Dumneata ai sosit de curând.
Cum îl găseşti?
ELEVA: Nu îmi displace. E un orăşel frumos, plăcut, cu un parc frumos, un pension,
magazine arătoase, străzi, bulevarde...
PROFESORUL: Adevărat, domnişoară! Dar tot mi-ar plăcea să trăiesc în altă parte. La
Paris sau măcar la Bordeaux....
ELEVA: Cunoaşteţi Parisul?
PROFESORUL: Nu cunosc nici Parisul, dar daţi-mi voie: puteţi să-mi spuneţi: Parisul e
capitala cărui judeţ, domnişoară?
ELEVA (se gândeşte puţin, apoi fericită că poate răspunde): Parisul... nu e capitala Franţei?
PROFESORUL: Ba da, domnişoară, e foarte bine, bravo! Felicitările mele! Văd că cunoşti
geografia patriei de-a fir-a-păr, capitalele de judeţe...
Eugen Ionescu, Lecţia
SUBIECTUL al IlI-lea ___________________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-un basm cult studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
din basmul cult studiat;
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
episoade/ secvenţe comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului cult studiat, ;;
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict, perspectivă
narativă, modalităţi de caracterizare.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). pentru organizarea
discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere - 3 puncte; logica
înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimării -1 puncte;
respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în Vederea acordării punctajului pentru
organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

98
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 4 1
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _____________________________ ^ ___________________ (40 de puncte!
Citeşte următorul fragment:
Şcoala şi familia sunt instituţii care au rolul de socializare şi educare a copiilor, procese
care depind în mare măsură de colaborarea dintre cele două instituţii, fiind necesară o
sincronizare şi o abordare unitară a copiilor prin particularităţile relaţiei adult-copil. [...] De
cele mai multe ori particularităţile şi problemele cu care se confruntă familia se resimt în
comportamentul elevilor şi uneori pot perturba activitatea didactică. Feedback-ul transmis
părinţilor din partea şcolii are o încărcătură educativă, cu scopul de corectare a unui
comportament sau de încurajare şi apreciere a elevului, de aceea este necesar a se acorda o
atenţie specială dialogului cu părinţii. [...]
Şcoala şi profesorii acordă de cele mai multe ori atenţie modului în care se derulează
procesul de educaţie şi nu modului în care reacţionează şi relaţionează elevii pe parcursul
procesului educativ, deşi rezultatele unor cercetări arată că relaţiile copiilor cu părinţii, cu
cadrele didactice şi cu colegii influenţează performanţele şcolare.
Când vorbim de şcoală ne/gândim la programe şcolare, la disciplină, la note, la profesori,
elevi şi mai puţin la problemele care apar în acest context al interacţiunii dintre indivizi. Cadrele
didactice s-au format profesional pentru o anumită specializare şi nu şi-au format competenţe de
consiliere pentru a interveni eficient în soluţionarea incidentelor care apar între elevi sau a
celorlalte conflicte care pot apărea în şcoală. Profesorii sunt prinşi între programa şcolară şi
nevoile elevilor, aşa se face că, de cele mai multe ori, incidentele şi problemele de tip social ale
elevilor sunt rezolvate de către dascăli în mare grabă, în pauzele dintre ore (orarul şcolii nu
permite soluţionarea imediată a problemelor decât prin bulversarea activităţii didactice). De
aceea, este nevoie de profesionişti practicieni, ca de exemplu consilieri şcolari şi asistenţi sociali,
care să se ocupe de problemele conexe care apar pe parcursul procesului educaţional [...]
Nicoleta Golea, Relaţia şcoală-familie, în Ghid pentru educaţia părinţilor
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul sintagmei activitatedidactică în text 4p.
2. Indică două roluri ale şcolii, aşa cum se desprind dinprimul paragraf. 4p.
3. Explică necesitatea unei bune colaborări între şcoală şi familie, referindu-te la textul
dat. 4 p.
4. Precizează o cauză care influenţează comportamentul elevului până la a perturba
activitatea didactică. 4 p.
5. Prezintă motivul pentru care cadrele didactice nu pot interveni eficient în soluţionarea
conflictelor care pot apărea în şcoală, valorificând informaţiile din ultimul paragraf. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă existenţa
consilierilor şcolari/asistenţilor sociali în şcoli ar optimiza sau nu procesul educaţional,
folosind informaţiile din fragmentul extras din volumul Ghid pentru educaţia părinţilor.
20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al II-lea ______________________________________________ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul notaţiilor
autorului:
Actul V, Tabloul XVIII, Scena I

DANTON (a rămas cu faţa nemişcată, o priveşte simplu): Te iubesc mult, Louise... (lasă
capul greu în jos, se gândeşte) Eşti ultimul dar al vieţii. Intru în întunericul pământului cu surâsul
tău în faţă... cu ochii tăi... ca o lumină (îşi trece mâna prin păr ca sufocat, uriaş, slut, se frânge
hidos, cu capul în piept): Ah, în noaptea asta călduţă', de primăvară, plesnesc pe rând mugurii...
In toate părţile...
LOUISE (îl priveşte cu emoţie, cu ochii mari înlăcrimaţi, îl strânge cu mâinile ei mici şi
albe): Da... Da... [...] Poate că nu te-am înţeles totdeauna, poate că nu te-am cunoscut cât
trebuia...
DANTON (surâde mereu, calm, cald): Să mă înţelegi? Să mă cunoşti? Pe zidul dărâmat din
fundul livezii de la Arcis, creşte în fiecare an o iederă, Louise. Dacă-l face mai frumos, ce nevoie
are să-l înţeleagă? Tu m-ai făcut atât de fericit, fără să mă cunoşti... Eu am fost întotdeauna
singur, Louise. Apropierile de ceilalţi au fost numai întâmplătoare sau dictate de împrejurări...
LOUISE (în lacrimi): Da, e adevărat că nu te-au înţeles... Nu te-au înţeles...
DANTON (repetă): Neînţeles? (surâzând pe gândite) Asta nu-i nimic, Louise! Să fii greşit
înţeles... să fii pe jumătate înţeles, e nesfârşit mai rău...
v. Camil Petrescu, Danton
SUBIECTUL al 111-lea ________________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale ţinui
text narativ studiat, aparţinând lui George Călinescu.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un 4 ;
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a ^
două secvenţe narative semnificative;

99
w

analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru


textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
spaţiale.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 42
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL 1 _________ _ ______________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
/ Duminică, 31 iulie 1911
încep să-ţi scriu câteva lucrări de altădată, aşa cum mi-or veni sub condei, fără niciun
plan şi fără nicio pretenţie.
Cele mai vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat
până la vârsta de 5 ani, şi familia câtă stătea în acea casă. S-a întâmplat să mă nasc într-o
familie de mică burghezie, cu tradiţii, cu „viaţă de familie", compusă din sentimentul datoriei,
din iubire şi din solidaritate. Ce voi fi având bun în caracterul meu vine de acolo. Dar această
viaţă a ţinut puţină vreme şi la o vârstă aproape inconştientă. După aceea, am trăit fără
familie, aşa că m-am dezvoltat anarhic, ca un produs al multor şi variate împrejurări ale
societăţii. Cu alte cuvinte, am rămas aproape fără creştere-afară de exemplul tatălui meu care
era un om de treabă şi, el însuşi, un produs al vechii vieţi de familie. Neavând creştere a
trebuit să o înlocuiesc mai târziu cu mintea: să judec ce trebuie şi ce nu trebuie să fac. Dar
mintea e o călăuză nesigură şi nu întotdeauna la slujba ei.
G. Ibrăileanu, Amintiri din copilărie şi adolescenţă

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire Ia text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei de treabă. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, cele două lucruri de care îşi aduce
aminte autorul scrisorii. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din text, de ce autorul considera că după vârsta de cinci ani
s-a dezvoltat anarhic. 4 p.
4. Precizează în ce constă înlocuirea modelului familial cu „mintea”, aşa cum reiese din
textul dat. 4 p.

100 I
5. Prezintă concepţia autorului despre familie, aşa cum reiese din secvenţa: Ce voi fi având bun
în caracterul meu vine de acolo. 4p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi daca familia are sau nu
are un rol determinant în formarea personalităţii unui copil, valorificând informaţiile

transmise de textul dat. 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;12p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al II-lea ___________________________________ _____ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
realismului:
Odaia avea un mobilier de sufragerie în lemn sculptat de o complicaţie fantastică. Bufetul,
în special, bătea recordul. Era ca un bufet obişnuit, cu un cat superior aplicat peste un parter,
însă în dimensiuni aşa de mari, încât servitoarea nu putea ajunge cu mâna la cheia uşii de sus şi
se urca pe un scaun. Sculptura lui cu ecusoane, frunze şi volute era înrudită cu aceea a pupitrelor
şi jeţurilor din bisericile baroce occidentale, mai frenetică totuşi, de un ţesut idiscernabil. Atenţia
musafirilor, care sorbeau fie ceai, fie cafea, era îndreptată asupra mei alte mobile. Acesta era un
pendul, extravagant ca tot interiorul lui Saferian. Un artist francez îl construise pentru un
bogătaş, din Siria, făcând toate hatârurile cumpărătorului fără a putea să iasă din sfera unui
anume înnăscut bun-simţ. Printr-o întâmplare oarecare, pendulul intrase acum în proprietatea lui
Saferian.
G. Călinescu, Bietul loanide
SUBIECTUL al III-lea ___________ ___________________ ______ (30 de punctel
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din textul dramatic studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;
- analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic studiat,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.
%tă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

101
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea in pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 43
■ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I __________________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
I. B.: — Mai are literatura capacitatea de a capta interesul publicului? Care sunt atuurile,
privilegiile ei? Dar inconvenientele şi dezavantajele? Vă atrage spectacolul lumii româneşti de
azi, alcătuit din concretitudine şi fantasme mediatice, din manipulare şi retorică falsă?
P.C.: - Publicul literaturii de un anumit nivel a fost dintotdeauna restrâns. Cred că, pe
măsură ce numărul cititorilor deficţiune scade, calitatea acestora creşte. în fine, îmi place să mă
consolez cu gândul asta. 'ficţiunea e vis, nu? Iar lectura promite vise de o anumită calitate.
Fireşte că toţi oamenii visează, chiar dacă nu toţi oamenii citesc cărţi de ficţiune. Şi vizionarea
unui film sau a emisiunii lui Măruţă tot visare este, dar de o altă natură sau, ca să tragem spuza
pe turta noastră, de o altă calitate. Inconvenientul lecturii — care în cele din urmă se transformă
într-un avantaj — este că presupune un anumit efort intelectual, de întrebuinţare a cuvintelor,
care în cazul altor tipuri de ficţiune lipseşte. Faptul că pentru construcţia visului foloseşti
cuvântul are un anumit efect de durată asupra creierului, lasă în urmă un ecou şi, dacă ar fi să-l
credem pe Eric Kandel, un strălucit om de ştiinţă, laureat Nobel pentru contribuţiile sale în
neuropsihiatrie, cuvântul chiar produce anumite modificări de durată în funcţionarea genelor. Şi,
da, aveţi dreptate, scrierea cărţilor, dar şi lectura lor, este un privilegiu. Pe care nu şi-l poate
permite oricine. Prin urmare, să nu-i privim de sus pe cei care nu citesc, poate că nu o fac din
cauza dificultăţilor vieţii, mulţumindu-se cu ceea ce dumneavoastră aţi numit concretitudine şi
fantasme mediatice.
Interviurile României literare: Petru Cimpoeşu: A
scrie înseamnă a citi lumea de Iulian Boldea

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei să tragem spuza pe turta noastră. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două efecte pe care le are folosirea
cuvântului în construcţia visului. 4 p.
3. Explică deosebirea dintre lectură şi alte tipuri de ficţiune, aşa cum reiese din text. 4 p.
4. Precizează în ce constă spectacolul lumii româneşti de azi, în viziunea lui Iulian Boldea. 4 p.

102
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Petru Cimpoeşu faţă de oamenii care nu citesc,
F aşa cum reiese din finalul textului dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii care citesc
cărţi de ficţiune pot sau nu pot fi consideraţi privilegiaţi, valorificând informaţiile

transmise de textul dat. 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea _________________ . ____________________________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
modernismului:
I
Deoarece soarele nu poate să apună
Jar ’ de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetăţii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e O fereastră deschisă spre
paradis.
Mai verosimil decât adevărul e câteodată un
vis.
III
O fată frumoasă e lutul ce-şi umple tiparele,
desăvârşindu-sepe-o treaptă unde poveştile
aşteaptă. 8

8
Ce umbră curată aruncâ-n
lumină o fată!
E aproape ca nimicul, singurul
lucru fără de pată.

103
X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.
Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase
SUBIECTUL al III-lea ___________________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi, la alegere,
particularităţi ale unui text dramatic studiat, aparţinând unuia dintre autorii canonici: I. L.
Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu.

în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea a
două secvenţe dramatice;
analiza, la alegere, a doua elemente de structură şi de limbaj, semnificative pentru textul
dramatic studiat, din seria: conflictul dramatic, modalităţi de caracterizare a personajelor,
limbaj, notaţiile autorului.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente ~ introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză si de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - I punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 44
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ___________________________ ; ____________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Creşterea dimensiunii oraşelor pare afi inevitabil legată de dezvoltarea tehnicii. Aceasta
nu înseamnă, bineînţeles, că tehnica este singura sursă de schimbare în societate. Tehnica este,
însă, fără discuţie, o forţă majoră în trasarea direcţiilor de evoluţie ale societăţii, forţa care
activează tendinţa de accelerare (inventarea jugului de ham în evul mediu a dus la schimbări
radicale în metodele agricole şi a reprezentat un progres tehnic comparabil ca impact cu cele
aparţinând secolelor următoare). [,.f

104
Izbucnirea Revoluţiei Industriale a deschis calea pentru creşterea dimensiunilor oraşelor
- limitată până atunci de doi factori: necesitatea şi posibilitatea apărării unui oraş ce trebuia
înconjurat de fortificaţii, şi - al doilea - lungimea distanţei ce putea fi parcursă de două ori într-
o zi de către muncitorii urbani, care circulau între casele şi locurile lor de muncă. Revoluţia
produsă în domeniul mijloacelor de transport a avut un puternic efect în amenajarea oraşului -
determinând zonfiicarea funcţională urbană - articularea oraşului în arii rezidenţiale,
comerciale şi industriale - în cursul acestui proces mărindu-se suprafaţa oraşului într-o măsură
cu totul disproporţionată faţă de creşterea populaţiei. Apariţia oraşelor mecanizate a adus cu
sine cea mai mare schimbare în natura oraşelor survenită de la începuturile lor; ele nu mai
sunt staţionare, se află în mod dinamic în mişcare, generând noi forme urbane evolutive. [...]
Este cert că oraşul tipic al sfârşitului secolului 20, cu funcţiile sale dominante legate de
industrie, servicii, comerţ, locuire, recreere, educaţie cedează locul său unui sistem urban nou,
în care componentele de bază (universităţi, mall-uri, districte industriale, parcuri ştiinţifice,
zone recreative etc.) operează pe două niveluri, în natura tridimensională a lumii şi în spaţiul
virtual al intemetului. Integrarea acestor niveluri creează o realitate mult mai complexă decât
cea anterioară, cu o capacitate mărită de susţinere a indivizilor şi organizaţiilor. Contopirea
mediilor digital şi real creează o nouă dimensiune ce marchează naşterea oraşelor inteligente.
In această direcţie, sarcinile compoziţiei şi planificării urbane sunt cele de a înlesni apariţia,
dezvoltarea şi menţinerea corespunzătoare a unor insule inovative. Trebuie reţinut aspectul
foarte important al asigurării flexibilităţii perceptuale, conceptuale şi reglementatoare a actului
de proiectare şi gestionare a mediului inovativ flexibil şi a teritoriului în care acesta fiinţează.
Cristina Enache, Oraşul şi societatea urbană în era informaţiei
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al structurii^ara discuţie. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, ce invenţie făcută în Evul Mediu a
constituit un element de progres tehnic. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din text, de ce Revoluţia Industrială a reprezentat un
moment important în dinamica urbană. 4 p.
4. Precizează unul dintre factorii care au limitat, până la izbucnirea Revoluţiei Industriale,
creşterea dimensiunii oraşelor, aşa cum reiese din text. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, procesul prin care iau naştere oraşele inteligente, aşa cum
reiese din ultimul paragraf al textului citat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă inovaţiile în

transmise de textul citat. 20 de puncte


In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicri puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
\ 12
p.
formularea unei concluzii pertinente; 2
p.
T utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.

105
domeniul tehnicii pot sau nu pot influenţa dezvoltarea oraşelor, valorificând informaţiile

106
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al III ea __________________________________ __________ (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, portretul personajului Miron, evidenţiind două
mijloace de caracterizare:
în toate duminicile şi zilele de sărbători, dis-de-dimineaţă, cobora despre munte şi intra
în sat un voinic curăţel Nimeni nu se întreba de unde vine şi unde descalecă; toată lumea ştia
că este Miron oierul şi nimeni mai mult nu dorea să ştie.
Trecuse un an de zile de când Miron venea mereu la joc; flăcăii îi erau prieteni, iar fetele
se adunau bucuros împregiurul lui ca să-i asculte poveştile, vorbele şegalnice şi cântecele
frumoase. Din când în când, dar foarte arareori, Miron scotea din şerpar un fluieraş, pe care
cânta câte o doină plină de duioşie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau. [...]
în horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă numai şuguieşte cu jocul. Dar ochii
tuturora se opresc asupra lui. înalt şi mlădios, cu umerii laţi şi cu pieptul ieşit, el calcă lat şi pe
întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trup i se scutură şi se leagănă când la dreapta, când
la stânga. Când stă însă şi-şi ridică fruntea ieşită din faţă, fetele tresar sub privirea lui. Un cap
bălan cu părul lung până pe umeri, cu o faţă albă şi străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală,
cu doi ochi mari şi albaştri ca faţa cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în
această faţă ceva ce nu se mai găseşte în alte feţe, un fel de tristeţe, un văl de gânduri, iară în
surâsul de pe buzele lui ascuţite totdeauna e ceva ce-ţi deschide sufletul. [...]
Ioan Slavici, Gura satului
SUBIECTUL al m-lea ________ __ ________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Lucian Blaga.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a doua elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus. 9

9 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

107
Modelul nr. 45
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _________________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind evaluarea
ART. 71
(1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru
fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.
(3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar,
respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar
nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.
(4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către
cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
(5) Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a
metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform
prevederilor prezentei legi.
ART. 72
(1) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza
planurilor individuale de învăţare. în acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare
unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie
remedială.
ART. 73
(1) Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor
înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de
învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte
de învăţare formale, nonformale şi informale.
(2) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui
debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a
elevului.
LEGEA Nr. 1 din 5 ianuarie 2011, Legea Educaţiei Naţionale
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
L Menţionează sensul din text al structurii oferă feed-back real. 4 p.
2. Indică modul prin care se exprimă evaluarea în învăţământul secundar şi în învăţământul
terţiar nonuniversitar, folosind informaţiile transmise de text. 4 p.
3. Explică, valorificând textul dat, de ce se impune crearea băncii de instrumente de
evaluare unică. 4 p#
4. Precizează două scopuri ale evaluării, aşa cum reiese din text. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, de ce portofoliul educaţional este considerat a fi elementul
central al evaluării învăţării. 4 p.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă aplicarea unor
Notă! Răspunsurile vor finaţionale
standarde formulate de
în enunţuri.
evaluare poate sau nu poate sa contribuie la un învăţământ de

calitate, valorificând textul citat 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al n-lea ________________ _________ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
motive literare:
îţi scriu, să ştii că toate-s aşa ca la plecare,
Că n-am clintit un lucru de două săptămâni, —
Pe masă o mănuşă, zvârlită la-ntămplare,
Păstrează încă forma frumoasei tale mâni.

Şi iată evantaiul şi mica ta oglindă,


— Oglinda, cea mai bună prieten-a femeiei,
Ea care poate-atâtea secrete să surprindă Când
uşile-s supt paza neîndurat-a cheiei. — [...]
Aşa e-n casa noastră, iar cel ce ţi le scrie E-aşa
hursuz* şi jalnic, încât mă-ntreb de-s eu,
Sau am murit ş-acuma trăiesc iar, cine ştie,
Şi nu-s decât un paznic bătrân într-un muzeu...
Dimitrie Anghel, Scrisoare
* hursuz - ursuz
SUBIECTUL al III-lea __________________ __ _____________________ (30 de puncte!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.

108
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în
vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr.46
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ____________ ____________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Nu ştiu cum s-au cunoscut părinţii mei. Când s-au căsătorit, tata era flăcău tomnatec;
avea vreo cincisprezece ani mai mult ca mama. în fotografia nupţială, de prin 1904, tata nu
arăta cei 35 de ani pe care îi avea, cu toate că era deja pleşuv. [...] După ce-a ieşit la pensie şi
s-a hotărât să se ocupe serios de educaţia noastră, ajunsese obositor; i se părea că trebuie să
ne înveţe necontenit cum să ne purtăm şi mai ales, cum îi plăcea lui să spună, să ne „facă
morală’’. In ultimii ani de liceu, aproape la fiecare masă ne ţinea o lungă predică, de altfel
necontenit întreruptă de interjecţiile şi glosele exasperate ale mamei.
Despre părinţii mei, dar mai ales despre mama, voi avea mereu de spus în decursul
acestor amintiri. Deocamdată, aş vrea doar să adaug că, la instalarea noastră definitivă la
Bucureşti, mama era încă foarte tânără, nu împlinise 30 de ani. Pe atunci, era frumoasă şi încă
elegantă, dar puţini ani mai în urmă, în timpul ocupaţiei germane şi imediat după război, când
am sărăcit, mama a renunţat treptat la eleganţă şi cochetărie. La 35 de ani, a hotărât că nu
mai e tânără, că are copii mari şi că trebuie să trăiască numai pentru ei. N-a mai vrut să-şi
cumpere nimic pentru ea, şi ducea singură toată casa, renunţând, vreo zece ani, chiar la o
biată slujnică de la ţară, ca să-şi poată ţine copiii la liceu şi universitate. în schimb, îmi dădea
întotdeauna oricâţi bani îi ceream ca să-mi cumpăr cărţi. Am ghicit mai târziu că prin mine îşi
îndestula, într-un anumit fel, setea de lectură pe care o avusese în prima tinereţe. I-a plăcut
întotdeauna să citească, dar, după ce s-a retras tata cu regimentul în Moldova şi ea a rămas
singură cu noi, răgazul pentru lectură se împuţina din zi în zi. Păstrase totuşi câteva cărţi de
căpătâi, şi nu se culca niciodată fără să deschidă „Psaltirea”, „Anna Karenina ” sau „
Poeziile ” lui Eminescu.
Mircea Eliade, Memorii

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Menţionează sensul din text al secvenţei ducea singură toată casa. 4 p.


2. Indică vârsta la care s-a căsătorit tatăl lui Mircea Eliade, aşa cum reiese din text. 4 p.

109
3. Explică motivul, evocat în primul paragraf, pentru care tatăl le făcea morală copiilor. 4 p.
4. Precizează efectul pe care detaşarea în interes de serviciu a tatălui în Moldova l-a avut
asupra mamei, valorificând informaţiile din textul dat. 4 p.
5. Prezintă o trăsătură de caracter a mamei, raportându-te la fragmentul citat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă dragostea maternă
presupune sau nu presupune şi sacrificiu, folosind informaţiile din fragmentul
extras din volumul Memorii de Mircea Eliade. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematîcii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al IMea _______________________________ . _____________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două mij
loace/procedee de realizare artistică:
Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor.
Zi grea, cutremurată va fi, o zi de-adio,
Când inima-mi, de tine, fâşii voi deslipi-o,
Amară frumuseţe, pământ rătăcitor.
Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-
mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă
Ritmată de arhangheli, la proră şi la pupă,
Cu aripile vâsle prin valul de azur.

Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin


stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă,
Iar tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă
Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund.
Mă va-nvăli, spumoasă, pe creştete de hău,
O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi
topi în boare de muzică divină,
Despovărat de zgura părerilor de rău.
Nichifor Crainic, Desmărginire

110
SUBIECTUL al Ill-Iea
(30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
nuvelei, prin raportare la un text studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături ale nuvelei, prezente în textul studiat;
prezentarea subiectului nuvelei, prin raportare la tema acesteia;
analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj, semnificative pentru nuvela
studiată, din seria: conflict, construcţia subiectului, perspectiva narativă, modalităţi de
caracterizare a personajelor.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte [existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 47
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _________ ■ ___________________ ■ _________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Povestea prieteniei mele cu Gabriel Liiceanu e povestea transformării treptate a unei
incompatibilităţi în complementaritate. La originea întâlnirii noastre a stat Constantin Noica.
[...] înainte de episodul întâlnirii propriu-zise, se întâmplase să ne percepem frugal* în timpul
unor şedinţe comune ale Academiei. Ne-am displăcut spontan. Fiecare găsise foarte antipatic
portretul celuilalt. Ţin minte că, atunci când dl. Noica mi-a vorbit despre proiectul lui de a-mi
prezenta un „băiat bun ” cu care să leg o, frăţie” intelectuală, primul meu gând a fost: „Sper
să nu fie tocmai insul acela de la Filozofie. ” Am aflat, mai târziu, că şi Gabriel avusese o
reacţie asemănătoare.
Incompatibilităţile n-au întârziat, totuşi, să apară. Eram diferiţi. Gabriel avea un aer mai
sportiv, mai „modem” şi, în acelaşi timp, mai solemn. Mă frapau ochelarii lui cu ramă neagră,
groasă, o anumită cochetărie vestimentară [...]. Eu eram mai şleampăt* [...] De-a lungul
vremii, ne-am certat, de câteva ori, fioros, cu incriminări* radicale. Mi s-a părut, întotdeauna,
că nu e suficient de punctual [...]. La rândul lui, era iritat de gura mea, de ceea ce i se părea
inaptitudinea mea pentru auto-critică, de disponibilitatea mea pentru compromis în relaţiile cu
oamenii.

111
Dar tocmai diferenţele dintre noi ne-au făcut, în cele din urmă, să ne devenim
indispensabili. în ce mă priveşte, am învăţat, destul de curând, să-i apreciez calităţile şi
totodată „chipul s e c r e t C u alte cuvinte, diferenţele au coborât la nivelul unui fond de
tachinerie amicală, pe care desenul comunicării dintre noi s-a configurat cu atât mai
armonios. [...]
O componentă decisivă a „agregatului ” Liiceanu este pentru mine claritatea gândirii lui
şi spiritul lui sistematic. N-am cunoscut om mai înzestrat decât el în tehnica de a lămuri un
g â n d f . f O altă dimensiune a firii lui e colegialitatea. îi place să se înscrie în proiecte
comunitare, în lucrul umăr la umăr. [...] Liiceanu se simte inapt de invidie. Se bucură sincer de
reuşita celor din jur, o face posibilă, dacă e nevoie. [...]
Gabriel are resurse enorme de afectivitate şi am şansa să mă număr printre cei care
benficiază, de patruzeci de ani, de aceste resurse. După atâta vreme şi după o puzderie de
experienţe comune, el a rămas Prietenul, reperul la care mă raportez când am nevoie de
sprijin, de dialog, de confesiune. E gata să sară în ajutor, să te preia, să te protejeze. Spun,
uneori, glumind, că, oricâte lucruri ne-ar deosebi, e prea târziu pentru o despărţire.
Andrei Pleşu, Faţă către faţă. întâlniri şi portrete
*frugal - sobru, reţinut
* şleampăt - neglijent, dezordonat în îmbrăcăminte
^incriminareînvinovăţire, acuzaţie, învinuire
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul secvenţei să leg o, frăţie ” intelectuală în text. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de textul dat, două dintre calităţile pe care
Andrei Pleşu le apreciază la pabriel Liiceanu. 4 p.
3. Explică scrierea cu majusculă a substantivului Prieten din ultimul paragraf al textului.
4 P10
4. Precizează două deosebiri dintre cei doi prieteni, referindu-te la fragmentul
dat. 4 p.
5. Prezintă prima impresie despre celălalt a fiecăruia dintre cei doi viitori prieteni, înainte de
a se cunoaşte propriu-zis, aşa cum reiese din primul paragraf al textului dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă între doi oameni,
aparent incompatibili, poate sau nu poate exista o relaţie de prietenie adevărată, folosind

Andrei Pleşu. 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
10 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

112
informaţiile din fragmentul extras din volumul Faţă către faţă. întâlniri şi portrete de
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

113
SUBIECTUL al II-lea —— (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
modernismului:
Niciodată n-o să pricep exact ce se numeşte fericire, aşa aspectul ei variază după om şi
după clipă. Parcă e valul superb care se întinde până la mine şi se destramă înainte de a
detalia toate farmecile din el. Pot numi fericire aceste extaze şi torturi ce se succed mereu şi
aceste potoliri, pentru un scurt timp, în faţa mării?! Scot din toate aceste atâtea emoţii, atât
orgoliu de a trăi intens, de a f în mine un foc cu arşiţele şi palpitările lui! De a descoperi atâtea
lucruri noi, în mine, în vecini şi în natură, atâtea taine, nebănuite. De a avea intuiţii în orişice
moment. Simt fiecare nerv întins ca să vibreze la cea mai mică atingere. Dar de o mie de ori
îmi simt corpul prea firav ca să suporte aceste zbuciume, şi să mă plâng că n-am avut noroc. Şi
în ora când mă strecor printre cele câteva corăbii ce odihnesc pe plaja mică şi mă ascund după
o cotitură unde nu vin oameni de obicei şi acolo mă întind pe nisip, cu marea şi cerul în faţa
mea, şi urlu de disperare şi singurătate, nu pierd conştiinţa de importanţa Cavameipentru mine
de-a lungul anilor... [...]
Intr-un timp, noaptea, marea era superbă. Am asistat cu adoraţie la toate prefacerile
lunii, care lumina toată apa, şi fiecare părticică de val scânteia. Era o feerie, şi nu sunt cuvinte
pentru a o descrie, nici culori pentru a o picta. Ce contează toate farmecile oferite de o creaţie
omenească, o carte genială, un oraş fantastic, faţă de minunea ce se desfăşoară lângă umilul
port. [...] Cu Ioana alături, se desfăşurau împrejurul nostru miracole şi, în acelaşi timp,
simţeam palpitând în noi tot ce a fost, tot ce va fi.
Anton Holbări, Ioana
SUBIECTUL al III-lea ________ ^ ___________ ________________ ____ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi, la alegere,
particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, aparţinând unuia
dintre autorii canonici: I. L. Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din textul dramatic
studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic
studiat, semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict,
modalităţi de caracterizare, notaţiile autorului.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus. •
Modelul nr. 48
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ______________________ _____ : ____________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Rep.: Doamnă Mihaela Feodorof, dumneavoastră pregătiţi şi consiliaţi tinerii să-şi

114
aleagă un drum în viaţă. La ce vârstă ar trebui ca o persoană să-şi descopere vocaţia?
M.F: Din punct de vedere etic, vârsta la care se poate aplica evaluarea vocaţională* pe
care noi am ales sa o facem este de minimum 14 ani. [...]
Rep.: Practic, la 14 ani, adică atunci când alegem profilul la liceu ar trebui să ne
descoperim şi vocaţia. Care sunt criteriile după care un adolescent ar trebui să-şi aleagă
profilul pe care să-l urmeze la liceu? [...] în aceste condiţii, ce ar trebui să facă elevii, dar şi
părinţii lor?
M.F: Părinţii ar trebui să fie atenţi la copii mai mult decât prin prisma rezultatelor
şcolare. Ar trebui să fie atenţi la alegerile pe care copilul le face, când este plin de entuziasm,
cum alege să-şi mai petreacă puţinul timp liber pe care-l are. Aici este de fapt rolul pe care
părintele trebuie să-l joace, să stea de vorbă cu copilul, să cunoască copilul în sensul
alegerilor pe care acesta le face. [...] De cele mai multe ori, părinţii care vin la noi cu copiii la
evaluare îşi validează anumite domenii mari de activitate pe care le vedeau deja ca perspectivă
pentru evoluţia copilului, dar se şi completează imaginea. [...] Şi o să vă dau un exemplu
concret: am întâlnit o tânără care era bună la toate materiile. Şi nu e singura, sunt foarte mulţi
buni la toate materiile, .ei se simt bine acumulând informaţie. Când am trecut prin evaluarea
vocaţională şi am dat feedback*, tânăra respectivă m-a întrebat, când i-am enumerat care sunt
domeniile mari, care sunt profesiile pe care ea le-ar îndrăgi: „Dar nu e nimic despre
matematică, unde e materia asia la care eu am performanţe?" Şi atunci am întrebat-o: „Ţie îţi
place cu precădere să faci la matematică atunci când te trezeşti dimineaţa? Sau atunci când ai
timp liber? Sau ce faci?" Şi atunci mi-a zis: „Dar ştii ce fac: eu mă duc pictez, desenez, citesc".
Şi atunci de ce te aşteptai tu să-ţi iasă matematica?
Interviu cu Mihaela Feodorof, consilier de carieră şi managing partner la compania
Yourway, în gândul, info, 5 apr. 2015
^vocaţională - referitor la vocaţie, profesională
*feedback (cuv. engl., americ.) - acţiune de răspuns la altă acţiune
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei să-şi aleagă un drum în viaţă. 4p.
2. Indică vârsta la care se poate aplica evaluarea vocaţională, aşa cum reiese din text. 4 p.
3. Explică rolul părintelui în viaţa copilului, aşa cum se deduce din al doilearăspuns al
Mihaelei Feodorof. 4 p.
4. Precizează două dintre pasiunile pe care le are tânăra dată ca exemplu, valorificând textul
dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, importanţa consilierii profesionale, aşa cum se desprinde
din textul dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

115
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă părinţii ar trebui sau
nu ar trebui să se implice în alegerea carierei copilului lor, folosind informaţiile din

interviul cu Mihaela Feodorof. 20 de puncte


în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea ipotezei/tezei/premisei; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de ipoteza/teza/premisa formulată; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al Il-lea _______________________________________________ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături
ale genului dramatic:
MANOLE:... Despre artă voiam să stăm de vorbă, Vlad. Ţi-am văzut atelierul
VLAD (crispat): Şi?
MANOLE (cu precauţiune, ca să nu lovească prea tare): Cred că nu te-ai găsit încă.
VLAD: Te referi la căutările mele?
MANOLE: Ţii să precizez? Bălăceala psihanalitică* mi-a produs totdeauna repulsie.
Faptul că măruntaiele sunt aşezate mai jos decât capul nu le conferă adâncime. Falsele
profunzimi, ca şi falsele înălţimi, mă crispează. Cât despre căutările formale, Vlad, nu sunt
rodnice decât atunci când ştii bine ce ai de spus. Şi că merită s-o spui.
VLAD (bufonând): Despre măreţia omului! Vorbe, tată! Cine mai crede în ele?
MANOLE: Şi răspunderile? Tot vorbe sunt?
VLAD: Răspunderi! De-abia izbutesc să mă simt responsabil faţă de mine şi uneori şi
încercarea asta mi se pare caraghioasă. Mă uit în oglindă şi-mi vine să râd. (Ironic). Bunul
dumitale prieten, Brâncuşi, făcea totuşi păsări măiestre şi coloane neterminate.
MANOLE: Da. Aveam viziuni diferite. [...] Dar arta lui Brâncuşi, ca a oricărui mare
artist, făcea parte din ordinea şi frumuseţea lumii. Când a murit, am simţit că e mai puţină
lumină în jur. [...]
Horia Lovinescu, Moartea unui artist
^psihanaliza - orice tehnică de cercetare psihologică şi de psihoterapie prin explorarea
inconştientului
SUBIECTUL al fll-lca ___________________ _____________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cuîtural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;

116
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri ia
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 49
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ________ ' ___________________ ______ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Freud definea creaţia artistică drept o împlinire sau o satisfacere prin fantezie a
dorinţelor negate ale unui om - artistul - care îşi determină conştientul să accepte gândurile
inconştientului, creând astfel premisa apariţiei acelui ceva, care în final va procura o plăcută
satisfacţie, atât artistului, cât şi celor care îi împărtăşesc creaţia. De fapt, vorbim despre
vehicularea şi livrarea emoţiei, a sentimentelor. Adică, despre artă.
Dacă fotografia este o artă, atunci ar trebui să poată intra în ceea ce am putea numi
sufletul omului şi să devină o transcendere către spiritual, ocolind evidenţa şi copierea
realităţii. Atât timp cât asta se întâmplă, graniţa dintre un amator-cel pentru care fotografia e
un hobby - şi un profesionist - cel ce face din fotografie o profesie - nu ar trebui să existe. Asta
ţine de o alegere a fiecăruia, pentru că trebuie investit timp şi este necesară o instrumentare
literară, poetică, plastică şi muzicală, o autoinstrucţie permanentă, care va dezvolta un simţ
interior capabil să identifice ulterior situaţia de fotografiere şi modalitatea prin care surprinzi
şi livrezi emoţia acesteia. în fotografia de artă, noţiunile de amator şi profesionist se amestecă,
amator poate deveni şi profesionistul - care trăieşte din evenimente sau jurnalism — pentru că
doar stăpâneşte tehnic fenomenul, pentru că sensibilitatea cedează în faţa rutinei.
Fotografia de artă însă nu se prea vinde — pentru că nu este încă definită clar, pentru că
prea puţini o înţeleg ca fiind croită pe expresivităţi complexe iar asta face ca ea să fie ocolită
de profesioniştii rutinaţi. Aici, dincolo de specializarea profesionistului care va reuşi să îşi
valorifice munca, [...] amatorul pierde de obicei din varii motive: graba, lipsa unui suport
teoretic, lipsa de experienţă. Poate avea şansa unei aprecieri conjuncturale în reţelele de
socializare, un mod modern de hrană (să îi zicem „spirituală ’j, uneori nesănătos, pentru că
întăreşte doar orgoliul.
Sorin Bejenaru, Cultura este făcută de oameni
oneşti, preocupaţi de valori spirituale în revista
Cultura

117
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al sintagmei ocolind evidenţa. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile din textul dat, care este, în concepţia lui Freud,
finalitatea artei. 4p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, în ce condiţii o fotografie poate fi
considerată o creaţie artistică. 4 p.
4. Precizează două motive pentru care fotografia de artă nu se prea vinde, aşa cum reiese
din textul citat 4 P*
5. Prezintă concepţia autorului articolului despre fotograful amator şi cel profesionist,
raportându-te la întregul conţinut al textului dat 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă fotografia poate sau
nu poate fi considerată o artă, folosind informaţiile din fragmentul extras din Cultura este
făcută de oameni oneşti, preocupaţi de valori spirituale de Sorin Bej enaru.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P*
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea ______________ ____ __________________________ (10 puncte!


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului liric:
[...] Am să opresc măgarul din mersul lui cuminte
Sub un cireş, de roade şi de ani mulţi boltit.
Cireşul va fi roşu ca şi-n copilărie,
Cireşele pe ramuri vor atârna cercei,
Cu braţe goale, fata va prinde-n şorţul ei,
La fiece prăjină, o sută şi o mie.
Şi când, târziu, lungi umbre se vor culca pe lunci,
Când gol va fi cireşul, iar cerul plin de stele,
Bunicii i-aş aduce acasă coşuri grele...
De-aş mai avea bunica şi sufletul de-atuncil
Ion Pillat, Cireşul

118
SUBIECTUL al 111-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text dramatic studiat, aparţinând perioadei postbelice.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul dramatic studiat, prin comentarea a
două secvenţe semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul dramatic studiat, din seria: acţiune, conflict, notaţiile autorului, limbajul
personajelor.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 50
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ________________________________ _________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
6 martie 1951, Sibiu
Doti, draga mea
Sunt tot numai aşteptare, numai dor de tine. Un singur gând, o singură râvnă: aceea de a
fi, din nou, aproape de tine, aproape de îmbrăţişarea ta, de apa vie a buzelor tale — mereu
dorîndu-te, mereu setos de frumuseţea ta fără asemănare.
Iată! Peste câteva zile vei fi soţia mea. La acest gând, cele mai pure zone ale spiritului se
deschid înainte-mi — şi stau ca în faţa celui mai sublim act al desăvârşirii. Un jurământ sfânt
mi se naşte pe buze, acum în preajma marei împliniri, şi totul se leagă de azi înainte, pentru
mine, de acest jurământ. Lui voi închina ceea ce e mai bun în mine, îndeplinirii lui — căci jur
să mă închin cu totul pentru fericirea ta; să-mi dăruiesc toate puterile inimii idealurilor tale; să
sfinţesc cu sârguinţă altarul căsniciei noastre cu harul celei mai dumnezeieşti iubiri. Fericirea
mea nu are hotare; ea cuprinde, de la o margine la alta, universal — pretutindeni e numai ea;
sunt învăluit în strălucirea bucuriei mele nelimitate.

119
Aripi să am şi nu aş putea urca mai sus decât înălţimea cristalină de la care privesc acum, în
faţă, viitorul Toate-au limpezit în mine, s-au purificat - am devenit un om nou. Şi mă îndrept, cu
fruntea sus, spre treptele pe care mă vor conduce mâinile tale blânde şi înţelegătoare; privirile
tale adânci, încărcate de viaţa pe care cu generozitate o răspândeşti în trupul şi sufletul meu.
Eşti, de acum înainte, înţelesul meu cel mai intim. Eşti sensul meu adevărat — şi dincolo de
orice graniţe terestre eşti îndumnezeirea mea; mântuirea mea. [...] Vrând să te merit, voi
frământa toate puterile spiritului meu — voi lupta cu nesăbuirile mele, cu infernurile mele; îmi
voi limpezi căutările, voi munci cu pasiune. Vrând mereu să te cuceresc, voi căuta să devin —
te voi avea mereu în faţă, ideal luminos, pe care. mă voi strădui întruna să-l dobândesc. [...]
Şi eşti frumoasă, iubito, pentru că eşti toată numai suflet; suflet e privirea ta, suflet e
mersul tău de pasăre măiastră, suflet e zâmbetul tău, suflet sunt degetele tale şi strângerea ta
de mână.
Al tău, Radu Radu Stanca, Scrisori
către Doti
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
L Menţionează sensul din text al secvenţei să mă închin cu totul pentru fericirea ta. 4 p.
2. Indică unul dintre jurămintele pe care le face îndrăgostitul faţă de iubita sa, valorificând
informaţiile transmise de text. 4 p.
3. Explică motivul pentru care autorul scrisorii se simte desăvârşit, raportându-te la al
doilea paragraf al textului. 4 p.
4. Precizează atitudinea îndrăgostitului, aşa cum reiese din primul enunţ al scrisorii. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, efectele pe care fiinţa iubită le are asupra îndrăgostitului,
aşa cum reies din secvenţa: Eşti, de acum înainte, înţelesul meu cel mai intim. Eşti sensul
meu adevărat - şi dincolo de orice graniţe terestre eşti îndumnezeirea mea; mântuirea
mea. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă împlinirea interioară

extras din volumul Scrisori către Doti de Radu Stanca. 20 de puncte


In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.
depinde sau nu de împlinirea în cuplu, folosind informaţiile din fragmentul
Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

120
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în m i n i m u m 50 de cuvinte, trăsăturile personajului la care face referire textul de
mai jos, prin evidenţierea a două mijloace de caracterizare:
în mintea lui Gonea gândurile se învolburau cu aşa iuţeală, că nu le mai putea urmări.
Stătea uluit, buimac şi numai inima i se zvârcolea şi tremura. Dar Teacă nu-i dădu răgaz:
- Hai, neică! îi şopti cu glas muiat. Hai să vezi!... O să-ţi arăt cum se plimbă fără pic de
ruşine...
Se lua în neştire după băiat, cu paşi de plumb, ca o vită care merge la zalhana11. Trecea
pe străzi strâmte şi întunecoase, unde oameni palizi, îmbrăcaţi în zdrenţe murdare, alergau
zăpăciţi, încoace şi-ncolo, cu necazurile întipărite pe faţă. Acuma Gonea vedea lămurit că
Margareta e gata să-l părăsească. Dar nu putea înţelege ce se petrecea în sufletul lui însuşi.
Poate l-o fi fermecat hoaţa? ... Nu prea căutase să-şi dea seama dacă iubeşte sau nu. [...]
Oricum, însă, îl rodea un necaz nespus când se gândea că azi-mâine n-are s-o mai vază lângă
dânsul. începuse să-şi închipuie că fata asta e legată oarecum de sufletul lui, poate chiar de
viaţa lui şi, în clipa când s-ar despărţi de ea, viaţa lui ar trebui să ia o întorsătură neaşteptată.
[...]
Liviu Rebreanu, Golanii
* zalhana — abator rudimentar pentru ovine, amenajat în vederea preparării pastramei

SUBIECTUL al m-lea ___________ __ _______________ 1 _ _____ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând perioadei interbelice.
în elaborarea eseului, vei avea ny/edere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemenţe de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte,
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
Modelul nr. 51
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I __________________________________ ___________ (40 de puncte)

11 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
121
Citeşte următorul fragment: 1
28.V1II.1960
Nu mai pot, nu mai pot. M-am săturat! Atâta îngrozitoare singurătate! Şi tocmai acum,
când am înţeles că, singur, omul nu e decât o jalnică parodie a propriei sale fiinţe.
E bună singurătatea atunci când ai trecut activ prin viaţă. Atunci te poţi trăi pe tine, viaţa
pe care ai asimilat-o.
Singurătatea e bună ca refugiu sau ca o largă, liberă meditaţie autumnală a celor care
ştiu da celor ce au trăit. E o singurătate care musteşte* de tine, de viaţa ta şi a celor al căror
destin s-a interferat pe alocuri cu al tău.
Pe când eu ... aruncată în ciuda vrerii mele intr-o izolare aridă*, goală de mine.
La Predeal, de una singură, eram atât de fericită! Toată fiinţa mea respira prin el îl
recunoşteam peste tot, în lumină, în ceaţă şi-n gândurile mele. Mi-erau sufletul, privirea,
zâmbetul, atât de plin de el! Cum aş fi putut să mă simt singură?
Aici... nu mai văd decât distanţele... imposibilitatea de a-l regăsi... de a ne regăsi. E un
soare crud. Muşcă. îmi omoară gândurile, îmi frânge toate zborurile. Nimic nu cruţă. Nimic,
îmi vine să sparg ceva, să stric, să rup, să muşc, să-mi înfig unghiile în carne, dar să simt că fac
rău, să simt că doare.
Ioana Em. Petrescu, Jurnal
*(a) musti - ase ivi (din abundenţă), a ieşi la suprafaţă îmbibând totul
* a rida - uscată, neroditoare, stearpă
A, Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei ai trecut activ prin viaţă. 4 p.
2. Indica o definiţie a omului singur, aşa cum reiese din textul dat 4 p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, motivul pentru care autoarea s-a simţit
fericită singură, atunci când era la Predeal. 4 p,
4. Precizează o situaţie în care, în viziunea autoarei, starea de singurătate este considerată
bună. 4p
5. Prezintă o trăsătură de caracter a autoarei, raportându-te la întregul conţinut al textului.
4 P*
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă singurătatea este sau
nu resimţită mai dureros atunci când eşti nefericit/ă, folosind informaţiile din
; fragmentul extras din Jurnalul Ioanei Em. Petrescu. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al lirica ____________ _ _______________________ _______ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
romantismului:
Se făcuse noapte. Stelele mari şi albe tremurau pe cer şi argintul lunii trecea, sfăşiind

122
i
r
valurile transparente de nouri ce se-ncreţeau în drumu-i. Noaptea era caldă, îmbătată de
mirosul snopurilor de flori; dealurile străluceau sub o pânză de neguri, apa molcomă a lacului
ce-nconjura dumbrava era poleită şi, tremurând, îşi arunca din când în când undele sclipitoare
spre ţărmii adormiţi. Şi-n mijlocul acestei feerii a nopţii lăsate asupra unui rai înconjurat de
mare trecea Cezara ca o-nchipuire de zăpadă, cu părul ei lung de aur ce-i ajungea la călcâie...
Ea mergea încet... Toate visele, toată încântarea unei aromate nopţi de vară îi cuprinsese
sufletul ei virgin... ar fi plâns! îşi aducea aminte de amantul ei şi-i părea că-i Eva-n paradis,
singură cu durerea ei. Ea veni lângă lac şi văzu cărare de prund pe sub apă. începu să treacă şi
apa fugea rotind împrejurul gleznelor ei... Ea se uită l-acea dumbravă încântată... o dorinţă de
fericire îi cuprinse sânul... era atât de însetată de amor,ca copilul cel tânăr şi fraged, buzele ei
erau uscate de dorinţa unei sărutări, cugetarea ei era împătimită ca un strat cu florile pe
jumătate veştezite de arşiţa. Când ajunse în dumbravă umbra mirositoare a arborilor nalţi
arunca un reflect albastru asupra pieliţei ei, încât părea o statuă de marmură în lumină viorie...
Deodată ea văzu prin arbori o figură de om... gândea că-i o închipuire a ei, proiectată pe
mrejele de frunze... şi acel chip luă din ce în ce conture mai clare... era el. „Ah! gândi ea
zâmbind, ce nebună sunt... pretutindenea el, in frumuseţea nopţii, în tăcerea dumbrăvilor"... El
s-apropie... El credea asemenea că are-o-nchipuire aievea înaintea lui... O privi lung, se priviră
lung.
Mihai Eminescu, Cezara

SUBIECTUL al II 1-lea ________ _________ _ ______ ________ _____ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat intr-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţa/reper).

123
r

Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 52
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ---- -- ----------------------- — ___________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
încerc să-mi explic de unde vine sentimentul de disconfort pe care mi-l dă un asemenea
megalopolis . Am rămas, oare, sufleteşte un rural? Nu cred. Sau, oricum, nu într-oformă care
să mă facă să am nostalgii sămănătoriste*. Obsesia satului în care am copilărit e de alt ordin.
Şi chiar dacă sunt convins că progresul dintre o uliţă prăfuită şi o şosea asfaltată nu e
totdeauna real, nu e scutit de unele regrese, mi-ar fi greu să trăiesc acum întrrun sat. Mi-ar
lipsi zgomotul şi o mie de alte lucruri cu care m-am obişnuit în Bucureşti. Am devenit un
citadin. N-am văzut oraşul ca monstru apocaliptic când, la unsprezece ani, „am descins” în
Bucureşti; cu atât mai puţin azi n-aş putea avea asemenea porniri. Dar, probabil, fiecare om
are limitele sale de adaptare. Mie, oraşele mai mari ca Parisul sau Roma mi se par absurde,
antiumane. Nu e vorba de vreo reacţie împotriva civilizaţiei urbane, ci de o senzaţie stresantă
că mă pierd, că sunt „înghiţit", că mă depersonalizez.Când am făcut saltul din Lisa în
Bucureşti, în toamna anului 1937, m-au şocat „noutăţile": casele cu mai multe etaje,
tramvaiele, maşinile, lumina electrică, ascensoarele. Treceam dintr-o civilizaţie patriarhală,
cumva metaisiorică* în istorie. într-un megalopolis ca Los Angeles mă şochează altceva:
proporţiile. Parcă am intrat într-un altfel de istorie, post-citadină, unde reflexele mele sunt
descumpănite. Unui asemenea oraş nu-i pot „ vedea " marginile. în consecinţă, nu-l pot
„gândi". Ştiu că se sfârşeşte undeva, dar acel „sfârşit" are loc dincolo de ceea ce m-am
obişnuit să consider normal sau suportabil. Dacă un târg de provincie de la noi îţi poate da
senzaţia sufocantă de spaţiu închis, deoarece e suficient să treci de cele două străzi centrale
pentru a atinge limitele oraşului, aici ai nostalgia limitelor. Ca să respiri în voie, ţi-ar trebui
nişte orizonturi mai reduse. [...]
Doamna Speranţa (soţia doctorului Costin) ne propune o plimbare. Bineînţeles, cu
maşina. Observ că ia o hartă şi, ca să-mi verific impresiile din călătoria precedentă, zic: „Şi
după atâţia ani de stat în Los Angeles aveţi nevoie de hartă? " Râde: „ Chiar dacă te-ai
născut aici trebuie să ai o hartă în maşină. Uneori, trebuie să schimbi mai multe Jreeways* ca
să ajungi unde vrei să ajungi". [...]
Dincolo de copacii care mărginesc autostrada, bănuiesc câmpuri şi dealuri nepopulate.
Cum nu se zăresc nici semafoare, ai zice că am ieşit din oraş. De fapt, suntem în măruntaiele

124
lui. Nu înţeleg cum poţi să ai, într-un asemenea conglomerat enorm de zone locuite şi spaţii
pustii, prieteni la care să mergi în vizită, cu care să te întâlneşti. Unde să-ţi dai un „rendez-
vous”, aici, cum făceam noi, pe vremea studenţiei, fîxându-ne întâlnirile „la ceas", la
Universitate, sau pe „aleea busturilor”, în Cişmigiu? Unde să ieşi la plimbare? Ca să vezi pe
cineva, trebuie să porneşti ca spre Sinaia.
Octavian Paler, Jurnal american
*megalopolis - mare aglomeraţie urbană alcătuită din mai multe oraşe fără discontinuitate;
*sămănătoriste - de la sămănătorism, curent social, cultural şi literar iniţiat la începutul sec.
XX, în România, de revista „Sămănătorul”, care idealiza satul patriarhal în opoziţie cu oraşul
„viciat” de civilizaţie, considera ţărănimea ca depozitara exclusivă a valorilor naţionale şi
promova o literatură de inspiraţie folclorică şi istorică;
*metaistorică - dincolo de istorie;

nou mediu este sau nu este influenţată de felul de a fi al unei persoane. 20 de puncte în
redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
• - 12
p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al n-lea __________________ ________ (10 puncte)
*freeways - (în engl.) autostrăzi.
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei am făcut saltul 4 p,
2. Indică, valorificând textul dat, motivul pentru care autorul consideră că i-ar fi greu să
trăiască într-un sat. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din primul paragraf al textului citat, de ce autorul simte
senzaţia de disconfort în Los Angeles 4 p.
4. Precizează motivul pentru care oraşele mai mari ca Parisul sau Roma i se par autorului
absurde, antiumane, aşa cum reiese din textul dat. 4 p.
5. Prezintă concepţia autorului faţă de traiul într-un megalopolis, având în vedere
interogaţiile retorice din finalul textului citat. 4 p.
/:'■'‘’
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri:
B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă adaptarea la un
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături
specifice simbolismului:
Când singur iar mă revăd Şi
trece curând al meu nume,

125
Şi-atâtea sperări...

126
Mi-am zis: e târziu - O,
gânduri,
In lume!
Când inspirata de evocări Mai crezi
în câteva glume Sau al beţiei mister...
Mi-am zis: e târziu - O, gânduri,
In lume!
Şi când, aproape, nimic nu mai eşti,
Când cauţi ca orice renume, De-
acum e târziu...
vjcuigc oacovia, L.ana singur
Mi-am zis: e târziu - O, gânduri, (30 de'puncte)
In lume!
SUBIECTUL al ffl-Iea

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Mihail Sadoveanu. '
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere'
d“ ni“dSf’’ PSih0l08iC• m0Ial et°- a‘fieCărUia ^^
° «*»»* p- *»»
manifesia reiatia din,re ceie d us

' Ia aIefre; a d0Uă comP°nente de


Structură şi de limbaj ale textului narativ
conflicr TiwT pentru.re,atia dintre cele două personaje, din seria: acţiune
conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj. *
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este Ia alegere
C„0"iinUtUl eSj“llU' Ve,‘ 18 puncte (°âte 6 puncte Penta floare cerinţă/reper).

!2PUrte ^Ponente- introducere, cuprins,

3 puncte;

* ^£?ACT^R,Î (1° puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte numai in cazul in
care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
3 nunlt^ 6 dSte (-Utl ‘Zarea iim,bii,li,erare - 3 P't'tete; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte, aşezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct). 1

127
Modelul nr. 53
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. i
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. I
SUBIECTUL I ________________________________ _________________ (40 de puncte!
Citeşte următorul fragment:
Mărturisesc că sunt cam sceptic cu privire la oamenii care sunt plini ca un burduf de
ştiinţă, dar care nu voiesc să scrie nimic şi sunt aproape tot aşa de sceptic despre aceia care au
manuscripte de mare valoare, dar care din modestie nu le publică.
Pentru ce? Pentru că psihologiceşte, acest lucru nu se poate explica şi că toate faptele se
împotrivesc. In adevăr, un om care se ocupă, gândeşte şi are de spus ceva, îi este cu neputinţă
să nu pună pe hârtie activitatea creierului său. [...] Iar un om care pune pe hârtie ce gândeşte,
acela, fatal, este adus la nevoia de a tipări. Ba eu zic ceva mai mult, eu zic că cel mai bun
mijloc de a gândi şi de a studia este acela de a scrie; eu nu pot concepe un mijloc mai potrivit
de a gândi decât numai scriind. Scrisul pe lângă că-ţi fixează ideile, dar el face mai mult, el ţi
le limpezeşte şi dacă ar fi numai atâta încă ar fi destul. Scriind, ţi se deşteptă idei noi, care nu-
ţi veniseră în creier în minutul când te-ai pus la scris; dacă te gândeşti la o chestie fără să
scrii, ci te mulţumeşti a învârti în creierul tău numai, poate să-ţi vină şi alte idei, dar îţi este
imposibil de a le dezvolta, căci inteligenţa nu are destule puncte de reperuri pentru ca să-şi
dezvolte activitatea, iar memoria este prea slabă ca să reţină tot ce creierul produce.
Se miră mulţi de autorii de talent, uitându-se la numeroasele lor volume, iar naivii se
întreabă adeseori, cum a făcut Voltaire sau un altul de a scris atâta? Răspunsul, cu toate
acestea, este foarte simplu: a scris mult, fiindcă a gândit mult, iar scrisul i-a stimulat
/J
necontenit gândirea.
George Panu, Amintiri de la „Junimea ” din Iaşi
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al structurii plini ca un burduf. 4p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, care sunt cele două categorii de
oameni faţă de care autorul are o atitudine sceptică. 4 p.
3. Explică de ce, în viziunea autorului, este imposibilă dezvoltarea unor idei dacă acestea
nu sunt scrise. 4p.
4. Precizează numele scriitorului amintit în textul dat: 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, motivul pentru care scrisul este perceput de autor ca fiind
cel mai bun mijloc de a gândi şi de a studia. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă scrisul poate sau nu
poate fi un mod de a stimula gândirea, valorificând informaţiile din textul dat.
20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.

128
utilizarea, corectă a conectorilor în argumentare; respectarea lp-
precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat Folosirea altor informaţii
potp rarnlfotufn ■ ° 4

SUBIECTUL al IT-Iea___________ ____________________ (10 Puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
neomodemismului:
în fiecare seară Strâng de prin
vecini Toate scaunele disponibile
Şi le citesc versuri.
Scaunele sunt foarte receptive La
poezie,
Dacă ştii cum să le aşezi
De aceea,
Eu mă emoţionez,
Şi timp de câteva ore Le
povestesc
Ce frumos a murit sufletul meu
Peste zi.
Marin Sorescu, Capriciu
SUBIECTUL al IlI-lea
---------------------------------- -- ------------------------ (30 de puncte!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale
unui roman studiat, aparţinând perioadei interbelice.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent
cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a două
secvenţe narative semnificative;
analiza Ia alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru spatSe
Studiat’ dm sena: acîlune> conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Paitru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere cuprins
2ritZ7lr™ării ' 3
abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 pLtei
fantatea exprimam - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct!
orga,,fearea discursuiui
’—1 ,rebuie să ——«<=
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte numai in
cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte; aşezarea in pagină, lizibilitatea -1 punct).

129
Modelul nr. 54
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUB1KCTU1 T _________ _______ _____________ : -------- (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
A.B.: Pentru început, vreau să vă întreb despre rolul pe care ar trebui să-l aibă un
muzeu de istorie în societatea de consum...
C.M.: Poate fi divers. Este adevărat că societatea actuală se depărtează de muzeul clasic,
dar acest lucru este aproape normal având în vedere sistemul informaţional care a pătruns şi la
noi. Publicul doreşte o informare mai rapidă şi o face adesea prin alte mijloace decât prin vizita la
muzeu. Este un adevăr. Pe de altă parte, în ultima sută de ani, schimbările sociale sunt aşa de
mari, încât nu mai pot fi stăpânite. Mă explic; viaţa pe care o trăiau bunicii noştri (nu mai vorbesc
de străbunici sau de cei de dinaintea lor) este practic o necunoscută pentru actuala masă de
oameni. Şi atunci, muzeul are rolul de a strânge şi de a depozita mărturiile care dispar. Orice fel
de mărturii. [...]
A.B.: Impactul vizual nu se mai produce atât de facil, dar are şi altă forţă.
C.M.: Am trăit asta, deşi nu credeam. Fac săpături arheologice de mult timp şi am participat
la cercetarea unei bazilici a Histriei. Când am văzut o reconstituire făcută grafic de arhitecţi
specialişti, am avut o imagine foarte clară a felului în care arăta acel obiect când era în picioare.
Înainte, reprezentarea mea era vagă. Vă daţi seama ce important este pentru publicul neavizat să-i
arăţi machete? Vizitatorului trebuie să-i clarifici ^ imaginea^ nu să-i arăţi o ruină sau nişte
elemente disparate. Dacă un muzeu de istorie rămâne la câteva vitrine cu oale şi arme, el este
complet neinteresant şi deci nevizitabil. Şi reconstituirea trebuie să înceapă din neolitic (locuinţe,
sanctuare) până în perioada apropiată nouăl ^
Am avut în urmă cu câţiva ani o expoziţie foarte vizitată, Acasă, la bunici, două încăperi cu
mobilier de secol XIX şi început de XX, cu manechine îmbrăcate în costume de epocă. Pe cei mai
vârstnici i-au adus amintirile la muzeu, pe tineri, curiozitatea. Rolul unui muzeu de istorie nu e de
a prezenta numai conflictele care au dus la mari răsturnări, ci mai ales perioadele de (con)
vieţuire paşnică. Un muzeu de istorie are menirea de a integra o civilizaţie într-un context mai
amplu. în viitor, când forţa financiară a urnă astfel de muzeu, va deveni mai mare, acesta nu va
mai trebui să aibă o expoziţie permanentă timp de 20 de ani.
A.B.: Va deveni anacronic în ce priveşte strategia?
C.M.: Da. Va trebui să se adapteze, să găzduiască mai multe expoziţii temporare cu o
anumită rapiditate de succesiune, să atragă publicul care trăieşte într-o anumită viteza. Temele
expoziţiilor vor trebui concepute mai atractiv, chiar şocant, în sensul bun, pentru a putea face faţă
concurenţei din mass-media (mă refer mai mult la televiziuni şi mai puţin la presa scrisă). Eu am
rămas surprins să văd cât de interesant poate fi prezentat pe Discovery al Doilea Război Mondial
sau un sat italian din neolitic.
Alina Boboc, un interviu cu Crişan Muşeţeanu, Un muzeu de istorie are menirea de a
integra o civilizaţie într-un context mai amplu, în http://atelier.liternet.ro
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la texţ:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei au dus ia mari răsturnări. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de prima replică a lui Crişan Muşeţeanu, cele
două roluri pe care le îndeplineşte un muzeu de istorie în cadrul unei societăţi. ’ 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din primul răspuns, de ce societatea actuală s-a depărtat de
muzeul clasic. ^p

130
4. Precizează motivaţia celor două categorii de vizitatori care au fost atraşi de expoziţia
Acasă, ia bunici, valorificând informaţiile transmise de textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea lui Crişan Muşeţeanu despre strategia pe care ar
trebui s-o adopte muzeele ca să fie atractive pentru public. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă muzeele mai sunt
sau nu atractive într-o societate dominată de tehnologie, valorificând informaţiile transmise de
textul citat. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; \p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1

Notă. în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL ai H-lea ________________________ _ ______________ IlOn.ndri


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două figuri de stil/
procedee artistice:
Femeia? Ce mai este şi acest măr de ceartă,
Cu masca ei de ceară şi mintea ei deşartă,
Cu-nfricoşate patimi în fire de copilă,
Cu fapta fără noimă, când crudă, când cu milă,
A visurilor proprii eternă jucărie?
Un vis tu eşti în minte-i — şi astăzi te mângâie,
Iar mâine te ucide. Cu-acelaşi râs pe buză Ea azi
ascultă şoapta-ţi de-amor să o auză,
Iar mâini cu mii propuneri te chinuie şi ştie Că
orice nerv în tine îl rumpe şi-l sfâşie. [...]

Mihai Eminescu, Femeia?... Măr de ceartă

131
llr

SUBIECTUL al Ill-Iea (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui George Călinescu.

In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul studiat, evidenţierea
unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate; .
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, încheiere -
3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte, claritatea exprimării
- 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării punctajului
pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte, punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 55
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _________ : _______________ - ______________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Jocul a devenit o paradigmă* universală. Prezenţa sa a fost identificată în toate domeniile
vieţii şi ale creaţiei. De la joc s-a trecut la metafora jocului, care şi ea este un fel de joc, deci
cercul se închide. Jocul a devenit o problemă foarte serioasă şi foarte dificilă, el este departe de a
fi o joacă (termen asociat cu ideea de lucru facil). [...]
Mecanismele jocului au fost analizate din cele mai variate perspective: biologică,
psihologică, matematică, sociologică, lingvistică, filozofică şi politică. Accentul^ a căzut mereu pe
latura restrictivă, normată, de impunere a unor reguli. Totuşi jocul este în primul rând o
manifestare a libertăţii la care are dreptul fiinţa umană. [..J Aria de manifestarea acestei libertăţi,
formele efective pe care libertatea le ia, modul în care ea rămâne o garanţie a stimulării
capacităţii creatoare sunt aspecte ale ludicului* care nu s-au bucurat de atenţia cuvenită, nu au
fost suficient explicate şi analizate. [...] De exemplu, un aspect al libertăţii ludice este dreptul de a
greşi în mod repetat, greşeala fiind o condiţie a creaţiei şi, uneori, chiar o sursă de creativitate.
[...]
Orientaţi spre manifestările libertăţii ludice, nu avem în vedere numai libertatea de a
decide daca să intrăm sau nu într-un joc (în cele mai importante jocuri, nici măcar nu^ intrăm de
bunăvoie), ci şi libertatea din interiorul jocului. Este nevoia fiinţei umane (şi a gândului) de a
hoinări în direcţii stabilite numai de curiozitatea şi de imaginaţia sa şi fără teamă că eşecurile îi
vor fi pedepsite. Acesta este jocul major în care-şi au sursa cultura şi creaţia. Regulile sale, dacă
există, nu sunt formulate de la început, ca la tenis sau la şah, ci descoperite eventual pe parcurs.
Există un numitor comun al jocului cu arta şi cu matematica* faptul că fiecare dintre ele ne
plasează într-im univers de ficţiune, într-o convenţie care se constituie ca o replică la universul
132
contingent.
Solomon Marcus, Jocul ca libertate
^paradigmă - totalitatea formelor
*Iudic — referitor la joc
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1* Menţionează sensul din textal secvenţei nu s-au bucurat de atenţia cuvenită, 4 p.
2. Indică, pe baza informaţiilor transmise de text, diferenţa dintre joc şi joacă. 4 p.
3. Explică, avand în vedere ultimul paragraf al textului dat, în ce constă asemănarea dintre
joc, artă şi matematică. 4
4. Precizează două dintre perspectivele din care au fost analizate mecanismele jocului, aşa
cum reiese din text. 4p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea autorului despre manifestările libertăţii ludice,
reprezentată în al treilea paragraf al fragmentului dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă jocul este sau nu este o
formă de manifestare a libertăţii umane, valorificând informaţiile transmise de
textul aat. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă

SUBIECTUL al Il-lea ____ __ ______________________ niln.n^


. Pr®zintă> în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale
modernismului:

Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe


geamuri. Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată
durerea
ce-o simt, n-o simt în mine, în inimă, în
piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Lucian Blaga, Melancolie

133
(30 de puncte1)
SUBIECTUL al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-o comedie studiată.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din comedia studiată;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate; ... .
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, notaţiile autorului.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere
- 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte, claritatea exprimării
- 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării punctajului
pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte, punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr, 56
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
* Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
STTRTF.PTirT. I ________________________________________ _ _ _____________________ (40 de puncte}
Citeşte următorul fragment:
laşi, sâmbătă 27 oct. 1918
Fănicule drag şi bun,
Azi am primit două scrisori de la tine: una cu data de 19 oct., iar alta cu data de miercuri.
Ciocniri din pricina neregularităţiiscrisorilor o să fie mereu, de vreme ce merg cu atâta
încetineală. Mai ales acuma când teritoriul se liberează şi dificultăţile sporesc ... Totuşi nu
pricep cum îmi spui tu că scriu rar şi greu? în fiecare zi, dar absolut în fiecare zi îţi trimit
măcar câteva rânduri, după cum se nemereşte de am veşti mai multe ori mai puţine. Dan repet,
în fiecare zii Atunci, cum scriu rar şi greu? Tu zici mereu că-mi scrii zilnic, de fapt însă scrii de
două ori pe săptămână, dovadă scrisorile pe care le păstrez toate cu drag. Şi mă găseşti
schimbat? Când fiecare clipă e numai pentru tine şi Puicuţa, când am ajuns aproape^ de
pomină cu dorul de-a merge cât mai grabnic acasă? ... Dar nu vreau să iau în seamă
incriminările, pe care le explic prin singurătatea şi enervarea ta; le explic şi le înţeleg. Ai tot
dreptul să fii nerăbdătoare; sunt şi eu de-mi vine să sar pe pereţi. Acuma însă mai e chestia de
câteva zile. Se vor isprăvi toate suferinţele. Trebuie să urmeze vremuri bune şi vor urma. Avem
perspective mari. Numai tu să fii încrezătoare şi liniştită. [...] Ne-am înţeles micuţa mea dragă?
Linişte, puţină răbdare încă...[...]

134
Scrisoarea a doua ar fi mai bună, dacă n-ar fi boala Puicuţii...Cum se poate de n-ai
chemat îndată pe Nanu? Bine, dar Ţica nu poate veni să stea lângă tine în asemenea momente?
Se poate să te lase singură? Vezi, Fanny dragă, de fetiţă. Probabil că are gripă. O fi răcit.
Cheamă neapărat doctor, fa cald bine în casă. Nu umbla cu doftorii băbeşti, când ai destui
doctori la îndemână. Trebuia să iai servitoare oricât ar fi. Nu se poate să stai singură în casă.
Vezi ce se întâmplă. Giurgeaş să fie sănătos. Sper ca înainte de-a primi scrisoarea lui voi fi şi
eu acasă. La Elvira am fost ieri. Zice că pleacă şi ea îndată ce se poate. Ausweis* nu i-a venit.
Ea vrea să plece cu automobilul cu Mişulică. Mă gândesc că poate o să mă învârtesc să mă ia şi
pe mine. Aş face economie de tren şi aş ajunge mult mai repede. Dar asta mai e de văzut. Eu nu
pornesc până nu voi avea ştiri precise că au plecat nemţii. Aici de pildă se zice şi azi că se poate
pleca fără ausweis, căci nemţii nu mai au habar de nimic. Dar până nu voi fi informat oficial nu
pot pleca, să mai dau acuma de bucluc la spartul târgului. [...]
Eu sfârşesc, Fănicule drag. Să dea D-zeu scrisoarea aceasta să găsească sănătoasă tun
pe Puicuţa dragă, Vă sărut mult pe amândouă.
Liviu
Scrisoare Liviu Rebreanu, 27 octombrie 1918, http://www.liviurebreanu.eu
♦ausweis (în lb. germană) - carte de identitate
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei să mai dau acuma de bucluc la spartul târgului.
4 p.
2. Indică, folosind răspunsul la a doua scrisoare, unul dintre motivele îngrijorării autorului
H p,
3. Explică atitudinea autorului scrisorii faţă de Fanny, aşa cum reiese din afirmaţia: Dar nu
vreau să iau în seamă incriminările, pe care le explic prin singurătatea şi enervarea ta; le
explic şi le înţeleg. 4p'
4. Precizează ce îl împiedică pe Liviu Rebreanu să se întoarcă la familie, valorificând
informaţiile din finalul textului. 4p
5. Prezintă o trăsătură de caracter a autorului scrisorii, desprinsă din întregul conţinut al
textului. 4
^ r*
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă despărţirea de familie


poate sau nu poate crea bariere în comunicarea dintre membrii acesteia, A valorificând
informaţiile din textul citat 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
j2p
formularea unei concluzii pertinente; 2 p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. \ p

Notă. în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
informaţii este facultativă. v

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături


ale realismului:
Titu Herdeiea îi povesti apoi pe îndelete cum a debarcat în capitală de aproape patru

135
SUBIECTUL al II-lea — (IO puncte)
săptămâni, cu mari speranţe în sprijinul lui Gogu lonescu, care îi făgăduise că-i va face rost să
intre la un ziar, ca astfel să-şi îndeplinească visul de-a îmbrăţişa cariera scrisului, şi cum a avut
dureroasa surpriză de a nu-l găsi în ţară. Mai grav e însă că, până una-alta, a cheltuit peste o
treime din puţinii bănişori cu care a sosit, ba i-e frică să nu fie silit, tot aşteptând^ zadarnic, să
cheltuiască şi bruma de rest înainte de a afla vreo ocupaţie, şi să se pomenească într-o bună zi
vagabond prin străini.
— N-aş vrea să-ţi spulber iluziile, — zise Grigore aproape gata primenit 12 -- dar bunul
meu cumnat nu prea e omul în care să-ţi poţi pune toate nădejdile. E foarte simpatic, un suflet
minunat, numai că-i cam lasă-mă să te las. Doar dacă nevastă-sa s-ar ţine de capul lui poate că
s-ar mai mişca, fiindcă ea singură are farmecul şi darul de a-i stimula energia
somnolentă... [...] ,.„, .
Liviu Rebreanu, Rascoala
^primenit - împrospătat
SUBIECTUL al IlI-lea _________________________ __________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând simbolismului.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături , care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar; / ,
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în
vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 401) de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

12 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

136
Modelul nr. 57
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru
efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL T _____________ (30 de punctel
Citeşte următorul fragment:
Mi-e aproape lehamite să abordez tema asta. Pentru că, dacă tema e aceeaşi, ideea e, şi
mai şi, fixă: tinerii nu mai au modelele de altădată, eroi, artişti, oameni împliniţi profesional
sau măcar oneşti.
în vremurile de demult — că nici de astea nu scăpăm! — modelele izvorau din literatură,
eroi reali sau personaje „pozitive “ din romane, epopei, piese de teatru, la prima vârstă, şi
persoane de caracter sau profesori excepţionali pe care adolescentul îi întâlnea, mai apoi. Deşi
ar parea normal, n-o să-l auzi pe niciun candidat la viaţă idealizăndu-l pe Tănase
Lumânărarul[...], cel care s-a îmbogăţit vânzând armatei furnituri putrede, sau, mai direct,
Dinu Păturică, doar şi ăla se îmbogăţea spectaculos, aşa cum visează astăzi orice tânăr. Nu-i
au ca modele pe aceştia, nu că le-ar fi ruşine s-o spună, dacă ar şti că ei există, ci pentru că
habar nu au de existenţa lor, deoarece sunt în cărţi şi doar n-o să citească pentru a-şi alege
modelul, când sunt atâtea altele mult mai aproape. [...]
Partea proastă e că epocile nu sunt delimitate strict, de un zid, şi un timp coexistă —
paşnic, să zicem, deşi nu e deloc aşa - reziduuri din epoca anterioară şi embrionii celei noi,
care ajunge să se impună, fatalmente, în cele din urmă, cu limbajul ei, cu modelele ei, cu
oamenii ei. Noi, cei cu modelele onorabile, suntem reziduurile, ei, ceilalţi, embrionii timpurilor
noi. Numai că nici măcar aşa de simple nu sunt lucrurile, pentru că mai persistă şi la unii
indivizi ai noilor generaţii mentalitatea moştenită, astfel încât o să poţi vedea şi
printre tinerii de azi unii cu modele de tip, să zicem, clasic: de reuşită onestă şi profesionistă în
viaţă.
Laşa că şi moştenirea e foarte diferită, părinţi sau profesori mercantili* vor modela în
această direcţie plastilina care li se oferă sub formă de copil sau elev. Sigur că, atâta vreme cat
tipurile de opţiune persistă, ambele părţi sunt deranjate una de cealaltă: cei cu modelele morale
şi profesioniste, să zicem aşa, de cei cu maneliştii şi invers. S-ar părea că în clipa în care se
sting toţi cei care strică frumosul peisaj al noilor opţiuni morale şi profesionale se aşterne
armonia. Ei, bine, nu e chiar aşa, pentru că s-ar putea ca şi printre noii alegători de modele să
se afle unii cărora le miroase urât unanimitatea şi atunci să opteze altfel, numai aşa, de ai
dracului.
Nicolae Prelipceanu, Repede privire de jur împrejur, în www.romlit.ro
^mercantil — comercial, negustoresc

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la


1. text:
2. Explică sensul din text al secvenţei mi-e aproape lehamite. 4 p.
3. Indică numele a două personaje literare amintite în text. 4 p*
Explică, valorificând informaţiile transmise de text, de ce epocile nu pot fi delimitate strict.
4. 4
Precizează, raportându-te la informaţiile transmise de text, două dintre sursele modelelor în
vremurile de demult. An

137
5 . Prezintă, în 30-50 de cuvinte, perspectiva autorului asupra tinerilor de astăzi, aşa cum
J. , —--------------- ---------------- ---------------- ---------------- —WJ. X -

reiese din al doilea paragraf al textului dat. “+


P-
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă alegerea modelelor de
către tineri este sau nu influenţată de epoca în care aceştia trăiesc şi se formează,
valorificând informaţiile transmise de textul dat. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2
P-
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/probIernatică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; lp*
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. / 1
P;
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
informaţii este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea _________ ! _________________ _____ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături
ale genului dramatic:
POMPILIAN (ocoleşte biroul şi se opreşte în spatele lui Ştefănescu, aplecându-se peste
umărul lui)
ŞTEFĂNESCU (punând degetul brusc pe o coloană din gazetă): Cât?
POMPILIAN: Ce vrei să spui?
ŞTEFĂNESCU: Exact ce di înţeles. Cât?
POMPILIAN: Şefule, nu ştiu ce vrei să spui.
ŞTEFĂNESCU: Câţi bani ai primit pentru asta?
POMPILIAN (continuând jocul inocenţei): Pentru care asta?
ŞTEFĂNESCU: Pentru toată povestea asta. De exemplu, pentru fraza asta. (Citeşte):
„Cititorii noştri cunosc obiectivitatea cu care am urmărit şi deseori atacat activitatea domnului
Protopopescu, în fruntea fabricii de conserve «Fructul», dar în faţa marilor realizări recente nu
putem să nu recunoaştem în domnia-sa un mare înfăptuitor, un perfecif gospodar, un factor
economic însufleţit deopotrivă de mari inţiative şi largi devotamente. (Cu o schimbare de ton):
Frumos, n-am ce spune! Şi nici nu cred că eprea scump! Cât? POMPILIAN: Şefule, mă jigneşti.
ŞTEFĂNESCU: Tu mă jigneşti pe mine. Crezi serios că, la vârsta mea, şi după treizeci
de ani de gazetărie, nu ştiu să citesc? Eşti un recrut* băiatule.
POMPILIAN: Şefule, pe onoarea mea...
ŞTEFĂNESCU: Şi încă un recrut prost. [...]
Mihail Sebastian, Ultima oră
* recrut - începător
SUBIECTUL al ITI-lea ________ . - ■' _____________ (30 de puncte}
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din romanul studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe

138
comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale romanului psihologic
studiat, semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict,
perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este Ia alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 58
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ----------------------------------------------------- ---- ^ ______ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Acum doi ani, într-un sat din Elveţia, am fost oaspetele unei familii care se ocupa, de
câteva sute de ani, cu fabricarea caşcavalului. Nu curăţenia şi rigoarea procedurilor, nu
calitatea produsului final, nu farmecul patriarhal al întreprinderii m-au impresioant în primul
rând. Toate astea erau previzibile, subînţelese, garantate. Formidabilă era, mai curând,
plăcerea civilizată cu care producătorii îşi făceau treaba, mândria lor de a fi ceea ce sunt şi
preocuparea vigilentă de a le oferi clienţilor o marfă ireproşabilă. Era limpede că, pentru toţi
membrii familiei, a face caşcaval era o îndeletnicire nobilă, o moştenire de onoare, un mod de a
se legtima dinaintea comunităţii. Orice rebut ar fi fost resimţit ca o ruşine ireparabilă, ca un
blam compromiţător, semnalând nu pur şi simplu o carenţă de îndemânare, ci una de caracter.
A greşi sau, şi mai rău, a înşela aşteptările cumpărătorului erau accidente de neconceput,
devieri scandaloase de la o tradiţie fără breşă. Pot depune mărturie că o asemenea asumare a
meseriei nu e o virtute strict elveţiană. Am întâlnit şi printre români meseriaşi bătrâni,
incapabili să lucreze de mântuială, să trişeze, să asume riscul de a se face de râs. Specia e însă
pe cale de dispariţie. Bucuria de a avea stil, de a
fi eficace, de a fi mulţumit de mulţumirea celuilalt par înzestrări suprarealiste. Celui care
asamblează automobile puţin îi pasă dacă părţile asamblate ţin laolaltă, celui care toarnă
asfalt puţin îi pasă dacă asfaltul rezistă două zile, o lună sau un ceas, chelnerul e iritat de
pretenţiile clientului şi nu se simte deloc îndemnat să-l resfeţe. [...] Trebuie să redescoperim
gustul onoarei. Onoarea comunităţii solidare, a meseriei temeinice, a respectului de sine.
Andrei Pleşu, Despre frumuseţea uitată a vieţii

139
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei a înşela aşteptările. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două dintre calităţile familiei de
elveţieni care l-au impresionat pe autor. 4p.
3. Explică, folosind informaţiile transmise de text, de ce, pentru membrii familiei
eleveţiene, asumarea meseriei este o virtute. 4 p.
4. Precizează motivul pentru care autorul consideră că asumarea meseriei nu e o virtute
strict elveţiană, aşa cum reiese din textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, concepţia autorului despre asumarea meseriei în societatea
românească actuală. 4 p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă asumarea propriei

informaţiile surprinse în fragmentul citat. 20 de puncte

în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al Il-lea ________________________ _______________________ (10 puncte)


meserii poate sau nu poate fi considerată o formă a respectului de sine, valorificând
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
romantismului:

Un farmec trist şi nenţeles I te-ai rugat: dorul nespus


Puterea mea o leagă, Din suflet să-ţi alunge,
Şi cu nimic nu m-am ales Din Dar el se-nalţă tot mai sus
viaţa mea întreagă. Ca să nu-l poţi ajunge.
E un luceafăr răsărit Din Va rămânea necunoscut
negura uitării, Dând orizon Şi va luci departe
nemărginit Singurătăţii mării. Căci luminează din trecut
Iubirii celei moarte.

Mihai Eminescu, Un farmec trist şi nenţeles

140
SUBIECTUL
Redactează al eseu de minimum 400 de■cuvinte, în care să prezinţi particularităţi
unIII-Iea (30 de puncte)
ale unui
roman psihologic studiat, aparţinând perioadei interbelice.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent
cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a două
secvenţe narative semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul
studiat, din seria: conflict, perspectivă narativă, incipit, final.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 59
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ______ __________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Un bun punct de pornire în explorarea municipiului Cluj-Napoca este Piaţa Avram - Iancu,
unde se află impozanta clădire în stil baroc a Teatrului Naţional „Lucian Blaga Vizavi, puteţi
admira Catedrala Ortodoxă, inaugurată în anul 1993, şi care se remarcă prin stilul bizantin şi a
cărei cupolă a fost inspirată de cea a Sfintei Sofia. în vecinătatea lăcaşului se găseşte Prefectura
Cluj. Acesta este un edificiu spectaculos ce îmbină stilul gotic şi renascentist. îtinerariul poate
continua în centrul istoric al urbei, transformat într-o zonă pietonală, mărginită de magazine de
tot felul, cafenele şi restaurante cochete. Artera se termină în Piaţa Unirii, denumită sugestiv,
„Centrul medieval al Clujului”, unde se găseşte Biserica Romano-Catolică, cel mai frumos lăcaş
de cult din oraş.
Dacă dispuneţi de suficient timp, merită să treceţi pragul Muzeului Etnografic al
Transilvaniei, ale cărui galerii sunt găzduite de o clădire construită în secolul XVII. în sala mare
au concertat compozitori celebri precum Johanes Brams, Bela Bartoksau Frantz Liszt. Muzeul se
înfăţişează astăzi vizitatorului ca un veritabil păstrător al tradiţiilor şi datinilor din cele mai vechi
timpuri, evidenţiate în colecţii de costume populare, ţesături, dar şi ceramică şi tehnici de
prelucrare a metalelor. în Piaţa Muzeului veţi putea vizita galeriile
Muzeului de Istorie a Transilvaniei. La doar câteva minute distanţă se află Parcul Cenţral, o
superbă zonă verde, amenajată încă din anul 1827, în mijlocul căreia se găseşte un pavilion ce
găzduieşte expoziţii de grafică.. Un adevărat spectacol de miresme şi culori veţi decoperi în
frumoasa Grădină Botanică, amenajată la sfârşitul secolului XIX\ gazda unui număr impresionant
de specii de plante adunate din toate colţurile lumii. [...]
Municipiul Cluj-Napoca poate fi considerat un veritabil muzeu în aer liber, ce evidenţiază
modernitatea timpurie ce l-a situat în rândul celor mai frumoase oraşe ale ţării.
141
Ghid turistic Cluj-Napoca, mInfotour.ro

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei veritabil muzeu în aer liber. 4 p.
2. Indică două destinaţii turistice din Cluj-Napoca, la care se referă textul dat. 4 p.
3. Explică de ce Muzeul Etnografic al Transilvaniei este o atracţie turistică importantă a
oraşului, aşa cum reiese din textul dat. 4 p.
4. Precizează numele a doi compozitori renumiţi care au concertat în sala mare a Muzeului
Etnografic al Transilvaniei, valorificând textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, importanţa istorico-culturală a municipiului Cluj-Napoca,
aşa cum se desprinde din textul dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vizitarea unui


oraş poate sau nu poate constitui o modalitate de educaţie culturală a unui tânăr, folosind
informaţiile din Ghid turistic Cluj-Napoca, în Infotour.ro. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea _____________ . _____________________ __ _______ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul următor, evidenţiind două trăsături ale
neomodemismului:
Mâinile mele sunt îndrăgostite,
vai, gura mea iubeşte, şi iată, m-
am trezit
că lucrurile sunt atât de aproape de mine,
încât abia pot merge printre ele fără să mă
rănesc.

E un sentiment dulce acesta, de trezire, de


visare,

142
şiiată-măfărăsădorm,
aievea văd zeii de fildeş,
îi iau în mână şi
îi înşurubez râzând, în lună,
ca pe nişte mânere sculptate,
cum trebuie că erau pe vremuri,
împodobite, roţile de cârmă ale corăbiilor. [...]
Nichita Stănescu, Vârsta de aur a dragostei
SUBIECTUL al III-lea (30 de punctel
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui George Călinescu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje din
textul narativ studiat;
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
episoade/ secvenţe comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ studiat,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict, modalităţi
de caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte, logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 60
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL T ________ _______ ____________ - ___________ (40 de nnnctel
Citeşte următorul fragment:
Rep: - „Negustorul de începuturi de roman ” e o carte despre literatură. Este prima frază
într-adevăr piatra de încercare pentru un scriitor?
2 Matei Vişniec: - Oricum, începutul într-un roman este interesant Sunt romane care fncep în
forţă şi te tulbură de la bun început, sunt altele care încep într-o manieră modestă, nu există reţetă
[...] m-am jucat cu ideea de început în general, pentru că noi trăim într-o epocă în care deseori
începem şi nu mai terminăm nimic. Şi din acest joc pe care-l sugerez

143
aici, cu începuturile de roman - e un negustor care propune prime fraze - încerc să duc cititorul
mai departe, la o reflecţie despre cum ne construim noi viaţa deseori, zapand -o sau butonând-o,
trecând de la una la alta şi lăsând până la urmă totul baltă. [...]
Rep: -Romanul acesta, „Negustorul de începuturi de roman ”, este ca şi un nod feroviar -
trimite în foarte multe direcţii, te face să reciteşti sau să citeşti marile romane, ale ultimelor două
secole, sau cel puţin să-ţi doreşti asta. în ce măsură aţi urmărit acest efect?
Matei Vişniec: - Sigur că am urmărit să-l trimit pe cititor spre capodopere. Să-i spun:
„Dragule, în viaţa asta nu vei avea timp să citeşti capodoperele care s-au scris, nu-ţi pierde timpul
cu nimicniciile pe care ni le propune industria de divertisment şi literatura de consum ”. S-au scris
lucruri atât de extraordinare că, noi, oamenii, dacă am citi o viaţă întreagă numai capodoperele
literaturii şi am privi o viaţă întreagă capodoperele cinematografiei nu am avea timp să le
epuizăm. Or, în acelaşi timp, noi suntem masacraţi de o subcultură, de o subliteratură, de
subimagine, de o cultură a imaginii violente, de acest cult al publicităţii, al clipului, de ideea de
ecran care ne invadează. Un prieten, critic literar, îmi spunea că ne aflăm într-o epocă de logo-
solitudine, de logo-singurătate. Adică noi, în loc să ne împrietenim, să discutăm, fiecare discută în
ecranul său cu altcineva. Această singurătate, de asemenea, , vreau să o sparg. Vechile metode de
socializare sunt bune. In romanul meu funcţionează mult cafeneaua. Personajul acesta, negustorul,
scrie din cafenele şi regret că unele dispar. Eu am fost încântat să văd la Paris într-o cafenea o
tăbliţă pe care scria „No wi-fi” - aici nu aveţi internet. Şi dedesubt: „Discutaţi între voi ”. E o
soluţie.
Delia Greceanu şi Matei Martin, interviu cu Matei Vişniec,
Sunt un profesionist al cuvintelor, în Dilema veche, 2013
*a zapa — a schimba frecvent canalele de televiziune, apăsând pe butoanele telecomenzii
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text'al expresiei încep în forţă. 4p.
2. Indică motivul pentru care Matei Vişniec îşi îndeamnă cititorii să nu-şi piardă timpul cu
nimicniciile pe care le propune industria de divertisment şi literatura de consum,
valorificând textul dat. ^ P13
3. Explică de ce reporterul consideră că romanul ,flegustorul de începuturi de roman este
o carte despre literatură. ^ p.
4. Precizează, valorificând informaţiile transmise de text, ce reprezintă noţiunea epocă de
logo-solitudine (logo-singurătate). 4 p,
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, relaţia dintre începutul romanului Negustorul de
începuturi de roman ” şi intenţia cu care autorul a scris cartea, aşa cum se desprinde din
prima parte a interviului. ^ P*
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă, în societatea


contemporană, cultura imaginii afectează sau nu afectează viaţa oamenilor, valorificând
informaţiile transmise de textul dat. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 p.

13 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, R. numai in
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
■ f la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
■ jiţ 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

144
formularea unei concluzii pertinente; 2p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. ^ P*

145
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-lea ______ ; _______________________________ •_________(10 pnnetot


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la timpul
imperfect al modului indicativ:
îmi plăcea să rămân ore întregi în faţa barăcilor fotografilor, contemplând persoanele
necunoscute, în grupuri sau singure, împietrite şi zâmbitoare, în faţa pelsagiilor cenuşii cu cascade
şi munţi îndepărtaţi. Toate personagiile, prin decorul lor comun, păreau membrii unei aceleiaşi
familii, porniţi în excursie în acelaşi loc pitoresc unde se fotografiaseră unul după altul.
într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie, întâlnirea aceasta
bruscă cu mine însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo la marginea bâlciului, avu asupra
mea un efect deprimant. înainte de a ajunge în oraşul meu, ea călătorise desigur şi prin alte locuri,
necunoscute mie. într-o clipă avui senzaţia de a nu exista decât pe fotografie. Inversarea aceasta
de poziţii mintale mi se întâmpla adesea în cele mai diferite împrejurări. Ea îmi venea pe furiş şi
îmi schimba dintr-odată trupul interior, într-un accident de stradă, de pildă, timp de câteva minute
priveam ceea ce se petrece ca un spectator oarecare. [...]
Max Blecher, întâmplări din irealitatea imediată
SUBIECTUL al Ul-Iea ________________________ __________________ f30 de puncte!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care sa prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând simbolismului.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent
cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două
imagini sau idei poetice;
analiza, Ia alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente introducere, cuprins,

încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. •
Modelul nr. 61
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ______________________ ________________ _________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Visului acesta i-a pus capăt surpriza sfârşitului de an. Am aflat, cu indignare, că
rămăsesem corigent la română, franceză şi germană. Trei corigente aduceau după sine repetenţia.
Dar Moisescu stăruise să mi se dea această şansă; eram cel mai bun elev al lui din toată clasa. Am
fost profund jignit citindu-mi numele pe lista corigenţilor. Dar am fost cu adevărat surprins să mă
văd corigent la franceză şi mai ales la limba română. Iosif Frollo era profesorul nostru de
franceză. Zadarnic aş încerca să-ifac elogiul: l-au cunoscut generaţii întregi de liceeni. Dar avea o
mare slăbiciune pentru gramatică, şi pe atunci gramatica mi se părea o disciplină absurdă şi
ineficace, - inventată parcă anume pentru a-l împiedica pe elev de a savura textul pe care îl
traduce. Frollo era mulţumit cu cele ce ştiam, dar mă avertizase că nu voi putea trece clasa dacă
nu voi şti pe dinafară toate conjugările. Mi se părea că mă ameninţă în glumă pentru ca, după cum
ii era obiceiul, spunea lucrurile acestea cu o mare dulceaţă, privindu-te în ochi şi zâmbind. Dar se
ţinuse de cuvânt, şi asta a provocat o adevărată ruptură între noi. N-am mai acceptat niciodată să
mă apropii de el. Câţiva ani mai târziu, când mă lăsasem antrenat în lecturi fără număr şi mă
sileam să citesc operele complete ale autorilor francezi pe care îi studiam în clasă, Iosif Frollo a
încercat de mai multe ori să mă sfătuiască şi să mă îndrumeze; dar îl ascultam întotdeauna cu un
zâmbet agresiv pe buze, continuând să citesc ce şi cum îmi plăcea mie. Evident, Frollo înţelesese
repede ce se petrecea cu mintecZmea de adolescent frustrat şi anarhic şi m-a lăsat în pace. Dar
avea şi el un mijloc rafinat de a se răzbuna. Când\ în cursul superior, discuta vreunul din autorii
pe care ştia bine că-i citisem —pentru că, impertinent, veneam cu operele complete la şcoală şi le
aşezam pe pupitru, răsfoindu-le la răstimpuri cu un fals gest precipitat — Frollo punea anumite
întrebări la care probabil aş fi putut răspunde mai bine decât oricare altul, dar neglija întotdeauna
să mă întrebe pe mine, deşi ridicam degetul. în cele din urmă, renunţasem să mai ridic degetul şi
ascultam, zâmbind ironic, răspunsurile malăieţe sau neroade ale vreunui coleg asupra Fedrei sau
Henriadei. Doar o dată a coborât Frollo de la catedră şi a venit să vadă cărţile pe care le
aranjasem provocator pe pupitru. Ne vorbise despre Port- Royal, şi eu adusesem Les provinciales
şi , toate volumele despre Pascal pe care le găsisem în bibliotecă. Le-a răsfoit zâmbind, apoi m-a
bătut pe umăr. Dar nici atunci nu mi-a pus întrebarea la care, răspunzând, aş fi putut arăta că
ştiam mai mult decât restul clasei.
Mirceă Eliade, Memorii

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei avea o mare slăbiciune. _ 4p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, numele profesorului care a insistat ca
elevului ameninţat cu repetenţia să i se mai acorde o şansă. 4 p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, de ce s-a produs ruptura dintre elev şi
Frollo, profesorul de franceză. f P*
4. Precizează motivul pentru care autorul consideră că este zadarnic să-şi elogieze
profesorul de franceză, aşa cum reiese din textul dat. 4 p-

144
r

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, mijlocul de răzbunare la care recurge profesorul de franceză,


raportându-te la textul citat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă atitudinea pe care o
adoptăm poate sau nu poate influenţa relaţiile cu ceilalţi, valorificând fragmentul extras din
volumul Memorii de Mircea Eliade. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al |[-lea _____________________ _________________________ n «n. n^
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
realismului:
Când d-l Stavrache se-ntorcea de la parastasul de nouă zile al maică-sii, pe la-nceputul lui
decembrie - (bătrâna, după ce zăcuse de inimă-rea vreo câteva săptămâni, murise, dimineaţa,
la 28 noiemvrie) - se-ntâlni cu factorul rural... O scrisoare cu timbrul de la Turnul-Măgurele şi
cu data din ajunul morţii bătrânii. Neică Stavrache a cunoscut slova. * Repede, omul deprins a
nu mai aştepta zadarnic veşti de la acela pe care-l credea pierdut de-a binele, se închise în
odăiţă şi desfăcu nervos plicul:
„Iubite neică, mai întâi nu lipsesc a cerceta despre scumpa d-v. sănătate, a dumitale şi a
maichii.
Curios lucru! Cine arfi văzut figura lui neică Stavrache, presupunând că acela ar fi fost im
om deprins să descifreze înţelesuri din chipurile oameneşti, ar fi rămas în mirare pricepând
bine că în sufletul fratelui mai mare nu se petrecea nimic analog cu bucuria la citirea veştilor
despre succesul de bravură al răspopitului.
Hangiul mototoli hârtia după ce mai privi bine data: în adevăr, scrisoarea era expediată
cu trei zile mai nainte de luarea Plevnei. Dar acuma... Plevna era luată - asta se zvonise oficial
în toate unghiurile ţării. [...]
I. L. Caragiale, în vreme de război
* slova - (aici) scrisul 14 15

(30 de puncteî

ţ SUBIECTUL al TIT-Ina
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
15 personaje dintr-o comedie studiată.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
' ■ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje ^
din comedia studiată;

145
^1
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două
episoade/ secvenţe comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria, acţiune, conflict dramatic,
modalităţi de caracterizare, notaţiile autorului.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 62
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I __________________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment: /
Bucureşti 31 Oct [1]879

Draga şi dulcea mea amică,

De când ai plecat tu, n-a plecat numai fericirea, ci şi liniştea şi sănătatea mea. Dureri
reumatice am început a simţi în picioare, însoţite ca totdeauna de dese bătăi de inimă. Nu este, nu
poate fi mai mare deosebire decât între mine acum două săptămâni şi între mine astăzi De unde
eram cu tine, fericit şi mulţumit, acum sunt singur, nemulţumit, rău dispus prin singurătate şi
boală, obosit de viaţă.
Veronică, dragă Veronică, când nu m-ai mai iubi, să ştii că mor. Iţi scriu târziu pentru că
abia alaltăieri m-am mutat. Adaugă pe lângă asta, că abia în ziua de Sf Dumitru am găsit casă, c-
am trebuit să-mi mut lucrurile din două locuri, că pe lângă ^aceasta s-a mutat şi redacţia şi
tipografia, apoi că am zilnic de lucru pe lângă tribulaţiunile mele personale şi vei înţelege de ce
am preferat a nu-ţi scrie, decât a-ţi scrie în fugă.
Când gândesc la tine mi se umplu ochii de lacrimi şi nu mai găsesc cuvinte să-ţi spun ceea
ce de-o mie de ori ţi-am spus: că te iubesc. Această unică gândire, care e izvorul fericirii şi a
lacrimilor mele, această unică simţire care mă leagă de pământ e totodată şi izvorul îngrijirilor
mele.
Veronică dragă, au n-am fost noi prea fericiţi într-o lume, în care fericirea nu poate exista?
Este în lumea asta destul loc pentru atâta iubire câtă o avem? Nu este amorul nostru o anomalie în
ordinea lucrurilor lumii, o anomalie pentru cam cată să fim pedepsiţi? Se potrivesc amorul şi
suferinţele noastre cu o lume în care basseţa , invidia, răutatea domnesc

146
peste tot şi pururea? Şi când gândesc că în viaţa mea compusă din suferinţe fizice şi rele
morale ca o excepţie tu mi-ai dat zile aurite, pot crede în dăinuirea acestei excepţii?
Dulce şi draga Veronică, doresc ca amorul unui nenorocit ca mine să nu fi aruncat o
umbră în viaţa ta^ senină, în sufletul tău plin de veselie precât e plin de un gingaş şi nesfârşit
amor lubeşte-mâ şi iartă-mi păcatele, căci tu eşti Dumnezeul la care mă închin.
De-acuma-ţi voi scrie mai des, deşi sărmanele foi sunt departe de-a plăti o singură
îmbrăţişare a ta - dulcea mea copilă. Am sărutat cel puţin această foaie care va intra în
mâinile tale cele mici, de la care aşteaptă toată fericirea.
al tău
Eminescu
Mihai Eminescu, Scrisoare către Veronică Micle, http://www.poezie.ro
*tribulaţiuni (tribulaţii) - zbucium, frământare, necaz *basseţa (din fr. bassesse) - micime
sufletească
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul Ia fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei să nu fi aruncat o umbră. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două dintre motivele pe care le invocă
îndrăgostitul pentru a-şi justifica întârzierea redactării scrisorii. 4p.
3. Explică, folosind informaţiile din cel de-al patrulea paragraf al textului dat, modul în
care autorul scrisorii se raportează la povestea de iubire. 4 p.
4. Precizează promisiunea pe care îndrăgostitul i-o face iubitei, aşa cum reiese din text 4 p.
5. Prezintă, m 30-50 de cuvinte, imaginea îndrăgostitului, desprinsă din primul paragraf al
textului dat. d_
’ P*
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă mărturisirea


propriilor sentimente poate sau nu poate fi o formă de eliberare sufletească
valorificând textul citat 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei
adoptate;
' 12
p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; \p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p*

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă. ’ 16

(10 nu netei
16 -SUBIECTUL al TT-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două figuri de
stil/ mijloace artistice diferite:
O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri Stau
veştede sub greaua turmă De
nori haotici şi obscuri.

147
Te uită, soli ai crustei
albe Ce-o săse-aşeze de
pe-acum, în dantelări de
fine salbe,
Pe tufa umedă, pe drum.

Un cinic puf au nins


scaieţii... Şi totuşi, iată-
mă venit în faţa toamnei
şi-a tristeţii Cu gândul Ion Barbu, Peisagiu
iarăşi ispitit, retrospectiv

De-avântul surd care destinde Tot mai departe larguA zbor Deasupra zărilor
murinde,
A sumbrei văi, a tuturor.

SUBIECTUL al IH-lea. (30 de minctei


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în.care să prezinţi
relaţia dintre două personaje dintr-un roman al experienţei studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: _ , două
nersonaie
_ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele doua pe so J
- etddenfieueâ medului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin două

anabza^ degere,°a'două cdmponente de structură şi de limbaj ale romanului studiat,


semrdficafive pentru relaţii dintre cele două personaje, din sena: acţiune, conflict,
modalităţi de caracterizare, limbaj.
Nntă* Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. . ,

ideiloF- 3 puncte; aWtă,, fanam fi de W^'****


invederea^cordăriî aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte: şi conţine la
cerinţele date (iutilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte, punctual
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

148
F

Modelul nr. 63
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ________ ;__________________________________________ (40 de punctel
Citeşte următorul fragment:
In puţini ani, paralei cu diversificarea formelor comunicării, îndeosebi ca urinare a
extinderii reţelelor Internet, se constată o creştere a interesului unor cercuri din ce în ce mai
largi pentru problemele eficienţei activiţăţii comunicative şi, legat de aceasta, pentru
perfecţionarea comunicării orale. De abilitatea de a comunica depinde astăzi, în mare
măsură, „destinul" nostru social şi profesional. Ca să putem ocupa un anumit post suntem
chemaţi la un interviu, ca să obţinem un rezultat pozitiv la o solicitare individuală sau
colectivă, trebuie să ştim să negociem; un rol important în stabilirea şi menţinerea unor relaţii
de bunăvoinţă sau de prietenie cu ceilalţi îl are felul în care ştim să vorbim cu aceştia şi.să-i
ascultăm. Suntem puşi mult mai frecvent decât înainte să ne spunem părerea într-o problemă
de interes general în faţa microfonului, pentru un post de radio sau .de televiziune sau să
răspundem întrebărilor unui ziarist. In aceste condiţii, nu este întâmplător că în noile manuale
de limba şi literatura română a apărut o secţiune de comunicare sau că la Facultatea de
Litere din Bucureşti s-a creat un departament de comunicare şi relaţii publice.
Ne-am propus, de aceea, să prezentăm, într-o suită de articole, câteva dintre elementele
de bază care intervin în procesul comunicării
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Comunicarea concepte de bază,
în revista Limba şi literatura română

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al structurii problemă de interes general, .. 4p.
2. Indică, folosind informaţiile din text, o consecinţă a, diversificării formelor de
comunicare. 4 p.
3. Explică, raportându-te la textul citat, de ce în manualele de limba şi literatura română a
apărut o secţiune de comunicare. 4 p.
4. Precizează rolul abilităţii de acomunica în menţinerea unor relaţii de prietenie, având în
| vedere textul dat. 4 p.
■ 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, necesitatea perfecţionării comunicării orale pentru
î .. dezvoltarea profesională în societatea de astăzi, raportându-te la informaţiile transmise
[ de text. 4 p.
i:
| Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
£• *L ''
\ B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă destinul social şi
profesional al omului contemporan depinde sau nu, de abilitatea de a comunica,
valorificând informaţiile transmise de textul dat. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
r menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; ■ 2p.

enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;


’ 12 p.
149
II

formularea unei concluzii pertinente; 2 p.


utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
P*
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
informaţii este facultativă.
SUBIECŢI) 1 al 11-lea _______ _ ________ _ ____________ _____ (10 Pull-ctc)
Comenteată, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului dramatic:
SCENA XII
ANDRONIC (După ce a intrat în boxă şi a aşteptat o clipă să fie remarcat): Bună ziua!
ŞTEFĂNESCU (Fără să ridice capul din hârtii): Da!
ANDRONIC: îmi daţi voie să mă prezint. Numele meu este Andronic.
ŞTEFĂNESCU (acelaşi joc): Da... (după o tăcere de moment ca şi cum abia ar fi auzit
numele rostit): Cum aţi spus?
ANDRONIC: Vedeţi, domnule Ştejanescu, eu nu am plăcerea... vreau să spun nu am
obişnuinţa... să citesc ziarul dumneavoastră... de altfel, nu citesc ziare...
ŞTEFĂNESCU: Foarte bine.
ANDRONIC: Mă rog?
ŞTEFĂNESCU: Foarte bine că nu citiţi ziare. Nici eu nu le-aş citi, dacă aş putea. Mă
obliga meseria.
ANDRONIC: Totuşi... din întâmplare... mi s-a arătat în ziarul de astăzi un articol,
7
semnat cu numele meu.
ŞTEFĂNESCU: Despre Alexandru cel Mare.
ANDRONIC: întocmai. E un articol ce trebuia să apară într-o publicaţiune de specialitate
„ Revista de istorie antică ”. Nu-mi explic, nu înţeleg cum a ajuns aici.
ŞTEFĂNESCU: Nici eu nu-mi explic prea bine. Dar a ajuns.
ANDRONIC: Din nefericire.
ŞTEFĂNESCU: De ce din nefericire? E compromiţător?
ANDRONIC: Nu. Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit. Dar... vedeţi... e un articol de ştiinţă...
şi e oarecum nepotrivit... nelalocul lui într-o gazetă zilnică de informaţie, de politică...
ŞTEFĂNESCU: Şi de scandal
Mihail Sebastian/Wft'ma oră

SUBIECTUL al III-lea ____________________________________ _____ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
roman studiat, scris după anul 1980.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: . ^
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent
cultural/literar;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a doua
secvenţe narative semnificative;

150
analiza, la alegere, a doua elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
romanul studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale si spaţiale.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte [existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 64
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ------------------------------------- -------------------- 140 de nnnptp't
Citeşte următorul fragment:
Când citim o carte cu adevărat bună am vrea să nu se mai termine şi, implicit, orice carte
de acest fel ar merita să aibă o continuare. într-un fel, chiar are, în mintea noastră. Căci tocmai
acesta este unul dintre criteriile după care măsurăm valoarea unei cărţi: este vie, intrăm în dialog
cu ea, se prelungeşte în gândul şi în simţirea noastră şi după ce s-a încheiat la propriu,^ are
însuşirea aceea pe care aş numi-o principiul inepuizabilului, al infinitului, putând să se genereze
din sine însăşi, din datul existent, oricât de mult.
Impresia de lectură la întâlnirea cu o carte de valoare deosebită, descrisă mai sus, îl
stăpâneşte şi pe cititorul naiv/inocent şi pe cel profesionist, autor el însuşi de literatură. în primul
caz, al cititorului obişnuit, fără pretenţii, impresia respectivă se traduce (desigur, mai ales când e
vorba de operele epice) printr-o dorinţă cumva obscură: cititorul simte nevoia să nu mai
părăsească universul acela livresc, părându-i-se că este mai convenabil, mai potrivit firii sale
decât lumea reală, convins că s-ar mişca mai bine acolo decât în viaţa-viaţă.
La cititorul iniţiat, autor de literatură, lucrurile se complică, precum o problemă mutată din
geometria clasică în cea noneuclidiană. Fiindcă acest cititor are o reprezentare mult mai
complexă a situaţiei: el îşi dă seama ca orice carte care iese din obişnuit prin valoarea sa literara
e o deschidere fără limite, dar cu oprelişti. Ce vrea să însemne asta, despre ce oprelişti vorbim?
Ele provin din mintea sa, a cititorului autor, care nu este egală, în anvergură, cu mintea autorului
cărţii, un autor excepţional. Fiindcă pomeneam de criteriile lăuntrice prin care măsurăm nivelul
de performanţă al unei cărţi, al unui autor, s-ar cuveni sa luăm în calcul unul aparent simplu: şi
anume, gândul, care ne vine în minte spontan atunci când citim o astfel de carte, că noi n-am fi
capabili să scriem aşa ceva.
Sunt numeroase operele cărora aş visa să le citesc continuări şi, uneori, chiar să le scriu eu.
Intre ele, povestirile lui Borges, negreşit. [...] Şi din literatura noastră multe sunt de ales: yi-aş
dori să citesc/ să scriu continuarea atâtor texte literare. Neapărat, pagini din Caragiale, tatăl,
cum ar fi Căldură mare. [...]

151
în literatură, probabil, noile cărţi de valoare care apar sunt generate şi de admiraţia pe
care Q purtăm unor cărţi deja scrise.
Gabriel Chifu, Scris peste scris, tn România literară

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1. Menţionează sensul din text al secvenţei intrăm în dialog cu ea. 4 p.
4
2.' Indică doi dintre autorii menţionaţi în textul dat. ^ P*
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, ce reprezintă, în-viziunea autorului, „o
carte vie”. _ 4
P'
4. Precizează motivul pentru care cititorul obişnuit simte nevoia să nu mai părăsească
universul cărţii, aşa cum reiese din text. - 4
P*
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, modul în care se raportează la lectură cele două tipuri de

'' Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri..

B. . Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă valoarea unei cărţi
este sau nu este stabilită prin criteriile exclusiv subiective ale cititorului, folosind
informaţiile din fragmentul extras din Scris peste scris de Gabriel Chifu. 20 de puncte
cititori menţionaţi în textul dat. 4
P*

în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate,
- 12 p.
2 P-
formularea unei concluzii pertinente; ^
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;* 1 P-
respectarea precizării.privind numărul de cuvinte. 1 P-

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al Il-lea _____ ■ ■ __ __ ___ ___ (10 puncte)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, ţextul următor, evidenţiind două trăsături de
caracter ale personajului David Pop:
Dăvid Pop iubea viaţa tihnită: Zbuciumarile de niciun fel nu i-au plăcut niciodată. Râvnea
linişte multă şi muncă puţină sau chiar deloc; şi izbutise să le aibă pe urma hărniciei tatălui său,
un ţăran aprig, sârguitorşi zgârcit, care făcuse avere. Numai sângele rece îl moştenise David din
firea părinţilor. încolo nicio ambiţie nu-l necăjea. Bătrânul Pop fusese încăpăţânat şi stăruitor. îşi
pusese în minte să-l facă „domn ", mai ales că şcoala era acolea, la îndemână, în Nâsăud, şi nu
costa mai nimic. La început păruse că şi băiatului îi place cartea şi că nici n-are să se oprească
până nu va ajunge avocat sau cel puţin protopop. Dar pe urmă, când a crescut mai mărişor, s-a
înmuiat. Ar fi fost mai bucuros să păzească vacile decât să-şi sfarme creierii cu sintaxa
latinească. Totuşi, cu chiu-cu-vai, a isprăvit liceul şi a trecut la Cluj să înveţe legile, căci bătrânul
ţinea morţiş'să-l vază avocat. Degeaba. N-a mai mers. Şapte ani a tot învăţat David şi veşnic, în
preajma examenelor, s-a pomenit cu câte-o boală sau cine ştie ce nenorocire atât de mare, că nu

152
era chip să dea ochii cu profesorii.
Liviu Rebreanu, Catastrofa

153
SUBIECTUL al IlI-lea (30 de nunciei
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi, la alegere, particularităţi
ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu sau George Bacovia.*
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a doua trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/Iiterar; .
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două
imagini sauTdei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive, poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este Ia alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte*- 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai in
cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
%
"A
Modelul nr. 65 .
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
gEB1ECTtJL 1 _________________ __________ (40 denunţ
Citeşte următorul fragment:
Nu mă înscriu printre detractorii* calculatorului şi ai internetulul Dimpotrivă: calculatorul
şi facilităţile lui mi-au schimbat viaţa în bine şi asta la o vârstă când nu este uşor să asumi
deprinderi noi. Scriu numai pe calculator şi apelez, de câte ori am nevoie, la reţeaua electronică,
pentru informaţie, verificare, detaliu% E la îndemână, e rapid şi e, cu oarecari excepţii, o sursă de
încredere. Am însă norocul de a nu mă fi format în vecinătatea şi prin intermediul calculatorului.
Cu alte cuvinte, am puţine şanse să devin dependent, iar conceptul căutării intelectuale se
asociază, pentru mine, ca şi pentru majoritatea congenerilor mei, cu alte proceduri decât cele pe
care le implică manevrarea unei tastaturi, E motivul pentru care sunt foarte rezervat când e să
judec performanţa culturală a calculatorului şi a internetulul Ele au introdus în metabolismul
culturii un coeficient de facilitate care presupune, e drept, acces prompt, dar şi lene mentală,
pasivitate, impostură. Internetul e pe măsura acelora care cred că a fi cultivat înseamnă pur şi
simplu a şti. Cunoaşterea ca depozit, inteligenţa ca exerciţiu al memoriei, interogaţia redusă la
stricta dexteritate mecanică şi la curiozitate primară, toate acestea transformă faptul de cultură în

&■

154
produs de supermarket şi efortul de a cunoaşte într-o subspecie a shoppîng-ului. Dar a fi cultivat
nu înseamnă a şti, însemnă a şti să cauţi. Nu a şti să utilizezi o „maşină de căutare , ci a
transforma căutarea într-un parcurs laborios, imprevizibil, plin de fertile derapaje colaterale.
Cultura nu te îmbogăţeşte prin ceea ce-ţi livrează în mod expres, ci prin aventura drumului, prin
barocul tatonărilor. Cultura e facultatea de a decide ce e de făcut când nu ştii ceva: cam să pui
întrebarea, la ce uşă să baţi, în care orizont să te mişti. Cultura te îmbogăţeşte prin ceea ce afli
fără să fi căutat în mod direct. Pe scurt, cultura ţine mai mult de inspiraţie şi febrilitate spirituală
decât de zel comunicativ.
Andrei Pleşu, Despre frumuseţea uitată a vieţii
*detractor - calomniator
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
text:
1. Menţionează sensul din text al expresieie la îndemână. 4 p.
2. Indică două motive pentru care autorul apelează lareţeaua electronică, aşa cum reiese
din text 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din textul dat, de ce autorul este rezervat când trebuie să
judece performanţa culturală a calculatorului şi a intemetului. 4 p.
4. Precizează motivul pentru care autorul consideră că are puţine şanse să devină dependent
de calculator, aşa cum reiese din textul dat* 4 P.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ce reprezintă cultura în concepţia autorului, valorificând
informaţiile transmise de textul citat. 4 p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă abilitatea de a utiliza

performanţe culturale, valorificând fragmentul extras din volumul Despre frumuseţea


uitată a vieţii. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
. utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P-
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă

SUBIECTUL al II-Iea _____________________________ _____________ (10 puncte)


calculatorul şi intemetul este sau nu este suficientă pentru obţinerea unei
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două motive literare:
Uitarea venea...a venit.
O lacrimă cade jos, totul tace,
Lampa obosită a clipit,
Orice obiect atins şopteşte: lasă-mă-n pace...

155
De-acum...
Auzi, ploaia plânge pe drum Pe un adânc tumult,
Pe urma unui mic pantof într-un parc de demult.
Adorm..‘ascult...
; Afară, la fereastră, toamna a spus:
-Of....
G. Bacovia, Nocturnă
SUBIECTUL al III-lea ____________ _________ ; ___ ; _________ _ ____ (30 de puncte!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Mihail Sadoveanu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate;
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte*
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 66
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I ______________________ _ ________ (40 de puncte)


Citeşte următorul fragment:
In primăvara aceea, Liceul „Spiru Haret" a organizat o călătorie de trei săptămâni în Italia,
la care puteau participa foştii elevi. Costa 20 000 de lei, sumă considerabilă în 1921, dar mama
n-a şovăit să mi-o dea. Nu mai fusese în Italia din 1909 şi era fericită că măcar unul din copiii ei
o va descoperi. Pentru mine, era mai mult decât ce putea însemna Italia pentru orice tânăr de 20
de ani. Era şi prilejul de a întâlni şi câţiva din scriitorii cu care eram în corespondenţă: Papini,
Buonaiuli, Macchioro, A. Panzini şi alţii. în afară de oraşele cu nume fabuloase, erau şi
aventurile pe care mi le închipuiam, limba italiană pe care mă pregăteam s-o vorbesc pentru
întâia oară, librăriile şi anticăriile în care ştiam că voi găsi cărţi inaccesibile la Bucureşti. [...]
Eram numai cinci-şase studenţi, douăzeci de elevi în ultimele clase de liceu şi vreo patru-cinci
profesori. Singura plictiseală era faptul că trebuia sâ trimit săptămânal două foiletoane* la „
Cuvântul”. Nu bănuisem până atunci cât e de greu să scrii „impresii de călătorie” şi să le scrii
noaptea târziu, istovit după atâtea muzee şi plimbări, sau dimineţile, în mare grabă, la o masă de

156
cafenea, înainte de a sosi ghidul care trebuia să ne ia în primire pentru ziua întreagă. Din
Veneţia, am trimis două foiletoane destul de oarecare. [...]
Din fericire, la Florenţa, unde ne-am oprit vreo trei-patru zile, l-am vizitat pe Papini.
Locuia în Via G. B. Vico, numărul 3. Şi m-a primit aşa cum îl ştiam din fotografii: cu cămaşă fără
guler şi fără cravată şi cu ţigara în colţul buzelor. Era mai urat decât mi-l închipuiam, dar m-a
impresionat grosimea lentilelor. Am stat de vorbă într-o odaie minusculă, ascunsă între vaste
încăperi cu pereţii acoperiţi de biblioteci. M-a întrebat dacă vreau să vorbim franţuzeşte sau
italieneşte şi am ales italiana. Voiam să-l ascult în limba aceea aspră şi colorată care mă
fermecase de atâţia ani. îi trimisesem cele trei foiletoane pe care le publicasem de curând în
„Cuvântul” despre el, dar tânărul care obişnuia să-i traducă articolele româneşti plecase din
Florenţa/ aşa că Papini nu le putuse cunoaşte. M-a îndemnat să-i vorbesc despre planurile şi
studiile mele. I-am mărturisit cât de mult m-a izbit, citind „ Un om sfârşit”, asemănarea dintre
noi, în aşa fel încât, la început, mi-a fost chiar teamă că tot ce voi face va fi socotit imitaţie a
operei lui. A zâmbit cu toţi dinţii, mari, neregulaţi şi îngălbeniţi de tutun: „Nu-ţi fie teamă!” m-a
liniştit el. „Dintr-un anumit punct de vedere, toţi intelectualii seamănă între ei, dar, din alt punct
de vedere nimeni nu seamănă cu nimeni
altcineva” [...] .
Mircea Eliade, Memorii
* foileton - articol (de literatură, de ştiinţă, de artă) sau fragment de roman inserat în partea de jos
a paginilor unui ziar, unei reviste etc.
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al locuţiunii să ne ia în primire. 4p.
2. Indică motivul plictiselii autorului din timpul călătoriei, aşa cumreiese din text. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile transmise de text, motivul pentru careEliade se bucură de
călătoria în Italia. 4 p.
4. Precizează, pe baza textului, motivul pentru care mama nu ezită să-i plătească băiatului
călătoria în Italia. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, relaţia dintre tânărul Eliade şi scriitorul Papini, aşa cum
reiese din finalul textului dat. 4p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă, prin natura lor,
călătoriile reprezintă sau nu o formă de cunoaştere, valorificând textul citat.
20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p-
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12p.
formularea unei concluzii pertinente; 2p

157
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă. ’

SUBIECTUL a! II-Iea (10 puncte1!


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături
specifice tradiţionalismului:
Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă
Ca o bună la nepoţelul mic.
Pe-atunci ştiam că-i vie; azi nu mai ştiu nimic:
Apăs cu nepăsare de om pe-a uşii clampă. [...]
In fiece odaie dezvăluiam cu frică
Alt gând din vechiul suflet curat şi românesc...
Ce nu-mi cuprinde mintea, deşi îmbătrânesc, Pe-
atunci trăia în voie în inima mea mică.
Pendule bătrâne mai bat acelaşi ceas, ;'
Prelung, ca o dojană, în liniştea sonoră,
Dar timpul intră-n casă trântindu-i altă oră,
Şi inima i-o sparge, tic-tac, sub al meu pas.
Ion Pillat, Casa din deal
SUBIECTUL ai ITT-lea (30 de puncte!
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text narativ studiat, aparţinând lui George Călinescu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului in care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a
două secvenţe narative semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru ■
textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi ji .
spaţiale.
Nota! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
In vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
* • REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
in cazul m care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri .ţ: la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
,q 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

158
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte.
Modelul nr. 67 1 p.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.


* Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ____________________ __________________ _ ________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Dragă Phyllis,
Voi încerca să răspund întrebării tale („Se roagă oamenii de ştiinţă şi pentru ce se roagă
ei? ") cât mai simplu cu putinţă.
Oamenii de ştiinţă cred că orice întâmplare, inclusiv în relaţiile dintre oameni, este
datorată legilor naturii. De aceea, un om de ştiinţă nu poate fi înclinat să creadă că evoluţia
lucrurilor poate fi influenţată de rugăciune, cu alte cuvinte, de o manifestare supranaturală.
Totuşi, trebuie să admitem: cunoştinţele noastre asupra acestor forţe sunt imperfecte,
astfel că, în final, convingerea că există un spirit suprem are la bază un fel de credinţă. O astfel
de convingere rămâne larg răspândită, în ciuda realizărilor actuale în domeniul ştiinţei.
De asemenea, oricine se implică serios pe calea ştiinţei, este convins că există un spirit
care se manifestă în legile universului, fiind mult superior omului. în acest fel, calea ştiinţei
conduce la un sentiment religios aparte, care este destul de diferit de cel simţit de o persoană
mai naiva.
Salutări cordiale,
al tău Âlbert Einstein
Alice Calaprice, Scrisorile lui Albert Einstein către şi de la copii
A. Scrie pe foaia de examen răspdnsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei o astfel de convingere rămâne larg răspândită.
4 P*
2. Indică motivul pentru care un om de ştiinţă nu poate fi înclinat să creadă că evoluţia
lucrurilor poate fi influenţată de rugăciune, aşa cum reiese din textul dat. 4 p.
3. Explica, pe baza informaţiilor transmise de ultimul paragraf al textului, de ce, în viziunea
lui Albert Einstein, călea ştiinţei conduce la un sentiment religios aparte, 4 p.
4. Precizează scopul pentru care Albert Einstein îi scrie această epistolă lui Phyllis.
4p.
5. Prezintă concepţia lui Albert Einstein despre relaţia dintre ştiinţă şi credinţă, raportân-
du-te la întregul text. 4p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă evoluţia
umanităţii poate sau nu poate fi explicată exclusiv pe cale ştiinţifică, folosind informaţiile
transmise de textul dat. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 P-

menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.


enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.

159
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al II-Iea ________________ _________________ __________ (10 punct17)


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
romantismului:
în faţa locuinţei lui Dionis se ridica o casă albă şi frumoasă. Dinir-o fereastră deschisă
din catul18 de sus el auzi prin aerul nopţii tremurând notele dulci ale unui clavir şi un tânăr şi
tremurător glas de copilă adiind o rugăciune uşoară, pare că parfumată, fantastică. El îşi
închise ochii ca să viseze în libertate. I se păru atunci că e intr-un pustiu uscat, lung, nisipos ca
seceta, deasupra căruia licărea o lună fantastică şi palidă ca faţa unei virgine murinde. [...]
întredeschise ochii şi văzu prin fereastra arcată* şi deschisă, în mijlocul unui salon strălucit, o
jună fată muiată într-o haină albă, înfiorând cu degetele ei subţiri, lungişi dulci clapele unui
piano sonor şi acompaniind sunetele uşoare ale unor note dumnezeieşti cu glasul ei dulce şi
moale. [...] închise iar ochii până ce, recăzut în pustiul cel lung, palatul alb se confundă cu
nourul de argint şi juna fată cu îngerul în genunchi. [...] Când se deşteptă din reveria sa,
fereastra de sus a palatului era deschisă, în salon întuneric şi sticlele ferestrei străluceau ca
argintul în alba lumină a lunii.
Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis
*cat - etaj
♦arcată - arcuită
SUBIECTUL al III-lea _________________ ; ______________ _ _________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui Lucian Blaga.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru frecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3


puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
18 REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri

160
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordănr
Modelul zece
.68puncte din oficiu. H
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. i
SUBIECTUL I (40 de nunctel

Citeşte următorul fragment:


Viaţa în fotografiile de vacanţă e perfectă. Mereu soare, mereu zăpadă bună, întotdeauna
mâncare delicioasă, niciodată tristeţe, rar oboseală. Suntem datori cu experienţe perfecte, cu o
fericire pe care, în acel moment, aici-acum, nu o mai are nimeni şi asta ne plasează cumva mai
sus, ne ridică imaginea de sine şi face bine la ego. Chiar dacă, uneori, e fals. Circulă tot felul de
poze pe net cu diferenţa dintre realitate şi fotografiile de călătorie. Taj Mahalul e alb şi
străluceşte singuratic în soare? La faţa locului, eplin de turişti şi trebuie să te chinui mult ca să
prinzi un cadru în care să nu fie cel puţin câteva zeci. Plajele din Thailanda? Superfrumoase,
dar hai să găsim locul ăla neaglomerat şi curat. Greu. Şi aşa mai departe.
De fapt, pozele noastre de călătorie exprimă mai mult o emoţie decât o realitate. E
bucuria de a fi acolo, e o formă de compensare pentru alte lucruri, o formă de autovalidare sau
simpla şi bătrâna nevoie de atenţie, dar şi nevoia de a împărtăşi cu prietenii o experienţă, ca
atunci când le povesteşti la bere cum a fost. Nu postăm întotdeauna lucruri interesante, ba din
contră. Aceleaşi cadre, aceleaşi perspective, aceleaşi plaje, aceiaşi munţi. Miza nu e neapărat
acolo. în febra momentului, nu prea ne dăm seama însă nici că cei de acasă nu-s prea interesaţi,
se pot enerva sau pur şi simplu ne pot ignora. Pentru noi, fotografia vine cu o emoţie, o stare la
pachet, pentru ei, nu prea. Şi ştim bine asta când vedem şi noi, la rece, pozele altora şi dămskip
lejer. EVte sharing-ul parte esenţială din călătoriile noastre? Se pare că da. Dar e o linie fină
între sharing şi oversharing. Una e să postezi câteva fotografii, alta e să pui câte una pe oră. în
fiecare zi. Timp de două săptămâni. Şi un album la
întoarcere. , „
Tehnologia schimbă modul în care trăim şi, cu siguranţă, telefoanele mobile schimbă in
mod esenţial modul în care călătorim. Ajungem să privim peisajele prîntr-un ecran^ sa judecăm
un loc după potenţialul de like-uri şi să nu putem trăi două zile de vacanţă fără să postăm nimic
pe Facebook sau fără să le trimitem prietenilor „mai puţin norocoşi” pozele pe WhatsApp.
Citeam că în industria detravelse vorbeşte de „invidia de Facebook” ca factor de decizie în
alegerea locului sau a experienţelor dintr-o călătorie, mai precis care e potenţialul unui, să
zicem, zbor cu balonul să genereze fotografii care să stârnească o reacţie cât mai puternică la
prietenii tăi de pe Facebook. Brrr, zicem noi, conştienţi şi raţionali, dar oare nu sunt momente
în care fix asta facem, în mod inconştient?
Cristina Foarfa, Vacanţa din fotografiile perfecte, în Dilema veche
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei la rece. 4 P*

ndică, valorificând informaţiile transmise de textul citat, doua dintre influenţele pe care e
2 . au telefoanele mobile asupra modului în care călătorim. 4 P*

Explică, pe baza informaţiilor transmise de primul paragraf al textului citat, de ce, în


3. riziunea autoarei, viaţa în fotografiile de vacanţa e perfectă. 4p.
Precizează factorul care ne influenţează în alegerea locului sau a experienţelor dintr-o
4. călătorie, aşa cum reiese din textul dat. 4P'

161 1
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea autoarei despre pozele de călătorie, aşa cum reiese din al
doilea paragraf al textului dat. 4 p-
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pozele de călătorie


influenţează sau nu creşterea stimei de sine, folosind informaţiile din A fragmentul extras din
Vacanţa din fotografiile perfecte de Cristina Foarfa. 20 de puncte In redactarea textului, vei avea în
vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al n-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la timpul
prezent:
[...] Mă nit în dreapta şi-n stânga, cu mine
însumi mă uit, folosindu-mă ca o privire.
Ascult ce se-aude sus, ce se-audejos, sunt,
tot, un timpan armonios.
Trece-o planetă şi-ntreb cine e, ce e.
Şi-apoi mă mir că întreb.
Ar trebui eu însumi să fiu întrebare, casă mă
audă altcineva decât mine. [...]
Nichita Stănescu, De-a sufletul
SUBIECTUL al III-lea __________ ; __________________________ ______ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
roman al experienţei studiat.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent
cultural/Iiterar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a două
secvenţe narative semnificative;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru ■
romanul studiat, din seria: conflict, perspectivă narativă, incipit, final.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere
- 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

162
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 69
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _________________________ _____ _______ . ________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Legea nr. 272/2004 cuprinde măsuri clare privind protecţia copiilor ai căror părinţi sunt
plecaţi la muncă în străinătate.
Concret, părinţii care pleacă la muncă în străinătate şi îşi lasă copiii acasă vor fi obligaţi să
desemneze o persoană care să se ocupe de întreţinerea acestora pe toată perioada absenţei lor.

Mai exact, părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte
copilul, care urmează să plece în străinătate pentru a munci, are obligaţia de a notifica acest lucru
serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi
ţara. în caz contrar acesta riscă o amendă între 500 şi 1000 de lei.
Mai mult, în notificarea înaintată către cei de la asistenţa socială, părinţii trebuie să
specifice în grija cui îşi vor lăsa copilul. Astfel, aceştia vor trebui să desemneze o persoană din
familia extinsă (n.r. - rudele până la gradul IV inclusiv, de exemplu unchi, mătuşi, veri, bunici),
care să aibă minimum 18 ani şi care să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale
necesare creşterii şi îngrijirii unui copil.
De asemenea, conform documentului citat, instanţa va dispune delegarea temporară a
autorităţii părinteşti către persoana desemnată de părinţi, pe durata lipsei acestora, dar nu mai
mult de un an.
La rândul său, persoana căreia urmează să îi fie delegată autoritatea părintească urmează
să-şi exprime acordul, personal, în faţa instanţei, printr-o cerere care va fi
soluţionată în termen de trei zile de la depunerea acesteia.
Mai departe, instanţa se va pronunţa printr-o hotărâre care va cuprinde menţionarea
expresă a drepturilor şi îndatoririlor care se deleagă şi perioada pentru care are loc
delegarea. ,
Odată ce instanţa hotărăşte delegarea drepturilor părinteşti, persoana în sarcina careia cad
îngrijirea şi creşterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a
preveni situaţii de conflict, neadaptare sau neglijenţă în relaţia cu minorul. Instanţa de judecată va
comunica o copie a hotărârii de delegare primarului de la domiciliul părinţilor sau tutorelui,
precum şi primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acordă delegarea autorităţii părinteşti.
Despre Legea nr, 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
http://www.avocatnet.ro
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei va dispune delegarea temporară. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile din text, perioada pentru care instanţa va dispune delegarea

163
temporară a autorităţii părinteşti către persoana desemnată de părinţi. 4 p.
3. Explică, folosind informaţiile din text, rolul instanţei judecătoreşti în procesul de
delegare temporară a autorităţii părinteşti. 4 p.
4. Precizează două condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o persoană căreia îi este
încredinţat un copil al cărui părinte va pleca din ţară, valorificând textul dat 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, necesitatea urmării unui program de consiliere de către
persoanele delegate temporar cu autoritatea părintească. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă implicarea instituţiilor


statului este sau nu este necesară în cazul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în
străinătate, valorificând textul citat. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al H-lea ______________________________________________ (10 puncte!


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale genului
liric:
Ce şopteşti atât de tainic, Tu,
izvor de cânturi dulci?
Repezind bălaia undă Floarea
ţărmului o smulgi

Şi o duci, o duci cu tine,


Vâjâind încet pe prund; Ale
tale unde floarea Cine ştii
unde - o ascund?

164
Astfel trece şi viaţa-mi,
Dar o floare 'n valu-i nu e,
Nici nu spun ca tine doru-mi
Nimânuie, nimănuie. [...] „ ..
Mihai Eminescu, Ce şopteşti atat de tainic
STTBTF.rTIIT, al ni-lea___________________________________________ _ _____________________________________ (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-o nuvelă studiată.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere.
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele doua personaje
din nuvela studiată; , , _ . -
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele doua personaje prin doua
episoade/ secvenţe comentate; . ..^ ,
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei studiate,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, con ict,
modalităţi de caracterizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. _ ;
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - mimfceK’cW™s’ încheiere - 3
puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiza şi de argumentare - 3 puncte, claritatea exprimării -
2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 pune ). în vederea acordării punctajului pentru
organizarea discursului, eseul trebuie să aiba minimum cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. ,

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 punct ^ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 70
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore. <40 de
SUBIECTUL I ____________________________________________ puncte)

Citeşte următorul fragment:


Iubite amice,
Egalitatea este o aspiraţiune nobilă şi generoasă a omului de bine, a omului înzestrat cu
simţul dreptăţii şi al echităţii, este îndemnul şi speranţa celui inteligent, celui invaţat şi muncitor,
a acelui care doreşte suirea nivelului social, dezvoltarea progresului şi a
civilizaţiunii. ._ , ,•
Filon* zicea că egalitatea aduce cu sine pacea şi armonia, da societăţilor o democr ţ
regulată şi binefăcătoare şi le apără în contra tendinţei aceleia în care mulţimea ignoranta şi

165
pasionată voieşte să comande. Zicea că ea este înainte-mergătoare a libertăţii, care nu poate trăi, n
ici es ista * fără dânsa. [...]
Egalitatea, deşi e dorită de toţi, dar foarte puţini o înţeleg, şi mulţi o înţeleg ca tinerii noştri
de la Raşca, cum le vine mai bine la socoteală; mai toţi o voiesc, cum zice poetul nostru
Alexandrescu, cu lei, iar nu cu căţei, cu cei de sus, iar nu cu cei de jos.
Prostul şi nătângul cere egalitatea cu omul de geniu, leneşul voieşte să steie toată ziua cu
faţa la soare, şi în loc de lipsă cere să bea şi să mănânce mai mult şi mai bine decât acel care
munceşte zi şi noapte; desfrânatul şi coruptul voieşte să fie considerat deopotrivă cu omul virtuos.
Egalitatea condiţiunilor este o imposibilitate, o himeră* [...]
Legile au făcut tot ce puteau face pentru realizarea egalităţii, şi astăzi în societăţile civilizate
omul nu mai depinde decât de lucrarea sa liberă şi stăruitoare. Oriunde ne-am arunca vederile, în
România, în Elveţia sau în Statele Unite, pretutindeni o să găsim oameni de deosebite condiţiuni;
pe unii îi vedem trăind în palate cu îndestulare şi lux, pe alţii în case modeste, câştigând cu multă
muncă şi osteneală hrana de toate zilele; unii milionari şi alţii foarte săraci; unii sănătoşi de minte
şi de corp, alţii slabi şi neputincioşi; unii esercitând* meserii mai comode şi mai bănoase alături cu
alţii supuşi la lucrările cele mai ostenitoare şi mai puţin retribuite. Aceasta însă nu ne poate face a
zice că esistă clase, căci numirea de clasă este consacrată grupelor celor cari se formaseră prin
privilegii şi prin naştere, prin drepturi recunoscute de legi. Iar acolo unde s-a proclamat libertatea
cu toate consecinţele ei, acolo unde legea recunoaşte pe toţi egali, distincţiunile ce vedem provin
numai prin deosebirea condiţiunilor înnăscute naturei omeneşti. [...]
Termin această epistolă zicând românilor de orice condiţiune: „Aveţi încredere unii într-alţii
... Folos iţi-vă de binefacerile ce societatea noastră pune la dispoziţiunea voastră, lepădaţi ura,
lepădaţi invidia şi temerea, recunoaşteţi superioritatea meritului şi a virtuţii, apropiaţi-vă unii de
alţii şi uniţi lucrările voastre într-o acţiune comună. ”
Ion Ghica
Ion Ghica, Scrisori către Vasile Âlecsandri
*Philon din Alexandria - a fost un filozof mistic evreu de limbă greacă din Egipt, unul dintre cei
mai mari filozofi elenistici din rândul evreilor *esista - există *himeră - iluzie *esercitând -
exercitând
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al secvenţei cum le vine mai bine la socoteală. 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, două dintre rolurile pe care le are
egalitatea într-o societate, în concepţia lui Filon. 4 p.
3. Explică de ce, în viziunea autorului scrisorii, egalitatea condiţiunilor este o
imposibilitate, o himeră. 4 p.
4. Precizează care este dreptul omului într-o societate civilizată, aşa cum reiese din
secvenţa: astăzi în societăţile civilizate omul nu mai depinde decât de lucrarea sa liberă şi
stăruitoare. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, viziunea lui Ion Ghica despre diferenţele dintre clasele
sociale, conturată în penultimul paragraf al fragmentului citat. 4 p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

166
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi daca egalitatea intre
oameni poate sau nu poate fi considerată o condiţie a unei societăţi democratice, folosind
informaţiile din fragmentul extras din volumul Scrisori către Vasiîe Alecsandri de Ion
Ghica 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/probIernatică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate,
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 P-
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 P*
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al Il-Iea __________________ _ _____________________ __ (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului dramatic:
Scena XVII

In cursul scenei se înserează treptat. O clipă Victoria şi Galan zâmbesc, privind după cei
ce au ieşit.
GALAN: ... eu te cunosc de şapte ani, doamnă şi de şapte ani te adori VICTORIA (iar cu
ironie): Iubirea d-tale exagerează! ... acum şapte ani de-abia soseam aci, o biată institutoare în
căutarea unui post...
GALAN: Da... întocmai ... pe atunci eram şi eu un biet impiegat cu optzeci de lei pe lună
şi aşteptam toate trenurile visând iubiri mândre şi pasionate... apoi, tot aşteptând zadarnic,
într-o bună zi de iulie — vezi, ţin minte şi luna — am văzut coborând dintr-un vagon de clasa
a IlI-a o fetiţă frumoasă, micuţă, drăgălaşă, care m-a întrebat sfioasă: „Te rog, domnule, unde
vine aici primăria?” M-am zăpăcit, am bâlbâit ceva, i-am arătat calea şi am rămas cu ochii
pieduţi în urma ei, care păşea mărunt şi elegant pe aleea ce duce de la gală în oraş, cu un
geamantănaş în mâna stângă.
VICTORIA (fără zeflemea*): Fetiţa eram eu...
Liviu Rebreanu, Plicul
*zeflemea - ironie, glumă i
SUBIECTUL al III-lea ___________ . _______________ _ ________ _____ (30 de puneţi j
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale j unui
text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un j
curent cultural/literar; J
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a |
două secvenţe narative semnificative; 1

167
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
spaţiale.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente — introducere, cuprins, încheiere -
3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimării - 2
puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea acordării punctajului pentru
organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai
in cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la
cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 71
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _____________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Zâmbetul este un gest uman universal, deşi disponabilitatea de a zâmbi străinilor variază
în funcţie de cultură. în Australia, unde a fi deschis şi prietenos cu străinii este ceva obişnuit,
în Port Phillip, o zonă ce acoperă suburbiile metropolei Melbourne, s-au folosit voluntari
pentru a afla cât de des zâmbesc oamenii celor pe lângă care trec pe stradă. S-au pus apoi
semne, ca acelea care marchează limita de viteză, prin care li se preciza trecătorilor, de
exemplu, că se afla in „zona cu 10 zâmbete pe oraNonsens frivol*? O risipă a banilor plătiţi
de contribuabili? Primarul Janet Bolitho spune că amplasarea semnelor este o încercare de a
încuraja oamenii să zâmbească sau să spună „Ziua bună!” - urarea standard în Australia —
atât vecinilor, cât şi necunoscuţilor, atunci când ies pe stradă. Zâmbetul — a adăugat
primarul — îi încurajează pe oameni să se simtă mai legaţi unii de alţii şi mai în siguranţă,
căci reduce teama de infracţionalitate — un element important în îmbunătăţirea vieţii
cetăţenilor.
In efortul de a-i face pe locuitori să se cunoască mai bine, autorităţile oraşului au
facilitat organizarea de petreceri stradale. Au lăsat detaliile organizării în grija localnicilor,
dar au oferit sfaturi de organizare, au închiriat grătare şi umbreluţe de soare şi au încheiat
asigurări, în caz că se întâmplă ceva rău. Mulţi oameni care locuiesc pe aceeaşi stradă de
mulţi ani s-au întâlnit pentru prima oară la o petrecere stradală. [...]
Pentru multe autorităţi, atât naţionale, cât şi locale, prevenirea infracţionalităţii este
mult mai importantă decât încurajarea cooperării şi a prieteniei între locuitori. însă
promovarea unei atmosfere prietenoase este mult mai uşoară, mai ieftină şi mai eficientă în a-i
face pe oameni mai fericiţi. De ce nu ar deveni asta o prioritate a politicilor publice? Mici
gesturi pozitive pot să-i facă pe oameni nu numai să se simtă mai bine, ci şi să se ajute mai
mult unii pe alţii. în anii 70, psihologii americani Alice Isen şi Paula Levin au condus un
experiment în care câteva persoane alese la întâmplare, care dădeau telefon, au găsit o

168
monedă de zece cenţi rămasă de la cel care folosise mai înainte telefonul, iar alţii nu. Tuturor
subiecţilor li s-a dat şansa să ajute o femeie să-şi adune un teanc de hârtii pe care-l scăpase pe
jos chiar în faţa lor.
isen şi Levin au afirmat că, din 16 subiecţi care au găsit o monedă, 14 au sărit în ajutorul
femeii, în vreme ce, din cei 25 de subiecţi care nu au găsit moneda, doar unul singur a ajutat-
o. [...j Buna dispoziţie îi face pe oameni să se simtă mai bine şi mai dornici să-i ajute pe
ceilalţi. Psihologii numesc această stare „a străluci de bunăvoinţă". De ce nu s-ar ocupa
autorităţile de realizarea unor paşi mici care pot produce o astfel de strălucire? [...]
Peter Singer, Fără limită de zâmbit, în Dilema veche
* frivol - neserios

din fragmentul extras din Fără limită de zâmbit de'Peter Singer. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematica; 2 p,
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p.
formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
p.
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1
p.

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.

SUBIECTUL al IMea (10 puncte)


A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al interogaţiei Nonsens frivol? 4 p.
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, scopul pentru care au fost folosiţi
voluntari în Port Phillip. 4 p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, legătura dintre amplasarea, în Port
Phillip, a semnelor care le precizează trecătorilor că se află în zona cu 10 zâmbete pe oră
şi reducerea fricii de infracţionalitate. 4 p.
4. Precizează două avantaje ale promovării unei atmosfere prietenoase, aşa cum reiese din
textul citat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei a străluci de bunăvoinţă,
raportându-te la întregul conţinut al fragmentul citat 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă relaţiile dintre


cetăţeni pot sau nu pot fi influenţate de hotărârile luate de autorităţi, folosind informaţiile
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul a două figuri de
stil diferite: ,
In mintea omului rămâne
Tabloul fericirii stinse...
Astfel tresar şi-n al meu suflet

169
Reamintirile întinse;

170
Aci revăd o aibă casă...
O horă, fete, fluturi, salbe,
Frunzişuri, vii şi flori pe câmpuri Şi
porumbei cu aripi albe! [...]

Pădurea-n umbră le-nfăşoară


Amorul lor ca un tezaur Şi soarele
prin frunze-apune In fundul unui cer
de aur!
Dar, Doamne, pentru cepe lume
Când verşi atâta fericire Ne-o iei
îndată ce ne-ai dat-o Ş-abia ne laşi o
s
♦suvenire - amintire u
v
SUBIECTUL al TTT-lpa e
n
ire 19 20?
Alexandru Macedonski, Amintiri

----------------------------- ------------ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi relaţia dintre două
personaje dintr-un roman psihologic studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere'
SOdaI’PSih0l08iC’ "0ral etC- 31 fieCărUia d'n‘re
' ^ d°™ personaje

3^c“^;Se manifeSH relaf,a di"tre Cde ^ Pe-naje prin două


'^fi^vale8ere; 8 d™ăC0“P°nente
^ structură şi de limbaj ale romanului studiat, îficative pentru relaţia
dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict
perspectiva narativa, modalităţi de caracterizare. * ’
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper)
20Zere “ P™cte ^xislen,a,Puilor componente - introducere, cuprins
rfnJl " P - ? lT)tt mlan<uml ldeihr- 3 de analiză şi de argumentare - 3 nuncte'
în voHo Q ^ftmaru- puncte, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct) '
or8anizarea
- - ZLL ^ *

* ^ACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte numai m
cazul in care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsă
« nCrife ( area - 3 Puncte; 0rlOSmfla - ^ncte; pun".
J puncte, aşezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct).

171
Modelul nr. 7 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SIIRTECTULI _____________________ ;_____________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Rep; - Cum era cititorul Neagu Djuvara, ce cărţi v-au influenţat când eraţi tânăr?
Neagu Djuvara: - Primele cărţi care m-au pasionat au fost romanele istorice. Am citit încă de
la vârsta de 10 ani. îmi aduc aminte, în franţuzeşte o serie de volume despre epoca napoleoniană a
doi autori alsacieni. De asemenea, în româneşte am citit cu mare plăcere o istorie pentru cei tineri
scrisă de Grigore Tocilescu. Istoria a fost şi a rămas dragostea vieţii mele, chiar dacă am profesat
în Drept. Pe vremea când eram la liceu în Franţa, în fiecare joi după-amiaza eram liberi de la
cursuri şi în loc să mă duc sa mă distrez sau sa mă relaxez, eu mă repezeam la o bibliotecă publică,
să citesc istoriei
Rep: — Spuneaţi că istoria se scrie cu sufletul, fiindcă este despre celălalt şi pe celălalt nu-l
poţi înţelege decât aşa. Cititorul simte dacă o carte e scrisă cu sufletul?
Neagu Djuvara: — Bănuiesc că da. Altfel, de ce-ar găsi-o mai interesantă decât pe cea care
este prea ştiinţifică şi rece? însă noi, autorii, nu ştim niciodată ce şanse are de a dăinui, de a avea
perenitate, o carte dintre cele pe care le-am scris. Să vă spun nu o anecdotă, ci un adevăr istoric.
La mijlocul veacului al XlX-lea trăia un pictor de talent pe care-l chema Eugene Fromentin, elev al
lui Delacroix. El se voia un mare pictor, însă a fost doar unul bun. în schimb, la maturitate, a scris
ce avea pe suflet, un roman despre prima lui mare dragoste „Dominique ” Acesta e considerat de
criticii literari ca unul dintre cele mai bune romane intimiste din literatura franceză. Aşa că şi eu
am o paletă destul de largă de scrieri, stau mă gândesc: te pomeneşti că peste o sută de ani n-o să
se mai citească decât „Amintiri şi poveşti mai deocheate
Interviu cu Neagu Djuvara, Cu internetul, sigur o să ştiu după moarte
dacă mai sunt citit sau nu!, în adevarul.ro, septembrie 2012
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.
1. Menţionează sensul din text al secvenţei se scrie cu sufletul 4p.
Precizează care sunt primele cărţi care l-au pasionat pe Neagu Djuvara, valorificând
2: textul dat. f PJ
Explică, folosind informaţiile din primul răspuns al lui Neagu Djuvara, ce reprezintă
3. istoria pentru acesta. J*
Indică temerea lui Neagu Djuvara legată de modul în care opera sa va fi percepută de
4. posteritate, aşa cum se desprinde din ultima parte a fragmentului. 4 p.
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, relaţia dintre un autor şi propria operă, aşa cum se desprinde
5. din afirmaţia: însă noi, autorii, nu ştim niciodată ce şanse are de a dăinui, de a avea
perenitate, o carte dintre cele pe care le-am scris. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

172
B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă destinul unei cărţi
depinde sau nu depinde de preferinţele cititorilor, valorificând informaţiile transmise de
extul dat
ţ! . . 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
12 p,
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; \p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p

Notă! In elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
informaţii este facultativă.

SUBIECTUL alll-lea ________ _ ____________________________________ fio „„netei


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale genului
dramatic:

A Actul I
In^ scenă se află Alexandra Dan, treizeci şi cinci de ani, mai mult decât frumoasă:
fermecătoare, şi Titi Precup, actorul de bază al Teatrului, patruzeci de ani evidenţi.
TITI (cu oarecare emfază*): Eşti o mizerabila, o femeie fără suflet, tot ce s-a petrecut între
noi n-a fost decât teatru...
ALEXANDRA: Nu e adevărat, nu e adevărat! Ţi-o jur!
TITI. A fost suficient să-mi cadă solzii de pe ochi, să-mi recapăt pentru o clipă vederea ca să
realizez în ce infern trăim.
ALEXANDRA: Te-am iubit, te-am iubit cum n-am iubit pe nimeni în viata mea
TITI: Eşti imaginea minciunii!
ALEXANDRA. Taci, te rog taci, dacă nu poţi să taci, omoară-mă, dar isprăveşte!
TITI. Nu tac. Trebuie să-ţi spun mai întâi tot ce-am adunat în suflet în aceşti douăzeci de ani
de ipocrizie şi de travesti. Fiindcă asta a fost viaţa noastră: un mizerabil travesti! Mi-ai distrus
liniştea, încrederea în mine, speranţele! N-am fost în viaţa ta decât figurantul bun să-ţi dea replica,
sufleurul care să te ajute să-ţi înveţi textul, supapa nervilor tăi când te ameninţă insuccesul.
(Excedat*). Eşti un monstru, un monstru, un monstru!
* _„ . Aurel Baranga, Travesti
^emfaza - atitudme nenaturală, pretenţioasă
*excedat - care a întrecut măsura

SUBIECTUL al IIMea (30 de punctel


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din nuvela studiată;
- evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe ,■
comentate;

173
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale nuvelei, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracte-
rizare, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere, cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte;
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia -
3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

Modelul nr. 7 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
STTRTF.mJT,T ___________________ ’ __________ ' ----------------------- (40 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


Este greşit ca o persoană să comunice intenţionat informaţii false pentru a obţine ceva?
Consensul general al copiilor şi ai adulţilor este că unele tipuri de minciună sunt bune, iar altele
nu. întrebarea este: unde 'tragi linia? Cred că toţi copiii şi adulţii vor fi de acord că minciunile
nevinovate sunt bune. Aproape toată lumea, copii şi adulţi, spune minciuni^ nevinovate deseori.
Acestea ar putea fi spuse conştient sau chiar şi inconştient datorită obişnuinţei. Când cineva mă
întreabă dacă îmi place cu ce este îmbrăcat, de obicei spiin^ da, fără ca nici măcar să mă gândesc.
Dacă nu am avea acest tip de minciună nevinovată, ar - exista multe sentimente rănite. Scopul
punerii unei întrebări precum cea de mai sus nu este ; atât de mult o cerere onestă a unui
comentariu asupra hainelor cu care persoana este îmbrăcată, e mai mult o rugăminte pentru o
impulsionare a eului, deoarece persoana cel mai probabil se aşteaptă ca tu să îi spui că îţi place,
chiar dacă acest lucru înseamnă să minţi. ^ .
Copiii nu simt aproape niciun fel de regret atunci când spun astfel de minciuni, atâta y timp
cât sunt folosite într-un scop bun. Folosirea într-un scop bun include şi încercarea de a evita să ai
probleme. Dacă minciuna funcţionează şi ţine copilul departe de probleme, atunci | ce este greşit în
aceasta? Nu va face rău nimănui şi se potriveşte cu vechea zicală: ceea ce nu ştii, nu îţi va face
rău.
într-o relaţie, minciuna nu este privită cu ochi buni. Deşi majoritatea copiilor admit ca | ar
putea fi necesar să minţi într-o relaţie, se consideră că ar trebui să fie puţine minciuni şi, J mai
presus, persoanele să fie oneste una cu cealaltă. Pentru ca să existe aceste reguli | nescrise, care se
presupune că trebuie respectate într-o relaţie, este mai bine să minţi un ; prieten decât un partener.
Regulile nescrise ale prieteniei sunt aproape inexistente, astfel cu ^ minţirea prietenilor nu este un
subiect chiar atât de tabu. Totuşi, toată lumea este de acord ca | există deseori motive pentru a
spune minciuni într-o situaţie socială, şi atâta timp cât nu ^
rănesc pe nimeni, sunt considerate acceptabile. ||
Paul Ekman, De ce mint copiu/ Jg

174
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al sintagmei reguli nescrise. 4p
2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, cele două tipuri de minciună. 4 p.
3. Explică, pe baza informaţiilor transmise de text, de ce minciunile nevinovate sunt
considerate bune de către adulţi şi copii. 4p
4. Precizează ce include folosirea într-un sens bun a minciunii, aşa cum reiese din text.4 p.
5. Prezintă felul in care copiii se raportează la minciună într-o relaţie, raportându-te la
ultimul paragraf al fragmentului citat. 4
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă minciuna este sau nu
un rău necesar în relaţiile interumane, folosind informaţiile din fragmentul extras din De
ce mint copiii? de Paul Ekman. 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teza/problematică; 2p
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; \p
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p
Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor
informaţii este facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 DU netei


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
genului epic:

Era într-o zi, pe Calea Victoriei, în faţă la Corso, când i se păruse că de pe celălalt
trotuar o privire cunoscută o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă a descoperi într-o
vitrină de fotograf, între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. Era
prima fotografie din câte văzuse el, în care Ann nu râdea. Un surâs aproape stins îi deschidea
foarte uşor buzele. Capul era puţin înclinat cu un gest de atenţie şi de întrebare. [...] îşi
spunea că nu era deloc exclus ca în preziua plecării Ann să fi făcut această fotografie anume
pentru el şi să o fi lăsat să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo şi o va
zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că
ăbel surâs descurajat e pentru el Dar refuză să se lase cucerit de acest gând care îl învăluia,
Şl îşi întrerupse brutal reveria.
Mihail Sebastian, Accidentul
SimiKC. i l I. al III-lea ____________ : __________________ _______________ (30 de mmctel
. Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text
poetic studiat, aparţinând perioadei postbelice.
In elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

175
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent
cultural/literar;
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a doua
imagini sau idei poetice;
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte {existenţa părţilor componente - introducere cuprins,
încheiere - 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte,
claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct), în vederea
acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în
cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele
date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte;
aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

Modelul nr. 74
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I _____________ t ____________________________ — (40 de puncte!
Citeşte următorul fragment:
15 februarie 1908
Frate Barbule, nu cred că de când mă cunoşti n-ai dovedit* la mine nicio clipă de vanitate;
gândeşte-te bine şi vezi că afirmaţia mea nu este de tăgăduit. Dar între vanitate şi renunţare
perpetuă la demnitate, între îngâmfare nelimitată şi desăvârşita supunere la nesocotire şi la
despreţ, sunt, mi se pare, destule trepte - multe. Când intru într-o casă, nu pretind să mi se dea la
masă un anume loc în vază; mă mulţumesc şi la coada mesei sa stau; căci oriunde m-or pune,
mai mic decât sunt, n-am să fiu; ba, pot zice că mi-a plăcut oricând să stau mai departe de frunte
şi să las pe alţii a trece înainte: nepotrivirea cu un loc de onoare mi s-a părut totdeauna mai
onorabilă când este în paguba persoanei decât când este în paguba locului. Dar dacă nu mi-a
plăcut deloc să mă vâr spre partea de sus a mesei, iaraşi nu pot primi să fiu trimis la bucătărie a
linge talerele* ca un nepoftit, numai ca să pot spune a doua zi celor de teapa mea că am avut
cinstea să intru sub acoperământ de casa boierească. Şi asta, cred eu, e o dovadă că nu sufer de
trista infirmitate a vanităţii.
Fiţi sănătoşi tu şi ai tăi. Te îmbrăţişează, ,
* Al tău vechi,
Caragiale
I.L. Caragiale, Cele mai frumoase scrisori alese de Dan C. Mihăilescu

*n-ai dovedit - (aici) n-ai observat în mod clar


*taler - monedă de argint (austriacă) care a circulat şi în Ţările Române

176
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text.

Menţionează sensul din text al expresiei nu este de tăgăduit 4 p.


Indică enunţul care reprezintă concluzia argumentării autorului. 4 p.
Explică, folosind informaţiile din textul dat, de ce autorul scrisorii nu a pretins niciodată să
fie aşezat într-un loc de frunte la masă. 4p
4. Precizează care este relaţia dintre autorul scrisorii şi destinatar, aşa cum reiese din formulele
de adresare şi de încheiere ale scrisorii. 4p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a autorului scrisorii, aşa cum se
desprinde din conţinutul textului dat. 4p
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vanitatea este sau
nu este un defect al fiinţei umane, valorificând informaţiile transmise de textul dat.
f . 20 de puncte
In redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;

formularea unei concluzii pertinente; 2p


utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; ţp
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p

Notă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta Ia informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.
SUBIECTUL al Tl-lea (10 puncteî
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind rolul verbelor la timpul

Ion Pillat, Stelele


prezent:
Pe-un drum de oi, ce-n mirişte colindă, Tăcerea nopţii a pornit
spre sat,
Şi nori uşori în slavă stau să-ntindă
Marama* lor de borangîc* curat
Dar le străpung penumbra mii de ace Sclipind lumini ca
piatra de olmaz *
Şi vălul tainic cerul şi-l desface Şi satul îl priveşte în
obraz.
vmaramă - fâşie de ţesătură fină cu franjuri la capete, cu care femeile îşi acoperă capul

177
^borangic -fir obţinut din gogoşile viermelui de mătase; ţesătură făcută din acest fir
blmaz- denumire veche dată diamantului de culoare trandafirie

-îr

178
w

SUBIECTUL al III-lea ___________________________ ________ ______ (30 de puncte)


Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
în elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din basmul cult studiat;
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe
comentate; .
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului cult,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere
- 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea
exprimării - 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte -1 punct), în vederea acordării
punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul
propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte,
numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri
la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 punctpunctuaţia - 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -1 punct).

/ Modelul nr. 7 5
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte) _
Citeşte următorul fragment:
Revin la dialogul nostru. în care dumneavoastră credeţi, în vreme ce eu nu. Şi mă tem
ca am motive bune să mă îndoiesc.
Sper că nu e necesar să vă lămuresc ce sentimente vă port Vă reamintesc doar ce am
mărturisit la lansarea cărţii dumneavoastră de interviuri, Sertarul scriitorului român. Ca de
când v-aţi făcut apariţia în carnavalul literelor româneşti, m-aţi surprins cu nişte calităţi
foarte rare, azi, chiar şi la tinerii dotaţi. Curtoazia dumneavoastră, e de-a dreptul stranie,
într-o vreme în care, la ordinea zilei, pe malurile Dâmboviţei, e pofta de ad extermina pe
celălalt. La fel de ciudată e şi grija dumneavoastră pentru nuanţe. Căci azi, în Romania, se
poartă tonul răstit şi cam din topor. Când nu se trece direct la injurii. Iar tratamentul de
caK au parte bătrânii mă face să mă gândesc că triburile din jungla africană care-şi omoara
bătrânii sunt, cel puţin, sincere. N-aş vrea să mă înţelegeţi greşit.
Nu mă număr printre cei care socotesc anormale conflictele dintre generaţii.
Dimpotrivă, le consider fireşti. Şi oricât nu ne-ar conveni să recunoaştem, ştiu că noi,
bătrânii, nu avem nicio şansă în aceste conflicte. Că nicio societate nu are ce face cu
melancoliile. Vrea ceva nou. în consecinţă, nu că bătrânii sunt contestaţi azi, cu glas tare, in

ii 6
a surprins. Ceea ce m-a şocat a fost altceva. Descoperirea că provocăm ură! Da, da, ură. Nu
exagerez. Şi mărturisesc că pentru o asemenea descoperire nu eram pregătit. Din câte ţin eu
minte, generaţia mea a suferit în adolescenţă de un alt păcat. Poate şi din pricina războiului,
care ne inhiba elanurile, noi ne-am refugiat într-un soi de respect bătrânicios şi steril faţă de
valorile consacrate. Erau prea multe nesiguranţe şi spaime ca să găsim resurse pentru puţină
impertinenţă, naturală de altfel în alte condiţii. Probabil, contestarea vârstnicilor ni s-ar fi
părut nu numai necuviincioasă. Date fiind vremurile, ni s-ar fi părut, cred, şi inoportună. Pe
când, acum, e aproape o modă, am impresia, să ni se arate celor cu mai puţin viitor (zic mai
puţin pentru a fi optimist) că suntem nişte vechituri. De parcă ni s-ar reproşa că, încă, mai
existăm!
Daniel Cristea- Enache, Convorbiri cu Octavian Paler

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Menţionează sensul din text al expresiei la ordinea zilei, 4 p>
2. Indica una dintre calităţile rare cu care autorul cărţii Sertarul scriitorului român l-a
surprins pe Octavian Paler, aşa cum reiese din textul dat. 4 p>
3. Explică, valorificând informaţiile transmise de text, de ce contestarea vârstnicilor i s-a
părut lui Octavian Paler inoportună. 4p
4. Precizează motivul pentru care, în concepţia lui Octavian Paler, bătrânii nu au nicio
şansă în conflictul dintre generaţii. 4p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, imaginea societăţii româneşti contemporane, aşa cum este
surprinsă de Octavian Paler în al doilea paragraf al textului dat. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă respectul faţă de


ceilalţi mai poate sau nu mai poate fi considerat o valoare umană în societatea „ contemporană,
valorificând informaţiile transmise de text. 20 de puncte
în redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2p
menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematica; 2p
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate;
~ formularea unei concluzii pertinente; 2p
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1
respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1n
; IVotă! în elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este
facultativă.

SUBIECTUL al TT-lea (10 puncte!


Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale
simbolismului:
; Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ţi spun;
i. Pe catafalc, de căldură-n oraş,
încet, cadavrele se descompun.

177
Cei vii se mişcă şi ei descompuşi,
Cu lutul de căldură asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Şi azi, chiar sânul tău e mai lăsat.
Toarnă pe covoare parfume tari, George Baco via,
Adu roze pe tine să le pun;
Cuptor GO de puncte)
Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Şi-ncet, cadavrele se SITRTECTUL al III-lea ------------
descompun... Redactează un eseu
de'minimum 400 de
cuvinte, în care să
prezinţi particularităţile de
construcţie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat.
în f»lahnrarea eseului vei avea în vedere următoarele repere. . ; .
"ntarea^botului social, psihologic, moral etc. al personajulur dm textul dramatic
- evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/ secvenţe

- “realegere, a două componente de structură f a


‘e texddui dmmadc
studiat, semnificative pentru construcţia personajului, din sena. acţiune, comit ,
modalităţi de caracterizare, limbaj.

Notă* Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. .■. _^


Pentra conţinutul ewatai. vei prind.1*JP™*

^ 3 pmK,e; —1 sa a,bă minimu,n 400 de


cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, 1
^““Le LJw* minimum 300 de
la cerinţele date {utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte, punctuaţi 3
puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).

178
Modelul nr. 1
Subiectul I ______________________________________________________ (40 de puncte)
A.
1. în textul dat, secvenţa citată se referă la interesul crescând pe care părinţii îl manifestă pentru
alternativele la educaţia tradiţională.
2. Homeschoolingul este legal în România doar dacă de el beneficiază copii cu cerinţe
educaţionale speciale sau nedeplasabîli din motive medicale.
3. în viziunea lui Mircea Miclea, homeschoolingul nu ar trebui să substituie instituţia şcolară
clasică, fiindcă aceasta din urmă îşi asumă un rol fundamental nu doar în ceea ce priveşte
transmiterea de informaţie, ci şi în ceea ce priveşte formarea unor abilităţi sociale şi
emoţionale, graţie integrării elevului într-o colectivitate, aceste deprinderi fiind esenţiale
pentru reuşita în viaţă.
4. Una dintre cauzele care îi determină pe unii părinţi să aleagă homeschoolingul o reprezintă
insatisfacţia tot mai mare pe care o au părinţii faţă de calitatea sistemului de învăţământ.
5. Afirmaţia face referire la o mutaţie care s-a produs în ultimii douăzeci de ani, în sensul în
care a apărut o serie întreagă de alternative ale transmiterii de informaţii ştiinţifice şi
profesionale, unicul apanaj al şcolii rămânând acela de a fi singura capabilă să confirme
instituţional, prin diplomă, pregătirea unui individ.
B.
Homeschoolingul reprezintă o alternativă la educaţia tradiţională, prin care copilul
beneficiază de instrucţie în interiorul spaţiului familial, fără să ia parte la programul unei instituţii
şcolare clasice. în această ordine de idei, devine evident faptul că „învăţatul acasă” îl privează pe
tânărul în formare de o serie de raporturi sociale care l-ar putea pregăti pentru viaţa de adult. In
consecinţă, sunt de părere că homeschoolingul,. în afara unor contexte justificate, nu constituie o
alternativă funcţională la învăţământul clasic.
Pe de o parte, homeschoolingul diminuează drastic rigoarea pregătirii unui copil, fiindcă, îh
spaţiul familial, părinţii, bunăoară, ar avea adeseori tendinţa de a fi mai indulgenţi în relaţia cu
propriul copil, ceea ce constituie un dezavantaj pentru tânărul în devenire, dincolo de
imposibilitatea de a-1 plasa pe elevul „de acasă” în poziţii-cheie pentru progresele sale sociale,
cum ar fi — printre altele - aceea de membru într-o echipă. De exemplu, Mircea Miclea evocă
imposibilitatea unui copil care practică homeschoolingul de a dobândi „abilităţi de rezolvare a
conflictelor sau de lucru în echipă”, reliefând strategiile esenţiale pe care un tânăr le poate
deprinde în comunitatea şcolară.
Pe de altă parte, atunci când condiţiile de sănătate îi permit unui copil să ia parte la
programul şcolar tipic, acesta beneficiază de integrarea într-o colectivitate în care îşi însuşeşte, de
fapt, regulile vieţii de adult: competiţia, respectul faţa de alteritate, asumarea regulilor sunt
mecanisme ale experienţei de elev care îl familiarizează cu imperativele profesiei de mai târziu şi
de care nu ar putea avea parte, sub nicio formă, la domiciliu. De pilda, acelaşi Mircea Miclea
evidenţiază faptul că „e greu să dobândeşti abilităţi de

179

comunicare sau de leadership [...] studiind doar acasă”, profilând importanţa educaţiei
tradiţionale pentru o viitoare carieră, dar şi ideea că „şcoala oferă nu numai conţinuturi
cognitive, ci şi competenţe socio-emoţionale”, reflectând însemnătatea condiţiei de elev pentru
calitatea relaţiilor sociale de la varsta maturităţii.
în concluzie, homeschoolingul nu reprezintă o alternativă funcţională la învăţământul
tradiţional, având în vedere atât faptul că acesta nu poate implica rigoarea definitorie instrucţiei
dintr-o instituţie de învăţământ, cât şi faptul că îl privează pe tânărul în formare de o serie de
experienţe sociale importante, unele care l-ar pregăti pentru viaţa sa de adult.
Subiectul al n-lea ________________________________ ________________ (10 puncte)
întregul discurs narativ se focalizează pe tema condiţiei sociale, evidenţiind defectele lui
Tănase în relaţiile cu alteritatea, şi valorifică, în spiritul realismului, tipologia parvenitului,
completată de o perspectivă narativă obiectivă. Astfel, naratorul - omniscient, omniprezent şi
extradiegetic, ce realizează o naraţiune la persoana a IlI-a - evocă un protagonist capabil să
ajungă la o bună situaţia materială, fapt pe care nu ezită să îl afişeze - cu ostentaţie - înaintea
comunităţii („îi plăcea să vadă casa bine, ca să se ştie că era bogat”), fără a avea însă merite
reale, dovadă încercarea continuă a lui Tănase de a crea o falsă imagine despre sine („vorbea
despre foştii minişţri parcă ar fi fost cel mai de aproape prieten al lor”) şi tiradele care îl
transformă într-un personaj al „formelor fără fond” („se plimba prin casă cu mâinile în
buzunar, repetând vorba «mă înţelegi» de mii de ori şi nespunând nimic”).
Subiectul al IlI-lea _________ - : ___ _____ __ ____ (30 de puncte)
Tudor Arghezi, Testament
Introducerea , . .
informaţii contextualizaţdare despre perioada interbelică şi estetica modernismului:
intervalul dintre cele două războaie mondiale se caracterizează, în plan autohton,
printr-o efervescenţa culturală, graţie multitudinii de curente culturale, cenacluri,
ideologii literare, reviste, apărute în acest interval de timp. în ceea ce priveşte
poezia modernistă, se pot distinge trei scriitori ale căror viziuni despre lume sunt
mai degrabă demne de disociat decât de asociat. Astfel, dacă Lucian Blaga optează
pentru modernismul de tip expresionist, Ion Barbu, pentru modernismul ermetic,
întreaga creaţie artistică a lui Tudor Arghezi reflectă preferinţa scriitorului pentru
un modernism eclectic, clasicizat;
reprezentativ, pentru direcţia modernismului, rămâne, în literatura română, Tudor
Arghezi, prin arta sa poetică „Testament”, plasată în fruntea volumului de versuri
„Cuvinte potrivite”, publicat în anul 1927. :ji
Cuprinsul A \
S evidenţierea a două trăsături care fee posibilă încadrarea textului poetic studiat intr-un j
curent cultural/literar _ .j
în primul rând, dimensiunea modernistă a textului arghezian se evidenţiază tocmai j
prin caracterul său de ars poetica, discursul liric reflectând conceptul de poezie |
intelectualizată, poezia devenind un act artistic asumat; ^ |
în plus, autorul „Cuvintelor potrivite” optează pentru estetica urâtului, căutând să |
descopere valenţe estetice în aspectele urâte ale realului. j
•/ prezentarea modului în care tema se reflectă m textul poetic studiat, prin comentarea a J două
imagini sau idei poetice ,1

180
- intenţionalitatea actului artistic este esenţializată în versurile: „Ca să schimbăm, acum,
întâia oară/ Sapa-n condei şi brazda-n călimară”. Aceste versuri reflectă ipostaza
artistului care îşi asumă conştient rolul unui deschizător de drumuri spre
modernitate. Cele două metafore, „sapa” şi „brazda”, desemnează munca fizică, în
vreme ce metaforele „condei” şi „călimară” devin, în plan discursiv, adevărate
sugestii pentru munca intelectuală. Aşadar, creatorul arghezian îşi identifică propria
muncă, poiesisul, cu munca asiduă a ţăranilor. Poezia nu mai este doar o expresie a
talentului, a inspiraţiei, ci presupune efort;
discursul poeziei „Testament” surprinde, totodată, condiţia artistului care îşi asumă
conştient rolul mesianic, ipostaziindu-se într-o voce menită a da glas, în propria
creaţie, suferinţei de veacuri a străbunilor, „A robilor cu saricile pline/De osemintele
vărsate-n mine”.
^ analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice adevărat
element paratextual, titlul anticipează ideea poetică, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul
transmis prin discursul liric. în cazul poeziei argheziene, titlul îşi relevă, mai cu seamă, sensul
conotativ, în măsura în care „testamentul” are o valoare spirituală, desemnând „un nume
adunat pe o carte”, adică întreaga creaţie a artistului;
imaginarul poetic se structurează în jurul simbolului central al poeziei, „cartea”,
percepută de eul arghezian, încă din prima secvenţă, ca „o treaptă”, metaforă ce sugerează
rolul major al artei în evoluţia unei societăţi. Mai mult, cartea este percepută ca un liant între
generaţii, ca o punte de legătură între trecut, prezent si viitor, încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - intelectualizarea conceptului de
poezie, noutatea pe care scriitorul o aduce la nivelul limbajului (prin cultivarea
esteticii urâtului), intenţionalitatea actului artistic etc.

Modelul nr. 2
Subiectul I (40 de puncte!
A;
1. In textul dat, secvenţa citată reliefează îndelungata istorie a poveştilor.
2. Literatura a fost asociată cu istoria.
3. Pentru autor ar fi dificil să-i ofere unui tânăr argumente în favoarea
lecturii scrierilor literare, întrucât — în definitiv — nu sunt cu adevărat cunoscute încă
raţiunile pentru care
j cititul este important în evoluţia unui şcolar.
4. Două valori morale pe care le dezvoltă lectura scrierilor literare sunt mila şi toleranţa.
5. Secvenţa citată evocă - în cheie alegorică - confortul existenţial pe care îl permite lectura,
libertatea pe care un individ o dobândeşte prin exerciţiul cititului, dar şi faptul că
in realitate — cărţile parcurse stau la baza unei lumi interioare pe care orice persoană
hrebuie să o creeze pentru sine însăşi.
B.
^ Este bine cunoscut faptul că lectura operelor literare presupune o identificare a sinelui în
istoriile unor personaje ori în trăirile poetice, prin exerciţiul empatiei, al proiectării propriei fiinţe
în celălalt. De aceea, consider că, aşa cum susţine şi Liviu Papadima în De ce (să) citim?, cititul
literaturii constituie un instrument important al apropierii de noi înşine, având în vedere nu doar
faptul că un asemenea tip de lectură antrenează, în esenţă, imaginaţia şi creativitatea, ci şi faptul că
îl ajută pe individ să îşi redescopere propria umanitate.
Pe de o parte, lectura beletristicii îl aşază pe cititor în postura unui creator capabil să îşi
întemeieze propriile lumi, propria interioritate, cu toate datele ei particulare. Imaginaţia şi
creativitatea, două dintre calităţile nodale pe care le dezvoltă cititul, îi permit individului să îşi
contureze propria specificitate şi, astfel, să se apropie, în mod real, de sine. Bună.oară, potrivit lui
Liviu Papadima, lectura operelor literare „ne oferă un spaţiu de simulare, în care să ne putem
exersa liber capacitatea de a ne trăi propriile existenţe”, confirmând, de fapt, rolul important al
cititului în definirea subiectivităţii persoanei („Ne deschide cai neaşteptate ale cunoaşterii de
sine”).
Pe de altă parte, literatura determină orice persoană să îşi regăsească fondul uman, prin
dimensiunea moralizatoare pe care o asumă în chip implicit. Identificarea cu eroul unui roman - cu
alegerile sale, mai mult ori mai puţin corecte - îl determină pe cititor să reflecteze la propriile
opţiuni etice şi să acorde mai multă atenţie părţii luminoase din sine, ceea ce presupune, în fond, o
revenire la propria subiectivitate, în deplina ei autenticitate^ De pildă, Liviu Papadima evocă rolul
literaturii de a „ne readuce la condiţia noastră primară, refăcând «strigătul originar» al omenescului
din noi”, idee ce reliefează, de fapt, capacitatea lecturii de a-1 conduce pe individ la profunzimile
interi ori taţii sale.
în concluzie, cititul literaturii reprezintă un ingredient fundamental în apropierea de noi
înşine, ţinând cont nu doar de faptul că acesta îi permite cititorului să îşi exerseze imaginaţia şi
creativitatea, ci şi de faptul că îl determină pe acesta din urmă să revină - în chip autentic - la
fondul său uman.
Subiectul al 11-lea _____________________ ________________ ___________ (10 puncte)
Textul citat se focalizează pe tema iubirii şi a alienării, mizând pe un joc al temporalităţilor
menit să reflecte criza profundă a protagonistului în relaţia cu alteritatea. încă din incipitul textului,
se remarcă o aglomerare a verbelor la perfect compus („a şoptit , „am auzit”, „a spus”), creând
istoria unui joc al destinului, al imposibilităţii personajului de a renunta’ la o decizie nefastă,
dovadă interogaţiile sale retorice („De ce nu voisem să merg pe-acolo pe unde dorise ea?”). De
asemenea, se remarcă alternarea planului realităţii cu cel al dorinţei, evidenţiată - narativ - prin
confuzia perpetuă a eroului (,Am rămas pe loc clipe lungi,' nedumerit”). Personajul
experimentează o criză a iubirii, a comunicării cu celălalt, pe care nu este capabil, în definitiv, să o
înţeleagă şi care îi oferă sentimentul unui provizorat continuu, idee susţinută şi de prezenţa
verbelor la timpul imperfect („era , „simţeam , „primeam”).
Subiectul al III-lea _____________________ ___________________ ___ (30 de puncte)
Mihai Eminescu, Luceafărul
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre romantism: sfârşitul secolului al XVIII-lea este
marcat, în plan european, de o serie de metamorfoze sociale, politice, economice,
context care favorizează cristalizarea unui nou curent cultural, ce poartă numele e
romantism. Apărut ca o reacţie la rigorile impuse de clasicism, romantismul propune
un nou mod de raportare a fiinţei umane la sine şi la lumea în care aceasta
trăieşte. Astfel, dacă literatura clasică oglindea realitatea exterioară, noua literatură,
romantică, va deveni expresia realităţii interioare a artistului, fantezia constitu- indu-se
într-un nou mijloc de sondare a existenţei;
reprezentativă pentru viziunea despre lume a lui Mihai Eminescu este opera literară
Luceafărul, o creaţie-sinteză de teme, idei şi motive literare romantice.

182
Cuprinsul
S evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent
cultural/ literar
în primul rând, caracterul romantic al textului eminescian se evidenţiază la nivelul
antitezei, ca procedeu artistic preferat de reprezentanţii acestui curent. Astfel, discursul
liric dezvoltă antiteza dintre planul celest şi planul teluric, dintre omul de geniu şi omul
comun, dintre cunoaşterea apolinică şi cea dionisiacă; în al doilea rând, se observă la
nivelul discursului amestecul de genuri literare, ca trăsătură specifică romantismului.
Epicul este evidenţiat prin prezenţa persona- jelor-măşti şi a unui fir narativ ce poate fi
structurat pe momentele subiectului. Lirismul poemei este reliefat atât de elementele de
pastel din primul şi ultimul tablou, cât şi de meditaţia filosofică, în vreme ce caracterul
dramatic al textului este susţinut de secvenţele dialogate dintre fata de împărat şi
Luceafăr, dintre Cătălin şi Cătălina sau dintre Hyperion şi Demiurg.
/ prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două
imagini sau idei poetice
dimensiunea romantică a operei eminesciene se reflectă şi în plan tematic, discursul
abordând trei teme majore: iubirea neîmplinită, natura - surprinsă în alternanţa
celest/teluric - şi tema filosofică a cunoaşterii, prin evidenţierea raportului antitetic
dintre omul comun şi omul de geniu. Tabloul întâi prezintă idila, proiectată în planul
fantasticului, dintre Luceafăr şi „o prea frumoasă” fată de împărat. Această poveste de
dragoste devine, însă, în plan discursiv, doar pretextul pentru adevărata problematică pe
care o propune poema: modul diferit de raportare la existenţă şi la iubire a omului
comun şi a omului de geniu;
cel de-al doilea tablou prezintă o altă poveste de iubire, de data aceasta între cei doi
muritori, Cătălin şi Cătălina. Poetul recurge din nou la antiteză pentru a evidenţia
condiţia socială precară şi originea incertă a pajului Cătălin („Băiat din flori şi de
pripas”), în opoziţie evidentă cu condiţia superioară a Luceafărului („Iar cerul este tatăl
meu/ Şi mumă-mea e marea... Şi soarele e tatăl meu,/ Iar noaptea-mi este muma”). Fata
de împărat însăşi îşi pierde din unicitate, fiind individualizată prin nume.
^ analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic
studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice
viziunea despre lume a autorului se remarcă şi la nivelul elementelor de structură, de
compoziţie şi de limbaj ale textului poetic. Adevărat element paratextual, titlul
anticipează ideea discursului, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul transmis de text. Este
format dintr-un substantiv articulat hotărât şi desemnează personajul central în jurul
căruia gravitează întreaga problematică a poemei. Luceafărul este un personaj romantic,
excepţional, aşadar o natură duală;
la nivelul motivelor poetice, este de remarcat simbolul central al textului, cel al ochiului,
care, prin repetiţie, îşi relevă caracterul de laitmotiv. Astfel, în primul tablou, „ochii
mari” ai fetei de împărat reprezintă intenţia acesteia de a-şi depăşi limitările propriei
fiinţe şi de a accede la o formă superioară de cunoaştere. Simbolul este utilizat şi în
portretizarea antropomorfa a astrului celest: „Un mort frumos cu ochii vii”. Deşi a
dobândit aspect de fiinţă umană, Luceafărul este lipsit de vitalitate, trăsătura sa
fundamentală fiind cunoaşterea. Totodată, simbolul ochiului este surprins în replica fetei
de împărat, care îşi conştientizează nimicnicia, insignifianţa în raport cu lumea
superioară a Luceafărului: „Ochiul tău mă-ngheaţă”.
încheierea „
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - trasaturile romantice, imaginile
poetice, corelate cu temele operei, motivele literare etc.

183
Modelul nr. 3
Subiectul 1 ______________________________________________________________________________________________ (40 de puncte)

A.
1. în textul dat, secvenţa citată face referire la ţara de care Emil Cioran s-a detaşat,
România, devenind apatrid. ..
2. Emil Cioran a scris cartea Exercices negatifs pentru a-şi da un pretext de activitate.
3. în viziunea lui Cioran, cei zece ani petrecuţi la Paris comportă atât consecinţe grave, cât şi
agreabile, întrucât el se regăseşte în postura unui individ fără loc, fiind mulţumit de
prezenţa sa în Franţa şi - paradoxal - nemulţumit de a nu-şi putea imagina propria biografie
într-un alt loc.
4. Autorul scrisorii percepe faptul că soarta îi oferă posibilitatea de a trăi liber, m marginea
societăţii, până la 35 de ani.
5. Secvenţa citată surprinde o atitudine a autorului scrisorii care se bazeaza pe o anume
resemnare în faţa tăcerii oamenilor care au făcut parte cândva din propria sa existenţă, dar
şi pe o conştientizare a condiţiei sale de fiinţă dezrădăcinată, incapabilă să mai revină - prin
memorie - la figurile trecutului.

B
Singurătatea poate fi înţeleasă ca un interval din biografia oricărui individ în care acesta
decide să se întoarcă spre sine, reflectând - în cadrele propriei inferiorităţi - la sensuri e
experienţelor pe care le-a traversat. De aceea, fiind numai parţial în asentimentul ui nu Cioran,
consider că singurătatea poate constitui, în acelaşi timp, un ajutor şi un impediment pe calea
autocunoaşterii, având în vedere nu doar faptul că aceasta îi permite persoanei sa se analizeze pe
sine şi evenimentele pe care le-a parcurs, ci şi faptul că, în anumite condiţii, ea alterează, în
fond, introspecţia.
Pe de o parte, experienţa singurătăţii - în anumite limite - este vitala pentru cunoaşterea
propriei fiinţe, deoarece aceasta îi îngăduie individului analiza conştiinţei, a proprii or ap e ori a
deciziilor pe care trebuie să le asume pentru viitor, ceea ce constituie, în realitate, o veritabilă
revelaţie a sinelui. De pildă, poziţia pentru care optează Emil Cioran („în marginea societăţii”) îi
oferă timpul necesar redactării unei cărţi, Exercices negatifs, trans orma într-un pretext al
descoperirii unor decizii („Este un fel de rămas-bun la iluziile moştenite sau
întreţinute inconştient”). . . . . ~ lin
Pe de altă parte, singurătatea — atunci când devine excesivă — se transforma i

184
?“:„redutab!} al cunoaŞter,i sinelui. Fără o raportare constantă la alteritate, nu noate fi posibila o reala
inan

autocunoaştere, fiindcă cei din jur au întotdeauna funcţia de a corecta percepţiile deformate pe care
fiecare individ le construieşte despre sine. Bunăoară, în pofida afirmaţiei lui Emil Cioran, care
susţine că, lăuntric, „nu mai are dreptul la amintirea nimănui” un asemenea exerciţiu al relaţionării
- fie şi în memorie - cu celălalt este indispensabil pentru condiţia spirituală sănătoasă a oricărei
persoane, altminteri aceasta ar ajunge să rişte fără îndoială, un „exil metafizic”. *’d
în concluzie, singurătatea poate reprezenta atât un ajutor, cât şi un impediment major pe calea
autocunoaştern, ţinând cont nu doar de faptul că ea este o condiţie fundamentală în analiza
propriilor fapte ori a deciziilor necesare pentru sine, ci şi de faptul că - atunci când
devine excesivă - deformează percepţiile individului - incapabil să se mai recunoască în ochii
altora - despre propria fiinţă.
Subiectul al II-lea
" ------- - ------------------------------------ - ------- - __ ------------ (10 puncte)
întregul discurs narativ se focalizează pe tema condiţiei umane, valorificând - în spiritul
romantismului - problematica eului şi a onirismului. încă din incipitul textului, se remarcă ideea ca
întreaga realitate rămâne, în fond, o construcţie subiectivă, idee redată cu ajutorul metaforei
„lumea-i visul sufletului nostru”. Comparaţia „trecut şi viitor sunt în sufletul meu ca padurea intr-
un sâmbure de ghindă” sugerează, în aceeaşi ordine de idei, capacitatea flintei de a conduce jocul
temporalităţilor, suprapunând experienţa visului cu experienţa realităţii („Daca lumea este vis, de
ce n-am putea să coordonăm şirul fenomenelor sale?”) şiexploatând astfel — in aceeaşi cheie
romantică — modelul unui univers în continuă devenire.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Ion Barbu, Din ceas, dedus...
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre modernism: perioada interbelică se
caracterizează, în plan autohton, printr-o efervescenţă culturală, graţie multitudinii de
curente, cenacluri, ideologii literare, reviste, apărute în acest interval de timp. La o
privire de ansamblu asupra formelor de manifestare a modernismului poetic se pot
observa trei viziuni despre lume diferite. De la realistul Arghezi, cu a sa „estetica a
urâtului”, până la expresionismul lui Lucian Blaga sau ermetismul lui Ion Barbu,
concepţiile despre artă ale moderniştilor sunt, mai degrabă, demne de disociat decât de
asociat. Este de netăgăduit faptul că Ion Barbu a rămas viu în conştiinţa posterităţii prin
poezia sa ermetică;
reprezentativă pentru viziunea modemist-ermetică a scriitorului asupra lumii este
poezia „Din ceas, dedus...”, publicată în deschiderea volumului „Joc secund” din
îyio.
Cuprinsul
^ evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent
cultural/ literar
- în primul rând, dimensiunea modernistă a textului barbian se evidenţiază tocmai prin
caracterul său de ars poetica, poezia înscriindu-se în seria artelor poetice din perioada
interbelică. Aşadar, discursul liric reflectă conceptul de poezie mtelectualizată, poezia
devenind un act artistic asumat;
în al doilea rând, modernitatea poeziei lui Ion Barbu se reflectă şi în opţiunea scriitorului
pentru un limbaj metaforic, ambiguizat, ermetic. Aşa cum însuşi

185
7

George Călinescu afirma, la Ion Barbu „poezia este închisă vulgului şi necesită o
iniţiere”. Mesajul se creează sub ochii cititorului, iar descifrarea acestuia devine
sinonimă cu o iniţiere în tainele ascunse ale Poeziei.
/ prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a doua
imagini sau idei poetice
în aceeaşi ordine de idei, discursul poeziei „Din ceas, dedus...” abordează o tematică
specifică artelor poetice modeme: creaţia, poiesisul şi condiţia artistului. Incipitul
introduce tema creaţiei în raport cu timpul. Poetul caută in real, in timpul obiectiv al
contingentului, frumosul ca obiect al artei, pe care îl oglindeşte în intimitatea spiritului
şi a sensibilităţii sale, transformându-1 intr-un ,joc secund, mai pur”;
dacă prima strofă surprinde atât o definiţie a poeziei, cât şi elemente evidente de
poiesis, cel de-al doilea catren se centrează pe condiţia artistului. Poetul este numit
iniţial „Nadir latent”, metaforă ce desemnează starea inactivă, latentă a artistului,
asemenea unui Demiurg înainte de creaţie. Acesta trebuie să depăşească starea de nadir
pentru a ajunge la starea de zenit. Artistul are menirea, consideră Barbu, de a conferi
ordine şi sens lumii: „Poetul ridică însumarea/ De harfe resfirate .
S analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic
studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice
viziunea modernă a autorului se remarcă şi la nivelul elementelor de structură, de
compoziţie şi de limbaj ale textului poetic. Adevărat element paratextual, titlul
anticipează ideea poetică, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul transmis prin discursul
liric. Acesta conţine metafora „ceas”, care deschide un orizont de aşteptare, privind
raportpl dintre artă şi timp. într-adevăr, discursul poetic surprinde ideea conform căreia,
ţfrin actul creator, lumea reală, efemeră este salvată m spaţiul poeziei, al jocului secund,
teritoriu imaginar al experienţelor spirituale pure, o copie perfectă, geometrizată a
lumii;
la nivelul motivelor poetice, este de remarcat, în primul rând, simbolul central al
textului, oglinda, ca motiv literar recurent în lirica barbiana. Acest simbol central
sugerează ideea de secţionare intre două planuri: cel real, al contingentului, şi planul
imaginar, al poeziei. De asemenea, tot la ideea de oglindire face trimitere şi metafora
„grupurile apei”, simbol al genezei noului univers al Poeziei. In ultima strofa, metafora
mării desemnează existenţa, rolul artistului fiind acela de a trece dincolo de aparenţele
lumii spre o lume a esenţelor, spre „cântecul ascuns al mării”.
încheierea ^
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante — trăsăturile moderniste, imagini e
poetice, corelate cu temele operei, motivele literare etc.

Modelul nr. 4
Subiectul I __________ __________ :___________________________ ___ (40 de puneţi
A.
1. în textul dat, secvenţa citată evidenţiază ideea că secretele scriitorului ar fi fără sens pentru un
cititor care nu cunoaşte opera acestuia.
2. Până în primele decenii ale secolului al XX~lea, jurnalele nu trebuiau publicate decât cel mult
postum.
3. Odată cu publicarea de către Andre Gide a unor secvenţe din jurnalul său intim, genul a
devenit din ce în ce mai asemănător autobiografiei, diariştii putându-şi divulga secretele,
utilizându-le pentru a se autoflagela în public ori pentru a-şi crea reclamă.

186
4. Cele două categorii de cititori interesaţi de lectura jurnalelor unui scriitor sunt reprezentate, în
primul rând, de către cei care doresc să devină confidenţii scriitorului şi depozitarii
secretelor lui, iar, în al doilea rând, de către cei care ţin, la rândul lor, un jurnal (ori sunt
diariştî potenţiali), fiind curioşi să vadă şi să-şi însuşească felul cum rezolvă problemele
diaristul publicat.
5. Scrierea îşi dovedeşte importanţa, intr-un jurnal, prin capacitatea ei de a învinge timpul, de a
sustrage viaţa de la efemeritate, conservând episoade semnificative din viaţa diaristului, care
poate reveni oricând la text, având — în acelaşi timp — caracter secret şi asumându-1 drept
destinatar numai pe autor, ceea ce îi conferă calitatea de operă închisă.
B*
Fără îndoială că jurnalul unui scriitor reprezintă o variantă scrisă a existenţei sale,
conservând cele mai intime şi, în consecinţă, promiţătoare detalii biografice. în altă ordine de idei,
actul publicării unui text implică, de fiecare dată, şi un anume risc, propriu oricărei divulgări, care
ar trebui să fie asumat — in cazul fiecărui autor — în chip deliberat. De aceea consider că
publicarea jurnalului unui scriitor ar fi deosebit de utilă, însă numai în anumite condiţii, având în
vedere nu doar faptul că - în anumite cazuri - detaliile biografiei unui autor ajung să fie extrem de
ofertante pentru studiile literare, ci şi faptul că el constituie totuşi un depozitar al secretelor unei
persoane.
Pe de o parte, jurnalul, conţinând secretele scriitorului, ar trebui să fie tipărit - fie şi postum -
numai în cazul în care acesta nu s-a împotrivit explicit publicării, întrucât dreptul la intimitate îi
este rezervat oricărui individ, indiferent de profesia pentru care optează în timpul vieţii. Bunăoară,
potrivit lui Matei Călinescu, jurnalul rămâne „o specie de scriere secretă”, integrând „amintirile,
proiectele, zvonurile, bârfele” diaristului, ceea ce confirmă, de fapt, nevoia evidentă de a-i fi
respectată intimitatea.
Pe de altă parte, detaliile de viaţă pe care orice jurnal al unui scriitor le include se dovedesc
extrem de promiţătoare pentru activitatea criticilor ori a istoricilor literari, permiţându-Ie să
analizeze mecanismele prin care autorul a distorsionat realitatea, relevanţa pasajelor biografice pe
care Ie-a consemnat sau opţiunea pentru anumite teme literare. De pildă, Matei Călinescu
profilează ideea că lectura jurnalului unui scriitor nu ar avea sens fără o cunoaştere detaliată a
operei sale („cititorul trebuie să fie [...] cel puţin o persoană care-i cunoaşte în amănunt opera;
altminteri, secretele scriitorului nu ar avea nicio noimă pentru el”), tipologia cititorului pe care
teoreticianul o aminteşte aflându-şi, fără niciun dubiu, reprezentanţii perfecţi în persoana criticilor
ori a istoricilor literari.
în concluzie, publicarea jurnalului unui scriitor se dovedeşte extrem de utilă, însă în anumite
condiţii, ţinând cont nu doar de faptul că un asemenea material rămâne mai mult ■ decât ofertant
pentru studiile literare, ci şi de faptul că secretele mărturisite de către autor în însemnările sale
zilnice trebuie divulgate - dintr-o perspectivă morală - strict în cazul în care acesta nu s-a
împotrivit explicit publicării lor.
aBiaşctul al Il-lea ___________________________________________________________ _ _____________________________ (10 puncte'
... întregul discurs poetic se focalizează pe tema creaţiei. încă din incipitul textului, este
valorificată relaţia dintre viaţă şi scriitură, idee redată cu ajutorul comparaţiei „o carte subţire

187
r i aşa ca o viată de om”, sugerând responsabilitatea pe care eul poetic o asuma - in ipostaza de
creator - în legătură cu propria creaţie. Inversiunea „o să mă doară numele denota, in aceeaşi
ordine de idei, condiţia dificilă a artistului, obligat să resimtă povara posterităţii, supliciul
inevitabil al făuririi unei opere.
Snhiecfiil al Tll-lea ______________________________________________ __________________________ ____________ (30 de puncte)
Ioan Slavici, Moara cu noroc
Introducerea .i
informaţii contextualizatoare despre personajul nuvelei: in textele epice, personajele
sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul narativ. Ele sunt
rotiţele care pun în mişcare mecanismul universului Acţionai. Specific nuvelei este
faptul că accentul cade pe construcţia personajelor. In centrul discursului narativ se
află protagonistul, celelalte personaje gravitând în jurul lui pentru a-i
susţine evoluţia; , j-
„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, operă publicată în volumul „Novele din popor ,
este o nuvelă psihologică de factură realistă, în care punctul de fugă al discursului
narativ este Ghiţă, în calitatea sa de protagonist.
y P prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din nuvela studiată
statutul social al protagonistului este surprins încă din incipitul nuvelei, cititorul
descoperindu-1 în ipostaza cizmarului sărac, nemulţumit de propria condiţie socia a.
Ba mai mult, apare în postura de pater famiîias în cadrul unei familii patriarhale.
Conştientizând faptul că pe umerii săi apasă responsabilităţile familiei, decide să ia
în arendă cârciuma de la,Moara cu noroc, tocmai pentru ari asigura un trai mai bun.
Odată mutat la moară/ devine cârciumar, schimbarea de statut social implicând
metamorfoze şi la nivelul statutului psihologic şi moral; '. „
din punct de vedere psihologic, Ghiţă este, la început, un caracter puternic. Stapan pe
sine, încrezător în forţele proprii, nu ia în seamă sfaturile bătrânei sale soacre şi se
mută la Moara cu noroc. Sub influenţa Sămădăului, bărbatul îşi pierde treptat
încrederea în sine şi devine slab în faţa tentaţiei de a se îmbogăţi.
/ evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales, prin două episoade/ secvenţe
comentate ... ,
- pe tot parcursul discursului narativ se relevă caracterul slab, uşor mfluenţabil al
protagonistului. Semnificativă, în acest sens, este prima întâlnire dintre Ghiţa şi Lică,
moment în care Sămădăul îşi impune în faţa noului cârciumar propriile reguli. Se
observă, aici, modul diferit în care cele două personaje se raportează la relaţii e
interumane. Dacă, pentru Ghiţă, relaţiile dintre oameni se bazează pe încredere, pe
respect, pentru Lică, relaţia cu partenerul de afaceri înseamnă subordonare; ^ _
caracterul slab al protagonsitului se reflectă şi în finalul nuvelei, când Ghiţă, or i de
furie şi dornic a se răzbuna pe Lică, îşi aruncă soţia, drept momeală, în braţele
Sămădăului. Dezgustată de laşitatea soţului, pe care îl consideră „doar o muiere
îmbrăcată în straie bărbăteşti”, Ana i se dăruieşte lui Lică. Conştientizând ca el însuşi e
vinovat pentru gestul soţiei sale, Ghiţă decide să o ucidă, analiza, la alegere, a două
componente de structură şi de limbaj ale nuvelei, semnificative pentru construcţia
personajului, din seria: acţiune, conflict, perspectiva narativă, modalităţi de caracterizare

188
discursul epic surprinde un conflict exterior reflectat în modul diferit de raportare Ia
lume specific celor două mentalităţi: cea tradiţională şi cea aşa-zis modernă capitalistă. Această
opoziţie între mentalităţi devine un real pretext pentru ca autorul să dezvolte un amplu conflict
interior traversat de protagonist; în vederea obţinerii^efectului de verosimilitate a universului
ficţional creat, autorul alege o perspectivă narativă obiectivă, cu o viziune „dindărăt”, care îi
aparţine unui narator omniscient, omniprezent şi extradiegetic, ce narează la persoana a treia.
Naratorul ocupă, aşadar, o poziţie de extrateritorialitate în raport cu universul ficţional creat, astfel
încât nu idealizează personajele, nu intervine în destinul lor, A lăsându-le să evolueze spre
deznodământ după năzuinţe şi slăbiciuni
încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personajului în nuvelă,
strategiile de caracterizare realiste, statutul social şi psihologic etc.

Subiectul I
1. în texhil dat, secvenţa citată se referă la o iluzie riscantă pe care o poate experimenta un
individ, şi anume aceea că nu a depăşit un punct fără întoarcere, că nu a ajuns într-o
situaţie irezolvabilă.
Modelul nr. 5
(40 de puncte)
2. Autorul consideră compromisul ca fiind atât o lege a coexistentei, cât si o lege a păstrării
valorilor umane în contextul social şi istoric.
3. în viziunea autorului, refuzul oricărui compromis este o iluzie, întrucât acesta reprezintă o
condiţie evidentă a conservării valorilor în societate, într-o anumită epocă istorică dar şi o
condiţie a convieţuirii cu ceilalţi.
4. Una dintre soluţiile oportune pe care autorul le întrevede pentru ca o valoare să se poată
afirma şi menţine o reprezintă, uneori, intransigenţa intratabilă.
5. Compromisul şi oportunitatea se află într-o relaţie de complementaritate, fiindcă, în fond, cele
două „strategii se presupun şi se condiţionează reciproc, constituind - ambele - temelia
civilizaţiei societăţii. Simţul oportunităţii trebuie să se transforme, de fapt într-un indicator al
limitei morale a oricărui compromis
B.
Desigur că orice compromis se defineşte, în esenţă, ca o înţelegere, un acord între două sau
mai multe persoane, bazat pe renunţări şi concesii reciproce. în această ordine de idei, este e la sine
înţeles faptul că exerciţiul compromisului nu poate decât să facă parte dintr-o logică e ementara a
comunicării umane. De aceea, consider că, aşa cum susţine şi Alexandru eotogu in Despre
lucrurile cu adevărat importante, compromisul constituie o componentă ndispensabila a relaţiilor
sociale, având în vedere nu doar faptul că acesta rămâne unul dintre ngredientde implicite ale
toleranţei în raporturile cu semenii, ci şi faptul că o relaţie corectă ui aiteritatea implică întotdeauna
un compromis în sensul renunţării la sine.
irînraf6 ţ!6 °Parte’ compromisul-- în anumite limite, fireşte, atunci când nu discreditează moral
individul - este un ingredient obligatoriu al toleranţei. A-i permite celui din jur să îşi

189
exercite libertatea presupune - de fiecare dată - o „limită” a propriei libertăţi şi o ”ţimita a
exercitării propriei voinţe, ceea ce reprezintă o regulă fundamentala a societăţii. De'pilda,
Alexandru Paleologu evocă ideea compromisului ca un factor indispensabil in cadrul relaţiilor
sociale („Civilizaţia societăţii se menţine printr-o subtilă reţea de compromisuri ),
evidenţiindu-1 ca pe un element obligatoriu în acceptarea celuilalt („Compromisurile sunt
legea coexistentei, legea păstrării valorilor umane în contextul social ).
Pe de altă parte, o relaţie corectă, cu alteritatea este cea care fundamentează progresul
moral al persoanei, evoluţia ei spirituală şi culturală. Admiraţia nutrită pentru modelele umane
sau iubirea pentru cei din familie sunt reflexe evidente ale unei anumite forme de compromis,
aceste sentimente implicând o renunţare la sine justificată, fiindcă scopul este - intr-un
asemenea context - unul onorabil. Bunăoară, în concepţia aceluiaşi Alexandru Paleologu,
trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale”, ceea ce confirmă ideea că un compromis este
funcţional şi chiar indispensabil atunci când miza este una formativă, cum se intampla in
cazul admiraţiei sau al iubirii pentru semeni. .
în concluzie, compromisul nu doar că poate, ci trebuie să fie acceptat - atunci când
finalitatea sa este una constructivă - în relaţiile sociale, ţinând cont nu doar de faptul ca acesta
se transformă într-o componentă evidentă a toleranţei în relaţia cu alteritatea, ci şi de faptul ca
stă la baza formării morale şi culturale a oricărui individ.
(10 nu
Subiectul al H-lea netei
Discursul poetic se focalizează, în spiritul simbolismului, pe tema condiţiei
artistului damnat dar şi a lumii citadine periferice. încă din incipitul textului se remarcă, in c eie
simbolistă, ideea unei fiinţe situate sub semnul dezgustului existenţial, redată cu ajutorul
enumeratiei „moina [...], apă, glod”. Personificarea „Un bec agonizează” sugerează, in aceeaşi ,
linie a simbolismului, capacitaţea nefastă a morţii de a acapara întregul univers exterior şi ; interior
al subiectului liric, în vreme ce epitetul „piaţa tristă” denota ideea unei existenţe sociale al cărei
destin nu se poate aşeza decât sub auspiciile inevitabile ale eşecului. De ; asemenea, metafora
„case de fier” profilează claustrarea absolută a eului poetic, incapabil sa j mai acceadă la libertatea
căutată. J

(30 de nu nete)
Subiectul al 111-lea
G. Călinescu, Enigma Otiliei
Introducerea . . . . *r
informaţii contextualizatoare despre perioada interbelică şi estetica realismului.
proza realistă, în care se remarcă intenţionalitatea artistului de a realiza o literatura
mimetică, mizează pe construcţia de personaje tipologice, reprezentative pentru
societatea înfăţişată de universul ficţional; A „■
- creaţia literară „Enigma Otiliei” de George Călinescu, opera publicata in anul 1W&;
este’un roman realist de tip balzacian, în care particularităţile de construcţie,9,
personajului Otilia Mărculescu devin reprezentative pentru viziunea despre lume ,
autorului.
5“P prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului din textul jstudiat :3|
statutul psihologic al Otiliei Mărculescu este marcat de faptul ca, inca de J vârstă
fragedă, rămâne orfană. Obişnuită cu luxul şi răsfăţată când mama ei trai^

190
odată ajunsă sub tutela tatălui său vitreg, Costache Giurgiuveanu, copila începe să
înveţe ce înseamnă singurătatea şi răutatea celor din jur. în plus, caracterul său
enigmatic provine tocmai din trecerea foarte rapidă de la gesturi ce îi reflectă
maturitatea la o atitudine copilăroasă;
viziunea despre lume a autorului se reflectă şi la nivelul statutului moral al personajului.
Ideea transmisă de text este aceea că individul este influenţat de mediul în care trăieşte şi se
formează. în acest sens, deşi Otilia s-a dovedit, prin întregul său comportament, a fi un
personaj cu o existentă înscrisă în sfera moralului, totuşi informaţiile pe care naratorul le
oferă în epilog relevă modul în care personalitatea acesteia poartă vizibil amprenta mediului
în care s-a format, evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales, prin două
episoade/ secvenţe comentate *
inconsecvenţa, atât la nivel psihologic, cât şi comportamental, devine principala
trăsătură de^ caracter a personajului feminin. O primă secvenţă narativă, semnificativă
în acest sens, poate fi considerată aceea în care Felix şi Otilia se află în vacanţă în
Câmpia Bărăganului, la moşia lui Pascalopol. Este momentul în care tânărul îi declară

^ ~ ?td!a da na?tere> aproape fără vina sa, la principalele conflicte ale romanului. Mai
it mtai, deşi prin zestrea mamei ei sporeşte averea lui Costache, ea tensionează
ri relaţiile dintre Aglae şi frate, familia Tulea considerând-o un pericol pentru
r moştenirea ce, altfel, i s-ar fi cuvenit în totalitate. Mai apoi, familiaritatea şi
j simpatia de care Otilia dă dovadă în relaţia cu maturul Pascalopol stârnesc gelozia
Ici' nou-venitului Felix Sima, instaurându-se un al doilea conflict, cel erotic;
■ai ~ modalităţile de caracterizare a personajului feminin sunt cele specifice textelor
si epice: directe şi indirecte. Mai mult, portretul său este realizat prin tehnica modernă
ii a
pmriperspectivismului, astfel încât personalitatea fetei se reflectă în mod diferit în
: conştiinţa celorlalte personaje ale universului fictional
|ncheierea ’
fetei dragostea lui sinceră. Răspunsul Otiliei se constituie într-o formă de
;#• autocaracterizare, ce îi relevă tocmai această inconsecvenţă ce o caracterizează: „Ce
tânăr de vârsta mea crezi că m-ar putea iubi pe mine aşa cum sunt. Sunt foarte
Jfe
■ capricioasă: vreau să fiu liberă! Eu am un temperament foarte nefericit: mă plictisesc
fsj repede şi sufăr când sunt contrariată”;
&x. - finalul romanului se constituie într-o altă secvenţă narativă relevantă pentru
trăsătură de caracter definitorie a personajului. în noaptea de dinaintea plecării cu asca
°P0^ ^a Paris, Otilia se furişează în camera Iui Felix, cerându-i permisiunea de a înnopta
alături de el. Cei doi poartă o discuţie lungă despre dragoste, căsnicie ; d 5 s p r e vutor’ °tilia
declarându-i dragostea. A doua zi dimineaţa, tânărul descoperă ca patul în care a dormit Otilia este
gol.
?■ analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
£-■ semmflcatlve Pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare,
limbaj
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - realismul romanului, strategiile de caracterizare
modeme, ambiguitatea personajului etc.

191
m
Modelul nr. 6

Subiectul I (40 de puncte1!


A.
1. în textul dat, secvenţa citată evidenţiază dificultăţile cu care se confruntă semenii.
2. Calitatea umană despre care se vorbeşte în textul dat este generozitatea.
3. Lecţia de generozitate presupune nu doar exemplul oferit de către adulţi copii or, ci şi
descoperirea momentului potrivit pentru a face un dar (dublată de renunţarea la ostentaţie
ori la gândul recompensei), renunţarea la egoism şi conştientizarea darurilor care sunt fără
preţ (cum ar fi, de pildă, cuvintele de încurajare ori satisfacţia resimţită in clipa in
care celălalt are succes).
Sărbătoarea care îi face pe copii să fie generoşi este Crăciunul. .
Generozitatea se traduce, în viziunea autoarei, printr-o serie de gesturi altruiste cu care
copiii sunt deprinşi în colectivităţile din care fac parte („strâng, alături de adulţi, bani sau
jucării pentru familiile sărace, colindă pe la casele celor nevoiaşi, fac spectacole pentru
copiii aflaţi în Centrele de plasament”), însă - dincolo de aceste obişnuinţe sociale - ea
trebuie să depăşească stadiul formalităţilor şi să devină o opţiune sinceră, care ţine de

profunzimile propriei inferiorităţi.


B.
Generozitatea reprezintă calitatea acelora care ştiu să se sacrifice pe sine în favoarea celuilalt,
dintr-o pornire onestă, având la bază iubirea, în diferitele sale forme. Or, in aceasta ordine de
idei, o asemenea atitudine se fundamentează, în chip evident, pe maniera in care individul este
educat să se raporteze la alteritate. De aceea, consider că, aşa cum susţine şi Maria Iordănescu în
Despre generozitate, generozitatea se constituie ca o trăsătură dobândita pe parcursul vieţii,
având în vedere nu doar faptul că aceasta se învaţă prin raportarea la modelele umane din
comunitatea oricărui individ, ci şi faptul că fiecare persoana ajunge sa intuiască - în experienţele
mâi mult sau mai puţin fericite pe care le traversează - importanţa
acestei cfilitâti
Pe de o’ parte, generozitatea rămâne o trăsătură a cărei dobândire este condiţionată de
modelele umane la care fiecare individ se raportează în propria formare, dintre care cele mai
importante sunt, fără îndoială, cele familiale. Copiii devin mai mult ori mai puţin generoşi m
funcţie de obişnuinţele părinţilor într-ale altruismului: cu cât un tânăr in formare va sesiza mai j
frecvent în comportamentul celor din familie, forme ale generozităţii, cu.atat va repete e ,- însuşi -
mai târziu - asemenea reflexe. De pildă, Maria Iordănescu aminteşte „modelul | propriu oferit de
adult celui pe care îl educă”, evidenţiindu-1 ca pe un factor esenţial in j dobândirea unei calităţi
precum generozitatea de către copii, şi face referire inclusiv ia j scenariile altruiste în care părinţii
îi implică pe cei mici: „Ii învăţăm, apoi, pexei mici sa s dăruiască colegului de bancă o banană, că
«aşa e frumos, să împărţi cu cel de langa tine» . ^
Pe de altă parte, a cunoaşte însemnătatea generozităţii nu este un dat natural, cu c | fiecare
individ se naşte, ci această „abilitate” este asimilată în cadrul experienţelor e vi^ J Oamenii
conştientizează în profunzime - şi nu doar în manieră formala - impo ty- altruismului ckre vine din
partea celorlalţi mai ales în momentele lor dificile şi, m consecmţa,. se obişnuiesc să reacţioneze şi
ei la fel atunci când semenii traversează episoade dramauc^ Bunăoară, în concepţia aceleiaşi Maria
Iordănescu, „timpul petrecut cu cei care au nevoie timpul nostru” sau „cuvintele de încurajare
pentru cei care au umerii împovăraţi ţin ce j

192
reala înţelegere şi dobândire a exerciţiului generozităţii, care se pot produce strict în contextele
vieţii concrete.
în concluzie, generozitatea reprezintă, fără niciun dubiu, o trăsătură care poate fi
dobândita pe parcursul vieţu, ţinând cont nu doar de faptul că aceasta se deprinde prin
mutarea modelelor umane, ci şi de faptul că propriile episoade biografice îl determină pe
uidivid sa conştientizeze valoarea altruismului şi să îl practice, la rândul său, în relaţiile cu ceilalţi.
*
Subiectul al II-lea (10 puncte!
, ,ntTefu „dl1scws Poetic se focalizează, în spiritul modernismului, pe tema iubirii şi a alienam. Inca
dm mcipitul textului, se remarcă, în cheie ermetică, ideea unei crize care se instaurează in relaţia
cu celălalt, redată cu ajutorul inversiunii „mă dor în mine drumurile înapoi . Epitetul „depărtare
adevărată” sugerează, în aceeaşi linie a modernismului, o dificilă înstrăinare de fiinţa iubită, în
vreme ce imaginea auditivă „am smuls împleteala cântecului nostru denota ideea unei armonii a
iubirii care s-a pierdut, a unui eros dispersat. De asemenea asonanţa „steaua ta deasupra”
profilează încercarea constantă a eului liric de a recupera dragostea prin scenariul compensativ al
visului.

Subiectul al III-lea (30 de puncte!


Dan Lungu, Sînt o babă comunistă
Introducerea
informaţii contextualizaţoare despre perioada de după 1980 şi estetica realismului: proza
realistă, care îşi propune o reflectare verdică a realităţii, mizează pe construcţia de
personaje tipologice, reprezentative pentru clasa socială din care fac parte. In literatura
postmodemă, aceste personaje sunt individualizate pentru a surprinde, în mod ironic,
societatea contemporană;
reprezentativă pentru viziunea despre lume a autorului este relaţia dintre Emilia
Apostoae şi fiica sa, Alice, din romanul „Sînt o babă comunistă” de Dan Lungu 4L, _ apărut în
anul 2007. ’
Cuprinsul
X- Prezentarea Statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaie dm
J
romanul studiat
’ - in ceea ce priveşte statutul social, între cele două personaje se stabileşte o relaţie
mamă-fiică. Pe de-o parte, Emilia Apostoae este pensionară, soţia lui Tucu ^ Apostoae,
fostă muncitoare într-o fabrică de confecţii metalice, fostă membră de partid. Pe de altă parte,
Alice este fiica protagonistei, ingineră, crescută în România ■g socialistă, stabilită însă în Canada;
^ - cele două personaje împărtăşesc aceeaşi constantă psihologica, şi anume ambiţia
Dacă Emilia s-a străduit să părăsească satul natal, să studieze şi să se facă „oraşeanca”,
Alice are ambiţia specifică noii generaţii, aceea de a munci în străinătate.
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje, prin două
episoade/ secvenţe comentate
- semnificativă este conversaţia telefonică a Emiliei cu Alice, în care fiica încearcă să îşi
convingă mama să voteze pentru democraţie. Emilia nu ţine cont de părerile fiicei sale,
rămânând fidelă vechilor principii şi mentalităţi. Discuţiile contradictorii evidenţiază
spiritul conservator al Emiliei, contrastând cu spiritul deschis,

193
T

anticomunist, al fiicei sale. Dacă protagonista susţine că în comunism toată lumea o


ducea bine, Alice îi aminteşte de cenzură şi de cozile care „tăceau înconjurul
blocului”;
o altă secvenţă narativă, care pune în opoziţie mentalitatea tradiţională cu cea
modernă, surprinde momentul în care Emilia Apostoae află de vizita fetei sale şi a
prietenului său canadian, Alain. Părinţii le pregătesc o întâmpinare tradiţională însă
tinerii se cazează la hotel şi îi invită pe părinţii fetei să ia masa la restaurant, pentru
că „aşa e obiceiul la ei”.
•/ analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale romanului studiat,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria, acţiune, conflict,
modalităţi de caracterizare, limbaj
conflictul principal al textului este generat de percepţia diferită asupra lumii a
Emiliei şi a fiicei sale, ca reprezentante a două mentalităţi şi generaţii diferite. Alice
nu înţelege modul de a gândi al mamei sale, motivele pentru care este atât de ataşată
de trecut şi încearcă să o convingă să voteze pentru democraţie. In schimb,
protagonista nu se poate adapta schimbărilor societăţii şi, de aceea, consideră că
regimul comunist i-a adus mai multe avantaje;
modalităţile de caracterizare a personajelor feminine sunt cele specifice textelor epice:
directe şi indirecte: de la autocaracterizare, de pildă, în cazul Emiliei („Sînt o babă comunistă”), la
caracterizarea indirectă, prin fapte, în cazul lui Alice, cea care îşi asumă curajul de a începe o nouă
viaţă în Canada, încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - realismul romanului, conflictul,
strategiile de caracterizare, statutul personajelor etc.
/
/

Modelul nr. 7
Subiectul I _______________________________ __________________ (40 de puncte)
A. ,
1. în textul dat, secvenţa citată relevă încercarea românilor de a fi ceea ce nu sunt, de a
asuma ceea ce nu le este specific.
2. Două lucruri care leagă şi definesc o comunitate dată sunt limba şi memoria comună.
3. în viziunea lui Andrei Pleşu, ceea ce ar putea genera eşecul atunci când încercăm să ne
diferenţiem în „satul global” este tentativa de a ne constitui specificul identitar într-un
program, într-o cauză pentru care se militează.
4. Doi poeţi români menţionaţi în textul dat sunt Eminescu şi Arghezi.
5. Andrei Pleşu atrage atenţia asupra pericolelor pe care le implică extremismele, inclusiv
atunci când intră în joc identitatea naţională, evidenţiind riscul pe care îl presupune
obsesia specificului naţional („Dacă vom avea insomnii întrebându-ne ce e de făcut ca
nu cumva să semănăm cu alţii, vom ajunge nevrotici”). în plus, eseistul promovează
atenţia — care este indispensabilă — la nuanţe, reliefând gravitatea generalizărilor.

B. .ri
Identitatea naţională reprezintă ansamblul datelor prin care o comunitate - caracteriza j
prin omogenitate teritorială — poate fi recunoscută, iar globalizarea se constituie ca un j

194
fenomen de transformare a lumii într-o unitate, manifestat la scara întregului glob. De aceea
consider ca, aşa cum susţine şi Andrei Pleşu, apărarea identităţii naţionale este un reflex social
firesc, însă în anumite limite, având în vedere nu doar faptul că apartenenţa la o anumită naţiune
este un dat biografic, ci şi faptul că preocuparea excesivă a poporului român pentru propria
identitate îl determină, în cele din urmă, să o piardă.
Pe de o parte, apartenenţa oricărui individ la naţiunea română tine de conjuncturile propriei
existenţe şi nu trebuie să se transforme în obiectul unei frici continue. Istoria comună sau limba
sunt filoane prin care orice persoană se recunoaşte în comunitate şi care nu se pot afla în pericol
nici măcar într-un context precum cel actual, marcat de globalizare. De pildă, Andrei Pleşu relevă
ideea apartenenţei la naţiunea română ca un reflex permanent („Dacă eşti român, te vei comporta
româneşte şi în somn”), amintind, de asemenea, mecanismele prin care comunitatea se
particularizează identitar („limba, memoria comună, «matricea stilistică» despre care vorbea
Blaga”).
Pe de altă parte, preocuparea excesivă a poporului român pentru identitatea sa îl poate
determina, în cele din urmă, să o piardă, asumarea propriului specific fiind — în definitiv —
condiţia cea mai importantă pentru ca românii să devină ofertanţi în ochii altor naţiuni. Orice
exerciţiu de propagandă pentru apărarea identităţii naţionale este contraproductiv, pentru că
transformă, în fond, celelalte naţiuni în „inamici” redutabili. De exemplu, potrivit aceluiaşi Andrei
Pleşu, încercând să se distingă în „satul global”, românii „vor eşua, cu siguranţă, dacă vor
transforma problema identităţii lor într-un program”, reliefând - în egală măsură - mizele
globalizării („cu cât eşti mai tu însuţi, cu atât eşti mai interesant în concertul global”).
In concluzie, apărarea identităţii naţionale trebuie să constituie o preocupare a românilor în
contextul actual, însă în anumite limite şi mizând pe o înţelegere corectă a ceea ce înseamnă
globalizarea, ţinând cont nu doar de faptul că apartenenţa la un anumit popor este un simplu dat
biografic, ci şi de faptul că obsesia pentru propria identitate poate conduce, de fapt, la pierderea
acesteia.

Subiectul al II-lea (10 puncte!


Poezia citată se centrează pe tema naturii. încă din incipitul textului, se remarcă umanizarea
unei naturi capabile să reflecte trăirile fiinţei, idee redată cu ajutorul epitetului personificaţor
„atletic trunchi”. Comparaţia „ca grindina sloboade castanele” sugerează, în aceeaşi ordine de idei,
comuniunea dintre eul poetic şi un cadru exterior cu care se identifică, după cum indică şi
inversiunea „primeşte pe creştetu-i lumini”. Marea obsesie existenţială a fiinţei, accesul la fericire,
devine, în fond, apanajul unui element inanimat, fapt reliefat prin personificarea „cu zeci de ramuri
ţine în braţe fericirea”, denotând o armonie definitorie cadrului natural: „castanul între struguri şi-a
înţeles menirea”.

Subiectul al TTi-lea (30 de puncte!


Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre basmul cult: definit ca o specie a epicului, basmul
propune un univers Acţionai centrat pe tema luptei dintre Bine şi Rău, deznodământul
surprinzând întotdeauna triumful forţelor Binelui. Personajele, fie ele fiinţe umane sau cu
puteri supranaturale, sunt purtătoarele unor valori simbolice: Binele şi Răul în diversele
lor ipostaze. în basm, poate mai mult decât în cazul celorlalte specii ale genului epic, se
remarcă utilizarea unor clişee compoziţionale: formule narative tipice, motive literare
specifice, cifre magice etc.;

195
TI

„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă, operă publicată în revista „Convorbiri


literare” (1877), aparţine, prin trăsăturile sale definitorii, speciei literare basm cult
Autorul porneşte de la schema consacrată a basmului popular, pe care o
redimensionează conform viziunii sale asupra lumii, ce poartă vizibil amprenta
realismului.
Cuprinsul
•/ evidenţierea a două trăsături ale basmului cult, prezente în textul dat
în primul rând, la fel ca în basmul popular, textul lui Creangă se focalizează pe
tema luptei dintre Bine şi Rău. Astfel, protagonistul, calul, Sfânta Duminică, regina
furnicilor, crăiasa albinelor sau cei cinci năzdrăvani reprezintă întruchipări ale
Binelui, în vreme ce Spânul sau împăratul Roş sunt ipostazieri ale maleficului. Dar
dimensiunea simbolică a naraţiunii, ca trăsătură specifică basmului cult, orientează
lectura textului prin prisma temei iniţierii.
dincolo de împărţirea personajelor în cele două categorii consacrate de basmul
popular, ca ipostaze ale Binelui şi ale Răului, nota de originalitate a basmului cult
se remarcă la nivelul construcţiei lor pe principiul ambiguizării. Harap-Alb nu
seamănă cu Făt-Frumos din basmul popular. El este lipsit de puteri supranaturale,
având un caracter profund uman, cu calităţi şi defecte. Nici Spânul nu este
întruchiparea absolută a maleficului.
■/ prezentarea subiectului basmului cult, prin raportare la tema acestuia
discursul epic surprinde traseul iniţiatic al protagonistului. In acest sens, mezinul
Craiului apare pe parcursul operei în ipostaza de novice, care, în urma trecerii
probelor impuse de Spân, va dobândi, în final, statutul de iniţiat. Drumul pe care îl
parcurge de la curtea Craiului la cea a împăratului Verde nu trebuie perceput, de
aceea, ca un drum material, spre exterior, ci ca un traseu spre interiorul fiinţei, spre
desăvârşire. . ._
V analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru
basmul’ cult studiat, din seria: conflict, construcţia subiectului, perspectiva narativă,
modalităţi de caracterizare a personajelor
o abordare a textului din perspectiva temei luptei dintre Bine şi Rau permite
identificarea unui conflict exterior, între cele două forţe antinomice. Lectura j
basmului prin prisma traseului iniţiatic al eroului, însă, permite configurarea unui
conflict interior, între cele două ipostaze ale protagonistului: cea de fiinţă nemiţiată si
Cea de iniţiat. De fapt, pe parcursul probelor la care este supus de către Spân, ] eroul
trebuie să-şi învingă propriile slăbiciuni pentru a dobândi, în cele din urma, |
statutul de moştenitor la tronul împăratului Verde; _ . .|
perspectiva narativă este una obiectivă, cu o viziune „dindărăt’’, aparţinandu-i j unui
narator omniscient, omniprezent şi extradiegetic, care narează la persoana a j IlI-a.
Obiectivitatea naratorială este încălcată, însă, pe alocuri prin interven,n | directe ale
naratorului în discurs. Este o trăsătură a oralităţii stilului, marca ^ inconfondabilă a
scriitorului humuleştean.

J
Inc .iere®eluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile basmului cult, |
tematica basmului, conflictul, perspectiva narativă etc. |

196
Modelul nr. 8
Subiectul I
(40 de puncte)
A.
1. în textul dat, secvenţa citată denotă atitudinea ascultătorului care se lasă cuprins si condus
de dinamica unei muzici.
2. Două elemente transmise de compozitor prin intermediul muzicii sale sunt gândurile si
f
sentimentele.
3. Decodificarea mesajului muzical are la bază o memorie a sunetelor, care îngăduie
identificarea şi retrăirea unor componente cunoscute ale limbajului muzical, într-un mod
specific ascultătorului.
4. Patru elemente comune mesajului verbal şi celui muzical sunt emiţătorul, codul, canalul de
transmitere şi receptorul.
5. Efectele pe care muzica le produce asupra ascultătorului constau în faptul că îl determină pe
acesta să revină - mental, sub forma unor imagini - la secvenţe ale experienţei trăite, mizând
pe latura sa emoţională, un asemenea exerciţiu având, în fond, rolul de a armoniza
reminiscenţele memoriei, de a le aşeza sub semnul sensibilităţii.
B.
Este bine cunoscut faptul că muzica - la fel ca orice altă artă, de altminteri - mediază
comunicarea dintre creatorul şi receptorul ei, mizând îndeosebi pe dimensiunea afectivă a relaţiei
care se stabileşte între cei doi participanţi la actul estetic. De aceea, consider că aşa cum susţine
şi Dumitru Sorin, muzica poate fi socotită o formă de comunicare superioară între autorul unei
piese şi ascultătorul ei, având în vedere nu doar faptul că îl determină pe receptor să asume
bagajul emoţional proiectat de către compozitor în opera sa, ci şi faptul că produsul artistic nu
poate fi conceput în absenţa unui destinatar.
în primul rând, orice ascultător de muzică se lasă - prin anumite mecanisme ale receptării
estetice - ghidat emoţional de piesa pe care o ascultă, conservând opţiunile creatorului, cel care a
ales, în cântec, anumite tonalităţi, instrumente sau pauze corespunzătoare unei anumite stări
afective. Or, receptorul va metaboliza, fără îndoială, aceste impulsuri sensibile,^ valorificând
propria experienţă trăită. De pildă, Dumitru Sorin relevă indiscutabila încărcătură emoţională pe
care o integrează orice muzică („orice muzică îi poate induce ascultătorului [...] autentice trăiri
emoţionale”), amintind, de asemenea, însemnătatea experienţei destinatarului în această ecuaţie
(„ascultătorul se poate sprijini pe anumite analogii referitoare la raporturile complexe dintre
sunete şi cele dintre obiectele şi fenomenele pe care el, ascultătorul, le-a sedimentat la nivelul
experienţei sale trăite”).
In al doilea rând, este evident că produsul artistic nu poate fi conceput în absenta unui
destinatar. Lev Tolstoi argumentează ideea artei ca un mijloc - fie şi indirect - de a comunica mtre
persoane, tocmai fiindcă opera estetică - şi muzica, în speţă fiind un rezultat exterior înţei
creatoare, nu se poate adresa decât unei alterităţi care trebuie să fie, la rândul său extenoară
subiectului care a generat arta. Chiar şi în cazurile în care un individ creează artă : P ntru sine, el se
transformă - inevitabil - într-un receptor al propriei opere. Nu întâmplător ounaoara, potrivit
aceluiaşi Dumitru Sorin, practica muzicii implică - ineluctabil - prezente
PmU!-fUt0r şi a unui destinatar («muzica este transmiterea unui mesaj [...] care implică un . ennţător şi
[.„] un receptor”).

197
în concluzie, muzica poate fi socotită, fără niciun dubiu, o formă de comunicare intre autorul
unei piese si ascultătorul ei, ţinând cont nu doar de faptul că ea include o componenta emoţională
pe care orice destinatar trebuie să o exploateze interior, ci şi de faptul că practica artei în sine -
indiferent de formele ei - impune întotdeauna existenţa unui receptor.
Subiectul al 11-lea ______________ _______________ ______________ (10 l-lin—*c)
întregul discurs dramatic se focalizează pe tema cunoaşterii. încă din incipitul textului,
dialogul defineşte relaţiile dintre personaje, ELEVA şi PROFESORUL, fundamentate pe
încrederea şi pe stima dintre mentor şi ucenic, fără a omite însă o evidentă dimensiune ludică şi
comică („O să ajungeţi să ştiţi toate anotimpurile [...] E tare greu”). De asemenea, dialogul
evidenţiază psihologia eroilor, dinamizând acţiunea (dacă ELEVA se dovedeşte in permanenţă,
nesigură şi cvasi-anxioasă, PROFESORUL, în schimb, asumă o atitudine binevoitoare şi
stimulativă, fără a renunţa totuşi la o anume ironie).
Subiectul al ni-lea _________ _________________________ _________ (30 de_puncţe)
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minimi a lumii
Introducerea T
informaţii contextualizatoare despre modernism: alături de Tudor Arghezi sau Ion
Barbu, Lucian Blaga se înscrie, prin întreaga sa creaţie literară, în estetica modernistă.
Spre deosebire de contemporanii săi, însă, Lucian Blaga optează pentru modernismul
de tip expresionist;
reprezentativă pentru viziunea expresionistă a scriitorului asupra lumii este creaţia
literară „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’, o artă poetică ce deschide volumul
de debut, „Poemele luminii”, din 1919.
Cuprinsul ,. . ^ .
•/ evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat intr-un
curent cultural/literar t. . . . .
în primul rând, dimensiunea modernistă a textului blagian se evidenţiază tocmai prin
caracterul său de ars poetica, poezia înscriindu-se în seria artelor poetice din perioada
interbelică. Aşadar, discursul liric reflectă conceptul de poezie intelectualizată, poezia
devenind un act artistic asumat,
în al doilea rând, opţiunea autorului pentru metaforele revelatorii reprezintă o altă
trăsătură a modernismului de tip expresionist. în acest sens, organizarea ideilor
poetice se face în jurul unei imagini realizate prin comparaţia amplă a elementului
abstract, de ordin spiritual (mister, întuneric, taină, adâncimi), cu un aspect al lumii
materiale (flori, ochi, buze, morminte).
V prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice
- în aceeaşi ordine de idei, pentru că este o artă poetică, poemul se centrează pe tema
condiţiei artistului prin raportare la cunoaştere. Prima secvenţă lirică surpnn e
ipostaza poetului care se imaginează ca un călător ce-şi parcurge propriul traseu
existenţial învăluit în mister: „tainele, ce le-ntâlnesc/în calea mea”; ^A
conjuncţia coordonatoare adversativă „dar” delimitează o altă secvenţă poetica, in care
accentul se mută de pe „lumina altora” pe „lumina mea”. In opoziţie evidenta cu
„lumina altora”, capabilă să distrugă un univers plasat sub semnul misteru ui, „lumina
mea”, metaforă pentru cunoaşterea dionisiacă, are rolul de a potenţa taine universului.

198
/ analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic
studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
viziunea expresionistă a autorului se remarcă şi Ia nivelul elementelor de structură de
compoziţie şi de limbaj ale textului poetic. Adevărat element paratextual, titlul
anticipează ideea poetică, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul transmis prin discursul
liric. Este format dintr-un enunţ declarativ ce reflectă atitudinea tipic expresionistă a
unui eu care îşi exprimă refuzul adoptării cunoaşterii apolinice şi implicit, intenţia de a
proteja misterele lumii;
la nivelul motivelor poetice, este de remarcat simbolul central al textului element de
recurenţă în întreaga lirică a Iui Lucian Blaga, lumina, ca metaforă pentru cunoaştere. Discursul
poetic dezvoltă opoziţia dintre „lumina mea”, prin care „nu strivesc”, „nu ucid”, „sporesc a lumii
taină”, şi „lumina altora”, care „sugrumă vraja nepătrunsului ascuns”, încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - trăsăturile moderniste, secvenţele poetice,
corelate cu temele operei, motivele literare etc.

Modelul nr. 9
Subiectul I (40 de puncte)
A.
1. în textul daf secvenţa citată profilează posibilele pericole pe care noile evoluţii din lumea
digitală le implică, dincolo de evidentele oportunităţi.
2. Statul care nu utilizează „Sistemul de Informaţii despre Jocuri la Nivel Paneuropean”
este Germania. ^
3. CE consideră ca fiind necesare măsuri suplimentare privind protecţia copiilor în lumea
digitală, având în vedere noile lor comportamente, extinse la nivel social, de a-şi petrece
marea parte a timpului în spaţiul online, fenomen facilitat de evoluţia dispozitivelor mobile,
dar şi de moda reţelelor de socializare.
4. Două realizări ale statelor membre ale UE în domeniul privind protecţia minorilor în lumea
digitală sunt liniile de asistenţă telefonică şi educaţia în domeniul mass-media şi
sensibilizarea.
5. O măsură - menţionată în raportul citat - care ar facilita protecţia copiilor în mediul digital şi
care nu a fost încă adoptată de UE o reprezintă extinderea aplicării unor sisteme precum PEGI
la jocurile online, ţinând cont de faptul că acestea - fiind cel mai uşor accesibile - tind să
devină şi cele mai frecventate de către minori, motiv pentru care gestionarea legalităţii lor şi
verificarea constantă a siguranţei pe care o oferă devin indispensabile.
B.
Desigur că orice reglementare legislativă se defineşte ca o strategie prin care este igurată siguranţa
cetăţenilor, presupunând sancţionarea oricăror atentate la integritatea morala Ş1 fizică a individului,
iar spaţiul digital - fiind unul dintre mediile predilecte în care pm îşi petrec timpul liber - necesită
aceleaşi categorii de legi precum lumea reală De eea, consider că, aşa cum susţine şi Raportul CE,
reglementările legislative sunt

199
fundamentale pentru protecţia copiilor în lumea digitală, având în vedere nu doar faptul că spaţiul
virtual rămâne mult mai riscant decât realitatea pentru cei mici, ci şi faptul că numărul
infracţiunilor îndreptate împotriva copiilor pe internet ar fi mult mai mic sub ameninţarea
unor pedepse oficiale. n
Pe de o parte, spaţiul virtual se dovedeşte mult mai riscant decât realitatea m ceea ce 11
priveşte pe copii, fiindcă aceştia sunt mult mai dificil de supravegheat într-un asemenea context,
iar uşurinţa cu care pot accesa diferite site-uri dăunătoare îi predispune mult mai rapid la posibile
abuzuri din partea unor rău intenţionaţi. De pildă, Raportul CE evoca numeroasele „provocări în
ceea ce priveşte protecţia” celor mici, exemplificând încălcări ale legalităţii la care aceştia pot fi
supuşi („conţinutul online jignitor sau dăunător’), fapt ce demonstrează, în fond, importanţa
stabilirii unui cadru legislativ funcţional pentru asemenea
situaţii. ... ,.
Pe de altă parte, existenţa unor pedepse oficiale pentru acele infracţiuni împotriva
copiilor care se petrec în lumea digitală ar descuraja, fără îndoială, un număr mare de persoane
dispuse să comită asemenea abuzuri. Reglementările legislative au avut întotdeauna, de altminteri
funcţia de a împiedica orice acte capabile să lezeze libertatea ori siguranţa semenilor. Bunăoară,
potrivit aceluiaşi Raport, finalitatea tuturor mecanismelor amintite este aceea de a asigura
„protecţia minorilor”, confirmând, de fapt, rolul important al legilor in
descurajarea infracţiunilor împotriva copiilor.
în concluzie, reglementările legislative rămân fundamentale pentru protecţia celor mici în
lumea digitală, ţinând cont nu doar de faptul că spaţiul virtual se dovedeşte - îndeosebi în ceea ce îi
priveşte pe minori - mai riscant decât realitatea, ci şi de faptul că asemenea legi ar descuraja
ilegalităţile contra copiilor.

Subiectul al II-lea _________ (_ ______________________ - _______________ (10 B.Ufl.c*e)


întregul discurs poetic se focalizează pe tema iubirii, transformând expresivitatea limbajului
(asigurată de abundenţa figurilor de stil şi a imaginilor artistice) într-o expresie a subiectivităţii,
ambele constituind trăsături definitorii ale genului liric. încă din mcipitu textului se remarcă
proiecţia unei iubiri visate de către eul poetic, idee redată cu ajutorul inversiunii „De-aş fi-n a
tinereţii floare”. Epitetul „cântare înfocată” sugerează, în aceeaşi ordine de idei, o armonie a
erosului pe care subiectul liric o plasează sub seninul posibilului, însă dragostea dorită se
dovedeşte, în fond, imposibilă, după cum indică exclamaţia retorica Şi nu-ndrăznesc nimic a-ţi
zice!”. Ritualul erotic imaginat în primele doua strofe contrastează cu supliciul profund al eului
liric, cauzat de absenţa fiinţei iubite, idee restituita în ultimele versuri ale poeziei („Eu te-oi privi
oftând”).

Subiectul al IlI-lea
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
Introducerea , . .
informaţii contextualizatoare despre basmul cult: spre deosebire de textul popular, în
basmul cult personajele reflectă viziunea despre lume a autorului. De aceea, in opera
lui Creangă, autorul recurge la o umanizare a fantasticului, astfel mea personajele nu
numai că devin reprezentative pentru tipologiile umane dm spaţiu rural humuleştean,
ci sunt construite prin ambiguizarea trăsăturilor,
reprezentative pentru viziunea despre lume a lui Ion Creangă rămân particularităţile de
construcţie a personajului Harap-Alb, protagonistul basmului cult „Povestea’lui Harap-
Alb”, publicat în revista „Convorbiri literare” în anul 1877.
Cuprinsul
^ Prezentarea statutlllui social, psihologic, moral etc, al personajului din basmul cult studiat

200
statutul social al protagonistului este surprins încă din incipitul discursului narativ, când
cititorul află că este mezinul craiului. Pe parcurs, apare în ipostaza de slugă a Spânului,
ca, în final, să dobândească statutul de moştenitor la tronul împăratului Verde,
echivalent, in plan simbolic, cu cel de iniţiat;
- traseul^ iniţiatic al protagonistului se impune’ a * f i analizat şi din perspectiva moralităţii.
Crăişorul poate fi acuzat de imoralitate atunci când încalcă sfatul părintesc şi acceptă
tovărăşia Spânului. Cu toate acestea, el trebuie absolvit de vină, având în vedere faptul
că este imatur. Dobândirea maturităţii reflectă, însă, moralitatea personajului. Când se
întoarce cu pielea cu nestemate din Pădurea Cerbului, rezistă tentaţiei de a se îmbogăţi,
fiind loial jurământului depus în fata Spânului.
/
evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales, prin două episoade/ secvenţe
comentate
principala trăsătură a acţantului este caracterul său profund uman. Harap-Alb nu are
puteri supranaturale şi nici însuşiri excepţionale, la fel ca eroii prezentaţi în basmele
populare. Le deţine în stare latentă şi dobândeşte, prin trecerea probelor, o serie de
calităţi excepţionale. Crăişorul este, astfel, obligat să treacă probele la care a fost supus
de Spân. Aceste probe, însă, nu poate să le treacă singur, de aceea este ajutat de Sfânta
Duminică, dar şi de cei cinci năzdrăvani. Spre exemplu, prima probă pe care
protagonistul trebuie să o treacă este aducerea sălăţilor din Grădina Ursului în această
situaţie, este îndrumat de Sfânta Duminică;
ultima probă necesită mai multe ajutoare din cauza faptului că este proba cea mai dificilă
şi constă în aducerea fetei împăratului Roş la curtea împăratului Verde. La casa
împăratului Roş, Harap-alb este supus la alte probe, prin intermediul cărora fiul de crai
are ocazia de a se cunoaşte pe sine, descoperindu-şi însuşiri excepţionale: milostenia şi
bunătatea faţă de fiinţele neajutorate, capacitatea de a-şi face prieteni şi capacitatea de a
iubi.
/ anaIlza> la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului cult, semnificative

pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj
discursul epic dezvoltă un conflict exterior, între cele două forţe antinomice. Cu toate
acestea, Creangă îşi construieşte personajele pe principiul ambiguizării. De aceea,
protagonistul nu reprezintă o întruchipare desăvârşită a Binelui, având un caracter
profund uman, cu calităţi şi defecte. Comportamentul personajului principal^ reflectă un
conflict interior, o permanentă luptă a sinelui cu şinele, între cele două ipostaze ale
sale: cea de neiniţiat şi cea de fiinţă iniţiată;
- modalităţile de caracterizare a personajului sunt cele consacrate de textul epic: directe şi^
indirecte. Astfel, slăbiciunea de caracter a protagonistului este evidenţiată direct atât de
narator, care afirmă despre el că este „boboc în felul său la ixebi de-aistea”, cât şi de
Sfânta Duminică, potrivit căreia „este mai fricos decât o

201
muiere”. Gesturile, faptele, atitudinile personajului devin adevărate mijloace indirecte
de caracterizare.
A #

TnonPlPrftfl
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile basmului cult,
strategiile de caracterizare realiste, ambiguitatea personajului etc.

Modelul nr. io 21 22 23 24 25

Subiectul I

(40 de nu netei

h în textul dat, expresia evidenţiază intenţia elevului de a nu respecta voinţa profesorului.


22 Cele două materii preferate ale elevului sunt istoria şi matemaţicile. ^
3 Tânărului nu îi plăcea profesorul de matematică din pricina infatuării, solemnităţii exagerate
şi pasiunii excesive pentru materie de care dădea dovadă acesta, ajungând să-i înjosească pe
elevi.
24 Copilul dă dovadă de o atitudine bazată pe curaj şi revoltă. _
25 Relaţia dintre elev şi profesorul de matematică este, în fond, defectuoasă, tanarul fiind lezat
de tentativele repetate ale dascălului de a-i înjosi pe copii, motiv pentru care ajunge să îl
perceapă ca pe un inamic, refuzând să înveţe la matematică şi propunându-şi să acţioneze -
până în trimestrul al IlI-lea - în dezacord cu cerinţele profesorului.

Bşi învăţam elementele lui Euclid”). , 1 .„•,•


AmbiţiaPepoate fi parte,
de alta definită ca o dorinţă
aspiraţia arzătoare
autentică de aingredientul
reprezintă realiza ceva,celcamai
o aspiraţie
însemnatcontinua
m istona-
susţinută de eforturi
oricărei reuşite, sistematice
perseverenţa - sprede
generată îndeplinirea
ambiţie fiind unui- deplan.
fapt De aceea, care
- motorul fundface,
astfel înţeleasă,
in ce e din
consider
urmă, cacă,oriceaşaactivitate
cum reiese umanăşi din
să fie încununată
Imposibila de succes.a Ambiţia
întoarcere lui Marin Preda,pana
asumata ambiţia se poate
la capăt se
dovedi esenţială
transformă, în aţinerea
în realitate, unor
într-o obiective,
garanţie având aînizbânzii.
infailibilă vedere nu Dedoar faptuldestinu
exemplu, ca fara aceluiaşi
o dorinţă reală
- Marin
niciunPreda
indiVid a făcut
nu seca,poate
graţieangaja
tenacităţii anumită
sale
într-o continue,ocupaţie,
sa lucrezeci şimat
faptul
mul ecaeficient
aspiraţia autentică
în ziua
reprezintă
tezei („Am - înterminat
orice conjunctură
cu o jumătate - o de
condiţie
oră maiineluctabilă
înainte, am a succesului.
închis caie $ m-am rezemat de
Pe dedepăşindu-i
bancă”), o parte, în orice
inclusivsituaţie de viaţă,
pe colegii orice
săi de clasamisiune, sarcină
(„Toţi araţau şi pasiune
jalnic, foarte pot fi îndeplini e
puţini
strict în condiţiile
rezolvaseră în care
una sau douăpersoana
problemeangajată
şi nu erauîn ele estecăanimată
siguri de o dorinţă
le-au rezolvat sinceră de implicare
nici pe-aie
şi niciunul
Fără pe toate
o asemenea trei. Eu,
intenţie le-am fără
asumată, le-am rezolvat”).
spus,uneusâmbure al ambiţiei conştientizate, mcio activitate nu
poate avea în concluzie,
sorţi ambiţia
de izbândă. De poate
pildă,deveni,
Marin indubitabil, o condiţie esenţiala
Preda îşi mărturiseşte hotarareaa absolută
atinge de a nu
obiective,
rămâne corigentţinând
(„o cont
să fienusilit
doar sădeîmifaptul că ea stă,
dea media zeceînşiesenţă,
îmi iesela baza
mediaoricărei activităţi
de trecere”), uman
ceea ce îl> şi
determină să acţioneze în consecinţă („rămâneam seara singur m c asa

202
ci şi de faptul că, fără o aspiraţie autentică în faţa provocărilor existenţiale, succesul nu noate fi
niciodată posibil. ’ F

Subiectul al II-lea (10 puncte)

ntregul discurs poetic se focalizează, în spiritul romantismului, pe tema iubirii transformând


lirismul (al cărui semn rămâne, printre altele, expresivitatea limbajului) într-o expresie a
subiectivităţii. încă din incipitul textului, se remarcă dorinţa profundă a împlinirii dragostei prin
contemplarea extatică a fiinţei iubite, idee redată cu ajutorul inversiunii cu-a mete lacrimi
picioarele să-ţi scald”. In aceeaşi ordine de idei, metafora „O, marmură” aibi mila sugerează
suferinţa profundă pe care subiectul liric o experimentează prin ’eros sentiment care se aşază - în
cele din urmă - sub auspiciile fanaticului („Să mor pătruns de jalea amorului meu sfânt”). In plus,
epitetul „dulci fagăduinţi” evocă o speranţă protectoare paradiziacă, fapt evidenţiat şi prin
metafora „ochii de înger”.

Subiectul al 111-
lea (30 de puncte.)
Mihail Sadoveanu, Baltagul
Introducerea
- informaţii conţextualizatoare despre opera lui Mihail Sadoveanu: romancierul surprinde
imaginea unei societăţi în schimbare, aflată la confluenţa dintre tradiţie şi modernitate.
In acest sens, intenţia scriitorului moldovean nu mai este aceea de a reflecta mimetic,
în propria creaţie, o lume, ci de a surprinde mecanismele de funcţionare a acesteia,
modul în care fiinţa umană poate să se raporteze la existenţă.
şa se explică dimensiunea hibridă a prozei sadoveniene: roman realist cu substrat
mitic;
în lucrarea intitulată „Arca lui Noe”, criticul literar Nicolae Manolescu distinge trei
vârste ale romanului românesc: doric, ionic şi corintic. Alături de „Ion”, creaţia reahst-
obiectivă a lui Liviu Rebreanu, „Baltagul”, opera lui Mihail Sadoveanu, este încadrată
în categoria romanelor dorice.
Cuprinsul
^ evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un curent
cultural/iiterar
m primul rând, autorul „Baltagului” îşi propune - în spiritul realismului - o reflectare
veridică, verosimilă, a realităţii societăţii moldoveneşti de la începutul secolului al XX-
lea, o societate supusă metamorfozelor;
în al doilea rând, romancierul recurge la construcţia de personaje tipologice
reprezentative pentru societatea înfăţişată de universul ficţional. Protagonista, Vitona
Lipan, întruchipează tipul muntencei, al femeii de la ţară. Pe parcursul discursului
narativ, însă, personajul feminin este urmărit în trecerea sa de la tipicitate la
individualitate.
prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a : doua
secvenţe narative semnificative
discursul epic abordează tema condiţiei fiinţei umane, nevoită să trăiască la (
confluenţa dintre tradiţie şi modernitate, două mentalităţi pe care, nemaiputând să le
separe, ie asimilează. Prima parte a discursului epic aruncă o lumină asupra vieţii
tradiţionale din Măgura Tarcăului. Este o societate de tip patriarhal, în care bărbatul
apare în ipostaza de pater familias. Familia Lipan este una de tip patriarhal, iar

203
absenţa lui Nechifor este percepută de Vitoria ca o ameninţare asupra omogenităţii şi
coerenţei microuniversului său familial. De aceea, pornirea la drum în căutarea „marelui
absent” îşi are mobilul în datoria morală a femeii de a asigura ordinea acestui „paradis în
destrămare”. Protagonista recurge la semne şi vise pentru a
înţelege tainele existenţei; ._
chiar dacă porneşte cu sfială la drum, Vitoria reuşeşte să se adapteze cu uşurinţa la
regulile noii lumi. Cu toate acestea, nu renunţă la bagajul de tradiţii, astfel încât cinsteşte
după datină cumetria de la Borca şi nunta pe care o întâlneşte la Cruci. Aceeaşi
deschidere o manifestă şi în momentul în care descoperă osemintele soţului în râpa
dintre Suha şi Sabasa. Respectă tradiţia, jelindu-şi bărbatul şi apnnzându-i o lumânare,
dar, în acelaşi timp, colaborează şi cu autorităţile, acceptând să vorbească prin sârmă”
cu prefectul de la Piatra, căruia îi va cere permisiunea să o lase să îşi îngroape soţul în
„ţintirim”. Finalul romanului aduce în prim-plan ipostaza unei Vitorii adaptate la noua
lume, fapt dovedit de momentul în care îl trimite pe Gheorghiţă să „ţesăle caii după
moda cea nouă”, promiţând, totodată, că o va aduce şi pe Minodora la parastasul de 40
de zile după tatăl său.
V analiza, la alegere, a două componente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
spaţiale
De exemplu: ... *
conflictul principal al romanului este unul exterior şi nu consta, aşa cum s-ar putea
crede la o lectură de suprafaţă a textului, în ciocnirea între mentalitatea tradiţională şi
cea moderna, capitalistă. Faptul că Vitoria Lipan s-a adaptat cu uşurinţă demonstrează
ideea coexistenţei celor două „lumi”. în viziunea lui Sadoveanu, tensiunile apar
atunci/când noua orânduire se îndepărtează de la valorile morale . impuse de societatea
"tradiţională, generând excese. Este cazul lui Calisţrat Bogza şi al lui Ilie Cuţui, care au
încercat să se îmbogăţească prin mijloace necinstite. Rolul Vitoriei este, de aceea, unul
justiţiar, de restabilire a binelui şi a ordinii unei lumi pe cale să degenereze în haos;
fiind o proză realistă, perspectiva narativă a romanului „Baltagul este una obiectivă, cu
o viziune „dindărăt”, aparţinându-i unui narator omniscient, omniprezent şi
extradiegetic, ce narează la persoana a treia. Mai mult, în vederea obţinerii efectului de
verosimilitate, în finalul discursului epic vocea naratonala n este .împrumutată
protagonistei, Vitoria Lipan fiind cea care, la scena parastasului, prezintă în detaliu
evenimentele care au avut ca finalitate moartea soţului ei.
încheierea ._ . .
- reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile prozei sadovemene,
tematica romanului, conflictul, perspectiva narativă etc.

Modelul nr. 11
Subiectul I ______________________________ _______________________ (40 de punctei 26

Subiectul al IMea

întregul discurs poetic se focalizează pe tema condiţiei umane şi a timpului. încă din ncipiţu
textului, se remarcă o întoarcere a eului poetic împotriva curgerii ireversibile a remii, idee redată
cu ajutorul verbului la modul condiţional-optativ „ar trebui”, accentuând

204
Amintirile nu sunt decât invenţii ale uitării, mai definitive decât uitarea. în amintiri viat se
falsifică, se stilizează până la a dispărea, lăsând sentimentul că o deţinem si rs & stăpânim
totuşi. * ca 0
3. în concepţia autoarei, viaţa se falsifică în amintiri, fiind idealizată, iar oamenii asumă
iluzia că o au în stăpânire.
2.
4. Un efect al uitării îl reprezintă faptul că le pune hotare oamenilor.
5. O trăsătură a condiţiei umane o constituie, în fond, superficialitatea, dovadă faptul că
omenirea nu reuşeşte - în genere - să îşi gestioneze memoria recentă, ceea ce a făcut
posibil ca două episoade traumatice ale istoriei - a doua conflagraţie mondială şi oroarea
comunistă - să se succeadă cu prea mare uşurinţă în secolul al XX-lea.
B.
Desigur că uitarea constituie un reflex natural al omului, care - prin limitele fiinţei sale - nu
ar putea conserva în memorie, la nivel conştient, toate episoadele propriei biografii. Cu toate
acestea, capacitatea indivizilor de a-şi gestiona, până la un anumit stadiu, uitarea face ca ea să
poată deveni şi un aliat, şi un inamic al umanităţii. De aceea, consider că, aşa cum susţine şi Ana
Blandiana, uitarea poate fi, în acelaşi timp, o formă de salvare şi o formă de condamnare a fiinţei
umane, având în vedere nu doar faptul că ea asumă un rol important în vindecarea experienţelor
traumatice, ci şi faptul că, în anumite contexte, uitarea face posibilă repetarea unor catastrofe.
Pe
de o parte, uitarea are - prin definiţie - o evidentă funcţie terapeutică, ajutându-1 pe
indivm să depăşească anumite secvenţe torturante ale existenţei sale. Fără exerciţiul vindecător al
uitării, o persoană nu ar putea face faţă, înti-un interval prea mare de timp unui supliciu. De pildă,
Ana Blandiana evocă, printr-o interogaţie retorică, nevoia fundamentală de uitare („Am mai fi
putut trăi, păstrând în noi suferinţele prin care am trecut?”), aceasta ajutând omenirea - în acelaşi
timp - să nu cadă pradă unei grave patologii, egolatria („Ea face din noi ceea ce suntem, ea ne
pune hotare, ea ne garantează că nu riscăm să devenim zei”).
Pe de altă parte, uitarea se poate transforma - în anumite contexte - într-un pericol redutabil.
Când un individ nu învaţă din greşelile comise, omiţând consecinţele nefaste ale acţiunilor sale
din trecut, recurge, de fapt, Ia o uitare imorală, contraproductivă, iar acest fenomen a fost
adeseori înregistrat la scara întregii umanităţi, dovadă faptul că un arc scurt de timp - cum a fost
secolul al XX-lea - a ajuns să concentreze nenumărate orori. De exemplu, aceeaşi Ana Blandiana
aminteşte maniera în care uitarea a făcut posibilă - după Al Doilea Război Mondial - apariţia
totalitarismului („într-un fel de record al uitării, într-un fel de efort voluntar de uitare, totul a fost
îngropat şi totul luat de Ia început, din dorinţa parcă de a ne convinge ca nu mai fusese”),
satirizând, în cheie alegorică, această opţiune a omenirii („cu ochii de frunze ţintiţi înspre noi, cu
ochii de frunze înfioraţi de spaimă, plopii preiau memoria asupra-le, murmurând în obsesie: să nu
uităm nimic, să nu uităm, să nu uităm...”).
In concluzie, uitarea poate fi, în acelaşi timp, o formă de salvare şi o formă de condamnare a
fiinţei umane, ţinând cont nu doar de faptul că ea este, în anumite cazuri un remediu eficient in
depăşirea traumelor, ci şi de faptul că, alteori, se poate transforma într-un

(10 puncte!

205
tonalitatea subiectivă. în aceeaşi ordine de idei, verbele la modul conjunctiv („să venim”, „sa
fim” să ştim”) - fiind o marcă textuală a planului imaginarului - sugerează aceeaşi opţiune a
flintei de a reîntemeia - printr-un scenariu alegoric - devenirea vieţii, fapt evidenţiat şi prin
metafora „poarta creaţiei”. în plus, comparaţia „tot mai mici, cât bobul de strugure denota o
aspiraţie a subiectului liric spre extincţie, spre o moarte ale cărei sensuri sunt
mversate. (30 de puncte)

Subiectul al 111-lea
Liviu Rebreanu, Ion
informaţii contextualizatoare despre personaje în proza realistă: în textele epice,
personajele sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul
narativ. Ele sunt rotiţele care pun în mişcare mecanismul universului ficţxonaL
Proza realistă, în care se remarcă intenţionalitatea artistului de a realiza o literatura
mimetică, mizează pe construcţia de personaje tipologice, reprezentative pentru
societatea înfăţişată de universul Acţionai. In literatura, cuplurile de personaje au
rămas celebre’ sau au fost date uitării, unele dintre ele au câştigat admiraţia
cititorilor, în vreme ce altele au fost detestate de aceştia,
din această ultimă categorie, a personajelor care au stârnit antipatia lectorului, pare
să facă parte şi cuplul lon-Ana, protagoniştii romanului realist obiectiv „Ion de Liviu
Rebreanu, publicat în anul 1920.

/ P prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al fiecăruia dintre cele doua personaje
din textul narativ studiat ...
- din punct de vedere social, cele două personaje se situează la polii opuşi ai ierarhiei. Ion
este sărac, iar Aria provine dintr-o familie înstărită. In plus, cei doi par sa reitereze
destinul părinţilor lor, a căror căsătorie a avut la bază acelaşi motiv al flăcăului sărac
şi al fetei bogate. în cazul lui Ion, tatăl, Alexandru Glanetaşu, s-a căsătorit cu
Zenobia, o fată cu zestre, dar a risipit averea pe băutura. Tatal Anei, Vasile Baciu, a
sporit zestrea soţiei, dar a rămas văduv; .
dimensiunea psihologică a personajelor le relevă slăbiciunea caractenala cu a^ mai
mult, cu cât comportamentul lor este dictat de obsesii: Ion este obsesiv in dorinţa de
a avea pământ, iar Ana este absurdă în dorinţa de a obţine afecţiunea lui Ion.
Protagonistul intuieşte slăbiciunea fetei şi, de aceea, o manipulează, pentru a-şi
atinge scopul. Relaţia dintre cele două personaje poate fi analizată, în acest sens, din
perspectiva manipulator (Ion)-manipulat (Ana). •J-
evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin oua
episoade/secvenţe comentate . . _„
- relaţia dintre Ion şi Ana poate fi urmărită încă de la scena horei, plasata m partea
expozitivă a discursului epic. Cei doi se retrag din joc, la umbra unui nuc, pentru a
putea sta de vorbă feriţi de ochii lumii. Aflat faţă în faţă cu Ana, Ion nu ii surprinde
privirea, uitându-se doar la buzele ei subţiri, „care se mişcau uşor, dezve m u dinţii
cu strunguliţă, albi ca laptele, şi gingiile trandafirii de deasupra . ^ratorul
omniscient recurge la stilul indirect liber, pentru a dezvălui gandimle
protagonistului: „Nu-i fusese niciodată dragă Ana şi nici acum nu ştia bine a este”.
în minte îi vine imaginea Floricăi, „cu râsul ei cald, cu ochii albaştn ca cern de
primăvară”. Aşadar, dacă protagonistul mai are vreun dubiu asupra sentimen

206
sale, cititorului îi devine limpede că flăcăul nu o iubeşte pe Ana, ci pe Florica fata
frumoasa, dar săracă; ’ aTa
- episodul narativ al nunţii ţărăneşti a lui Ion cu Ana reflectă, de asemenea relaţia
dintre cele două personaje, evenimentul nupţial fiind filtrat prin conştiinţa celor doi
mm. Ana pare să fi uitat de ruşinea şi de bătăile îndurate, rostind numele soţului ca m
faţa împlinim unui vis. Dar când îl vede pe acesta foarte apropiat de Florica „tresare
ca muşcată de viperă”. Ion conştientizează parcă pentru prima oară că’ odata cu
pământurile lui Vasile Baciu, trebuie să o ia de nevastă pe Ana
analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului narativ studiat,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune conflict, modalităţi
de caracterizare, limbaj ’ ’
conflictul principal al romanului este unul exterior, social, reprezentat de lupta pentru
pământ în satul Pripas. Acest macroconflict este particularizat, la nivelul discursului
pnntr-o reţea de situaţii tensionate de care se face răspunzător protagonistul. Punctul
de greutate ÎI constituie, însă, conflictul dintre Ion si Vasile Baciu, declanşat încă de
la scena horei, când „bocotanul” îl face de râs pe flăcău în faţa colectmtăţn rurale,
numindu-I „fleandură, hoţ şi tâlhar”. De aici izbucneşte un război al orgoliilor
masculine, în care Ana devine o marionetă alungată de la sot la tata şi invers. De
aceea, femeia îşi găseşte singura formă de salvare în moarte ’
- modalităţile de caracterizare a celor două personaje sunt cele consacrate de textul epic:
directe şi indirecte. Personajul Ion este construit prin tehnica modernă a
pluriperspectivismului, astfel încât personalitatea sa se reflectă în mod diferit în
conştiinţa celorlalte personaje ale textului. Vasile Baciu îl numeşte „fleandură hoţ şi ta
har , doamna Herdelea îl consideră „un flăcău cumsecade şi harnic”. Relaţia cu
na, urmărită pe parcursul discursului narativ, devine un adevărat mijloc indirect de
caracterizare a actanţilor. Comportamentul protagonistului faţă de cea pe care o va ua de nevastă
se modifică: este binevoitor la început ca, mai apoi, să treacă la gestun de brutalitate şi, în final,
să o trateze cu indiferentă. Mai mult Ion o face responsabilă pentru nefericirea lui, compătimind-
o cu superioritate: „tare e slăbuţă * S1 urată’ sarmana. Iată pentru cine rabd eu ocări şi
sudălmi”.
încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - personajele în proza realistă tematica
romanului, conflictul, modalităţile de caracterizare etc.

Subiectul I
Modelul nr. 12
(40 de nunctei
A.
1. în textul dat, secvenţa citată relevă concretizarea prin cuvânt a unor stări ori emoţii ale
intervievatei. *
2. în viziunea Iui Radu Petrescu, cartea este un loc în care viata este mai densă
3. Peste unele dintre cărţile citite de Sanda Coidoş s-a depus, în timp, un strat de uitare
eoarece nu are o buna memone a lecturilor, reuşind să reţină doar secvenţe de operă si
coloratura afectivă din timpul cititului.
Expresia pe care Sanda Cordoş o preia de la Marin Preda pentru a defini cărţile preferate
este „crestează sufletul, se împlântă în el”. ’P

207
în concepţia Sandei Cordoş, literatura şi viaţa nu reprezintă două orizonturi distincte şi
paralele, ci - dimpotrivă - cărţile fac parte din nucleul prim al vieţii, ocupând un loc nodal în
experienţa biografică a autoarei. Literatura se constituie nu doar ca un mijloc de înţelegere a
existenţei, ci şi ca un instrument al înţelegerii suferinţei.

B
Se cunoaşte faptul că lectura reprezintă un exerciţiu al identificării cu celălalt - fie el erou al
unui roman ori vocea din versurile unei poezii rămânând unul dintre contextele m care individul
decide să reflecteze la propria biografie prin intermediul unei altentaţi fictionale. De aceea,
consider că, aşa cum reiese şi din interviul acordat de către Sanda Cor oş Măriei Pilchin, lectura
nu poate fi percepută ca o altă formă de viaţă, ci - mai degraba - c a o experienţă de asumare reală
a vieţii, având în vedere nu doar faptul ca lectorul descoperă universul Acţionai pornind de la
propriul bagaj existenţial, ci şi faptul ca literatura n furnizează întotdeauna cititorului soluţii
pentru dificultăţile cotidiene.
Pe de o parte, un cititor descoperă mereu literatura pornind de la propriul orizont de
aşteptare, confruntând-o cu evenimentele trăite şi încercând în permanenţă să creeze corelaţii
între realitate şi imaginar, motiv pentru care lectura nu poate fi considerata - in chip absolut ca o
altă formă de viaţă, ci, mai degrabă, ca o prelungire a vieţii. De pilda, Sanda Cordoş evocă o
definiţie a literaturii propusă de către Radu Petrescu („un loc în care viaţa este mai densă”),
confirmând legătura organică dintre realitate şi ficţiune, şi mărturiseşte de asemenea - faptul că
literatura face parte din centrul existenţei sale („se înţelege ca nu cred nicidecum în antiteza
dintre viaţă şi cărţi; pentru mine, acestea din urma se aşaza in chiar
miezul vieţii”).
Pe de altă parte, lectura ar&'şi o certă funcţie terapeutică, constituindu-se, prin excelenţa,
ca o sursă de soluţii existenţiale, întrucât este capabilă să îi propună cititorului scenarii on
experienţe subiective prin care să îşi înţeleagă viaţa sau prin care sa îşi depaşeasca dificultăţile.
De exemplu, aceeaşi Sanda Cordoş pledează pentru acele cărţi care n permit sa îsi înfrunte direct
suferinţa („m-am întors nu o dată la cele care îmi «crestează sufletu, se împlântă în el» - cu o
expresie a lui Marin Preda -, la cele care, adică, ma confrunta cu propriile mele neputinţe şi
angoase”), acestea contribuind la o investire a vieţii cu sens („Prin intermediul cărţilor, am reuşit
de multe ori să-mi înţeleg mai bine propriile trasee existenţiale,
să-mi limpezesc gândurile”). . . . ,orTroUg
în concluzie, lectura nu poate fi socotită drept o altă forma de viaţa, ci, mai degraba,
drept o prelungire a vieţii, ţinând cont nu doar de faptul că orice lector porneşte de la propria
existenţă în descoperirea cărţilor, ci şi de faptul că - fără mcio îndoiala - ficţiunea furnizează
adeseori soluţii pentru realitate.
Subiectul al II-lea ________________ (10 puncte)
Poezia citată abordează, în spiritul tradiţionalismului, tema patriotică mizând pe afirmarea
specificului naţional şi pe o restituire a atmosferei rustice. Inca din mcipi textului, se remarcă
supliciul profund al unui eu care şi-a pierdut ţara, idee redata cu ajutorul epitetului „rob
răzleţ”. în aceeaşi ordine de idei, personificarea „oftatul _care plâng', asociată unui topos rural,
„în satul meu din deal” - denotă suferinţa absoluta traversata de naţiune cu care subiectul liric
se identifică, după cum sugerează imaginea auditiva M ţipătul muiat în sânge”. în plus,
metafora „Sunt solul dragostei şi-al uni” reliefează dualitatea fiinţei, care îşi asumă ontologic
durerea unui întreg neam.

208
Subiectul al IlI-lea

Marin Preda, Moromeţii


Introducerea informaţii contextual îzatoare despre perioada postbelică:
dacă perioada interbelică s-a caracterizat printr-o efervescenţă culturală, printr-un
dinamism creator, perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial este
marcată de stagnare de o reală criză a culturii autohtone. Cauzele pot fi grupate în jurul
a două categorii de determinări. Există, mai întâi, o determinare exterioară,
reprezentată de instaurarea la putere a regimului totalitar comunist. Mai apoi, este
vorba despre o determinare interioară, reprezentată de permanenta raportare a
scriitorilor postbelici la modelele lor interbelice, o comparaţie de cele mai multe ori
ingrată;
reprezentativă pentru perioada postbelică este creaţia realistă „Moromeţii” a lui Marin
Preda (volumul I, 1955, volumul al II-lea, 1967). Deşi nu aderă la estetica realismului
socialist, predominantă în epocă, romanul lui Marin Preda reuşeşte totuşi să
impresioneze prin perspectiva modernă în care autorul abordează tematica rurală şi
problematica ţăranului.
Cuprinsul
/ evidenţierea a doua trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-un curent
cultural/literar
în primul rând, caracterul realist al romanului se evidenţiază la nivelul intenţionalităţii
actului artistic al scriitorului de a realiza o literatură de tip mimetic. Universul
ficţional creat de Marin Preda aduce în faţa cititorului imaginea satului Siliştea-
Gumeşti din câmpia Dunării, un sat supus destrămării de către istorie. Cititorul
descoperă însă imaginea unui sat diferit de cel surprins de romanul „Ion al lui Liviu
Rebreanu, de exemplu, o diferenţă în ceea ce priveşte modul de raportare a ţăranului la
pământ.
în al doilea rând, romanul „Moromeţii” îşi relevă modernitatea şi la nivelul
construcţiei personajelor. Acestea nu mai reprezintă tipologiile specifice universului
rural românesc. Ilie Moromete se distinge atât de întreprinzătoarea Mara, a lui Ioan
Slavici, cât şi de însetatul de pământ, Ion, al lui Liviu Rebreanu, sau de Vitoria Lipan,
eroina lui Mihail Sadoveanu. Ilie Moromete este un ţăran unic în literatura noastră,
„singurul ţăran filosof’, în măsura în care în conştiinţa lui se reflectă metamorfozele şi
dramele istoriei.
/ Prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a două
secvenţe narative semnificative
amestecul de tradiţie şi modernitate se remarcă şi în plan tematic, discursul narativ
abordând atât teme tradiţionale (familia, paternitatea, timpul, istoria, iubirea) cât si
modeme (criza comunicării, înstrăinarea, solitudinea). O primă secvenţă narativă
semnificativă pentru problematica textului o reprezintă scena cinei, plasată în
expoziţiunea romanului. Episodul se deschide printr-o precizare temporală cât ieşeau
din iarnă şi până aproape de sfântul Niculaie, Moromeţii mâncau în tindă” care
reliefează existenţa ritualizată a familiei tradiţionale. La scena cinei, cititorul descoperă
imaginea unei familii hibride, cu copii proveniţi din două căsătorii. Această secvenţă
trebuie citită ca o scenă de perspectivă finalistă, ce prefigurează
atat conflictele centrale ale romanului, cât şi motivele care vor duce la destrămarea
familiei;

209
un alt episod narativ, semnificativ pentru tema şi viziunea despre lume a autorulului,
poate fi considerat cel al tăierii salcâmului. Moromete decide să taie copacul pentru a-
1 vinde iui Tudor Bălosu şi a susţine, astfel, plecarea lui Achim cu oile la Bucureşti.
în universul rural din Siliştea-Gumeşti, salcâmul îşi relevă valoarea unui axis mundi:
„toată lumea cunoştea acest salcâm”, fiind un martor mut al tuturor experienţelor de
viaţă rurală. în plan simbolic, tăierea salcâmului marchează începutul declinului
familiei Moromeţilor şi, totodată, al universului
rural. , . .
✓ analiza, Ia alegere, a două componente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru
textul narativ studiat, din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
spaţiale . „ . ,
conflictele exterioare pe care le dezvoltă discursul epic sunt, înainte de toate,
urmărite la nivel ideologic. în primul volum, este conturat conflictul între mentalitatea
tradiţională, reprezentată de Ilie Moromete, şi cea capitalistă, la care aderă fiii săi mai
mari, Paraschiv, Nilă şi Achim. Cel de-al doilea volum opune alte două mentalităţi:
cea a tatălui, tributar valorilor lumii patriarhale, şi cea nouă, socialistă, Ia care aderă
fiul cel mic, Niculae. Modernitatea romanului constă în sondarea conflictelor
interioare ale actanţilor, prin stil indirect liber sau scene
monologate; .„,.
perspectiva narativă este una obiectivă, cu o viziune „dindărăt , aparţmandu-i unui
narator omniscient, omiprezent şi extradiegetic ce narează la persoana a IlI-a. Spre
deosebire de proza realistă, tradiţională, unde omniscienţa naratorială este una
desăvârşită, în romanul lui Marin Preda este vizibilă o limitare a omniscienţei
naratoriale, care are ca.efect apariţia, la nivelul textului, a personajelor-reflector (Ilie
Moromete, în primul volum, respectiv, Niculae, în cel de-al doilea) şi a personajelor-
informator (Scămosu, Parizianu, Ilinca).
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante — particularităţile perioadei postbelice,
tematica romanului, conflictul,
perspectiva narativă etc.

Modelul nr
Subiectul I ____________________________________________________________________________________ _______ (40 de puncte}

1. în textul dat, secvenţa citată se referă la o transformare radicală a cadrului social,


ştiinţific şi cultural în care trăim.
2. Două dintre elementele (de conţinut) care sunt considerate a fi materialul cultural al unei
instituţii sunt colecţiile şi operele de artă. .A
3 Noua paradigmă pe care o propune cultura deschisă presupune „ajustarea dreptului ae autor
la epoca virtualului, crearea unor opere care se bazează pe spiritul de colaborare, prezenţa
efectivă a publicului şi asigurarea accesului la artă în spaţiul digital.
4. Două contribuţii pe care cultura deschisă le are în dezvoltarea cunoaşterii în genera sun
îmbogăţirea informaţiilor despre materialele de patrimoniu pe care le deţin instituţiile şi
crearea unor instrumente/aplicaţii digitale care promovează patrimoniul şi îl aduc mai
aproape de oameni.

210
5* D„ecizia mst'tuţiilor de a-şi face patrimoniul accesibil online este oportună nu doar pentru ca
dinamizează, în esenţă, comunicarea cu publicul, ci şi prin vastitatea materialelor culturale
disponibile astfel cetăţenilor sau printr-o încurajare a cercetării şi a inovaţiei graţie faptului
că patrimoniul ajunge să facă parte din lumea virtuală, principala sursă de informare a
individului actual.
B.
Fără îndoială că o cultură deschisă presupune accesul liber al cetăţeanului la
patrimoniul cultural - în variantă digitală - pe care îl deţin instituţiile, ca ’răspuns Ia
transformările suferite de cunoaştere în prezent. De aceea, consider că, aşa cum se precizează f1 m
RaPoartele societăţii deschise,. Cultura deschisă, context european şi naţional, opţiunea
instituţiilor statului pentru o cultură deschisă nu poate fi decât extrem de benefică în societatea
contemporană, având în vedere nu doar faptul că aduce materialul cultural mai aproape de un
individ familiarizat cu lumea virtuală, ci şi faptul că o asemenea alegere constituie un avantaj
însemnat pentru cercetare şi inovaţie.
Pe de o parte, epoca recentă a determinat omenirea să petreacă din ce în ce mai mult timp
în spaţiul virtual, care s-a transformat în principala sursă de documentare a cetăţenilor, ceea ce
face ca digitalizarea patrimoniului cultural să aducă arta şi informaţia de calitate - în sens larg “
™ai aproape de public, mcurajând accesul la o cunoaştere legitimă, utilă prin excelenţă. De pdda,
Rapoartele societăţii deschise exemplifică numeroase materiale culturale, de o calitate evidenţă,
accesibile acum („colecţii, opere de artă, cărţi şi alte tipuri de publicaţii, materiale audiovizuale,
fotografii, documente de arhivă, situri arheologice şi monumente etc.”), eviden- ţimd modu1 în
care cultura deschisă le aduce mai aproape de public, mizând pe „posibilitatea distribuim şi a
reutilizării acestora printr-o licenţă care nu impune limitări de Copyright”.
■■1 P?dejaltă p3rte’ inovaîia V- cercetarea câştigă enorm printr-o asemenea opţiune a instituţiilor,
fiindcă - în definitiv - cheltuielile destinate achiziţionării de materiale culturale se reduc, iar
rapiditatea cu care specialiştii pot avea acces la un patrimoniu rar scade, în mod considerabil,
timpul acordat cercetării, permiţând, în consecinţă, implicarea imediată în noi activităţi. De
exemplu, în aceleaşi Rapoarte ale societăţii deschise se evocă avantajul semnificativ pe care
cultura deschisă îl reprezintă în acest sens („Cercetarea şi inovaţia, ca motoare ale creştem
sociale, culturale şi economice într-o societate, sunt stimulate prin acces larg Ia
cunoaştere”), evidenţiind însemnătatea unui asemenea proiect pentru societatea contemporană.
„în concîuzie> opţiunea instituţiilor statului pentru o cultura deschisă nu se poate dovedi ecat
avantajoasă, ţinând cont nu doar de faptul că aduce materialele culturale în proximitatea
individului obişnuit să îşi petreacă timpul în lumea virtuală, ci şi de faptul că se transformă intr-
un atu important pentru cercetare şi inovaţie.
Subiectul al 11-lea (10 nu netei
întregul discurs poetic se focalizează, în spiritul simbolismului, pe tema
morţii exploatând valoarea muzicală a poeziei - prin motive literare precum cele ale
instrumentelor muzicale, denotând dizarmomile existenţei - şi imaginea anotimpului agonic. încă
din mcipitul textului, se remarcă o atmosfera dominată de o melancolie sumbră, sub auspiciile
umn sfârşit inexorabil, idee redată cu ajutorul metaforei „muzică de toamnă”. In aceeaşi ' .
ldei> epItetul ”note dulci” evidenţiază aparenţele unei salvări aşteptate iluzia unei

evadan din imperiul nefast al stingerii, însă orice posibilă sugestie a aimoniei dispare sub uenţa
fatală a tanaticului, fapt reliefat cu ajutorai epitetului „marş funebru”.

211
T

(30 de puncte)
Subiectul al IH-lea
Io an Slavici, Moara cu noroc
Jtl 11*0 11C
informaţii contextualizatoare despre Epoca Marilor Clasici: cea de-a doua jumătate a
secolului al XlX-lea este marcată de o serie de metamorfoze sociale, politice,
economice si culturale, transformări regăsibile şi în modul în care fiinţa umana
înţelege să se raporteze la sine şi la lumea în care trăieşte. Aceste schimbări de
viziune sunt reflectate şi în literatură, prin apariţia unui nou curent, manifestat ca o
reacţie antiromantică, curent care poartă numele de realism. In plan autohton,
principiile estetice ale realismului prind contur prin operele marilor clasici. Opera lui
loan Slavici, fie că e vorba de nuvelistică, fie de romanul „Mara”, reflectă preferinţa
scriitorului pentru estetica realismului.
reprezentativă pentru viziunea autorului asupra lumii este creaţia literară „Moara cu
noroc”, o nuvelă psihologică de factură realistă, publicată în volumul „Novele din
popor”, în anul 1881.
S P evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-un curent

în primul rând, dimensiunea realistă a nuvelei se evidenţiază^ la ^ nivelul


intenţionalităţii actului artistic a scriitorului de a realiza o literatură mimetica.
Universul Acţionai creat de loan Slavici aduce în faţa cititorului imaginea societăţii
tradiţionale româneşti din Ardeal de la sfârşitul secolului al XlX-lea, care pare sa
fie afectată de noua mentalitate mercantilă a epocii; .
în al doilea rând, realismul prozei lui Slavici se evidenţiază şi la nivelul construcţiei
personajelor, care întruchipează adevărate tipologii umane. Batrana soacră reprezintă omul
simplu, care dă glas înţelepciunii populare. Ana este emeia supusă în cadrul familiei
patriarhale, în vreme ce Lică devine reprezentativ pentru tipologia infractorului. Ghiţă este, la
început, tipul cizmarului sărac, nemulţumit de propria condiţie socială, pe care vrea să şi-o
îmbunătăţească. Pe parcursul discursului narativ, însă, personajul este urmărit de la tipicitate la
individualizare. ^ ✓ prezentarea modului în care tema se reflectă în nuvela studiată, prin
comentarea a doua
secvenţe narative semnificative _
nuvela îşi relevă aderenţa la estetica realismului şi prin tematica abordata: cea a
familiei. Această macrotemă a textului este dublată de tema psihologică a
dezumanizării, discursul narativ urmărind prăbuşirea morală a protagonistului sub
puterea mistuitoare a banului. în acest sens, incipitul operei dezvăluie ipostaza unui
Ghiţă stăpân pe sine. Conştient de postura sa de pater familias, decide sa ia in
arendă cârciuma de la Moara cu noroc, tocmai pentru a-şi duce familia pe calea
bunăstării. Stăpânirea de sine, siguranţa în asumarea propriilor decizii se releva m
episodul narativ ce surprinde dialogul cizmarului cu bătrâna soacră: „Sa stăm pe
prispă la soare... eu uitându-mă la Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş şi
dumneata la tustrei. Iată liniştea colibei! , .
- în plus, sub influenţa Sămădăului, Ghiţă îşi periclitează relaţia cu familia. w
început, bărbatul îsi dovedeşte iubirea faţă de soţie şi de copil, manifestata pn
gesturi de tandrele'şi grijă excesivă. Influenţa lui Lică asupra cârctumarului i va
transforma pe acesta, astfel încât gesturile de tandreţe vor fi înlocuite treptat a
brutalitate. Naratorul omniscient surprinde metamorfozele bărbatului care „nu

212
zâmbea ca mai înainte, ci râdea cu hohot, de îţi era teamă de dânsul. Se juca din ce in
ce mai rar cu Ana, iar, atunci când o făcea, îi lăsa urme vinete pe corp”, analiza, la alegere, a
două componente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru nuvela studiată, din seria:
acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi
discursul epic al nuvelei dezvoltă, iniţial, un conflict exterior, între mentalitatea
tradiţională, bazată pe valori morale, căreia îi dă glas bătrâna soacră a lui Ghiţă şi mentalitatea
capitalistă, fundamentată pe valori de schimb, în care puterea supremă este banul. Acest conflict
exterior este doar pretextul pentru amplul conflict interior pe care îl dezvoltă textul, trăsătură
specifică prozei de analiză psihologică* in vederea obţinerii aspectului verosimil al universului
ficţional creat, ca trăsătură specifica^ realismului, autorul alege, pentru nuvela sa, o perspectivă
narativă obiectivă, cu o viziune „dindărăt”, care îi aparţine unui narator omniscient omniprezent
şi^ extradiegetic, ce narează la persoana a IlI-a. Obiectivitatea naratorială este însă încălcată, pe
alocuri, prin intervenţiile bătrânei soacre, ca voce A auctorială ce dă glas înţelepciunii populare,
încheierea
- reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile realismului, tematica
nuvelei, conflictul, perspectiva narativă etc.

Modelul nr. 14
Subiectul I (40 de puncte)
A.
I în textul dat, secvenţa citată evidenţiază dificultatea cu care sunt găsiţi amatorii de cărţi.
2. Doi scriitori români numiţi în fragmentul dat sunt Liviu Rebreanu si Tudor Arghezi
3. Jean Zahareanu poate fi considerat „formula librarului” graţie faptului că gestionează
impecabil relaţiile cu clienţii, oferind rapid răspunsurile sau explicaţiile necesare devenind
complicele cititorilor şi dând dovadă - necontenit - de un entuziasm molipsitor.
4. Librarul Leon Alcalay păstra cartea închisă pentru clientelă, fiindcă o socotea o cutie de
conserve închisă ermetic, pe care, dacă o deschideai, se strica.
5. Urarea lui Saşa Pană denotă, în fond, aprecierea aparte pe care poetul o are pentru Jean
Zahareanu şi pentru reuşita sa în a-i apropia pe cititori de cărţi, dovadă faptul că îi doreşte sa
aibă nenumărate volume de vândut şi - în acelaşi timp - să rămână la fel de eticient în a-i
convinge pe clienţi să îşi achiziţioneze tomuri de calitate.
B.
Este bine cunoscut faptul că profesionalismul - indiferent de domeniul în care se rnamtesta -
reprezintă una dintre condiţiile prime ale succesului, fiind semnalul unei pasiuni autentice pentru
propria meserie şUI unui comportament realmente deontologic. De aceea .nst er ca, aşa cum
reiese şt din întoarcerea în Bucureştiul interbelic a Ioanei Pârvulescu profesionalismul librarului
influenţează în chip decisiv succesul unei librării, dincolo de ramatea vo urnelor, având în vedere
nu doar faptul că acesta suscită admiraţia clienţilor si le încred1 ° rea!le agreablia cu librarul, ci şi
faptul că o asemenea atitudine stă, de fapt, la baza

213
Pe de o parte, calitatea profesională a unui librar stârneşte întotdeauna admiraţia
clienţilor, entuziasmul său devenind - nu o dată - contagios şi stâmindu-le astfel cititorilor
interesul pentru cărţi. De asemenea, profesionalismul stă la baza unei relaţii fructuoase cu
majoritatea cumpărătorilor, ceea ce îi va determina să revină constant într-un mediu in care se
simt confortabil. De pildă, Ioana Pârvulescu aminteşte admiraţia pe care Saşa Pana o are
pentru activitatea lui Jean Zahareanu („informaţia justă şi aprecierea inteligent dozata ),
evocând maniera în care elanul său ajunge să fie contagios („te poate transforma, din oaspete
întâmplător, într-un împătimit al cărţilor”). . _,,„
Pe de altă parte, profesionalismul îşi mai asumă un rol esenţial prin făptuirea asigura
încrederea clienţilor. Calitatea sfaturilor, excelenta cunoaştere a autorilor vânduţi sau
proprii în cele ale cumpărătorului”). .., -
■■
în concluzie, profesionalismul librarului influenţează, indubitabil, succesul unei librarii,
dincolo de calitatea volumelor, ţinând cont nu doar de faptul că fundamentează o relaţie
agreabilă - bazată pe admiraţie - a vânzătorului de cărţi cu clienţii, ci şi de faptul ca asigura, în
definitiv, încrederea cititorilor.
argumentele convingătoare la care apelează un librar profesionist pot transforma oricând un
cititor sceptic într-un cititor cu adevărat confident. De exemplu, aceeaşi Ioana Pârvulescu
aminteşte o serie de efecte ale încrederii pe care clienţii reuşeau să o aibă în Jean Zahareanu ( e
obişnuit [...] să intre în complicitate cu clientul [...], să-i lămurească pe profani, dar şi pe avizaţi”)
o încredere câştigată prin calităţi care ţin, de asemenea, de conştiinţa profesionala a librarului
(„cuvântul cald, zâmbetul şi emoţia cu care librarul trece fiecare carte din maim e

Subiectul al II-lea __ _________________________ _____________aLBMcţel


întregul discurs poetic s</focalizează pe tema condiţiei umane şi a timpului. încă din
incipitul textului, se remarcă supliciul profund al eului poetic, conştient de iminenţa morţii, idee
redată cu ajutorul personificării „se apropie de mine tristeţea”. In aceeaşi ordine de idei, verbele
la timpul prezent al modului indicativ („vine”, „alina”, „simt”) - imprimând un caracter obiectiv
stărilor exprimate - sugerează imposibilitatea fiinţei de a se sustrage de la curgerea nefastă a
vremii, fapt evidenţiat şi prin epitetul din versul „Această umbra tragica a timpului”. în plus,
repetiţia „adânc, adânc” denotă trăirea torturantă a unui subiect liric obligat să îşi asume - în
propria fiinţă - tanaticul, fapt reliefat şi prin inversiunile „E-n mine-o rana care nu se-nchide./ E
poate-altoiul nevăzut al morţii .
Subiectul al III-lea _____________________________ HO de puncte)

Liviu Rebreanu, Ion


juucerea -»
- informaţii contextualizatoare despre istoria romanului românesc: literatura romana
din secolul al XDC-lea se caracterizează prin preocuparea scriitorilor îndeosebi
pentru proza scurtă, preponderent nuvelistică. Fenomenul îşi găseşte explicaţia m
faptul că literatura noastră se află încă la început, iar nuvela trebuie percepută ca un
exerciţiu literar premergător unei specii mai ample, cum este romanu . storia noastră
literară înregistrează scrieri romaneşti şi pentru secolul al XlX-lea, dar nu se poate
vorbi, însă, de o tradiţie în cazul acestei specii literare. Este vorba despr romanul
„Mara” al lui Ioan Slavici, „Ciocoii vechi şi noi”, proza lui Nicoia Filimon, „Viaţa
la ţara”, creaţia lui Duiliu Zamfirescu sau „Manoil şi biena, romanul lui Dimitrie
Bolintineanu;

214
anul 1920, când Liviu Rebreanu publică opera realist-obiectivă „Ion”, coincide n
momentul naşterii romanului românesc modem.
Cuprinsul
^ evjdenţierea a doua trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un curent cm
cultural/literar
- în primul rând, caracterul realist al operei se evidenţiază la nivelul intenţionalităţii actului
artistic al scriitorului de a realiza o literatură de tip mimetic. Universul Acţionai creat
de Liviu Rebreanu aduce în faţa cititorului imaginea satului transilvănean Pripas de la
începutul secolului al XX-lea. Spaţiul rural este surprins prin elementele sale de
detaliu, astfel încât romanul dobândeşte caracter monografic, aspect de frescă socială;
în al doilea rând, romanul „Ion” se înscrie în estetica realista şi prin modul de
construcţie a personajelor, care întruchipează adevărate tipologii umane
reprezentative pentru universul rural al epocii. Protagonistul întruchipează tipul
ţăranului sărac, nemulţumit de propria condiţie socială, pe care vrea să si-o
îmbunătăţească. La fel ca orice ţăran, Ion îşi doreşte avere si o femeie pe care să o
iubească.
/ prezentarea modului în care tema se reflectă în textul narativ studiat, prin comentarea a doua
secvenţe narative semnificative
in aceeaşi ordine de idei, discursul epic abordează o tematică realistă, socială
reprezentată de problematica pământului în satul Pripas. Această macrotemă este
dublată de cea simbolică a destinului, tratată în conformitate cu viziunea tradiţională a
scriitorului asupra lumii: fiinţa umană trebuie să se înscrie în limitele unui destin
prestabilit, încercarea de a-1 depăşi având consecinţe tragice. O primă secvenţă
narativă, semnificativă pentru problematica textului, poate fi considerată cea a horei
duminicale, surprinsă în expoziţiunea discursului narativ. Această horă dobândeşte
semnificaţiile unui joc al destinului. De pildă, pasiunea cu care tinerii învârt Someşana
reflectă viziunea optimistă, vitalistă pe care omul tradiţional o are asupra existenţei. In
plus, faptul că Ion alege să o joace pe Ana, deşi o iubeşte pe Flonca, evidenţiază tocmai
destinul pe care şi-l va alege tânărul: căsătoria cu fata „bocotanului” Vasile Baciu;
episodul narativ al nunţii ţărăneşti a lui Ion cu Ana reflectă amestecul de tradiţie şi
^modernitate. Mai întâi, evenimentul nupţial este redat în maniera nunţilor ţărăneşti: ospăţul
durează trei zile, sunt prezentaţi tinerii care chiuie şi pocnesc din pistoale, starostele care
vorbeşte în versuri, este descris jocul miresei de la miezul nopţii etc. Mai apoi, evenimentul
este filtrat prin conştiinţa celor doi miri, naratorul omniscient recurgând la stil indirect liber
pentru a le reda gândurile, analiza, la alegere, a două componente de compoziţie şi de
din Seria: aC’iune’ conflict> perspectivă narativă,
limbaj, semnificative pentru spafiale^31^
relaţii temporale şi
există o circulariţate care se reflectă la nivelul conflictelor, în sensul în care toate
conflictele deschise în prima parte a romanului sunt închise simetric în cea de-a doua
parte. Conflictul central este unul exterior şi constă în lupta pentru avere pentru
obţinerea unui statut social. Acest conflict principal este particularizat printr-o reţea de
situaţii tensionate generate de protagonist: conflictul dintre Ion şi Vasile Baciu, dintre
Ion şi Simion Lungu, dintre Ion şi George Bulbuc.
Modernitatea romanului constă, însă, în surprinderea unor conflicte interioare,
redate prin stil indirect liber sau prin secvenţe monologate;
- construcţia acţiunii reflectă preferinţa scriitorului pentru structurile clasice Materialul
epic’este împărţit în două mari părţi, ale căror titluri metaforice, „Glasul pământului”
şi „Glasul iubirii”, esenţializează chemările lăuntrice între care trebuie să aleagă

215
protagonistul Fatalitatea destinului, ca trăsătură definitorie a viziunii naturaliste a
autorului, este sugerată prin cifra 13, corespunzătoare numărului de capitole ale
romanului. Din punct de vedere compoziţional, discursul urmăreşte două planuri
narative, dispuse paralel, dar care se şi intersectează. Un plan se centrează pe viaţa
ţărănimii, iar celălalt, pe viaţa intelectualilor satului.
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile evoluţiei romanului
românesc, tematica romanului, conflictul, acţiunea etc.

Modelul nr. 15
Subiectul I ------------------------------------------ ----------------------------------------------------- ^4° de punCte)
A.
1. * în textul dat, secvenţa citată evidenţiază recuperarea puterii de a iubi.
2 Modalitatea de comunicare pe care îndrăgostitul i-o propune iubitei sale sunt scrisori e.
3. Autorul scrisorii consideră că şi-a găsit liniştea, fiindcă - în pofida împotrivim lumii - a
înţeles adevărata intenţie a iubitei şi au ajuns amândoi la împăcare.
4. îndrăgostitul dă dovadă de 9 atitudine de câştigător. ...
5. Femeia iubită se obiectivează, în viaţa îndrăgostitului, ca o raţiune primă a tuturor
acţiunilor sale, întreaga lui existenţă gravitând în jurul fiinţei îndrăgite. Toate legităţile
biografiei sale - până şi timpul - sunt subordonate prezenţei feminine, dragostea
constituind, în definitiv, o experienţă de cunoaştere mai însemnată decât orice alta
experienţă imaginabilă.

g
Fără îndoială că iubirea reprezintă temeiul prim al oricărei existenţe, raţiunea pentru care
fiecare individ primeşte darul vieţii şi criteriul după care - în orice moment al biografiei sale-
omul îşi evaluează acţiunile şi reuşitele. De aceea, consider că, aşa cum reiese şi in scrisoarea
pe care Lucian Blaga i-o adresează Corneliei Brediceanu, iubirea este forma supremă de
împlinire umană, având în vedere nu doar faptul că ea fundamentează fericirea căutată
necontenit de fiecare persoană în tatonările vieţii, ci şi faptul ca iubirea s
concretizează - de fapt - ca o experienţă ultimă a cunoaşterii. ,.
Pe de o parte, orice individ are înscrisă - în străfundurile fiinţei sale - dorinţa neîntreruptă
de a se desăvârşi, de a găsi o fericire completă, care să nu cada sub semnu efemerităţii. Or,
această căutare ontologică îşi asumă drept ţinta - prin excelenţa ™bi diferitele sale forme de
manifestare (divină, familială, amicală ş.a.m.d.), fund unica , existenţială posibilă. De pildă,
Lucian Blaga mărturiseşte modul în care iubirea este smg capabilă să le readucă pacea
îndrăgostiţilor („Triumful dragostei [...] In sfârşit ma bucu linişte. Şi tu - Gaor - de asemenea”),
evidenţiindu-i efectele pozitive („şi-o sa avem linişte
dragoste şi dragoste în linişte”). . u. „ «terii
Pe de altă parte, iubirea se transformă, indiscutabil, într-o experienţa ultima a cu

216
fiindcă nicio descoperire importantă din biografia unui individ nu poate fi deplină dar* este
împărtăşită - din dragoste - cu alteritatea. Orice parcurs cognitiv are la bază relaţia cu celalalt, cu
un „altul” de la care se poate învăţa şi care poate fi învăţat la rândul său De exemplu, potrivit
aceluiaşi Lucian Blaga, revelaţia adevăratei filozofii a vieţii se învârte în junii iubirii („Tu eşti
alfa şi omega - de la tot ce fac şi trăiesc. Oare acea filozofie a vieţii nu trebme sa ţi-o mulţămesc
ţie mai mult decât tuturor cărţilor?”), echivalând - în cheie
însetatăde ^ ţ “ m o t l v al luminii - dragostea şi cunoaşterea („Oh, lumina aceea
în concluzie, iubirea autentică rămâne, desigur, forma totală - inegalabilă - a împlinirii
umane, ţinând contnu doar de faptul că ea este o cale reală spre fericire, ci şi de faptul că face
posibil accesul fiecărui om la adevărata cunoaştere.
Subiectul al II-Iea (10 Dunctef
Discursul narativ se focalizează pe o temă axiologică, evidenţiind acţiunile reprobabile ale
tâlharilor, şi valorifică, în spiritul realismului, un cert filon moralizator, completat de o
perspectivă narativă obiectivă. Astfel, naratorul - omniscient, omniprezent şi extradiegetic ce
realizează o naraţiune la persoana a IlI-a - evocă ferocitatea condamnabilă a hoţilor care nu îşi
impun mciun fel de limită în propriile abateri („întâi începuseră cu hoţia de cai; apoi o călcare
două cu cazne; pe urmă omoruri”), devalizându-1 inclusiv pe Popa Iancu din Podeni tentaţi de
bunăstarea notorie a preotului („toată lumea credea că popa găsise vreo comoară”).’ Cu toate
acestea - în cheie etică - tâlharii sunt sancţionaţi narativ, fiind sugerată pedeapsa care 11 aşteaptă
(„In sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul Dobrenilor”).
Subiectul al TTT-
IP« (30 de punctet
Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre perioada postbelică: după cel de-al Doilea
Război Mondial, societatea românească intră într-o profundă criză culturală, din
pricina instaurării la putere a regimului totalitar comunist. Noua putere politică îsi
anexează literatura, transformând-o într-un instrument de propagandă. începând cu
deceniul şapte al secolului trecut, pe fundalul schimbării atitudinii puterii, literatura
recâştigă autonomia esteticului graţie unei noi generaţii de scriitori, numită generaţia
şaizecistă sau neomodemistă. Aceşti scriitori îşi propun ca scop primordial
reînnodarea legăturii cu proza şi poezia interbelică. Ruptura de „obsedantul deceniu”
este marcată de apariţia, în anul 1960, a volumului de debut al lui Nichita Stănescu,
intitulat „Sensul iubirii”.
reprezentativa pentru viziunea neomodemistă a poetului este creaţia literară
„Leoaică tânără, iubirea”, publicată în volumul „O viziune a sentimentelor” în anul
1964.
Cuprinsul
evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un
curent cultural/ literar
în primul rând, poezia lui Nichita Stănescu se revendică de la estetica neomodemistă
tocmai datorită faptului că discursul liric reflectă conceptul de poezie
intelectualizată, poezia devenind un act artistic asumat. Artistul preia ideile şi
principiile de creaţie ate predecesorilor săi, pe care le reconfigurează dintr-o
perspectivă inedită, ce poartă vizibil amprenta neomodemismului;

217
:I
în al doilea rând, ambiguitatea limbajului, conferită de utilizarea frecventă a
metaforei, reprezintă o altă trăsătură ce face posibilă încadrarea textului stănescian în
estetica neomodemistă. în acest sens, organizarea ideilor poetice se face în jurul unei
imagini realizate prin comparaţia amplă a elementului abstract, de ordin spiritual —
iubirea - cu un aspect al lumii materiale - leoaica.
✓ prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a
două imagini sau idei poetice w
tema abordată este una tipic neomodemistă: iubirea percepută ca forma de
cunoaştere a sinelui şi a lumii. Această perspectivă asupra erosului este evidenţiată
încă din prima secvenţă poetică, ce dobândeşte aspectul unei confesiuni lirice.
Utilizarea verbelor la perfectul compus al modului indicativ, „a sărit , „a înfipt”, „a
muşcat”, proiectează momentul întâlnirii fiinţei cu iubirea într-un plan al trecutului,
astfel încât această confesiune se constituie într-un prilej de autoanaliză; cea de-a
doua secvenţă poetică surprinde tocmai schimbarea fiinţei atacate de iubire, în raport
:! i 1 cu sineie şi cu lumea. într-adevăr, erosul poziţionează subiectul liric în centrul unui
;i| [ nou univers care tocmai a luat fiinţă. Forţa agresivă, dar fascinantă a iubirii pare să
reordoneze lumea după legile ei proprii, într-un joc al cercurilor concentrice, ca
simbol al perfecţiunii: „Şi deodată-n jurul meu, natura/se făcu un cerc, de-a dura,/
când mai larg, când mai aproape/ ca o strângere de ape”.
V analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive
poetice . .
i!< titlul anticipează ideea poetică, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul transmis prin
I; discurs. Este format dintr-o structură apozitivă, „leoaică tânără”, antepusa
termenului pe careţii explică, „iubirea”. Astfel, titlul deschide un orizont de
aşteptare, avertizând cititoml asupra faptului că discursul liric se va constitui într-o
inedită definiţie a erosului. Acest titlu marchează o analogie între realitatea
interioară, abstractă, reprezentată de sentimentul iubirii, şi realitatea exterioară,
concretă, ipostaziată ca „leoaică tânără”;
la nivelul motivelor poetice, este de remarcat simbolul central, acela al leoaicei, care
devine metaforă a sentimentului iubirii, perceput ca un animal puternic, sălbatic,
viclean, ca rege al sentimentelor. Comparaţia dintre cele două realităţi transformă
iubirea într-o regină a sentimentelor, care îl înnobilează pe om. Simbolul leoaicei
sugerează patima care ia în stăpânire fiinţa, determinându-1 pe cel atacat sa; se
■' desprindă de materialitate pentru a trăi marile bucurii ale sufletului.
[ i încheierea . ....
•i i - reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - trăsăturile neomodemismului,
imaginile poetice, corelate cu temele operei, motivele literare etc.

Modelul nr .19
(4(1 de puneţi]
Subiectul I

In textul dat, expresia citată denotă pierderea dorinţei de a trăi în chip evlavioj
sărbătorile. ®
Colindătorii pot fi urbani şi suburbani. 218
3. „Starea specială de Crăciun” pe care a întâlnit-o la Lisa constă, în viziunea lui Octavian
Paler, într-un farmec generat de sinceritatea trăirii sărbătorii, de misterul celebrării.
4. Două dintre aspectele realităţii amintite de Octavian Paler, care îl determină la o întoarcere
afectivă spre trecut, sunt colindătorii urbani ori suburbani şi febra cumpărăturilor.
5. Crăciunul contemporan şi-a pierdut, în concepţia Iui Octavian Paler, dimensiunea sacră,
vizibilă în caracterul „tainic” al sărbătorii din trecut, fiind înlocuită de o atmosferă
mercantilă, în care esenţa celebrării a fost uitată şi care - în loc să promoveze pacea
caracteristică acestei solemnităţi — ajunge „să bată spre isterie”.
B.
Sărbătorile reprezintă - prin însăşi definiţia lor - un arc de timp în care atmosfera cotidiană -
care îl înglodează pe om în banalitatea profanului - iese din scena vieţii sale lăsând locul
dimensiunii spirituale. Cu toate acestea, societatea autohtonă actuală a început să elimine din
ecuaţie sacral (fără a generaliza, fireşte, însă cele mai multe dintre cazuri confirmă această stare de
fapt). De aceea, consider că, aşa cum reiese şi din convorbirea lui Daniel Cristea-Enache cu
Octavian Paler, sărbătorile din societatea românească actuală tind să nu mai păstreze o valoare
spirituală, având în vedere nu doar faptul că ele încep să se detaşeze de încărcătura lor religioasă,
ci şi faptul că logica spiritualităţii a fost substituită de o logică a mercantilizării.
Pe de o parte, sărbătorile contemporane nu mai conservă componenta ritualico-religioasă pe
care o aveau la origine, naraţiunile care le-au generat - cum ar fi, bunăoară, istoria Naşterii sau a
învierii Domnului - fiind înlocuite de mituri ale modernităţii comerciale, din seria lui Moş Crăciun
ori a Iepuraşului de Paşte. De pildă, Octavian Paler evocă această suprimare a sacrului din
solemnităţile actuale („Crăciunul de care îmi amintesc eu avea ceva tainic [...] Crăciunul de azi e
lipsit de mister”), evidenţiind dispariţia naraţiunilor care stau Ia baza apariţiei sărbătorilor („nu mă
pot împiedica să-mi spun că naşterea lui Isus a devenit şi ea «o afacere»”).

Pe de altă parte, devine evident faptul că logica spiritualităţii a fost substituită de o logică a
mercantilizării, dovadă atenţia constantă pe care mass-media o îndreaptă de cele mai multe on, în
preajma sărbătorilor, spre evenimentele din magazine ori spre modelele sezonului. în pjus,
individul contemporan pare - în genere - mult mai preocupat de aspectele organizatorice jle;

Xfe: ^ concluzie, sărbătorile autohtone actuale tind să îşi păstreze din ce în ce mai puţin J oarea
spirituală, ţinând cont nu doar de faptul că filonul lor ritualico-religios este pe cale de
^ispariţie, ci şi de faptul că sacralitatea lor se pierde sub influenţa nefastă a comerţului.
solemnităţilor decât de fundamentul lor sacra. De exemplu, potrivit aceluiaşi Octavian ^Baler,
obsesiile comerciale ale Crăciunului îi anulează, în cele din urmă, farmecul (10 puncte!
(„febra cumpărăturilor bate spre isterie, cum am văzut la televizor, şi, pe toate canalele, Coca-Cola
ne iUrează «sărbători fericite»”), scriitorul satirizând superficialitatea pe care o implică acest
^materialism excesiv („Ce taină, ce mister poţi găsi în acest Crăciun împărţit între urări
convenţionale şi publicitate?”).
rectul al II-Iea
:. :^te£ul discurs poetic se focalizează pe tema iubirii şi a condiţiei umane. încă din JGfpitui
textului, se evocă dragostea ca agent al comuniunii desăvârşite dintre fiinţe, idee jata cu ajutorai
inversiunii „Atât de obosiţi picăm unul în braţele altuia”, sugerând ritualul

2i9
iubirii ca unică posibilitate de salvare din tumultul epuizant al vieţii profane. In aceeaşi ordine
de idei, motivul literar al buzelor reflectă potenţele unificatoare ale erosului, fapt evidenţiat şi
cu ajutorul metaforei „cuvintele de dragoste”. în plus, motivul literar al luminii postulează, în
fond, iubirea ca instrument fundamental al cunoaşterii şi al evoluţiei - prin alteritate - a sinelui,
după cum denotă — în egală măsură — inversiunea „sar scântei .
(30 de puncte)
Subiectul al IlI-lea
I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută
Introducerea *
informaţii contextualizatoare despre particularităţile comediei: teatrul îşi creeaza un
microunivers propriu, în care dramaturgul se substituie naturii, creând personaje şi
locuri noi, făcând din vis realitate, pentru a aduce în faţa spectatorului o lume
inedită. Actorii sunt cei care dau viaţă personajelor plăsmuite de dramaturg, un
adevărat Demiurg care creează viaţa din nimic. în comedie, unde intenţionalitatea
artistului este aceea de a stârni râsul, personajele surprind defecte ale fiinţei umane,
fiind realizate, de aceea, prin linii caricaturale îngroşate;
- „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, în care autorul
construieşte o adevărată galerie tipologică de personaje cu punct de plecare în
teatrul clasic. Reprezentativă pentru viziunea despre lume a dramaturgului este
relaţia dintre Ştefan Tipătescu şi Zoe Trahanache, urmărită pe tot parcursul textului.
Cuprinsul , , _
✓ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele doua personaje
din textul dramatic studiat ' # _
statutul social al celor două personaje este surprins încă din „Lista cu Persoanele ,
plasată la începutul piesei. Cititorul află că Ştefan Tipătescu este prefectul judeţului,
aşadar unul dintre stâlpii puterii locale, cel mai important personaj în organizarea
procesului electoral. Puterea sa, autoritatea sunt doar nişte aparenţe, în realitate,
comportamentul său fiind unul influenţabil, dictat de sentimente. Despre Zoe aflăm că
este „soţia celui de mai sus”, nevasta lui Zaharaia Trahanache, cu opt ani mai j tânără
decât acesta. Este singurul personaj feminin într-o lume a politicului, -
dominată de bărbaţi; _ w
din punct de vedere psihologic, relaţia dintre cele două personaje este realizata pe
baza antitezei dintre caracterul slab al lui Tipătescu şi cel puternic al lui Zoe. In
această relaţie de cuplu, Tipătescu reprezintă planul afectelor, iar Zoe, pe cel al
raţionalului. M „
•/ evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin doua
episoade/secvenţe comentate . ..
relaţia intimă dintre cele două personaje, dragostea pe care şi-o poartă, reiese;' înainte
de toate, din conţinutul scrisorii, pe care prefectul i-o adresează Zoei., „Scumpa mea
Zoe, diseară venerabilul se duce la întrunire. Eu trebuie să stau acasa, pentru că aştept
depeşe de la Bucureşti, la care trebuie să răspunz pe dată. Nuffl| aştepta, prin urmare,
ci vino tu la mine, cocoşelul tău care te adoră şi te sărută e QJ mie de ori. Fănică”. Faţă
de Zoe, Tipătescu se crede irezistibil, iar limbajul utiliz||
de acesta este de un comic savuros; .,|
Scena VI din Actul al II-lea devine, de asemenea, reprezentativă pentru a surprind^
relaţia dintre cele două personaje. Zoe joacă o adevărată comedie a slăbicitrnij|
feminine, pentru a-1 determina pe Tipătescu să-l susţină în alegeri pe Na.

220
Caţavencu. „Daca ambiţia ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de ruşinea
mea, de viaţa mea, atunci lasă-mă! Să mor...”. în cele din urmă, Tipătescu cedează în
faţa rugăminţilor şi se retrage în umbra femeii pe care o iubeşte recunoscându-i, astfel,
autoritatea: „Eşti candidatul Zoii, eşti candidatul lui nenea Zaharia, prin urmare şi al
meu”, îi va spune el lui Caţavencu.
Z analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale textului dramatic studiat,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj, notaţiile autorului
conflictul principal al piesei este unul exterior şi constă în lupta pentru puterea politică,
pentru obţinerea funcţiei de deputat, între cele două tabere adverse: cea aflată la putere, care
susţine candidatura lui Tache Farfuridi, şi opoziţia, reprezentată de gruparea intelectualilor din
redacţia ziarului „Răcnetul Carpaţilor”. Acest conflict principal este particularizat prin altele
secundare, între care se remarcă cel dintre Zoe şi Ştefan Tipătescu. Femeia încearcă să îl convingă
pe Tipătescu sa-1 susţină în alegeri pe Caţavencu, astfel încât acesta să nu facă publică scrisoarea,
iar imaginea ei de femeie onorabilă să fie pătată; modalităţile de caracterizare a celor două
personaje sunt cele consacrate de textul dramatic, directe şi indirecte. Trăsăturile de caracter ale
actanţilor reies îndeosebi din gesturile lor, din fapte sau atitudini. Dialogul, ca mod de expunere
principal în textul dramatic, devine o formă prin care personajele nu numai comunică, ci, mai ales,
se comunică. Originalitatea lui Caragiale se reflectă în individualizarea personajelor prin
onomastică şi prin limbaj. De pildă, prenumele prefectului face trimitere la personalitatea
marcantă a lui Ştefan cel Mare, în timp ce numele său, derivat cu cel mai banal sufix din
onomastica românească, ,,-escu”, îl plasează în anonimat. Astfel, prin onomastică, Caragiale
surprinde discrepanţa dintre pretenţiile *' de persoană publică autoritară ale prefectului şi
caracterul său slab, uşor
r influenţabil, lăsându-se condus de sentimentele pe care le are faţă de Zoe.
încheierea
Modelul nr. 22
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile comediei, statutul , , social
Şi psihologic al personajelor, conflictul, modalităţile de caracterizare etc.
aL .
Subiectul I (40 de puncte!
ţi^
secvenîa citată se referă la tatăl care nu îşi exterioriza trăirile,
^
P Una dintre formulele prin care este numit preotul de către săteni este „cel cu barbă de argint şi
cu mintea de aur”.
Tatăl poartă în el aleanul altor orizonturi prin polimorfismul preocupărilor sale, prin ^ erudiţia
ce îi este caracteristică şi prin rafinamentul alegerilor pe care Ie face în plan “'Cultural.
Doi filosofi numiţi în text sunt Kant şi Schopenhauer.

,w Atitudinea tatălui faţă de copii se bazează — înainte de toate — pe o anume sobrietate şi


^mefienţă în a-şi exterioriza sentimentele, dar şi pe o exigenţă care îi este caracteristică, reuşind
să dea chiar impresia unei oarecare indiferenţe. Cu toate acestea, poate deveni jovial în acele
contexte în care se simte confortabil.

221
B
' Fără îndoială că părinţii au misiunea fundamentală de a fi modele pentru propriii copii.
Fiind oamenii spre care - din primele momente ale vieţii - copilul îşi meretoa
si expectantele, părinţii vor fi, în concepţia celor mici, şi primele persoane dfi™“
De aceea, consider că, aşa cum reiese şi din Hronicul şi cântecul vârstelor, text semn Lucian
Blaga părinţii pot si trebuie să fie un model pentru copiii lor, avand in vedere nu doar ftpml că
părinţii sunt responsabili pentru educaţia propriilor fii, ci şi faptul ca legaturile afective familiale
predispun întotdeauna la comportamente imitative.
Pe de o parte, în toate formele de organizare sociala dm istoria umanităţii, panii, şi asumă
responsabilitatea pentru formarea morală a copiilor, iar acest proces se bazeaza, mamte de
toate, pe calitatea exemplului parental. Fiii vor reveni sistematic - pe parcursul existenţei lor,
îndeosebi atunci când frebuie să ia decizii semnificative - la scheme e comportamente pe care
le-au înregistrat în primii ani ai vieţii. De pilda, in memoriile lui Lucian Blaga, ritatea tatălui
sugerează, de fapt, intenţia acestuia de a le oferi o buna educaţie copnlor G,Else păstra la
depărtare, într-o atitudine de asprime”), evidenţiind grija pe care o avea pentru marea corectă a
celor mici („El îşi întindea veghea asupra noastră pnn simpla sa prezenţa ).
Pe de altă parte, actul imitării se produce, în orice situaţie, pe un fond afectiv, iar con-
textul familial - graţie importantelor conexiuni emoţionale pe care le integrează ramane cadrul
în care reflexele mimetice sunt cele mai frecvente şi cele mai eficiente. Pannţu se transformă,
în consecinţă, în modelele primordiale ale familiei, transmiţandu-le copiilor inclusiv pasiuni şi
predilecţii culturale. De exemplu, în ceea ce îl priveşte pe acelaşi Lucian Blaga, preocupările
sale de mai târziu se vor îndrepta - după exemplul patern spre bete- tristică („îl Pasiona
literatura universală”), asumându-şi, de asemenea, preferinţa stalul pentru filosofie, domeniu
pentru care va opta, bunăoară, în timpul studiilor sale vieneze („El care citea pe Kant,
Schopenhauer sau 0avid Strauss, ar fi avut nevoie de oarecare aer şi zare ).
în concluzie, părinţii pot şi trebuie, fără niciun dubiu, să devină modele corecte pentru
copiii lor, ţinând cont nu doar de educaţia pe care sunt responsabili sa le-o inoculeze fiilor, ci
şi de importantele legături afective din mediul familial, care predispun - prin excelenţa - la
imitare.
Subiectul al II-lea HO puncte)
Poezia abordează tema iubirii şi a condiţiei umane. încă dm mcipihdi textul™, rate
evidenţiată muzicalizaiea fiinţei prin eros, idee redată cn ajutorul mversmm> eu cânt
încet-încet”. împlinirea iubirii se dovedeşte msa iluzorie, coborând fiinţa in tenebre
iminente ale melancoliei, după cum sugerează verbele la timpul prezent doresc „p
„răsună” (cu rolul de a exprima intensitatea trăirii într-o durata concentrataX fimd
^blate tk eDÎtetul tristul glas”. în aceeaşi ordine de idei, metafora „sageata crudului
amor refleca dualitatea trăirii subiectului liric, care este scindat între extazul dmgostei ş.
supl.cml morp, fiindcă erosul integrează - ineluctabil - germenii fanaticului, fapt
evidenţiat şi prin epite personificator „trist mormânt”.
HO de ou nete)
Subiectul al 111-lea
Liviu Rebreanu, Ion

informaţii contextualizatoare despre personajul realist: în textele epice,


personajele sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis pnn discursul
narativ _ sunt rotitele care pun în mişcare mecanismul universului ficţional. Proza
realista,

222
care se remarcă intenţionalitatea artistului de a realiza o literatură mimetic
mizeaza pe construcţia de personaje tipologice, reprezentative pentru societatea
înfăţişată de universul fîcţional; societatea
creaţia literară „Ion” de Liviu Rebreanu, publicată în anul 1920, este un roman realist
obiectiv, in care particularităţile de construcţie a protagonistului devin reprezentative
pentru viziunea despre lume a autorului.
Cuprinsul
^ prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul studiat
in punct de vedere social, Ion este flăcăul sărac din satul Pripas. Cu toate acestea este
respectat de flăcău dm sat şi temut de ţigani, care cântă la comanda lui si îl însoţesc la
cârciumă după horă, deşi George Bulbuc este cel care îi plăteşte. Drama lui este de a
nu putea semnifica nimic în ordinea socială şi umană a lumii,’ din cauza lipsei avem.
Calităţile personale nu sunt luate în seamă în cadrul acestei ierarhii de aceea
personajul este pus în situaţia de a alege între iubirea pentru frumoasa Florica şi
pământurile Anei, femeie urâtă, dar bogată;
- dimensiunea psihologică a personajului îi relevă slăbiciunea caracterială cu atât
mai mult, cu cat comportamentul său este dictat de obsesia de a avea pământ. Eroii
scriitorului transilvănean, ca şi cei din tragediile lui Eschil, Sofocle sau Euripide
tradeaza conflictul dintre pornirile contradictorii, lupta având loc între pasiune şi
raţiune. Ion se zbate între „glasul pământului” şi „glasul iubirii”, sufletul său înscriind
o sinusoidă intre cele două extremităţi.
/ evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin două episoade/secvente
comentate *
viclenia pare a fi trăsătura dominantă de caracter a personajului, evidenţiată, mai ales,
m aplicarea planului de seducţie a fetei „bocotanului” Vasile Baciu. îi găseste fetei
punctele slabe - dorinţa ei de protecţie, tandreţe şi iubire profită de naivitatea ei
lasand-o însărcinată şi determinândud astfel pe Vasile Baciu să i-o dea de nevasta.
Această trăsătura este vizibilă încă de la scena horei, plasată în partea expozitiva a
discursului epic, când tânărul alege să o joace pe Ana. Intenţiile personajului sunt
reliefate pnn gesturi şi mimică: „Ion urmări din ochi pe Ana
nepretacut”6* ****^ ^ privire’ parcâ nedumerire §i un vicleşug
- episodul narativ al nunţii ţărăneşti a lui Ion cu Ana reflectă, de asemenea, viclenia
protagonistului, tanarul stabilind momentul căsătoriei abia după ce s-a asigurat că va
obţine pământurile lui Vasile Baciu, fără să-i pese că fata ajunsese de râsul satulm La
nuntă, Ion conştientizează parcă pentru prima oară că, odată cu pământurile trebuie sa
o ia de nevastă pe Ana: „o privea şi se mira c-a putut el săruta şi îmbrăţişa pe fata
aceasta uscată, cu ochii pierduţi în cap de plâns, cu obrajii
/ gălbejiţi, cu pete cenuşii, şi care, împopoţonată cum era astăzi, părea si mai urâtă”
a d°Uă eiemente de structură de limbaj ale textului narativ
ţpm "fi5 *
nJfi? tlve pe? r? construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare,
(^ 1
limbaj ’
conflictul principal al romanului este unul exterior, social, reprezentat de lupta pentru
parnant in satul Pripas. Acest macroconflict este particularizat, la nivelul discursului
pnntr-o reţea de situaţii tensionate de care se face răspunzător protagonistul. Punctul de
greutate îl constituie, însă, conflictul dintre Ion si Vasile Baciu, declanşat mea de la
scena horei, când „bocotanul” îl face de râs pe flăcău în

223
fata colectivităţii rurale, numindu-1 „fleandură, hoţ şi talhar . Modernitatea romanului
rebrenian se relevă prin surprinderea conflictului interior pe care îl traversează
protagonistul, realitatea sa interioară fund sondata atat prin secvenţe
monologate, cât şi prin scene de stil indirect liber;
modalităţile de caracterizare a actantului sunt cele consacrate e ex ? directe şi indirecte.
Personajul^ Ion este construit prin tehnica mod™ a pluriperspectivismului, astfel încât
personalitatea sa se reflecta m conştiinţa celorlalte personaje ale textului. Vasile Baciu
îl numeşte_„fleand^, o si tâlhar”, iar preotul Belciug îl consideră „un bătăuş şi un ora de
nimic , dar ca d pământurile sale rămân în posesia bisericii, îl numeşte „un bun creştin .

Reia a u celelalte personaje, în special cu Ana, devine un adevarat


caracterizare. Comportamentul protagonistului faţa de cea pe care o va lu e nevastă se
mi loc mdir
J ^ f
modifică: este binevoitor la început ca, mai apoi, sa treaca la gesturi de brutalitate şi, în
final, să o trateze cu indiferenţă.

[nche.'ere“eluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personajului realist, statutul


social şi psihologic al protagonistului, conflictul, modalităţile de
caracterizare etc.

Modelul nr
(40 de puncte!
Subiectul 1

în textul dat, secvenţa d'itată se referă la o structură a forului interior care le este

Morivuîregretulid Autoarei «reprezintă faptul că o întreagă realitate a experienţei şcolare

AutXet™YsWeflmc|escrisul în caietele de amintiri este inutil, fiindcă - deşi ne iluzionăm


că, revenind la paginile scrise ale copilăriei, îl vom redescoperi farmecul - această lume a
începuturilor poate fi recuperată numai prnitr-° formula magica.
Două sentimente pe care le trăieşte autoarea in ultima zi de şcoala su Ş

Ultimaîi de scoală a autoarei se aşază sub semnul splendorii prin armonia muzicii clasice
dar - mai cu seamă - prin momentele de comuniune cu prietenii sai apropiaţi,
dânT cht - ciTajutorul viselor şi al planurilor imaginate - unui viitor care trebuie îmblânzit,
ceea ce dovedeşte inocenţa şi speranţele autentice ale celor trei tineri m a,
vieţii. 27

27'
Este recunoscut faptul că scrierea unui jurnal reprezintă un exerciţiu al defularn moţionale
care îi ajută pe oameni să se înţeleagă mai bine pe ei mŞ'Ş'. dar şi sa se ,
- temporar - de tumultul propriei existenţe. De aceea, consider ca, aşa cum reiese • furnalul
Ioanei Em. Petrescu, scrierea unui jumaUre un rol mportant in atemare ^ ^ generate de anumite
momente importante din viaţa, avand in vedere nu d P ^
bun prilej de exteriorizare a trăirilor, ci şi faptul că a sene despre un episo J P biografii
presupune - în acelaşi timp - a înţelege mizele şi sensurile respectivului episod.

224
Pe de o parte scrierea unui jurnal se transformă într-o ocazie semnific.*- -
exteriorizare a emoţiilor copleşitoare care însoţesc - în chip firesc - muilTS?? f existenţe,
umane. A „verbaliza” trăirile dintr-un moment important al vieţii poateTo" ^ anumite
situaţii - însăşi împărtăşirea acestor reacţii afective cu un seamăn De pildă nrn' ~ Ioane. Em.
Petrescu de a-şi aşterne impresiile legate de ultima zi de scoală înlr^un i'um^ confnma
funcţia defulatoare a acestei îndeletniciri, chiar dacă - în viitor'- paginile scrise m vor
mgadu, întoarcerea la copilărie („Am scris în zeci de caiete de amtefiiA autoa2
fen“'iff’U)’?1 C°"Stant _ Ş’’ t0t°dată’ ellberator - stările interioare („aş vrea să plâng”, „sunt
Pe de altă parte, după cum remarcă şi celebrul filosof francez Paul Ricoeur, narativizarea
unei expei lenţe trăite - îndeosebi în contextele cu un impact emoţional intens - presupune
eXpenenţe cu sens (înţelegerea ei) şi, în consecinţă, atenuarea reacţiilor I

®:.p ’
r Stncl ca
' Jurnal lm llca
P - înainte de toate - acest mecanism al povestirii
celor tra te avand astfel un rol major în gestionarea emoţiilor legate de un eveniment
important. De exemplu nu întâmplător, Ioana Em. Petrescu optează pentru relatarea fie ş
secvenţiala - a ultime, z,le de şcoală („Am ascultat la radio Serenadele [...] am discutat cu I f
t Am întelet0 aJ “ mt®lea?5’în lumina u"ui final din viaţă, ce anume a avut de câştigat
(„Am înţeles ce-nseamna adevărata prietenie”). ’°
în concluzie, scrierea unui jumal poate, fără îndoială, să atenueze emoţiile generate de
anumite momente importante din viaţă, ţinând cont nu doar de faptul că aceasta îngăduie o
rea a exteriorizare a sentimentelor, ci şi de faptul că însăşi relatarea unor episoade
bfografice
ajuta - adeseori - Ia înţelegerea celor trăite. g

Subiectul ai II-Iea ________________


(10 punctel
Pe ° axiolo8ică’ mizând P<= dialog - ca principal mod de
exmiMrT-1 TL*
expunere şi pe indicaţiile scenice. încă din mcjpitul textului, dialogul defineşte relaţiile
intre personaje, ELEVA, PROFESORUL şi MENAJERA, sugelând absurdul lumfi d?n ^
c parte, ceea ce generează o evidenta dimensiune comică, prin contrastul dintre tipurile de iscurs
fracturate prin didascalii („e mai curând o metodă decât o ştiinţă... Şi în acelaşi timp o
Sor' &drei°hMarie’ -ai tenni“«7")- De a“a- dialogul evittenţîaz^psihologia
, reliefând ^ bunaoara - reacţiile cvasi-paranoice ale MENAJEREI („Aritmetica
oseşte, enervează ), dar şi directeţea relativ nepoliticoasă a PROFESORULUI ( Ocună-te te
rog, de bucătăria dumitale”). E,wcupa te,
Subiectul al ITI-iea (30 de puncte)
I°n Creangă, Povestea lui Har ap-Alb
Introducerea
informaţii contextuahzatoare despre personajele din basmul cult: în textele epice
personaje e sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul narativ
Ele sunt rotiţele care pun în mişcare mecanismul universului fictional în basmul popular
personajele devin purtătoarele unor valori simbolice: Binele şi aul, m diversele lor
ipostaze. Spre deosebire de textul popular, în basmul cult personajele reflecta viziunea
despre lume a autorului;
ihe°rIS‘ea |U,‘ Harap’Alb” da Ion ^angă, operă publicată în revista „Convorbiri
erare , este un basm cult in care relaţia dintre Harap-Alb şi Spân devine semnificativa
pentru viziunea despre lume a autorului.

225
✓^prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
din basmul cult studiat w . . , , - „5nH
- statutul social al protagonistului este surprins inca din incipitul textului când cititorul
află că este mezinul craiului. Pe parcurs, apare in ipostaza de sluga a Spânului, ca, în
final, să dobândească statutul de moştenitor la tronul împăratului Verde, echivalent,
în plan simbolic, cu cel de iniţiat. Daca Harap-Alb este un personaj rotund, Spânul
este un personaj plat, în sensul în care statutul sau socia psihologic şi moral rămâne
nemodificat. El apare în postura de maestru spiritual sever care joacă un rol decisiv
în maturizarea eroului,
din punct de vedere psihologic, firul narativ al basmului urmăreşte conturarea
personalităţii fiului de crai, în urma probelor la care e supus de către Spân Astfe a
început, se dovedeşte naiv, nu se pricepe la oameni, fund incapabil sa distingă in re
aparenţă şi esenţă. Nu intuieşte esenţa divină a Sfintei Duminici, ce 11 apare sub
înfăţişarea de „babă gârbovă de bătrâneţe”, la fel cum nu îşi da seama ca Spânul este
acelaşi sub trei înfăţişări. Dovedeşte maturitate în înţelegerea fim umane când
intuieşte în cele cinci personaje himerice adevărate ajutoare ce-i vor fi de trebuinţa
la curtea împăratului Roş. . , ~
✓ evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin doua
eoisoade/secvenţe comentate _ .
odată trecut de proba impusă de tatăl deghizat în urs, mezinul craiului porneşte la
drum, rătăcindu-se în pădure, unde se întâlneşte cu Spânul care n apare sub trei
înfăţişări. Pentru că este încă imatur şi nu se pricepe la oameni,^ craişorul mcalca
sfatul părintesc si acceptă tovărăşia Spânului, în momentul în care acesta il ameninţă
că îl va lăsa să moară. Secvenţa narativă a fântânii este incarcata de
valenţe’simbolice, amintind de taina botezului. Intrat in puţ, mezinul craiuui
traversează o moarte simbolică în raport cu vechea sa identitate de fiinţa profana.
Aici va primi o nouă indentitate conferită de Spân, care îi da numele de Harap-Alb.
Mai mult, Spânul, în calitatea sa de maestru spiritual, îl deposedează de arme, pentru
că nu de acestea are nevoie fiul de crai, ci „să prindă la minte .< ^
- finalul textului se constituie într-o altă secvenţă narativă, semnificativa pentru relaţia
dintre cele două personaje. Harap-Alb a reuşit să treaca de toate probele la care a fost
supus de Spân, întorcându-se împreună cu fata împăratului Roş la curtea împăratului
Verde. Aceasta îl deconspiră pe Spân, dezvaluindu-i adevara identitate. Spânul îl acuză
pe Harap-Alb de divulgarea secretului şi 11 reteaza capul, provocându-i, aşadar, a doua
moarte simbolică. Fata împăratului Roş este cea care îl învie pe protagonist, gest care
marchează, în plan simbolic, dobândirea de către mezinul craiului a statutului de iniţiat.
Calul, tovarăşul de drum al lui Harap-Alb, omoară pe Spân, semn că rolul său în
procesul iniţiatic a luat sfârşit.
V analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale basmului cult stud a,
semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria, acţiune, c perspectivă
narativă, modalităţi de caracterizare _
- discursul epic dezvoltă un conflict exterior, între cele două forţe antinomice. C toate
acestea, Creangă îşi construieşte personajele pe principiul ambiguizan . aceea,
protagonistul nu reprezintă o întruchipare desăvârşita a Binelui, avand caracter
profund uman, cu calităţi şi defecte. Nici Spânul nu este o reprezentare

226
ma efiOTlm desăvâr it
' ? ’ ca în basmul popular, el jucând un rol esenţial în nror^c,P esul
i maturizam
mezinului de crai, fiind, aşadar, un rău necesar; ’
perspectiva narativă este una obiectivă, cu o viziune „dindărăt”, aparţinând,, ; unui
narator omniscient, omniprezent şi extradiegetic, care narează la persoana a Ifa
Naratorul ocupa o poziţie de extrateritorialitate în raport cu universul fictional creat,
astfel meat nu idealizează personajele, nu intervine în destinul lor, lăsându-le sa
evoîueze spre deznodământ după năzuinţe şi slăbiciuni. Oralitatea stilului ca
trăsătură specifică basmului cult, se reflectă prin intervenţiile directe ale naratorului in
discurs, încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personajului într-un
basm cult, statutul social şi psihologic al personajelor, conflictul, 1perspectivay
narativa etc.

Subiectul I
A. Modelul nr. 3 0
1.
2. (40 de puncte)
3.
4. în textul dat, secvenţa citată se referă la atingerea obiectivelor propuse.
Două emoţii negative, care sunt inamici în calea succesului, sunt tristetea si furia Controlul
5. emoţiilor este important pentru menţinerea unei excelente stări de sănătate.
emoţiilor ^ mteHgenţă emoîională a apărut atunci când a fost recunoscută importanţa
Emoţiile condiţionează, prin excelenţă, starea noastră de bine, fiind importante - în
gestionarea acestora - identificarea fiecărui afect cu care ne confruntăm, acceptarea şi
verificarea^ constanta a trăirilor personale, ceea ce oferă un evident confort psihic si
cultiva - in timp - inteligenţa emoţională, la care orice individ apelează intuitiv în situaţii
de criză.
B.
m0ţ-'1' P<>t f' d,Cfin'tC’ÎD genere> ca reac!"
nro,^ -™ P1™ afectiv - la stimulii pe care orice organism
11 percepe din exterior, ajutându-1 pe individ să identifice, bunăoară, pericolul ori
S,Tnţa e,XP,erienî °r pe Care le traversea2ă- De aceea, consider că, aşa cum reiese si din
™LZ0,,£r~ '1 VT nTf’ .?rtiCOlUl Danielei Pasăre> gestionarea propriilor emoţii constituie fără
îndoiala, o cale de adaptare a omului la lumea în care trăieşte, având în vedere
unlm'pntfl ^ " P°ate aS'8Ura SUCCeSU‘ în situapi de “iză, ci şi faptul că joacă un rol tundamental in
comunicarea cu alteritatea.
P‘'.de
° e’ em°tiile ne8ative sunt semnalul unei situaţii de criză, cu care orice PTOoana se
D
confrunta sistematic, experimentând iluzia că nu mai poate identifica o soluţie în Li tere şi’
*apt nimare, ca nu se mai poate adapta turnurilor biografice nefericite Or S"” emoţiilor .1
determină pe individ să-şi analizeze situaţia dintr-o perspectivă ie S’ n 00nI!f-Cmtă’ SâseadaP‘eze
- cu o mai mare uşurinţă - împrejurărilor de viată în mlX f ?’ P°tnV" Dan,elel PasSrc-
emoţiile au o înrâurire certă asupra proiecţiei
judecata * “ deaprc evenimentele în care este implicat („Emoţiile ne influenţează
«numim,mcmorla ?! urifudinea noastiă faţă de evenimente”), ceea ce confirmă însemnătatea
controlului acestora in depăşirea unor dificultăţi.

227
Pe de altă parte, gestionarea emoţiilor joacă un rol decisiv în comunicarea cu altentatea,
stând la baza unei relaţii funcţionale cu persoanele din jur. Controlul furiei ori transgresarea
senzaţiei de teamă sunt strategii prin care individul dialoghează în chip constructiv cu ceilalţi,
reuşind să se adapteze, prin urmare, la viziunile lor şi la puncte de vedere multiple, imediat ce
impactul „deformator” al unui afect contraproductiv a fost gestionat De exemplu, aceeaşi
Daniela Pasăre evocă funcţia corectivă a controlului emoţiilor în raporturile cu semenii („ne
diminuăm tendinţa de a ne înfuria, dacă dorim să avem relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi ),
reliefând avantajele dominării propriilor afecte în adaptarea la ceea ce se intamp a in ex erior (
emoţiile influenţează starea noastră de bine şi capacitatea noastră de adaptare la lume ).
în concluzie,’ gestionarea emoţiilor poate fi, indiscutabil, o cale importantă de adaptare a
omului la lumea în care trăieşte, ţinând cont nu doar de faptul că facilitează depăşirea situaţiilor
de criză, ci şi de faptul că stă la baza unei relaţii corespunzătoare cu altentatea.

Subiectul al 11-lea __________________ ________________________ ; ------ (10 M)


Discursul liric abordează, în spiritul modernismului, tema creaţiei, fiind constituit ca o
meditaţie estetică şi mizând pe tehnica ingambamentului (în vederea transgresăm prozodiei
clasice). încă din incipitul textului, se remarcă, în cheie metaforică, ideea unei arte care nu
poate salva - decât în chip iluzoriu - fiinţa, redată cu ajutorul epitetului „boala învinsa , ale
cărui sugestii optimiste sunt infirmate prin versul „Dar cel ce ţi-a vorbit e in pamant .
Inversiunea „cu foaia această închid porţile” denotă, în aceeaşi linie a modernismului, o
iminentă criză a comunicării, fiindcă întreaga existenţă se aşaza sub auspiciile unei evanescenţe
implacabile („E în apă. E în vânt. Sau mai departe”), inclusiv sensurile poetice fiind
condamnate la uitare, după cum evidenţiază interogaţia retorica „Ţi-a mai ramas in urechi
vreun cuvânt?”.
(30 de puncte)
Subiectul al III-lea
I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută
Introducerea .A
informaţii contextualizatoare despre comedie: specie a genului dramatic in care se
remarcă intenţionalitatea artistului de a stârni râsul prin surprinderea unor
moravuri sociale. Personajele, care întruchipează caractere, tipologii umane, sunt
realizate m linii caricaturale. Conflictul comic are la bază discrepanţa dintre
aparenţă şi esenţa, dintre ceea ce vor să pară personajele şi ceea ce sunt ele, cu
adevărat, m realitate.
Finalul comediei este unul fericit; , „
- opera literară „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale aparţine, prin trăsăturile sale
definitorii, speciei literare comedie.
Cuprinsul n .
•/ evidenţierea a două trăsături ale comediei, prezente în textul studiat , „ :m
în primul rând, la fel ca în orice altă comedie, şi în „O scrisoare pierduta | remarcă
intenţia dramatugului de a stârni râsul în rândul spectatorilor. şa explică
numeroasele tipuri de comic prezente la nivelul textului. Spre exemp || comicul de
moravuri, care este evident prin scopul artistului de a suprilî^| imaginea societăţii
româneşti din a doua jumătate a secolului al XlX-lea. In p J politic, Caragiale
înfăţişează o clasă socială pentru care demagogia, parvenitism^ şantajul, interesul
personal reprezintă un modus vivendi. De asemenea, p y triunghiul conjugal, Zaharia
Trahanache-Zoe-Ştefan Tipatescu, evidenţ J degradarea valorilor morale în plan

228
familial;

229
in al doilea rând, dramaturgul respinge retorismul şi patetismul, ca trăsături specifice
teatrului romantic, manifestând interes pentru tipologiile de personaje din comedia
clasică. De fapt, Caragiale creează în operă o adevărată galerie tipologică de personaje.
Cu toate acestea, dramaturgul îşi individualizează personajele prin comportament, nume
sau limbaj. De pildă, Zoe Trahanache este reprezentativă pentru tipologia adulterinei, dar
se distinge prin cochetărie şi inteligentă de celelalte personaje feminine dm teatrul
caragialian. Pentru că luptă pentru scopul său, poate ti încadrată in tipologia femeii
voluntare.
^ Prezentarea subiectului comediei, prin raportare la tema acesteia
- la nivelul subiectului, reprezentativ pentru lumea politica înfăţişată de Caragiale este, de
pilda, personajul Nae Caţavencu, ale cărui trăsături caracteriale sunt evidenţiate in timpul
discursului electoral. Caţavencu este un personaj histrionic Se mdreapta spre tribună plin de
importanţă, tuşeşte, bea apă, îşi şterge sudoarea de pe frunte, aratandu-se, aşadar, puternic
emoţionat. Deţine arta disimulării, astfel încât începe să plângă, atunci când vorbeşte despre
„ţărişoara mea, România”. Personajul este construit pe baza discrepanţei dintre esenţă şi
aparenţă, o adevărată sursă a comicului de moravuri. Vrea să pară un bun patriot, care îşi
doreşte cu orice preţ progresul ţării, dar, în realitate, comportamentul său este axat pe
parvenire. întregul său discurs ii reflectă atât lipsa de cultură, prin utilizarea greşită a
neologismelor (îi numeşte „capitalişti pe locuitorii capitalei), cât şi incoerenta logică, prin
formularea unor enunţuri total lipsite de sens („Industria română este admirabilă sublima am
putea spune, dar lipseşte cu desăvârşire”). în planul vieţii de familie’ egradarea morală este
conturată prin construcţia triunghiului conjugal: Zaharia Trahanache-Zoe-Ştefan Tipătescu.
Scrisoarea de amor trimisă de către prefect amantei sale, şi pierdută de aceasta din urmă,
declanşează acţiunea piesei, analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj,
semnificative pentru comedia studiată, dm seria: conflictul dramatic, modalităţi de
caracterizare a personajelor, limbaj, notaţiile autorului
it'j conflictul principal al piesei este unul exterior şi constă în confruntarea pentru puterea
.. politică, pentru obţinerea funcţiei de deputat, între cele două tabere adverse: cea aflată
■ir ? la putere, care îl susţine în alegeri pe Tache Farfuridi, şi opoziţia reprezentata de
■J intelectualii din redacţia ziarului „Răcnetul Carpatilor”, care susţine candidatura lui Nae
fi Caţavencu. Acest conflict principal este particularizat prin altele secundare: intre Ştefan
t!. Tipătescu şi Nae Caţavencu, între Farfuridi- Branzovenescu şi reprezentanţii puterii
locale, între Tipătescu şi Zoe. Conflictul comic are la bază discrepanţa dintre esenţă şi
m- aparenţă, dintre ceea ce vor să pară personajele şi ceea ce sunt ele, cu adevărat, în
sf,
realitate;
- limbajul personajelor reprezintă o reală sursă a comicului prin: utilizarea greşită
a formelor unor cuvinte („bampir” în loc de „vampir” - Ghiţă Pristanda), utilizarea
incorecta a neologismelor (Nae Caţavencu îi numeşte „capitalişti” pe locuitorii
capitalei), ticuri verbale („Aveţi puţintică răbdare” - Zaharia Trahanache) ormularea
unor enunţuri lipsite de logică („Industria română este admirabilă ffcheie SUb Imă am pUtea
spune’ dar 1]iPseŞte cu desăvârşire” - Nae Caţavencu).

reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile comediei, tematica operei,


conflictul dramatic, limbajul etc.

230
Modelul nr
(40 de puncte)
Subiectul I
A. în textul dat, secvenţa citată se referă la o lectură devenită - pentru mulţi - obicei.
1. Două funcţii pe care le avea lectura în perioada comunistă sunt aceea de a-1 ajute pe
2." cititor să reziste existenţial şi aceea de a-1 determina să îşi descopere gandtrea

în^viziunca lui Matei Călinescu, lectura într-un sistem precum cel comunist e
3. similara unei lecturi din spaţiul cameral, fiind condiţionată de acceptai gardienilor In
consecinţa, cititorul în asemenea condiţii e meticulos, concentrat şi predispus la
empahe. în cazul lui Vitalie Ciobanu, lecturile au avut rolul de a-1 determina sa işi_
4. descopere vederea exterioară, necesară sustragerii din ideologizarea comunista,
conducandu-1 de
asemenea - la valori morale alternative. .. .
5. Cititorul din perioada comunistă era obligat să îşi asume toate dezavantajele cenzum
şi ale violentei ideologice, motiv pentru care lecturile - „practicate pretutindeni
devenit, pentru el, o formă de evadare din tenebrele cotidianului, determmandu-1 astf
reziste existenţial, să îşi descopere subiectivitatea şi să nu eşueze ui plan mora.

B' Fără îndoială că orice regim totalitar mizează pe o serie de strategii care vizeaza
uniformizarea comportamentului social, îngrădirea libertăţilor umane, impunerea
forţata a unei singure ideologii şi - evident - interzicerea oricărei schimbare a aceea
consider că, aşa cum reiese şi din Lumi din cuvinte, volumul Sandei Cordoş lectura
constituie una dintre cele mai eficiente forme de rezistenţă existenţiala intr-un sistem
totalitar, având în vedere nu doar faptul că îi permite individului evadarea din realitate,
ci şi faptul ca, în genere, cititul reprezintă un excelent exerciţiu de însuşire a valorilor
morale autentice.
g Pe de o parte, lectura implică - prin însăşi natura ei - accesul ctitorului mtr-un umver

propriu cărţii, într-o altă naraţiune decât aceea a existenţei sale, reuşind sa empatizeze
cu personaje ori cu forme ale subiectivităţii care îl distanţează - fie şi temporar - de
propna biografie. Or, această cale de evadare din cotidian constituie, fără mciun dubiu,
dl" * cele mai facile şi eficace soluţii de sustragere de la rău! existenţial pe care il produce

orice totalitarism. De pildă, potrivit Sandei Cordoş, lectura devine o poarta sP^f*e£*£
experienţele „concentrationare”, fie ele la scara individuala sau naţionala (..mncţnle
dominante au fost cele de protecţie [...], eliberare interioară”), ceea ce ateste capacitatea
d
a descătuşa victimele regimurilor opresive. . .„ „-wHrWe
Pe de altă parte, cititul integrează - mai ales prin funcţia cathartica pe care o
mdephneşte - o importantă încărcătura axiologică, propunându-i individului repere
imorale^autent atunci când cititorul este victima unui sistem politic pervertit,.. Oferă “
de necesare, prin care să nu se lase indus în eroare de simulacrelc realitaţ De exemp^,
conform aceleiaşi Sanda Cordoş, făcând referire la Vitalie Ciobanu, cititul i-a
scriitorului, în perioada comunistă, prilejul de a descoperi repere axiologice lectură a
ajuns la valori morale alternative”), ajutându-1 să conştientizeze pericolul ideoW
totalitare („prin lecturi a căpătat «vederea exterioara», necesara sustragerii dm ide g
COra7niS!2cluzie.
lectura reprezintă o formă de rezistenţă esenţială pentrer victimele
rn!™KlrP:eSiV,e’-l™nd COnt nu doar de faptul * « Permite Cititorului evadarea din
spaţiul Închis al realităţii in spaţiul infinit al ficţiunii, ci şi de faptul că - prin fondul ei moral
intrinsec il ajuta pe individ să conştientizeze derapajele etice ale realităţii.
Subiectul al IT-lea ______
-------------------- - ------------------- ---------------- -- ------------(10 puncte)
. .. Clta sur rinde
j P conflictul interior al personajului feminin Vera evidenţiind
incertă PrdTonLt11^ ^ solitudinea V să experimenteze suferinţa unei iubiri
'.. ^ * se remarca, in construcţia actantei, caracterizarea directă din nartea
naratorului, care o de^rie ca fiind „încruntată şi solitară”, profilând supliciul interioTal
Snrinta r8-nd-Şte ‘ie difloile cu alteritatea. Pe de altă parte, caracterizarea ecta prin fapte ( ramanea treaza
timp îndelungat, privind din pat pe fereastră nufărul
sufietcsc C°adlîla d£ intr°Vertită 3 111161 6r°ine iD6aPabile -4» exteriorizeze^uciumu! 28

(30 de puncte)
Subiectul al 111-lea

Ioan Slavici, Moara cu noroc


Introducerea
informaţii contextualizatoare despre personajele nuvelei: în textele epice
rarafivaJF|! SUn, pU1^t”arele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul’
narativ. Ele sunt rotiţele care pun în mişcare mecanismul universului fictional
Specific nuvele, este faptul că accentul cade pe construcţia personajelor. în
centrai discursului narativ se afla protagonistul, celelalte personaje gravitând în
jurul lui
pentru a-i susţine evoluţia; J

„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, operă publicată în volumul „Novele din popor”
^tivn^rhiî°-0glCrtdte faCtT r6aliStă’în Car6 Punctul de al discursului narativ este Ghiţa, in
calitatea sa de protagonist. Existenţa sa ficţională nu poate fi
insa imaginata in absenţa celorlalte personaje ale textului, în care i se oglindesc ca'iţaţde
şi defectele. Reprezentativă, în acest sens, rămâne relaţia dintre Ghiţă si . -Lica
Samadaul, urmantă pe tot parcursul firului narativ ’
Cuprinsul
r sr,ruisocia1, psitioio8ic’morai etc-ai fiecăiuia <untre ceie d°uă !»■«*>
•: - statutul social al protagonistului este surprins încă din incipitul nuvelei, cititorul
!: descopenndu-1 in iposlaza cizmarului sărac, nemulţumit de propria condiţie socială
,1 Ba mai mult apare in postura ie pater familia* în cadrul unei familii patriarhale
Odata mutat la moara, devine cârciumar, schimbarea de statut social implicând
metamorfoze şi la nivelul statutului psihologic şi moral. Dacă Ghită este un
. fi
personaj rotund, Lică este un personaj plat, în sensul în care statutul 'său social
zona°lncutafm0ra ramânC n6modificat E1 estc Sămădăul, căpetenia porcarilor din
din punct de vedere psihologic, Ghiţă este, la început, on caracter puternic.
Stăpân pe sine, încrezător in forţele proprii, nu ia în seamă sfaturile bătrânei sale
soacre şi se muta la Moara cu noroc. Sub influenţa Sămădăului, bărbatul îşi
pierde treptat încrederea m sine şi devme slab în faţa tentaţiei de a se îmbogăţi!
aşa cum o mărturiseşte el însuşi m secvenţa monologată: „Ei! Ce să-mi fac? Aşa
m-a lăsat umnezeu. Ce sa-mi fac dacă e în mine ceva mai puternic decât voinţa
mea’ Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat că are cocoaşe în spinare”. în schimb,
Lică, un adaptat

231
al lumii capitaliste, este lipsit de măcinări interioare. Scopul sau este sa-şi
subordoneze partenerul de afaceri prin propriile-i slăbiciuni. . „
S evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre cele două personaje prin doua
episoade/secvenţe comentate
relaţia dintre cele două personaje este urmărită pe tot parcursul discursului narativ.
Semnificativă rămâne însă prima întâlnire dintre Ghiţă şi Lică, moment in care
Sămădăul îşi impune în faţa noului cârciumar propriile reguli: „Eu vreau sa ştiu
totdeauna cine trece pe aici, cine umblă pe drum, cine ce zice şi cine ce ace şi voiesc
ca, în afară de mine, să nu mai ştie nimeni. Cred ca ne-am înţeles. Se observă, aici,
modul diferit în care cei doi se raportează la relaţiile interumane Dacă, pentru Ghiţă,
relaţiile dintre oameni se bazează pe încredere, pe respect,
pentru Lică, relaţia cu partenerul de afaceri înseamnă subordonare.^
dacă la început, Ghiţă pare să fie cuprins de junghiuri la ameninţările Sămădăului, pe
parcurs, aceste reacţii se transformă într-o chinuitoare măcinare sufleteasca, deoarece
protagonistul nu găseşte în el însuşi resorturile necesare pentru a se sustrage
influenţei malefice a Sămădăului. Episodul narativ ce surprinde dialogul dintre
actanti, imediat după jefuirea arendaşului şi săvârşirea crimei, evidenţiază ipostaza
unui Ghiţă ce devine conştient că a fost o unealtă în planurile lui Lica, afirmând plin
de furie: „Tu nu eşti om, Lică, ci diavol!”. Sămădăul, mulţumit ca şi-a subordonat
partenerul, îi răspunde ironic: „Tu, Ghiţă, eşti om cinstit, dar am făcut
din tine om vinovat”. .,. , , • ^ J- *
✓ analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale nuvelei studiate semnificative
pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria: acţiune, conflict,
perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare ... ~ ^A,
textul nuvelei propune' un conflict exterior al mentalităţilor, reflectat in modul diferit
de raportare la lume a protagonistului şi a Sămădăului. Ghiţa provine dintr-o lume
tradiţională, în care banul se câştigă cinstit, iar relaţiile interumane se bazeaza pe
încredere. Pentru Lică, însă, singura realitate perceptibilă este banul, obţinut prin
afaceri murdare, iar relaţiile de afaceri presupun subordonarea partenerului. Aceasta
opoziţie între mentalităţi devine doar un pretext pentru ca autorul sa dezvolte un
amplu conflict interior, traversat de personajul principal al operei; în vederea
obţinerii efectului de verosimilitate a universului ficţional creat, autoru alege o
perspectivă narativă obiectivă, cu o viziune „dindărăt”, care 11 aparţine unui-narator
omniscient, omniprezent şi extradiegetic, ce nareaza la persoana a treia. Naratorul
ocupă, aşadar, o poziţie de extrateritoriahtate în raport cu universu ficţional creat,
astfel încât nu idealizează personajele, nu intervine in destinu lăsându-le să evolueze
spre deznodământ după năzuinţe şi slăbiciuni.
IllCh-
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personajelor m nuvelă,
statutul social şi psihologic, conflictul, perspectiva narativă etc.

232
Modelul nr. 34
Subiectul T
(40 de puncte)
A.
1.
în textul dat, secvenţa citată evidenţiază rigurozitatea notorie cu care Liviu
Rebreanu muncea.
2
' fQ°nU7a Care Liviu R
ebreanu şi-a desfăşurat cercetarea cu privire la Răscoala din
IvU / sunt Teleorman şi Argeş.
3. O caracteristică a operei rebreniene este mimetismul, fiindcă autorul porneşte - în
spiritul realismului - nu de la propria fantezie, ci de la realitate
4. Pentru a realiza romanul Răscoala, scriitorul avea nevoie nu numai de o cunoaştere
amp a şi profunda a locurilor şi a oamenilor care trăiseră tragedia, dar şi de răgazul
unei gestaţn îndelungate.
5. O trăsătură reprezentativă a lui Liviu Rebreanu este profesionalismul scriitoricesc, o
ovada fiind efortul considerabil pe care îl depune în vederea documentării pentru romanul
Rascoaia - mizând pe „o cunoaştere profundă a locurilor si a oamenilor care trăiseră
tragedia” - dublat de perfecţionismul autorului şi de exigenţa absolută pe care Şi-o asumă
faţă de sine însuşi. 5 K

B.
Este bine cunoscut^ faptul că orice efort creator - îndeosebi în materie de literatură -
mizeaza, intr-o mare măsură, pe inspiraţie - pe ideile spontane ale autorului însă acesta impune,
in egala măsură, o amplă acţiune de documentare şi de reflecţie la operele altor scriitori. De
aceea,^consider că, aşa cum reiese şi din amintirile lui Fanny Rebreanu intitulate ru a Răscoalei
cum scria romancierul, actul creator nu poate depinde exclusiv de inspira le avand in vedere nu
doar faptul că aceasta din urmă trebuie să fie completată de un solid efort de documentare, ci şi
faptul că, în genere, orice autor resubstanţiază, în operele lui elemente din lecturile sale
anterioare. ■ ’
Pe de ° parte’ conceperea unei opere literare impune, de regulă, un anumit interval P* 0
n A
»d°cumentare mai mult ori mai puţin „conştientă”. Fie că scriitorul se «documentează din propria
experienţă de viaţă - pe care o metabolizează ficţional - fie că porneşte in cautarea propnu-zisă a
unor repere factologice şi dialoghează cu participanţii la un gvemment pe care doreşte sa il
restituie narativ, această etapă a culegerii datelor rămâne de fiecare data, obligatorie. De pildă,
potrivit lui Fanny Rebreanu, soţul său miza - pentru a-şi §erie capodoperele - pe o informare
temeinică („Ca să poată ajunge la scrierea epopeii
TI M !araneŞt1’ - “ a™‘ neV°ie [-] de 0 cunoaStere amplă şi profundă a locurilor şi a SSmemlor care
trăiseră tragedia”), ceea ce confirmă însemnătatea unei ample documentări în şederea scriem
unui roman de calitate.
de al? Parte> orice autor ajunge să creeze o operă recompunând frânturi ale memoriei lectura,
sau
resemantizand pasaje care l-au impresionat şi revendicându-se - indiscutabil - ^qihînnUr;[t!i ™odele
aucţ°rfle- Fără această componentă intertextuală, literatura nu este Soi m fmdCa ^ C°nStă m recombinarea

subiectivă - ceea ce îi conferă, de fapt l^nalitate a unor prototipuri pe care creatorul le preia, de cele
mai multe ori, din marile a i e?PeneiJei sale livreşti. De exemplu, conform aceleiaşi Fanny Rebreanu,
soţul său se 1 a lnCf;Putul redactarn unui roman - în căutarea celebrului ritm („De altfel aici în £ 1
Capito1’ e &reutatea cea mare, fiindcă aici se dobândeşte ritmul întregului roman”), Jare

233
se traduce, de fapt, ca o intersecţie a subiectivităţii creatoare cu materialul livresc necesar
construcţiei textuale. . . . .. _rtnt
în concluzie, actul creator nu poate depinde, în mod exclusiv, de inspiraţie, ţinând cont
de faptul că faza documentării este indispensabilă în conceperea unei opere, dar şi de faptul ca
orice autor revine - în procesul lui de creaţie - la memoria sa de lectură.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Textul dramatic citat surprinde conflictul interior al personajului Mohamed, evidenţiind
tribulaţiile unui erou care se confruntă cu o angoasă existenţială perpetuă, in pofida marilor sale
biruinţe. Pe de o parte, se remarcă, în construcţia actantului, caracterizarea directa din partea lui
Stratos, care îl descrie ca fiind „nefericit”, profilând supliciul interior al personajului cvasi-
damnat la neîmplinire. Pe de altă parte, caracterizarea indirecta, prin limbaj („Toţi iubim si
suntem neînţeleşi. Spune-mi unul care a fost înţeles...”), denotă .mpos.b.l.tetea unei comuniuni
autentice a eroului cu alteritatea, inclusiv iubirea pierzandu-şi funcţia ei
unificatoare.
(30 de puncte)

Subiectul al III-
George Bacovia, Plumb
Introducerea ., ■„c- .
informaţii contextualizatoare despre simbolism: considerat^ o pnma forma de
manifestare a modernităţii în artă, simbolismul se cristalizează în Franţa sfârşitului
de secol al XlX-lea, originile curentului fiind strâns legate de manifestările, in
pictură, ale impresionismului. în plan autohton, curentul simbolist marchează pnma
formă de sincronizare a literaturii române cu cea europeană graţie activităţii
desfăşurate de Alexandru Macedonski la revista Literatorul. Alătun de Dimitrie
Anghel, Ştefan Petică sau Ion Minulescu, George Bacovia se revendica, pnn
întreaga sa creaţie, de la principiile estetice ale simbolismului;
reprezentativă pentru viziunea despre lume a poetului este opera literara Plumb, o
poezie ce deschide volumul cu titlu omonim, din 1916.
^UP evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat intr-un
curent cultural/literar . ., „
_ în primul rând, la fel ca Charles Baudelaire, George Bacovia surprinde, m discursul
liric corespondenţele dintre elementele ce compun universul: „parfum, muzica,
culoare - toate se îngână şi-şi răspund”. Astfel, dacă primul catren se centrează pe
imaginea unei naturi reificate sub puterea plumbului (sicriele sunt „de plumb , florile
sunt „de plumb”, natura întreagă poartă „funerar vestmânt”), in cea de-a doua strofă
este dezvăluită realitatea interioară a fiinţei, sentimentele eului tmă mortificate sub
puterea metalului fanatic („Dormea întors amorul meu de plum ),
- în al doilea rând, poeţii simbolişti caută să îndepărteze poezia de pictura şi sa o apropie
de muzică, întrucât, aşa cum afirma Paul Verlame, „Muzica mâine toate1” George
Bacovia aderă la acest principiu estetic de creaţie, astfel încât, poezia Plumb, repetiţia
simbolului central plumb şi a conjuncţiei coordonatoare j conferă discursului o
muzicalitate tristă, apăsătoare şi monotona, asemenea un marş funebru.

234
^ prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat nrin rnm *.
5P
doua imagini sau idei poetice comentarea a
poezia Plumb fructifică o tematică în conformitate cu imaginarul simhniict - varianta
sa decadentă: moartea, iubirea şi condiţia artistului. Tema morţii surpnnsa încă din
incipitul discursului poetic, unde verbul ia imperfect dornieaii”6alaturi de epitetul
„adânc’’, sugerează ideea unui somn continuu, echivalent în cazul ui Bacovia, cu
moartea. In viziunea eului decadent, moartea nu mai este percen^ă la fel ca la
romantici, un univers compensatoriu, o formă de salvare a fiinţei’ Bacovia anunţa
„ruptura de utopia romantică”, în sensul în care, pentru el viata si moartea devin
sinonime; ’ ’ **
- deoarece deschide volumul de debut al autorului şi întrucât conţine sugestii referitoare la
condiţia artistului, opera literară Plumb poate fi inteipretată si ca o artă poetica implicita.
Textul surprinde ipostaza artistului care traversează tripla criză specifică omului modem.
Mai întâi, este observabilă o criză a sinelui, ipostaza unei fiinţe care îşi resimte realitatea
interioară „de plumb”. Mai apoi, apare ipostaza artistului damnat la o existenţă solitară,
societatea însăsi fiind imaginată ca un cavou, fri această lume superficială, artistului nu i
se aduce nicio formă de omagiu coroanele fiind „de plumb”. Finalul discursului conţine,
prin metafora „aripile de plumb , sugestia crizei comunicării fiinţei cu transcendenţa,
analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul
poetic studiat, din sena: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi) motive
titlul anticipează ideea discursului, fiind în strânsă corelaţie cu mesajul transmis de
text. Din punct de vedere fonetic, cuvântul-titlu este format din patru consoane care inc îd
vocala „u . Este sugerată, astfel, ideea de univers închis, în care fiinţa se simte captivă, damnată
definitiv la o existenţă solitară. Din punct de vedere morfologic, cuvântul-titlu este alcătuit
dintr-un substantiv comun, nearticulat. în acest fel cititorul este avertizat asupra faptului că
universul imaginat de Bacovia este unul al obiectelor, în care orice formă de viaţă este anulată;
la nivelul motivelor poetice, este de remarcat simbolul central al textului, plumbul care prin
repetiţie, îşi relevă caracterul de laitmotiv. Poetul recurge la acest simbol implicit pentru a
sugera anumite stări. Plumbul este un metal, sugestie a anorganicului, a lipsei de viaţă, care
induce, prin toxicitatea sa, ideea morţii. Greutatea metalului sugerează apăsarea sufletească, în
vreme ce cromatica gri „ induce spleenul ontologic,
încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - trăsăturile simboliste, imaginile
poetice, corelate cu temele operei, motivele literare etc.

Modelul nr. 55
i Subiectul T ____________________ ___
(40 de puncte)
!
[ textul dat, secvenţa citată reliefează faptul
\ un interes corespunzător. că aspectele ludicului nu au beneficiat de
2- Jocul este o problemă foarte serioasă şi foarte
ideea de lucru facil. dificilă, în vreme ce joaca este asociată cu

235
Asemănarea dintre joc, artă şi matematică constă în faptul că toate! trei mizează
3. instrumentele ficţionalităţii, pe întemeierea unei noi lumi, pornind d

Două^di'ntre perspectivele din care au fost analizate mecanismele jocului sunt cea
4.
î'i^concepda Tutoailui8libertatea ludică presupune, înainte de toate, o transgresare a
5. TdunlorPaxiologice, fiindcă - în interiorul unui joc - erorile nu sunt semnate c m degrabă, se
transformă într-un suport al învăţăm, dandu-i subiectului libertatea de şi exploata, în chip
legitim şi constmctiv, curiozitatea şi imaginaţia.

B
’ Fără îndoială că jocul rămâne una dintre activităţile umane în care individul se percepe pe
sine însuşi mai puţin responsabilizat şi în care mizele etice nu sunt deerabă - fac obiectul unei
continue descoperiri. De aceea, consider ca aşa cum reiese şi din Jwul ca libertate volumul
semnat de Solomon Marcus, jocul poate fi socotit o forma de manifestare a libertăţii umane,
având în vedere nu doar faptul că el cade sub incidenţa eticului într-o mai mică măsură decât
realitatea - fiind, de fapt, cadrul în care moralitatea ajunge sa fie învăţată -, ci şi faptul că, în
genere, regulile unui joc nu sunt definite mea de la început, c.
createpedeT
pTrte, jocul - deşi se constituie ca o replică la realitate - îl responsabilizează mult
mai puţin pe participant decât contingentul. Acesta rămâne cadrul cvasi-ficţional in care
individul nu îşi asumă, în mod direct, eticul, ci - mai cu seamă - are o ^vela*'e a lu^m°^la j se
dezvăluie pas cu pas, însuşindu-şi-o pentru experienţele cotidiene ^ dialectică a iocului îl
confirmă.ca un spaţiu, prin excelenţa, al libertăţii ^necesare oricărei descoperiri De pildă,
potrivit' lui Solomon Marcus, dreptul la „eioare es e una ™r expresiile evidente ale libertăţii
dintr-un joc („un aspect al libertăţii ludice este dreptul de a greşi în mod repetat”), avantajând
creativitatea („greşeala fund o condiţie a creaţiei şi, uneo ,
ChiarpeSdfahă
^"'reprezintă un cadru ficţional, întemeiază o nouă lume, care - în consecinţă
nuTi are încă legităţile stabilite. Copiii, mai ales, au fascinaţia cream de reguli în orice
activitate’ludică iar această revelaţie treptată constituie unul dintre mecanismele prin
cZTdiv“doa cl îşi exploatează libertatea, dar o şi învesteşte cu sens, înţelegând m bine ralul
pe "care aceasT îl îndeplineşte în viaţa reală. De exemplu, conform aedu,^ Solomon Marcus,
regulile unui joc sunt „destăinuite” în etape („regulile sale, daca exis a
sut formulate de if început, ca la tenis sau la şah, ci ^
întrucât - contrar multor clişee - nu aspectul normativ este esenţial in definirea ludi ,
exersarea unei anumite independenţe („Accentul a căzut mereu pe latura restrlc ^’ |!0 g de
impunere a unor reguli. Totuşi, jocul este, în primul rând, o manifestare a libertăţi, la care
^rămâne, prin excelenţă, un „teritoriu’; de manifes^ a « umane, ţinând cont
de faptul că responsabilitatea etică a participanţilor este mai m c activităţile ludice decât în
realitate, dar şi de faptul că - într-un asemenea context - regulile
sunt prestabilite, ci inventate succesiv.

Subiectul al Il-lea_ -------------------- . ---------------------------------------------- ” - de


întregul discurs liric se focalizează, în spiritul modernismului pe sine, mizând - în
linie expresionistă - pe o problematica a eulu. stihial. Inca din incp

236
textului, se remarcă, în cheie alegorică, umanizarea unei naturi capabile să refl, . - ■,
fim e., idee redata cu ajutorul personificării „Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile’^ poetica
tipic modernista - a „urâtului existenţial”. Epitetul „tristeţi nedesluşite” °
ontologica a unui subiect incapabil să perceapă sensurile lumi , ajungând să se° v inclusiv de
sine însuşi. Eul stihial îşi „pulverizează” - în consecinţă - interiori^ ^ cadru exterior,
supravieţuind în formele externe ale unui univers cu care se îdenfifică ^ evidenţiat prin
ampla imagine vizuală „durerea/ ce-o simt, n-o simt în mine / piept,/ ci-n picurn de ploaie
care curg”. ’ mima,/ in
SUBIECTUL al ITT-I^ {30 de puncte)
I*L. Caragiale, O scrisoare pierdută
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre personajul comediei: teatrul îsi creează un
ZrnTftLTd’ 56 SUbStitUie naturii’ creând Penaje ^

uri noi, făcând din vis realitate, pentru a aduce în faţa spectatorului o lume inedita. In
comedie, unde intenţionalitatea artistului este aceea de a stârni râsul
”ai:î„7oTatefefeCte a'e fi”tei Umane' flind realiZate' de aceea> P™
- „O scrisoare pierdută” de IX. Caragiale este o comedie de moravuri, în cate autorul
construieşte o adevărată galerie tipologică de personaje cu punct de plecare în
con^u/t eS1°' DTa aCeSt6a f diStinge Ş*efan TiPătescu’ Particularităţile de asupra ljmii PersonaJ
devenind reprezentative pentru viziunea autorului
Cuprinsul
/ prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din comedia studiată
statutul social al personajului este prezentat în „Lista cu Persoanele”, plasată la
începutul piese,. Ctitorul află că Ştefan Tipătescu este prefectul judeţului, aşadar p ...
ln re s a P11 puterii locale, cel mai important personaj în procesul electoral Poziţia sa

marcanta este doar aparentă, în realitate comportamentul său fiind dictat de


sentimentele de iubire pe care le manifestă fată de Zoe-
" fnfluPentahn ep?rderePf h°l0gic’. $tefan TiPStescu ™P™jna un caracter slab, uşor influenţabil
Personajul se autovictimizează, susţinând că şi-a sacrificat o carieră la
centru „de dragul partidului şi al lui Zoe”. în realitate, însă, el nu face nimic pentru
a-şi depăşi condiţia, fimd un adaptat la lumea în care trăieşte. Versatilitatea
cSTfurie11*11 m SăU Se reflectă în schimbările de atitudine, trecând brusc de la
/ Und ***** * CaraCter 3 peiSOnaJ'ului alcs două episoade/secvenţe

scrisori/de ^ Ş*efan T!pâtescu reiese- înainte de toate, din conţinutul


a™°r
<f „care !-° t'rtmite amantei sale: „Scumpa mea Zoe, diseată
venerabilul se duce la întrunire. Eu trebuie să stau acasă, pentru că aştept depeşe de a
Bucureşti, Ia care trebuie sa raspunz pe dată. Nu mă aştepta, prin urmare, ci vino
• tre’C,°C0ŞeM taU Cate tC ad0ră Ş1 te sărută de 0 mie de ori* Fănică”. Această jiistola evidenţiază nu
numai relaţia amoroasă, adulterină dintre cei doi, cât mai
Si dTlneASe,mllllCat'vă pent™ a înţelege trăsătura principală de caracter a bărbatului. Acest
personaj este construit pe discrepanţa dintre esenţă şi aparentă

237
I

comicul reieşind din pretenţiile sale de a fi o personalitate autoritara in viaţa politica


si adevărata sa realitate, un individ care acţionează pe baza sentimentelor^
- tot sub impulsul emoţiilor acţionează şi atunci când „Răcnetul Carpaţilor anunţa ca
în numărul de a doua zi va fi reprodusă „o interesantă scrisoare sentimentala a unui
înaU personaj din localitate către o damă de mare influenţă”. Fara sa analizeze
situaţia, îi ordonă lui Ghiţă Pristanda să îl aresteze pe Caţavencu, dar Zoe 11 dejoaca
planurile si îl asigură pe contracandidatul politic de sprijinul sau. .
✓ analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale comediei studiate
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, con ic , mo a i a,i
caracterizare, notaţiile autorului , ,
- conflictul principal al piesei este unul exterior şi constă in lupta pentru puterea
politică, pentru obţinerea funcţiei de deputat, între cele doua tabere adverse, cea
aflată la putere, care susţine candidatura lui Tache Farfiiridi şi «pozt.ia, reprezentată
de gruparea intelectualilor din redacţia ziarului „Răcnetul Carpaţilor, care îl susţine
în alegeri pe avocatul Nae Caţavencu. Conflictul comic rezulta dm surprinderea
discrepanţei dintre aparenţă şi esenţă, dintre ceea ce voi sa para personajele şi ceea
ce sunt ele cu adevărat,
- modalităţile de caracterizare a personajului sunt cele consacrate de textul dramatic:
directe si indirecte. Originalitatea lui Caragiale se reflecta m individualizarea
personajelor prin onomastică şi prin limbaj. De pildă, prenumele prefectului face
trimitere la personalitatea marcantă a lui Ştefan cel Mare, în timp ce numele sau,
derivat cu cel mai banal sufix din onomastica romaneasca, ,,-escu , îl plaseaza in
anonimat.
InCh!ieremluarea
sintetică -a tuturor ideilor importante - particularităţile personajului comediei,
statutul 'social şi psihologic al personajului, conflictul, modalităţile de
caracterizare etc.

Modelul nr. 57
(40 de puncte)
Subiectul I
A.
1. textul dat, secvenţa citată evidenţiază plictiseala şi dezgustul experimentate in
>ordarea temei. . . „
2. ouă personaje literare amintite în text sunt Tănase Lumânărarul şi Dinu p^urlca . pocile
3. nu pot fi delimitate strict, întrucât - cel puţin pentru o perioada -■ coexiste, ,arent
armonios, reminiscenţe ale vechii paradigme ş. germeni, noutăţi,, care,
îzvoltându-se, vor substitui modelele trecutului.
4. louă dintre sursele modelelor în vremurile de demult erau persoanele de caracter ş

5. ^concepţia autorului, tinerii de azi visează, în mod eronat, la obţinerea uneJJ^” hip
spectaculos. în cheie ironică, autorul susţine faptul ca singura mo îv p
naratul nu recurge - în propria devenire - la antimodele din
-ăturică) îl constituie simplul fapt că nu mai are, in bagajul sau cultural
□maneşti ale trecutului, revendicându-se de la modele care n sunt - la ora actuala
nai uşor accesibile.

238
B.
Se ştie ca epoca în care un individ se formează ÎI predispune - în chip firesc i reflexe
soc,ale, opţiuni culturale şi clişee ideologice, având o înrâurire semnific* LT™* modului in
care acesta îşi canalizează admiraţia în societate. De aceea, consider că » “pra reiese Şl dir\
Repede privire de jur împrejur, articolul semnat de Nicolae Prelipceanu’ ale„CUm modelelor de
către .meri este influenţată, prin excelenţă, de epoca în care Mes^T* formează avand ,n
vedere nu doar faptul că aceştia sunt - prin însăşi natura lor - ® M l ideologiile vrem.,, c, ş,
faptul că dorinţa lor de a fi acceptaţi într-o comunitate îi ,,oblS' ă îşi asume modele
convenabile respectivei colectivităţi. »Sa
Pe de o parte, în orice paradigmă a istoriei, dezvoltarea individului este influenţată de n
anumita ideologie, care devine comună prin mass-media şi prin „doctrine” sociale , Ia modă” Or
aceste idei-clişeu 11 vor orienta întotdeauna pe tineri - care, fiind în formare, se dovedesc extrem
de receptivi la „preceptele” societăţii - spre modelele umane care le obiectivează De pilda potrivit
lui Nicolae Prelipceanu, tinerii metabolizează, în alegerea propriilor exemole spiritul mercantil
d i u r n i i contemporane („doar şi ăla se îmbogăţea spectaculos aşa cuS viseaza astazii orice tanar
), spirit care constituie, de fapt, nucleul ideologic al prezentului
Pe de alta parte, dorinţa legitimă a oricărui tânăr de a fi integrat într-un anturaj - care se
fiindamenteaza, aşa cum evidenţia şi Aristotel, pe o calitate caracteristică omului! aceea de fiinţa
sociala -- « îndreaptă atenţia, fireşte, spre modelele umane acceptate, în genere de respectivul
anturaj. Or, asemenea microcomunităţi sunt cele care oglindesc cel§mai fidel atmosfera unei
epoci, fiindcă se coagulează cu ajutorul „instrumentelor” specifice actualităţii cum ar fi, bunaoara
m prezent, reţelele de socializare. De exemplu, conform aceluiaşi Nicolae Prelipceanu, primele
modele la care recurg tinerii sunt cele din proximitatea lor socială („şi r A ' sa Cltefca Pentry a-şi alege
modelul, când sunt atâtea altele mult mai aproape”) fnn ca mentalitatea recenta n obişnuieşte să
opteze întotdeauna pentru soluţii confortabile, n concluzie, epoca în care tinerii trăiesc
influenţează, negreşit, felul în care îsi ales
C? n! de faptul Că aceasta Vl familiarizează cu o anumită „doctrină” socială§
IZ’
da şi de faptul ca dorinţa celor în formare de a fi integraţi într-un anturaj îi orientează întotdeauna
spre exemplele umane corespunzătoare.
Subiectul al Il-lea (10 puncte)
Textul dramatic citat abordează o temă axiologică, mizând pe dialog - ca principal mod de
expunere - şi pe indicaţiile scenice. încă din incipitul textului, dialogul defineşte Relaţii le
rcePCînSraf; POMP'L,AN Şi ?IE,*NESCU- asumându-şi valenţe moraliza,otf si
ornice, îndeosebi prin capacitatea de disimulare a lui POMPILIAN, reliefată - în eeală
măsura - prin didascalt. („continuând jocul inocenţei”). De asemenea, dialogul evidentfază
psihologia eroilor, profilând - bunăoară - vocaţia justiţiară a şefului care sancţionează si
SmSU Sljba rnlllll' (”Frumos> n-am ce sPune! Şi nici nu cred că e prea scump'”) dar Lmin?’)rea ^ ™ ^
re atlv,smilIm etlc Pe care î! dovedeşte POMPILIAN („Tu mă jigneşti

SUBIECTUL ai m -lea (30 de puncte)


Introducerea”1^ PetreSCU’ ^ltima n°apte de dragoste, întâia noapte de război
informaţii contextualizatoare despre personajul modernist: diferenţa dintre omul
tradiţionaj şt cel modem se poate face având în vedere modul în care aceştia se
raportează la lume şi la o forţă transcedentală. Astfel, dacă pentru omul
tradiţional

239
realitatea exterioară şi fenomenele ei există independent de voinţa lui, pentru omu
modem singura realitate care contează este cea a propriului eu; _ .
reprezentative pentru viziunea omului modern asupra lumii sunt particularităţile de
construcţie a personajului Ştefan Gheorghidiu, protagonistul romanului subiectiv,
de analiză psihologică, „Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război , al lui
Camil Petrescu, publicat în anul 1930.
✓ P prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului dm romanul studiat
relatarea celor două experienţe ontologice surprinse în roman - iubirea şi razboiu
relevă constantele psihologiei lui Ştefan Gheorghidiu. Prima dintre acestea, iubirea,
este trăită sub semnul incertitudinii şi este un zbucium permanent in cautarea
adevărului. Hipersensibil şi orgolios, personajul îşi amplifică drama, pentru ca el îşi
exagerează suferinţa, ridicând-o la proporţii cosmice. Cea de-a doua experienţa
fundamentală în planul cunoaşterii existenţiale este războiul, frontul, o experienţa
trăită direct, care constituie polul terminus al dramei intelectualului.
Ştefan Gheorghidiu este un inadaptat la sistemul de valori al unei lumi pe care o
consideră superficială, ipocrită, frivolă, intr-un cuvânt, lipsită de valon morale
Traseul său ontologic pare să se asemene cu cel al Luceafărului^ personajul
eminescian. La fel ca Hyperion, protagonistul romanului camilpetrescian renunţa
pentru o vreme, la lumea ideilor absolute pentru a trăi experienţa eresului, adoptând
cunoaşterea dionisiacă. în momentul în care conştientizează însă că lumea realului
este una artificială, dominată de valoarea banului, protagonistul^ adopta starea de
ataraxie stoică. Măreţia acestui personaj constă tocmai în faptul ca el nu este dispus
să accepte compromisul. .
/ evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin doua
episoade/secvenţe

-Om^nadaptabilitatea şi luciditatea excesivă devin, în aceste condiţii, principalele


trăsături de caracter ale personajului, fiind evidenţiate, în plan discursiv, pnnhvo
serie de episoade narative, menite a-i reliefa zbuciumul interior. Relevant ramane,
însă, episodul narativ în care Ştefan Gheorghidiu se află in permisie la
Câmpulung, unde petrece o noapte de iubire alături de Ela. Bolnav de gelozie, nu
se poate bucura de voluptatea aceste nopţi, ci analizează gesturile soţiei. Astfel, un
simplu gest banal al femeii de a-şi aprinde o ţigara îl „îmbolnăveşte pe barba u
aflat în căutare de certitudini; „ ..
- finalul discursului epic se constituie într-o altă secvenţa narativa semnificativa
pentru ilustrarea trăsăturilor de caracter ale protagonistului.^ întors de pe tron
Ştefan Gheorghidiu conştientizează că nu mai simte nimic faţă de Ela, despre car
afirmă că „O priveam cu indiferenţa cu care priveşti un tablou”. Primeşte o
scrisoare anonimă, prin care este înştiinţat că Ela l-a înşelat cu domnul G., insa
această epistolă nu-i provoacă niciun sentiment: „Mă simt extenuat şi nu-e
indiferent, chiar dacă este nevinovată”. Aşadar, fara sa dea vreo Şxphcaţ ,
protagonistul decide să se despartă de cea pentru care odinioară era capabil chiar

analizata alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale romanului Prolog10studiat,


semnificative pentru construcţia personajului, dm sena: acţiune, perspectivă narativă,
modalităţi de caracterizare

240
- pentru că este o proză de analiză psihologică, romanul „Ultima noaote ^ A mtaia noapte
de război” dezvoltă un amplu conflict interior protagonist. Discursul epic aduce în
prim-plan ipostaza unui personaT' ramantat. Daca, la început, adept al filosofiei lui
Immanuel Kant, protagonistul e<^ ’ de părere ca „singura realitate care contează este
cea a propriului eu si că în ** J1 aceasta totul e o bestialitate”, în final, cititorul
descoperă ipostaza unui GheomhiH metamorfozat. Experienţa frontului i-a schimbat
în totalitate principiile de viată si sistemul de valon, ajungând la conştientizarea
faptului că nu omul este cel care
modelează realitatea exterioară, ci această realitate este cea care îşi lasă amprenta
asupra fiinţei; * picm
a
perspectiva narativă este una subiectivă, cu o viziune „împreună cu” aparti- nandu-
i unui narator implicat, homodiegetic, care narează la persoana I. Astfel cele două experienţe
prezentate dobândesc, în romanul camilpetrescian, o notă de certă modernitate cu atât mai mult,
cu cât sunt redate din perspectiva unică, subiectivă a personaj ului-narator. încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personalului
modernist, statutul social şi psihologic al protagonistului, conflictul, perspectiva
y
narativa etc.

Modelul nr. 62
(40 de puncte)
Subiectul I A.
2. în textal da‘, secvenţa citată profilează dorinţa lui Eminescu de a nu fi întunecat viata si
sufletul Veromcăi Micle. 5’

Doua dintre motivele pe care le invocă îndrăgostitul pentru a-şi justifica întârzierea
3.
redactam scrisorii le constituie faptul că s-a mutat şi munca zilnică.
Modul în care autorul scrisorii se raportează la povestea de iubire se traduce prin faptul ca
acest sentiment generează - în concepţia sa - mai multă bucurie în propria existentă decât
ar permite limitele unei vieţi invadate de supliciu, dar şi prin faptul că trăirile
îndrăgostiţilor sunt infinite, împotrivindu-se principiilor acestei lumi decăzute motiv
pentru care Eminescu este sceptic cu privire la viitorul dragostei sale şi se teme de o
posibila pedeapsă. ¥

4. Promisiunea pe care îndrăgostitul i-o face iubitei este aceea de a-i scrie mai frecvent de
acum înainte.
5. Imaginea îndrăgostitului se aşază, în esenţă, sub semnul suferinţei, fiindcă absenta iubitei
antrenează o serie întreagă de suplicii în propria lui existenţă, de la suferinţele fizice -
motivate tot prin lipsa fiinţei îndrăgite - la izolarea implacabilă pe care trebuie să o
traverseze ori la epuizarea ontologică pe care nu ezită să o evoce („obosit de viaţă”).
B.
alterifje?ter-Că,mărîU?Sirea propriilor sentimente constituie un exerciţiu de comuniune cu si 1 flmd nnul
dintre „mecanismele” relaţionale prin care individul le oferă o parte din ne dm propriile stări şi
experienţe - celor din jur. De aceea, consider că, aşa cum reiese şi am scrisoarea adresata de
către Mihai Eminescu Veronicăi Micle, mărturisirea propriilor

241
sentimente reprezintă, prin excelenţă, o formă de eliberare sufleteasca, avand m vedere nu doar
faptul că implică o exteriorizare a unor trăiri care „tensionează” fiinţa, ci şi taptul ca, de multe
ori, momentul confesării unor stări rămâne un „ingredient” esenţial in concilierea
persoanelor. ^ atunci când un individ îşi interiorizează excesiv sentimentele,
experimentează, inevitabil, o tensiune emoţională, marcată de angoase şi de crize repetate in
relaţiile cu ceilalţi. Or, mărturisirea unor stări presupune, de fapt, o formă de exteriorizare a
forului intim, care protejează, fără îndoială, fiinţa de o asemenea febrilitate disfîmcţionala. De
pildă nu întâmplător, Eminescu îşi numeşte constant sentimentele în scrisoarea adresata
Veronicăi Micle („sunt singur, nemulţumit, rău dispus”, „te iubesc”), avand, indubitabil,
intuiţia utilităţii unui asemenea gest .
Pe de altă parte, momentele în care o persoană îşi mărturiseşte sentimentele - mai cu
seamă într-un context conflictual - reprezintă una dintre etapele cele mai însemnate in
soluţionarea situaţiei de criză. A mărturisi o stare îl ajută pe celălalt să priceapă ce anume a
venerat o neînţelegere şi - în consecinţă - conduce la concilierea indivizilor, ceea ce asigura, In
fond, o reală eliberare sufletească. De exemplu, în aceeaşi corespondenţă celebra dintre
Eminescu şi Veronica Micle, tentativele repetate ale îndrăgostitului de a-şi explica trăirile (
Când gândesc la tine mi se umplu ochii de lacrimi şi nu mai găsesc cuvinte să-ţi spun ceea ce
de-o mie de ori ţi-am spus: că te iubesc”) se transformă într-o adevărată cheie de rezolvare
a „disputelor” sentimentale. _ ~. ,
în concluzie, mărturisirea propriilor sentimente reprezintă una dintre cele mai eficiente
forme de eliberare sufletească, ţinând cont nu doar de faptul ca exteriorizarea unor trăiri
detensionează fiinţa, ci şi de faptul că o asemenea opţiune conduce, adeseori, la concilierea
indivizilor.
Subiectul al II-lea Z ______________________________ ________ QOjmncţţ*
Poezia citată se centrează pe tema naturii şi a condiţiei umane. încă din incipitul textului,
este evocată comuniunea dintre eul liric şi o natură capabilă să-i oglindească trăirile idee
redată cu ajutorul exclamaţiei retorice „O, desfrunzirile din urmă!”. In plus, epitetul dublu
nori haotici si obscuri” sugerează o disoluţie a fiinţei, care se produce sub înrâurirea nefasta a
anotimpului autumnal, simbol - prin excelenţă - al tanaticului, fapt evidenţiat şi prin epitetul
„zări murinde”. Imaginea auditivă „avântul surd” denotă, în aceeaşi ordine de idei, condiţia
nefericită a unui subiect liric înstrăinat de sine şi de alteritate.

SUBIECTUL al III-lea _____________________________________ _____ (30 de puncte)


Mircea Eliade, Maitreyi
Introducerea
informaţii generale despre noul tip de personaj din romanul lui Mircea hliatie.
începând cu deceniul patru al secolului al XX-lea, sub condeiul unor scruton
precum Camil Petrescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Hortensia Papadaţ-
Bengescu sau Max Blecher, romanul românesc pierde speranţa în iluzia vieţii şi
începe sa creadă în autenticitate. Spre deosebire de contemporanii săi, însă, Mircea
Eliade optează pentru un alt model de autenticitate, care nu vizează doar psiholog^
analiza trăirilor individului, ci surprinde experienţe de viaţă, semnificative pen
întreaga condiţie umană. Intenţionalitatea artistului este aceea de a crea personaje
căror experienţă de viaţă să devină semnificativă pentru întreaga condiţie uman ,

242
experienţă prin care fiinţa să se modifice interior, să-şi depăşească individualismul
prin legătură cu supraumanul, cu mitul, cu metafizicul; dualismul,
creaţia literară „Maitreyi” de Mircea Eliade, operă publicată în anul 1933 este „„
roman al expenenţei, în care relaţia dintre Alto şi Maitreyi devine reprezentaţii
pentru viziunea despre lume a autorului. p tentativa

Cuprinsul
^ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două nersonaie din
romanul studiat
persona
je
din punct de vedere social, Allan este inginerul european, de 26 de ani. în aparentă el
poate fi considerat un bun candidat la un mariaj cu Maitreyi, fiind tânăr si cu
perspectiva unei cariere. In realitate însă o căsătorie între cei doi este imposibilă cu
atât^ mai mult, cu cât fac parte din culturi diferite, iar religia hindusă interzice casatoria
cu europenii. Pe de altă parte, Maitreyi este adolescenta de şaisprezece- şaptesprezece
ani care, făcând parte dintr-o familie conservatoare si înstărită beneficiază de o educaţie
aleasă: profesor particular, acces la cărţi scumpe. Mai mult, în ciuda vârstei fragede,
este considerată o poetă valoroasă si primeşte invitaţii de a ţine conferinţe filosofico-
estetice; ’
?

pe parcursul romanului, protagonistul se modifică nu numai din punct de vedere


psihologic, ci şi din punct de vedere moral. Existenţa sa este, iniţial, una amorală specifică
boemi ei europene: muzică, distracţii, relaţii fără implicare afectivă’ percepţie superficială
asupra vieţii. Odată mutat în casa lui Narendra Sen Allan adoptă o asceză involuntară,
/ renunţând treptat Ia viaţa dezordonată de până atunci. In schimb, existenţa Maitreyiei este
marcată în totalitate de moralitate. Ea este atentă ca, prin gesturile sale, să nu producă un
- relaţia dintre cele două personaje este radiografiată lucid de către naratorul-personaj pe
tot parcursul romanului. O primă secvenţă narativă semnificativă pentru ideatica
textului poate fi considerată cea care îi surprinde pe Allan şi pe Maitreyi în biblioteca
lui Narendra Sen. Sub pretextul aranjării cărţilor în bibliotecă, cei doi pornesc un joc:
fiecare începe să aranjeze cărţile de la un capăt diferit al raftului, urmând să vadă la
ce carte se vor întâlni. Descoperirea titlului volumului „Tales of the unexpected o
face pe Maitreyi să roşească, percepând acest titlu ca pe un semn premonitoriu.
Urmează apoi un alt joc, cel al seducţiei, în care îndrăgostiţii se lasă antrenaţi. Cu
toate acestea, când Allan o sărută pe Maitreyi, fata cade în genunchi, implorandu-1
să înceteze. Ea devine conştientă că, prin gestul său, a produs un dezechilibru în
armonia Universului;
finalul se ^constituie într-o altă secvenţă narativă, semnificativă pentru a reliefa
„victimele” jocuhii-pasiune. Alungat din casa inginerului, Allan umblă zile în şir cu
hainele murdare şi în dezordine. Din funcţionarul apreciat odinioară de Narendra Sen,
bărbatul a ajuns să semene cu miile de cerşetori de pe străzile Calcuttei. La fel ca Allan, şi
Maitreyi pare a fi o „victimă” a acestei iubiri. Aşa cum Kokha îi relatează lui Allan,
Maitreyi pare să fi înnebunit, ţipând întruna: „De ce nu mă alungaţi în stradă? De ce nu
mă daţi la câini?”, analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale
romanului studiat, semnificative pentru relaţia dintre cele două personaje, din seria:
acţiune, conflict, modalităţi de caracterizare, limbaj

dezechilibru în armonia universală, evidenţierea modului în care se manifestă relaţia dintre


cele două personaje prin două episoade/secvenţe comentate

243
conflictul major al romanului este, înainte de toate, unul exterior, reprezentat de
diferenţa dintre cele două culturi: cea europeană, al cărei exponent este Allan, şi cea
indică, hindusă, reprezentată de Maitreyi şi de familia ei. Acest macroconflict nu numai
că îi conferă poveştii de iubire o aură tragică, dar declanşează şi conflictul interior pe
care îl traversează protagonistul;
în vederea redării cât mai autentice a trăirilor naratorului-personaj, autorul alege pentru
romanul său o perspectivă narativă subiectivă, cu o viziune „împreună cu , aparţinându-
i unui narator homodiegetic, implicat, ce narează la persoana . Cititorul are acces la
relaţia de cuplu doar prin perspectiva unică a lui Allan.
încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile de construcţie a
personajelor din romanul lui Eliade, statutul social şi moral al personajelor, conflictul,
perspectiva narativă etc.

Modelul nr
Subiectul I Î40 de puncte!

1. în textul dat, secvenţa citată evidenţiază faptul că reţeaua electronică este uşor de
întrebuinţat, _ A .
2. Autorul apelează la reţeaua electronică, fiindcă e la îndemâna şi e rapida. .
3. Autorul este rezervat când trebuie să judece performanţa culturală a calculatorului şi a
intemetului, întrucât ele au, făcut ca raportul cu adevărata cultura sa fie superficial, iar
rapiditatea cu care informaţia este găsită - graţie noilor tehnologii - le permite indivizilor o
anumită indolenţă mentală şi un grad - din ce m ce mai mare de
inactivitate şi de duplicitate intelectuală. „
4. Autorul consideră că are puţine şanse să devină dependent de calculator, fiindcă nu s-a
format în vecinătatea şi prin intermediul acestuia. ,
5. în concepţia autorului, cultura reprezintă rezultatul unei continue căutări, care depăşeşte
obţinerea facilă de informaţie din lumea virtuală şi care trebuie să se transforme, de fapt,
mtr-un „traseu” cognitiv (fundamentat pe un efort perpetuu şi pe o autentica deschidere
spre noutate), soldat întotdeauna cu descoperiri spectaculoase.
B
Orice performanţă culturală - după cum sugerează şi verbul „a performa” - este rezultatul
unei dinamici a cunoaşterii, implicând obligatoriu o componentă aplicativa şi relaţională, care
depăşeşte „barierele” reductive ale lumii virtuale. De aceea consider ca aşa cum reiese si din
Despre frumuseţea uitată a vieţii, volumul semnat de Andrei eş , abilitatea de a utiliza
calculatorul şi intemetul - deşi utilă - nu poate fi suficienta pentru obţinerea unei perfonnanţe
culturale, având în vedere nu doar faptul că acest proce integrează întotdeauna relaţia - atât de
eficientă - dintre mentor şi ucenic, ci şi ap ca bună parte dintre strategiile prin care se ajunge la
o astfel de performanţă nu pot fi aplicate

p/jfoparte, performanţa culturală este efectul unui îndelungat parcurs al cunoaşterii, in


Spatl

care individul dornic de cultivare se bazează pe o îndrumare - indispensabilă - dm partea u


mentor. Fie că este vorba despre:un profesor dedicat ori despre un părinte care îşi orien ^
copiii spre orizonturile erudiţiei, acest proces implică, indiscutabil, o relaţie formativa ara

244
care iniţierea nu poate fi decât una superficială. De pildă, Andrei Pleşu subliniază

unei altentaţi m această ecuaţie a instruirii („cultura e facultatea de a decide r 1întrebarea, la ee «5


tvafî”'! ^ ^ _ i - J . > L"*J

întregul discurs poefic se focalizează pe tema iubirii. încă din incipitul textului, se evocă
extincţia dragostei, aşezată sub auspiciile nefaste ale uitării, idee redată cu ajutorul personificării
„Uitarea venea... a venit”, sugerând - totodată - acţiunea disolutivă a vremii asupra etosului. In
aceeaşi ordine de idei, motivul literar al lacrimii reflectă supliciul profund a subiectului liric,
cauzat de pierderea fiinţei îndrăgite, fapt evidenţiat şi cu ajutorul epitetului „lampa obosita , care
denotă proiectarea stărilor interioare ale eului într-un cadru exterior umanizat. In plus,
personificarea „ploaia plânge” trădează ideea simbolistă a unui univers în escompunere, în care
inclusiv fiinţa poetică suportă condamnarea la o dispariţie inexorabilă tapt reflectat - m egală
măsură - prin motivul literar al toamnei.
SUBIECTUL al IlI-Iea (30 de puncte)

245
Mihail Sadoveanu, Baltagul
Introducerea
informaţii contextualizatoare despre personajul realist: în textele
epice, personajele sunt purtătoarele de semnificaţie a mesajului transmis prin discursul
narativ. Ele sunt rotiţele care pun în mişcare mecanismul universului ficţional. Proza
realistă, în care intenţionalitatea artistului este aceea de a realiza o literatură mimetică,
mizează
pe construcţia de personaje tipologice, reprezentative pentru societatea înfăţişată în
universul ficţional;
creaţia literară „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, operă publicată în anul 1930, este un
îoman realist cu substrat mitic, în care personajul Vitoria Lipan devine reprezentativ pentru
viziunea despre lume a autorului Cuprinsul
prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ studiat m
Punct vedere social, personajul feminin întruchipează tipologia muntencei. Familia Lipan
este una de tip patriarhal, în care bărbatul este cel care face legea iar femeia veghează la
respectarea ei. Absenţa lui Nechifor Lipan este resimţită de

246
Vitoria ca un dezechilibru, ca o reală ameninţare pentru omogenitatea şi coerenţa
microuniversului familial. In acest scop, femeia încearcă să-l conştientizeze şi pe
Gheorghiţă de importanţa călătoriei, de faptul că el urmează să devină capul
familiei;
viziunea despre lume a autorului se reflectă mai ales la nivelul statutului moral al
personajului. întregul comportament al Vitoriei îi reflectă verticalitatea. Aceasta
respectă tradiţiile şi nu îşi poate găsi liniştea până în momentul în care realizează
ritualul înmormântării, prin care sufletul soţului său va fi legat de lanţurile
eternităţii. Chiar dacă pătrunde într-o lume nouă, Vitoria Lipan nu renunţă la
tradiţie.
V evidenţierea unei trăsături de caracter a personajului ales prin doua episoade/secvenţe
comentate
o primă secvenţă, menită a reliefa trăsăturile de caracter ale protagonistei, o
reprezintă dialogul pe care Vitoria îl poartă cu Gheorghiţă înainte de plecarea la
drum. Acest schimb de replici se constituie într-o reală formă de caracterizare
indirectă, ce relevă inteligenţa şi, totodată, determinarea actantei. Deşi Gheorghiţă
este încă inocent, mama adoptă o atitudine convingătoare, prin care să-l
conştientizeze pe tânăr de faptul că, pentru el, începe o nouă etapă a vieţii;
momentul în care sunt descoperite osemintele lui Nechifor Lipan, în râpa dintre
Suha şi Sabasa, se constituie într-un alt episod narativ care pune în relief trăsăturile
Vitoriei. Aceasta îşi păstrează stăpânirea de sine. Atentă la păstrarea tradiţiei,
femeia îşi jeleşte soţul şi îi aprinde o lumânare, dar, în acelaşi timp, colaborează cu
autorităţile. Acceptă să vorbească „prin sârmă” cu prefectul de Ia Piatra, căruia îi va
cere permisiunea să o lase să îşi îngroape bărbatul în „ţintirim”.
V analiza, la alegere, a două elemente de structură şi de limbaj ale textului narativ,
semnificative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflict, modalităţi de
caracterizare, limbaj
în viziunea lui Mihail Sadoveanu, tradiţia şi modernitatea nu reprezintă două
moduri diferite de raportare a fiinţei la lume, ci devin forme complementare care
ajută omul să descifreze tainele universului. De aceea, conflictul central al
romanului nu constă în ciocnirea dintre cele două mentalităţi. Tensiunile apar
atunci când noua lume capitalistă generează excese, îndepărtându-se de la valorile
morale după care funcţionează lumea tradiţională. Este vorba despre Ilie Cuţui şi
Calistrat Bogza, cele două personaje care au încercat să se îmbogăţească prin
mijloace necinstite. Aici se relevă şi rolul Vitoriei. Aceasta trebuie sa restabilească,
prin actul justiţiar, ordinea unei lumi ce era pe cale să se transforme în haos; fiind o
proză realistă, perspectiva narativă a romanului „Baltagul” este una obiectivă, cu o
viziune „dindărăt”, aparţinându-i unui narator omniscient, omniprezent şi
extradiegetic, ce narează la persoana a treia. Naratorul ocupă o poziţie de
extrateritorialitate în raport cu universul ficţional creat, astfel încât nu idealizează
personajele, nu intervine în destinele lor, Iasându-le să evolueze spre deznodământ
după năzuinţe şi slăbiciuni.
încheierea
reluarea sintetică a tuturor ideilor importante - particularităţile personajului realist,
statutul social şi moral al eroinei, conflictul, perspectiva narativă etc.


247
Proba orală
Precizări privind conduita
în timpul susţinerii probelor orale
ş
gândindu-te îa un^ve^menffnjmos dl^viaţ prin
s autosugestie,
s
AS1 'iZ’v“v f ZTN e mereu ^eşti un înv»
s
s Decensa este o valoare incontestabilă ^ C°nteaZ

s Odată intrat* în*1sâ”a "5™*’i PU‘“ B k8‘,imat!


creştere. Aşadar, nu uita să saluţi politicos şPraaTales^r >™~ '■ U,“bră buna ta
Extrage biletul mizează ne stea..» *, 5 > ai ales, nu uita sa
zâmbeşti!
citeşte eu atenţie textul de pe bilet şi adânc>

Precizări privind rezolvarea


subiectelor — ____ de la proba orală
Competenţe vizate
în cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:
înţelegerea textului;
exprimarea şi argumentarea unui punct de
vedere* organizarea discursului; adaptarea la
situaţia de comunicare; utilizarea limbii literare.
mod progresiv, care pcmi”* evTuLra P
"r deScriptori calltativi> organizaţi în
lingvistice. cvatuarea globala, adecvata scopului evaluării competenţelor

Aspecte teoretice

8) tit82:Zf^Ta Vedere Vizează ab0rdarea


e “ rectul de vedere al
CONŢINUT:
^ tema textului;
' idei principale care pot f, fapte, opinii, argumente etc.;

248
y instanţele comunicării: autor/narator/personaj/cititor/lector, y registrul stilistic
dominant: cult/colocvial/popular/regional/arhaic.

FORMĂ
S în funcţie de raportul realitate - ficţiune, textul poate fi: literar;
nonliterar;
de frontieră (memorialistic). y în funcţie de
structură: - narativ (prezenţa verbelor)
descriptiv (prezenţa grupului nominal substantiv + adjectiv)
argumentativ (prezenţa conectorilor şi a structurii specifice) epistolar
(prezenţa formulelor de adresare, încheiere specifice). ✓ în funcţie de
scopul comunicării: - informativ educativ
confesiv (jurnal, memorii etc.) persuasiv (de
convingere, eseu argumentativ) comercial (texte publicitare:
reclame, anunţuri etc.). y în funcţie de stilul funcţional:
beletristic ştiinţific publicistic
oficial - administrativ
colocvial.
Atenţie! Un text se ppâte încadra având în vedere, în acelaşi timp, mai multe dintre
criteriile menţionate mai sus. Aşadar, un text poate fi, spre exemplu, în acelaşi timp
informativ, descriptiv, ştiinţific sau narativ, confesiv şi de frontiera etc.

b) Stilurile funcţionale ale limbii române

A. Textul nonliterar

1. STTLTJL ŞTIINŢIFIC
Se utilizează în lucrările care conţin informaţii asupra unor obiecte, fenomene, fapte,
ivestiaaţii cercetări, caractere tehnice etc., cu alte cuvinte, in lucrările ştiinţifice, Dmunfcarea
este lipsită de încărcătură afectivă; accentul cade pe comunicare de noţiuni,
imoştinţe, idei etc., astfel încât funcţia limbajului este cognitiva;
Cuprinde: articole ştiinţifice, lucrări de specialitate scrise de cercetători savanţi, ersoane
creditabile în domeniul ştiinţific. Textele ştiinţifice urmăresc sa exploreze, xplice, să
argumenteze cunoştinţe actuale, să informeze, să convingă şi sa educe.

?WttLsmiW bformaţii ştiinţifice, tehnice, utilizate pe baza unor raţionamente logice,


deductive, argumentate;

249


respectă proprietatea termenilor; utilizează cuvinte strict cu sensul denotativ;
s se folosesc mute neologisme, cuvinte derivate, cuvinte compuse cu prefixoide si
sufixoide (de ex. geologie, contraofertă, biologie, microintreprindere etc V Ş folosirea
s cuvintelor monosemantice;
s utilizarea unor termeni tehnici, ştiinţifici, de specialitate, conform domeniului vizat-
s
absenţa figurilor de stil.
Textele ştiinţifice se caracterizează:

conform tipului de discurs: nonficţional, argumentativ, descriptiv, explicativ* conform relaţiei E-


R (emiţător-receptor). Emiţătorul poate fi specializat’(chimist sociolog, psiholog,
medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat- conform funcţiei mesajului
(scop): informare, educare, publicitar (funcţie colaterală
întâlnită la textele de tip prefeţe, cuvânt înainte);
conform încărcăturii emoţionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
Calităţi generale:
^ claritatea exprimării; S precizie;
^ corectitudine;
^ proprietate.

Atenţie! Informaţiile din stilul ştiinţific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ,
descriptiv, informativ, explicativ, injonctiv).

2- STILUL OFICIAL-ADMINISTRATTV (JURIDIC-ADMINISTRATIV)

Cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constituţia, Codul penal, Codul muncii etc.),
texte elaborate de organul judiciar.

Calităţi particulare:
^ enunţuri cu formă impersonală;
^ conţinut normativ;
^ enunţuri clare, lipsite de ambiguitate;
^ folosirea cuvintelor cu sens denotativ;
^ folosirea clişeelor formale (alineat, articol, conform etc.);
^ utilizarea unor clişee care indică atitudinea necesară (se completează cu majuscule se scrie
numai în chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc V ^ foloseşte
terminologia de specialitate;
^ foloseşte neologisme;
^ absenţa figurilor de stil şi a digresiunilor.

Textele oficia I-nrî mi nistru ti ve se caracterizează:


^ conform relaţiei E-R (emiţător-receptor) beneficiar. Emiţător - specializat adică organul
legislativ; în acest tip de text, emiţătorul dă receptorului instrucţiuni în

250
legătură cu modul în care trebuie înţeles textul. Instrucţiunile sunt realizate pnn
mijloace lexicale specifice (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau pnn mijloace formale
(art. 1, 2). Receptorul este, de obicei, specializat - cel care trebuie sa aplice legea, dar
şi nespecializat - cel care vrea să cunoască legea.
Z conform funcţiei mesajului: informare, educare.
Z conform încărcăturii emoţionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

Calităţi generale:
Z claritatea exprimării;
/ precizie;
Z corectitudine;
Z proprietate.

3. STILUL PUBLICISTIC tJURNALISTICI

Cuprinde: ziare şi reviste destinate marelui public; este stilul prin care publicul este
informat, influenţat Şimobilizatîntr-o anumitădirecţieîn legătura
politice, economice, artistice etc. Se regăseşte in: ^TIC0L^T^T^^T^T^T^?ApP ’ FOILETOANE,
INTERVIURI, MESE ROTUNDE, ŞTIRI, ANUNŢURI PUBLICITA .

Calităţi particulare:
'Z are funcţie de mediatizare a evenimentelor;
V datorită diferitelor domenii la care se face referire în mass-media, se inta nesc termeni
ştiinţifici, de specialitate, juridici etc.,
Z conţine informaţii economice, politice, sociale,
V influenţează opinia publică (discurs persuasiv);
Z strategia persuasivă se bazează pe argumente care vizează ie raţiunea, ie
afectivitatea;
Z exprimă atitudini;
Z limbaj simplu, accesibil şi actual; . .
Z utilizarea limbii literare, dar şi a unor formulări tipice limbajului cotidian;
■/ receptivitate la termenii ce denumesc noţiuni noi (neologisme), preocuparea pen
inovaţia lingvistică (creaţii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a stârni
curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvart,
construcţii retorice (repetiţii, interogaţii, enumeraţii, exclamaţii etc.), utilizarea larga

Z utilizarea unor mijloace menite să atragă publicul (exclamaţii, grafice, interog ţ , imagini
etc.);
Z pot fi întâlnite şi figuri de stil.

Textele publicistice se caracterizează: w


Z conform relaţiei E-R (emiţător-receptor) beneficiar. Emiţător - specializat, exemplu,
reporter, ziarist, moderator etc.; Receptorul este nespecializa, persoana publicului
larg;
✓ conform funcţiei mesajului: informare, educare, persuasiune, manipulare;
Z conform încărcăturii emoţionale a mesajului: subiectiv, neutru.
Calităţi generale:
^ claritatea exprimării;
^ corectitudine;
^ proprietate.
Atenţie!
^ ynele fomie se apropie de stilul colocviul, artistic sau ştiinţific, prin fantul că îmbina
informaţia cu o prezentare/comentare a acesteia, ceea ce, uneori presuDune
Şl o anumită implicare subiectivă a autorului. ’p
^ Conţinutul reflectă realitatea imediată şi este completat cu mijloace extralingvistice de
tipul: fotografie, caricatură, hartă, schemă, statistică, tabel.
4. STILUL COLOCVIAT.
wCU?7rndei- (fera d?-utilizare) “ relaîH interpersonale în planul vieţii cotidiene. Stilul colocvial
(familiar) se utilizează în sfera relaţiilor de familie, în viaţa de zi cu zi.
Calităţi particulare:
recurge la elemente nonverbale, paraverbale (ton, gestică, mimică);
are o mare încărcătură afectivă; regulile gramaticale pot fi încălcate;
pot fi folosite elemente de argou sau jargon; pot fi întâlnite
regionalisme, termeni specifici socio-profesionali; folosirea unor
formule de adresare, pentru implicarea ascultătorului; se
întrebuinţează clişee lingvistice, abrevieri;
apare elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum şi mijloace extralingvistice
(mimica, gestica);
abundenţa in exprimare este materializată prin repetiţie, prin utilizarea zicalelor a
proverbelor, a locuţiunilor şi a expresiilor;
folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor în vocativ sau a verbelor la
imperativ;
simplitate, degajare şi naturaleţe.
Textele colocviale se caracterizează:
^ conformspecificului discursului-, discurs ficţional/stil artistic, discurs non-
ficţional/stil ştiinţific;
^ conform relaţiei E-R (beneficiar): Emiţătorul poate fi specializat sau nespecializat
Receptorul poate fi şi el specializat sau nespecializat. în cadrul acestui stil relaţia
emiţător-receptor poate fi şi de rudenie.
^ conform efectului mesajului: acord, identificare, intemalizare-
conform JUnqiei mesajului (scop): informare, educare, divertisment, publicitar;
conform încărcăturii emoţionale a mesajului: emoţional, persuasiv, manipulant
prohibitiv, critic, polemic.
Calităţi generale:
^ claritatea exprimării;
^ precizie;
^ corectitudine;
^ proprietate.
Atenţie! Stilul colocvial apare atât în texte Iiterare/artistice
nonhterare (ştiinţifice, publicistice). (beletristice), cât şi

251
Stilul beletristic are drept caracteristică fundamentală funcţia poetică a limbajului
(expresivă, sugestivă).
Cuprinde: operele literare în proză, versuri şi operele dramatice.
Calităţi particulare: ,
/ libertatea pe care autorul şi-o poate lua, în raport cu normele limbii literare, ^
contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (in special m
poezie, prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele), caracterul individualizat
al stilului; unicitatea şi inovarea expresiei; bogăţie lexicală - din punct de vedere
stilistic;
sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt; u-
înglobează elemente din toate stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon), mesajul are funcţie
poetică, centrată asupra lui însuşi, asigurându-i^ acestuia o structură care îl face
perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat in memorie. Prin funcţia poetică,
un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pen ru informaţie, ci un text
interesant în sine: plăcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnanţa mesajului e
produsă de simetrii, repetiţii, rime, ritm, sensuri figurate etc. o mare complexitate,
dată fiind diversitatea operelor literare, dar şi faptul ca fiecare autor îşi are propriul
stil;
cuvintele sunt utilizate şu funcţia lor conotativă.
B. Textul literar
STTT.1TT. ARTISTTC (BELETRISTICI
Textele beletristice se caracterizează: ...
/ conform specificului discursului: discurs ficţional/stil artistic;
/ conform relaţiei E-R (beneficiar): Emiţătorul este, pe de o parte, autorul (cel care
imaginează şi scrie opera literară), iar, pe de altă parte, naratorul, eul liric (m textele
poetice), instanţe regăsite la nivelul textului. Receptorul poate fi specializat sau
nespecializat, publicul larg, cititorii iubitori de beletristică.
•/ conform funcţiei mesajului (scop): informare, educare, divertisment, v' conform
încărcăturii emoţionale a mesajului: emoţional, persuasiv, mampulan, critic, polemic.
Calităţi generale:
claritate: exprimarea clară a gândurilor şi a sentimentelor. „ ..
proprietăţi: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor
şi a sentimentelor. . „ ..
corectitudine: respectarea normelor limbii în organizarea comunicam,
precizia: utilizarea riguroasă a termenilor în organizarea enunţurilor.
C. Textul de frontieră (memorialistic)
Textul memorialistic se încadrează în genurile literare marginale, ce se plaseaza la limita
dintre ficţional şi nonficţional, şi se caracterizează, pe de o parte prin interiorizarea mesaj
(subiectivitate, raportare la evenimente personale), pe de alta parte, prin exter acestuia
(raportarea Ia evenimente obiective, istorice, reale).
Cuprinde: memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondenţă literară.
Calităţi particulare: Dat fiind specificul acestui tip de text întâlnim element,, e -e stilului
artistic, dar şi colocviul sau chiar ştiinţific. elemente
Sp6ClflCe
s S libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare*
s caracterul individualizat al stilului;
o mare complexitate, dată fiind diversitatea operelor literare, dar şi faptul că fiecare
s autor îşi are propriul stil;
y
necare
s cuvintele sunt utilizate cu funcţia lor conotativă/denotativă*
s prezenţa figurilor de stil; pot fi folosite elemente de argou sau
jargon; pot fi întâlnite regionalisme, termeni specifici socio-
s profesionali;
folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor în vocativ sau a verbelor la
imperativ;
s simplitate, degajare şi naturaleţe.
Textele memorialistice se caracterizează:
^ conform specificului discursului: discurs ficţional/stil artistic, discurs non- ficţional/stil
ştiinţific;
^ conform relaţiei E-R (beneficiar): Emiţătorul poate fi specializat sau nespecializat
Receptorul poate fi şi el specializat sau nespecializat. în cadrul acestui stil relaţia
emiţator-receptor poate fi şi de rudenie;
S conform funcţiei^ mesajului (scop): confesiune, informare, educare;
conform încărcăturii emoţionale a mesajului: emoţional, persuasiv, critic, polemic.
Calităţi generale:
^ claritatea exprimării; precizie;
^ corectitudine;
^ proprietate.
Situaţia de comunicare
Atente! Având în vedere făptui că textul se constituie într-un mesaj, cerinţele vizează
^fe.a51 elementelor componente ale situaţiei de comunicare, în funcţie de
textul dat şi de caracteristicile acestuia enunţate anterior.
Elementele situaţiei de comunicare
riCe P™CfS de comunicare presupune existenţa a şase elemente de bază care reprezintă factorii
fe,A °
constitutivi ai limbajului: emiţător, receptor, mesaj, cod, context şi canal.
1*. E™*fato™I
CQ " este sursa actului de comunicare reprezentată de o persoană, un grup au o
instituţie. In cazul comunicării verbale, transmiţătorul selectează semnele din codul lingvistic şi
le combina conform regulilor gramaticale. Astfel, limbajul folosit devine codul
treW C£^ Ş1,refleCtJ S1StemuI c°Smtiv al Autorului, nivelul Iui de cultură. Un bun emiţător hebuie sa fie
bine informat pentru ca, Ia rândul lui, să~şi împărtăşească cunoştinţele şi altor persoane; apoi,
trebuie saSaufieSCnS
credibil,
trebuie sainteligibil, original. Fiecare individ care transmite un
de exprimare
carfl °? apllce reSullie
corectă, indiferent de contextul în care are loc
comunicarea.
In funcţie de tipul textului, distingem între emiţător:
^ specializat (textul ştiinţific, publicistic, oficial-administrativ);
nespecializat (textul colocvial, epistolar etc.).

253
Emiţătorul 11 desemnează pe cel care produce un mesaj, folosind un cod pe care îl transmite
prin intermediul unui canal. Adesea, emiţătorul este asociat autorului (Cine comunică? Cui?
Pentru cine comunică?). într-un text ştiinţific, emiţătorul este cercetătorul, savantul, care
transmite informaţii despre fenomene, obiecte, investigaţii, cercetări sau caracteristici tehnice.
într-un text aparţinând stilului juridico-administrativ, emiţătorul este o persoană juridică
(instituţie, organizaţie). în textele literare, autorul îndeplineşte funcţia de emiţător al mesajului
artistic. El realizează, prin procesul de creaţie, atât o comunicare, cât şi o modalitate de cunoaştere
a lumii, de îmbogăţire a ei şi de recreare a unui întreg univers, de această dată ficţional, dar care
porneşte de la un sâmbure de adevăr. De asemenea, în textul artistic, emiţătorul-autor este dublat
de instanţa regăsită la nivelul textului, narator/ eu liric.
2. Receptorul - este beneficiarul mesajului într-o situaţie de comunicare. El primeşte
informaţia de la emiţător şi o decodează. Pentru a înţelege într-un mod optim mesajul, acesta
trebuie să fie receptiv la ceea ce i se comunică. în funcţie de tipul de ascultare pe care îl adoptă, se
pot delimita mai multe tipuri de receptori29:
S Ascultarea pentru aflarea de informaţii;
S Ascultarea critică;
S Ascultarea reflexivă;
S Ascultarea pentru divertisment.
în funcţie de tipul textului, distingem între receptor:
S specializat (textul ştiinţific, oficial-administrativ)
■f nespecializat (textul colocvial, epistolar, beletristic etc.)
'ri în curs de specializare (elevi, studenţi etc.)
3. Mesajul - este elementul-cheie al comunicării. Mesajul defineşte conţinutul de idei,
informaţii, sentimente, gânduri transmise oral sau în scris de către emiţător unui receptor. Pentru a
ajunge la destinatar, mesajul este codificat, adică transformat în semnale verbale şi nonverbale,
organizate într-un cod. Receptorul trebuie să facă operaţia inversă, decodarea, spre a înţelege
informaţia primită. Nu în ultimul rând, emiţătorul trebuie să îmbrace ideile în forma cea mai
potrivită, pentru că un mesaj poate să fie transmis Iară să fie receptat sau să fie primit eronat.
De altfel, mesajul trebuie gândit şi formulat în directă proporţie cu cel căruia îi este adresat,
respectând aşteptările, credinţele şi experienţa de viaţă a receptorului. Unele mesaje sunt clare şi
permit o unică interpretare (de exemplu, textele aparţinând stilului tehnico- ştiinţific sau juridic-
administrativ). Alte mesaje sunt ambigue şi cunosc mai multe interpretări/variante (de pildă,
textele literare). Este considerat mesaj şi ceea ce intenţionează să transmită creatorul unei opere
artistice. Pentru constituirea unui mesaj clar şi coerent, cei doi parteneri ai actului comunicării
sunt constrânşi să folosească un repertoriu comun, un cod unic.

4. Codul - este un sistem convenţional de semne prin care se produce comunicarea între
emiţător şi receptor. în comunicarea mterumană, codul este reprezentat, în principal, de toate
limbile naturale care se vorbesc în univers. în planul secundar, sunt şi alte modalităţi de difuzare a
mesajului: semne grafice, de circulaţie, semnale luminoase sau acustice, impulsuri morse.

29
Ion-Ovidiu Pânişoarâ, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 52

254
^^ssafe*-'* -ftassK
pnî rare fi'ZeaZă inf0rmatia- înS comu“c^^rorale T* i ?0rtuI sau med™l P™ pnn care se propagă
undele sonore. în c o m u n i c a r e ^ * » ■ ’ ■ a l u l se c0«stituie din aerul
distanţă s? folOTe^te^oşte^electiS°r'”“ te^®rame’ Evitaţii, cereri°e“c iDformea
f
forma in
orală) poate fi transformat în mesaj trafic ("transmis • P d a ’ mesaJul sonor (transmis ne cale După
modelul formulat de Iii?visml ame? T 11,termediul irisului). P
Să R man Jacobson
1982), factorii comunicării pot fi reprezentaţi schematic astl™ ™ ’ ° (1896-

CONTEXT

EMIŢĂTOR >f
MESAJ RECE PTOR
> ■—

Textul argumentativ - are SCODUI HP A culcare au o opinie contrară Acest tin 7 ! îine Un punct
de vec

' ftncţia persuasivi? ? *" d°uS d°™'nante:


^ funcţia polemică. Prin două
X
? tST 0
^ZrTr ° C
-
nStmi

^ deductiv - se pleacă6 ^t>^t^a^'cu,ară spre Sen^>izarea acesteia;


a 0 SltUaţle Cu “r 8eneral spre particularizarea
~

COD
^ deductiv - se
acesteia.
Structura textului argumentativ:
Ipoteza:

✓ SZT; -^ÎTΔgenerale despre tema da«;


st S I irea poziţiei personale, a opiniei în raport cu tema.

255
Argumentarea: . ,
Enunţarea a minim două argumente distincte, întărite cu exemple elocvente, pertinente.
Observaţie! Te poţi folosi de cunoştinţele dobândite la istorie, limba şi literatura română,
filosofie, geografie etc., pentru a găsi exemple convingătoare.
Concluzia: ..
Reluarea ipotezei într-un enunţ sintetic, nuanţat, precum şi reluarea parţiala a
argumentelor enunţate.
Atenţie! Vei folosi structurile lingvistice specifice textului argumentativ: verbe de opinie,
conectori, adverbe, locuţiuni adverbiale, timpul prezent etc.
Pentru a realiza un text argumentativ, te vei folosi de următorii indici ai argumentării.
V termeni adecvaţi tezei;
V verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune', . . . . .. . ..
/ adverbe sau locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivi aţii
evaluative: probabil, posibil, desigur, fără îndoială, cu siguranţă etc.
V conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, folosite mai ales pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv: deoarece, m
cauză că, încât, ca să, aşadar etc. . .,
V formule ca: în primul rând, mai întâi, în al doilea rând, de exemplu, apoi, in
concluzie, deoarece, prin urmare, pe de o parte... pe de alta parte, astfel etc.
V termeni sau expresii care exprimă direct o judecată de valoare (spre exemplu, cum
cred unii), folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de
valoare (spre exemplu: putem spune că...)
V pronume şi adjectlve/pronominale demonstrative care fac legătură intre idei.
aceasta, acesteia etc. Legătura între idei se realizează şi prin conectorii: şi, e
asemenea sau printr-un proces de opoziţie: şi nu, ^ „ -, ,
V alţi conectori (spre exemplu: rezultă, de menţionat faptul că, numai ca, de a tje , e
asemenea, deşi, dar, de altfel, cu alte cuvinte, deci, şi anume) se referă la realizarea
de conexiuni secundare interne unui argument,
-/ dispunerea textului în paragrafe distincte. ^
V timpul verbelor este prezent, neutru, al înscrierii particularului în general.

SUGESTII PENTRU UN RĂSPUNS „EXPERIMENTAT”

Subiectul I

Citeşte cu atenţie textul şi informaţiile adiacente (autor, titlu, vocabular).


1
Reciteşte cu atenţie textul pe paragrafe şi stabileşte ideile principale, tema şi relaţia dintre
.
3.
titlu şi text. De foarte multe ori, titlul comunică informaţii importante despre tex •
Asigură-te că ai înţeles mesajul textului şi verifică-te prin întrebări de tipul: Line
comunică? Ce comunică? Despre ce comunică? Cu cine comunica? In cefei comunic .
2
4. Citeşte cu atenţie cerinţele, fiind atent la verbele de comandă (precizează, argumentează,
rezumă, numeşte, ilustrează, explică, motivează etc.) ^
. Identifică tipul de text (literar, nonliterar sau de frontieră).
5.

256
8.
Motivează încadrarea într-un tip de text, prin exemple.
Identifică stilul în care se încadrează textul, precizează câteva calităţi ,+■ culare/generale
ale stilului respectiv şi motivează-le cu exemple din text partl
~
Identifică şi caracterizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător recenta cod, canal,
H 5 Cept0r me
context). > saj,
S m leŞte Un răspuns clar coerent
9. C
u-r !- . t ’ > logic, nuanţat. Dacă nu eşti foarte si mir r, abilităţile tale
oratorice, foloseşte propoziţii scurte şi asigură-te că ştii sensul SLnr cuvintelor pe care le
foloseşti în exprimarea ta. * 1 tUturor
10. Evită cacofoniile, pleonasmele, tautologiile! încearcă să nu te repeţi şi înlocuieşte
cuvintele cu sinonime. . vuieşte

Subiectul al II-lea
1 . Citeşte cu atenţie cerinţa.
2. Stabileşte conexiuni între tema dată şi cunoştinţele pe care le deţii (lecturi, experienţe
3.
4. Respectă structura eseului argumentativ.

5. Asigură-te ca nu te repeţi în argumente şi că ai exemple elocvente pentru fiecare dintre

Verifică dacă ai utilizat conectorii, verbele de opinie etc.


6 Cu°? S? 1iieŞte ^ făspUns clar’ coerent> togic, nuanţat. Dacă nu eşti foarte sigur ne abilităţile tale
l
oratorice, foloseşte propoziţii scurte şi asigură-te că ştii sensul tuturor cuvintelor pe care le
. foloseşti în exprimarea ta.

Atenţie! Examenul pentru susţinerea competenţelor lingvistice se desfăşoară oral


presupunând un dialog între examinat şi examinator, aşadar, fii atent la elementele
de
conduita, ţinuta, gestică, mimică şi tonul vocii (elemente paraverbale şi nonverbale).

257
Modelul nr. 1

Examenul de istorie cu profesorul Uayer a fost însă foarte obositor. Mă săturasem san
tot răspund. Mai pe urmă am aflat că el nu dădea niciodată nota zece.şi ca mie a trebuit sa mi-
o dea fiindcă deşi întrebările lui mă vârau adânc în istorie, scuturam capul şi ieşeam uşor la
suprafaţă. Am ieşit din clasă împleticindu-mă şi seara în dormitor am simţit iar ca de jap nu
adorm, ci îmi pierd cunoştinţa, aşa cum mi se întâmplase la Câmpu-Lung. M-am trezit târziu
cu o senzaţie apăsătoare de chin. Nu ştiam unde sunt şi am luat-o spre fereastra, pe care am
deschis-o şi am sărit jos în stradă. Am căzut pe brânci şi mi-a clănţănit barbia de pavai. Asta
parcă m-a mai răcorit. Am intrat îndărăt pe poartă şi m-am întors in pat. Dimineaţa m-am
uitat să văd de la ce distanţă sârisem. Mi s-apărut ca am visat, deşi aveam bărbia vânătă şi mă
dureau coatele şi genunchii. Nu înţeleg cum de n-am murit, sau nu mi-am

™pl fila zi spre prânz s-a afişai în hol lista celor reuşiţi la examenul de bursă. Eram în
capul ei, pe toată şcoala, cu media generală zece. M-am întrebat nedumerit: atunci de ce ieşise
aşa de prost la Miroşi? Fuseseră acolo examenele mai grele? Şi daca şi la
Câmpu-Lung aş fi ieşit ca aici? Mai poate cineva să spună că n-ar fi fost tot aşa..
F
Marin Preda, Viaţa ca o prada
[Citeşte cu voce tare textul.]/
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: . „ ..0
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării/ _
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici m
textul dat? . „ . , ,.rV>
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentat ).
Argumentează-ţi răspunsul. # .
2. Care este opinia ta despre rolul examenelor în viaţa unui adolescent. Susţine, cu
argumente, opinia prezentată.

Modelul nr. 2

ARTICOLUL 7
Nicio pedeapsă fără lege 30 31
de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii, era considerată infr potrivit

30 Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul


săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau .
asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabila in mo
săvârşirii infracţiunii. .
„ţ^nvnte
31 Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsim unei persoane vinova

258
principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate. Acţiune

ARTICOLUL 8
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

, LOricepersoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie „ domiciliului său
şi a corespondenţei sale.
„ 2' este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsură in
care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică o măsură necesară
pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţarii, apararea ordinii
şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei a drepturilor şi a libertăţilor altora.

ARTICOLUL 9
Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept
include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta
religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular prin cult,
învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.
2; Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor
restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri
necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordina, a sănătăţii, a moralei publice a drepturilor
şi a libertăţilor.
Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale

[Citeşte cu voce tare textul]


1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicaft din
textul dat:
a. Ce poţi spune despre receptorul textului?
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre unul dintre
drepturile omului enunţate în textul dat.

Modelul nr. 3

Daca opera de literatură este deseori ambiguă, critica trebuie să fie întotdeauna clară
focurile, jocurile de cuvinte, „apele" pe care le face ironia nu ţin de esenţa morală a meu, decât,
poate, de arta ei; o colorează, îi conferă personalitate, dar n-o ajută prea mult Z'?l atinga
scopul. In orice caz, duşmanul cel mai mare, sub acest raport, al criticii este onjuzia. Criticul n-
are voie să nu ştie ce vrea să spună. Proverbul franţuzesc i se potriveşte Perfect in raţionalitatea
lui: ceea ce e bine gândit, se exprimă în mod clar.

259
De aici decurge obligaţia unei anumite precizii. I-am auzit pe unii matematicieni sau; în
general oameni ai ştiinţelor pozitive observând că un critic literar poate pretinde doar să fie cât
mai puţin vag; exactitatea n-ar fi în firea lucrurilor lui. Nimic mai neadevărat: precizia nu e pur
şi simplu o datorie a criticii, este politeţea ei deopotrivă faţă de scriitor şi faţă de cititor.
Menirea criticii este de a judeca, aşadar, de a discerne, lămuri, aprecia. Dar cefei de apreciere
este aceea care lasă loc dubiilor? Aproximaţia este întotdeauna dubioasă, prin urmare,
contrară spiritului critic. . ,
în al treilea rând, e vorba de simplitate. Pe criticul prost îl recunoşti numaidecât după
felul complicat în care se exprimă despre cele mai simple lucruri. Critic bun este acela care,
dimpotrivă, ştie să spună simplu cele mai complicate lucruri. Simplitatea nu e în toate cazurile
înnăscută. Aş aşeza-o mai degrabă printre însuşirile critice care se dobândesc prin experienţă.
Dacă nu posezi de la început claritate şi spirit de precizie, e mai bine sa nu te apuci de critică.
Simplitatea nu este însă, ea, un atribut al tinereţii în critica. Mai degraba, tinerii se simt ispitiţi
să fie sofisticaţi în idei şi în limbaj. Ii dezvaţă exerciţiul critic repetat şi
îndelung. ■
Nicolae Manolescu, Posibil decalog pentru critica literara
în „România literara” nr. 18/2003
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: ,,0
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat.
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi/âparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut. ....................... . . . . . . .
2. Realizează un discurs de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul criticii in
receptarea operei literare.
4
Modelul nr.
Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergam în dreapta şi-n stânga,
să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm, avem timp să
ne facem prieteni, să-i pierdem,

260
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta - murim.
Octavian Paler, Avem timp
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b* Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre timp, având în
vedere afirmaţia regăsită în text: Avem timp pentru toate.

Modelul nr. 5
e curând, începusem să-mi ţin „Jurnalul”. De data aceasta, nu mai rămâneam, ca în
liceu, ceasuri întregi în faţa caietului, scriind tot ce-mi trecea prin minte, analizându-mă,
lamentandu-mă. Erau însemnări scurte, amănunte care mi se păreau semnificative pentru mâi
târziu, idei şi observaţii în legătură cu ideile pe care le plănuiam. Dar, înainte de toate, era un
jurnal personal, scris exclusiv pentru mine. Nu şovăiam în faţa nici unei indiscreţii,’deşi
îmipropuneam să rup din când în când anumite pagini, mai ales dacă aş fi bănuit că ar putea
cadea sub ochii altcuiva. Cu câteva întreruperi, am continuat acel „Jurnal"până în ziua de azi.
Prima pagină am rupt-o în acel sfârşit de vară, la Bran. Probabil, după ce bunul meu prieten
Radu Bossie apucase s-o citească în octombrie, m-am hotărât să pun punct la teză. Altminteri,
lucrarea ameninţa să nu se mai încheie niciodată.
Mircea Eliade, Memorii
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)9
Argumentează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre rolul unui jurnal în viaţa unui adolescent? Susţine cu argumente,
opinia prezentată.

261
Modelul nr. 6

Un prieten de când lumea, aşa-mi păruse deşi înainte de anul^ acela -1910 - nici nu-i
bănuisem măcar fiinţa pe lume. Se ivise în Bucureşti cam o dată cu întâile frunze. De atunci i
întâlnisem mereu şi pretutindeni. De la început îmi făcuse plăcere să-l vad, cu timpul^
căutasem chiar prilejul Sunt fiinţe cari prin câte ceva, uneori fără a şti ce anume, deşteaptă în
noi o vie curiozitate, aţâţându-ne închipuirea să făurească asupra-le mici romane M-am
mustrat pentru slăbiciunea ce-am avut de asemenea fiinţe; nu destul de scump era s-o plătesc
în păţania cu sir Aubrey de Vere? De data asta, peste curiozitate se altoia covârşitor un
simţământ nou: o apropiere sufletească mergând până la înduioşare. Să fi fost pentru ca omul
era aşa de fermecător de trist? Cu putinţă, la dânsul numai ochii spunând atatea.^ Cam
afundaţi sub bolta sprâncenelor şi de un albastru rar, privirea lor, nespus de dulce, parea a
urmări înzăbrănită de nostalgie, amintirea unui vis. Ei întinereau straniu aceasta făptură care
nici altmintreli nu-şi trăda vârsta, luminau fruntea senină, desăvârşeau înfăţişarea nobilă ce-i
întipărea mata paloare a feţei smede şi trase, prelungită de o ţăcalie moale ca mătasea
porumbului, a cărei coloare o avea chiar. Cam aceeaşi era şi coloarea îmbrăcămintei ce purta
de obicei, la dânsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, şi port, şi mişcări, şi grai. Era un
obosit, un sfios sau un mare mândru. Totdeauna: singur el se strecura în viaţă aproape
furişându-se, căutând a se pierde în gloată; era însă între aceasta şi dansu^ aşa nepotrivire,
că simplicitatea sa dinafară, vădit voită pentru a trece nebăgat in seama, atingea tocmai
scopul dimpotrivă, ajungea să fie bătătoare la ochi şi-i da un aer şt mat
străin
Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche
[Citeşte cu voce tare textul.] /
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din

a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut, . ..
2. Realizează un discurs de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul prieteniei
în viaţa unui tânăr.

Modelul nr.
Art. 4. - Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca
finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şt
transferabil de cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini, necesare pentru: -
a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective in viaţa,
conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţu;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei
economii durabile;

262
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura
naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea in spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a
respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
„ Art\ 5‘ In d°menml educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de invaţamant,^
dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. In caz
de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima
zi a anului şcolar, respectiv universitar, următor celui în care a fost adoptată prin lege.
, ^)Jnn excePtie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările
naţionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia
aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a
modificării sau a completării.
, Legea Educaţiei Naţionale
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ, informative etc.) poţi încadra
fragmentul dat? Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
iormale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul educaţiei
şcolare in formarea unui tânăr.

Modelul nr. 8
Băiet fiind nu cutreieram păduri şi nici nu-mi puneam fruntea la vreun izvor. în schimb
mergeam de zor la Palatul Pionierilor. Acolo era un cenaclu. Cum intrai pe marea poartă din
stanga mai urcai un etaj şi te aruncai cu ochii închişi în braţele poeziei. Acolo am auzit prima
data noţiunea „versuri albe", lucru care m-a mirat peste măsură: ce fel de poezie o
m tJl Ş aî Am râSpe în undate
o l f f °ând o jună poetă în pragul adolescenţei recita cu patos: „ e mâinile ei
curgeau boabe de lună". Era foarte complicat, nu se pupa deloc cu Beniuc Ceorge Lesnea sau
Ştefan Iureş. Dar aşa încep toate. Te împotriveşti viciului din răsputeri şi, i: C™tdeschm ochll> e?n in
mijlocul lui, venerând noi zei, precum Prevert, Sorescu şi Blaga. 'i 1 bme’ cenaclul Pionierilor literaţi
primea lunar oaspeţi. Habar n-aveam că era sarcină de |; sus, credeam că geniul tânăr cheamă, cu
buciumul, recunoaşterea valorii. Aşa l-am cunoscut | pe Bemuc, care nu m-a impresionat cu nimic
(era o mogâldeaţă de om). îşi cam pierduse I puterea şi se mangaia cu recunoştinţa întârziată a
novicilor. Fie vorba-ntre noi, orice î ţmirator f hun- Aşa trebuie sâ-i fi părut şi eu, pe când îi înmânam
florile. Apoi a venit Nina l ascultat plictisită, apoi ne-a luat la refec. Am citit Eminescu? Da
’ Topîrceanu?
i f ? va vâd: car^ mai mare dim â? S-a lăsat liniştea. Cântăream în gând cum să
WŞelam a te
|; " S Ptonle tovarăşei poete cu capul lung. Şovăitor, mi-am zis că parcă-parcă
Eminescu e mai bun (deşi ştiam Topîrceanu pe dinafară). Nina a explodat de entuziasm. Aşa
copiii O fi ăla bun versificator, da ’ Eminescu e un geniu! ” Am răsuflat uşurat.
Florin Iaru, întâlnirea cu valoarea pe www.caţavencn.ro
[Citeşte cu voce tare textul.]

263
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din

a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţL alegerea prin două argumente. .............................
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul modelelor în
viaţa unui tânăr.

Modelul nr. 9
Maşinile de cusut se înşirau bine aliniate pe trei rânduri, lăsând între ele două alei largi
până înfund. Eugen avea grijă să stropească podeaua fiecare dimineaţa cu o cutie veche de
conserve găurită înfund. Şuviţa de apă care se scurgea era foarte subţire şi Eugen o manuia cu
dexteritate desenând pe podea spirale şi opt-uri savante. Câteodată se iscalea şt scria data zilei.
Zugrăveala de pe pereţi reclama în mod evident asemenea dehcateţi. In junelui magazinului un
paravan de scânduri despărţea un fel de cabină de restul încăperii; o perdea verde acoperea
intrarea. Acolo stăteau tot timpul Eugen şi Clara, acolo mancau la prânz,^ pentru ca să nu
părăsească prăvălia în timpul zilei. Ei o numeau „cabina artiştilor şz ilauzu pe Eugen într-o zi
spunând: - E o adevărată „cabină de artist" Când ies in Prf)va^ vorbesc jumătate de ceas pentru
ca să vând o maşină de cusut, nu joc o comedie. Şi adauga pe un ton mai doct: - Viaţa, în
general, e teatru curat. In dosul cortinei Eugen canta din vioară. Ţinea notele pe masă, stătea
îngheboşat asupra lor descifrând cu răbdare portativele încâlcite ca şi cum ar fi descurcat un
ghem de aţe cu multe noduri pentru a scoate din e e un fir unic şi subţire, firul bucăţii muzicale.
Toată după-amiaza ardea pe un cufăr o lampa mica de petrol umplând încăperea cu o lumină
moartă şi dezorganizând pe perete umbra enorma a

Veneam atât de des acolo, încât devenii un oaspete mobila, o prelungire a canapelei vechi de
muşama pe care stăteam imobil, un lucru de care nu se ocupa nimeni şi nu se
stânjenea nimeni. Max Blecher, întâmplări din irealitatea imediată
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: .„
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării (
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteris i
formale/de conţinut ' „ _ «tia
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia in legătură cu atirm ţ
personajului Eugen: Viaţa, în general, e teatru curat.

264
Modelul nr. 10

în iarna aceea hotărârea tatălui meu de a nu mă mai lăsa să mă duc la smnir, „ n


practic, un fapt, deşi din gură nu mă oprise; nu aveam cu ce mă încălţa M-am dus dnZZ™^ am
putut merge desculţ; şi atunci am trăit acele ore de spaimă despre care am pomenTal cărei
motiv daca s-ar fi dezvăluit s-ar fi petrecut o catastrofă. Conştiinţa măsura proporţiile
dezastrului care ar fi urmat, iar instinctele tremurau: nu se ştie ce-aş fi ajuns în viată dacă jocul
întâmplării, al cărei erou eram, s-ar fi destrămat şi eu aş fi apărut în ochii învăătorului aşa cum
eram şi nu cum, prin nu ştiu ce mister, credea el că sunt. Adică dintre cei mai buni Se apropia
sfârşitul anului şi dascălul examina toată clasa, să vadă pe care trece, pe cine premiază şi pe
cine laşa repetent. Scotea câte cinci sau şase la tablă şi îi asculta. Jumătate din ei parcă^
învăţaseră ceva cealaltă jumătate însă parcă nici nu trecuse pe la şcoală si atunci învăţătorul
începea să-i bată la palmă cu o nuia de corn foarte ageră, de care tot unul dintie noi jacuse
rost. Era atât de furios încât uneori îi batea la palmă pe toţi cei care erau scoşi odată, deşi unii
dintre ei protestau indignaţi că ar fi răspuns bine la întrebările puse Aşteptam tremurând să-mi
vie rândul. Nu ştiam nimic şi ascultam înfiorat plânsetele care umpleau clasa. Băieţii suportau
bine loviturile în clipele când le primeau, dar în bănci nu mai puteau, fluturau mâinile înroşite
în aer, sau şi le vârau deznădăjduiţi între genunchi. Plângeau cu înverşunare şi obidă nedefinită
fiindcă nici unul nu ştia să urască, durerea lor era pură şi în ea puteai ghici cel mult protestul
împotriva ei, a durerii în sine, fiindcă durea, şi nu a învăţătorului^ sau a şcolii, cu cărţile şi
istoriile ei care trebuiau învăţate cu sila. Prima zi a trecut fără să fiiu^ scos şi eu la examen. A
doua zi, văzând cum stau lucrurile, în loc să fug şi îndărăt să nu mă mai uit, am venit totuşi la
şcoală, deşi ştiam ce ar putea să mi se întâmple. Nu m-a^ scos nici în acea zi şi nici în cele
următoare. Şi pentru ca această întâmplare să fie dusă până la capăt, în nefirescul ei, la
sfârşitul anului m-am pomenit printre premianţi.
rri. , Marin Preda, Viaţa ca o pradă
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentaţiv etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Piecizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul şcolii în viaţa
unui tânăr.

Modelul nr. 11
. ,. Privite' cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o medievală iubire
tu trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele. Fiinţa lor este aşteptare pura. Le va
deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?
Tăcerea cărţilor şi rugămintea lor nerostită. Ele nu-si pot cere „dreptul de a fi
" Că1ile nufac grevă} pmtru afl citite• Tot ce pot face este să ceară îndurare din punea cititorului
care nu este încă.

265
Când privesc peretele unei biblioteci îmi vine în minte scena balului din Război şi pace.
Doamnele aliniate, aşteptând, de-a lungul peretelui. Spaima Nataşei că nimeni nu o va invita
la dans. Expresia încremenită a chipului ei, „gata deopotrivă şi de deznădejde şi de extaz . Iar
apoi, prinţul Andrei care se apropie şi îi propune un „rond de^ vals". De când te aşteptam",
pare că spune Nataşa, iar zâmbetul i se iveşte pe faţă „în locul lacrimilor ce stătuseră să o
podidească". Şi, „speriată şi fericită", îşi sprijină mâna pe umărul prinţului
Splendid în scena aceasta este că prinţul Andrei o descoperă pe Nataşa din întâmplare,
pentru că discuţia la care participă îl plictiseşte şi pentru că, în fond, Bezuhov e cel care-l
roagă să o invite pe Nataşa. Ochii prinţului trecuseră înainte peste ea, fără ca el sa o vada. Ar
fi putut tot atât de bine, hotărându-se să danseze, să o invitepe verişoara Nataşei, pe Soma, sau
pe cea mai frumoasă femeie a Petersburgului, pe contesa Bezuhova, care, de altminteri
deschide balul. Prinţul o alege deci din întâmplare pe Nataşa care aşteapta tremurând.
Dar alegând-o şi dansând cu ea, Bolkonski descoperă că, din toate femeile care luau
parte la cel mai strălucitor bal al anului, Nataşa, o fetişcană încă, cu „braţele ei slabe şi
urâte”, era cea mai frumoasă. Ascunsă până atunci în mulţimea indistinctă a doamnelor din
sala de bal, frumuseţea ei devine dintr-o dată, prin alegerea lui Bolkonski, vizibilă. Prinţul,
care era, spune Tolstoi, „unul din cei mai buni dansatori ai timpului său", o ridică, prin
alegerea lui, pe soclul propriei ei splendori. Abia aleasă şi abia dansând, Nataşa devine
aparenta in frumuseţea ei.
Cărţile aliniate, aşteptând, de-a lungul peretelui. Privirea distrată care trece peste ele,
fără să se hotărască asupra uneia anume. Apoi mâna care se întinde, care scoate o carte din
raft, care o deschide. Dansul poate începe. Dans cu o carte. ^ _
Gabriel Liiceanu, Dans cu o carte, în „România literară nr. 17,3 mai, 2000,
publicat ulterior în volumul „Declaraţie de iubire”
[Citeşte cu voce tare textul.] /
1; Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: _ ^
a. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative m textul dat.
b. Prezintă elementele situaţiei de comunicare în textul dat (emiţător, receptor, mesaj,
canal, cod). _ ...
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează doua caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul lecturii m
viaţa unui tânăr.

Modelul nr. 12
Mircea Eliade defineşte arta în termeni ce pot, azi, să surprindă, să pară excesiv „
metafizici". Nu trebuie să pierdem din vedere, totuşi, coerenţa întregului sistem de gândire,
perspectiva dominantă a fenomenului cultural-artistic, premisele esenţiale. Toate au ca
rezultantă definirea artei ca act şi fenomen spiritual. Premisă inevitabilă, obiectiva, plan de
gândire care recunoaşte sacralităţii elaborarea primelor sinteze şi epifanii spintua ale
umanităţii. Din perspectiva istoriei spiritului, ca evoluţie şi degradare neîntrerupta de a
sacru la profan, nici o altă concluzie nu este posibilă. Vom întâlni deci şi la Mircea hiiaa,
încă din primele consideraţii de ordin estetic, definiţia artei ca act magic: „Procesul de
creaji,

266
esfe un produs magic. A creaţiei demiurgice”; de asemenea: „Bucuria că un om a creat a imitat
opera lui Dumnezeu
„Arta nu e altceva decât o magică transcendere a obiectului, proiectarea lui în altă
dimensiune, liberarea lui prin magică realizare, prin creare
Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade
epifanie (gr > epiphania - apariţie) - revelaţie a unei realităţi sacre, mitice; revelaţie a unei lumi
nevăzute, (cf. DEX)
hermeneutică - ştiinţa sau metoda interpretării fenomenelor culturii spirituale, (cf. DEX)
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care, având în vedere textul dat, dar şi propriile
lecturi, să-ţi exprimi opinia despre rolul creaţiei literare în viaţa unui tânăr.

Modelul nr. 13

VLAD: Eu n-am geniu.


MANOLE. Dar e simplu ca bună ziua, omul lui Dumnezeu. Vreau să realizez proiectul
„Zburătorul ”. De zece ani mă gândesc la el.
(Se duce la birou şi, agitat, scoate o serie de schiţe.)
(Uite, am toate schiţele gata.)
(I le arată, febril.)
MANOLE: înţelegi, o statuie care să sugereze saltul omului intr-un ev, să se înalţe până la
mit. Şi, băiatule, totul e studiat până în amănunt. Dar n-am puterea să lucrez. Nu pot ţine V, ; A?
cădea e
P drum. E gigantică, blestemata. Pe când tu eşti tânăr. Aş sta tot timpul ângă tine, te-aş^
învăţa, te-aş conduce, ţi-aiface şi tu o ucenicie solidă, onestă, trainică. După asta ai putea să-ţi
ţii meseria în degetul mic. Te-ai juca în bile cu tot ce ştiu colegii tăi. Ţi-o Jagăduiesc. Ce spui,
nu-i grozav? E? (A ajuns la maximum de euforie. Şi de-abia atunci realizează surâsul îngheţat al
lui Vlad) De ce râzi?
^ VLAD (îl priveşte mai departe, surâzând. Apoi surâsul se transformă într-un râs puternic şi
râu): Ha-ha-hal Colaborare! Dumneata, capul şi eu, unealta. Eşti şiret, tată, dar eu ţin la mica
mea personalitate.
MANOLE: Nu-ţi place proiectul?
VLAD: Nu-i contest un soi de genialitate iresponsabilă. Ca a unei forţe naturale. Dar nu-
mi place. Cred că mi-am câştigat şi eu dreptul să-ţi spun câteva adevăruri. Arta dumitale, in
întregime, nu-mi place. (In derâdere.) Apologia puterii creatoare a omului! Noul Adam!
riumful raţiunii! Ai o filozofie învechită, de predicator umanist, tată. Nu înţelegi nimic din
spiritul adevărat al timpului. Chiar dacă aş vrea să lucrez cu dumneata, n-aş putea. Am o pita
concepţie despre artă

267
MANOLE (furios): Pe dracul N-ai nicio concepţie! Nu fi-o fi plăcând predica mea, dar
sculptura mea stă. Pe când a ta e ca o bâlbâială care încearcă să imite vorbirea. ,
VLAD (pentru prima dată aprins, până acum a fost rece şi ironic). / •
Nici nu ştii ce bine ai nimerit. Dar nu o bâlbâială ce încearcă să imite vorbirea, ci care-şi bate
ioc de ea, îi dă cu tifla. Prefer să mă bâlbâi, decât să fac fraze frumoase^ Emai onest, îmi
bâlbâi neputinţa. Mă simt mai cinstit şi mai curat trăind m urangutan, decât smm an credinţa
în mitul dezumflat al omului. Şi, în loc să sculptez „Zburător şi „Primăveri , eu vreau să mă
bâlbâi, să mă bâlbâi, să mă bâlbâi!
^ese^ Horia Lovinescu, Moartea unui artist
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare dm
a6XtUPrecizează elementele situaţiei de comunicare în textul dat. (emiţător, receptor, cod,
canal, mesaj). .
b Precizează tema şi două idei pe care le consider, semnificative m textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează doua caracteristici
formale/de conţinut. . . . . r.r
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre diferenţele de
opinie între generaţii (conflictul dintre
generaţii).
.14
Modelul nr
Pe mine viata m-a frământat, m-a umilit; mie viata mi-a miilcomit glasul. Astfel am ajuns
să nu mai spun că ele nu merită să fie iubite, ci să strig pretutindeni: ştiu zâmbesc fiindcă am
învăţat a plânge, â suspina şi a mă resemna! Astăzi aş vrea f i eu sa nu iubesc, aş vrea să fiu
iar mândru, ambiţios, cuceritor. Dintr-asta se vede că sunt îndrăgostit. Daca aş cânta din
syrinx te-aş duce într-o poiană scăldată de luna, într-o poiana unde mea nu s-a Zuibat
mândria oJenească, şi fi-aş şopti la ureche cântecul celormbifi pricepe şi tu că iubirea nu
cunoaşte ceea ce lumea numeşte „a fi iubit . Te iubesc peru mă iubeşti: aceasta e un schimb,
dar nu e iubire. Te iubesc pentru cate iubesc şt " Ţ f ™ mult; te iubesc numai pentru că te
iubesc: aici începe iubirea. Ifi mulţumesc dm sufie‘^a iubesc: acesta este cântecul iubirii. Omul
îndrăgostit nu zice: le iubesc Pef “ ca e* oacheşă; nici: te iubesc pentru că eşti bună. Omul
îndrăgostit zice: te iubesc cu toate ca eş oacheşă, cu toate că eşti bună, şi te-aş iubi chiar dacă
ai fi blonda sau daca aifi rea. o z .
zic unii, a falsificat iubirea. Livio Rebreanu, Mărturisiri

* syrinx - instrument de suflat în Grecia antică, format din şase tuburi; strămoşul naiului de azi
{of. DEX).
[Citeşte cu voce tare textul.]

ţ. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare dm

Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicam?

268
b
' teLl“ ^ C0"ţinUt imP°rtante (Wei’ arg“’ fapte’ opinii) identifici l
c. Ce t.p de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentat,V,-
Argumenteaza-ţi răspunsul. sumentativ);
2. Exprima-ţi opinia despre roiul iubirii în viaţa omului. Susţine, cu argumente rw * prezentată.
gumente, opinia

Modelul nr. 15

^ °Td Sf efectuează ~mregistrările moderne, calota glaciară din Oceanul Arctic a atns, anul acesta,
unmimm istoric al suprafeţei sale, doborănd recordul anterior cu 760.000

mcrnrf ^ M se?tembrie• inform Institutului National Snow and Ice Data Center (NSIDC), este ziua m
care calota tşt încheie „ călătoria" de vară, care constă în topirea gheţarilor, şiîncepe sezonul de
iarnă, când apele îngheaţă din nou. Tot in aceeaşi zi suprafaţa îngheţata se întindea, în total, pe
o suprafaţă de 3.410.000 km2 - ceva mai mult de juma ale dm suprafaţa minima cuprinsă între
anii 1979 şi 2000. Părerea unanimă este că în

ToLm.S^relTZak ^
Aproape toată suprafaţa de gheaţă de pe ţărmul Antarcticii se topeşte în fiecare vară dar
calota glaciara arctica deţine un strat gros, acumulând gheaţă pe parcursul mai multor am, care
supravieţuieşte topirilor de-o vară şi care se îngroaşă în fiecare iarnă. Cu toate acestea, pe
măsură ce temperaturile au crescut, acest strat s-a subţiat, şi un strat nou de gheaţa nu a putut
să se formeze.
Datorită încălzirii tot mai accentuate din ultimii ani, sunt destule voci din domeniul 9 iT'r ^
Ţ' ţ
C S de a ca este ,mmen
‘ă dispariţia completă a gheţii arctice din timpul verii.
miV?M6” r ''' r n , ,? î? pnaent
Ul fi a e etre C
Probabil■ va fi complet până în anul
U t, Sm!me ro <f Peter Wadhams de
P - - *» Cambridge University. în schimb, alţi experţi wihZU maJ arCUfpecl'
m
Previziunile lor; Cecilia Bitz. de la Universitatea din lirele ^ ~50%*a»se” cape
verii gheaţa să dispară în
„Va dispărea calota glaciarănarctică până în anul 2015?”
r^ * revista „Terra Magazin”
[Citeşte cu voce tare textul.] °

1 textuldat^ răSpUnSUri la întrebările de mai J°s. referitoare la situaţia de comunicare din


a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motiveaza-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cwni stal funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
rormale/de conţinut.
Realizează un discura, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa
protejam ecosistemului in societatea contemporană.

269
Modelul nr. 18

Ştiinţa care studiază limbajul în esenţa sa precum şi în aspectele sale generale, fără a se
referi la o limbă anumită, se numeşte „lingvistică generală”, deseori identificata cu ceea ce,
cu mai multă precizie s-ar numi „filosofia limbajului . ^
Avem de-a face totuşi cu o identificare pe care e mai bine să o evităm, întrucât aceste două
discipline adoptă puncte de vedere diferite. Filosofia limbajului nu studiază limbajul in sine şi
pentru sine, ci în raport cu alte activităţi umane - în primul rând in relaţie cu gândirea (motiv
pentru care se ocupă în mod mai special de „semantică’’ sau ştiinţa despre semnificaţie) -
încercând să stabilească esenţa şi locul limbajului între fenomenele care exprimă esenţa
omului. Problema fundamentală a filosofiei limbajului este să răspundă la întrebarea „ ce este
limbajul? ”, pe când lingvistica cercetează nu atât ceea ce este limbajul in esenţa sa, cât mai
curând modul cum se manifestă limbajul Informele sale istorice care sunt limbile. Pentru
amândouă aceste ştiinţe (lingvistica generală şi filosofia limbajului) limbile şi actele lingvistice
constituie doar material de exemplificare, însă din puncte de vedere dijente. Filosofia
limbajului se bazează pe o anumită concepţie filosofică şi numai in relaţie cu această concepţie
se referă la fenomenele lingvistice concrete; prin urmare, nu are nici o finalitate descriptivă sau
de sistematizare a faptelor lingvistice constatate empiric. Lingvistica generală, în schimb, se
orientează în direcţie contrară, adica porneşte de la fenomene lingvistice concrete şi, după ce
le-a sistematizat, încearcă sa stabilească caracteristicile lor generale, bazându-se în special pe
cercetarea deja realizata de Ungvisticile particulare, adică de lingvisticile care studiază, în
fiecare caz, o im a
determinată sau un anumit grup de limbi. ..„
/ Eugenio Coşeriu, Introducere in lingvistica
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din

a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează doua caracteristici
formăle/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa
nevoii de comunicare în viaţa unui tânăr.

.17
Modelul nr

Peste oraş domnea o tăcere mirifică şi arborii bătrâni dormeau încă în lumina soarelui blând al
dimineţii de primăvară. Ei îşi foşneau, abia simţit, frunzişul ce, ici-colo, îşi arat
primele şuviţe galbene, încărunţite. ,,.
Maria păşea încet în umbra lor măreaţă şi tăcută, ca printr-un templu, cu sufletul p de
lumină şi speranţă. A traversat grădina mitropoliei, apoi şi-a îndreptat paşii spre prietenei
sale. A urcat cele trei trepte şi a sunat la uşă. De data aceasta, i se dese ise p

270
Maria se fâstâci:
— Tali e acasă?
Tali navali pe uşa odăii sale, agitată ca întotdeauna, frumoasă, cu o bogăţie de nnr
blond, ce acuma, în vacanţă, îi cădea pe umeri într-o cascadă de bucle aurii
-Mergem în oraş să vedem menageria, zise Tali, de parcă ea ar fi venit în vizită la Maria,
şi nu invers.
Abia în stradă Maria reuşi, în sfârşit, să-i spună că are două bilete la operă şi că ar vrea
sa mearga cu ea. Tali se entuziasmă la culme. „Dar ea s-ar fi entuziasmat de orice ” se gândi,
puţin întristată, Maria.
-Dar cine ar fi putut să-i poarte pică prietenei sau să rămână prea indispus în societatea
y
ei?
Şi, mai ales, în acele zile de început de primăvară, cu lumina lor de culoarea mierii cu
cerul acela albastru ca de peruzea 32 înalt, senin şi curat ca lacrima.
Maria aştepta spectacolul acesta ca pe o mare sărbătoare, cu inima bătându-i de
nerăbdare, cuprinsă de o înfrigurare vecină cu febra.
în sfârşit, cu aproape două ore înainte de începutul spectacolului, Maria, gătită în
minunata sa rochie, cu pantofii lustruiţi până la disperare, sună la uşa prietenei sale. Ceasul
petrecut în casa ei a trecut chinuitor. Şi, în acelaşi timp, s-a scurs ca într-un vis ce a continuat
la operă. Acolo, Maria uită de mama, de tata, de prezenţa prietenei care şedea langa ea, Maria
uitase chiar şi de ea însăşi, fiind frapată de vibraţiile muzicii. în acele momente era singura,
mică, ghemuită în scaun, stătea nemişcată, cu privirea aţintită lacom spre scenă şi se gândea
că muzica este tovarăşul ei de zi şi noapte, la durere şi la fericire,
este apă răcoritoare in pustiul vieţii. Maria ştia că muzica poate face dintr-un suflet răvăşit o
catedrală.
Purtată pe aripile încântătoare ale muzicii, Maria urmărea cu încordare gesturile
actorilor, expresia feţei fiecăruia, ascultându-le vocile puternice şi duioase, ce-i picurau o
dulceaţa ameţitoare în suflet. O fericire uriaşă, trăită pentru prima oară, îi umplea toată junţa.
Simţea cum muzica dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereţii şi
viaţă tuturor lucrurilor.
Vera Malev, Recviem pentru Maria

32peruzea, peruzele, s.f. - piatră semipreţioasă, turcoază.

271
Modelulverzuie;
opacă, de culoare albastră-deschisă sau nr. 18
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul prieteniei in
viaţa unui tânăr.
Paginile ce urmează pot fi înţelese drept un model laic al tipului de căutare care se
petrece pe baza unei prealabile găsiri. însă pentru ca o asemenea căutare şi o asemenea găsire
să poată avea loc este nevoie de un sistem de aşteptări. Aşteptarea de nimic determinat,
aşteptarea ca simplă atitudine intenţională, alcătuită dintr-o mirare şi o dorinţă confuză, este de
fapt prima formă a găsirii. Ca o atare atitudine, aşteptarea este ipostaza adolescentului în faţa
lumii. Fără să fie o împlinire, adolescenţa rămâne, totuşi, preambulul afectiv al oricărei
împliniri viitoare. Aceasta este vârsta când rumoarea nediferenţiată a dorinţelor şi aspiraţiilor
năzuieşte către liniştea unei forme, singura care, prinzând, mai târziu, contur, poate aduce cu
sine acel grad de stabilitate de la care pornind se poate vorbi
despre o lege proprie, deci despre o personalitate şi un destin.
Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniş
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: .„
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării.
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în
textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) l
Argumentează-ţi răspunsul. ^
2. Exprimă-ţi opinia despre vârsta adolescenţei ca perioadă a formării personalităţii
individului. Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

Modelul nr. 19

în ajunul premierei româneşti a celui mai recent film al său, „După dealuri , ELLE a stat de
vorba cu Cristian Mungiu despre ficţiune şi realitate, despre provocările din timpul
filmărilor, despre actori, reacţii aşteptate, premii... ^ „
ELLE: Povestea de la care pleacă filmul tău a făcut mare valva în presă. Vazand filmul,^
m-a izbit maniera în care ai tratat acest subiect: delicat şi nuanţat, fără a emite judecăţi, fără
nici o urmă de senzaţionalism (în contrast evident cu vulgaritatea cu care Fa abordat presa).
Te întreb, în primul rând, de ce ai ales acest subiect? Ce te-a atras la el?

272
CRISTIAN MUNGIU: în foarte mare măsură, tocmai felul în care presa a ales sa
vorbească despre drama acelor oameni m-a motivat. Presa a ajuns să prezinte cu^ o
completă răceală, cu cinism şi cu voluptate, cele mai îngrozitoare atrocităţi. Cu cât mai mult
senzaţionalism, cu atât mai bine! Detaliile? - nu contează; motivaţiile, contextul^
conjunctura? Nici atât. Faptul că, eventual, facem praf imaginea publică a unor oameni
indiferent ce or fi făcut ei - nu mai provoacă de mult vreo umbra de îndoială jurnaliştilor, e
mine însă m-au interesat alte lucruri la povestea asta decât cele senzaţionale şi de suprajaţa.
Cum anume se insinuează violenţa? Cum se ajunge - practic - să poţi lega cu sfoara pe
cineva cu care cu câteva zile în urmă stăteai la masă? Care e acel moment de a car consideri
ca ai autoritate să decizi asupra celuilalt şi că el nu mai are discernământ? Cum s

273
împacă dorinţa de a face bine cu necesitatea
Modeluldenr.
cumva nu celălalt, ci tu eşti smintit?
18
a-l impune cu forţa? Cum
poţi să ştii dacă
nu
Totodată, m-am gândit foarte mult şi m-am întrebat de ce n-a plecat fat 'ni mănăstire. Nu
ştiu ce s-a întâmplat în realitate şi am convingerea că nimeni de fant ^ & ° sa ştie, ci doar să
presupună. Pe mine însă ce mă interesa foarte mult era să vorbesc iubire; ce fac oamenii în
numele iubirii pentru celălalt şi pentru Dumnezeu. în film iubireae motivaţia pentru tot ce se
întâmplă: iubirea uneia pentru cealaltă şi iubirea celeilalte neutru Dumnezeu. Fiecare dintre
ele luptă cu aceeaşi încăpăţânare şi convingere să o salveze ne cealaltă de o cale pe care o
consideră greşită, aşa cum se întâmplă foarte des în viaţă. P
Revista „ELLE”, interviu cu regizorul Cristian Mungiu
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ai putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
dat?
2. Dacă ai fi pus în situaţia de a citi o carte sau de a urmări o ecranizare a cărţii respective, ce
ai alege? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

Modelul nr. 20

înţeleg bine toate acestea! spuse Minda după câteva minute lungi de pauză, cu
mâinile în buzunarele pantalonilor. între toate aceste lucruri, foarte ieşite din comun, şi viaţa,
cel puţin viaţa mea, nu există nici un drum direct, nici o legătură vitală. Eu aş putea trăi foarte
bine toate aceste... fraze, nu vreau să te jignesc, dar e ceva exaltat în toate acestea, ceva, cum să
spun... deprost-gust! Laurenţiu tăcu şi Minda adăugă:
— Bineînţeles, un anume prost-gust. Iubirea şi umilinţa eu mi le închipui altfel, mă rog,
eu, tipul meu de sistem nervos. Eu sunt ceea ce se cheamă flegmatic, tu, un colero-sangvin. Intre
noi doi nu există nici un fel de comunicare importantă. Suntem două fenomenalităţi care se
contempla, care se observa, exaltarea ta mi se pare ceva de prost-gust...
-Dar bine, chiar aşa şi este! făcu Ceea, râzând crispat. Minda îl privi iute şi dădu din
umeri:
f Iubirea eu o văd ca pe o funcţie vital-socială, umilinţa... nu ştiu. Mai e nevoie de
umilinţa?... Şi dacă da, şi bineînţeles că mai e nevoie, atunci ea trebuie făcută fără ostentaţie,
fără exaltare... fără sangvinitatea secolului XIX. Altfel apare prostul-gust şi umilinţa se
transformă într-un fel de vanitate. Habar n-am, dar cred că aşa ceva, astăzi... pentru mine, cel
puţin... de ce să faci din umilinţă o profesie? Omul modern cred că suferă azi mai mult de
singurătate decât de aceste boli, moştenite de dracu ştie când... eu sufăr mult de singurătate,
deşi bineînţeles că sunt foarte ocupat, tam-ta-ra-ta-ta... Despre singurătate, despre singurătatea
mea, domnul Fiodor Mihailovici al tău nu prea vorbeşte. De aceea te caut şi te ascult, singui
ătatea mea are nevoie de palavrele tale, de impertinenţa ta şi de toate complexele tale, mai mult
sau mai puţin minore, chiar previzibile.
Nicolae Breban, îngerul de gips

274
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: .A ,0
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat.
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia în legătură cu afirmaţia

Ţuţea a revenit la ideea pe care am discutat-o şi altă dată: aceea a modelului şi a


generaţiei. Mi-am mărturisit teama că generaţia noastră nu-şi conştientizează existenţa ca
atare; nu profită de faptul că reprezintă un segment biologic şi spiritual care poate lăsa urme
benefice. [...] Ţuţea crede că acesta poate fi şi un defect al lipsei de izvoare.
personajului Minda: Omul modern cred că suferă azi mai mult de singurătate.

Modelul nr. 21

10 ianuarie 1991
- Nu am sentimentul bătrâneţii.
- Ce aţi face de-acum înainte?
- Aş da sfaturi.
- Un învăţător... / . . . . . . .
- ...Mişcând inteligenţele tinere, întâlnite de mine, în jocul dintre just şi injust, dintre
teologie şi filozofie. înainte eram obsedat de ideea rămânerii a ceva după mine. Acum mă mai
interesează ce rămâne după mine ca zăpada de anul trecut. Sunt preocupat în prezent de jocul
dintre cele două lumi, joc în care aş vrea să antrenez pe toţi cei care vin la mine, deoarece
sediul nemuririi e teologic, nu filozofic. Numai teologia consolează. Filozofia instruieşte. în
orice caz, de la mine nu moşteneşti nimic neconsolator. N-am făcut risipă cfe erudiţie decât cu
ăi de fac pe deştepţii! Cu tine şi cu cei asemeni ţie m-am străduit să dialoghez esenţial
Radu Preda. Jurnal cu Petre Ţuţea
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: ._
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării.
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în
textul dat? .9
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ).
Argumentează-ţi răspunsul.
2. Exprimă-ţi opinia despre rolul generaţiilor trecute Informarea noilor generaţii. Susţine, cu
argumente, opinia prezentată.

275
Modelul nr. 23

Cei patru prieteni legam nădejdi fără capăt de cea dintâi vacanţă mare de vară. Cum paza
găştelor nu mai era^ o treabă pentru vârsta noastră, şi cum alte treburi mai serioase ne ocoleau
încă, am intrat în bucuriile verii, c-un simţământ de libertate, ce da zilelor noastre intensităţi de
apogeu. Cât era ziulica de lungă, stăm goi, în nămol sau pe iarbă, lângă râul care-şi avea vadul
la câţiva paşi de casă. Eram când în apă, când la soare. Ne lăsam negativul formelor în nămolul
cald, unde descindeau uneori şi rândunicile ca să mai ia câte-o gută de pământ pentru cuiburile
lor, şi gustam moliciunea ierbii mărunte cu goliciunea tălpilor. Iar cea mai aprigă plăcere a
noastră era, să răpim pentru o jumătate de ceas câte-un cal din herghelia, ce păştea prin
apropiere.
O luam la goană, călări, goi, până departe sub o pădurice de sălcii, unde, dacă . am fi
avut părul lung ca Avesalon, am fi putut rămânea spânzuraţi de crengi, caii scăpându-ne, de sub
picioare, ca din praştie. In după-amiaza de Sânt-Ilie avea loc o petrecere în aer liber. Se da şi
un spectacol pe-o scenă improvizată, din stâlpi şi scânduri camuflate cu verde de stejar. Feciori
şifete din sat jucau adică, sub supravegherea unuia din dascălii localnici, o piesă de teatru,
localizată probabil după Kotzebue. Noi, copiii, aflând despre aceasta, ne-am abătut călări, intr-
acolo,^ ca să luăm parte la spectacol ca privitori. Ne-am oprit în dosul mulţimii, adunate, de
bătrâni şi babe, de tineri şifete, care-şi ocupau locurile pe băncile de scânduri, cu picioarele
bătute în glie. Ne-am îngăduit, noi, cei patru prieteni, să ne facem apariţia, aşa cum ieşeam din
râu, goi, complet goi, cu feţele acoperite cu nămol, pe mârţoagele deşelate ce le prinseserăm din
herghelie. Reprezentarea începea. Replicile alternau cu râsetele, altercaţiile cu planşetele. Noi
stăm călări în dosul norodului, şi priveam de la înălţime, ca din balcoane, spre scenă. Nu ne
interesa ce se petrece, dar eram prezenţi cu feţe grave şi lungi. Adăstau şi caii liniştiţi, mişcând
ritmic din cap, ca să gonească muştele, ce-i torturau. Câte-o mârţoagă da semne de „suspin”,
mai ales când vreunul din personajele de pe scenă vorbea „aparte . Aşa mi-a fost dat să iau
întâia oară parte la reprezentarea unei piese de teatru.
Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor
*hronic - (cronica) lucrare în care se expun cronologic evenimentele din viaţa unui popor, (cf.
DEX)
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. In ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre vârsta
copilăriei. -m
Cine vrea să explice „totul" prin cuvinte, ajunge curând să nu poată explica nimic.
Eroarea începe din clipa când vrem să identificăm cuvântul cu spiritul Sufletul n-are nevoie de
cuvinte pentru a înţelege. Sufletul comunică direct cu lumea spirituala, cu lumea lumilor. Si
doar spiritul e esenţa, spiritul etern, infinit, cuprinzător a toate, însăşi lumea materiala nu
poate fi decât o faţă a esenţei divine. Veşnica materie e implicată de esenţa ei. De altfel
materia şi toată lumea materială există numai în funcţie de percepţia omeneasca. Densitate,
culoare, căldură, toate atributele materiei există numai pentru om. In fond, nu e met o

276
Modelul nr. 23

deosebire între eterul sideral şi corpurile cereşti: toate sunt, în ultima analiza, o forma e
manifestare a spiritului. Modificările aparente alcătuiesc şi întreţin atributele fără număr.
Precum materia se transformă neîncetat, dobândind, prin aceasta, o existenţa efectiva, şi
spiritul are să-şi asigure echilibrul atributelor printr-o perpetuă regenerare. Licăririle
spirituale trebuie să se îmbine permanent cu schimbările din planul material. Regenerarea
spiritului nu se poate săvârşi decât prin identificarea cu materia. Transformările materiei sunt
astfel înfăţişări diverse ale spiritului animator, începând cu cele mecanice şi pana la cete
biologice. Deosebirea e numai de grade, încât gradul suprem ar fi omul în care spiritul se
recunoaşte pe sine însuşi dincolo de scoarţa materială. Dacă materia e aceeaşi in atomii ei,
spiritul cuprinde virtual toată dumnezeirea, întreg şi parte sunt identice. Ca^ şi atomii
materiali, miliardele de miliarde de atomi spirituali se află într-o mişcare eterna intre lumea
materială şi cea spirituală. Viaţa unui atom e însăşi viaţa universului. Unul „e totul şi
„totul” e unul. ..„, ,, • T?
Liviu Rebreanu, Adam şi Eva
[Citeşte cu voce tare textul] / ■
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut. .. , 7 ,7
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre valorile
spirituale şi rolul lor în viaţa unui tânăr.

Modelul nr. 24

Draga mea Veronică, " '.


Ca eu să nu-ţi scriu e de înţeles. Bolnav, neputând dormi nopţile şi cu toate astea
trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziţie de a-ţi scrie ţie, căreia aş vrea sa-i scriu
închinăciuni, nu vorbe simple. ......................... . _ h . ă
Dar tu care ai timp şi nu eşti bolnavă să nu-mi scrii e mai puţin explicabil. Tu t fii
îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unu in
oamenii cei mai nenorociţi din lume. JP
Şi tu ştii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor a

277
adevăr, mulţi mă urăsc şi nimeni nu mă iubeşte afară de tine. Şi poate nici tu nu m-aifi iubit
câtuşi de puţin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viaţa mea care e totodată o
extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu
împrejurările şi săprinză din sbor puţinul noroc care îl dă o viaţă scurtă şi chinuită, şi eu nu
amjacut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă şi pe tine în cercul meu fatal, te-am făcut
partaşă urei cu care^ oamenii mă onorează pe mine. Căci acesta e singurul reazim al
caracterului meu - mă onorează ura lor şi nici nu mă pot închipui altfel decât urât de ei.
Dar tu pentru aceasta nu trebuie să mă bănuieşti, tu rămâi cum ai fost şi scrie-mi Tendinţa
mea constantă va fi de a-mi împlini făgăduinţele curând ori târziu, dar mai bine târziu decât
niciodată.
Sunt atat de trist şi e atât de deşartă viaţa mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine
ma mai bucură. A le suspenda sau a rări scrisorile tale m-ar durea chiar dacă n-ai mai iubi pe
Emin
Scrie cu degetele pe cari le sărut.
(1880 Februar)
Uihâi Eminescu, Scrisori către Veronica Micle
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. In ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ, epistolar etc.) poţi încadra
fragmentul dat? Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care Ie consideri semnificative în textul dat.
c. Ce poţi să spui despre emiţătorul acestui text? Dar despre receptor?
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul iubirii în
viaţa omului.

Modelul nr. 25

De la Aristotel încoace, imitaţia este considerată una dintre caracteristicile esenţiale ale
artei: „Arta imită natura”, ni se spune în „Fizica”. Cu toate acestea, însă, afirmaţia lui
Aristotel ar fi excesiv simplificată dacă arta ar fi redusă doar la un singur aspect, şi anume
acela de copiere sau reproducere exclusivă a naturii. Deoarece, la o considerare mai atentă a
problemei, se va vedea că, în fond, arta nu se limitează nicidecum la a reproduce ci dimpotrivă,
„ ea îmbogăţeşte şi perfecţionează natura ” (1). Acest stadiu al mimesis-ului care reuşeşte să
„perfecţioneze realitatea este de natură poetică [...].
Schimbarea aceasta de orientare în ceea ce priveşte interpretarea mimesis-ului se
aatoreaza mai cu seamă modalităţii în care referinţa sa, în lumea modernă, este, din ce în ce
mai mult, percepţia; ea selectează şi atribuie obiectului doar acele trăsături ale omologului real
de care are nevoie pentru a obţine efectul căutat.
Rodica Grigore, Retorica măştilor în proza interbelică românească
*mimesis (gr. - imitaţie) - principiu estetic de origine platoniciană şi aristoteliană, potrivit căruia
arta este o rezultantă a imitării realităţii, (cf. DEX)
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din

278
textul dat: .„
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicam. ^
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in
textul dat? . _, „ ,. •
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează doua caracteristici
formale/de conţinut. . ...
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care, având în vedere textul dat, dar şi propriile
lecturi, să-ţi exprimi opinia în legătură cu raportul dintre realitate şi ficţiune.

Modelul nr. 26

ARTICOLUL 10
Libertatea de exprimare

1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea
de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor
publice şi fără a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedica Statele să supună
societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de
autorizare, w
2. Exercitarea acestor libertăţi.ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi
supusă
unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate
democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritoriala
sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii a
moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor
confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
a. în ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul mass- mediei
în societatea contemporană.

279
Modelul nr. 27
Dar să ne întoarcem asupra Moldovei, care cunoaşte în veacul al YV-i însemnată figură din
istoria ei: Ştefan cel Mare. Alexandru cel Bun a avut mai mula mZ nepot,, iar Ştefan cel Mare este nepot de fiu
al lui Alexandru cel Bun. Insă după obicliul deja pomenit, ca mani boier, sa aleagă succesorul la tron între fiii şi
nepofii fostului voievod
ajost uns Ştefan domn, punandu-se capăt unei perioade de lupte interne. Iar Ştefan cel Mare nu
era nici măcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, şi prin urmare i-a Jost
mat greu sa acceadă la tron. Totuşi avea calităţi excepţionale, nu numai de vitejie, dar si de
chibzuinţă şi de organizare, şi, spre fericirea Moldovei, în general a românimii, a avut o domnie
lungă de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie înainte de cea a regelui Carol I în veacurile
noastre. Se urcă pe tron în 1457, deci un an după Vlad Ţepeş în Muntenia şi domneşte până în
1504. Moşteneşte o ţară în plină organizare, dar care din punct de vedere economic începea sa
se dezvolte mai cu seamă datorită împrejurării că reprezenta o regiune de tranzit între Europa
centrală, Polonia şi porturile de la Marea Neagră. Iar faptul că Moldova avea două porturi
importante, Chilia şi Cetatea Albă, îi aducea o substanţială sursă de venituri, prin vămi. Chilia -
după cum am spus -fusese a domnilor munteni, în înţelegere cu regn unguri. Ştefan cel Mare e
cel care o cucereşte de la munteni, atrăgându-şi prin aceasta duşmănia lui Matei Corvin. Ştefan
cel Mare este, pentru mica lui ţară, un voievod bogat prin vămile pe care le ia de pe urma
comerţului internaţional. Vom vedea şi tragedia careta decurge din pierderea, în timpul domniei
lui Ştefan cel Mare, a acestor două cetăţi Chilia, şi Cetatea Albă. Se tot spune că Ştefan cel
Mare s-a bătut mereu cu turcii. Nu e chiar adevarat. S-a bătut împotriva tuturor celor care voiau
să-i ştirbească relativa independenţă Astfel s-a bătut şi cu Matei Corvin care, supărat că Ştefan
luase Chilia de la munteni şi unguri, a venit sa-l silească să redevină vasal al regelui Ungariei,
îl bate pe Matei Corvin la Baia, şi-l sileşte să treacă îndărăt Carpaţii.
Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat:
a. In ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.) poţi încadra
fragmentul dat? Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa
cunoaşterii trecutului istoric naţional.

Modelul nr. 28

Despărţirea in silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidentă structura lor silabica
şi, ,n cazul poeziei, metrica bazată pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei şi se joloseşte ,n unele
opere literare pentru a reproduce rostirea sacadată, cu o anumită valoare stilistică: „Im-be-ci-
lu-le! ”

280
Ortografia este interesată însă mai ales de despărţirea la capăt de rând, care nu coincide
totdeauna cu despărţirea în silabe a cuvintelor. Când la sfârşitul unui rând dintr-un text nu mai
încape în întregime un cuvânt, un grup de cuvinte care formează o unitate sau o abreviere,
elementele în această situaţie pot fi trecute integral pe rândul următor sau, în unele situaţii, pot fi
despărţite de la un rând la altui In cazul grupurilor de cuvinte, despărţirea se face cu ajutorul
blancului, iar în cazul cuvintelor - cu ajutorul cratimei.
Scopul principal al despărţirii la capăt de rând este de a face economie de spaţiu faţă de
trecerea integrală pe rândul următor (şi, totodată, de a păstra^ o dispunere unitară a textulm pe
spaţiul rândurilor), de aceea despărţirea nu are rost dacă este neeconomică. Pe de alta parte, ea
nu trebuie să ducă la dificultăţi de înţelegere şi să fie neelegantă.
Sistemul de reguli pentru despărţirea la capăt de rând are un caracter^ mai mult sau mai
puţin convenţional. Aceste reguli privesc atât modul în care se face despărţirea la capat de rând,
cât şi situaţiile în care aceasta este interzisă sau nerecomandabilă.
Despărţirea în silabe şi la capăt de rând - DOOM 2
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din
textul dat: .„
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având m vedere scopul comunicam.
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în
textul dat?
2. Susţine un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre necesitatea
cunoaşterii şi aplicării regulilor de ortografie, ortoepie şi punctuaţie.

/
Modelul nr. 29

Sunt însă împrejurări în care nici verticalitatea virtuţii, nici înălţimea inteligenţei nu sunt
suficiente pentru a traversa corect un impas existenţial. E nevoie de o calitate suplimentară, pe
care, în lipsa unui alt termen, o vom numi talent moral. E acea calitate a cărei insuficienţă face
ca ireproşabilul să nu fie întotdeauna o categorie etică pozitivă. Poţi asculta de toate normele
etice, poţi îndeplini - cu inteligenţă - ritualul cuminţeniei morale curente şi să rămâi totuşi la
periferia eticului sau abia în zonele lui inferioare. Cultivarea virtuţilor are nevoie de har, de
inspiraţie, de o înzestrare specifică, asemănătoare înzestrării artistice. Numai absenţa acestei
înzestrări face posibilă şi de altfel, necesara morala, de tip kantian, a datoriei. Morala datoriei e
un schematism etic, de care au nevoie firile fără dotaţie etică pentru a funcţiona cât de cât
onorabil. Cât nu iubeşti, în mod spontan binele, ţi secere, măcar să îl respecţi. Când talentul nu
te ajută să găseşti expresia optimală a conduitei într-o situaţie dată, ţi se oferă reţetarul ei.
Simţul datoriei e formula de minimă rezistenţă a faptei morale: Te porţi cum trebuie nu pentru că
ştii de ce, ci pentru că aşa se cade; pentru ca „T de datoria ta să o faci", conform unui cod pre
judecat, pe care nu reuşeşti să-l interiorizezi
decât pe calea supunerii. .
Andrei Pleşu, Minima moralia
[Citeşte cu voce tare textul]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
dat:
a. In ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.

281
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale / de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre necesitatea respectării
unui cod moral în viaţa omului.

Modelul nr, 3 0

„ C e f . c f e ftnuî sa vorbească despre originile filozofiei greceşti, în corelaţia lor cu străvechiul joc
sacral competiţional în materie de înţelepciune, se mişcă nemijlocit şi fără întrerupere pe sau
dincolo de limita dintre expresia fllozoflco-religioasă şi cea poetică. De aceea, este de preferat să
abordăm de pe acum problema referitoare la natura creaţiei poetice, într-un anumit sens, această
problemă constituie tema centrală a unui studiu despre legătura dintre joc şi cultură. Dar în timp
ce religia, ştiinţa, dreptul, războiul şi politica, în jormele organizate superioare ale societăţii, par
să piardă încetul cu încetul contactele cu jocul, pe care le aveau în mod evident, într-o măsură atât
de amplă, în stadiile timpurii ale culturii, activitatea poetică, născută în sfera jocului, rămâne
mereu la ea acasă în această sferă.
Poiesis este o funcţie ludică. Ea se desfăşoară într-un spaţiu de joc al minţii, într-o lume
proprie pe care şi-o creează mintea, o lume în care lucrurile au alt chip decât în „ viaţa obişnuită "
şi sunt legate între ele prin alte legături decât prin cele logice. Dacă admitem că seriozitatea este
ceea ce se poate exprima corect în termenii vieţii obiective, atunci poezia nu devine niciodată
serioasă. Ea se află îri acea parte a seriozităţii, în acea parte mai originară, in care îşi au locul
copilul animalul, sălbaticul şi vizionarul, adică în domeniul visului, al extazului, al beţiei şi al
râsului. Ca să înţelegi poezia, trebuie să te înveşmânţi în sufletul copilului, ca într-o cămaşă
fermecată, şi să admiţi că înţelepciunea copilului este mai presus decât aceea a bărbatului. Această
natura primordială a poeziei, înţeleasă încă de Vico în urmă cu două veacuri, se află cel mai
aproape de noţiunea pură a jocului.
™ Johan Huizinga, Homo ludens
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare Ia situaţia de comunicare din textul
dat:
a. In ce tip de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) poţi încadra fragmentul dat?
Motivează-ţi alegerea prin două argumente.
b. Precizează tema şi două idei pe care le consideri semnificative în textul dat.
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici
formale/de conţinut.
2. Realizează un discurs, de 5-7 minute, în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa jocului în
viaţa omului.

282
Sugestii de rezolvare pentru modelul
şi modelele 5,10,14,18, 21
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
rememorarea unui eveniment legat de viaţa naratorului, şi anume un examen foarte
important;
prezenţa profesorului de istorie şi exigenţa acestuia îl determină pe naratorul- personaj
să creadă că nu va promova examenul;
prezenţa verbelor şi a pronumelor la persoana I singular indică o experienţă personală;
lexemul „viaţă” din titlu induce ideea de amintire, memorie, jurnal.
Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor de frontieră, prin atitudinea subiectivă
a naratorului, trimiterile la o realitate obiectivă (toponime: Câmpulung, Miroşi), precum şi prin
evidenţierea stărilor interioare ale naratorului, marcate de interogaţiile retorice. Fuseseră acolo
examenele mai grele? Şi daca şi la Câmpu-Lung aş fi ieşit ca aici? Mai poate cineva să spună că n-
ar fi fost tot aşa!? Nedumerirea tânărului, confruntat cu un examen dificil şi important, este
accentuată şi de folosirea unor figuri de stil precum: epitetul senzaţie apăsătoare de chin,
comparaţia Viaţa ca o pradă..., interogaţiile retorice etc.

a. în acest caz, emiţătorul textului este scriitorul Marin Preda, iar receptorul ar putea fi
specializat, în persoana unui istoric literar, în curs de specializare (elev, student), sau
nespecializat, publicul larg.
Scopul comunicării este specific textului memorialistic, pe de o parte, confesiv (prin
prezenţa subiectivităţii, a interiorizării), iar pe de altă parte, informativ (prin prezenţa
unor date obiective, reale).
b. La nivelul conţinutului, textul se construieşte pe o serie de fapte (examenul foarte dificil,
exigenţa profesorului care nu dădea niciodată nota zece, reuşita tânărului), de asemenea
întâlnim şi opinii (dificultatea examenului).
c. La nivelul formei, identificăm structura narativă, prin prezenţa unui număr mare de
verbe: săturasem, a trebuit, ieşeam, am simţit, nu ştiam, am căzut, am visat etc„ precum
şi a structurilor (indici temporali), care permit trecerea de la o secvenţă narativă la
cealaltă: a doua zi, spre prânz, atunci etc. Dat fiind tipul de text, şi anume cel
memorialistic, putem afirma că este, totodată, şi informativ, deoarece prezintă date din
viaţa prozatorului Marin Preda.
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre educaţie, finalităţile acesteia, carieră şi
pregătirea necesară formării ei.
Enunţarea tezei: orice tânăr supus unui proces de formare trebuie să dovedească
Însuşirea unor cunoştinţe, dobândirea unor competenţe, abilităţi care îi permit atingerea
unor idealuri în cariera sa.
Argumente:
Argument 1: rolul formativ al examenelor, importanţa acestora în evaluare şi
autoevaluare. De exemplu, în textul dat, obţinerea notei zece Ia un examen atât de dificil
dovedeşte înclinaţia tânărului spre istorie şi este o dovadă a justei alegeri în carieră.
Argument 2: funcţia de diagnosticare a examenelor, de ierarhizare care poate oferi
tânărului o şansă de a se dezvolta şi de a accede la un nivel superior. Spre exemplu, personajul Felix
Sima din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu îşi dovedeşte calităţile excepţionale,
ajungând un medic şi un profesor celebru. Concluzia:
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa examenelor în viaţa oricărui tânăr.

Sugestii de rezolvare pentru modelele 2, 7, 26


Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
- la nivelul conţinutului, textul dezvoltă idei legate de drepturile omului;
- la nivelul formei, se remarcă delimitarea textului în paragrafe cu titlul „Articol”; primul
paragraf dezvoltă ideea conform căreia nimeni nu poate fi sancţionat în afara legii;
al doilea paragraf se referă la drepturile privind respectarea vieţii private şi de familie;
- ultimul paragraf stipulează că orice om are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă
şi de religie.
se remarcă verbele la timpul prezent, tonul obiectiv, neutru, impersonal;
titlul anticipează mesajul textului, prin referirea Ia spaţiul Uniunii Europene şi la un
text oficial, de tip convenţie.
Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor nonliterare, prin folosirea cuvintelor cu
sens propriu, de exemplu lege, pedeapsă, infracţiune, articol, siguranţa, penale, convingerea,
oficial De asemenea, apar frecvent termeni de specialitate din domeniul juridic! precum: articol,
dreptul, autorităţi, lege, judecării, pedepsirii.

a. în acest caz, emiţătorul textului este o instituţie oficială europeană, o comisie avizată,
specializată in elaborarea textelor de lege emise de Uniunea Europeană, iar receptorul ar
putea fi specializat, în persoana unui avocat, judecător, jurist, notar, un receptor avizat, in
curs de specializare (elev, student) sau nespecializat, publicul larg interesat de drepturile
sale de cetăţean european.
Scopul comunicării este specific textului oficial administrativ, pe de o parte informativ
(prin prezenţa obiectivităţii şi a informaţiilor legate de drepturile omului), iar pe de altă
parte, educativ (cunoaşterea acestor drepturi implică şi respectarea acestora).
b. La nivelul conţinutului, textul are ca temă drepturile cetăţeanului european. Din primul
articol înţelegem că nimeni nu poate fi pedepsit în afara legii- Articolul 8 interzice
amestecul autorităţilor publice în viaţa privată şi de familie, stipulând dreptul de a se
respecta intimitatea domiciliului, a corespondenţei, a vieţii private. Cel de-al treilea
articol atestă libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. Astfel, orice persoană îşi poate

283
manifesta religia, convingerile, în condiţiile prevăzute de lege, în contextul unei societăţi
democratice.
c. Textul aparţine stilului oficial-administrativ (juridic-administrativ), fapt dovedit de
prezenţa termenilor de specialitate (lege, drept, juridic), a folosirii cuvintelor cu sens
denotativ (pedeapsă, religie, libertate etc.). Se remarcă, totodată, enunţuri cu formă
impersonală (nu se poate aplica o pedeapsă, nu este admis) şi folosirea clişeelor formale
(alineat, articol, conform etc.).

Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre drepturile omului, necesitatea acestora,
obligaţia respectării şi aplicării lor.
Enunţarea tezei: într-o societate de tip democratic, oricărei persoane i se acordă anumite
drepturi pe care atât instituţiile statului, cât şi semenii lui trebuie să le respecte. în afara
unei legi care să disciplineze atitudini, comportamente, instalarea anarhiei devine
inevitabilă./

Argumente: .w
Argument 1: legea are rolul de a oferi un mecanism de funcţionare optima a unei
societăţi. Legea impune atât drepturile, cât şi obligaţiile cetăţenilor pe de o parte, dar şi a
instituţiilor, pe de altă parte. Legea devine o regulă generală, strictă, în afara căreia
existenţa umană ar fi haotică.
Argument 2: libertatea de gândire, conştiinţă şi religie este fundamentală într-o societate
democratică; oamenii sunt diferiţi între ei, fiecare are propriile convingeri care trebuie
respectate atât timp cât se încadrează în limitele prevăzute de lege; nerespectarea acestor
drepturi va avea un efect de halo şi va duce implicit la distrugerea societăţii. De exemplu,
sunt cunoscute în istorie câteva perioade în care aceste drepturi, fie nu existau, fie nu
erau respectate (Evul Mediu, comunism) şi, ca atare, tot în aceste perioade au avut loc
cele mai multe manifestări de revoltă, frământări sociale, politice etc.
Concluzia: ..
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa legilor şi a drepturilor omului
în societate.

Sugestii de rezolvare pentru modelul 3


şi modelele 8,15,19
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
textul prezintă rolul, funcţiile criticii literare, modul în care ar trebui abordat un text
literar din punct de vedere critic;
critica trebuie să fie clară, criticul trebuie să ştie întotdeauna ce vrea să spună; critica
trebuie să fie precisă;
se remarcă verbele la prezent, impersonale, tonul neutru, prohibitiv pe alocuri, dar şi
încercarea de persuasiune, prin susţinerea ideilor cu argumente; titlul anticipează
caracterul „educativ” al textului, posibile sfaturi, în vederea unei critici constructive.
Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor nonliterare, apărând în revista România
literară (nr. 18/2003), are un caracter ştiinţific prin prezenţa cuvintelor cu sens denotativ {critică,
precizie, ştiinţă, spirit critic etc.). Autorul, Nicolae Manolescu, oferă câteva sugestii cu valoare de

284
generalitate care ar putea orienta actul critic.
a. Textul este informativ şi argumentativ. Se oferă informaţii referitoare la rolul şi funcţiile
criticii literare. De asemenea, opiniile autorului sunt susţinute prin argumente şi exemple,
respectând structura textului argumentativ. Astfel, autorul porneşte de la ipoteza conform
căreia critica literară trebuie să fie precisă, criticul nu are voie să fie vag în aprecierile
sale, întrucât rolul criticii este important în receptarea operei, oferind, de multe ori,
sugestii de interpretare, precum şi formarea unei viziuni asupra operei literare.
Argumentele aduse în favoarea unei critici de bună calitate sunt simplitatea, precizia şi
claritatea. Se remarcă, de asemenea, prezenţa conectorilor specifici textului
argumentativ, precum: aşadar, în al treilea rând, dacă, în orice caz etc,
b. Tema textului este critica literară. în opinia autorului, actul critic trebuie să fie bine
gândit, precis, simplu, clar: Dacă nu posezi de la început claritate şi spirit de precizie, e
mai bine să nu te apuci de critică,
c. Textul se încadrează în stilul publicistic datorită publicării sale în mass-media, dar, la
nivelul conţinutului, se remarcă elemente specifice stilului ştiinţific, folosirea cuvintelor
cu sens denotativ, de exemplu: critică, ştiinţă, precizie, simplitate etc. Aşadar, textul
devine un eseu pe tema criticii literare, a rolului acesteia, textul fiind un „îndrumător”
pentru oricine vrea să se specializeze în acest domeniu.
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre critica literară, rolul şi funcţiile acesteia,
condiţiile unei critici adecvate.
Enunţarea tezei. — orice act critic are m vedere conturarea unei direcţii în receptarea
operei literare, ca atare, există o responsabilitate a criticului literar, strâns legată de
înţelegerea şi interpretarea operei.
Argumente: .
Argument 1: critica literară orientează actul lecturii, oferind sugestii de interpretare
a operei literare şi facilitând înţelegerea mesajului acesteia. Spre exemplu, Istoria
literaturii române de la origini până în prezent de George Călinescu, care oferă o
perspectivă istorică şi critică asupra literaturii române.
Argument 2: critica literară are rolul de a formula principii estetice, folosite ca
instrumente de evaluare a operei literare. Spre exemplu, studiile critice ale lui Tiţu
Maiorescu referitoare la opera lui Ion Luca Caragiale, în care ni se prezintă relaţia artă-
moralitate şi judecăţile de valoare cu privire la abordarea acestui raport.
Concluzia: ,, A
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa criticii in receptarea operei
literare.

Sugestii de rezolvare pentru modelul 6


si modelele 9,13, 20,23
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
naratorul-personaj evocă o întâmplare prin care a cunoscut un tânăr care i-a devenit
ulterior prieten;
îl fascinează persoana acestuia de care se simte încă de la început foarte ataşat, îi

285
realizează din memorie un portret fizic, insistând pe imaginea ochilor, tema
fragmentului este prietenia, o temă des întâlnită în literatură, se remarcă prezenţa
verbelor de persoana I, singular, fapt care dovedeşte perspectiva subiectivă, prezenţa
personajului narator. De asemenea, se remarcă prezenţa grupului nominal substantiv +
adjectiv în portretizarea (descrierea)
prietenului. .
Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor literare, este o operă ficţionala,
beletristică, prin atitudinea subiectivă a personajului narator, precum şi prin evidenţierea stărilor
interioare ale acestuia, marcate de interogaţiile retorice: nu destul de scump era s-o plătesc în
păţania cu sir Aubrey de Vere? Să fi fost pentru că omul era aşa de fermecător de trist? De
asemenea, se remarcă limbajul figurat, exploatarea sensului conotativ al cuvintelor,
spre exemplu: fermecător de trist, aţâţând, închipuirea etc. „
a. Textul este descriptiv, având în centru portretul prietenului. In acest sens, se remarcă
trăsăturile fizice ale personajului, accentuate de figuri de stil: epitete (fruntea senină,
ţăcălie moale, vie curiozitate etc.), comparaţii (Jăcălie moale ca mătasea porumbului),
oximoron (fermecător de trist) etc. De asemenea, prezenţa imaginilor artistice, vizuale
(paloarea feţei, bolta sprâncenelor, ochii de un albastru rar), tactile (îmbrăcăminte
moale, molatecă) motivează descrierea. Portretul mora dezvăluie un caracter simplu,
sensibil, un om inteligent, trăsături accentuate de prezenţa metaforelor (privire
înzâbrănită de nostalgie, amintirea unui vis).
b. Tema textului este prietenia, relaţia apropiată dintre personajul narator şi tânărul a
cărui imagine apare prin portretul realizat. Prietenia acestora s-a înfiripat repe datorită
caracterului deosebit al tânărului. Personajul narator păstrează o amintire vie a
acestuia, fapt susţinut de multitudinea detaliilor care apar în portretizarea lui.

286
c.

Textul aparţine stilului beletristic, fapt dovedit de prezenţa naratorului personai de


folosirea fîgunlor de stil (epitete, comparaţii, metafore), a imaginilor artistice De
asemenea, evocarea subiectivă a unui moment din trecut poate mntivo „ i textului la stilul
beletristic. apartenenţa
Subiectul 2 Ipoteza:
- Raţionamente, informaţii generale despre prietenie, rolul prieteniei, condiţiile acesteia.
Enunţarea^ tezei: prietenia este legătura sufletească pe care orice om o experimentează
încă din copilărie, dată fiind dimensiunea socială a individului Argumente:
Argument 1: condiţiile pe care se întemeiază prietenia, spre exemplu, interese comune,
potrivirea caracterială, încrederea, sinceritatea; cultivarea şi întreţinerea relaţiei de
prietenie; gradul de implicare reciprocă; De exemplu, Felix Sima şi Weissman,
personajele din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu. Argument 2: rolul
prieteniei în viaţa unui adolescent, influenţa prietenilor (pozitivă sau negativă),
avantajele şi dezavantajele prieteniei; prietenia adevărată şi falsa prietenie, prietenia
interesată şi dezinteresată. Ca un contra exemplu, menţionăm falsa prietenie dintre Ion şi
George Bulbuc, personaje ale romanului Ion al lui Liviu Rebreanu.
Concluzia:
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa prieteniei în viaţa oricărui tânăr.

Sugestii de rezolvare pentru modelul 11


şi modelele 8,15,19
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
între lector şi carte trebuie să existe o relaţie specială, în care lectorul are rol activ; cartea
nu se oferă şi nici nu se citeşte în lipsa lectorului;
existenţa unei cărţi este imposibilă în afara receptării mesajului ei - orice lector recreează
universul ficţional participând activ la un proces de re-scriere a cărţii; autorul consideră
că legătura stabilită între carte şi cititor se aseamănă dansului- informaţiile din paranteză
(titlul şi contextul publicării, locul) sugerează apartenenţa fragmentului la categoria
textelor nonliterare;
pe de altă parte, metafora din titlu sugerează tangenţa fragmentului cu textul artistic,
beletristic.
Aşadar, fragmentul, deşi se încadrează in categoria textelor nonliterare, apărând în revista
România literară (nr. 17, 3 mai 2000), are şi elemente specifice textelor beletristice (figuri de stil,
cuvinte cu sens conotativ, subiectivitatea autorului). în fapt, Gabriel Liiceanu consideră că dansul
este simbolul cel mai potrivit pentru legătura care se stabileşte între cititor şi carte. In acest sens, îşi
susţine ideile, prin relatarea unui episod din romanul Război şi pace: scena balului. La fel cum
Nataşa, între doamnele aliniate, aşteaptă să fie aleasă la dans, cartea

287
aşteaptă, în bibliotecă, să fie aleasa pentru a fi citită. Aşa cum Nataşa devine unică, cea mai
frumoasă dintre femei, pentru că prinţul a ales-o la dans, şi cartea aleasă de cititor îşi va dobândi
unicitatea, valoarea, frumuseţea, doar prin actul lecturii.
a. Tema textului este cartea şi relaţia pe care lectorul o stabileşte cu universul ficţional.
Autorul consideră că această relaţie ar trebui să ia forma dansului care ar presupune
apropiere, sincronizare, transfigurare, procese absolut necesar unei lecturi activ-
participative.
b. Elementele situaţiei de comunicare prezente în text sunt: emiţătorul, receptorul, mesajul,
codul şi canalul. Emiţătorul, Gabriel Liiceanu, este specializat, eseist, poet şi prozator,
autor al articolului - eseu Dans cu o carte. Receptorul poate fi specializat, în persoana
unui alt scriitor, critic sau profesor de limba şi literatura română, în curs de specializare
(elev, student) sau chiar nespecializat, publicul larg, iubitor de lectură. Mesajul este unul
subiectiv şi conţine părerea autorului referitoare la rolul cititorului raportat la lumea
cărţii. Canalul de transmitere este scrisul, textul fiind un articol publicat într-o revistă
literară, codul fiind limba română.
c. Textul se încadrează în stilul publicistic datorită publicării sale în mass-media, dar, la
nivelul conţinutului, se remarcă elemente specifice stilului beletristic, folosirea
cuvintelor cu sens figurat, de exemplu: tăcerea cărţilor, încremenită, soclul, a figurilor
de stil, precum: personificările cărţile sfioase, rugămintea cărţilor nerostită, epitetele
strălucitor bal, privirea distrată, cea mai frumoasă femeie sau metaforele dans cu o
carte, fiinţa lor, aşteptare pură. Aşadar, textul devine un eseu literar pe tema cărţii, a
lecturii şi, mai ales, a relaţiei dintre instanţele comunicării în actul lecturii.

Subiectul 2 /
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre cărţi, lectură, finalităţile acesteia, legătura
dintre carte şi cititor.
Enunţarea tezei: o carte este un orizont de aşteptare pentru orice lector care vrea să
pătrundă în universul ficţional. Doar actul lecturii oferă sens actului scrierii, lectorul
fiind cel care „activează” resorturile operei literare. Cititorul îmbogăţeşte universul
ficţional şi, în acelaşi timp, se îmbogăţeşte prin sensurile, experienţele, ideile, emoţiile
.oferite de lumea imaginară a cărţii.
Argumente: .
Argument 1: rolul formativ, educativ al lecturii; îmbogăţirea cunoştinţelor, descoperirea
unor noi experienţe. Spre exemplu, personajul din Romanul adolescentului miop de
Mircea Eliade, pentru care lectura devine un mod de viaţă. Argument 2: dezvoltarea
imaginaţiei, a abilităţilor de analiză şi sinteză, de comunicare, necesare vieţii zilnice; a
alege un exemplu este o încercare dificilă, pentru ca o dezvoltare personală şi
profesională presupune lectură, fie ea beletristică sau de alt tip, astfel că mă voi opri
asupra propriei persoane; pentru mine, lectura înseamnă cunoaştere, dezvoltare,
relaxare, evadare şi mi-a oferit, nu de multe ori, răspunsurile căutate.
Concluzia: .A
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa lecturii în viaţa oricărui tanar.

288
Sugestii de rezolvare pentru modelul 12
şi modelele 16, 27,28,29,30
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei: tema textului este arta, creaţia
(creaţia literară); autorul fragmentului are în vedere opera lui Mircea Eliade;
titlul anticipează ideea unei abordări ştiinţifice a operei lui Mircea Eliade;
verbele sunt la timpul prezent;
arta este văzută, în general, ca un act magic care imită actul creator divin.

Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor nonliterare, prin prezenţa unei atitudini
obiective a autorului, a ideilor cu valoare asertivă. Autorul prezintă aspecte teoretice legate de actul
creaţiei, în general şi în mod particular, raportat la opera lui Mircea Eliade. Cuvintele sunt folosite
cu sensul lor propriu, de exemplu: termen, gândire, cultural-artistic, premise etc.

a. In acest caz, emiţătorul textului este autorul Adrian Marino, din perspectiva unui
teoretician literar sau critic literar, iar receptorul ar putea fi specializat, în persoana unui
istoric literar, critic literar, profesor de limba şi literatura română, sau în curs de
specializare (elev, student).
Scopul comunicării este specific textului ştiinţific, informativ (oferă informaţii legate de
actul artistic), explicativ, dar şi educativ, prin conţinutul teoretic necesar unui elev,
student. De asemenea, se remarcă atitudinea persuasivă, textul având elemente
argumentative: conectori {deci, totuşi, de asemenea). Autorul porneşte de la ipoteza
conform căreia arta este un fenomen spiritual, argumentează şi explică această afirmaţie
prin raportare la concepţia lui Mircea Eliade despre artă/creaţie.
b. Tema textului este arta, creaţia artistică. Raportarea procesului de creaţie la opera lui
Mircea Eliade dezvăluie ideile acestuia despre creaţia artistică, şi anume procesul de
creaţie este un produs magic asemănat cu creaţia demiurgică.
c. Textul aparţine stilului ştiinţific, fapt dovedit, la nivelul conţinutului de tema şi de ideile
enunţate, iar, la nivel lexical, de prezenţa termenilor de specialitate {termen, metafizic,
sacru, profan, estetic etc.). De asemenea, utilizarea cuvintelor cu sensul denotativ
{termen, gândire, cultural-artistic, premise etc.) şi a verbelor cu caracter impersonal,
asertiv {esteposibilă, trebuie etc.).
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre artă, creaţia artistică, rolul creaţiei artistice,
legătura realitate - artă.
Enunţarea tezei: orice creaţie artistică este o sursă de cunoaştere în viaţa individului, un
model, o sursă de inspiraţie.
Argumente: . . . . . *
Argument 1: opera literară ca reflectare a viziunii autorului despre lume, modul m care
realitatea este transfigurată prin actul artistic, creator, creaţia artistică fiind o sursă de
modele. De exemplu, personajul Felix din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu
poate fi un model de perseverenţă în fixarea şi atingerea unor idealuri.
Argument 2: creaţia artistică permite evadarea din cotidian, dezvoltarea imaginaţiei,
oferă răspunsuri la întrebările specifice vârstei, fiind, totodată, şi un mod de
sensibilizare.
Concluzia:

289
Un enunţ sintetic despre rolul creaţiei literare în viaţa tânărului.

Sugestii de rezolvare pentru modelul 17


şi modelele 9,13,20,23
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
personajul principal, Maria, îşi invită o prietenă la un spectacol de opera,
Maria este foarte entuziasmată, pentru ea muzica este ceva deosebit;
în timpul spectacolului, trăieşte cu intensitate tot ceea ce se petrece pe scenă,
evadând din realitate;
se remarcă prezenţa verbelor la persoana a IlI-a, a naratorului obiectiv, precum şi
prezenţa altor personaje, prietena Tali;
folosirea cuvintelor cu sens conotativ şi a figurilor de stil.

Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor literare, este o operă ficţională,


beletristică, prin folosirea cuvintelor cu sens conotativ, a figurilor de stil (epitetul - tăcere mirifică,
personificările - arborii bătrâni dormeau, soarele blând, comparaţiile — cerul înalt senin şi curat
ca lacrima, s-a scurs ca într-un vis, metafora -face dintr-un suflet răvăşit o catedrala). De
asemenea, se remarcă prezenţa personajelor, Maria şi Tali, a naratorului, a naraţiunii la persoana a
Hl-a şi a indicilor de timp şi spaţiu {oraş, mitropolie, primăvară, gradina, înainte etc.)
a. Textul este narativ, fapt motivat de prezenţa verbelor, a naratorului, a personajelor şi a
acţiunii. Se remarcă şi prezenţa descrierii prin care se fixează cadrul temporal şi spaţial.
b. Textul are în centru ideea actului artistic, muzica în acest caz, ca modalitate de evadare
din realitatea cotidiană. De asemenea, pentru personajul principal, Mana, muzica este
mai mult decât o pasiune, este un mod de a-şi găsi liniştea şi pacea interioara că muzica
este tovarăşul ei de zi şi noapte, la durere şi la fericire, este apă răcoritoare în pustiul
vieţii. Maria ştia că muzica poate face dintr-un suflet răvăşit o catedrală.
c. Textul aparţine stilului beletristic, fapt dovedit de prezenţa naratorului, a personajelor,
de folosirea figurilor de stil (epitete, comparaţii, metafore), a imaginilor artistice, a
acţiunii.
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre prietenie, rolul prieteniei, condiţiile
acesteia.
Enunţarea tezei, prietenia este legătura sufletească pe care orice om o expe-
rimentează încă din copilărie, dată fiind dimensiunea socială a individului. Argumente:
Argument 1: condiţiile pe care se întemeiază prietenia, spre exemplu, interese
comune, potrivirea caracterială, încrederea, sinceritatea; cultivarea şi întreţinerea
relaţiei de prietenie; gradul de implicare reciprocă. De exemplu, Felix Sima şi
Weissman, personajele din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu. Argument
2: rolul prieteniei în viaţa unui adolescent, influenţa prietenilor (pozitivă sau
negativă), avantajele şi dezavantajele prieteniei; prietenia adevărată şi falsa prietenie,
prietenia interesată şi dezinteresată. Ca un contra exemplu, menţionăm falsa prietenie
dintre Ion şi George Bulbuc, personaje ale romanului Ion al lui Liviu Rebreanu.
Concluzia:
Un enunţ sintetic despre rolul, funcţiile şi importanţa prieteniei în viaţa oricărui

290
tânăr.

Sugestii de rezolvare pentru modelul 22


şi modelele 5,10,14,18
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
naratorul prezintă o întâmplare din copilărie, momentul în care a asistat la prima
piesă de teatru din existenţa sa;
verbele sunt la timpul trecut, persoana I, fapt care marchează subiectivitatea şi
anticipează ideea unei evocări (o amintire);
copiii sunt încântaţi de vacanţa de vară, sunt liberi şi se pot juca în voie;
una dintre activităţile preferate este „împrumutatul cailor” cu care colindau
împrejurimile satului.

Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor de frontieră, prin atitudinea |


subiectivă a autorului, precum şi prin evidenţierea stărilor interioare ale autorului, marcate de |
cuvintele folosite cu sens conotativ {simţământ de libertate, bucuriile verii, aprigă plăcere). I
Metafora din titlu sintetizează ideea rememorării unor evenimente în ordinea cronologică a I;
desfăşurării lor, evenimente legate de „vârstele” naratorului.

B a- La nivelul formei, identificăm structura narativă, prin prezenţa unui număr mare de ■
verbe, legam, era, lăsam, descindeau, jucau, am oprit, prinseserăm etc., precum şi
1 a structurilor care permit trecerea de Ia o secvenţă narativă la cealaltă: în
I după-amiaza, cât, când etc. De asemenea, se remarcă şi prezenţa acţiunii (scăldatul,
R. furtul cailor, sărbătoarea, reprezentaţia piesei de teatru etc.). Dat fiind tipul de text’

291
anume memorialistic, putem afirma că este, totodată, informativ, deoarece prezintă
date din viaţa scriitorului Lucian Blaga.
b. La nivelul conţinutului, textul se construieşte pe o serie de fapte (scăldatul, furtul
cailor, sărbătoarea, reprezentaţia piesei de teatru etc.). De asemenea, întâlnim şi
opinii: eram prezenţi cu feţe grave şi lungi, cum paza găştelor nu mai era o treabă
pentru vârsta noastră etc.
c. Din punctul de vedere al stilului, textul se află la graniţa dintre literar şi nonliterar,
aparţine stilului memorialistic. Atitudinea subiectivă marcată de verbele la persoana
I, de exemplu: legam, eram, lăsam, am oprit, prinseserăm; tonul confesiv, evocarea,
precum şi interiorizarea mesajului permit încadrarea fragmentului în categoria
textelor de frontieră. In plus, metafora din titlu anticipează ideea evocării unui
episod din copilăria lui Lucian Blaga.
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre copilărie, vârsta inocenţei, jocurile
copilăriei, libertatea specifică, lipsa responsabilităţilor.
Enunţarea tezei: copilăria este pentru orice om vârsta cea mai fericită, pusă sub
semnul inocenţei, al creaţiei, al imaginaţiei.
Argumente:
Argument 1: copilăria este perioada specifică jocului, prieteniei, năzbâtiilor, care
conduc implicit la descoperirea lumii. Spre exemplu, personajul Nică din opera
Amintiri din copilărie de Ion Creangă care descoperă, cu ajutorul familiei, realele
principii şi valori morale.
Argument 2: este, totodată, perioada cea mai importantă din viaţa omului, pentru că
acum se pun bazele educaţiei, ale caracterului şi ale personalităţii.
Concluzia:
Un enunţ sintetic despre copilărie, importanţa acesteia în formarea personalităţii,
caracterului oricărui individ.

24
Sugestii de rezolvare pentru modelul
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
formulele de adresare şi de încheiere indică apartenenţa textului la scrierea de
interes personal - scrisoarea;
se remarcă tonul confesiv, legătura sufletească dintre destinatar şi expeditor, prin
adjectivul „dragă”;
conţinutul de idei dezvăluie sentimentele poetului Mihai Eminescu, autorul scrisorii;
poetul îi cere iubitei să îi scrie mai des, motivând, în acelaşi timp, că boala nu-i
permite să-i scrie la rândul lui aşa cum ar merita ea.

a. Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor epistolare, de tip memorialistic,


prezentând concomitent realităţi interioare, intime ale expeditorului, dar şi
informaţii obiective marcate istoric, social sau cultural. De exemplu, poetul se

292
simte singur, abandonat, urât de toată lumea, singura lui -*
Veronicăi. In acelaşi timp, însă, este bine-cunoscmâ coresSS.T^1 iubirea Miole şi Mihai
Eminescu, consemnată de istoria literară Tr?m> ? dmtre Veronlca
Februar^ “ * ““ temP°ra'i: anUl Ş' data
b.
din această stare (Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine ™\nlV, ? 7 ^ ™ altul pentru
că eu sunt unui din oamenii ce/ 3 nimeni nu mă iubeşte afară de tine. Sunt atât de
trist şi e atât de 7°°% ^ ^ de bucurii). ? 6 atat de de arta Vla a
? î
mea

în acest caz, emiţătorul textului este poetul Mihai Eminescu iar recentorul
p“u„ ~ eSte’Pr d? °-Parte’ Ver0niCa Micle’ P« de altă pmte. ar
putea fi un receptor specializat, in persoana unui istoric literar în curs de specializare
(elev, student) sau nespecializat, publicul larg
Scopm comunicării este specific textului epistolar, memorialistic, pe de o parte,
confesiv (prin prezenţa subiectivităţii, a interiorizării), iar pe de altă Darte
informativ (prin prezenţa unor date obiective, reale). * ’P P
*
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale despre iubire, reciprocitatea sentimentului, rolul
iubirii in viaţa omului.
- Enunţarea tezei: iubirea este sentimentul care a stat la baza creaţiei universului,
otodata^ ea întreţine armonia lumii, fericirea şi împlinirea sufletească. Orice om are
nevoie de dragoste, viaţa fiind inutilă în lipsa acestui
sentiment Argumente:
Argument 1: într-o relaţie de iubire este nevoie, în primul rând, de două persoane,
iubirea fiind un sentiment care nu-şi poate îndeplini rolul în lipsa celuilalt. Ca
exemplu, amintesc celebra poveste de dragoste dintre Romeo şi Julieta, a căror
iubire împărtăşită a învins până şi moartea.
Argument 2: în altă ordine de idei, când spunem iubire, avem în vedere şi alte
forme de manifestare a acestui sentiment: iubirea-pasiune, iubirea-obsesie, iubirea
maternă şi chiar iubirea de semeni. Spre deosebire de iubirea-amor, aceste forme nu
implica, in mod obligatoriu, o relaţie de reciprocitate. Spre exemplu, iubirea-obsesie
este ilustrată în romanul Ion, prin obsesia Anei pentru Ion, acesta din urmă
neîmpărtăşindu-i sentimentele.
Concluzia:
Un enunţ sintetic despre rolul, importanţa şi formele iubirii în viaţa oricărui om.

293
Sugestii de rezolvare pentru modelul 25
şi modelele 12,16,27, 28,29,30
Subiectul 1
Lectura atentă a textului comunică următoarele idei:
arta imită natura în concepţia lui Aristotel;
autoarea este de părere însă că arta nu doar copiază natura, ci o transfigurează;
schimbarea perspectivei asupra artei se datorează concepţiei modeme; tema
fragmentului este arta, fapt identificat prin câmpul lexico-semantic {imitaţia, copiere,
reproducere);
se remarcă prezenţa verbelor la prezent, diateza reflexivă, tonul impersonal, general,
asertiv;
titlul indică sfera de activitate în care se înscrie textul ( literatură: proza interbelică
românească).
Aşadar, fragmentul se încadrează în categoria textelor nonliterare, prin prezenţa unei
atitudini obiective a autoarei, a ideilor cu valoare asertivă, a exemplelor şi mai ales a
trimiterilor la opere ştiinţifice (de pildă, tratatul Fizica).
a. în acest caz, emiţătorul textului este autoarea Rodica Grigore, din perspectiva unui
teoretician literar sau critic literar, iar receptorul ar putea fi specializat, în persoana
unui istoric literar, critic literar, profesor de limba şi literatura română sau în curs de
specializare (elev, student).
Scopul comunicării este. specific textului ştiinţific, informativ (oferă informaţii
legate de relaţia artă-realitate-ficţiune), dar şi educativ, prin conţinutul teoretic
necesar unui elev, student.
b. La nivelul conţinutului, textul se construieşte pe o opinie care reprezintă ipoteza,
premisa de la care porneşte autoarea în demersul argumentativ (arta imită natura).
Această opinie este combătută prin contraargumente (arta nu se limitează nicidecum
la a reproduce, ci dimpotrivă, ea îmbogăţeşte şi perfecţionează natura, ea selectează
şi atribuie obiectului doar acele trăsături ale omologului real de care are nevoie
pentru a obţine efectul căutat). Contraargumentele sunt susţinute la nivel lingvistic de
prezenţa conectorilor {cu toate acestea, deoarece, în ceea ce priveşte, din ce în ce).
c. Textul aparţine stilului ştiinţific, fapt dovedit, la nivelul conţinutului, de temă şi de
ideile enunţate, la nivel lexical, de prezenţa termenilor de specialitate {imitaţie,
mimesis, retorică, poetică etc.). De asemenea, utilizarea cuvintelor cu sensul
denotativ {artă, natură, aspect, copiere, caracteristici etc.) şi a verbelor cu caracter
impersonal, asertiv {se spune, se va vedea, se limitează).
Subiectul 2
Ipoteza:
Raţionamente, informaţii generale atât despre realitate, cât şi despre ficţiune,
caracterul obiectiv al realităţii, caracterul imaginativ, subiectiv, care impune o
viziune despre lume a ficţiunii;
Enunţarea tezei: realitatea ca suport, sursă de idei, inspiraţie pentru ficţiune.

294
Argumente:

care realitatea pri^^a^S“.rtuIui realitate-Ficţiune, modul în


„Cred” în care Liviu Rebreanu autorul roi™ ’ ‘T’*”' D® eXemplu> artlcolul
Arta - zic «arta» si mă aăr,H * manului realist Ion, afirmă: „Pentru mine
oameni şi de viaţă.” ^ mereU nUma‘ Literalură - înseamnă creaţie de

tab^^i'prcefLr^^flta^rateSS™ne1 biV,alenti realitatea flc!‘°nală


„Realitatea a fost pentru mine numai un pretexl nentn7 U’- T® aCeluia?i aUt0r (Liviu
Rebreanu-Mărturisiri). ?
^ a‘mlpUtea Crea° altălume
Concluzia:
Un enunţ sintetic despre legătura dintre realitatea şi ficţiune, precum şi modul în
care apare acest raport în opera de literatură.

295
Cuprins

Argument ............................................................................................................................ 3

Proba scrisă ..................................................................................................................................... 5


Modele de teste pentru proba scrisă ............................................................................... 5
Sugestii de rezolvare pentru proba scrisă................................................................... 179

Proba orală .................................................................................................................................... 247


Precizări privind conduita în timpul susţinerii probelor orale .................................. 247
Precizări privind rezolvarea subiectelor de la proba orală ........................................ 247
Modele de teste pentru proba orală ............................................................................ 258
Sugestii de rezolvare pentru proba orală .................................................................... 282

296
1. în textul dat, secvenţa citată reliefează expectanţele omenirii de după cel de-al Doilea
Război Mondial, convinsă că nu va mai putea urma o altă tragedie.

297

S-ar putea să vă placă și