Sunteți pe pagina 1din 3
bA- SIMBOLISMUL, Este un curent literar care a apérut in Fran, la sfagitul secolului al XiX~lea, ca 0 reacie impotiva ‘omantsmului,a pamasianismului si a naturalismului. Numele acestul curent a fost dat de catre Jean Moréas in aticolubmanifest inttulat Le symbolisme” (1888), scitorul rancez find considerat inijatorul migc&Iterare. Printre mari poet) francezi de orientare simbolista se remarcé: Charles Baudelaire (vol. Flore réuli), Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarmé. Acesta din urma a defini rostul i roiul poeziei simbolste: A numi un obiect inseamnd a suprima trei sfertur dn plicerea pe care to d& un poem, plicere care consté in bucuria de a hic Incetul cu Incetul: a sugera,fat® visu.” La noi, simbolismul a aparut sub auspcile revistei Lteratoru” a lui A. Macedonsk, cel care s-a evidenfat a teoretician al aoestel orient terare, Reprezentanti de seam ai simbolsmulu raménesc sunt: George Bacovi, lon Minuiescu, Dimibie Anghel, Stefan Petic, Elena Farago. Spre deosebire de simbolismul francez, cel roménesc nu s-a opus pamasianismului, ci ka integra, astfel 8, |n rondelurle lui A. Macedonski apar elemente preluate din ambele curente ‘Trésiturile simbolismului utiizarea_simbolutlor cu o functje sugestva, c2ea ce oferé posibiltatea une interpretéri mutple; ‘culvarea_sugeste cu ajutorul cérela sunt scoase in evidenta stiri sufletestvagi, confuze (melancolie,plitiseala, ‘Spaima, disperare, et.) -felevarea corespondentelor tani, a legaturior care se stabilesc inire obiecte, intre obiecte si oameni, inte naturé 5 sentiments. (Ex: cuvéntul plumb" are rept corespondent in naturé un metal greu, de culoare cenusie, maleabil si u 0 sonoriate surda care simbolzeaza stare sufetest sugerate de trésaturle aoestui meta: apdsare sufleteasca, ‘angoasa, instabitate pina, clautrare int-un spafu, ea postilitate de evadare). _iuzialtateaversutlor fe prin prezenta instrumentelor muzicale Sau a air ca simbol, fe prin muzicaltateainterioara a ‘versutor (creaté de sonortijverbale,repetii,reften, alteraj) Al. Macedonski — Arta versuriore arta muzc. vers ibe, rma find consideratd o simp convene, aocentul pnéndu-se pe forma girtmul versuli + eromatca joaca un rol important. Fie este exprimata direct, prin culo cu valoare de simbol (Ex: verde care sugereaz irasciltatea, nevoza, fe este sugeraa prin corespondenfe (Ex. smbolul plumb” duce cu gandul la culoarea cenusiu ce determina un sentiment de dezolare). olfactival scoate la veal str ale euli poetc find sugerate, n general, irosutile puterice cu ajtoru unor simboluri (x ‘eedavn) + culivarea sinesteziei - ce presupune peroeperea simuitand a mai multor senzafi(auitve, vizuale, ofactve...) Ex. “Parfum violet - olfactv + vizual “imounerea poemubi n poz S Sve li condijaneferct a poetuulnt-o societate superficie tema ibii ~resimgis ca nevrozd; tema natu receptaté nu ca peisa exterior, ci ca stare suleteascd; tema mari plecd, conceputd cao calatrie etema spre necunoscut; ‘motivo! oresului sau al targului provincial caracterzat prin monotone gi vaté mediocr8, ce determina nevoia de ‘evadare spite’ in trémuri misterioase; ‘motivul poi gal toamne! motvul singuraji fin ‘motvul instrumentelor muzicale ce acompaniazé melancola suflteasca, expriménd emofi grave (vcara, ‘mandolin hara) sau violent (fanfare). 1 GEORGE BACOVIA (18 ‘Universul liric Bacovia este reprezentatul simbolismuluiautentic roménesc. Volumete sale de versuri: Plumb” (1916), »Scdnteigalbene” (1926), .Cu vo" (1880), .Comedi in fond” (1936), .Stanfe burgheze" (1946). BBacovia este creator une poezi de atmosferd. Referindu-se la aceasta, Eugen Lovinescu observa c& este

S-ar putea să vă placă și