Legea educaţiei naţionale nr.

1/ 2011- referat prezentare

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE nr. 1/ 2011

Referat

LEGEA educaţiei naţionale a fost publicată luni, 10 ianuarie 2011 in Monitorul

Oficial al României, cu precizarea că “ Parlamentul României adoptă prezenta lege.” Ea
este structurată în Titluri, cum ar fi: Titlul I- Dispoziţii generale, Titlul II- Ȋnvăţământ
preuniversitar, Titlul III- Ȋnvăţământ superior, Titlul IV- Statutul personalului didactic din
învăţământul superior şi de cercetare, Titlul V- Ȋnvăţarea pe tot parcursul vieţii, Titlul VI-
Răspunderea juridică, Titlul VII- Dispoziţii tranzitorii şi finale. Titlurile sunt structurate
pe capitole, articole şi aliniate.
Prezenta lege urmăreşte să asigure cadrul pentru exercitarea sub autoritatea
statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Deasemenea,
în Titlul I, Dispoziţii generale, se precizează faptul că legea are ca:
 Viziune: promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi
cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate;
 Misiune: formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe;
 Ideal educaţional: dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii;
 Finalitate: educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor
au ca finalitate principală formarea competenţelor, ca ansamblu multifuncţional şi
transferabil de cunoştinţe, deprinderi/ abilităţi şi aptitudini.
Pe de altă parte, art. 2, aliniatul 4 precizează că statul asigură cetăţenilor
României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nici o formă
de discrimare.
Sistemul de învăţământ din România se bazează pe anumite principii, care
guvernează atât învăţământul preuniversitar, învăţământul superior, cât şi învăţarea pe
tot parcursul vieţii:

1
Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011- referat prezentare

 Principiul echităţii- accesul la educaţie se realizează fără discriminare;

 Principiul calităţii- standarde de referinţă şi la bune practice naţionale şi
internaţionale;
 Principiul relevanţei- educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi
social- economică;
 Principiul eficienţei- rezultatele educaţionale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
 Principiul descentralizării- deciziile principale se iau de cei implicaţi direct în
proces;
 Principiul asigurării egalităţii de şanse;
 Principiul autonomiei universitare;
 Principiul respectării dreptului la opinie al elevului/ studentului ca beneficiar
direct al sistemului de învăţământ, etc.
Ȋnvăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a. educaţie timpurie (0- 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3- 6 ani) care curpinde grupa mică, mijlocie şi mare;
b. învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c. învăţământ secundar:
- învăţământ secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V- IX;
- învăţământ secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-
XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
d. învăţământ profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani;
e. învăţământ terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Aşadar, învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde
învăţământul primar şi cel gimnazial. Ȋnvăţământul liceal devine obligatoriu până cel
târziu în 2020.
Programul “ Şcoală după şcoală” permite unităţilor de învăţământ să-şi
extindă activităţile cu elevii după orele de curs, la decizia consiliului de administraţie.
Prin parteneriate cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile părinţilor, se pot desfăşura
activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor
dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială.
Ȋn învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau
ani de studiu:

2
Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011- referat prezentare

a. educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de

5 și nu mai mult de 9;
b. învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai
puțin de 10 și nu mai mult de 20;
c. învățământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai
puțin de 12 și nu mai mult de 25;
d. învățământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai
puțin de 12 și nu mai mult de 30;
e. învățământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin
de 15 și nu mai mult de 30;
f. învațamântul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai
puțin de 15 și nu mai mult de 30;
g. învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: grupa
care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12;
h. învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: grupa care cuprinde în
medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.
Ȋn învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în
conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de
muncă şi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii. Curriculumul
naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor- cadru de învăţământ şi al
programelor şcolare din învăţământul preuniversitar. Numărul de ore alocat disciplinelor
din planurile- cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la
învăţământul primar, 25 ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe
săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare,
cât şi pentru învăţarea la clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
Astfel, în cadrul Curriculumul naţional, disciplinele obligatorii au o pondere de
80 % în planurile cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% în cele de la
nivel liceal, iar disciplinele opţionale ocupă 20%, respectiv 30% .
Curriculumul naţional pentru educaţie timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică,
cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respective pe remedierea precoce a
eventualelor deficienţe de dezvoltare.
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8
domenii de competenţe- cheie care determină profilul de formare a copilului:

3
Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011- referat prezentare

 competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul

minorităţilor naţionale;
 competenţe de comunicare în limbi străine;
 competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologice;
 competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de
învăţare şi cunoaştere;
 competenţe sociale şi civice;
 competenţe antreprenoriale;
 competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
 competenţe de a învăţa să înveţi.
Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică,
socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea
capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe- cheie.
Cu privire la evaluarea rezultatelor învăţării, acestea se realizează pe baza
standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu,
respectiv modul de pregătire. Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin
calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în cazul celorlalte
niveluri de învăţământ. Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real
elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.
S-a introdus ca instrument de evaluare portofoliul educaţional, care cuprinde
totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării
competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte,
precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale,
nonformale şi informale. Portofoliul educaţional este elemental central al evaluării
învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de
identitate educaţională a elevului.
La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic întocmeşte un raport de evaluare a
dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a
dezvoltării capacităţilor şi a atitudinilor de învăţare.
La finalul clasei a II-a, fiecare unitate şcolară, organizează şi realizează
evaluarea competenţelor fundamentale: scris- citit şi matematică. Rezultatele evaluării
se comunică părinţilor şi constitue documente din portofoliul educaţional al elevului.

4
Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011- referat prezentare

La finalul clasei a IV-a, MECTS realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel

naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul
testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
La finalul clasei a VI-a, unitatea şcolară organizează şi realizează evaluarea
elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare; matematică şi ştiinţe.
Rezultatele evaluării se comunică părinţilor şi sunt trecute în portofoliul copilului.
La finalul clasei a IX-a, MECTS organizează o evaluare naţională obligatorie a
tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor
internaţionale şi se trec în portofoliul elevilor.
Ȋn cele din urmă, la finalul clasei a XII-a, respectiv a XIII-a, elevii care au
promovat vor susţine examenul naţional de bacalaureat. Acesta constă în susţinerea
următoarelor probe:
- proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
română;
- proba B de evaluare a competenţelor lingvistive de comunicare orală în
limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale;
- proba C de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie
internaţională studiate pe parcursul ciclului liceal;
- proba D de evaluare a competenţelor digitale;
- proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului
liceal: proba scrisă la Limba şi literature română, două probe scrise diferenţiate
Resursa umană din sistemul de învăţământ românesc este formată din
beneficiarii educaţiei, adică antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii şi din personalul din
învăţământul preuniversitar.
Conducerea unităţilor de învăţământ
Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de
consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi. Ȋn exercitarea atribuţiilor
ce le revin, consiliile de administraţie şi de directori conlucrează cu consiliul profesoral,
cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Ȋn unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de
conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri , după caz.
Ȋnvăţământ superior
Misiunea este de a genera şi transfera cunoaşterea către societate prin:

5
Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011- referat prezentare

- formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării

personale, a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
- cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie
individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor, literelor.

Aplicaţie:
Analiza TITLULULUI IV- Statutul personalului didactic, Capitolul I, Statutul
personalului didactic din învăţământul preuniversitar,
Secţiunea a 5-a: Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control
Articolele: 256, 257,258, 259, 260, 261.