Tema 2.

  Realizați o analiză succintă a sistemului de învățământ românesc de orice nivel,

indicând o schimbare pe care o considerați prioritară și modul de implementare efectivă a
acesteia. 3-5 pagini.

Schimbarea sistemului de învățământ românesc, o necesitate pentru evoluiție

“Studenţii copiază la examene deoarece sistemul de învăţământ preţuieşte mai mult notele
decât învăţarea propriu-zisă.”
( Neil deGrasse Tyson)

Încep acest eseu cu scrisoarea unui proaspăt absolvent de clasa a VII-a. Scrisoarea a
fost scrisă la solicitarea unei profesoare care le-a pus întrebarea „Ce aţi schimba la sistemul
de învăţământ românesc?”. Prezentarea scrisorii se dorește a fi un epilog al ideilor pe care
doresc să le prezint în continuare vizând tema schimbări dezirabile în sistemul de învățământ
românesc actual. Tare m-aş bucura ca mesajul acestui tânărsă fie înţeles şi să provoace reacţii
care să conducă la însănătoşirea sistemului educaţional românesc şi implicit al României.
Personal, mă aflu, momentan, de cealaltă parte a catedrei, dar nici de acolo lucrurile nu se văd
roz. Astfel, propunerile de schimbări necesare și dezirabile la nivelul sistemului de învățământ
românesc, din această lucrare, sunt rodul atât a concluziilor desprinse în calitate de “produs”
al sistemului românesc de învățământ, cât și în calitate de profesor în învățământul primar.

„Dragă cititorule,
Sunt unul dintre elevii care vor susţine examenul de capacitate în aproximativ un an.
Acel presupus examen al maturităţii, care nu face nimic altceva decât să suprasolicite elevul,
făcându-l să memoreze lucruri inutile în viaţa de zi cu zi, mă face încă de acum să mă simt
stresat şi confuz. Dacă înainte să încep pregătirea acasă pentru examen, care a devenit
obligatorie în învăţământul românesc, obişnuiam să stau până târziu plimbându-mă în vacanţe
cu familia sau prietenii, acum învăţ cum să demonstrez că o operă lirică aparţine genului liric
sau memorez componentele unui telefon fix sau mobil! Pentru a învăţa, am fost nevoit să
renunţ la activităţile care mă ajutau cu adevărat să mă dezvolt, unde mă simţeam în largul meu
şi unde nu trebuia să afişez expresii ciudate ale feţei sau să afirm lucruri pe care raţiunea mea
le consideră false. Acum mă simt de-a dreptul manipulat, ca să nu utilizez termenul „spălat pe
creier”, de tot ceea ce învăţ pentru acest examen care încununează un sistem neperformant. La
şcoală mă plictisesc teribil pentru că scriu mult, nu sunt încurajat să gândesc critic sau să fiu
creativ, lucrul în echipă este aproape inexistent, materia este stufoasă, iar unii profesori îmi
fac cele cele şase ore petrecute la şcoală şi mai dificile decât sunt, nu prin caracterul lor, dar
prin stilul lor de predare, pe care aş putea să îl asemăn cu săritul broaştelor. Datorită unui
sistem de învăţământ neadecvat, tinerii nu învaţă să îşi folosească inteligenţa, căci bucuria
cunoaşterii este înlocuită cu teroarea memorării. Motivul pentru care am scris această
scrisoare este veşnica întrebare adresată de această dată de doamna dirigintă: „Ce aţi schimba
la sistemul de învăţământ românesc?”. Ca să răspund la această întrebare, care de altfel este
adresată „ca să fie bine să nu fie rău”, am să folosesc termeni din specialitatea dânsei: ce aş
schimba eu la şcoală este totul şi nimic! Nu ştiu dacă voi reuşi să iau acest examen, nu ştiu
dacă mai vreau să memorez noţiuni, nu ştiu dacă mai vreau să îmi pierd timpul la unele
meditaţii, dar ştiu că voi munci zilnic pentru a deveni omul de succes care va contribui la
îmbunătăţirea calităţii educaţiei în România!
Săndulache Mihnea Mangalia, 19 mai 2017”
Notă personală de reflecție a scrisorii:
Nu conştientizăm că şi cei care obţin note mari la evaluări îşi validează mai degrabă
capacitatea de a reda forme fără fond, decât de a explica, cu propriile cuvinte, ce au înţeles din
noţiunile predate. Refuzăm să înţelegem că mulţi dintre elevii care ajung în licee „bune” îşi
datorează rezultatele, în mare măsură, „pregătirii suplimentare” susţinute cu bani grei de către
părinţi. Bagatelizăm faptul că dacă vrea să se compare cu cei mai buni din Europa, un elev din
România trebuie susţinut cu pregătire suplimentară pe parcursul celor 12 ani de şcoală,
investiiţiile părinţilor fiind considerabile.

1. Fundament teoretic

Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de

învăţământ de stat şi private de diverse tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de
instruire şi educare. Sistemul naţional de învăţământ este structurat în niveluri educaţionale,
astfel încât să fie asigurată coerenţa instrucţiei şi educaţiei conform particularităţilor de vârstă
şi individuale ale elevilor şi studenţilor. Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele
niveluri1: 

1. Educația timpurie (0—6 ani)

Educația timpurie (0—6 ani), formată din: nivelul antepreșcolar (0—3 ani); învățământul
preșcolar (3—6 ani), care cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare.

2. Învățământul primar

Învățământul primar care cuprinde: clasa pregătitoare, clasele I—IV. 

Trecerea de la învăţământul primar la cel secundar inferior (gimnaziu) este condiţionată

numai de promovarea învăţământului primar.

3. Învățământul secundar inferior sau gimnazial

Învățământul secundar inferior (ISCED 2)  sau gimnazial cuprinde clasele V—VIII. Accesul

la nivelul superior se realizează prin examen de evaluare națională și de repartizare în unități
de învățământ secundar superior. 

4. Învățământul secundar superior (ISCED 3)

Învățământul secundar superior poate fi: învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX
—XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocațională, tehnologică, sau învăţământ
1
https://eacea.ec.europa.eu
profesional cu durata de 3 ani. Absolvenţii învăţământului profesional care promovează
examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.
5. Învățământul profesional și tehnic este format din: învățământ profesional, învățământ
tehnic, învățământ postliceal.
6. Învățământul terțiar nonuniversitar care cuprinde învățământul postliceal. 
7. Învățământul superior
Învățământul superior, este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de
studii superioare, denumite instituții de învățământ superior sau universități, autorizate
provizorii sau acreditate. Pot să se înscrie în învățământul superior absolvenții de liceu cu
diplomă de bacalaureat. Condițiile de admitere sunt diferite de la o instituție la alta.
Structura învățământului superior reflectă principiile procesului Bologna: studii de licență,,
studii de masterat, studii de doctorat. 

8. Educația adulților

Educația adulților cuprinde programe de formare la toate nivelurile de calificare,

organizate în sectorul public sau privat.

2. Idei de schimbare în sistemul românesc de învățământ

Indiferent de nivelul de învățământ la care ne referim, putem constata din practică și din
rezultatele slabe obținute la nivelul testării europene, că învățământul românesc NU ESTE
EFIECIENT! Iar schimbarea și reforma în acest învățământ este necesară.

Având în vedere experiența profesională la nivelul învățământui primar, voi creiona

câteva propuneri de schimbare la acest nivel de învățământ.

Știm cu toții, că învățămâmtul la nivelul ciclului primar este alcătuit din cinci clase de
studiu: clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a și clasa IV-a. Curriculum la nivelul
învățământului primar este structurat pe competențe și vizeză în ansamblu cele 8 competențe
cheie prevăzute în legea educației și în actele de politica educațională europene2, și care sunt
transăunse la nivelul acvestui ciclu foarte clar..

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Art. 68, curriculumul național

pentru învățământul primar se axează pe 8 domenii de competențe cheie care determină
profilul de formare a elevului3:
  competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților
naționale;
  competențe de comunicare în limbi străine;
  competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
  competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și
cunoaștere;
2
Recomandarea 2006/962/CE privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, accesat la
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ac11090 la data de 11.04.2020
3
LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011, Legea educaţiei naţionale Text actualizat prin produsul informatic
legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, până la 3 aprilie 2019.
   competențe sociale și civice;
  competențe antreprenoriale;
  competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
  competența de a învăța să înveți.

Printre propunereile de schimbarea, în vederea îmbunătățirii calității învățământului

șa nivelului ciclului primar propun următoarele:

1. Schimbarea programului elevilor de ciclul primar. Programul elevilor de ciclul primar

este conceput în mare parte în funcție de programul de muncă al părinților și nicidecum
vizând interesul și bioritmul copilului. În școlile cu program normal, orele de curs încep
la ora 8:00 a.m. și se sfârșesc la 12/13:00 p.m., în funcție de clasa de studiu. Această
regulă se aplică elevilor care nu sunt înscriși în programele de After School, caz în care
elevul pleacă de la școală la ora 16:00 p.m. În condițiile în care un elev de 6-7 ani este
treaz de la ora 6.30- 7:00 a.m., în calitate de profesor în învățământul primar pot să
susțin, pe baza experienței la clasă, că la prima oră de curs, randamentul elevilor lor este
foarte scăzut, iar disponibilitatea pentru studiu este încă „adormită”, mai ales dacă
vorbim de clasa pregătitoare/ clasa I. Schimbarea programului de studiu pentru elevii
ciclului primar poate fi o sugestie greu de implementat, în condțiile în care munca
părinților începe la ora 8:00. Totuși, o dispoziție în Codul muncii, prin care unul dintre
părinții copilului de până la vârsta de 10 ani să își poată începe programul de muncă, în
funcție de programul de studiul al elevului, nu este o măsură imposibil de implementat,
în condițiileîn carea ne dorim calitate în încățământul românesc. O asemenea decizie
politică să poate fi acceptată pentru părinții cu copii în clasele primare, dar și pentru
părinții cu copii la grădiniță, și se înscrie în categoria deciilor care vizează interesul
superior al copilului.
2. Renunțarea la orice formă notare a elevului, fie că vorbim de calificative sau de notare
cifrică, și consemnarea rezultatelor elevului sub forma unui raport descriptiv vizând
nivelul achizițiilor pentru fiecare disciplină/ doemniu. Acest procedeu de ierarhizare și
determinare a nivelului elevului prin raportare la o notă/clificativ este foarte păgubos în
economia dezvoltării emoționale și a cultivării încrederii în capacitățile personale ale
elevului. Nu puține au fost situațiile în care un calificativul obtinut de un elev din
clasele primare, în urma unui test sau un proiect au adus valuri de lacrimi și refuzul de
cooperare al elevului, urmat de o demotivare a elevului și o scăderea a încrederii în sine.
Sunt situații în care presiunea familiei cu privire la rezultatele școlare ale elevului sunt
foarte mari. Părinte își dorește note/calificative cât mai mari pentru copilul său, din
perspectiva rezultatelor scolare și a competiției cu ceilalți, fără a fi interesat neapărat de
progresul individual al elevuli, de nivelul său de dezvoltare intelectuală, emoțională sau
fizică și de potențialul individual. Totul se reduce, de cele mai multe ori, la o competiție
cu colegii, în care părintele își dorește cu orice preț un loc fruntaș în ierarhia clasei sau
în comparație cu un alt coleg, totul spre satisfacția personală a părintelui. Acest gen de
părinți insuflă copiilor un nivel de competitivitate exacerbată, ceea ce deturnează de la
de la adevăratul scop, învățarea.
 3. Introducerea la nivel de curriculum unui număr obligatoriu de activităților de
educație nonformală, alături de alocarea sumelor necesare pentru realizarea acestor
activități în parteneriate cu profesionițti din diferite domenii (mai ales pentru
învățământul din mediul rural). In activitățile extracurriculare sau în cele desfășurate în
perioada Școlii Altfel, ca învățător îți dorești să pui la dispoziția elevilor o gamă largă
de activități extrașcolarea și parașcolară, care să răspundă cât mai bine nevoilor elevilor
și care să fie atractive, să vizeze sfera lor de interese, să stârnească interesul, să fie
variate. Este foarte ușor, în calitate de cadru didactic, când ai un fond de resurse pe care
îl poți accesa pentru a organiza asfel de activități, carea de cele mai multe ori se
desfășoară din buzunarul părinteleui sau a învățătorului. Fie ca vorbim de execursii,
parteneriate în domeniul educațional nonformal, fie că vorbim de asigurarea de resurse
pentru deplasări sau de materiale didactice pentru astfel de activități sau de
remunerearea unui partener educațional specializat, din diferite domenii, aceste
activități costă bani. Oricât am vrea să ne ascundem în spatele sintagmei legal
consacrate învățământul obligatoriu este gratuit, realitățiledin școli ne arată altceva. Și
chiar dacă există soluția Proiectelor cu finanțarea, procedura scrierii lor este greoaie și
se impune o simplificarea a acestui demers.
4. La nivel de Curriculum, introducerea modelului bazat pe competențe este un
mare câștig pentru învățământul primar. Schimbarea pe care o propun nu este una de
natiră structurală, deoarece Panul-cadru de învățământ pentru ciclul primar prevede
discipline obligatorii și dispipline cepot fi propuse la nivelul școlii. În orice sistem de
învățământ trebuie să existe valori centrale în jurul cărora să fie construit întreg edificiul
educațional. La nivelul transpunerii în parctică și al organizării activităților, cadrul
didactic are independență în organizarea activității la clasă, în alegerea celor mai
potrivite metode de predarea și evaluare, de organizare a activităților, are libertatea
conceperii celor mai eficinte strategii didactice, putând utiliza materiale didactice
variate. El poate fi cât vrea de creativ, poate concepte orarul clasei în funcție de judecata
personală și de ierahia personală a valorilor, poate alege să studieze ce texte dorește la
clasă, în măsura în care vizeză competențele programei și parcurge conținuturile impuse
de acesta. Din acest punct de vedere, o problemeă care persistă în învățământul
românesc este modul de organizare al activităților educative , care 80% se concentrză pe
partea teortică și abia 20%, sau în unele cazuri și mai puțin, vizează activități cu caracter
practic-aplicativ, care își demonstează utilitatea proximă în viața reală. Încă persistă în
învățământ ca rigoarea în educație asigură performanța, lucru cu care personal nu sunt
de acord.

Dacă aruncăm o privire la sistemul de învățământ performante din Europa și nu numai,

Colaborare şi socializare în loc de competiţie acerbă, pare a fi rețete succesului. Fericire în loc
de stres şi teamă. Sunt principiile de bază ale sistemului de educaţie din Finlanda, lăudat de
mai toată lumea. Pentru elevii finlandezi, şcoala nu mai este locul unde merg pentru că
trebuie. Abia aşteaptă să îi reîntâlnească pe colegii de clasă şi pe profesori. În loc de lecţii
aride, copiii au parte de discuţii captivante şi experimente care îi ţin departe de plictiseală şi
rutină.
 Sistemul de învățământ românesc nu este eficient pentră că, educația nu este privită cu
adevarat ca un domeniu de siguranță națională! Și acest lucru set confirmat de nivelul
resurselor financiare alocate acestui domeniu. O analiză realizată în 2018 asupra cheltuielilor
pentru educație în diferite state europene plasează România pe ultimul loc în UE în privința
procentului din produsul intern brut (PIB) alocat acestui domeniu. Statul român ar aloca,
astfel, pentru educație doar 3,1 la sută din PIB. Dintre țările membre UE, tot la coada
clasamentului, dar înaintea României, se află Bulgaria și Grecia, cu câte 4,1 la sută din PIB
pentru educație, iar imediat înaintea acestor state balcanice sunt plasate Cehia și Slovacia, cu
câte 4,2 la sută din PIB. Dintre statele membre UE, pe primele trei locuri se situează
Danemarca (8,7%), Cipru (7,3%) și Suedia (7%).4

Este interesant faptul că Finlanda – despre care se spune că ar avea cel mai performant
învățământ din Europa și al treilea din lume (după Coreea de Sud și Japonia) – ocupă în
înteriorul UE doar locul al patrulea ca procent din PIB alocat pentru educație (6,8%), ceea ce
sugerează că sunt și alți factori care fac sistemul de învățământ filandez, unul cu adevărat
performant.
Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele
actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii,
Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara
documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative
propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie
deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte
obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie.
Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare
corespunzătoare. Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional
românesc vizează următoarele schimbări care vizează învăţământul preuniversitar :
1.Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul
European al Calificărilor
2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului
3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor
4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem
5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantaja
7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane
8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii
3. Concluzii
Cu toți suntem rezistenti la schimbare într-o măsură mai mare sau mai mică.
Schimbarea nu place nici celor care de multe ori o reclamă, deoarece de celemaimulte ori ne
scoate din zona de confort, de pe făgașul obișnuinței. Insă schimbarea este esențială pentru
dezvoltarea noastră, ea este cheia secretă care ne deschide ușa către mai bine, către evoluția
noastră pe toate planurile. Daca mâine vrei să-ți fie mai bine, atunci azi e momentul să
schimbi ceva. Nu există evolutie fără schimbare!

4
https://romanialibera.ro/social/romania-este-pe-ultimul-loc-in-ue-in-privinta-cheltuielilor-pentru-educatie-
760746 , accesat la data de 13.04.2020.
 WEBOGRAFIE

***LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011, Legea educaţiei naţionale Text actualizat prin produsul informatic
legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, până la 3 aprilie 2019.

https://eacea.ec.europa.eu

https://romanialibera.ro/social/romania-este-pe-ultimul-loc-in-ue-in-privinta-cheltuielilor-pentru-educatie-
760746 , accesat la data de 13.04.2020.

Recomandarea 2006/962/CE privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, accesat la
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ac11090 la data de 11.04.2020