ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

INFLUENȚA REȚELELOR SOCIALE ASUPRA

INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI A
PERSONALITĂȚII

Coordonator științific, Absolvent,

Dr. Daniel Sultănescu Carauleanu Andra Miruna

BUCUREȘTI

2022

1
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 3

PARTEA I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND PERSONALITATEA ȘI INTELIGENȚA

EMOȚIONALĂ. ROLUL REȚELELOR SOCIALE ........................................................................................ 6

CAPITOLUL I. PERSONALITATEA: NOȚIUNI GENERALE ................................................................. 6

1.1. Conceptul de personalitate si teoria personalității in cinci factori „Big Five” .............................. 6
1.2.Teoria personalității în cinci factori Big Five ........................................................................................ 9
CAPITOLUL II. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI RELAȚIA CU ALTE TIPURI DE
INTELIGENȚĂ .............................................................................................................................................. 15
2.1. Inteligența emoțională: conceptualizare și scop ........................................................................... 15
2.2. Modele ale inteligenței emoționale ................................................................................................ 16
2.3. Metode de exprimare și evaluare a emoțiilor................................................................................. 18
2.3.1. Teoria lui Mayer și Salovey în patru ramuri ............................................................................. 20
2.3.2. Teoria lui Bar-On ...................................................................................................................... 21
2.4. Inteligența emoțională versus inteligența academică ................................................................... 22
2.5. Inteligența emoțională și personalitatea ........................................................................................ 23

CAPITOLUL III. ÎNȚELEGEREA ROLULUI INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN UTILIZAREA

REȚELELOR SOCIALE ................................................................................................................................... 25

3.1. Rolul rețelelor sociale în viața de zi cu zi ...................................................................................... 25

3.2. Efectele utilizării rețelelor sociale asupra individului................................................................... 26

PARTEA II-A. INFLUENȚA REȚELOR SOCIALE ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ......... 29

CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII .................................................................................. 29

4.1. OBIECTIVUL, ÎNTREBAREA DE CERCETARE ȘI INFORMAȚII GENERALE .................................................. 29
4.2. PARTICIPANȚI............................................................................................................................................ 30
4.3. ITEMI FOLOSIȚI ÎN CHESTIONAR ............................................................................................................... 31
CAPITOLUL V. REZULTATELE CERCETĂRII ..................................................................................... 39
5.1. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ................................................................................................... 39
5.2. TESTAREA ÎNTREBĂRII DE CERCETARE ȘI COMPARAȚII .......................................................................... 47
5.3. CONCLUZII ................................................................................................................................................ 52
5.4 LIMITELE CERCETĂRII............................................................................................................................... 53
5.5. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE ......................................................................................................... 54

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................. 56

ANEXE................................................................................................................................................................. 65

INSTRUMENT DE CERCETARE- PIVOT TABEL.................................................................................................. 65

INSTRUMENT DE CERCETARE- PIVOT TABEL, MEDII GENERALE ................................................................... 99

2
 INTRODUCERE

În ultimul timp, spațiul cibernetic și rețelele sociale au devenit din ce în ce mai

îndepărtate de lumea fizică, mai ales când vine vorba de conversații sau discurs. Rețelele
sociale au permis conexiuni mai ușoare cu oamenii și au sporit confortul vieții de zi cu zi al
acestora, dar au venit la pachet și cu dezavantaje. Ne aflăm în era digitalizării, iar astfel, din
ce în ce mai multe personae sunt dependente de comunicarea on-line, uitând să comunice off-
line cu prietenii, familia, colegii etc. Stresul creat de către rețelele sociale surprinde atât
utilizarea excesivă, cât și efectele negative, care pot proveni din cererile de procesare (de
exemplu, gestionarea fluxului continuu de informații - „notificări push”) și factorii socio-
emoționali cheie (de exemplu, căutarea de aprobare; teama de a pierde actualizările) care au
fost asociați cu anxietatea și depresia (Hunt & collab., 2018).
Lucrarea de față dorește să pună în lumină modul în care, de-a lungul timpului, rețelele
sociale au influențat inteligența emoțională a utilizatorilor, făcând o comparație între două
grupuri disctincte: consumatorii constanți de social media și persoanele care nu sunt uzual în
contact cu domeniul virtual. Deoarece la baza sistemului comportamental al individului se
regăsesc trăsăturile de personalitate, literatura de specialitate pe care o voi evidenția în
lucrare, consideră că o diferențiere între trăsăturile celor două categorii ar clarifica
performanțele și comportamentul individului în anumite contexte. De asemenea, prezentul
studiu poate identifica existența unor trăsături specifice sau a unor trăsături mai accentuate în
cadrul celor două grupuri. Pe de altă parte, consider relevantă măsurarea nivelului de
inteligență emoțională al celor două grupuri, datorită faptului că aceasta poate stabili
comportamentul și conduita indivizilor în anumite situații și contexte. Evidențierea acestor
aspecte este posibilă prin testarea unor ipoteze specifice. Așadar, consider că acest studiu este
relevant din punct de vedere științific, deoarece poate reprezenta o continuare și o aprofundare
a studiilor deja existente, care abordează o problematică asemănătoare
Lucrarea de față prezintă: noțiunea de personalitate, alături de teoria personalității în
cinci factori Big Five, conceptul de inteligență emoțională urmată de o descriere detaliată a
teoriei lui Mayer și Salovey și cea a lui Bar-On. În urma descrierii conceptelor teoretice se va
realiza o cercetare amănunțită a rezultatelor obținute în urma aplicării unor instrumente
specifice de măsurare a nivelului de inteligență emoțională și de stabilire a profilului de
personalitate.
Pentru atingerea scopului stabilit, am structurat lucrarea pe cinci capitole la care se
adaugă un demers introductiv, concluzii, bibliografie și anexe. Primul capitol parcurge
3
noțiunile generale despre personalitate, așa cum au fost ele conceptualizate și teoritazate, iar
mai apoi este realizată o trecere către teoretizarea conceptului personalității în utlima decadă,
realizându-se astfel o fuziune între inceputuri și prezent. Cel de-al doilea capitol aduce în
discuție aspecte desprinse din literatura de specialitate cu privire la teoriile, conceptele și
modele inteligenției emoționale (IE), efectuându-se astfel comparații între IE și cea socială și
acadamică, transându-se în acest mod barierele diferențiatorii. Capitolul trei, aduce în lumină
importanța inteligenței emoționale și modul în care utilizarea rețelelor sociale ne influențează
viața inconștient în fiecare zi. Capitolul patru prezintă metodologia cercetării, așa cum este
și intitulat, iar capitolul cinci aduce în lumina rezultatele cercetării.
Prezentul demers al acestei cercetări a avut ca și obiectiv principal demonstrarea
faptului că există diferențe relevante în ceea ce privește profilul de personalitate, cât și nivelul
de inteligență emoțională al persoanelor care petrec mai mult timp pe rețelele sociale, în
comparație cu persoanele care nu petrec foarte mult timp pe platformele online.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost evaluate și utilizate conceptele de inteligență
emoțională și personalitate, alături de teoria personalității în cinci factori – Big Five, modelul
Mayer-Salovey în patru ramuri, cât și conceptul rețelelor sociale. Pentru a putea identifica
diferențele dintre cele două grupuri de utilizatori (în funcție de intensitatea folosirii rețelelor
sociale) au fost folosite două instrumente specifice de măsurare a nivelului de inteligență
emoțională și de stabilire a trăsăturilor de personalitate. Acestea au fost încadrate ulterior într-
un chestionar și distribuite participanților. Instrumentele utilizate au fost Scala de inteligență
emoțională (Schutte et al., 2009) și Inventarul personalității Hexaco (HEXACO-PI-R) cu 60
de itemi (Ashton & Lee, 2009).
După aplicarea instrumentelor, am realizat medii de scor pentru fiecare item. La final, datele
nu au fost ponderate. Am realizat o grupare a răspunsurilor, într-o nouă variabilă, în care am
separat publicul care consumă des internet (peste 3 ore zilnic), respectiv consumă rar internet
(mai puțin de 3 ore). Ulterior, datele au fost grupate pentru a oferi răspunsuri cu privire la
toate întrebările din chestionar comparativ, pentru cele două variante ale noii variabile (în
Google Forms, folosind instrumentul Pivot Table, am putut realiza o încrucișare simplă, tip
cross-tabulation, care mi-a permis analizarea acestor date, atât comparând publicul care
consumă des cu cel care consumă rar, cât și comparând cu media eșantionului).
Întregul studiu de caz a fost concentrat in jurul unei întrebării de cercetare, anume:
Există o diferență cu privire la profilul de personalitate (respectiv, nivelul de inteligență
emoțională) pentru indivizi, în funcție de timpul petrecut pe rețelele sociale? În urma
interpretării datelor, întrebarea a fost confirmată. Persoanele care petrec mai mult timp online

4
au înregistrat medii mai bune decat media totală, dar și decat media celor care petrec mai
puțin timp online, în cadrul a 33 de medii de scor dintr un total de 56.
Din acest punct de vedere, după analiza tuturor rezultatelor, întrebarea de cercetare a
primit un răspuns, fiind identificate diferențe multiple între cele două tipuri de publicuri.
Așadar, această cercetare și-a îndeplinit obiectivul, acela de a demonstra că există diferențe în
ceea ce privește trăsăturile de personalitate la persoanele care petrec mai mult timp online
comparativ cu cele care petrec mai puțin. Evident, constatarea acestor diferențe nu ne permit
să concluzionăm, mai mult, cu privire la relația cauzală a acestor diferențe (altfel spus, nu
putem spune că un nivel de consum online influențează tipuri de personalitate, sau invers).
Însă, constatarea acestor diferențe ne permite să ne punem problema unor cercetări mai
aprofundate în viitor.

5
 PARTEA I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND
PERSONALITATEA ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ. ROLUL
REȚELELOR SOCIALE

CAPITOLUL I. PERSONALITATEA: NOȚIUNI GENERALE

1.1. Conceptul de personalitate si teoria personalității in cinci factori „Big

Five”

Personalitatea umană nu este doar o problemă abstractă, ci este ceea ce se întâmplă în

interiorul nostru și poate fi determinată de diverși factori. Deși comunitatea științifică nu
poate decide asupra unui sistem specific în ceea ce privește teoria personalității, este evident
că personalitatea unui individ este un factor major în modul în care trăiește viața de zi cu zi.
Trăsăturile de personalitate pot determina modul în care un individ reacționează în situații
stresante sau de ce el consumă un anume aliment la masa de prânz. Un individ dezvoltă
trăsături de personalitate bazate pe experiențele de mediu, socioculturale și personale pe care
le are, începând din copilărie și continuând în viața adultă. Înțelegerea personalității îi poate
ajuta pe cercetători să înțeleagă comportamentele individuale și le poate permite acestora să
prezică comportamentul unui individ, pe baza atitudinilor, comportamentelor, sentimentelor
etc.
Personalitatea este definită ca fiind un model de trăsături relativ permanente și
caracteristici unice care conferă fiabilitate și individualitate comportamentului cuiva (Feist &
Feist, 2009). Personalitatea fiecărui individ este o combinație unică de trăsături și
caracteristici care oferă consistență și stabilitate în comportamentele sale pe o perioadă de
timp (Feist & Feist, 2009). Personalitățile pot fi asemănătoare, dar chiar și gemenii identici au
personalități distincte. Conform teoriilor clasice, există doi factori principali care afectează
dezvoltarea personalității. Acești factori vin prin trăsături și caracteristici. Trăsăturile sunt
aspectele individuale ale comportamentului și, deși trăsăturile pot avea puncte comune între
grupuri și specii, modelul trăsăturilor este diferit la fiecare persoană (Feist & Feist, 2009). Al
doilea factor în dezvoltarea personalității cuiva sunt caracteristicile sale. Caracteristicile sunt
alcătuite din temperamentul, fizicul și inteligența cuiva. Unii oameni pot prezenta
comportamente similare, dar nici doi oameni nu au exact aceeași personalitate.

6
 Studiul personalității este unul dintre subiectele de interes major ale psihologiei. Deși
există numeroase teorii în jurul conceptului de personalitate, cele mai importante se
încadrează într-una din cele cinci perspective majore: psihodinamică, psihanalitică, umanistă,
a trăsăturilor de personalitate sau social-cognitivă. Fiecare dintre aceste perspective asupra
personalității încearcă să descrie diferite tipare de personalitate, inclusiv modul în care aceste
modele se formează și modul în care oamenii diferă la nivel individual. În momentul de față
nu există o definiție acceptată de toți psihologii, însă studiul personalității a fost influențat
într-o mare măsură de orientarea lui Allport (1937). Allport a privit psihologia personalității
ca un studiu al persoanei individuale. El a definit personalitatea în următorul mod:
„Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice
care determină ajustări unice la mediul său.” (Allport, 1937, p. 48).
Potrivit lui Allport (1937), personalitatea implică o organizație activă care se dezvoltă
și se schimbă constant, implicând motivație și autoreglare. Mai mult, folosind termenul de
„psihofizică”, Allport a vrut să sublinieze că personalitatea reflectă mintea și corpul. Astfel,
sistemul psihofizic include sentimente, atitudini, emoții și obiceiuri. În 1961, autorul a
publicat o ediție actualizată și revizuită a textului său, în care a făcut o revizuire a definiției
originale a personalității cu un accent mai mare pe procesele cognitive. Noua definiție este
următoarea - „Personalitatea este organizarea dinamică în interiorul unui individ, sistemele
psihofizice care îi determină gândirea și comportamentul caracteristic” (Allport, 1961, p. 28).
Expresia „gândirea și comportamentul lui ciudat” sugerează că indivizii fac mai mult decât să
se adapteze la mediul lor și să reflecteze asupra acestuia.
Astfel, în centrul teoriei personalității lui Allport se află un sistem psihofizic care
reprezintă trăsăturile de personalitate. Teoria a fost dezvoltată după ce autorul a căutat în
întregul dicționar și a identificat termeni care ar putea descrie aceste caracteristici. După ce a
fost alcătuită o listă de 4.504 trăsături diferite, el a venit cu trei categorii distincte: trăsături
esențiale - trăsăturile care guvernează personalitatea unui individ; trăsăturile centrale -
reprezentate de trăsături comune care alcătuiesc personalitatea unui individ; și trăsături
secundare - unele trăsături care doar manifestă în situații specifice (Allport, 1937).
Viziunea lui Allport (1937) pentru psihologia personalității a fost o alternativă
umanistă la paradigmele mecaniciste predominante ale psihologiei stimul-răspuns în anii
1930. În plus, a fost un antidot optimist pentru determinismul freudian și accentul tot mai
mare, în scrierile clinice, pe patologia umană. În autobiografia sa, Allport (1968) afirmă că a
dorit să creeze un domeniu de studiu centrat pe imaginea omului „care ne-ar permite să
testăm pe deplin orice an democratic.

7
 În termeni generali, personalitatea și conceptul de sine prezic satisfacția față de viață
(Parker și colab., 2008). De asemenea, personalitatea moderează efectele cadrului de referință
care sunt centrale pentru modelarea conceptului de sine (Jonkmann et al., 2012).
Personalitatea a fost teoretizată dintr-o varietate de perspective teoretice și la diferite
niveluri de abstractizare sau amplitudine (John, Hampson și Goldberg, 1991; McAdams,
1995). (John, Hampson și Goldberg, 1991; McAdams, 1995). Înțelegerea variațiilor
individuale în comportament și experiență a beneficiat de contribuțiile distinctive ale fiecărui
nivel. Cu toate acestea, varietatea trăsăturilor de personalitate și scalele folosite pentru a le
evalua au crescut continuu (Goldberg, 1971). Există numeroase scale de personalitate
disponibile pentru cercetătorii și practicienii din profesia de evaluare. Faptul că scalele cu
nume diferite măsoară frecvent concepte care sunt destul de asemănătoare, iar sistemele de
notare cu același nume evaluează frecvent concepte care nu sunt aceleași a înrăutățit situația.
Lucrările timpurii ale lui Gordon Allport au pus bazele teoretice pentru psihologia
personalității în secolul al XX-lea. Pentru Allport, trăsăturile de personalitate erau atât
idiografice, cât și nomotetice, iar Allport a adus contribuții importante la studiul fiecăruia.
Munca timpurie a lui Allport asupra ipotezei lexicale (Allport & Odbert, 1936), rămâne
fundamentul a aproape un secol de cercetare asupra structurii trăsăturilor de personalitate. În
esență, ipoteza lexicală susţine că diferenţele individuale sunt reprezentări folosite în limbaj
pentru a-i descrie pe alții. În timp ce Allport a fost predominant un susținător al unei abordări
ideografice, el a pledat totuși pentru abordări nomotetice bazate pe utilitatea lor, cum ar fi
diferențierea oamenilor unii de ceilalți și utilizarea acestor diferențe pentru predicție.
În ceea ce privește dezvoltarea personalității, Allport (1937) este de părere că un nou-
născut nu poate avea personalitate, deoarece nu a experimentat încă lumea în care va trăi și nu
a avut ocazia de a își dezvolta modurile sale distincte de adaptare la acel mediu. Personalitatea
se dezvoltă mai târziu, după ce elementele comune ale naturii umane au interacționat și au
produs sistemele unice care formează personalitatea individului. Aspectele de bază ale
creșterii implică diferențierea, integrarea, maturizarea și învățarea. Astfel, încetul cu încetul,
copilul diferențiază modele de comportament din ce în ce mai eficiente și mai adaptive. Pe
măsură ce repertoriul comportamental al copilului crește, acesta începe să integreze unele
comportamente în acțiuni coordonate. Așadar, dezvoltarea trăsăturilor și dispozițiilor
personale începe cu integrarea experiențelor vieții. Pe măsură ce aceste procese intervin,
copilul începe și maturizarea fizică. Allport nu a considerat maturizarea ca pe un lucru care
contribuie în mod direct la personalitate, ci mai degrabă indirect, prin evidențierea
caracteristicilor moștenite ale individului, incluzând temperamentul, capacitatea intelectuală și

8
trăsăturile fizice. Toți acești factori, alături de contribuția diferitelor tipuri de învățare,
influențează modul în care individul își experimentează mediul (Allport, 1937).

1.2.Teoria personalității în cinci factori Big Five

În cadrul modelelor de personalitate, Modelul Cinci Factori (McCrae și Costa, 1997) a

fost cel mai dezvoltat (Herrera et al., 2018), și reprezintă conceptualizarea dominantă a
structurii personalității în literatura actuală. Ea postulează că cei cinci mari factori ai
personalității (instabilitatea emoțională, extraversie, intelect/imaginație, agreabilitate și
conștiinciozitate) se găsesc la cel mai înalt nivel în ierarhia personalității.
După perioade îndelungate de cercetare, domeniul abordează o perspectivă teoretică
general valabilă a trăsăturilor de personalitate, denumită dimensiunile personalității „Big
Five”. Aceste dimensiuni au fost obținute dintr-o analiză amănunțită a termenilor din limbajul
natural pe care oamenii îi folosesc pentru a se descrie pe sine și pe ceilalți. Fără a înlocui
teoriile anterioare, Big Five reprezintă un punct de pornire pentru numeroase cercetări și
teoretizări viguroase. În continuare, vom trece în revistă modul în care modelul Big Five a
fost descoperit, cercetările care reproduc și extind modelul și dezvoltarea instrumentelor
pentru măsurarea acestuia.
În urma lucrării lui Baumgarten (1933) în limba germană, Allport și Odbert (1936) au
realizat o studiu lexical seminal al termenilor de personalitate într-un dicționar englezesc
integral. Ei au inclus toți termenii care ar putea fi folosiți pentru a „distinge comportamentul
unei ființe umane de cel al altuia” (Allport & Odbert, 1936, p. 24) și au identificat aproape
18.000 de termeni- „un coșmar semantic” (Allport, 1937, pp. 353-354) care ar menţine
psihologii „la muncă pentru toată viața” (Allport și Odbert, 1936, p. vi). Într-adevăr, această
sarcină îi preocupă pe psihologii personalității de mai bine de 60 de ani (John et al., 1988;
Ioan, 1990). Allport și Odbert au identificat patru categorii majore: (1) trăsături de
personalitate (de exemplu, sociabile, agresive și înfricoșate), definite ca „tendințe
determinante generalizate și personalizate (p. 26); (2) temporar stări, dispoziții și activități,
cum ar fi frica și bucuria; (3) foarte evaluativ judecăți de conduită și reputație personală, cum
ar fi excelent, demn, mediu și iritant-deși acești termeni presupun unele trăsături din interiorul
individului, nu indică atributele specifice care duc la evaluarea individului de către alţii sau de
către societatea in general; și (4) caracteristici fizice, capacități și talente și alți termenide
relevanță îndoielnică pentru personalitate.

9
 Mai apoi, Norman (1967) a elaborat aceste clasificări în șapte categorii de conținut:
Persoanele fizice pot fi descrise de trăsăturile lor durabile (de exemplu, irascibil), de stările
interne pe care le experimentează de obicei (furios), de stările fizice pe care le îndura
(tremur), prin activitățile în care se angajează (țipăt), prin efectele pe care le au asupra altora
(înspăimântare), prin rolurile pe care le joacă (ucigaș), și prin evaluări sociale ale acestora
conduită (inacceptabil, rău). Mai mult, indivizii diferă prin caracteristicile lor anatomice și
morfologice (scund) și prin evaluări personale și societale atașate la aceste caracteristici de
aspect (drăguț).
Cattell (1943) a început cu lista Allport și Odbert când a creat o astfel de taxonomie.
Pentru că mărimea listei a fost copleșitoare în scopuri de cercetare, Cattell (1943, 1945a,
1945b) a început cu submulțimea formată din 4.500 de termeni de trăsături. Folosind atât
proceduri de grupare semantică, cât și empirice, precum și propriile sale recenzii din literatura
disponibilă la acea vreme (John, 1990; John et al., 1988), Cattell a redus cei 4.500 de termeni
de trăsătură la un simplu 35 de variabile, eliminând mai mult de 99% din termenii initiali.
Folosind acest set de variabile, Cattell a efectuat mai multe cercetari și a identificat 12 factori
de personalitate, care în cele din urmă au devenit o parte din modelul său cu 16 factori de
personalitate (16PF).
Această structură compusă din cinci factori a fost replicată de Norman (1963),
Borgatta (1964) și Digman și Takemoto-Chock (1981). În concepția lui Norman (1963),
factorii au fost inițial etichetați în felul următor: (I) Extraversie sau „surgency” (vorbăreț,
asertiv, energic); (II) Agreabilitate (binevoitor, cooperant); (III) Conștiinciozitate (ordonat,
responsabil, de încredere); (IV) Stabilitate emoțională versus Nevrotism (calm, nu se supără
ușor); și (V) Cultură (intelectual, independent).
Situația a început să se schimbe la începutul anului 1980, când Costa și McCrae
dezvoltau Inventarul personalității NEO (publicat în cele din urmă în 1985), etichetat N-E-0
pentru că a fost conceput pentru a măsura cele trei dimensiuni ale nevrotismului, extraversiei
și ale deschiderii către experiență. Costa și McCrae (1976) și-au început munca cu analize
duster ale 16PF (Cattell și colab., 1970), care, așa cum am descris mai sus, își are originea în
Lucrarea lexicală timpurie a lui Cattel.
Până acum, am descris ambele cercetari lexicale bazate pe chestionar ale lui Goldberg
(1990) și Costa și McCrae (1992). Structura Big Five nu a fost bine primită iniţial pe scară
largă în domeniu și, de fapt, respinsă în mod explicit de unii cercetători seniori (de exemplu,
Block, 1995; Eysenck, 1992, 1997; McAdams, 1992; Pervin, 1994). O problemă, se pare, a
fost percepția că nu există un singur set de factori tip Big Five, existând întrebări precum

10
„care Big Five?” sau „al cui Big Five?” (John, 1989). Inevitabil, urma să existe o confuzie
între studii, în principal din cauza faptului că cercetătorii denumesc în mod diferit factori
aproape similari.
La un nivel superior, structura personalității poate fi descrisă în mod adecvat în
termeni de câteva personalități de largi dimensiuni (Saucier & Goldberg, 2001). Cea mai
comună taxonomie de personalitate este modelul cu cinci factori al lui McCrae și Costa
(1987), care presupune că cinci factori mari și robusti, deseori denumiți ca „cei cinci mari”
(Big Five), sunt responsabili pentru o cantitate considerabilă de covariație a trăsăturilor de
personalitate. Acești cinci mari factori ai personalității sunt etichetați în mod obișnuit, așa
cum este menționat și mai sus, extraversie, instabilitatea emoțională, intelect/imaginație,
agreabilitate și conștiinciozitate (Goldberg, 1990; McCrae & Costa, 1987). Structura Big Five
nu implică faptul că diferențele de personalitate pot fi reduse la numai cinci dimensiuni. Mai
degrabă, Big Five reprezintă un nivel mai mare al unei ierarhii de personalitate, fiecare factor
cuprinzând un număr mare de elemente mai specifice. Taxonomia Big Five a fost dezvoltată
inițial de analiza scalelor de evaluare de la egal la egal (Tupes & Christal, 1961/1992), și a
fost confirmat ulterior în auto-rapoarte referitoare la adjectivele de trăsături (Goldberg, 1990,
1992) și în măsurile chestionarelor de personalitate (McCrae & Costa, 1987).
După noi cercetări și discuții între specialiști, teoria personalității în cinci factori – Big
Five, a căpătat o formă acceptată de majoritatea cercetătorilor (Costa & McCrae, 1992; John,
1990; Tellegen, 1985):
Conştiinciozitate. Indivizii cu grad ridicat de conștiință tind să fie atenți, minuțioși,
responsabili, organizați și scrupuloși. Cei ce corespund polului opus al acestei categorii tind să
fie iresponsabili, dezorganizați și lipsiți de scrupule. McCrae și John (1992) identifică două
aspecte distincte ale conștiinței, un aspect proactiv (voința de a reuși) și un aspect inhibitor (a
menține comportamentul impulsiv în frâu). O distincție similară apare și în alte teorii ale
trăsăturilor. Tellegen (1985), de exemplu, distinge „ambiția”, un aspect al dimensiunii
emoționalității pozitive, de „control”, un aspect al dimensiunii constrângerii.
Extraversie. Persoane care au un scor mare de extraversiune tind să fie sociabili,
vorbăreți, asertivi și activi; cei care au scoruri mici tind să fie rezervați, si precauți.
Extraversia este compatibilă cu urmărirea de entuziasm, noutate și provocare. Mai mult,
aspectele active și asertive ale extraversiei facilitează obiectivul valorilor de realizare și
succes prin demonstrarea competenţei conform standardelor sociale. Comportamentul
extrovertit facilitează, de asemenea, urmărirea experienței plăcute, scopul.

11
 Agreabilitatea. Persoanele care obțin un scor mare în această categorie tind să fie
binevoitoare, complice, modeste, blânde și cooperante. Persoane care au scoruri scăzute
această dimensiune tind să fie iritabile, nemiloase, suspicioase, si inflexibile. Agreabilitatea
este foarte compatibilă cu scopul motivaţional al valorilor de bunăvoinţă — preocuparea
pentru bunăstarea persoanelor apropiate. Agreabilitatea este, de asemenea, destul de
compatibilă cu obiectivele motivaționale ale valorilor conformității şi a valorilor tradiţiei
(acceptarea și respectarea normelor culturale și religioase). Spre deosebire de aceasta,
agreabilitatea intră în conflict cu dominația și controlului asupra celorlalți, scopul de a valorile
puterii.
Nevrotismul. Implică stabilitatea emoțională și temperamentul egal cu emoționalitatea
negativă, cum ar fi sentimentele de anxietate, tristețe și tensiune. Cei cu un grad ridicat pot fi
descrise ca și persoane sensibile, emotive și înclinate spre emoții negative, în timp ce
persoanele cu un nivel scăzut sunt de cele mai multe ori sigure pe sine, rezistente și relaxate
chiar și în condiții de stres prelungit.
Deschiderea către experiențe descrie profunzimea, originalitatea și complexitatea
vieții mentale și experiențiale a unei persoane. Cei cu un nivel ridicat sunt caracterizați drept
persoane cu o imaginație bogată, avand interese diversificate, în vreme ce persoanele cu un
nivel scăzut sunt considerate pragmatice, cu picioarele pe pământ, tradiționaliste și destul de
stabile în ceea ce privește obiceiurile.
Având în vedere faptul că factorii modelului Big Five se referă la diferențe reale
individuale, urmează întrebarea: cum ar trebui conceptualizate aceste diferențe? Saucier și
Goldberg (1996) susțin faptul că studiile lexicale definesc o agendă pentru psihologii
personalității, deoarece evidențiază fenomenele psihologice importante și semnificative pe
care aceștia ar trebui să le studieze și să le explice în continuare. Wiggins (1996) a abordat
această problemă și a sintetizat câteva dintre perspectivele teoretice majore asupra modelului
Big Five.
În ceea ce privește teoria interpersonală elaborată de Wiggins și Trapnell (1996),
accentul este pus pe individ în relații, așadar cei doi interpretează toate dimensiunile Big Five
în ceea ce privește implicațiile interpersonale ale individului. O altă teorie este cea social-
analitică, elaborată de Hogan (1996). Aceasta pune accentul pe funcțiile sociale ale percepției
de sine și a celorlalți. Astfel, trăsăturile servesc ca „instrumente lingvistice ale observatorilor”
(Hogan, 1996, p. 172). Deoarece termenii se referă fundamental la reputație, indivizii care își
auto-raportează trăsăturile se angajează într-un proces de introspecție (individul ia în

12
considerare modul în care ceilalți îl privesc). Hogan (1996) subliniază că indivizii își pot
denatura rapoartele de sine cu strategii de auto-prezentare.
O altă perspectivă a modelului Big Five este cea evolutivă. Aceasta stabilește faptul că
oamenii au dezvoltat „mecanisme de detectare a diferențelor” pentru a percepe diferențele
individuale relevante pentru supraviețuire și reproducere (Buss, 1996, p. 185). Buss consideră
personalitatea drept un „peisaj adaptativ” în care trăsăturile Big Five reprezintă cele mai
importante dimensiuni ale nevoilor de supraviețuire ale individului. Perspectiva evolutivă
subliniază în mod egal percepția de sine a persoanei și diferențele individuale. Dat fiind faptul
că indivizii variază sistematic de-a lungul anumitor dimensiuni ale trăsăturilor și deoarece
cunoașterea trăsăturile altora reprezintă o valoare adaptativă, oamenii au dezvoltat o
capacitate de a percepe acele diferențe individuale care sunt centrale pentru adaptarea la
peisajul social. Așadar, modelul Big Five rezumă aceste diferențe individuale de importanță
centrală
Validitatea externă și utilitatea predictivă sunt subiecte care în trecut au primit în mod
evident foarte puțin din atenția cercetătorilor care lucrează în continuare la teoria Big Five. Cu
toate acestea, unul dintre criteriile pentru utilitatea unui model structural este succesul său în a
prezice rezultate importante în viața oamenilor. Eysenck (1991) a argumentat că „Se știu
puține lucruri despre relevanța socială și importanța deschiderii, a agreabilității și a
conștiinței. . . Ceea ce lipsește este o serie de studii la scară largă care să concretizeze astfel de
posibilități” (1991, p. 785). Potrivit lui Eysenck (1991), validitatea Big Five ar trebui să fie
examinată din punct de vedere social în cadrul unor criterii relevante, cum ar fi criminalitatea,
boala mintală, aptitudinile și rezultatele academice și munca performanţă.
Un studiu amplu asupra adolescenților a abordat această provocare, examinând trei
dintre criteriile lui Eysenck: delincvența juvenilă, psihopatologia copilăriei și performanța
academică (vezi John și colab., 1994; Robins și colab. al., 1994). Descoperirile sugerează că
Big Five poate ajuta la înțelegerea teoretică, socială și aduce rezultate semnificative din punct
de vedere al dezvoltării. De exemplu, gradul scăzut de agreabilitate și conștiință scăzută
prezice delincvența juvenilă. În ceea ce privește psihopatologiei, nevrotismul și conștiința
scăzută prezic tulburări de interiorizare. Conștiința și deschiderea prezic performanța școlară.
Aceste constatări sugerează că marile cinci dimensiuni pot fi folosite ca indicatori ai riscului
pentru neadaptarea ulterioară. Huey și Descoperirile lui Weisz (1997) sugerează că aceste
legături dintre personalitate și rezultatele vieții se mențin într-un mod clinic. Aceste
descoperiri pot ajuta cercetătorii să folosească profilurile Big Five pentru a identifica copiii

13
expuși riscului și în cele din urmă, aducând intervenții adecvate, cum ar fi predarea copiilor
comportamente și abilități relevante.
Așadar, sumarizând toate cele menționate mai sus, studiul personalității are o istorie
lungă în psihologie, cu multe abordări diferite care se concentrează pe diferite aspecte ale
personalității cu o mulțime de teorii, de exemplu, abordarea umanistă, abordarea
psihodinamică și abordarea învățării sociale, pentru a numi doar câteva. Are, de asemenea,
multe teorii diferite, unele dintre cele mai proeminente fiind cei șaisprezece factori de
personalitate ai lui Cattell și, respectiv, Big-Five.

Sintetizând, cercetătorii dețin o diversitate de perspective asupra statutului conceptual

al modelului Big Five, pornind de la concepte descriptive și ajungând până la concepte
cauzale bazate biologic. Consider că, pe viitor, teoria va servi la măsurarea și semnalarea
problemelor de personalitate ale persoanelor de toate vârstele, deoarece, la momentul actual,
testele de personalitate nu sunt foarte des întâlnite în instituții și la locurile de muncă, în afara
unor situații foarte precis reglementate.

14
 CAPITOLUL II. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI RELAȚIA CU
ALTE TIPURI DE INTELIGENȚĂ

2.1. Inteligența emoțională: conceptualizare și scop

Inteligența emoțională, termen care uneori este prescurtat în literatura de specialitate

cu formula (IE) pe care o vom folosi în continuare, este un concept destul de complicat și cu
mai multe fațete. Spre deosebire de inteligenţa abstractă, care se referă la capacitatea de a
înțelege și de a manipula simboluri, sau inteligența concretă, care este măsurată cu teste de
IQ, termenul „inteligență emoțională” descrie capacitatea de a înțelege și de a relaționa cu
oameni. Cercetătorii au definit IE diferit în funcție de domeniul lor de studiu și de
profunzimea cercetării lor. Inteligența emoțională este, în general, definită ca fiind capacitatea
unui individ de a percepe precis realitatea astfel încât să înțeleagă și să-și regleze propriile
răspunsuri emoționale, precum și să se adapteze la răspunsurile altora (Mayer, Salovey, 1997;
Pellitteri, 2002). Mai târziu, Mayer și Salovey au definit IE într-un mod mai clar: „capacitatea
de a percepe emoții, de a accesa și de a genera emoții ajutând gândirea, pentru a înțelege
emoțiile și cunoștințele emoționale și pentru a regla reflexiv emoțiile cu scopul de a promova
creșterea emoțională și intelectuală (Mayer, Salovey, 1997). Inteligența emoțională include
auto-conștientizarea emoțiilor, autoreglarea emoțiilor și motivația (Iqbal & Asghar, 2021).
Conștientizarea de sine înseamnă înțelegerea propriei persoane (și a altora), această stare
emoțională explică de ce simțim emoții precum furie, frustrare și bucurie și actioneaza in
consecinta.
Cele mai vechi cercetări asupra inteligenței emoționale sunt atribuite lucrării lui
Charles Darwin numită „Expresia emoțiilor la om și animale”. Darwin a susținut că, din punct
de vedere emoțional, exprimarea este esenţială pentru adaptarea corectă a speciilor. De ce
avem emoții? Ce rol sa fac ei servesc? Darwin credea că emoțiile s-au dezvoltat în timp
pentru a ajuta oamenii să supraviețuiască. Potrivit lui, emoțiile sunt utile pentru că îi
motivează pe oameni să se angajeze în acțiuni care sunt important pentru supraviețuire
(Darwin, 1899). Psihologii evoluţionişti sugerează, de asemenea, că fiecare emoția servește
unui scop util care se reduce în cele din urmă la problema supraviețuirii (Matei, 2004).
Ce este emotia? Cuvântul emoție provine din latinescul „emoveo”, care înseamnă „a
trece de la”. Conform Dicționarului Webster din 1828, emoția este „o mișcare a minții sau a
sufletului” (Phin, 2009). Din punct de vedere istoric, cuvântul emoție a fost asociat cu

15
domeniul senzațiilor sau a dramei. Astăzi, însă, cu cercetările aprofundate în psihologie,
sociologie și antropologie, se ia în considerare o gama de emoții care constituie personalitatea
foarte larg. Există zeci de emoții, inclusiv furie, entuziasm, invidie, frică, frustrare, jenă,
dezgust, fericire, ură, gelozie, bucurie, dragoste, surpriză și tristețe. Mulți cercetătorii au
convenit asupra a șase emoții esențial universale - furie, frică, tristețe, fericire, dezgust și
surpriză – cu majoritatea celorlalte emoții incluse în aceste șase categorii (Robbins, 2009).
Deși experimentăm o gamă largă de emoții în viața noastră de zi cu zi, efectul acestora
asupra comportamentului uman a fost întotdeauna un subiect controversat (Hume, nd.). O
mare parte a ultimelor două milenii a fost dominată de gândul „Emoțiile ne stau în cale, ne
împiedică să luăm decizii bune și ne împiedică să ne concentrăm” (Warner, 2010). În ultimele
trei decenii, s-a demonstrat exact contrariul, sugerând că emoțiile sunt valoroase semnale care
ne ajută să supraviețuim și să prosperăm (Clayton, 1996). În ultimele decenii, credințele despre
emoții și inteligență s-au schimbat: acolo unde inteligența a fost cândva perfecțiune, oamenii
recunoșteau că există mai multă viață (Freedman, 2004).
Perceperea, înțelegerea, gestionarea și utilizarea emoțiilor sunt abilități necesare pentru
construirea unei personalități puternice. Trăsăturile de personalitate pot avea o bază genetică
și pot fi foarte stabile în timp. Cu toate acestea, personalitatea adultă nu este determinată clar
la naștere și se poate modifica în timp (Lopes, Salovey, & Straus, 2003). Pentru a gestiona cu
ușurință emoțiile, este necesară atât înțelegerea lor, cât și conștientizarea diferențelor
individuale. Aceste diferențe individuale sunt observabile în caracteristicile și
comportamentele deținute de un individ, fiind exprimate ca personalitatea acestuia (Maccoby,
2008). Între inteligența emoțională și trăsăturile individuale de personalitate este o relație
interdependentă. Există cercetări (Das, 2011) care atestă că trăsăturile de personalitate
manifestă efecte asupra dezvoltării inteligenței emoționale ale unei persoane, iar coeficientul
de inteligență emoțională are și el o influență asupra dezvoltării personalității (Das, 2011).

2.2. Modele ale inteligenței emoționale

IE poate fi un termen care a stârnit interesul mai multor persoane în utlimul timp, dar
rădăcinile acestuia pot fi găsite în Bhagavad-Gita, acum 5000 de ani, unde Sthithapragnya a
lui Krishna (Persoană stabilă din punct de vedere emoțional) este foarte apropiată de modelul
de inteligență emoțională a lui Mayer și Salovey (Gayathri & Meenakshi, 2013) și, de
asemenea, de lucrarea lui Platon, redactată acum 2000 de ani, unde acesta a afirmat: „Toată
învățarea are o bază emoțională” (Gowri & Keerthi, 2010). Inteligența emoțională a câștigat

16
un interes substanțial al oamenilor de știință și al cercetătorilor deoarece construcția a fost
introdusă pentru prima dată în anul 1920 de către E.L. Thorndike „inteligență socială” și
subliniată de Howard Garner în teoria sa a inteligenței multiple în anul 1983 (Drigas &
Papoutsi, 2018). În anul 2006, Fernandez-Berrocal și Extremera (2006) au publicat o revizuire
extinsă a literaturii de specialitate care a sintetizat numeroase scrieri despre acest subiect și a
sugerat că există trei modele teoretice primare de inteligență emoțională.
În 1990, Salovey și John Mayer au utilizat pentru prima dată termenul „inteligență
emoțională” (Salovey & Mayer, 1990) și au continuat să efectuează cercetări asupra
semnificației acestuia. Ei au conceptualizat emoționalul bazat pe abilitățile modelului lor de
inteligență (1997) care s-a bazat pe munca lui Gardner și viziunea sa asupra inteligenței
personale. Modelul acestora presupune cinci domenii largi: cunoașterea propriilor emoții,
gestionarea propriilor emoții, automotivarea, recunoașterea emoțiilor celorlalți și gestionarea
relațiilor cu ceilalți. Salovey și Mayer (1997) au redefinit inteligența emoțională și au
prezentat patru ramuri. Prima ramură a inteligenței emoționale, percepția emoțională, este
capacitatea de a fi autoconștient de emoții pentru a le putea transmite în mod adecvat
celorlalți. Capacitatea de a discerne între expresii emoționale adevărate și false, sau sincere și
dificile, este un alt aspect al acesteia. Capacitatea de a discerne între diferitele emoții pe care
le trăim și de a le identifica prin procese de gândire care încearcă să atragă atenția asupra
informațiilor cruciale este a doua ramură a psihologiei cognitive, numită asimilare emoțională.
Stările emoționale, cum ar fi fericirea, stimulează în mod clar strategiile de rezolvare a
problemelor și susțin gândirea inductivă și creativitatea. A treia ramură, înțelegerea
emoțională, se referă la capacitatea de a înțelege stări emoționale complicate și capacitatea de
a recunoaște schimbarea de la un sentiment la altul, cum ar fi trecerea de la furie la satisfacție
sau de la furie la umilire. Capacitatea de a rămâne deschis atât emoțiilor fericite, cât și
dureroase, precum și capacitatea reflexivă de a se conecta sau de a se detașa de o emoție, este
a patra ramură, cunoscută sub numele de managementul emoțiilor. Mayer susține că cele patru
ramuri funcționează ierarhic cu percepția emoțiilor acționând ca ramură elementară sau
ramura de jos, iar managementul emoțional ca ramură cea complexă sau ramura de sus.
(Mayer, Salovey, Caruso & Sitarenios, 2001)
Al doilea este modelul de inteligență emoțional-socială al lui Bar-On, care a fost
considerat mult mai amplu și detaliat (Fernández-Berrocal & Extremera, 2006). Acesta
definește IE ca fiind o secțiune transversală a competențelor emoționale și sociale, a
abilităților și facilitatorilor interconectate care determină cât de eficient se înțeleg și se
exprimă oamenii, precum și ine ce mod se înțeleg și relaționează cu alte persoane, pentru a

17
face față cerințelor zilnice (2006, p. 14). Bar-On a descris modelul ca fiind format din 5
domenii de bază și 15 subdomenii, și anume, intrapersonal, interpersonal, managementul
stresului, adaptabilitate și dispoziție generală (2006, p.15)
Cel de-al treilea model major de inteligență emoțională este dezvoltat de Daniel
Goleman (1995). Acest model cuprinde aspecte legate de competențele sociale și emoționale
care duc la performanțe deosebite la locul de muncă. Modelul este format dintr-o serie de
competențe specifice, organizate în patru categorii de bază: conștientizarea de sine,
autogestionarea, conștientizare socială și managementul relațiilor. De asemenea, Goleman a
realizat distincția dintre inteligența emoțională și inteligența socială.
În ceea ce privește strategiile de măsurare, acestea sunt diferite pentru fiecare model
în parte. Modelul Bar-On se bazează pe măsuri de auto-raportare, cel al lui Mayer, Salovey și
Caruso utilizează teste de abilitate, iar cel al lui Goleman se bazează pe instrumente de
măsurare pe mai multe nivele. Pe de altă parte, trebuie făcută o distincție între modelele
teoretice și strategiile de măsurare. Un anumit model teoretic poate fi măsurat în mai multe
feluri. De asemenea, Mayer, Salovey și Caruso consideră că termenul de inteligență
emoțională „este acum folosit pentru a descrie prea multe lucruri diferite” (2008, p. 503).
Inteligența emoțională poate fi măsurată în unul din cele trei moduri; prima abordare
ia forma unui auto-raport de măsurare, a doua abordare pentru măsurarea inteligenței
emoționale implică măsuri ale informatorilor precum modul în care alții percep o abordare
individuală, iar a treia abordare implică abilități sau măsuri de performanță (Mayer, Salovey
& Caruso, 2000) Abilitatea și măsurile de performanță sunt preferate de unii cercetători
(Mayer, Salovey & Caruso, 2000),(Wendorf-Heldt, 2009). Subiectul inteligenței emoționale a
devenit recent unul de interes, iar evaluările la nivel mondial sunt încă într-un stadiu incipient
de dezvoltare. Deși există metode de măsurare eficente, instrumente valide și de încredere,
trebuie efectuate mult mai multe cercetări pentru a dezvolta noi evaluări să ofere
îmbunătățirea celor existente (Van Rooy & Viswesvaran, 2007).

2.3. Metode de exprimare și evaluare a emoțiilor

Expresia emoţiilor este evaluată ca un proces terapeutic care reduce povara

experiențelor emoționale (Rime și Zech, 2001). În același timp, capacitatea de a exprima
emoțiile este considerată o parte importantă a psihologiei (Pennebaker, 1997). Multe abordări
de psihoterapie și consiliere psihologică se bazează pe împărtășirea emoțiilor. Studii recente

18
au descoperit că expresia emoțională diminuează efectele experiențelor traumatice
(Hemenover, 2003; Kennedy-Moore & Watson, 2001).
Măsurarea emoțiilor presupune luarea în considerare a unor probleme fundamentale.
Unul factor important ce trebuie luat în considerare este acela de a decide ce tip de experiență
afectivă prezintă interes. Distincții importante există între emoții și fenomene înrudite
(Barsade & Gibson, 2007). Emoțiile reprezintă reacții afective intense, cu valență și sunt
direcționate către o cauză specifică (de exemplu, furia-interacțiunea excesivă cu un client
nepoliticos). Un concept strâns legat este cel al stărilor de spirit, care sunt mai puțin intense
decât emoțiile și nu sunt legate în mod conștient de o anumită țintă. În timp ce stările de spirit
sunt reacțiile emoționale comune, cele intense sunt rare, atât la locul de muncă, cât și în
general (Miner, Glomb și Hulin, 2005). Un ultim concept înrudit este cel de afect de trăsătură
(adică dispoziția afectivă), care reprezintă o tendință stabilă de a experimenta anumite stări
afective în timp și în cadrul anumitor situații.
Auto-rapoartele reprezintă un tip de măsurare a emoțiilor în care indivizii sunt rugați
să descrie emoțiile lor și reprezintă cel mai comun mod de a evalua emoțiile (Larsen &
Prizmic- Larsen, 2006). Auto-rapoartele implică de obicei sondaje deși ar putea lua și alte
forme (de exemplu, interviuri telefonice sau în persoană). Probleme tehnice legate de
construirea de sondaje emoționale (de exemplu, numărul optimă de itemi și opțiunile de
răspuns) sunt discutat în detaliu de Dalal și Credé (în presă).
Modul în care este măsurată capacitatea EI este de o importanță critică pentru modul
în care sunt interpretate rezultatele. Faptul că abilitatea EI este măsurată prin teste de
performanță maximă, așa cum este potrivit pentru o formă de inteligență, în loc de chestionare
de auto-raportare, așa cum este cazul pentru trăsătura EI (Petrides și colab., Cap. 3) poate
duce, în sine, la rezultate diferite (Brackett, Rivers, Shiffman, Lerner și Salovey, 2006). Acest
lucru este analog cu a le cere oamenilor să furnizeze dovezi ale inteligenței lor prin utilizarea
unei măsurători de IQ a performanței, comparativ cu a le întreba cât de mare cred că este IQ-
ul lor. Deși majoritatea indivizilor au o perspectivă în ceea ce privește propriile abilități,
există cei care nu au. Există, desigur, alții care își supraestimează sau subestimează inteligența
în mod neintenționat sau în scopuri de dezirabilitate socială, rezultând scoruri diferite în
funcție de formatul de măsurare. Astfel, ar fi dificil să se determine dacă rezultatele sunt
atribuibile constructului în sine sau metodelor de evaluare care sunt utilizate (MacCann &
Roberts, 2008).

19
 2.3.1. Teoria lui Mayer și Salovey în patru ramuri

Modelul Mayer-Salovey este cunoscut drept modelul cu patru ramuri, denumirea

provenind de la o figură realizată în lucrarea realizată în anul 1997. Aceștia menționează
faptul că cele patru ramuri sunt ordonate astfel încât încep cu procesele psihologice de bază și
ajung până la procese superioare, mult mai integrate psihologic. Așadar, cel mai scăzut nivel
cuprinde abilități relativ simple de percepere și exprimare a emoției, în timp ce ramura cea
mai înaltă are în vedere reglarea conștientă a emoției (Mayer & Salovey, 1997).
Modelul cu patru ramuri al inteligenței emoționale descrie patru domenii de capacități
sau abilități care descriu colectiv multe dintre domeniile inteligenței emoționale (Mayer &
Salovey, 1997). Mai mult în mod specific, acest model definește inteligența emoțională ca
implicând abilitățile de a percepe cu acurateţe emoţiile în sine şi în ceilalţi; utiliza emoțiile
pentru a facilita gândirea; înțelege semnificațiile emoționale și de a gestionați emoțiile.
Astfel, prima ramură cuprinde abilitatea de a percepe și de a exprima sentimente.
Inteligența emoțională nu poate exista fără această primă ramură, deoarece implică
recunoașterea informațiilor verbale și non-verbale din sistemul emoțiilor. Percepția
emoțională implică înregistrarea și descifrarea mesajelor emoționale, deoarece acestea sunt
exprimate de cele mai multe ori prin expresiile faciale sau tonul vocii. O persoană care vede
expresia facială trecătoare a altei persoane înțelege mai mult emoțiile și gândurile acesteia
decât cineva care nu observă un astfel de semnal (Mayer & Salovey, 2004). Subgrupurile
primei ramuri a acestui model, după cum au fost prezentate inițial (Mayer & Salovey, 1997)
sunt următoarele: abilitatea de identificare a emoției în stări fizice și sentimente; abilitatea de
identificare a emoțiilor în alte persoane, desene, lucrări, etc., prin limbaj, sunete și
comportament; abilitatea de exprimare cu exactitate a emoțiilor și de exprimare a nevoilor
legate de aceste sentimente; posibilitatea de a distinge emoțiile exacte și inexacte sau oneste și
necinstite.
Cea de-a doua ramură a acestui model are în vedere facilitarea emoțională a
activităților cognitive, mai exact implică capacitatea emoțiilor de a ajuta gândirea. Acest lucru
are loc prin analiza, participarea la sau reflecția asupra informațiilor emoționale, care la rândul
lor ajută la activități cognitive de ordin superior, cum ar fi raționamentul, rezolvarea
problemelor, luarea deciziilor și luarea în considerare a perspectivelor celorlalți (Mayer &
Salovey, 1997). ; Mayer, Salovey și Caruso, 2002; Papadogiannis și colab., 2009). Persoanele
cu o abilitate puternică de a folosi emoțiile ar putea să selecteze și să prioritizeze activitățile
cognitive care sunt cele mai propice pentru starea lor actuală de dispoziție, precum și să-și

20
schimbe starea de spirit pentru a se potrivi situației date într-un mod care ar favoriza o mai
bună adaptare contextuală.. Emoțiile reprezintă organizații complete ale subsistemelor
psihologice, cum ar fi cele fiziologice, experiențiale, cognitive și motivaționale. „Emoția intră
în sistemul cognitiv atât ca sentimente cognitive, cum este cazul atunci când cineva se
gândește «Sunt puțin trist acum», cât și drept cogniții modificate, ca atunci când o persoană
tristă gândește «Nu sunt bun de nimic»” (Mayer & Salovey, 2004, p. 64).
Ramura trei, înțelegerea emoțiilor cuprinde abilitatea de a înțelege conexiunile dintre
diferite emoții și modul în care emoțiile se schimbă în timp și în situații (Rivers, Brackett,
Salovey și Mayer, 2007). Aceasta ar implica cunoașterea limbajului emoțional și utilizarea
acestuia pentru a identifica mici variații ale emoției și a descrie diferite combinații de
sentimente. Indivizii mai puternici în acest domeniu înțeleg relațiile complexe și de tranziție
dintre emoții și pot recunoaște indiciile emoționale învățate din experiențele anterioare,
permițându-le astfel să prezică expresii în alții în viitor (Papadogiannis et al., 2009). De
exemplu, înțelegerea faptului că un coleg devine frustrat, prin schimbări subtile de ton sau
expresie, poate îmbunătăți comunicarea indivizilor în relații și performanțele lor personale și
profesionale.
Cea de-a patra și ultima ramură se referă la capacitatea de a gestiona emoțiile în sine
și în alții, pentru a spori creșterea emoțională și intelectuală. Această abilitate cuprinde cele
mai avansate abilități, variind de la capacitatea de a rămâne deschis la sentimente – atât cele
plăcute, cât și cele neplăcute capacitatea de a gestiona emoțiile în sine și în ceilalți prin
sporirea plăcuțelor emoțiile și modalizarea celor negative. Această ramură cea mai înaltă
reprezintă o interfață cu mulți factori, incluzând factori motivaționali, emoționali și cognitivi
care trebuie

2.3.2. Teoria lui Bar-On

Abordarea teoretică a inteligenței emoționale a lui Bar-On (1997) este mai largă și mai
mult cuprinzătoare decât modelul lui Mayer și Salovey (1997). Din Punctul de vedere al lui
Bar-On „... inteligența emoțional-socială este o secțiune transversală a competențelor
emoționale și sociale interconectate, a abilităților și facilităților care determină cât de eficient
ne înțelegem și să ne exprimăm, să îi înțelegem pe ceilalți și să relaționăm cu ei” (Bar-On,
2006). Accentul pe factorii „non-cognitivi” reprezintă o retragere de la concepţiile tradiţionale
despre inteligenţă care au subliniat relevanța factorilor cognitivi. Scopul acestei propuneri a

21
fost de a găsi factorii cheie și componentele sociale și emoționale funcționare care conduc
indivizii la o bunăstare psihologică mai bună (Bar-On, 2000, 2004, 2006).
Modelul lui Bar-On definește constructul « inteligență emoțional-socială », care este
constituit dintr-o secțiune transversală de trăsături emoţionale şi de personalitate care sunt
bine stabilite şi interacționează împreună în interiorul individului. Mai exact, și inteligența
emoțional-socială cuprinde cinci factori de nivel înalt, care sunt subdivizat în 15 subfactori: 1)
Aptitudinile intrapersonale se referă la capacitatea de a fi conștient și de a înțelege emoțiile,
sentimentele și ideile în sine și sunt, de asemeanea, subdivizate în 5 subfactori: respect de
sine, conștientizare emoțională de sine, asertivitate, independență, și autoactualizare; 2)
Abilitățile interpersonale se referă la capacitatea de a fi conștient și de a înțelege emoțiile,
sentimentele și ideile în ceilalți și sunt subdivizate în cei 3 subfactori empatie,
responsabilitatea socială și relația interpersonală; 3) Adaptabilitatea se referă la capacitatea de
a fi deschiși, de a ne schimba sentimentele în funcție de situații, și include 3 subfactori:
testarea realității, flexibilitatea și rezolvarea problemelor; 4) Gestionarea stresului se referă la
capacitatea de a ignora stresul și a controla emotiile, este compusa din subfactorii: toleranța
la stres si controlarea impulsurilor; și în sfârșit, 5) Dispoziția generală se referă la abilitate a
simți și a exprima emoții pozitive și a fi optimist, și cuprinde subfactorii: optimism și fericire
(Bar-On, 2006).
Pentru a evalua factorii propuși în modelul său, Bar-On a dezvoltat primul instrument
comercial disponibil pentru măsurarea EI (EQ-I; Bar-On, 1997). Mai târziu, Bar-On a
proiectat o cantitate mare de instrumente de măsurare (adică, interviuri, chestionare pentru
externe evaluatori, măsuri de auto-raportare pentru diferite vârste și versiuni diferite dintre
aceste instrumente) distribuite de Multi-Health System (MHS). În scopuri de cercetare, cea
mai utilizată măsură este Emoțional Quotient Inventory (EQ-i; Bar-On, 1997), o măsură auto-
raportată cuprinzând 133 de itemi care evaluează cele cinci componente descriseîn modelul
său teoretic. După cum subliniază autorul, EQ-i este un larg inventar care include multe
competențe emoționale și sociale, oferind nu doar o estimare a nivelului IE, ci și o afectivă și
profilul social (Bar-On, 2000).

2.4. Inteligența emoțională versus inteligența academică

Conceptul de inteligență poate fi exemplificat drept o abilitate generală, care este în

mare parte moștenită, de a transforma informația în concepte și abilități noi. Inteligența
analitică și emoțională sunt presupuse a fi diferite tipuri de inteligență (Davies et al., 1998;

22
Jones & Day, 1997; Mayer & Salovey, 1993). Ceea ce au în comun inteligența emoțională și
academică este faptul că ambele folosesc cunoștințe declarative și procedurale și că aplică
aceste cunoștințe într-o manieră flexibilă (Cantor & Harlow, 1994; Cantor & Kihlstrom, 1987;
Lohman, 1993). Cunoștințele declarative vizează înțelegerea naturii situațiilor specifice, în
timp ce cunoștințele procedurale se referă la înțelegerea a ceea ce trebuie făcut în situații
specifice. Aplicarea flexibilă a cunoștințelor declarative și procedurale înseamnă a înțelege ce
se întâmplă în situații noi și necunoscute și a ști ce trebuie să facem în astfel de situații. O
diferență importantă între inteligența emoțională și inteligența analitică constă în utilizarea și
aplicarea cunoștințelor. Inteligența analitică se referă, de obicei, la probleme pentru care este
disponibilă o cea mai bună soluție (Sternberg, Wagner, Williams, & Horvath, 1995). În
schimb, comportamentul inteligenței emoționale privește probleme care pot fi interpretate în
mai multe moduri diferite, pentru care nu este disponibilă nici o soluție obiectivă și prin care
mai multe răspunsuri diferite pot duce la rezultatul dorit. Mai mult, nu există standarde
absolute pentru evaluarea inteligenței emoționale, ceea ce constituie un comportament
inteligent fiind determinat de mediul în care este expus comportamentul (Jones & Day, 1997).
Teoretic, pentru a fi privită ca un construct separat în cadrul capacității cognitive,
inteligența emoțională ar trebui să fie asociată cu măsuri ale inteligenței academice. Doar
câteva studii au examinat relația dintre inteligența emoțională și inteligența academică și, în
general, aceste studii nu au reușit să stabilească niciun sprijin pentru un loc al inteligenței
emoționale în cadrul abilităților cognitive. Schutte și colab. (1998) au constatat că rezultatele
măsurării inteligenței emoționale bazată pe modelul lui Salovey și Mayer (1990) nu au
legătură cu abilitatea cognitivă, măsurată prin scorurile testelor SAT. De asemenea, Davies și
colab. (1998) au studiat relația dintre indicatorii inteligenței emoționale și inteligenței
academice. În concordanță cu concluziile lui Schutte și colab. (1998), nu au găsit nicio relație
semnificativă între inteligența emoțională și cea academică. Majoritatea studiilor care se
concentrează pe concepte conexe, cum ar fi inteligența socială (Wong, Day, Maxwell, &
Meara, 1995), inteligența practică sau cunoștințele tacite (Sternberg & Wagner, 1986, 1993;
Sternberg et al., 1995) de asemenea, nu au arătat nicio relație cu inteligența academică.

2.5. Inteligența emoțională și personalitatea

Deși inteligența emoțională este de obicei considerată o construcție în cadrul

inteligenței, dovezile pentru o relație între inteligența emoțională și variabilele de
personalitate sunt mult mai puternice decât dovezile pentru o relație cu inteligența (Boyle,

23
Stankov, & Cattell, 1995; Eysenck, 1992, 1994; Stankov & Crawford, 1997). Personalitatea
poate fi descrisă în termeni de cinci factori de bază, etichetați „Big Five”. Etichetele actuale
pentru acești factori sunt (I) Extraversie, (II) Agreabilitate, (III) Conștiinciozitate, (IV)
Nevrotism și (V) Intelect sau Deschidere către experiență.
Așadar, era de așteptat o relație pozitivă între inteligența emoțională și factorii
extraversie și agreabilitate. În ceea ce privește extraversia, persoanele extraverte sunt deschise
către alții și tind să fie nerezervate și informale în relațiile și în contactul cu alte persoane.
Alte studii au scos la iveală o relație între inteligență emoțională și agreabilitate (Davies et al.,
1998). Persoanele cu un grad ridicat de agreabilitate tind să fie prietenoase și calde, să aibă
respect pentru ceilalți și să fie sensibile la dorințele altor persoane. Din nou, aceste
caracteristici vor fi probabil legate de procesele cognitive și comportamentale îndreptate către
emoțiile celorlalți. Există puține motive pentru a ne aștepta la o relație între inteligența
emoțională și conștiinciozitate. Grija, fiabilitatea, persistența și direcționarea în scopuri a
indivizilor cu un grad înalt de conştiinciozitate par să nu aibă nici o asemănare conceptuală cu
monitorizarea și interpretarea pentru a face față emoțiilor.
Mai multe studii au susținut relația dintre inteligența emoțională și nevrotism, mai
exact opusul acestui factor - stabilitatea emoțională (de exemplu, Davies et al., 1998; Roger &
Najarian, 1989). Persoanele instabile emoțional sunt îngrijorate, ușor provocate, depresive și
vulnerabile. Capacitatea de a face față emoțiilor pare să se afle în centrul construcției de
stabilitate emoțională. Prin urmare, ne așteptăm la o relație pozitivă între inteligența
emoțională și stabilitatea emoțională.

24
 CAPITOLUL III. ÎNȚELEGEREA ROLULUI INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE ÎN UTILIZAREA REȚELELOR SOCIALE

3.1. Rolul rețelelor sociale în viața de zi cu zi

În zilele anterioare, modurile de comunicare erau limitate. Oamenii au socializat cu

apropiații bazându-se pe modelul clasic, adică off-line. De altfel, socializarea era limitată la
vizite, organizări de adunări mari, întâlniri în cluburi, parcuri și alte zone publice. Au început
să apară rețelele sociale reale încă din preistorie. Primii oameni au construit relații puternice
în mici grupuri care pot fi comparate cu niște clici. Într-o clică, informația s-a răspândit rapid,
dar problema era cu difuzarea opiniei dincolo de asta. Odată cu dezvoltarea civilizației,
crearea de sate și orașe, și inventarea internetului, a structurii relațiilor sociale a devenit mai
puțin o structură preistorică. Dezvoltarea de noi tehnologii precum Internetul (de asemenea,
rețelele sociale), telefonia mobilă, radioul, televiziunea au făcut ca tot mai multe informații să
ajungă oameni.
Acum timpul s-a schimbat. Odată cu apariția tehnologiei, site-urile și aplicațiile de
rețele sociale au anunțat o „revoluție” în lume. Într-adevăr, platformele sociale adus oamenii
din întreaga lume mai aproape prin crearea, partajarea sau schimbul de informații și idei în
comunități și rețele virtuale. Aceste site-uri de rețele sociale se bazează pe tehnologii bazate
pe web și creează platforme extrem de interactive. Au câștigat avânt la nivel global datorită
caracteristicilor, accesului, frecvenței, imediatității, utilizabilității și permanențelor mai bune
oferite de acestea.
Rețelele sociale sunt servicii interactive, online, care permit partajarea, schimbul de
informații și construirea relațiilor în cadrul rețelelor sociale (Wikipedia, 2021). Varietatea
site-urilor web face dificilă definirea precisă, dar există o serie de caracteristici comune
precum: site-urile de social media sunt aplicații web bazate pe rețeaua 2.0, sursa principală de
furnizare de date este conținutul generat de utilizatori, utilizatorii își creează propriile profiluri
care sunt întreținute de portaluri, utilizatorii sunt legați între ei și cu alte entități prin interese
similare.
Rețelele sociale sunt definite ca „un grup de aplicații bazate pe Internet care se
structurează pe bazele ideologice şi tehnologice ale Web 2.0 şi care permit crearea şi schimbul
de conținut generat de utilizatori (CGU). Web 2.0 este o platformă prin care aplicațiile și
conținutul acestors nu mai sunt create și publicate de persoane fizice, ci sunt modificate

25
continuu de toți utilizatorii într-o manieră participativă și colaborativă. De asemenea,
conținutul generat de utilizatori se referă la diferitele forme de conținut media create de
posesorii de conturi, care sunt mai apoi oferite publicului larg. Exemple de site-uri de social
media comune care au milioane de utilizatori includ Facebook, Twitter, TikTok, Tumblr și
LinkedIn (Kaplan & Haenlein, 2010).
Rețelele sociale sunt, de asemenea, un loc prin care oamenii se conectează prin crearea
profilurilor cu informații personale, invitând prietenii să aibă acces la acele informații și să
comunice prin intermediul mesajelor instant. Rețelele sociale servesc ca un instrument ideal
pentru ca oamenii să se poată lăuda cu lucruri interesante care se întâmplă în viețile lor. De
asemenea, interesele utilizatorului pot fi văzute de multe alte persoane din rețeaua proprie și
de alții. (Qualman, 2011).
Internetul are un impact mai mare asupra oamenilor în zilele noastre mai mult decât
oricând. A fost o sursă continuă de știri, divertisment și educație pentru utilizatorii din
întreaga lume de mai bine de 20 de ani. Cu toate acestea, cea mai inovatoare dintre
tehnologiile sale, rețelele de socializare, nu a atins popularitatea decât în urmă cu aproximativ
zece ani. Facebook, Twitter și servicii similare devin cele mai vizitate destinații de pe internet.
Aceste site-uri web permit utilizatorilor să partajeze rapid și ușor imagini, link-uri, idei și
mesaje cu alți utilizatori; facilitând teoretic interacțiunea socială. Aceste servicii, printr-o
combinație de accesibilitate, simplitate și design intuitiv, promovează un comportament social
pozitiv prin încurajarea interacțiunii între prieteni, rude și colegi de muncă; facilitarea
comunicării între indivizi și promovarea unui sentiment profund de comunitate.
Rețelele sociale reprezintă o tendință în creștere în lume de astăzi. Abilitățile de
comunicare sunt exemplificate prin utilizarea rețelelor de social media. Acestea sunt folosite
de studenți, părinți, întreprinderi și organizații religioase. Dispozitivul de transmisie este orice
transmite un mesaj, inclusiv unde sonore, unde luminoase, bucăți de hârtie, semnale și ecrane
de telefoane mobile, internet, monitoare de computer, panouri publicitare, semnale radio și
televiziune și un număr nesfârșit de purtători suplimentari (Baack , 2012). Rețelele sociale
utilizează multe dispozitive de transmisie, inclusiv dispozitive mobile și computere.

3.2.Efectele utilizării rețelelor sociale asupra individului

Site-urile de rețele sociale, termen ce va fi utilizat sub abrevierea „SRS” influențează

bunăstarea? Un cadru care a abordat această întrebare este modelul activ-pasiv al utilizării

26
rețelelor sociale (Verduyn et al., 2017). Potrivit acestui model, utilizarea activă a platformelor
sociale pentru a interacționa cu alte persoane sporește bunăstarea prin creșterea capitalului
social și a sentimentelor asociate de conexiune. În schimb, consumul pasiv de conținut social
media subminează bunăstarea prin stimularea comparațiilor sociale dăunătoare și a
sentimentelor asociate de invidie sau inferioritate.
SRS-urile au schimbat modul în care oamenii interacționează. Aceste platforme online
au trei caracteristici definitorii: utilizatorii pot crea un profil personal, pot construi o listă de
conexiuni și pot traversa un flux de informații actualizate frecvent (Ellison & Boyd, 2013).
Facebook, cea mai populară platformă socială, are 2,9 miliarde de utilizatori activi lunar, dar
alte SRS-uri, cum ar fi Instagram și Twitter, au și ele baze masive de utilizatori. Acești
utilizatori investesc o cantitate semnificativă de timp pe aceste platforme - în medie, mai mult
de 2 ore în fiecare zi (Kemp, 2020).
Constatarea că utilizarea rețelelor sociale are un impact mic asupra bunăstării poate
conduce la concluzia că grijile (sau entuziasmul) cu privire la utilizarea SRS sunt
nejustificate. Cu toate acestea, această concluzie este prematură din cel puțin trei motive. În
primul rând, efectele mici pot avea consecințe substanțiale atunci când comportamentul
predictiv este predominant și se aplică unui număr mare de persoane (Funder & Ozer, 2019).
Acest lucru este valabil și pentru utilizarea SRS, deoarece un număr mare de oameni petrec în
mod repetat mult timp pe aceste platforme. Un studiu recent sugerează că o anumită utilizare
a SRS-urilor este mai bună decât a nu le folosi deloc sau a le folosi excesiv (Twenge &
Campbell, 2019). În al treilea rând, și cel mai important, rețelele sociale permit o gamă largă
de activități (de exemplu, postarea de fotografii, chatul, privirea la profiluri), iar un consens
tot mai mare sugerează că impactul acestora asupra bunăstării depinde de modul în care sunt
utilizate (Kross et. al., 2021). În plus, aceste tipuri de utilizare specifice pot avea consecințe
pozitive și negative mai puternice pentru bunăstare decât timpul total petrecut pe rețelele
sociale. În acest sens, o distincție populară care a fost făcută între tipurile de utilizare este
distincția dintre utilizarea activă și cea pasivă (de exemplu, Verduyn et al., 2017).
Distincția dintre utilizarea activă și cea pasivă a accelerat înțelegerea relației dintre
utilizarea rețelelor sociale și bunăstare în trei moduri principale. În primul rând, a dezvăluit că
platformele de comunicare nu sunt adesea folosite așa cum sunt destinate. Majoritatea
rețelelor sociale sunt menite să încurajeze interacțiunea socială. Acest lucru necesită utilizarea
activă a acestora, dar în majoritatea timpului, majoritatea utilizatorilor se angajează în
utilizare pasivă (Verduyn et al., 2015).

27
 În al doilea rând, distincția activ-pasiv i-a stimulat pe cercetători să depășească
măsurile generale ale utilizării platformelor de comunicare, cum ar fi timpul total petrecut de
oameni pe acestea sau frecvența cu care se conectează la contul lor. Consensul este în creștere
că rețelele sociale nu sunt în mod inerent bune sau rele, dar asta depinde mult de modul în
care sunt utilizate (Kross et al., 2021).
În cele din urmă, modelul activ-pasiv a ajutat la clarificarea mecanismelor care stau la
baza relației dintre utilizarea rețelele sociale și bunăstarea individului. Conform acestui
model, utilizarea activă oferă oamenilor posibilitatea de a-și îndeplini nevoia, de a se conecta
cu ceilalți, permițându-le utilizatorilor să-și mărească capitalul social (adică, sprijin
informațional, instrumental sau emoțional din partea altora) și sentimentele asociate de
conectare. Utilizarea pasivă poate îndeplini nevoia oamenilor de a-și evalua opiniile și
abilitățile, oferind o cantitate masivă de informații de comparație socială. Cu toate acestea,
deoarece informațiile despre platformele sociale sunt în general părtinitoare pozitiv,
informațiile de comparație socială pe care le oferă în general afectează negativ bunăstarea
persoanelor care consumă aceste informații în mod pasiv; acești oameni îi percep pe alți
utilizatori ca fiind mai de succes sau mai atractivi decât ei înșiși (Verduyn et al., 2020).

28
 PARTEA II-a. INFLUENȚA REȚELOR SOCIALE ASUPRA
INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

CAPITOLUL IV. METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Obiectivul, întrebarea de cercetare și informații generale

Obiectivul principal al acestei cercetări practice este acela de a analiza diferențele

profilurilor de personalitate și, implicit, al nivelul de inteligență emoțională pentru persoanele
care petrec mai mult timp pe rețelele sociale, în comparație cu persoanele care petrec mai
puțin timp. În acest scop, am realizat un studiu-pilot, folosind un chestionar pe un numar
limitat de subiecți, ca parte a unui demers exploratoriu cu privire la o astfel de comparație.

Pentru a stabili existența unor trăsături specifice și pentru a explica comportamentul

individului în anumite situații, am considerat necesară identificarea unor diferențe
semnificative în ceea ce privește grupul persoanelor care nu activează prea mult în domeniul
online, cât și grupul persoanelor care creează, practică sau digeră conținut media. Îmi propun
să realizez acest obiectiv prin explorarea unei întrebări de cercetare, urmărind să compare cele
exemplifacte mai sus.

Întrebarea de cercetare: Există o diferență cu privire la profilul de personalitate

(respectiv, nivelul de inteligență emoțională) pentru indivizi, în funcție de timpul
petrecut pe rețelele sociale?

Menționez faptul că rezultatele obținute nu se pot extinde la nivelul întregii populații,

nu pot avea pretenții de reprezentativitate, ci doar exprimă informații cu privire la mini-
eșantionul folosit. Studiul nu este unul reprezentativ în vederea extinderii acestuia la nivelul
întregii populații. Însă, analiza poate fi utilă pentru înțelegerea diferențelor de personalitate
între grupuri de public în funcție de timpul petrecut online. În mod evident, concluziile la care
vom ajunge vor trebui validate ulterior printr-un studiu mai larg, realizat pe un eșantion
reprezentativ, și cu instrumente statistice de analiză mai sofisticate.

29
 Chestionarul construit însumează un total de 99 de itemi dintre care 6 socio-
demografice cu ajutorul cărora au fost colectate date despre participanți. Am precizat mai jos
detalii despre selecția itemilor.

Chestionarul a fost programat și implementat cu ajutorul Google Forms. Linkul a fost

transmis către colegii din Facultate, prin email sau prin mesaje electronice.

În ceea ce privește metoda de selecție a participanților, am ales eșantionarea non-

probabilistică, de tip „bulgăre de zăpadă”. Distribuirea chestionarului a început de la un grup
mic de persoane, rugându-i să îl tramită mai departe altor persoane pe care le consideră
potrivite să ia parte la această cercetare.

Am înregistrat un număr total de 63 de respondenți, dintr-un total de 253 de persoane

la care a ajuns chestionarul, având astfel o rată de răspuns de 24,9%.

La final, datele nu au fost ponderate. Am realizat însă o grupare a răspunsurilor, într-o

nouă variabilă, în care am separat publicul care consumă des internet (peste 3 ore zilnic),
respectiv consumă rar internet (mai puțin de 3 ore). Ulterior, datele au fost grupate pentru a
oferi răspunsuri cu privire la toate întrebările din chestionar comparativ, pentru cele două
variante ale noii variabile (în Google Forms, folosind instrumentul Pivot Table, am putut
realiza o încrucișare simplă, tip cross-tabulation, care mi-a permis analizarea acestor date, atât
comparând publicul care consumă des cu cel care consumă rar, cât și comparând cu media
eșantionului).

4.2. Participanți

Prin această nouă variabilă, rezultă două grupuri ale acestui studiu - persoane care
utilează des rețelele sociale, mai exact mai mult de 3 ore pe zi, și persoane care activează mai
puțin în mediul online, mai puțin de 3 ore pe zi. S-a înregistrat un total de 63 de respondenți
din data de 1 iunie 2022 până la data de 6 iunie 2022. Dintre aceștia 85,7% (54) sunt de gen
feminin, iar 14,3% (9) de gen masculin. De asemenea, întregul lot de participanți provine din
mediul urban. În ceea ce privește nivelul educațional (ultimele studii absolvite) am înregistrat
următoarele inromații: 65,1% (41) studii liceale, 27% (17) studii superioare, 4,8% (3) studii
postuniversitare, 1,6% (1) studii primare și 1,6% (1) studii gimnaziale.

30
 Numărul persoanelor care utilizează des rețelele sociale este de 45 (71,4%), dintre care
39 (86,67%) femei și 6 (13,33%) bărbați, iar numărul persoanelor care utilizează rar este de
18 (28,6%), dintre care 15 (83,33%) femei și 3 (16,67%) bărbați.

Participanții au vârsta cuprinsă între 12 și 60 de ani, cei mai mulți respondenți având
vârsta de 21 de ani (41,27%). Am realizat 4 segmentări de vârstă, anume 0-19 ani, 20-39 ani,
40-59 ani și 60-79 ani, pentru a putea obține o statistică mai amănunțită despre consumul
rețelelor sociale.

Așadar, utilizatorii care petrec mai mult de 3 ore pe rețelele sociale fac parte din
grupul 20-39 ani, într-un procent de 93,33%, urmat de grupul 0-19 ani cu un procent de
4,44% și in ultimul rând grupul 40-59 cu un procent de 2,22%. Pe de altă parte cei care petrec
mai puțin de 3 ore pe zi se regăsesc în grupul 20-39 ani, având un procent majorita de
83,33%, urmat de grup 40-59 ani cu un procent de 11,11%% și grupul 60-79 de ani cu un
procent de 5,56%.

4.3. Itemi folosiți în chestionar

Am selectat întrebările de personalitate din chestionarele următoare: Scala de

inteligență emoțională (Schutte, Malouff, & Bhullar, 2009) și Inventarul personalității Hexaco
(HEXACO-PI-R) cu 60 de itemi (Ashton & Lee, 2009).

Evaluarea emoțiilor, în unele studii denumită drept Testul de auto-raportare a

inteligenței sau Scala de inteligență emoțională Schutte, se bazează pe modelul original al
inteligenței emoționale creat de Salovey și Mayer (1990). Acest model a propus faptul că
inteligența emoțională este împărțită în patru ramuri: perceperea emoției, gestionarea emoției,
recunoașterea emoției și utilizarea emoției în rezolvarea problemelor. Scala de evaluare a
emoțiilor este un inventar de auto-raport compus din 33 de întrebări care se concentrează pe
inteligența emoțională tipică. Respondenții își auto-evaluează atitudinile, iar răspunsurile se
grupează pe o scală Likert de la unu la cinci puncte, unde 1 reprezintă dezacord puternic iar 5
reprezintă acord puternic. Chestionarul necesită în medie între 5 și 8 minute pentru a fi
completat integral. Elementele pentru scala originală de evaluare a emoțiilor au fost scrise în
limba engleză (Schutte et al., 1998), iar studiul prezent a utilizat traducerea în limba română a
scalei.

31
 În studiul inițial, Schutte și colab. au folosit un set de 62 de itemi rezultați din modelul
lui Salovey și Mayer (1990). Conform acestora, analiza factorilor exploratori rezultați din
datele a 346 de participanți s-a concretizat într-un model cu 4 factori. Autorii au susținut că
prin eliminarea a 29 de itemi și reanalizarea datelor se poate obține o soluție adecvată cu un
factor.

În ceea ce privește modalitatea de evaluare, a fost folosită o scală derivată din cea de
33 de itemi, bazată pe factorii identificați de Petrides și Furnham (2000); Ciarrochi, Chan și
Bajgar (2001); Saklofske, Austin și Minski (2003). Studiile acestora au sugerat o soluție de
patru factori pentru cei 33 de itemi. Cei patru factori au fost descriși după cum urmează:
percepția emoțiilor, gestionarea emoțiilor, abilitățile sociale sau gestionarea emoțiilor altora și
utilizarea emoțiilor. În chestionarul aplicat, am reținut întrebări din subscalele bazate pe acești
factori (Ciarrochi et al., 2001) după cum urmează:

- Percepția emoției (itemii 5, 9, 15, 18, 19, 22, 25, 29, 32, 33),
- Gestionarea emoțiilor proprii (itemii 2, 3, 10, 12, 14, 21, 23, 28, 31),
- Gestionarea emoțiilor altora (itemii 1, 4, 11, 13, 16, 24, 26, 30)
- și Utilizarea emoției (itemii 6, 7, 8, 17, 20, 27).

Așadar, toți cei 33 de itemi sunt incluși în aceste patru subscale. În ceea ce privește itemii 11,
34 și 39, pentru aceștia se realizează codificarea inversă (pentru ca mediile rezultate să ofere
un rezultat corect). Acest tip de codificare se utilizează pentru enunțurile formulate negativ,
astfel încât valorea inversă indică același tip de răspuns pentru fiecare element.

Rezultatul final pentru fiecare dintre cei patru factori este dat de media aritmetică a
valorilor itemilor. După aflarea acestor valori, se realizează și media rezultatelor celor patru
factori pentru a se concretiza într-un singur factor, reprezentând nivelul de inteligență
emoțională. Mediile obținute pe această scală pentru diferite eșantioane de participanți oferă
informații despre tendințele centrale și distribuțiile pentru diferite grupuri.

Există studii care au examinat relația dintre scorurile de pe scala de evaluare a

inteligenței emoționale și dimensiunile personalității Big Five. Cele cinci dimensiuni,
Extraversie, Agreabilitate, Conștiinciozitate, Stabilitate emoțională (a cărei extremitate
scăzută este denumită Nevrotism) și Deschidere către experiențe, par să stea la baza multor
trăsături caracteristice (Goldberg, 1993; John & Srivastava, 1999; McCrae & Costa, 1999).

32
Aceste cinci dimensiuni au fost identificate în mod repetat în studiile de factori analitici care
examinează diferențele individuale (John & Srivastava, 1999; McCrae & Costa, 1999).

Așadar, cel de-al doilea instrument utilizat în chestionarul aplicat este Inventarul
personalității HEXACO-PI-R (HEXACO Personality Instrument Revised). Acest model
constituie o alternativă la cunoscutul model Big Five, având o structură comună cu acesta.
Modelul HEXACO conține factorii Onestitate-Umilitate (H - Honesty-Humility), Afectivitate
(E - Emotionality), Extraversie (X - Extraversion), Agreabilitate (A - Agreeableness),
Conștiinciozitate (C - Conscientiousness) și Deschidere către experiență (O - Openness to
Experience) (Ashton & Lee, 2007). Ambele modele derivă dintr-o analiză lexicală. Modelul
HEXACO a fost descoperit în urma studiilor lexicale ale structurii personalității, unde analiza
factorilor este condusă de auto-evaluări ale adjectivelor descriptive ale personalității.

Prima trăsătură din modelul Hexaco este Onestitate-Umilitate. Persoanele cu scoruri

foarte mari pe scala aceasta evită manipularea celorlalți pentru câștigul personal, nu simt
dorința de a nu respecta regulile, sunt neinteresate de bogății materiale și nu cred că ar trebui
să aibă o pretenție specială la privilegiul social. În schimb, cei care au performanțe slabe la
această scară îi vor flata pe alții pentru a obține ceea ce își doresc, sunt predispuși să încalce
legea în beneficiul lor, sunt mânați de bani și au un sentiment ridicat de importanță personală.

Cea de-a doua trăsătură a modelului Hexaco este Afectivitatea. Persoanele cu scoruri
ridicate pe scala afectivității simt frică în fața potențialelor pericole fizice, experimentează
anxietatea în momentele stresante, simt o nevoie de sprijin emoțional din partea celorlalți și
simt empatie și atașament emoțional în relațiile cu ceilalți. În schimb, persoanele cu un
punctaj scăzut pe această scală nu sunt descurajate de perspectiva unui rău fizic, se simt puțin
îngrijorate chiar și în situații stresante, nu simt nevoia de a-și împărtăși preocupările cu ceilalți
și se simt detașați emoțional de cei din jur.

Extraversia este a treia caracteristică a acestui model. Persoanelor extravertite le plac

contactele sociale, au o stimă de sine puternică, se simt confortabil să conducă sau să
vorbească în fața mulțimilor și au senzații pozitive de entuziasm și energie. Pe de altă parte,
cei cu scoruri extrem de mici la această scară cred că sunt nepopulari, li se pare incomod
atunci când sunt în centrul atenției, nu le pasă de evenimentele sociale și înclină către o
gândire pesimistă.

33
 Agreabilitatea reprezintă cea de-a patra caracteristică ce poate fi măsurată cu ajutorul
modelului Hexaco. Persoanele cu scoruri mari pe scala agreabilității iartă greșelile celorlalți,
sunt îngăduitoare să judece alte persoane, sunt dispuse să facă compromisuri, să coopereze cu
ceilalți și își pot controla cu ușurință starea de spirit. În schimb, persoanele cu scoruri foarte
scăzute pe această scală țin pică persoanelor care le-au greşit în trecut, sunt destul de critice în
ceea ce privește defectele altora, insistă în apărarea punctului propriu de vedere și simt mânia
ca un răspuns la comportamentul neadecvat al celorlalți.

Conștiinciozitatea este cea de-a cincea ramură. Persoanele cu scoruri ridicate își
planifică în mod constant timpul și mediul înconjurător, depun eforturi mari pentru a finaliza
lucrările în mod precis și perfect și gândesc lucrurile cu atenție înainte de a lua decizii.
Oamenii care au scoruri slabe pe această scară, pe de altă parte, au tendința de a evita sarcinile
grele sau obiectivele provocatoare, de a se mulțumi cu munca pe care au făcut-o în ciuda
faptului că poate conține greșeli și de a lua decizii din impulsul momentul.

Deschiderea către experiență este a șasea și ultima caracteristică a modelului Hexaco.

Oamenii care au un punctaj ridicat la scara deschiderii spre experiență sunt atrași de
frumusețea artei și a naturii, manifestă interes pentru o varietate de domenii, își utilizează
imaginația în activitățile zilnice și sunt curioși de idei neobișnuite. În schimb, cei care au
obținut un punctaj slab în cadrul acestei scale nu sunt în general mișcați de creațiile artistice,
manifestă doar o ușoară curiozitate intelectuală, se feresc de eforturile creative și nu
demonstrează o preferință pentru concepte care pot părea radicale sau neobișnuite (Ashton &
Lee, 2009).

Toate aceste șase dimensiuni sunt la rândul lor compuse din alte patru subdiviziuni.
Domeniul Onestitate-Umilitate este compus din itemi despre Sinceritate, Corectitudine,
Evitarea lăcomiei și Modestie. Itemul Sincerității evaluează tendința de autenticitate în
relațiile cu ceilalți. Cei cu scoruri scăzute vor încerca să îi lingușească pe ceilalți sau se vor
preface față de aceștia in vederea obținerii unor favoruri, în timp ce aceia cu scoruri ridicate
nu doresc să manipuleze alte persoane. Corectitudinea determină tendința de a se abține de la
înșelăciune și corupție. Persoanele cu scoruri scăzute sunt dispuse să câștige prin corupție sau
furt, în timp ce aceia cu scoruri ridicate nu sunt interesați să exploateze alți oameni. Scala de
Evitare a lăcomiei stabilește tendința de a manifesta dezinteres față de obținerea bogăției
abundente, obiecte materiale de lux sau statut social ridicat. Cei cu scorurile scăzute vor să se
distreze și să-și expună bogăția și privilegiul, în timp ce persoanele ce obțin scoruri înalte nu

34
sunt motivate de considerente de statut financiar sau social. Scala Modestiei evaluează
tendința unei persoane de a fi modestă și umilă. Indivizii cu scoruri scăzute se consideră
superiori și privilegiați în raport cu ceilalți, în timp ce persoanele cu scoruri ridicate se
consideră indivizi obișnuiți, fără pretenția anumitor privilegii (Ashton & Lee, 2009).

În ceea ce privește domeniul Afectivității, acesta este alcătuit din sub-diviziunile

Teamă, Anxietate, Dependență și Sentimentalism. Scala Teamă evaluează tendința oamenilor
de a experimenta frica. În timp ce o persoană cu un scor mare este puternic motivată să evite
rănirea fizică, o persoană cu un scor scăzut simte rareori frică de pericol și este în general
dură, curajoasă și tolerantă la durerea fizică. Scala Anxietății recunoaște că oamenii își fac
griji frecvent și într-o serie de situații. Persoanele cu scoruri scăzute răspund provocărilor cu
foarte puțin stres, în timp ce aceia cu scoruri mari sunt mai predispuși să-și facă griji chiar și
cu privire la problemele aparent nesemnificative. Necesitatea ca oamenii să primească sprijin
emoțional de la ceilalți este determinată de Scala Dependenței. Oamenii cu scoruri mici cred
că pot face față singuri problemelor și nu au nevoie de asistență sau sfaturi de la alții, în timp
ce aceia cu scoruri mari doresc să vorbească cu alții despre problemele lor pentru a primi
confort, sprijin și încurajare. Scala de Sentimentalism examinează tendința de a forma relații
emoționale profunde cu ceilalți. Atunci când își iau rămas-bun sau când reacționează la grijile
altora, persoanele cu scoruri scăzute experimentează doar o cantitate modestă de emoție, în
timp ce persoanele cu scoruri mari experimentează legături emoționale intense și au o
sensibilitate empatică unică față de sentimentele celorlalți (Ashton & Lee, 2009).

Dat fiind domeniul Extraversiei, acesta este compus la rândul său din scalele de Stima
de sine socială, Îndrăzneala socială, Sociabilitatea și Vivacitatea. Scala Stimei de sine socială
măsoară tendința de a avea o opinie favorabilă despre sine, în special în circumstanțe sociale.
Oamenii care au un punctaj bun au tendința de a se simți bine cu ei înșiși și cred că au
trăsături admirabile, în timp ce aceia care au un punctaj slab se simt adesea nedemni și cred că
nimeni nu îi place. Scala de îndrăzneală socială evaluează încrederea indivizilor sau nivelul
de ușurință cu care se descurcă în circumstanțe sociale. În timp ce persoanele cu scoruri mari
sunt dispuse să discute cu străini și nu au probleme în a vorbi în fața unor grupuri mari, cei cu
scoruri mici se simt sfioși sau neliniștiți în rolurile de conducere sau când vorbesc în public.
Scala de Sociabilitate măsoară dorința și bucuria indivizilor în cadrul conversațiilor și
întâlnirilor sociale. Oamenii cu scoruri mari apreciază angajamentul social, în timp ce aceia cu
scoruri scăzute preferă de obicei activități solitare și nu caută dialog. Nivelul tipic de
entuziasm și energie este determinat de Scala de Vivacitate. Persoanele cu scoruri scăzute se

35
simt rareori optimiste sau energice, în timp ce persoanele cu scoruri mari se simt deseori
optimiste și într-o dispoziție bună (Ashton & Lee, 2009)

Scalele de Iertare, Blândețe, Flexibilitate și Răbdare alcătuiesc Domeniul

Agreabilității. Scala de iertare evaluează capacitatea unei persoane de a ierta oamenii care i-
au greșit. Oamenii cu scoruri mari sunt de obicei dispuși să aibă din nou încredere în ceilalți și
să-și reconstruiască prieteniile chiar și după ce au fost tratați într-un mod necorespunzător,
spre deosebire de cei cu scoruri mici, care de obicei poartă ranchiună celor care i-au jignit.
Scala de blândețe evaluează tendința unei persoane de a-i trata pe ceilalți cu bunătate și
iertare. Persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a-i evalua critic pe ceilalți, dar cei cu
scoruri scăzute ridicate ezită să-i judece aspru pe ceilalți. Scala de flexibilitate măsoară
capacitatea unei persoane de cooperare și negociere. Cei cu scoruri scăzute sunt considerați
încăpățânați și sunt dispuși să se contrazică, în timp ce aceia cu scoruri mari evită discuțiile în
contradictoriu și acceptă sugestiile altora, chiar dacă acestea sunt absurde. Scala Răbdării
determină tendința unei persoane de a rămâne calmă, fără a-și pierde cumpătul. Indivizii care
obțin punctaje scăzute tind să se enerveze repede în timp ce aceia cu un punctaj ridicat sunt
capabili să se abțină și să nu se înfurie rapid (Ashton & Lee, 2009). În ceea ce privește
domeniul Conștiinciozității, acesta cuprinde itemi legați de: Organizare, Diligență,
Perfecționism și Prudență. Scala Organizării măsoară tendința de a căuta ordine, în special în
mediul fizic. Persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a fi dezorganizate și neglijente, în
timp ce persoanele care obțin scoruri mari preferă să lucreze cu ceilalți într-o manieră
sistematică și au obiceiul de a păstra ordinea. Scala Diligenței măsoară înclinația unei către un
tip de muncă istovitoare. Oamenilor care au performanțe slabe la această scară le lipsește
autocontrolul și nu sunt foarte motivați pentru a-și atinge obiectivele, în timp ce indivizii care
performează bine au o etică puternică a muncii și sunt pregătiți să depună un efort. Scala
Perfecționismului descrie cât de atenți și orientați spre detalii tind să fie oamenii. Persoanele
cu scoruri mici tind să treacă cu vederea micile detalii și să tolereze anumite erori în munca
lor, în timp ce aceia cu scoruri mari își verifică temeinic munca pentru erori și caută în mod
constant modalități îmbunătățire. Scala Prudenței evaluează înclinația unei persoane pentru
gândire atentă și control impulsiv. Indivizii care obțin punctaj scăzut acționează din impuls și
tind să nu se gândească de cele mai multe ori la consecințe, în timp ce persoanele care obțin
punctaj ridicat tind să fie prudente și autocontrolate, având mereu în vedere toate opțiunile și
analizându-le cu atenție (Ashton & Lee, 2009).

36
 Domeniul Deschidere către Experiență este la rândul lui compus din patru scale:
Apreciere estetică, Curiozitate, Creativitate și Nonconformism. Scala Aprecierii Estetice
evaluează plăcerea indivizilor de a descoperi frumusețea din artă și natură. Persoanele cu
scoruri scăzute tind să nu se lase impresionați de opere de artă sau de minuni ale naturii, în
timp ce oamenii cu scoruri mari au o admirație puternică pentru diverse forme de artă și
frumuseți naturale. Scala Curiozitate determină tendinţa continuă de a căuta informaţii noi şi
experiențe. Cei cu scoruri mici nu manifestă curiozitate față de științele naturale sau sociale,
în timp ce oamenii cu scoruri mari citesc din abundență și sunt constant interesați de călătorii.
Scala Creativității măsoară preferințele unei persoane pentru inovație și experimente.
Scorurile reduse înregistrate pe această scală reprezintă scăderea înclinației pentru gândirea
autentică, în timp ce persoanele care înregistrează scoruri ridicate sunt în continuă căutare de
rezolvare a problemelor într-un mod nou, inovativ și își exprimă ideile prin artă. Scala
Nonconformismului determină tendința de acceptare a neobișnuitului. Oamenii cu scoruri mari
sunt deschiși la idei care pot părea ciudate sau radicale, în timp ce aceia cu scoruri scăzute
caută să evite indivizii excentrici sau nonconformiști (Ashton & Lee, 2009).

Utilizând scalele și sub-scalele menționate anterior, participanților le-a fost administrat

instrumentul cu 60 de itemi. În această variantă sunt selectate seturi de 10 elemente pentru
fiecare din cele șase domenii principale ale inventarului personalității HEXACO. Astfel,
fiecare dintre cele patru sub-dimensiuni este reprezentată de 2 sau 3 itemi, cu scopul de a
reprezenta o gamă largă de conținut care definește fiecare dimensiune. De asemenea, pentru
fiecare domeniu, există între 4 și 6 itemi codificați invers (R).

Cei 60 de itemi ai instrumentului sunt distribuiți în felul următor (Ashton & Lee,
2009): (I) Domeniul Onestitate-Umilitate - Sinceritate (itemii 6, 30R, 54), Corectitudine
(itemii 12R, 36, 60R), Evitarea lăcomiei (itemii 18, 42R) și Modestie (itemii 24R, 48R); (II)
Domeniul Afectivitate – Teamă (itemii 5, 29, 53R), Anxietate (itemii 11, 35R), Dependență
(itemii 17, 41R) și Sentimentalism (itemii 23, 47, 59R); (III) Domeniul Extraversie – Stimă de
sine socială (itemii 4, 28R, 52R), Îndrăzneală socială (itemii 10R, 34, 58), Sociabilitate (itemii
16, 40) și Vivacitate (itemii 22, 46R); (IV) Domeniul Agreabilitate – Iertare (itemii 3, 27),
Blândețe (itemii 9R, 33, 51), Flexibilitate (itemii 15R, 39, 57R) și Răbdare (itemii 21R, 45);
(V) Domeniul Conștiinciozitate – Organizare (itemii 2, 26R), Diligență (8, 32R),
Perfecționism (itemii 14R, 38, 50) și Prudență (itemii 20R, 44R, 56R); (VI) Domeniul
Deschidere către Experiență – Apreciere estetică (itemii 1R, 25), Curiozitate (itemii 7, 31R),
Creativitate (itemii 13, 37, 49R) și Nonconformism (itemii 19R, 43, 55R).

37
 Fiind chestionar online, respondenții își vor autoadministra chestionarul, cu răspunsuri
pe o scală Likert de cinci puncte, unde 1 înseamnă puternic dezacord iar 5 înseamnă puternic
acord. Întrebările din chestionarul HEXACO se vor regăsi în continuarea instrumentului de
măsurare al inteligenței emoționale. Pentru administrarea instrumentului personalității,
respondenții vor avea nevoie în medie de 10 minute pentru a răspunde. De asemenea,
instrumentul a fost distribuit în limba română.

38
 CAPITOLUL V. REZULTATELE CERCETĂRII

5.1. Analiza și interpretarea datelor

În vederea interpretării datelor inregistrate cu ajutorul chestionarului, am realizat medii

de scor pentru fiecare item. Am decis să consider drept diferențe relevante cele peste 0.15. De
asemenea, limita poate fi mărită sau micșorată, în funcție de mărimea eșantionului (la un
eșantion mai mare, limita poate fi mai mare, iar la un eșantion mai mic limita poate fi mai
mică. De asemenea, în urma aplicării instrumentelor Scala de inteligență emoțională Schutte
și Inventarul personalității Hexaco, am obținut următoarele rezultate:

Tabelul 1. Inteligența emoțională (medii pentru măsurarea nivelului de inteligență

emoțională)

Des Rar Esantion Des- Des-Rar

Esantion
PERCEPEREA EMOȚIEI 3,6 3,58 3,59 0,01 0,02

GESTIONAREA EMOȚIILOR PROPRII 3,73 3,59 3,69 0,04 0,14

GESTIONAREA EMOȚIILOR ALTORA 4,06 4 4,04 0,02 0,06

UTILIZAREA EMOȚIEI 4,06 4,08 4,07 -0,01 -0.02

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 1, pentru variabila Perceperea emoției,
media persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,65, iar a celor care
petrec mai puțin de 3 ore este 3,58, față de o medie totală rezultată de 3,59. Nu se remarcă
diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație cu
media totală și nici între persoanele care folosesc des versus cele care folosesc rar platformele
de social media.
Pentru ce de-a doua variabilă, Gestionarea emoțiilor proprii, media celor care folosesc
des rețelele sociale este de 3,73, iar cea a celor care folosesc rar 3,59 față de o medie totală de
3,69. Nu se remarcă diferențe majore între personale care folosesc des rețelele sociale în

39
comparație cu media totală, însă se pare că cei care folosesc mai des social media își
gestionează mai bine emoțiile comparativ cu cei care folosesc mai rar.
În cadrul celei de-a treia variabilă, Gestionarea emoțiilor altora, media celor care
folosesc des rețelele sociale este de 4,06, iar cea a celor care folosesc rar 4 față de omedie
totală de 4,04. La fel ca și în cazul variabilei anterioare, nu se remarcă diferențe majore între
persoanele care petrec mai mult timp online și total, însă, persoanele care folosesc mai des
social media gestionează mai bine emoțiile altora.
Pentru ultima variabilă, Utilizarea emoției, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 4,06, iar cea a celor care folosesc rar 4,08 față de o medie totală de 4,07. Nici
aici, diferențele nu sunt foarte mari între personale care folosesc des rețelele sociale în
comparație cu media totală și nici între persoanele care folosesc des versus cele care folosesc
rar platformele de social media.

Tabel 2. HEXACO. Onestitate-Umilitate (medii pentru determinarea nivelului trăsăturii

onestitate-umiltate)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Sinceritate 3,44 3,26 3,39 0,05 0,19

Corectitudine 3,19 2,89 3,5 0,08 0,30

Evitarea lăcomiei 3,12 2,97 3,08 0,04 0,15

Modestie 2,73 2,39 2,63 0,10 0,34

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 2, pentru variabila Sinceritate, media
persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,44, iar a celor care petrec
mai puțin de 3 ore este 3,26, față de o medie totală rezultată de 3,39. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai sincere decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai sinceri.

40
Pentru ce de-a doua variabilă, Corectitudine, media celor care folosesc des rețelele sociale
este de 3,19, iar cea a celor care folosesc rar 2,89 față de o medie totală de 3,5. Rezultatele
arată că persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai sincere decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai sinceri
În cadrul celei de-a treia variabilă, Evitarea lăcomiei, media celor care folosesc des
rețelele sociale este de 3,12, iar cea a celor care folosesc rar 2,97 față de o medie totală de
3,08. La fel ca și în cazul variabilei anterioare, nu se remarcă diferențe majore între
persoanele care petrec mai mult timp online și total, însă, persoanele care folosesc mai des
social media evită mai bine lăcomia.
Pentru ultima variabilă, Modestia, media celor care folosesc des rețelele sociale este de 2,73,
iar cea a celor care folosesc rar 2,39 față de o medie totală de 2,63. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai modeste decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai modești

Tabelul 3. HEXACO – Afectivitate (medii pentru determinarea nivelului trăsăturii

afectivitate)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Teamă 3,21 2,78 3,08 0,12 0,43

Anxietate 3,32 3,28 3,31 0,01 0,04

Dependență 3,57 3,39 3,52 0,05 0,18

Sentimentalism 3,01 2,93 2,98 0,02 0,08

41
 După cum arată rezultatele obținute în tabelul 3, pentru variabila Teamă, media
persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,21, iar a celor care petrec
mai puțin de 3 ore este 2,78, față de o medie totală rezultată de 3,08. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai temătoare decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență notabilă între persoanele care folosesc
mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care petrec mai
mult timp online sunt mai temători.
Pentru ce de-a doua variabilă, Anxietate, media celor care folosesc des rețelele sociale
este de 3,32, iar cea a celor care folosesc rar 3,28 față de o medie totală de 3,31. Nu se
remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație
cu media totală și nici între persoanele care folosesc des versus cele care folosesc rar
platformele de social media.
În cadrul celei de-a treia variabilă, Dependență, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,57, iar cea a celor care folosesc rar 3,39 față de o medie totală de 3,52. La fel
ca și în cazul variabilei anterioare, nu se remarcă diferențe semnificative între persoanele care
petrec mai mult timp online și total, însă, persoanele care folosesc mai des social media sunt
mai predispuse dependențelor.
Pentru ultima variabilă, Sentimentalismul, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,01, iar cea a celor care folosesc rar 2,93 față de o medie totală de 2,98. De
asemenea, nu se remarcă diferențe majore între persoanele care petrec mai mult timp online și
total, însă, persoanele care folosesc mai des social media sunt mai sentimentale.

42
 Tabelul 4. HEXACO – Extraversie (medii pentru determinarea nivelului trăsăturii
extraversie)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Stimă de sine socială 3,31 3,04 3,23 0,08 0,27

Îndrăzneală socială 3,26 2,86 3,14 0,11 0,39

Sociabilitate 3,53 3,08 3,4 0,13 0,45

Vivacitate 3,49 3,31 3,44 0,05 0,18

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 4, pentru variabila Stima de sine socială,
media persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,31, iar a celor care
petrec mai puțin de 3 ore este 3,04, față de o medie totală rezultată de 3,23. Rezultatele arată
că persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale posedă o stimă socială de sină mai
ridicată decât restul persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între
persoanele care folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele
arătând că cei care petrec mai mult timp online au stima socială de sine mult mai crescută.
Pentru ce de-a doua variabilă, Îndrăzneala socială, media celor care folosesc des
rețelele sociale este de 3,26, iar cea a celor care folosesc rar 2,86 față de o medie totală de
3,14. Se remarcă diferențe atât în ceea ce privește comparația dintre cei care petrec mai mult
timp online si restul persoanelor, dar și în cazul comparației dintre cei care folosesc mai des
rețelele sociale și cei care utilizează mai rar. Se pare că persoanele care petrec mai mult timp
online sunt mai îndrăznețe din punct de vedere social.
În cadrul celei de-a treia variabilă, Sociabilitate, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,53, iar cea a celor care folosesc rar 3,08 față de o medie totală de 3,4. La fel
ca și în cazul variabilei anterioare, se remarcă diferențe semnificative între persoanele care
petrec mai mult timp online și total, dar și între cei care folosesc des comparativ cu cei care
petrec mai puțin timp online. Persoanele care folosesc mai des social media sunt mai
sociabile.
Pentru ultima variabilă, Vivacitatea, media celor care folosesc des rețelele sociale este
de 3,49, iar cea a celor care folosesc rar 3,31 față de o medie totală de 3,44. De asemenea, nu

43
se remarcă diferențe semnificative între persoanele care petrec mai mult timp online și total,
însă, persoanele care folosesc mai des social media dau dovadă de mai multă vivacitate.

Tabel 5. HEXACO – Agreabilitate (medii pentru determinarea nivelului trăsăturii

agreabilitate)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Iertare 3,47 3,28 3,41 0,05 0,19

Blândețe 3,39 3,15 3,32 0,07 0,24

Flexibilitate 3,42 3,3 3,39 0,04 0,13

Răbdare 3,48 2,81 3,29 0,19 0,67

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 5, pentru variabila Iertare, media
persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,47, iar a celor care petrec
mai puțin de 3 ore este 3,28, față de o medie totală rezultată de 3,41. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale suntmai iertătoare decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai iertători.
Pentru ce de-a doua variabilă, Blândețe, media celor care folosesc des rețelele sociale
este de 3,39, iar cea a celor care folosesc rar 3,15 față de o medie totală de 3,32. Se remarcă
diferențe atât în ceea ce privește comparația dintre cei care petrec mai mult timp online si
restul persoanelor, dar și în cazul comparației dintre cei care folosesc mai des rețelele sociale
și cei care utilizează mai rar. Se pare că persoanele care petrec mai mult timp online sunt mai
posedă o mai mare blândețe.
În cadrul celei de-a treia variabilă, Flexibilitatea, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,42, iar cea a celor care folosesc rar 3,3 față de o medie totală de 3,39. Nu se
remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație

44
cu media totală, însă se pare că cei care folosesc mai des social media sunt mai flexibili
comparativ cu cei care folosesc mai rar.
Pentru ultima variabilă, Răbdarea, media celor care folosesc des rețelele sociale este
de 3,48, iar cea a celor care folosesc rar 2,81 față de o medie totală de 3,29. Rezultatele arată
că persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai răbdătoare decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai răbdători.

Tabel 6. HEXACO – Conștiinciozitate (medii pentru determinarea nivelului trăsăturii

conștiinciozitate)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Organizare 3,11 2,72 3 0,11 0,39

Diligență 3,39 3,31 3,37 0,02 0,08

Perfecționism 3,34 3,48 3,38 -0,04 -0,14

Prudență 3,47 2,65 2,97 0,13 0,46

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 6, pentru variabila Organizare, media
persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 3,11, iar a celor care petrec
mai puțin de 3 ore este 3,72, față de o medie totală rezultată de 3. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai organizate decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai ordonați.
Pentru ce de-a doua variabilă, Diligență, media celor care folosesc des rețelele sociale
este de 3,39, iar cea a celor care folosesc rar 3,15 față de o medie totală de 3,32. Nu se
remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație
cu media totală, însă se pare că cei care folosesc mai des social media sunt mai diligenți
comparativ cu cei care folosesc mai rar.
45
 În cadrul celei de-a treia variabilă, Perfecționismul, media celor care folosesc des
rețelele sociale este de 3,34, iar cea a celor care folosesc rar 3,48 dintr-o medie totală de 3,38.
Nu se remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în
comparație cu media totală, însă se pare că cei care folosesc mai rar social media sunt
persoane mai perfecționiste comparativ cu cei care folosesc mai rar.
Pentru ultima variabilă, Prudența, media celor care folosesc des rețelele sociale este de
3,47, iar cea a celor care folosesc rar 2,65 față de o medie totală de 2,95. Rezultatele arată că
persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai prudente decât restul
persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă între persoanele care
folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele arătând că cei care
petrec mai mult timp online sunt mai prudenți.

Tabelul 7. HEXACO – Deschidere către experiență (medii pentru determinarea

nivelului trăsăturii deschidere către experiență)

Des Rar Esantion Des-Esantion Des-Rar

Apreciere estetică 2,91 2,81 2,88 0,03 0,11

Curiozitate 2,97 3 2,98 -0,01 -0,03

Creativitate 3,47 3,57 3,5 -0,03 -0,1

Nonconformism 3,27 2,87 3,15 0,11 0,4

După cum arată rezultatele obținute în tabelul 7, pentru variabila Apreciere estetică,
media persoanelor care petrec mai mult de 3 ore pe social media este de 2,91, iar a celor care
petrec mai puțin de 3 ore este 2,81, față de o medie totală rezultată de 3. Nu se remarcă
diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație cu
media totală, însă se pare că cei care folosesc mai des social media au un simț estetic mai
dezvoltat și aăreciază acest lucru, comparativ cu cei care folosesc mai rar.

46
 Pentru ce de-a doua variabilă, Curiozitatea, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 2,97, iar cea a celor care folosesc rar 3 față de o medie totală de 2,98. Nu se
remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație
cu media totală și nici între persoanele care folosesc des versus cele care folosesc rar
platformele de social media
În cadrul celei de-a treia variabilă, Creativitatea, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,47, iar cea a celor care folosesc rar 3,57 față de o medie totală de 3,5. Nu se
remarcă diferențe semnificative între personale care folosesc des rețelele sociale în comparație
cu media totală și nici între persoanele care folosesc des versus cele care folosesc rar
platformele de social media
Pentru ultima variabilă, Nonconformismul, media celor care folosesc des rețelele
sociale este de 3,27, iar cea a celor care folosesc rar 2,87 față de o medie totală de 3,15.
Rezultatele arată că persoanele care petrec mai mult timp pe rețelele sociale sunt mai
nonconformiste decât restul persoanelor. De asemenea s-a înregistrat o diferență considerabilă
între persoanele care folosesc mai des rețelele sociale și cele care folosesc mai rar, rezultatele
arătând că cei care petrec mai mult timp online sunt mai nonconformiști.

5.2. Testarea întrebării de cercetare și comparații

„Există o diferență cu privire la profilul de personalitate (respectiv, nivelul de

inteligență emoțională) pentru indivizi, în funcție de timpul petrecut pe rețelele sociale?”
Rezultatele exemplificate anterior arată că există diferențe cu privire la profilul de
personalitate (respectiv, nivelul de inteligență emoțională) pentru indivizi, în funcție de timpul
petrecut pe rețelele sociale. Așadar, în ceea ce priveste inteligența emoțională, persoanele care
petrec mai mult timp pe rețelele sociale tind să considere că își gestionează mai bine atât
propriile emoții cât și emoțiile celorlalți, comparativ cu persoanele care petrec mai puțin timp
pe social media.
În ceea ce privește profilul de personalitate, s-au înregistrat difențe în fiecare din cele 6
tabele exemplificate, rezultatele arătând că cei care petrec mai mult timp pe social media au
înregistrat rezultate favorabile comparativ cu media generală și comparativ cu cei care petrec
mai puțin timp online.

47
 Concluzionând, rezultatele confirmă faptul că timpul petrecut pe rețelele sociale
influențează profilul de persoanliate și inteligența emoțională a indivizilor.
În ceea ce privește studiile anterioare, s-au obținut următoarele rezultate:

Autori Tipuri de Tipuri de Metodologia Ce s-a descoperit Concluzie

rețele inteligență cercetării
sociale emoțională
(Au & Chew, Facebook Conștientizarea Metoda Studiul a arătat că Negativă
2018) și de sine calitativă participanții s-au implicat în
Intagram (încrederea în angajând la 24 Facebook și Instagram cu o
sine/stima de de interviur în stare de detașare emoțională,
sine) profunzime care poate servi drept reacție
cu tineri anticipativă emoțional la
utilizatorii din epuizarea cauzată de
Hong Kong conţinutul imaginat. În În
plus, participanții au întâlnit
și nevoile percepute de
detașare privit.
Ca rezultat, cu cât mai mulți
utilizatori se uită la alții
online, cu atât mai mulți
utilizatori simt că ei înșiși
sunt urmăriți. Ca urmare, se
simt descurajați să
investească în ei înșiși din
punct de vedere emoțional și
astfel lucrează pentru a
reduce implicarea și
participarea lor online.
(Jan,et.al., Facebook Conștientizarea Analiză Creșterea utilizării rețelelor Negativă
2017) de sine corelată de un sociale determină scăderea
(încrederea în sundaj cu 150 stimei de sine a persoanelor.
sine/stima de de respondenți
sine)
(Krause,et.al., Facebook Conștientizarea Revizuire Rezultatele studiilor Pozitivă și
2019) de sine sistematică de revizuite sugerează că atunci negativă
(încrederea în literatură când o rețea socială este
sine/stima de utilizată mai ales pentru a vă

48
 sine) compara cu ceilalți, rezultă
scăderea stimei de sine a
utilizatorilor.
Pe de altă parte, primirea
unui feedback socială
pozitiv este în principal
asociate cu beneficii pentru
stima de sine a utilizatorilor.

Autori Tipuri de Tipuri de Metodologia Ce s-a descoperit Concluzie

rețele inteligență cercetării
sociale emoțională
(Hornung,et.al., Facebook Constientizare Sondaj Public mai tânăr care Pozitivă și
2018) socială cantitativ. folosește mai des rețelele negativă
(Empatie) Respondenții sociale este mai apt să
sunt răspundă la o campanie
compuși din empatică care valorifică
60 de femei emoțiile
și 44 de Cu toate acestea, dacă
bărbați publicul mai în vârstă,
care nu folosește atât de
des rețelele sociale este
ținta unei campanii
online, răspunsul lor ar
putea fi prezent în cadrul
unei campanii simple și
mai puțin încărcată
emoțional
(Maier,et.al., Facebook Self- Sondaj empiric Creșterea utilizării Negativă
2012) Management cu 523 de rețelelor sociale duce la
utilizatori suprasolicitare socială,
Facebook care provoacă epuizare
emoțională.
(Burke,et.al., Facebook Relationship Studiu Studiul de față Pozitivă și
2010) Management cantitativ cu concluzionează că o negativă
analiza MCO utilizare mai mare a

49
 cu 1.193 adulți rețelelor sociale este
vorbitori de asociată cu creșterea
engleză. capitalului social și cu
reducerea singurătății în
ceea ce privește
consumul direct. Cu
toate acestea, făcând clic
pe o mulțime depostări
ale prietenilor duce la
reducerea capitalului
social de legătură.
(Krasnova,et.al., Facebook Relationship Două studii Rețelele sociale Negativă
2013) Management cantitative, declanșează emoții de
primul avînd invidie, iar prezența
357 predominantă a
respondenți, sentimentului de invidie
iar al doilea este dăunătoare
227 satisfacției în viața de zi
cu zi a utilizatorilor.

Autori Tipuri de rețele sociale Tipuri de Metodologia Ce s-a descoperit Concluzie

inteligență cercetării
emoțională
(Shen, QQ, Conștientizare Sondaj calitativ Rezultatele Pozitivă
2018) WeChat,Microblog,platforme socială și cantitativ sondajului au
sociale (Empatie) Sondaj realizat arătat un nivel
precum Facebook și altele de 118 studenți ridicat între
din Școală corelația dintre
Generală empatie și tipurile
Nanhai, Școala de rețele sociale
Gimnazială utilizate, dar o
Rongshan și corelație slabă
Foshan între empatie și
Secundar III timpul petrecut pe
School din acestea.
China. S-au Elevii
realizat șapte demonstrează

50
 sesiuni de empatie generală
interviu direct cu ceilalți, deși
nivelurile de
empatie
depind de
conținutul pe care
îl urmăresc de
obicei mai degrabă
decât cât timp
petrec online.
Studiul a sugerat
că utilizatorii de
rețele sociale
poate manifesta un
comportament mai
empatic.
(Guan, Nespecificat Conștientizare Sondaj cantitativ Rezultatele Pozitivă
2019) socială confirmă că
(Empatie) utilizarea
individuală de
mass-media
împreună cu
frecvența sau
timpul petrecut pe
zi online, par a fi
variabile ce
conferă niveluri
mai înalte de
empatie, în special
empatie afectivă

Studiile precedent enumerate prezintă rezultate diferite, după câte se poate observa.
Rezultatele anumitor studii au înregistrat concluzii pozitive în ceea ce privește consumul de
social media, în schimb altele au înregistrat rezultate negative. Metodele de cercetare sunt
diferite, fie studii cantitative, fie studii calitative, fie revizuirea literaturii de profil. De
asemenea, participanții sunt persoane din zone demografice diferite, cu vârste diferite, atât
adulți cât și copii.

51
 Așadar, acest studiu de caz a înregistrat rezultate similare anumitor cercetări anterioare
(Guan, 2019; Shen, 2018), dar și contrare (Krasnova et.al., 2013; Maier et.al., 2012; Janet.al.,
2017; Au & Chew, 2018).

5.3. Concluzii

Prezentul demers al acestei cercetări a avut ca și obiectiv principal demonstrarea faptului că

există diferențe relevante în ceea ce privește profilul de personalitate, cât și nivelul de
inteligență emoțională al persoanelor care petrec mai mult timp pe rețelele sociale, în
comparație cu persoanele care nu petrec foarte mult timp pe platformele online.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost evaluate și utilizate conceptele de inteligență
emoțională și personalitate, alături de teoria personalității în cinci factori – Big Five, modelul
Mayer-Salovey în patru ramuri, cât și conceptul rețelelor sociale. Pentru a putea identifica
diferențele dintre cele două grupuri de utilizatori (în funcție de intensitatea folosirii rețelelor
sociale) au fost folosite două instrumente specifice de măsurare a nivelului de inteligență
emoțională și de stabilire a trăsăturilor de personalitate. Acestea au fost încadrate ulterior într-
un chestionar și distribuite participanților. Instrumentele utilizate au fost Scala de inteligență
emoțională (Schutte et al., 2009) și Inventarul personalității Hexaco (HEXACO-PI-R) cu 60
de itemi (Ashton & Lee, 2009). După aplicarea instrumentelor, am realizat medii de scor
pentru fiecare item. La final, datele nu au fost ponderate. Am realizat o grupare a
răspunsurilor, într-o nouă variabilă, în care am separat publicul care consumă des internet
(peste 3 ore zilnic), respectiv consumă rar internet (mai puțin de 3 ore). Ulterior, datele au fost
grupate pentru a oferi răspunsuri cu privire la toate întrebările din chestionar comparativ,
pentru cele două variante ale noii variabile (în Google Forms, folosind instrumentul Pivot
Table, am putut realiza o încrucișare simplă, tip cross-tabulation, care mi-a permis analizarea
acestor date, atât comparând publicul care consumă des cu cel care consumă rar, cât și
comparând cu media eșantionului).
Întregul studiu de caz a fost concentrat in jurul unei întrebării de cercetare, anume: Există o
diferență cu privire la profilul de personalitate (respectiv, nivelul de inteligență emoțională)
pentru indivizi, în funcție de timpul petrecut pe rețelele sociale? În urma interpretării datelor,
întrebarea a fost confirmată. Persoanele care petrec mai mult timp online au înregistrat medii
mai bune decat media totală, dar și decat media celor care petrec mai puțin timp online, în
cadrul a 33 de medii de scor dintr un total de 56.

52
 Din acest punct de vedere, după analiza tuturor rezultatelor, întrebarea de cercetare a
primit un răspuns, fiind identificate diferențe multiple între cele două tipuri de publicuri.
Așadar, această cercetare și-a îndeplinit obiectivul, acela de a demonstra că există diferențe în
ceea ce privește trăsăturile de personalitate la persoanele care petrec mai mult timp online
comparativ cu cele care petrec mai puțin. Evident, constatarea acestor diferențe nu ne permit
să concluzionăm, mai mult, cu privire la relația cauzală a acestor diferențe (altfel spus, nu
putem spune că un nivel de consum online influențează tipuri de personalitate, sau invers).
Însă, constatarea acestor diferențe ne permite să ne punem problema unor cercetări mai
aprofundate în viitor.

5.4 Limitele cercetării

În ce privește studiul experimental propus în această lucrare, admit limitele sale din
punct de vedere metodologic (dimensiunea chestionarului, lipsa unui eșantion reprezentativ,
numărul redus de răspunsuri primite, precum și lipsa unor analize statistice mai aprofundate
privind corelațiile între factori/variabile). Datele obținute nu sunt semnificative statistic, însă
pot oferi o imagine orientativă pentru cercetări viitoare. Pentru viitor, pornind de la aceste
rezultate – detaliate mai jos, consider că cercetarea poate fi aprofundată, pentru a putea valida
întrebări de cercetare mai precise și mai nuanțat formulate.
Principala limită este faptul că studiul nu este unul reprezentativ la nivelul întregii
populații. Rezultatele obținute nu se pot extinde la nivelul întregii populații, nu pot avea
pretenții de reprezentativitate, ci doar exprimă informații cu privire la mini-eșantionul folosit.
Însă, analiza poate fi utilă pentru înțelegerea diferențelor de personalitate între grupuri de
public în funcție de timpul petrecut online. În mod evident, concluziile obținute trebuie
validate în continuare printr-un studiu mai larg, realizat pe un eșantion reprezentativ, și cu
instrumente statistice de analiză mai sofisticate. De asemenea, diferențele constatate merită o
analiză mai aprofundată și din perspectiva cauzalității. În al doilea rând, o altă limită vine din
faptul că prezentul studiu a avut un număr mic de participanți. Aceasta reprezintă o limită
deoarece rezultatele cercetării de față ar fi putut suferi modificări în cazul în care ar fi
participat mai mulți respondenți.
O altă limită a chestionarelor auto-administrate constă în posibilitatea ca respondenții
să nu se poată evalua cu exactitate. Utilizarea unei scale Likert de cinci puncte poate conduce
la rezultate inexacte din cauza unui număr mare de răspunsuri de mijloc. Pentru a compensa
53
acest lucru, am lucrat cu medii și am tras concluzii din compararea mediilor între ele (or, în
acest caz, tendințele de autoevaluare la mijloc sunt compensate).
Formularea întrebărilor (inclusiv traducerea lor din engleză) poate reprezenta o
limitare a cercetării. Aceasta poate fi confuză sau poate avea sensuri diferite pentru
respondenți, în special în cazul primilor 33 de itemi, care au fost traduși din limba engleză. Nu
în ultimul rând, cercetarea de față este una transversală, nu longitudinală. Așadar, aceasta
prezintă limite precum imposibilitatea analizei comportamentului într-o perioadă mai lungă de
timp și imposibilitatea determinării cauzei și efectului. De asemenea, momentul la care a fost
realizată cercetarea este posibil să nu fie unul total relevant.

5.5. Direcții viitoare de cercetare

În ceea ce privește direcțiile viitoare de cercetare, una dintre acestea poate fi

măsurarea nivelului de auto-eficacitate, dezvoltat de Albert Bandura (1994). Auto-eficacitatea
este definită drept credința oamenilor în capacitățile lor de a realiza performanță. Convingerile
de auto-eficacitate determină modul în care oamenii se simt, gândesc, se motivează și se
comportă. Astfel de convingeri produc efecte diverse prin patru procese majore: cognitive,
motivaționale, afective și de selecție. Așadar, un simț puternic al eficacității îmbunătățește
realizările unei persoane și de asemenea, bunăstarea personală a acesteia. Persoanele cu
încredere în capacitățile lor abordează sarcini dificile și nu se lasă amenințați de provocări
complexe. O astfel de perspectivă încurajează interesul intrinsec și implicarea profundă în
activități. Aceștia își stabilesc obiective și își mențin un angajament puternic față de ei înșiși.
De asemenea, își recuperează rapid sentimentul de eficacitate după eșecuri sau
neplăceri. O astfel de perspectivă conduce la realizări personale semnificative și contribuie la
reducerea stresului. În schimb, persoanele care se îndoiesc de capacitățile lor evită sarcinile
dificile, au aspirații scăzute și un angajament slab față de obiectivele pe care trebuie să le
îndeplinească. Aceștia nu depun efort și renunță rapid în fața dificultăților. Pentru a măsura
nivelul de auto-eficacitate, se poate utiliza Scala Generală de Auto-eficacitate (Jerusalem &
Schwarzer, 1995). Aceasta este o scală psihometrică cu 10 elemente, concepută pentru
evaluarea credințelor optimiste despre sine.
De asemenea, un studiu viitor ar putea măsura nivelul de încredere, pentru a observa
dacă există diferențe semnificative între cele două grupuri având în vedere acest aspect. De

54
asemenea, scala de măsurare a încrederii poate distinge trei dimensiuni diferite:
previzibilitatea, fiabilitatea și loialitatea (Rempel & Holmes, 1985).
Pe viitor doresc să explorez un chestionar cu un număr mai mare de respondenți, care
să fie reprezentativ și în cadrul căruia să existe o analiză statistică a relațiilor cauzale între
variabile.

55
BIBLIOGRAFIE

Allport, G. W. (1937). Personality: A psychological interpretation. New York: Holt.

Allport, G. W. (1958). What units shall we employ? In G. Lindzey (Ed.), Assessment
of human motives (pp. 238-260). New York: Rinehart.
Allport, G. W., & Odbert, H. S. (1936). Traitnames: A psycho-lexical study.
Psychological Monographs, 47, No. 211.
A. Au and M. Chew (2018). How Do You Feel? Managing Emotional Reaction,
Conveyance, and Detachment on Facebook and Instagram, Bulletin of Science, Technology &
Society, 127-137.
Ashton, M. C., & Lee, K. (2007). Empirical, theoretical, and practical advantages of
the HEXACO model of personality structure. Personality and Social Psychology Review,
11(2), 150-166.
Ashton, M. C., & Lee, K. (2009). The HEXACO-60: a short measure of the major
dimensions of personality. Journal of personality assessment, 91(4), 340–345.
Bar-On, R. (1997). The Emotional Quotient Inventory (EQ-i): a test of emotional
intelligence. Toronto: Multi-Health Systems
Bar-On, R. (2000). Emotional and social intelligence: insights from the emotional
quotient inventory. In R. Bar-On & J.D.A. Parker (eds.): Handbook of emotional intelligence
(pp. 363-388). San Francisco: Jossey-Bass.
Bar-On, R. (2004). The Bar-On Emotional Quotient Inventory (EQ-i): rationale,
description and summary of psychometric properties. In G. Geher (ed.): Measuring emotional
intelligence: common ground and controversy (pp. 111-142). Hauppauge, NY: Nova Science
Publishers.
Bar-On, R. (2006). The Bar-On model of emotional-social intelligence (ESI).
Psicothema, 18(Suppl), 13–25
Baumgarten, F. (1933). Die Charktereigenschaften [The character traits]. In Beitraege
zur Charakund Persoenlichkeitsforschung (Whole No. 1). Bern, Switzerland: A. Francke.
Block, J. (1995). A contrarian view of the fivefactor approach to personality
description. Psychological Bulletin, 117, 187-215.
Borgatta, E. F. (1964). The structure of personality characteristics. Behavioral Science,
9, 8-17.

56
 Boyle, G. J., Stankov, L., & Cattell, R. B. (1995). Measurement and statistical models
in the study of personality and intelligence. în D. H. Saklofske & M. Zeidner
(Ed.), Perspectives on individual differences. International handbook of personality and
intelligence (pp. 417–446). New York: Plenum Press.
Buss, D. M. (1996). Social adaptation and five major factors of personality. In J. S.
Wiggins (Ed.), The five-factor model of personality; Theoretical perspectives (pp. 180-207).
New York: Guilford Press.
Burke, C. Marlow and T. Lento (2010). Social Network Activity and Social Well-
Being," in Proceedings of the SIGCHI Conference on Human Factors in Computing Systems,
Atlanta.
Cantor, N. & Kihlstrom. J. F. (1987). Personality and Social Intelligence. NEW
Jersey, Englewood Cliffs: Prentice-Hall.
Cattell, R. B. (1943). The description of personality: Basic traits resolved into dusters.
Journal of Abnormal and Social Psychology, 38, 476-506.
Cattell, R. B. (1945a). The description of personality: Principles and findings in'a
factor analysis. American Journal of Psychology, 58, 69-90.
Cattell, R. B. (1945b). The principal trait dusters for describing personality.
Psychological Bulletin, 42, 129-161.
Cattell, R. B., Eber, H. W., & Tatsuoka, M. M. (1970). Handbook for the Sixteen
Personality Factor Questionnaire {16PF). Champaign, IL: IPAT.
Ciarrochi, J., Chan, A. Y. C., & Bajgar, J. (2001). Measuring emotional intelligence in
adolescents. Personality and Individual Differences, 31(7), 1105–1119.
Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1976). Age differences in personality structure: A
duster analytic approach. journal of Gerontology, 31, 564-570
Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1992). NEO PI-R professional manual. Odessa, FL:
Psychological Assessment Resources
Clayton, E. (1996). Psychological Self-Help. Chapter 5: Stress, Trauma, Anxiety,
Fears and Psychosomatic Disorders.

Das, A. (2011). Effects of personality on emotion intelligence between professional

and nonprofessional students: some exploratory evidence. Asia Journal of Management
Research, 1(2), 746-758.
Davies, M., Stankov, L., & Roberts, R. D. (1998). Emotional intelligence: In search of
an elusive construct. Journal of Personality and Social Psychology, 75(4), 989–1015.

57
 Digman M., & Takemoto-Chock, N. K. (1981). Factors in the natural language of
personality: Re-analysis and comparison of six major studies. Multivariate Behavioral
Research, 16, 149-170.
Ellison, N. B., Boyd, D. (2013). Sociality through social network sites. In Dutton, W.
H. (Ed.), The Oxford handbook of Internet studies (pp. 151–172). Oxford University Press.
Eysenck, H. J. (1991). Dimensions of personality: 16, 5, or 3?--criteria for a
taxonomic paradigm. Personality and Individual Differences, 12, 773-790.
Eysenck, H. J. (1992). Four ways five factors are not basic. Personality and Individual
Differences, 13, 667-673.
Eysenck, H. J. (1997). Personality and experimental psychology: The unification of
psychology and the possibility of a paradigm. journal of Personality and Social Psychology,
73, 1224-1237
Feist, G. J., & Feist, J. (2009). Theories of Personalities (7th ed.). New York, NY:
McGraw-Hill.
Fernández-Berrocal, P., & Extremera, N. (2006). Emotional intelligence: A theoretical
and empirical review of its first 15 years of history. Psicothema, 18(Suppl), 7–12
Freedman, J. (2004). Emotional WHAT? World Business Academy Rekindling the
Human Spirit in Business, 18(1).

Funder, D. C., Ozer, D. J. (2019). Evaluating effect size in psychological research:

Sense and nonsense. Advances in Methods and Practices in Psychological Science, 2(2), 156–
168.

Kemp, S. (2020). More than half of the people on earth now use social media.

Krause, K. Baum, A. Baumann and H. Krasnova (2019). "Unifying the detrimental

and beneficial effects of social network site use on selfesteem: a systematic literature review,"
Media Psychology, pp. 1-38.

Gayathri, N & Meenakshi, K (2013). Emotional Intelligence in the Indian Context.

Global Journal of Human Social Science Linguistics & Education, 13(8).

Goldberg, L.R. (1990). An alternative “description of personality”: The Big-Five

factor structure. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 1216–1229.

Goldberg, L.R. (1992). The development of markers for the BigFive structure.
Psychological Assessment, 4, 26–42.

58
 Goldberg, L. R. (1993). The structure of phenotypic personality traits. American
Psychologist, 48(1), 26-34.

Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. New York: Bantam Books.

Goleman, D. (1998). What makes a leader? Harvard Business Review, 76(6), 93-102

Guan, S. Hain, J. Cabrera and A. Rodarte, (2019). "Social Media Use and Empathy: A
Mini Meta Analysis," Social Networking,147-157.

Gowri, S. U & Keerthi K. (2010). Emotional intelligence among middle school

teachers. With reference to Nagapatinam district, Tamil Nadu. Munich Personal RePEc
Archive.

Hemenover, S. H. (2003). The good, the bad, and the healthy: Impacts of emotional
disclosure of trauma on resilient self-concept and psychological distress. Personality and
Social Psychology Bulletin.

Hogan, R. (1996). A socioanalytic perspective on the five-factor model. In J. S.

Wiggins {Ed.), The five-factor model of personality: Theoretical perspectives (pp. 180-207).
New York: Guilford Press.

Hornung, S. Dittes and S. Smolnik (2018). "When Emotions Go Social-Understanding

The Role of Emotional Intelligence in Social Network Use,"

Hume, D.: Emotions and Moods. In: Robbins, S.P., Judge, T.A. (eds.) Organizational
Behavior, pp. 258–297.

Hunt, M. G., Marx, R., Lipson, C., & Young, J. (2018). No more FOMO: Limiting
social media decreases loneliness and depression. Journal of Social and Clinical
Psychology, 37(10), 751–768.

J., Qureshi, N., Ashraf, M. A., Rasool, S. F., & Asghar, M. Z. (2021). The Effect of
Emotional Intelligence and Academic Social Networking Sites on Academic Performance
During the COVID-19 Pandemic. Psychology research and behavior management, 14, 905.
Jerusalem, M., & Schwarzer, R. (1995). Generalized self-efficacy scale. Measures in
health psychology: A user’s portfolio. Causal and control beliefs, 1, 35-37.

59
 John, 0. P., & Robins, R. W. (1998). Recent trends in Big Five research: Development,
predictive validity, and personality types. In ]. Bermudez et al. (Eds.), Personality psychology
in Europe (Vol. 6, pp. 6-16). Tilburg, The Netherlands: Tilburg University Press.
Jones, K., & Day, J. D. (1997). Discrimination of two aspects of cognitive-social
intelligence from academic intelligence. Journal of Educational Psychology, 89(3), 486–497.
John, O. P. & Srivastava, S. (1999). The Big Five Trait Taxonomy: History,
Measurement, and Theoretical Perspectives. În L. A. Pervin & O. P. John (Ed.), Handbook of
Personality: Theory and Research (vol. 2, pp. 102-138). New York: Guilford Press.
Kennedy-Moore, E., & Watson, J. C. (2001). Expressing emotion: Myths, realities,
and therapeutic strategies. Guilford Press.
Lohman, D. (1993). Teaching and testing to develop fluid abilities. Educational
Researcher, 22(7), 12–23.
Lopes, P. N., Salovey, P., & Straus, R. (2003). Emotional intelligence, personality, and
the perceived quality of social relationships. Personality and Individual Differences, 35(3),
641–658.

Maccoby, M. (2008). To win the respect of followers, leaders need personality

intelligence, Ivey Business Journal Online, 72(3), 1.

Maier, S. Laumer, A. Eckhardt and T. Weitzel (2012). When Social Networking Turns
to Social Overload: Explaining the Stress, Emotional Exhaustion, and Quitting Behavior from
Social Network Sites' Users, in ECIS 2012 Proceedings.

Mayer, J. D., & Salovey, P. (1993). The intelligence of emotional intelligence.

Intelligence, 17(4), 443–450.

Mayer, J. D. & Salovey, P. (1997). What is emotional intelligence? In P. Salovey &

D. Sluyter (Eds.), Emotional Development and Emotional Intelligence: Implications for
Educators (pp. 3-31). New York: Basic Books

Mayer, J.D., Salovey, P., & Caruso, D. (2000). Models of emotional intelligence. In
J.R. Sternburg (Ed.), Handbook of Intelligence (pp. 396-420). Cambridge, UK: Cambridge
University Press.

Mayer, J. D., Salovey, P., & Caruso, D. (2002). Mayer-Salovey-Caruso emotional

intelligence test manual. Toronto, ON: Multi-Health Systems.

60
 Mayer, J. D., Salovey, P., Caruso, D. R., & Sitarenios, G. (2001). Emotional
intelligence as a standard intelligence. [Comment/Reply]. Emotion, 1(3), 232-242.

MĂHĂȚ, A. C. (2020). The impact of the Time Spent on Social Networks on

Emotional Intelligence in Adolescents. Educația Plus, 26(1), 239-246.

McAdams, D.P. (1992). The five-factor model in personality: A critical appraisal.

Journal of Personality, 60, 329-361.

McCrae, R.R., & Costa, P.T., Jr. (1987). Validation of the fivefactor model of
personality across instruments and observers. Journal of Personality and Social Psychology,
52, 81–90

McCrae, R. R., & Costa, P. T. (1999). A five-factor theory of personality. În: L. A.

Pervin & O. P. John (Ed.), Handbook of Personality: Theory and Research, (pp. 139-153).
New York: Guilford.

Moroń M., Biolik-Moroń M. (2021). Trait emotional intelligence and emotional

experiences during the COVID-19 pandemic outbreak in poland: a daily diary study
M. Jan, S. Soomro and N. Ahmad, "Impact of Social Media on Self-Esteem,"
European Scientific Journal, vol. 13, no. 23, pp. 329-341, 2017.
Norman, W. T. (1963). Toward an adequate taxonomy of personality attributes:
Replicated factor structure in peer nomination personality ratings. journal of Abnormal and
Social Psychology, 66, 574-583.
Norman, W. T. (1967). 2,800 personality trait descriptors: Normative operating
characteristics for a university population. Unpublished paper, Department of Psychology,
University of Michigan.
Papadogiannis, P. K., Logan, D., & Sitarenios, G. (2009). An ability model of
emotional intelligence: A rationale, description, and application of the Mayer Salovey Caruso
Emotional Intelligence Test (MSCEIT). In C. Stough, D. H. Saklofske, & J. D. A. Parker
(Eds.), Assessing emotional intelligence: Theory, research, and applications (pp. 9–40). New
York: Springer.
Pennebaker, J. W. (1997). Writing about emotional experiences as a therapeutic
process. Psychological Science, 8, 162.
Pervin, L. A. (1994). A critical analysis of cur~ rent trait theory. Psychological
Inquiry, 5, 103-113.

61
 Petrides, K. V., & Furnham, A. (2000). On the dimensional structure of emotional
intelligence. Personality and Individual Differences, 29(2), 313–320.
Rempel, J. K., Holmes, J. G., & Zanna, M. P. (1985). Trust in close
relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 49(1), 95–112.
Rime, B., & Zech, E. (2001). The social sharing of emotion: Interpersonal and
collective dimensions. Boletin de Psicologia, 70, 97-108.
Rivers, S. E., Brackett, M. A., Salovey, P., & Mayer, J. D. (2007). Measuring
emotional intelligence as a set of mental abilities. In G. Matthews, M. Zeidner, & R. Roberts
(Eds.), Emotional intelligence: Knowns and unknowns (pp. 230–257). Oxford: Oxford
University Press.
Roger, D., & Najarian, B. (1989). The construction and validation of a new scale for
measuring emotion control. Personality and Individual Differences, 10(8), 845–853.
Salovey, P., & Mayer, J. D. (1990). Emotional Intelligence. Imagination, Cognition &
Personality , 9 (3), 185-211.

Saklofske, D. H., Austin, E. J., & Minski, P. S. (2003). Factor structure and validity of
a trait emotional intelligence measure. Personality and Individual Differences, 34(5), 1091-
1100.

Saucier, G., & Goldberg, L.R. (2001). Lexical studies of indigenous personality
factors: Premises, products, and prospects. Journal of Personality, 69, 847–879.

Schutte, N. S., Malouff, J. M., & Bhullar, N. (2009). The Assessing Emotions Scale.
În C. Stough, D. Saklofske & J. Parker (Ed.), The Assessment of Emotional Intelligence (pp.
119-135). New York: Springer Publishing.

Schutte, N. S., Malouff, J. M., Hall, L. E., Haggerty, D. J., Cooper, J. T., Golden, C. J.,
& Dornheim, L. (1998). Development and Validation of a Measure of Emotional
Intelligence. Personality and Individual Differences, 25(2), 167-177.

Shen, C. (2018)."The Influence of Social Media on the Empathy Levels of Chinese

Secondary Students," International Journal of Psychological Studies, 7-12

Stankov, L., & Crawford, J. D. (1997). Self-confidence and performance on tests of

cognitive abilities. Intelligence, 25(2), 93–109.

62
 Sternberg, R. J., & Wagner, R. K. (1993). The geocentric view of intelligence and job
performance is wrong. Current Directions in Psychological Science, 2(1), 1–5.

Sternberg, R. J., Wagner, R. K., Williams, W. M., & Horvath, J. A. (1995). Testing
common sense. American Psychologist, 50(11), 912–927.

Tupes, E.C., & Christal, R.E. (1992). Recurrent personality factors based on trait
ratings. Journal of Personality, 60, 225–251. (Original work published 1961).

Twenge, J. M., Campbell, W. K. (2019). Media use is linked to lower psychological

well-being: Evidence from three datasets. Psychiatric Quarterly, 90(2), 311–331.

Van Rooy, D. L., & Viswesvaran, C. (2007). Assessing emotional intelligence in

adults: A Review of existing instruments and their application to increase human
performance. In R. Bar-On, J. G. Maree, & M. J. Elias (Eds.). Educating People to be
Emotionally Intelligent: Scientific Guidelines for Enhancing Human Performance.
Heinemann Publishers, Portsmouth, NH.

Verduyn, P., Gugushvili, N., Massar, K., Täht, K., Kross, E. (2020). Social
comparison on social networking sites. Current Opinion in Psychology, 36, 32–37.

Verduyn, P., Lee, D. S., Park, J., Shablack, H., Orvell, A., Bayer, J., Ybarra, O.,
Jonides, J., Kross, E. (2015). Passive Facebook usage undermines affective well-being:
Experimental and longitudinal evidence. Journal of Experimental Psychology: General,
144(2), 480–488.

Verduyn, P., Ybarra, O., Résibois, M., Jonides, J., Kross, E. (2017). Do social network
sites enhance or undermine subjective well-being? A critical review. Social Issues and Policy
Review, 11(1), 274–302

Warner, J. (2010). Emotional Intelligence Assessment. ReadyToManage, Inc.

Wendorf-Heldt, K. K. (2009). Emotional Intelligence: The Link to School leadership

Practices that increase Student Achievement. Milwaukee: Cardinal Stritch University

Wiggins, J. S. (Ed.). (1996). The five-factor model of personality: Theoretical

perspectives. New York: Guilford Press.

63
 Wiggins, J. S ., & Trapnell, P. D. ( 1996). A dyadicinteractional perspective on the
five-factor model. In J. S. Wiggins (Ed.), The five-factor model of personality: Theoretical
perspectives (pp. 180-207). New York: Guilford Press.

Wong, C. T., Day, J. D., Maxwell, S. E., & Meara, N. M. (1995). A multitrait-
multimethod study of academic and social intelligence in college students. Journal of
Educational Psychology, 87(1), 117–133.

64
ANEXE

Instrument de cercetare- Pivot Tabel

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați rețelelor sociale zilnic? (2)

Genul dvs. Des Rar Total general

Feminin 86,67% 83,33% 85,71%

Masculin 13,33% 16,67% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați rețelelor sociale zilnic? (2)

Vârsta dvs. Des Rar Total general

12 2,22% 1,59%

18 2,22% 1,59%

20 4,44% 3,17%

21 37,78% 50,00% 41,27%

22 33,33% 22,22% 30,16%

23 15,56% 11,11%

24 2,22% 1,59%

26 5,56% 1,59%

27 5,56% 1,59%

40 2,22% 1,59%

47 5,56% 1,59%

52 5,56% 1,59%

60 5,56% 1,59%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați rețelelor sociale zilnic? (2)

Date grupate pentru Vârsta dvs. Des Rar Total general

0 - 19 4,44% 3,17%

20 - 39 93,33% 83,33% 90,48%

65
40 - 59 2,22% 11,11% 4,76%

60 - 79 5,56% 1,59%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Ultimele studii absolvite: Des Rar general

Studii gimnaziale 2,22% 1,59%

Studii liceale 60,00% 77,78% 65,08%

Studii postuniversitare 2,22% 11,11% 4,76%

Studii primare 2,22% 1,59%

Studii superioare 33,33% 11,11% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Pe câte rețele sociale dețineți un cont de utilizator? Des Rar general

1 5,56% 1,59%

2 11,11% 3,17%

3 13,33% 11,11% 12,70%

4 24,44% 27,78% 25,40%

5 sau mai multe 62,22% 33,33% 53,97%

Nu dețin 11,11% 3,17%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
În medie câte rețele sociale utilizați zilnic? Des Rar general

66
 1 2,22% 22,22% 7,94%

2 13,33% 11,11% 12,70%

3 35,56% 27,78% 33,33%

4 26,67% 27,78% 26,98%

5 sau mai multe 22,22% 5,56% 17,46%

Nu utilizez 5,56% 1,59%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Știu când să discut cu alții despre problemele mele personale. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 6,67% 5,56% 6,35%

3 8,89% 16,67% 11,11%

4 44,44% 33,33% 41,27%

5 37,78% 44,44% 39,68%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Când mă confrunt cu obstacole, îmi amintesc de vremurile în care Total

m-am confruntat cu obstacole similare și le-am depășit. Des Rar general

1 5,56% 1,59%

2 8,89% 5,56% 7,94%

3 17,78% 22,22% 19,05%

4 35,56% 33,33% 34,92%

5 37,78% 33,33% 36,51%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

67
Mă aștept să mă descurc bine la majoritatea lucrurilor pe care le Total
încerc. Des Rar general

2 2,22% 11,11% 4,76%

3 28,89% 44,44% 33,33%

4 26,67% 16,67% 23,81%

5 42,22% 27,78% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Le este ușor altor persoane să aibă încredere în mine. Des Rar general

1 2,22% 5,56% 3,17%

2 2,22% 1,59%

3 11,11% 11,11% 11,11%

4 42,22% 38,89% 41,27%

5 42,22% 44,44% 42,86%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Îmi este greu să înțeleg mesajele non-verbale ale altor persoane. Des Rar general

1 28,89% 27,78% 28,57%

2 35,56% 22,22% 31,75%

3 22,22% 27,78% 23,81%

4 8,89% 16,67% 11,11%

5 4,44% 5,56% 4,76%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

68
Unele dintre evenimentele majore ale vieții mele m-au determinat
să reevaluez ceea ce este important și ceea ce nu este important Total
pentru mine. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 2,22% 1,59%

3 13,33% 5,56% 11,11%

4 26,67% 55,56% 34,92%

5 55,56% 38,89% 50,79%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Când starea mea de spirit se schimbă, văd noi posibilități. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 6,67% 4,76%

3 37,78% 27,78% 34,92%

4 20,00% 61,11% 31,75%

5 33,33% 11,11% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Emoțiile sunt unul dintre lucrurile care îmi fac viața să merite Total
trăită. Des Rar general

2 11,11% 3,17%

3 17,78% 22,22% 19,05%

4 33,33% 22,22% 30,16%

5 48,89% 44,44% 47,62%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

COUNTA din Marcaj de timp rețelelor sociale zilnic?

69
 (2)

Total
Sunt conștient/ă de emoțiile mele pe măsură ce le experimentez. Des Rar general

1 5,56% 1,59%

2 2,22% 5,56% 3,17%

3 8,89% 11,11% 9,52%

4 33,33% 38,89% 34,92%

5 55,56% 38,89% 50,79%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Mă aștept să se întâmple lucruri bune. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 5,56% 1,59%

3 15,56% 33,33% 20,63%

4 37,78% 22,22% 33,33%

5 44,44% 38,89% 42,86%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Îmi place să împărtășesc emoțiile mele cu ceilalți. Des Rar general

1 4,44% 16,67% 7,94%

2 8,89% 5,56% 7,94%

3 24,44% 27,78% 25,40%

4 24,44% 11,11% 20,63%

5 37,78% 38,89% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați

70
 rețelelor sociale zilnic?
(2)

Când experimentez o emoție pozitivă, știu cum să o mențin cât mai Total
mult timp. Des Rar general

1 4,44% 3,17%

2 13,33% 11,11% 12,70%

3 33,33% 50,00% 38,10%

4 24,44% 27,78% 25,40%

5 24,44% 11,11% 20,63%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Organizez lucruri de care ceilalți se bucură. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 11,11% 5,56% 9,52%

3 17,78% 33,33% 22,22%

4 44,44% 38,89% 42,86%

5 24,44% 22,22% 23,81%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Caut activități care mă fac fericit/ă Des Rar general

2 2,22% 5,56% 3,17%

3 13,33% 27,78% 17,46%

4 17,78% 16,67% 17,46%

5 66,67% 50,00% 61,90%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați

71
 rețelelor sociale zilnic?
(2)

Sunt conștient/ă de mesajele non-verbale pe care le transmit Total

celorlalți. Des Rar general

2 8,89% 11,11% 9,52%

3 28,89% 16,67% 25,40%

4 26,67% 38,89% 30,16%

5 35,56% 33,33% 34,92%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Mă prezint într-un mod în care reușesc să creez o impresie bună Total

celorlalți. Des Rar general

3 26,67% 16,67% 23,81%

4 35,56% 50,00% 39,68%

5 37,78% 33,33% 36,51%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Când am o dispoziție pozitivă, îmi este ușor să rezolv probleme. Des Rar general

2 2,22% 1,59%

3 6,67% 11,11% 7,94%

4 31,11% 33,33% 31,75%

5 60,00% 55,56% 58,73%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Privind expresiile faciale ale oamenilor, îmi dau seama de Des Rar Total

72
emoțiile pe care aceștia le experimentează. general

2 2,22% 1,59%

3 13,33% 22,22% 15,87%

4 35,56% 44,44% 38,10%

5 48,89% 33,33% 44,44%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Știu de ce mi se schimbă emoțiile. Des Rar general

1 8,89% 11,11% 9,52%

2 8,89% 16,67% 11,11%

3 28,89% 16,67% 25,40%

4 37,78% 22,22% 33,33%

5 15,56% 33,33% 20,63%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Când am o dispoziție pozitivă, îmi vin cu ușurință idei noi. Des Rar general

3 24,44% 16,67% 22,22%

4 35,56% 27,78% 33,33%

5 40,00% 55,56% 44,44%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Am control asupra emoțiilor mele. Des Rar general

1 8,89% 5,56% 7,94%

73
 2 22,22% 22,22% 22,22%

3 40,00% 33,33% 38,10%

4 17,78% 22,22% 19,05%

5 11,11% 16,67% 12,70%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Îmi recunosc cu ușurință emoțiile pe măsură ce le experimentez. Des Rar general

2 4,44% 5,56% 4,76%

3 33,33% 16,67% 28,57%

4 33,33% 50,00% 38,10%

5 28,89% 27,78% 28,57%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Mă motivez imaginându-mi un rezultat bun din lucrul pe care îl Total

realizez. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 6,67% 5,56% 6,35%

3 17,78% 11,11% 15,87%

4 28,89% 44,44% 33,33%

5 44,44% 38,89% 42,86%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Îi complimentez pe alții atunci când fac ceva bine. Des Rar general

74
 2 4,44% 3,17%

3 8,89% 16,67% 11,11%

4 26,67% 16,67% 23,81%

5 60,00% 66,67% 61,90%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Sunt conștient/ă de mesajele non-verbale transmise de alte Total

persoane. Des Rar general

2 4,44% 11,11% 6,35%

3 24,44% 16,67% 22,22%

4 26,67% 38,89% 30,16%

5 44,44% 33,33% 41,27%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Când o altă persoană îmi spune despre un eveniment important

din viața lui/ei, aproape simt că am experimentat acest eveniment Total
eu însumi. Des Rar general

1 4,44% 3,17%

2 6,67% 16,67% 9,52%

3 26,67% 33,33% 28,57%

4 33,33% 33,33% 33,33%

5 28,89% 16,67% 25,40%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Atunci când simt că mi se schimbă emoțiile, tind să vin cu idei noi. Des Rar general

75
 1 2,22% 5,56% 3,17%

2 15,56% 5,56% 12,70%

3 40,00% 44,44% 41,27%

4 28,89% 22,22% 26,98%

5 13,33% 22,22% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Când mă confrunt cu o provocare renunț, deoarece cred că voi Total

eșua. Des Rar general

1 28,89% 22,22% 26,98%

2 28,89% 38,89% 31,75%

3 24,44% 38,89% 28,57%

4 13,33% 9,52%

5 4,44% 3,17%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Știu ce simt ceilalți oameni doar uitându-mă la ei. Des Rar general

1 8,89% 6,35%

2 11,11% 16,67% 12,70%

3 35,56% 50,00% 39,68%

4 22,22% 27,78% 23,81%

5 22,22% 5,56% 17,46%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îi ajut pe ceilalți să se simtă mai bine atunci când se află într-o Des Rar Total

76
dispoziție proastă. general

1 2,22% 1,59%

3 11,11% 16,67% 12,70%

4 42,22% 44,44% 42,86%

5 44,44% 38,89% 42,86%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Folosesc dispoziții bune pentru a mă ajuta să încerc în continuare Total

să trec peste obstacole. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 4,44% 5,56% 4,76%

3 28,89% 27,78% 28,57%

4 37,78% 38,89% 38,10%

5 26,67% 27,78% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îmi pot da seama de felul în care ceilalți oameni se simt ascultând Total
tonul vocii lor. Des Rar general

1 4,44% 3,17%

2 4,44% 3,17%

3 17,78% 33,33% 22,22%

4 35,56% 22,22% 31,75%

5 37,78% 44,44% 39,68%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

77
 Total
Îmi este greu să înțeleg de ce oamenii se simt într-un anumit fel. Des Rar general

1 28,89% 22,22% 26,98%

2 28,89% 33,33% 30,16%

3 26,67% 27,78% 26,98%

4 6,67% 11,11% 7,94%

5 8,89% 5,56% 7,94%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
M-aş plictisi destul de mult într-o vizită la o galerie de artă. Des Rar general

1 33,33% 27,78% 31,75%

2 22,22% 27,78% 23,81%

3 22,22% 22,22% 22,22%

4 8,89% 16,67% 11,11%

5 13,33% 5,56% 11,11%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îmi planific şi îmi organizez activităţile pentru a evita agitaţia de Total

ultim moment. Des Rar general

1 15,56% 27,78% 19,05%

2 15,56% 11,11%

3 26,67% 33,33% 28,57%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 20,00% 22,22% 20,63%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

COUNTA din Marcaj de timp rețelelor sociale zilnic?

78
 (2)

Rareori port pică altor persoane, chiar dacă acestea au greşit Total
faţă de mine. Des Rar general

1 2,22% 11,11% 4,76%

2 22,22% 16,67% 20,63%

3 22,22% 5,56% 17,46%

4 22,22% 55,56% 31,75%

5 31,11% 11,11% 25,40%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Sunt destul de mulţumit/ă de propria persoană, în general. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 4,44% 11,11% 6,35%

3 17,78% 27,78% 20,63%

4 37,78% 38,89% 38,10%

5 37,78% 22,22% 33,33%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Mi-ar fi frică să călătoresc în condiţii meteorologice nefavorabile. Des Rar general

1 8,89% 11,11% 9,52%

2 6,67% 50,00% 19,05%

3 33,33% 16,67% 28,57%

4 31,11% 22,22% 28,57%

5 20,00% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați

79
 rețelelor sociale zilnic?
(2)

Nu aş folosi linguşeala pentru a obţine o promovare la muncă, Total

chiar dacă aş crede că pot reuşi în acest fel. Des Rar general

1 6,67% 11,11% 7,94%

2 11,11% 7,94%

3 17,78% 22,22% 19,05%

4 15,56% 11,11% 14,29%

5 48,89% 55,56% 50,79%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Sunt interesat/ă să învăţ despre istoria şi politica altor ţări. Des Rar general

1 8,89% 6,35%

2 15,56% 11,11% 14,29%

3 13,33% 22,22% 15,87%

4 37,78% 33,33% 36,51%

5 24,44% 33,33% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Deseori mă silesc să trag tare atunci când încerc să ating un Total

obiectiv. Des Rar general

1 8,89% 6,35%

2 11,11% 11,11% 11,11%

3 26,67% 27,78% 26,98%

4 13,33% 22,22% 15,87%

5 40,00% 38,89% 39,68%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

80
 Cât timp alocați
rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Mi se spune uneori să sunt prea critic/ă faţă de ceilalţi. Des Rar general

1 15,56% 11,11%

2 17,78% 27,78% 20,63%

3 20,00% 33,33% 23,81%

4 17,78% 16,67% 17,46%

5 28,89% 22,22% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Rareori îmi exprim opiniile în cadrul întâlnirilor de grup. Des Rar general

1 11,11% 27,78% 15,87%

2 28,89% 16,67% 25,40%

3 24,44% 38,89% 28,57%

4 20,00% 11,11% 17,46%

5 15,56% 5,56% 12,70%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Câteodată nu mă pot opri din a-mi face griji, chiar şi pentru Total
lucruri mărunte. Des Rar general

1 4,44% 3,17%

2 11,11% 5,56% 9,52%

3 20,00% 16,67% 19,05%

4 11,11% 33,33% 17,46%

5 53,33% 44,44% 50,79%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

81
 Cât timp alocați
rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Dacă aş şti că nu aş fi prins/ă niciodată, aş fi dispus/ă să fur un Total

milion de dolari. Des Rar general

1 15,56% 22,22% 17,46%

2 11,11% 16,67% 12,70%

3 22,22% 33,33% 25,40%

4 17,78% 5,56% 14,29%

5 33,33% 22,22% 30,16%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Mi-ar plăcea să creez o operă de artă, cum ar fi un roman, un Total

cântec sau o pictură. Des Rar general

1 13,33% 5,56% 11,11%

2 11,11% 5,56% 9,52%

3 8,89% 27,78% 14,29%

4 24,44% 11,11% 20,63%

5 42,22% 50,00% 44,44%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Atunci când lucrez la ceva, nu prea acord atenţie detaliilor mici. Des Rar general

1 33,33% 55,56% 39,68%

2 15,56% 16,67% 15,87%

3 22,22% 11,11% 19,05%

4 15,56% 5,56% 12,70%

5 13,33% 11,11% 12,70%

82
Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Oamenii îmi spun uneori că sunt prea încăpăţânat/ă. Des Rar general

1 6,67% 5,56% 6,35%

2 13,33% 9,52%

3 20,00% 16,67% 19,05%

4 26,67% 44,44% 31,75%

5 33,33% 33,33% 33,33%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îmi plac mai mult activităţile care implică interacţiuni sociale Total
decât cele care implică muncă individuală. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

2 17,78% 38,89% 23,81%

3 24,44% 27,78% 25,40%

4 24,44% 16,67% 22,22%

5 28,89% 11,11% 23,81%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Atunci când trec printr-o experienţă dureroasă am nevoie de Total

cineva care să mă facă să mă simt mai bine. Des Rar general

1 2,22% 5,56% 3,17%

2 11,11% 11,11% 11,11%

3 20,00% 16,67% 19,05%

4 24,44% 38,89% 28,57%

83
 5 42,22% 27,78% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Nu este foarte important pentru mine să am bani mulţi. Des Rar general

1 20,00% 16,67% 19,05%

2 33,33% 16,67% 28,57%

3 26,67% 55,56% 34,92%

4 8,89% 11,11% 9,52%

5 11,11% 7,94%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Cred că este o pierdere de timp să băgăm în seamă ideile Total

radicale. Des Rar general

1 8,89% 16,67% 11,11%

2 26,67% 33,33% 28,57%

3 37,78% 50,00% 41,27%

4 15,56% 11,11%

5 11,11% 7,94%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Iau decizii mai degrabă pe baza a ceea ce simt în acel moment şi Total
nu pe baza unei cugetări atente. Des Rar general

1 15,56% 22,22% 17,46%

2 17,78% 33,33% 22,22%

3 28,89% 16,67% 25,40%

84
 4 17,78% 16,67% 17,46%

5 20,00% 11,11% 17,46%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Oamenii mă percep ca fiind o persoană care îşi pierde cumpătul Total

foarte repede. Des Rar general

1 22,22% 22,22% 22,22%

2 13,33% 33,33% 19,05%

3 22,22% 33,33% 25,40%

4 13,33% 5,56% 11,11%

5 28,89% 5,56% 22,22%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
În majoritatea zilelor sunt vesel/ă şi optimist/ă. Des Rar general

2 4,44% 3,17%

3 28,89% 55,56% 36,51%

4 22,22% 22,22% 22,22%

5 44,44% 22,22% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îmi vine să plâng de fiecare dată când văd alte persoane Total
plângând. Des Rar general

1 22,22% 11,11% 19,05%

2 22,22% 33,33% 25,40%

3 26,67% 11,11% 22,22%

85
 4 8,89% 33,33% 15,87%

5 20,00% 11,11% 17,46%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Cred că mi se cuvine mai mult respect decât unei persoane Total

obişnuite. Des Rar general

1 33,33% 22,22% 30,16%

2 26,67% 27,78% 26,98%

3 22,22% 38,89% 26,98%

4 4,44% 11,11% 6,35%

5 13,33% 9,52%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Dacă aş avea posibilitatea, mi-ar plăcea să particip la un concert Total

de muzică clasică. Des Rar general

1 11,11% 11,11% 11,11%

2 15,56% 11,11% 14,29%

3 28,89% 50,00% 34,92%

4 15,56% 5,56% 12,70%

5 28,89% 22,22% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Atunci când lucrez, am uneori dificultăţi din cauză că sunt Total

dezordonat/ă. Des Rar general

1 24,44% 27,78% 25,40%

2 15,56% 22,22% 17,46%

86
 3 13,33% 38,89% 20,63%

4 22,22% 5,56% 17,46%

5 24,44% 5,56% 19,05%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Atitudinea pe care o am faţă de oamenii care s-au purtat urât cu Total

mine este „uită şi iartă”. Des Rar general

1 4,44% 11,11% 6,35%

2 24,44% 22,22% 23,81%

3 22,22% 22,22% 22,22%

4 28,89% 27,78% 28,57%

5 20,00% 16,67% 19,05%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Simt ca sunt o persoană nepopulară. Des Rar general

1 13,33% 27,78% 17,46%

2 33,33% 5,56% 25,40%

3 22,22% 44,44% 28,57%

4 20,00% 11,11% 17,46%

5 11,11% 11,11% 11,11%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Mă tem foarte mult de pericolele care mă pot afecta din punct de Total
vedere fizic. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

87
 2 11,11% 22,22% 14,29%

3 33,33% 38,89% 34,92%

4 26,67% 27,78% 26,98%

5 24,44% 5,56% 19,05%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Dacă vreau ceva de la cineva, o să râd chiar şi la cele mai Total

proaste glume ale acelei persoane. Des Rar general

1 42,22% 38,89% 41,27%

2 13,33% 38,89% 20,63%

3 17,78% 11,11% 15,87%

4 17,78% 11,11% 15,87%

5 8,89% 6,35%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Nu mi-a plăcut niciodată să răsfoiesc o enciclopedie. Des Rar general

1 35,56% 33,33% 34,92%

2 28,89% 27,78% 28,57%

3 8,89% 33,33% 15,87%

4 13,33% 5,56% 11,11%

5 13,33% 9,52%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Lucrez doar atât cât este nevoie pentru a-mi face treaba. Des Rar general

88
 1 8,89% 5,56% 7,94%

2 26,67% 33,33% 28,57%

3 26,67% 44,44% 31,75%

4 17,78% 16,67% 17,46%

5 20,00% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Tind să fiu indulgent atunci când îi judec pe alţii. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

2 8,89% 22,22% 12,70%

3 37,78% 38,89% 38,10%

4 17,78% 16,67% 17,46%

5 31,11% 16,67% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
De obicei, în situaţiile sociale eu sunt cel/cea care are iniţiativa. Des Rar general

1 2,22% 5,56% 3,17%

2 24,44% 11,11% 20,63%

3 24,44% 44,44% 30,16%

4 17,78% 33,33% 22,22%

5 31,11% 5,56% 23,81%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Îmi fac mai puţine griji decât majoritatea celorlalţi oameni. Des Rar Total

89
 general

1 24,44% 27,78% 25,40%

2 26,67% 22,22% 25,40%

3 22,22% 33,33% 25,40%

4 11,11% 16,67% 12,70%

5 15,56% 11,11%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Nu aş accepta niciodată mită, nici dacă ar fi vorba despre o sumă Total

foarte mare de bani. Des Rar general

1 2,22% 5,56% 3,17%

2 13,33% 11,11% 12,70%

3 31,11% 27,78% 30,16%

4 13,33% 22,22% 15,87%

5 40,00% 33,33% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Oamenii mi-au spus deseori că am o imaginaţie bogată. Des Rar general

1 2,22% 5,56% 3,17%

2 8,89% 11,11% 9,52%

3 24,44% 11,11% 20,63%

4 22,22% 33,33% 25,40%

5 42,22% 38,89% 41,27%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

90
Încerc îtotdeauna să fiu precis/ă în munca mea, chiar dacă astfel Total
munca mea durează mai mult. Des Rar general

2 6,67% 4,76%

3 20,00% 16,67% 19,05%

4 24,44% 33,33% 26,98%

5 48,89% 50,00% 49,21%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

De obicei sunt destul de flexibil/ă în opiniile mele, atunci când Total

ceilalţi nu sunt de acord cu mine. Des Rar general

1 6,67% 11,11% 7,94%

2 11,11% 16,67% 12,70%

3 28,89% 27,78% 28,57%

4 24,44% 22,22% 23,81%

5 28,89% 22,22% 26,98%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Primul lucru pe care îl fac atunci când mă aflu într-un loc nou Total
este să-mi fac prieteni. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

2 20,00% 16,67% 19,05%

3 31,11% 38,89% 33,33%

4 8,89% 22,22% 12,70%

5 35,56% 16,67% 30,16%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

91
Pot gestiona situaţiile dificile fără a avea nevoie de sprijin Total
emoţional din partea altcuiva. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

2 20,00% 22,22% 20,63%

3 37,78% 44,44% 39,68%

4 26,67% 16,67% 23,81%

5 11,11% 11,11% 11,11%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Mi-ar face multă plăcere să deţin bunuri scumpe, luxoase. Des Rar general

1 11,11% 7,94%

2 4,44% 22,22% 9,52%

3 22,22% 33,33% 25,40%

4 31,11% 33,33% 31,75%

5 31,11% 11,11% 25,40%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Îmi plac persoanele care au puncte de vedere neconvenţionale. Des Rar general

2 4,44% 3,17%

3 33,33% 33,33% 33,33%

4 22,22% 33,33% 25,40%

5 40,00% 33,33% 38,10%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

92
Fac multe greşeli din cauză că nu mă gândesc înainte de a Total
acţiona. Des Rar general

1 13,33% 22,22% 15,87%

2 24,44% 44,44% 30,16%

3 24,44% 22,22% 23,81%

4 17,78% 11,11% 15,87%

5 20,00% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Cei mai mulţi oameni tind să se înfurie mai repede decât mine. Des Rar general

1 6,67% 5,56% 6,35%

2 6,67% 16,67% 9,52%

3 24,44% 33,33% 26,98%

4 22,22% 38,89% 26,98%

5 40,00% 5,56% 30,16%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Cele mai multe persoane sunt mai active şi mai dinamice decât Total
mine. Des Rar general

1 13,33% 5,56% 11,11%

2 24,44% 33,33% 26,98%

3 31,11% 27,78% 30,16%

4 20,00% 27,78% 22,22%

5 11,11% 5,56% 9,52%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

COUNTA din Marcaj de timp rețelelor sociale zilnic?

93
 (2)

Resimt emoţii puternice atunci când o persoană apropiată pleacă Total

pentru o perioadă mai lungă de timp. Des Rar general

1 4,44% 5,56% 4,76%

2 2,22% 16,67% 6,35%

3 13,33% 16,67% 14,29%

4 37,78% 44,44% 39,68%

5 42,22% 16,67% 34,92%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Vreau ca oamenii să ştie faptul că sunt o persoană importantă, cu Total

o poziţie deosebită. Des Rar general

1 17,78% 16,67% 17,46%

2 17,78% 44,44% 25,40%

3 22,22% 22,22% 22,22%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 20,00% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Vreau ca oamenii să ştie faptul că sunt o persoană importantă, cu Total

o poziţie deosebită. Des Rar general

1 17,78% 16,67% 17,46%

2 17,78% 44,44% 25,40%

3 22,22% 22,22% 22,22%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 20,00% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

COUNTA din Marcaj de timp Cât timp alocați

94
 rețelelor sociale zilnic?
(2)

Total
Nu mă consider o persoană de tip artistic sau creativ. Des Rar general

1 17,78% 27,78% 20,63%

2 26,67% 11,11% 22,22%

3 28,89% 27,78% 28,57%

4 13,33% 11,11% 12,70%

5 13,33% 22,22% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Oamenii spun deseori despre mine că sunt o persoană Total

perfecţionistă. Des Rar general

1 13,33% 9,52%

2 11,11% 7,94%

3 37,78% 27,78% 34,92%

4 11,11% 33,33% 17,46%

5 26,67% 38,89% 30,16%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Chiar și atunci când oamenii fac multe greşeli, spun rareori ceva Total
negativ. Des Rar general

1 8,89% 5,56% 7,94%

2 17,78% 22,22% 19,05%

3 26,67% 50,00% 33,33%

4 28,89% 16,67% 25,40%

5 17,78% 5,56% 14,29%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

95
 Cât timp alocați
rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Câteodată simt că nu sunt bun/ă de nimic. Des Rar general

1 20,00% 22,22% 20,63%

2 11,11% 27,78% 15,87%

3 28,89% 22,22% 26,98%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 17,78% 11,11% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Câteodată simt că nu sunt bun/ă de nimic. Des Rar general

1 20,00% 22,22% 20,63%

2 11,11% 27,78% 15,87%

3 28,89% 22,22% 26,98%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 17,78% 11,11% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Nici în cazul unei situații limită nu aş intra în panică. Des Rar general

1 33,33% 11,11% 26,98%

2 17,78% 27,78% 20,63%

3 17,78% 38,89% 23,81%

4 17,78% 16,67% 17,46%

5 13,33% 5,56% 11,11%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

96
 Cât timp alocați
rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Nu aş pretinde că îmi place cineva, doar pentru a obţine o favoare Total

de la acea persoană. Des Rar general

1 2,22% 1,59%

2 6,67% 11,11% 7,94%

3 24,44% 33,33% 26,98%

4 15,56% 16,67% 15,87%

5 51,11% 38,89% 47,62%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Total
Mi se pare plictisitor să discut filosofie. Des Rar general

1 22,22% 44,44% 28,57%

2 15,56% 16,67% 15,87%

3 31,11% 16,67% 26,98%

4 13,33% 11,11% 12,70%

5 17,78% 11,11% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Prefer să fac tot ceea ce îmi vine în minte, nu să urmez întocmai Total
un anumit plan. Des Rar general

1 6,67% 5,56% 6,35%

2 15,56% 27,78% 19,05%

3 44,44% 33,33% 41,27%

4 22,22% 16,67% 20,63%

5 11,11% 16,67% 12,70%

97
Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Atunci când oamenii îmi spun că greşesc, prima reacţie pe care o Total
am este să mă contrazic cu ei. Des Rar general

1 13,33% 22,22% 15,87%

2 26,67% 22,22% 25,40%

3 24,44% 33,33% 26,98%

4 15,56% 16,67% 15,87%

5 20,00% 5,56% 15,87%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Rămân lipsit/ă de emoţie chiar şi în situaţiile în care cei mai multi Total
oameni devin foarte sentimentali. Des Rar general

1 40,00% 44,44% 41,27%

2 33,33% 11,11% 26,98%

3 11,11% 16,67% 12,70%

4 8,89% 27,78% 14,29%

5 6,67% 4,76%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Cât timp alocați

rețelelor sociale zilnic?
COUNTA din Marcaj de timp (2)

Aş fi tentat/ă să folosesc bancnote false, dacă aş şti că nu m-ar Total

prinde nimeni. Des Rar general

1 40,00% 44,44% 41,27%

2 20,00% 22,22% 20,63%

3 13,33% 16,67% 14,29%

4 15,56% 11,11% 14,29%

98
 5 11,11% 5,56% 9,52%

Total general 100,00% 100,00% 100,00%

Instrument de cercetare- Pivot Tabel, medii generale

Des- Des-
Item Medie din... Des Rar Esantion Esantion Rar

1 Știu când să discut cu alții despre problemele mele personale. 4,09 4,17 4,11 -0,02 -0,08

Când mă confrunt cu obstacole, îmi amintesc de vremurile în care

2 m-am confruntat cu obstacole similare și le-am depășit. 4,02 3,83 3,97 0,05 0,19

Mă aștept să mă descurc bine la majoritatea lucrurilor pe care le

3 încerc. 4,09 3,61 3,95 0,14 0,48

4 Le este ușor altor persoane să aibă încredere în mine. 4,20 4,17 4,19 0,01 0,03

5 Îmi este greu să înțeleg mesajele non-verbale ale altor persoane. 2,24 2,50 2,32 -0,07 -0,26

Unele dintre evenimentele majore ale vieții mele m-au determinat

să reevaluez ceea ce este important și ceea ce nu este important
6 pentru mine. 4,31 4,33 4,32 -0,01 -0,02

7 Când starea mea de spirit se schimbă, văd noi posibilități. 3,76 3,83 3,78 -0,02 -0,08

Emoțiile sunt unul dintre lucrurile care îmi fac viața să merite
8 trăită. 4,31 4,00 4,22 0,09 0,31

9 Sunt conștient/ă de emoțiile mele pe măsură ce le experimentez. 4,42 4,00 4,30 0,12 0,42

10 Mă aștept să se întâmple lucruri bune. 4,22 3,94 4,14 0,08 0,28

11 Îmi place să împărtășesc emoțiile mele cu ceilalți. 3,82 3,50 3,73 0,09 0,32

Când experimentez o emoție pozitivă, știu cum să o mențin cât

12 mai mult timp. 3,51 3,39 3,48 0,03 0,12

13 Organizez lucruri de care ceilalți se bucură. 3,78 3,78 3,78 0,00 0,00

14 Caut activități care mă fac fericit/ă 4,49 4,11 4,38 0,11 0,38

Sunt conștient/ă de mesajele non-verbale pe care le transmit

15 celorlalți. 3,89 3,94 3,90 -0,02 -0,06

Mă prezint într-un mod în care reușesc să creez o impresie bună

16 celorlalți. 4,11 4,17 4,13 -0,02 -0,06

17 Când am o dispoziție pozitivă, îmi este ușor să rezolv probleme. 4,49 4,44 4,48 0,01 0,04

Privind expresiile faciale ale oamenilor, îmi dau seama de

18 emoțiile pe care aceștia le experimentează. 4,31 4,11 4,25 0,06 0,20

99
19 Știu de ce mi se schimbă emoțiile. 3,42 3,50 3,44 -0,02 -0,08

20 Când am o dispoziție pozitivă, îmi vin cu ușurință idei noi. 4,16 4,39 4,22 -0,07 -0,23

21 Am control asupra emoțiilor mele. 3,00 3,22 3,06 -0,06 -0,22

22 Îmi recunosc cu ușurință emoțiile pe măsură ce le experimentez. 3,87 4,00 3,90 -0,04 -0,13

Mă motivez imaginându-mi un rezultat bun din lucrul pe care îl

23 realizez. 4,07 4,17 4,10 -0,03 -0,10

24 Îi complimentez pe alții atunci când fac ceva bine. 4,42 4,50 4,44 -0,02 -0,08

Sunt conștient/ă de mesajele non-verbale transmise de alte

25 persoane. 4,11 3,94 4,06 0,05 0,17

Când o altă persoană îmi spune despre un eveniment important

din viața lui/ei, aproape simt că am experimentat acest eveniment
26 eu însumi. 3,76 3,50 3,68 0,07 0,26

Atunci când simt că mi se schimbă emoțiile, tind să vin cu idei

27 noi. 3,36 3,50 3,40 -0,04 -0,14

Când mă confrunt cu o provocare renunț, deoarece cred că voi

28 eșua. 2,36 2,17 2,30 0,05 0,19

29 Știu ce simt ceilalți oameni doar uitându-mă la ei. 3,38 3,22 3,33 0,04 0,16

Îi ajut pe ceilalți să se simtă mai bine atunci când se află într-o

30 dispoziție proastă. 4,27 4,22 4,25 0,01 0,04

Folosesc dispoziții bune pentru a mă ajuta să încerc în continuare

31 să trec peste obstacole. 3,82 3,89 3,84 -0,02 -0,07

Îmi pot da seama de felul în care ceilalți oameni se simt ascultând

32 tonul vocii lor. 3,98 4,11 4,02 -0,04 -0,13

33 Îmi este greu să înțeleg de ce oamenii se simt într-un anumit fel. 2,38 2,44 2,40 -0,02 -0,07

34 M-aş plictisi destul de mult într-o vizită la o galerie de artă. 2,47 2,44 2,46 0,01 0,02

Îmi planific şi îmi organizez activităţile pentru a evita agitaţia de

35 ultim moment. 3,16 3,06 3,13 0,03 0,10

Rareori port pică altor persoane, chiar dacă acestea au greşit faţă
36 de mine. 3,58 3,39 3,52 0,05 0,19

37 Sunt destul de mulţumit/ă de propria persoană, în general. 4,04 3,72 3,95 0,09 0,32

38 Mi-ar fi frică să călătoresc în condiţii meteorologice nefavorabile. 3,47 2,50 3,19 0,28 0,97

Nu aş folosi linguşeala pentru a obţine o promovare la muncă,

39 chiar dacă aş crede că pot reuşi în acest fel. 3,89 4,00 3,92 -0,03 -0,11

40 Sunt interesat/ă să învăţ despre istoria şi politica altor ţări. 3,53 3,89 3,63 -0,10 -0,36

41 Deseori mă silesc să trag tare atunci când încerc să ating un 3,64 3,89 3,71 -0,07 -0,24

100
 obiectiv.

42 Mi se spune uneori să sunt prea critic/ă faţă de ceilalţi. 3,27 3,33 3,29 -0,02 -0,07

43 Rareori îmi exprim opiniile în cadrul întâlnirilor de grup. 3,00 2,50 2,86 0,14 0,50

Câteodată nu mă pot opri din a-mi face griji, chiar şi pentru

44 lucruri mărunte. 3,98 4,17 4,03 -0,05 -0,19

Dacă aş şti că nu aş fi prins/ă niciodată, aş fi dispus/ă să fur un

45 milion de dolari. 3,42 2,89 3,27 0,15 0,53

Mi-ar plăcea să creez o operă de artă, cum ar fi un roman, un

46 cântec sau o pictură. 3,71 3,94 3,78 -0,07 -0,23

47 Atunci când lucrez la ceva, nu prea acord atenţie detaliilor mici. 2,60 2,00 2,43 0,17 0,60

48 Oamenii îmi spun uneori că sunt prea încăpăţânat/ă. 3,67 4,00 3,76 -0,10 -0,33

Îmi plac mai mult activităţile care implică interacţiuni sociale

49 decât cele care implică muncă individuală. 3,56 2,89 3,37 0,19 0,67

Atunci când trec printr-o experienţă dureroasă am nevoie de

50 cineva care să mă facă să mă simt mai bine. 3,93 3,72 3,87 0,06 0,21

51 Nu este foarte important pentru mine să am bani mulţi. 2,58 2,61 2,59 -0,01 -0,03

52 Cred că este o pierdere de timp să băgăm în seamă ideile radicale. 2,93 2,33 2,76 0,17 0,60

Iau decizii mai degrabă pe baza a ceea ce simt în acel moment şi

53 nu pe baza unei cugetări atente. 3,09 2,61 2,95 0,14 0,48

Oamenii mă percep ca fiind o persoană care îşi pierde cumpătul

54 foarte repede. 3,13 2,39 2,92 0,21 0,74

55 În majoritatea zilelor sunt vesel/ă şi optimist/ă. 4,07 3,67 3,95 0,11 0,40

56 Îmi vine să plâng de fiecare dată când văd alte persoane plângând. 2,82 3,00 2,87 -0,05 -0,18

Cred că mi se cuvine mai mult respect decât unei persoane

57 obişnuite. 2,38 2,39 2,38 0,00 -0,01

Dacă aş avea posibilitatea, mi-ar plăcea să particip la un concert

58 de muzică clasică. 3,36 3,17 3,30 0,05 0,19

Atunci când lucrez, am uneori dificultăţi din cauză că sunt

59 dezordonat/ă. 3,07 2,39 2,87 0,19 0,68

Atitudinea pe care o am faţă de oamenii care s-au purtat urât cu

60 mine este „uită şi iartă”. 3,36 3,17 3,30 0,05 0,19

61 Simt ca sunt o persoană nepopulară. 2,82 2,72 2,79 0,03 0,10

Mă tem foarte mult de pericolele care mă pot afecta din punct de

62 vedere fizic. 3,56 3,06 3,41 0,14 0,50

63 Dacă vreau ceva de la cineva, o să râd chiar şi la cele mai proaste 2,38 1,94 2,25 0,12 0,43

101
 glume ale acelei persoane.

64 Nu mi-a plăcut niciodată să răsfoiesc o enciclopedie. 2,40 2,11 2,32 0,08 0,29

65 Lucrez doar atât cât este nevoie pentru a-mi face treaba. 3,13 2,72 3,02 0,12 0,41

66 Tind să fiu indulgent atunci când îi judec pe alţii. 3,62 3,17 3,49 0,13 0,46

67 De obicei, în situaţiile sociale eu sunt cel/cea care are iniţiativa. 3,51 3,22 3,43 0,08 0,29

68 Îmi fac mai puţine griji decât majoritatea celorlalţi oameni. 2,67 2,39 2,59 0,08 0,28

Nu aş accepta niciodată mită, nici dacă ar fi vorba despre o sumă

69 foarte mare de bani. 3,76 3,67 3,73 0,03 0,09

70 Oamenii mi-au spus deseori că am o imaginaţie bogată. 3,93 3,89 3,92 0,01 0,04

Încerc îtotdeauna să fiu precis/ă în munca mea, chiar dacă astfel

71 munca mea durează mai mult. 4,16 4,33 4,21 -0,05 -0,18

De obicei sunt destul de flexibil/ă în opiniile mele, atunci când

72 ceilalţi nu sunt de acord cu mine. 3,58 3,28 3,49 0,09 0,30

Primul lucru pe care îl fac atunci când mă aflu într-un loc nou este
73 să-mi fac prieteni. 3,51 3,28 3,44 0,07 0,23

Pot gestiona situaţiile dificile fără a avea nevoie de sprijin

74 emoţional din partea altcuiva. 3,20 3,06 3,16 0,04 0,14

75 Mi-ar face multă plăcere să deţin bunuri scumpe, luxoase. 3,67 3,33 3,57 0,10 0,33

76 Îmi plac persoanele care au puncte de vedere neconvenţionale. 3,98 4,00 3,98 -0,01 -0,02

77 Fac multe greşeli din cauză că nu mă gândesc înainte de a acţiona. 3,07 2,22 2,83 0,24 0,84

78 Cei mai mulţi oameni tind să se înfurie mai repede decât mine. 3,82 3,22 3,65 0,17 0,60

Cele mai multe persoane sunt mai active şi mai dinamice decât
79 mine. 2,91 2,94 2,92 -0,01 -0,03

Resimt emoţii puternice atunci când o persoană apropiată pleacă

80 pentru o perioadă mai lungă de timp. 4,11 3,50 3,94 0,17 0,61

Vreau ca oamenii să ştie faptul că sunt o persoană importantă, cu

81 o poziţie deosebită. 3,09 2,39 2,89 0,20 0,70

82 Nu mă consider o persoană de tip artistic sau creativ. 2,78 2,89 2,81 -0,03 -0,11

Oamenii spun deseori despre mine că sunt o persoană

83 perfecţionistă. 3,27 4,11 3,51 -0,24 -0,84

Chiar și atunci când oamenii fac multe greşeli, spun rareori ceva
84 negativ. 3,29 2,94 3,19 0,10 0,34

85 Câteodată simt că nu sunt bun/ă de nimic. 3,07 2,67 2,95 0,11 0,40

86 Nici în cazul unei situații limită nu aş intra în panică. 2,60 2,78 2,65 -0,05 -0,18

87 Nu aş pretinde că îmi place cineva, doar pentru a obţine o favoare 4,07 3,83 4,00 0,07 0,23

102
 de la acea persoană.

88 Mi se pare plictisitor să discut filosofie. 2,89 2,28 2,71 0,17 0,61

Prefer să fac tot ceea ce îmi vine în minte, nu să urmez întocmai

89 un anumit plan. 3,16 3,11 3,14 0,01 0,04

Atunci când oamenii îmi spun că greşesc, prima reacţie pe care o

90 am este să mă contrazic cu ei. 3,02 2,61 2,90 0,12 0,41

Rămân lipsit/ă de emoţie chiar şi în situaţiile în care cei mai multi

91 oameni devin foarte sentimentali. 2,09 2,28 2,14 -0,05 -0,19

Aş fi tentat/ă să folosesc bancnote false, dacă aş şti că nu m-ar

92 prinde nimeni. 2,38 2,11 2,30 0,08 0,27

Instrument de cercetare- CHESTIONAR

Studiul de față se adresează publicului larg.

Prin completarea primei întrebări sunteți de acord să participați la acest studiu. Datele vor rămâne
exclusiv sub anonimat, iar răspunsurile dvs. deservesc doar la realizarea studiului, fiind utilizate doar
în scop academic.

Cele două secțiuni ale chestionarului includ instrucțiuni cu privire la completarea formularului, pe care
vă rog să le citiți și să le urmați cu atenție.

Vă reamintesc că vă puteți retrage oricând.

1. Genul Dvs.

 Feminin
 Masculin

2. Vârsta Dvs.

3. Ultimele studii absolvite:

 Studii primare
 Studii gimnaziale
 Studii liceale
 Studii superioare

103
  Studii postuniversitare

4. Cât timp alocați rețelelor sociale zilnic?

 <1 oră pe zi
 1-3 ore pe zi
 3-5 ore pe zi
 >5 ore pe zi

5. Pe câte rețele sociale dețineți un cont de utilizator?

 Nu dețin
 1
 2
 3
 4
 5 sau mai multe

6. În medie câte rețele sociale utilizați zilnic?

 Nu utilizez
 1
 2
 3
 4
 5 sau mai multe

Fiecare dintre elementele de mai jos vă întreabă despre emoțiile dvs. sau despre reacțiile asociate cu
aceste emoții. După ce decideți dacă o afirmație vă este caracteristică, utilizați scala cu cinci puncte
pentru a răspunde la afirmație. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Vă rog să dați răspunsul care
vă descrie cel mai bine.

1 = puternic dezacord

2 = oarecum dezacord

3 = nici acord, nici dezacord

4 = oarecum de acord

104
5 = puternic de acord

Completați cu cifra corespunzătoare răspunsului dvs. în căsuța alăturată fiecărui enunț.

1. ȘTIU CÂND SĂ DISCUT CU ALȚII DESPRE PROBLEMELE MELE

PERSONALE.
2. CÂND MĂ CONFRUNT CU OBSTACOLE, ÎMI AMINTESC DE VREMURILE
ÎN CARE M-AM CONFRUNTAT CU OBSTACOLE SIMILARE ȘI LE-AM
DEPĂȘIT.
3. MĂ AȘTEPT SĂ MĂ DESCURC BINE LA MAJORITATEA LUCRURILOR PE
CARE LE ÎNCERC.
4. LE ESTE UȘOR ALTOR PERSOANE SĂ AIBĂ ÎNCREDERE ÎN MINE.

5. ÎMI ESTE GREU SĂ ÎNȚELEG MESAJELE NON-VERBALE ALE ALTOR

PERSOANE.
6. UNELE DINTRE EVENIMENTELE MAJORE ALE VIEȚII MELE M-AU
DETERMINAT SĂ REEVALUEZ CEEA CE ESTE IMPORTANT ȘI CEEA CE
NU ESTE IMPORTANT PENTRU MINE.
7. CÂND STAREA MEA DE SPIRIT SE SCHIMBĂ, VĂD NOI POSIBILITĂȚI.

8. EMOȚIILE SUNT UNUL DINTRE LUCRURILE CARE ÎMI FAC VIAȚA SĂ

MERITE TRĂITĂ.
9. SUNT CONȘTIENT/Ă DE EMOȚIILE MELE PE MĂSURĂ CE LE
EXPERIMENTEZ.
10. MĂ AȘTEPT SĂ SE ÎNTÂMPLE LUCRURI BUNE.

11. ÎMI PLACE SĂ ÎMPĂRTĂȘESC EMOȚIILE MELE CU CEILALȚI.

12. CÂND EXPERIMENTEZ O EMOȚIE POZITIVĂ, ȘTIU CUM SĂ O MENȚIN

CÂT MAI MULT TIMP.
13. ORGANIZEZ LUCRURI DE CARE CEILALȚI SE BUCURĂ.

14. CAUT ACTIVITĂȚI CARE MĂ FAC FERICIT/Ă.

15. SUNT CONȘTIENT/Ă DE MESAJELE NON-VERBALE PE CARE LE

TRANSMIT CELORLALȚI.

105
16. MĂ PREZINT ÎNTR-UN MOD ÎN CARE REUȘESC SĂ CREEZ O IMPRESIE
BUNĂ CELORLALȚI.
17. CÂND AM O DISPOZIȚIE POZITIVĂ, ÎMI ESTE UȘOR SĂ REZOLV
PROBLEME.
18. PRIVIND EXPRESIILE FACIALE ALE OAMENILOR, ÎMI DAU SEAMA DE
EMOȚIILE PE CARE ACEȘTIA LE EXPERIMENTEAZĂ.
19. ȘTIU DE CE MI SE SCHIMBĂ EMOȚIILE.

20. CÂND AM O DISPOZIȚIE POZITIVĂ, ÎMI VIN CU UȘURINȚĂ IDEI NOI.

21. AM CONTROL ASUPRA EMOȚIILOR MELE.

22. ÎMI RECUNOSC CU UȘURINȚĂ EMOȚIILE PE MĂSURĂ CE LE

EXPERIMENTEZ.
23. MĂ MOTIVEZ IMAGINÂNDU-MI UN REZULTAT BUN DIN LUCRUL PE
CARE ÎL REALIZEZ.
24. ÎI COMPLIMENTEZ PE ALȚII ATUNCI CÂND FAC CEVA BINE.

25. SUNT CONȘTIENT/Ă DE MESAJELE NON-VERBALE TRANSMISE DE

ALTE PERSOANE.
26. CÂND O ALTĂ PERSOANĂ ÎMI SPUNE DESPRE UN EVENIMENT
IMPORTANT DIN VIAȚA LUI/EI, APROAPE SIMT CĂ AM EXPERIMENTAT
ACEST EVENIMENT EU ÎNSUMI.
27. ATUNCI CÂND SIMT CĂ MI SE SCHIMBĂ EMOȚIILE, TIND SĂ VIN CU
IDEI NOI.
28. CÂND MĂ CONFRUNT CU O PROVOCARE RENUNȚ, DEOARECE CRED
CĂ VOI EȘUA.
29. ȘTIU CE SIMT CEILALȚI OAMENI DOAR UITÂNDU-MĂ LA EI.

30. ÎI AJUT PE CEILALȚI SĂ SE SIMTĂ MAI BINE ATUNCI CÂND SE AFLĂ

ÎNTR-O DISPOZIȚIE PROASTĂ.
31. FOLOSESC DISPOZIȚII BUNE PENTRU A MĂ AJUTA SĂ ÎNCERC ÎN
CONTINUARE SĂ TREC PESTE OBSTACOLE.
32. ÎMI POT DA SEAMA DE FELUL ÎN CARE CEILALȚI OAMENI SE SIMT
ASCULTÂND TONUL VOCII LOR.
33. ÎMI ESTE GREU SĂ ÎNȚELEG DE CE OAMENII SE SIMT ÎNTR-UN ANUMIT

106
 FEL.

34. M-AŞ PLICTISI DESTUL DE MULT ÎNTR-O VIZITĂ LA O GALERIE DE

ARTĂ.
35. ÎMI PLANIFIC ŞI ÎMI ORGANIZEZ ACTIVITĂŢILE PENTRU A EVITA
AGITAŢIA DE ULTIM MOMENT.
36. RAREORI PORT PICĂ ALTOR PERSOANE, CHIAR DACĂ ACESTEA AU
GREŞIT FAŢĂ DE MINE.
37. SUNT DESTUL DE MULŢUMIT/Ă DE PROPRIA PERSOANĂ, ÎN GENERAL.
38. MI-AR FI FRICĂ SĂ CĂLĂTORESC ÎN CONDIŢII METEOROLOGICE
NEFAVORABILE.
39. NU AŞ FOLOSI LINGUŞEALA PENTRU A OBŢINE O PROMOVARE LA
MUNCĂ, CHIAR DACĂ AŞ CREDE CĂ POT REUŞI ÎN ACEST FEL.
40. SUNT INTERESAT/Ă SĂ ÎNVĂŢ DESPRE ISTORIA ŞI POLITICA ALTOR
ŢĂRI.
41. DESEORI MĂ SILESC SĂ TRAG TARE ATUNCI CÂND ÎNCERC SĂ ATING
UN OBIECTIV.
42. MI SE SPUNE UNEORI SĂ SUNT PREA CRITIC/Ă FAŢĂ DE CEILALŢI.
43. RAREORI ÎMI EXPRIM OPINIILE ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRILOR DE GRUP.
44. CÂTEODATĂ NU MĂ POT OPRI DIN A-MI FACE GRIJI, CHIAR ŞI PENTRU
LUCRURI MĂRUNTE.
45. DACĂ AŞ ŞTI CĂ NU AŞ FI PRINS/Ă NICIODATĂ, AŞ FI DISPUS/Ă SĂ FUR
UN MILION DE DOLARI.
46. MI-AR PLĂCEA SĂ CREEZ O OPERĂ DE ARTĂ, CUM AR FI UN ROMAN,
UN CÂNTEC SAU O PICTURĂ.
47. ATUNCI CÂND LUCREZ LA CEVA, NU PREA ACORD ATENŢIE
DETALIILOR MICI.
48. OAMENII ÎMI SPUN UNEORI CĂ SUNT PREA ÎNCĂPĂŢÂNAT/Ă.
49. ÎMI PLAC MAI MULT ACTIVITĂŢILE CARE IMPLICĂ INTERACŢIUNI
SOCIALE DECÂT CELE CARE IMPLICĂ MUNCĂ INDIVIDUALĂ.
50. ATUNCI CÂND TREC PRINTR-O EXPERIENŢĂ DUREROASĂ AM NEVOIE
DE CINEVA CARE SĂ MĂ FACĂ SĂ MĂ SIMT MAI BINE.
51. NU ESTE FOARTE IMPORTANT PENTRU MINE SĂ AM BANI MULŢI.
52. CRED CĂ ESTE O PIERDERE DE TIMP SĂ BĂGĂM ÎN SEAMĂ IDEILE

107
 RADICALE.
53. IAU DECIZII MAI DEGRABĂ PE BAZA A CEEA CE SIMT ÎN ACEL
MOMENT ŞI NU PE BAZA UNEI CUGETĂRI ATENTE.
54. OAMENII MĂ PERCEP CA FIIND O PERSOANĂ CARE ÎŞI PIERDE
CUMPĂTUL FOARTE REPEDE.
55. ÎN MAJORITATEA ZILELOR SUNT VESEL/Ă ŞI OPTIMIST/Ă.
56. ÎMI VINE SĂ PLÂNG DE FIECARE DATĂ CÂND VĂD ALTE PERSOANE
PLÂNGÂND.
57. CRED CĂ MI SE CUVINE MAI MULT RESPECT DECÂT UNEI PERSOANE
OBIŞNUITE.
58. DACĂ AŞ AVEA POSIBILITATEA, MI-AR PLĂCEA SĂ PARTICIP LA UN
CONCERT DE MUZICĂ CLASICĂ.
59. ATUNCI CÂND LUCREZ, AM UNEORI DIFICULTĂŢI DIN CAUZĂ CĂ SUNT
DEZORDONAT/Ă.
60. ATITUDINEA PE CARE O AM FAŢĂ DE OAMENII CARE S-AU PURTAT
URÂT CU MINE ESTE „UITĂ ŞI IARTĂ”.
61. SIMT CA SUNT O PERSOANĂ NEPOPULARĂ.
62. MĂ TEM FOARTE MULT DE PERICOLELE CARE MĂ POT AFECTA DIN
PUNCT DE VEDERE FIZIC.
63. DACĂ VREAU CEVA DE LA CINEVA, O SĂ RÂD CHIAR ŞI LA CELE MAI
PROASTE GLUME ALE ACELEI PERSOANE.
64. NU MI-A PLĂCUT NICIODATĂ SĂ RĂSFOIESC O ENCICLOPEDIE.
65. LUCREZ DOAR ATÂT CÂT ESTE NEVOIE PENTRU A-MI FACE TREABA.
66. TIND SĂ FIU INDULGENT ATUNCI CÂND ÎI JUDEC PE ALŢII.
67. DE OBICEI, ÎN SITUAŢIILE SOCIALE EU SUNT CEL/CEA CARE ARE
INIŢIATIVA.
68. ÎMI FAC MAI PUŢINE GRIJI DECÂT MAJORITATEA CELORLALŢI
OAMENI.
69. NU AŞ ACCEPTA NICIODATĂ MITĂ, NICI DACĂ AR FI VORBA DESPRE O
SUMĂ FOARTE MARE DE BANI.
70. OAMENII MI-AU SPUS DESEORI CĂ AM O IMAGINAŢIE BOGATĂ.
71. ÎNCERC ÎTOTDEAUNA SĂ FIU PRECIS/Ă ÎN MUNCA MEA, CHIAR DACĂ
ASTFEL MUNCA MEA DUREAZĂ MAI MULT.

108
72. DE OBICEI SUNT DESTUL DE FLEXIBIL/Ă ÎN OPINIILE MELE, ATUNCI
CÂND CEILALŢI NU SUNT DE ACORD CU MINE.
73. PRIMUL LUCRU PE CARE ÎL FAC ATUNCI CÂND MĂ AFLU ÎNTR-UN LOC
NOU ESTE SĂ-MI FAC PRIETENI.
74. POT GESTIONA SITUAŢIILE DIFICILE FĂRĂ A AVEA NEVOIE DE
SPRIJIN EMOŢIONAL DIN PARTEA ALTCUIVA.
75. MI-AR FACE MULTĂ PLĂCERE SĂ DEŢIN BUNURI SCUMPE, LUXOASE.
76. ÎMI PLAC PERSOANELE CARE AU PUNCTE DE VEDERE
NECONVENŢIONALE.
77. FAC MULTE GREŞELI DIN CAUZĂ CĂ NU MĂ GÂNDESC ÎNAINTE DE A
ACŢIONA.
78. CEI MAI MULŢI OAMENI TIND SĂ SE ÎNFURIE MAI REPEDE DECÂT
MINE.
79. CELE MAI MULTE PERSOANE SUNT MAI ACTIVE ŞI MAI DINAMICE
DECÂT MINE.
80. RESIMT EMOŢII PUTERNICE ATUNCI CÂND O PERSOANĂ APROPIATĂ
PLEACĂ PENTRU O PERIOADĂ MAI LUNGĂ DE TIMP.
81. VREAU CA OAMENII SĂ ŞTIE FAPTUL CĂ SUNT O PERSOANĂ
IMPORTANTĂ, CU O POZIŢIE DEOSEBITĂ.
82. NU MĂ CONSIDER O PERSOANĂ DE TIP ARTISTIC SAU CREATIV.
83. OAMENII SPUN DESEORI DESPRE MINE CĂ SUNT O PERSOANĂ
PERFECŢIONISTĂ.
84. CHIAR ȘI ATUNCI CÂND OAMENII FAC MULTE GREŞELI, SPUN
RAREORI CEVA NEGATIV.
85. CÂTEODATĂ SIMT CĂ NU SUNT BUN/Ă DE NIMIC.
86. NICI ÎN CAZUL UNEI SITUAȚII LIMITĂ NU AŞ INTRA ÎN PANICĂ.
87. NU AŞ PRETINDE CĂ ÎMI PLACE CINEVA, DOAR PENTRU A OBŢINE O
FAVOARE DE LA ACEA PERSOANĂ.
88. MI SE PARE PLICTISITOR SĂ DISCUT FILOSOFIE.
89. PREFER SĂ FAC TOT CEEA CE ÎMI VINE ÎN MINTE, NU SĂ URMEZ
ÎNTOCMAI UN ANUMIT PLAN.
90. ATUNCI CÂND OAMENII ÎMI SPUN CĂ GREŞESC, PRIMA REACŢIE PE
CARE O AM ESTE SĂ MĂ CONTRAZIC CU EI.

109
91. ATUNCI CÂND MĂ AFLU ÎNTR-UN GRUP DE PERSOANE, EU SUNT
CEL/CEA CARE VORBEŞTE ÎN NUMELE GRUPULUI.
92. RĂMÂN LIPSIT/Ă DE EMOŢIE CHIAR ŞI ÎN SITUAŢIILE ÎN CARE CEI MAI
MULTI OAMENI DEVIN FOARTE SENTIMENTALI.
93. AŞ FI TENTAT/Ă SĂ FOLOSESC BANCNOTE FALSE, DACĂ AŞ ŞTI CĂ NU
M-AR PRINDE NIMENI.

110