TRATAMENTUL ETIOLOGIC

ÎN BOLILE INFECȚIOASE

TRATAMENTUL CU
ANTIBIOTICE ŞI
CHIMIOTERAPICE
 -Antibiotic- preparat cu efect antimicrobian obţinut din
extrase naturale(ex.Penicilina)
 - actualele preparate- obţinute prin sinteză chimică-
Chimioterapice
 -Distincţia antibiotic/chimioterapic- priveşte doar
modul de obţinere
 Termenul folosit curent pentru
preparatele antibacteriene-antibiotice
 - Efect bacteriostatic- împiedică multiplicarea
bacteriilor
 -Efect bactericid- distruge bacteriile

 Nu au efect dăunător asupra celulelor organismului

 -fiecare antibiotic are o singură denumire comună

internaţională- DCI şi mai multe denumiri comerciale
 Clasificarea AB şi CH- după structura chimică,mod de
acţiune, spectru de acţiune, mod de preparare

 Substanţele antimicrobiene sunt împărţite în şase mari

categorii:

 1. betalactamine;
 2. înlocuitori ai betalactaminelor (în sensibilizare şi
rezistenţă);
 3. aminoglicozide si polipeptide;

 4. antibiotice „clasice” – cu spectru larg;

 5. chimioterapice sistemice si urinare;

 6. tuberculostatice.
-Clasificarea AB după spectrul antibacterian
eficient:
 Spectru îngust- Penicilina G, Aminoglicozide
 Spectru larg- Cloramfenicol, Tetraciclină
 Spectru lărgit- Ureidopeniciline, Cefalosporine
generaţia III/IV, Carbapeneme

 -Clasificarea AB după efectul asupra bacteriilor:

 efect bactericid- liza ireversibilă şi distrugerea
lor
 efect bacteriostatic- oprirea multiplicării
germenilor
 ASOCIERILE DE ANTIBIOTICE

 1) Principii de asociere:
 -Antibiotice bactericide cu efect sinergic sau cel putin aditiv

 - Se tine cont de sensibilitatea germenilor implicati

 - Nu se asociaza AB cu toxicitate similara

 2) Indicatiile asocierilor de AB
 - In infectii severe pentru asigurarea unui spectru larg de
actiune, la bolnav febril cu neutropenie, septicemii,
endocardite, infectii mixte, TBC, HIV/SIDA.
 EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
 Eficienta depinde de:

 1.Evaluarea corecta a diagnosticului:

 a) in bolile specifice, cu monoetiologie cunoscuta se recurge la monoterapie tintita

pe germenele in cauza. Ex: streptococ- penicilina; chlamidii- doxiciclina ,
cotrimoxazol;
 b) in bolile plurietiologice un AB cu spectru larg sau asociere de Ab cu spectru
larg , sinergice care sa acopere o mai mare diversitate etiologica.
 c) in infectii cauzate de germeni cu sensibilitate variabila( stafilococ, E.coli,
piocianic ), se vor administra AB in functie de antibiograma cu monitorizare prin
determinarea de CMI sau CMB.
 2) Alegerea AB adecvat presupune:

 a) Identificarea microorganismului patogen prin coloratii directe, culturi, teste

imunologice, statistici.
 b) Cunoasterea particularitatilor farmacocinetice ale AB-lui ( absorbtie,
distributie, metabolizare, excretie)
 c) Cunoasterea particularitatilor farmacodinamice ( difuziune, penetrare si
concentrare in tesuturi).
 d) Particularitatile fiziologice si patologice ale pacientului ( varsta, sarcina,
insuficienta renala, insuficienata hepatica).
 3) Dozarea AB-lui si calea de administrare.
 EFECTELE ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR
 Nu exista nici un medicament complet lipsit de toxicitate.
 Frecventa lor depinde :
 de fiecare AB in parte
 de reactivitatea organismului

 de varsta

 factori genetici

 functia renala si hepatica

 eventuale contacte anterioare cu AB respectiv

 Gravitatea reactiilor adverse variaza - soc anfilactic

 -efecte neurotoxice
 - insuficienta renala acuta
 -afectare hepatica
 -deprimarea maduvei osoase
 -reactii cutanate
 Clasificarea efectelor adverse:
 A. Dupa mecanismul patogenic:

 1)efecte toxice directe: = la locul administrarii: induratii,

flebite, tulburari digestive
 = la distanta: hepatice, renale,
hematopoetice, neuropsihice
 = reactii de sensibilizare: rash
cutanat, urticarie, soc anfilactic, sindrom Lyell(necroliza
epidermica acuta)
 2) efecte secundare: -dismicrobism , suprainfectii, reactii
autoimune, reactii de tip Herxheimer, dezvoltarea rezistentei la
AB, efecte teratogene asupra fatului( in sarcina)
 B. Dupa organul sau tesutul afectat:
 - manifestari cutanate: eruptii, eritrodermie, eritem
polimorf, sindrom Lyell
 - reactii pulmonare: astm bronsic ( dupa penicilina)
 -reactii digestive: greata, varsaturi, dismicrobism
intestinal, colita psodomembranoasa( cu clostridium difficile),
candidoza digestiva
 - afectare hepatica: -Icter ( rifampicina, HIN)
 -Citoliza: HIN, eritromicina,
sulfamide, rifampicina
 - afectare renala: aminoglicozide, amfotericina B,
rifampicina
 - afectarea sistemului hematopoetic: leucopenie,
trombocitopenie, anemie (cloramfenicol, amfotericina B,
pirimetamina)
 - afectarea sistemului nervos: =convulsii, tremuraturi, confuzie
 - afectarea perechii VIII de nervi
cranieni(Nervul auditiv format din doi nervi care merg alăturat unul de
altul Nervul cohlear și Nervul vestibular
 = disfunctie vestibulara
( aminoglicozide)
 = afectarea ramurii cohleare
cu hipoacuzie sau surditate ireversibila ( kanamicina, gentamicina,
vancomicina, amfotericina B)
 = disfunctii optice( etambutol)
 = polinevrite periferice
( polimixine, izoniazida, nitrofurani)
 = blocada neuromusculara cu
paralizie respiratorie
 ( aminoglicozide, polimixine)

 = miastenie ( aminoglicozide)
 - reactii alergice: febra, eruptii cutanate, eozinofile, soc anfilactic
( socul este mai frecvent la penicilina)
 CAUZE DE INSUCCES IN TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE
 Eficienta tratamentului se apreciaza :

 pe criterii clinice

 pe criterii de laborator bacteriologic

 pe criterii paraclinice

 AB nu are rol de antitermic !– sunt necesare 3-4 zile pentru scaderea febrei , timp in
care AB actioneaza pe germenul incriminat
 1.Cauze care tin de diagnostic si tratament

 -eroare de diagnostic sau diagnostic incomplet :

 -boala febrila neinfectioasa

 - boala virala

 - defectiuni de tehnica de diagnostic microbiologic ;

 - plan terapeutic eronat :
 - AB ineficient
 - asociere nepotrivita de AB
 - dozaj ineficient
 - cale de administrare inadecvata
 - omiterea terapiei generale de crestere a rezistentei nespecifice

 - tratament instituit tardiv .

 !!
 2.Cauze care tin de microorganismul patogen cauzal
 Infectie mixta necunoscuta ( aerob+ anaerob )

 Aparitia rezistentei la AB a germenului , rapid ( ca la

streptomicina , rifampicina ) sau lent ( penicilina ,
cotrimoxazol );
 Persistenta bacteriana prin aparitia in populatia bacteriana a
formelor neafectate de AB – formele “L”- protoplasti- duc la
perpetuarea infectiei ;
 Aparitia unei suprainfectii bacteriene prin invadarea
organismului cu un alt germene – din flora endogena si
rezistenta la AB folosit ;
 Existenta unei colectii purulente ignorate ( abces , metastaze
osoase ) , care necesita interventie chirurghicala .
 3.Cauze care tin de organismul bolnavului
 - insuficienta mijloacelor de aparare naturala ;

 - organisme cu imunitate compromisa;

 - defecte genetice cu predipozitie la infectii :

 - agamaglobulinemia Burton
 - aplazie timica – sindromul Di George ;
 - rezistenta scazuta la infectii prin boala debilizanta

 - leucoze
 - neoplasme
 - agranulocitoza
 - rezistenta scazuta prin imunodepresive

 - corticoizi
 - citostatice
 - bolnavi denutriti , cu anemii ;

 - boli cronice debilizante si predispozante la infectii

 - ciroza hepatica
 - afectiuni medulare
 - boli metabolice
 - diabet
 AB in INSUFICINTA RENALA
 Modificarea si ajustarea schemelor terapeutice dupa afectiunea renala si gradul
insuficientei renala – monitorizarea tratamentului antimicrobian.
 1.AB si CH ( chimioterapice ) cu eliminare preponderent renala si lipsite de
toxicitate renala
 Penicilina G

 Cefalosporine ( exceptie cefaloridina )

 Lincomicina

 Clindamicina

 Eritromicina

 Azitromicina

 Cotrimoxazolul

 Rifampicina

 Moxifloxacin

 Linezolid

 Doxiciclina

 Antivirale (unele dintre medicamentele administrate in Infectia HIV )

 Antifungice

 Antiparazitare

 Se utilizeaza in infectii cu insuficienta renala sau alte afectiuni renale .

 2.AB cu eliminare preponderant renala si toxicitate renala foarte
mare :
 Aminoglicozidele – toate

 Polipeptidele – polimixina B , colistina

 Cefaloridina

 Cicloserina

 Amfotericina B

 Glicopeptide : Vancomicina , Teicoplanina

 Antivirale : Aciclovir , Ganciclovir , Foscarnet .

 Se dau cu foarte multa precautie sub controlul creatininei

serice .
 3.AB si CH cu potential toxic care nu se recomanda a fi utilizate in
insuficienta renala :
 Tetracicline

 Sulfamide

 Cloramfenicol

 Rifampicina – exista riscul declansarii insuficientei renale acute .

 AB si CH la gravide
 Sa convina organismului gravidei – care poate avea o
sensibilitate crescuta la unele AB ( de exemplu : decese prin
degenerescenta hepatica grasoasa la doze crescute de
tetraciclina ) .
 Sa nu afecteze fatul sau embrionul : - toxic sau teratogen .

 
PERMISE ADMINISTRATE CU INTERZISE
PRUDENTA

Betalactamine cu exceptia Imipenem Aminoglicozide

Imipenem Glicopeptide Chinolone
Macrolide exceptie Rifampicina Cloramfenicol
Claritromicina HIN(hidrazida) CTX
Sinergistine PZN(pirazinamida) Ribavirina
Clindamicina Metronidazol Cicloserina
Fosfomicina Fluconazol Tigeciclina
Rifabutina Albendazol Voriconazol
Etambutol Pirimetomina Tetracicline
Antiherpetice Dapsona
AntiHIV Clorochina
Linezolid
 AB si CH la copil
 Nou-nascut si prematur
 T50 a AB este mai lung ,eliminarea mai lenta datorita imaturarii functiei
renale .
 Se impun doze mai scazute si interval mai mare
 Absortia intestinala e mai ridicata fata de adult datorita permeabilitatii
digestive ridicate ( de exemplu : AB toxice , neomicina , colistina – la
adult nu se absorb – la nou-nascut si prematuri se absorb in cantitati
crescute – C.I. ).
 Insuficienta unor activitati enzimatice si a functiilor renale si hepatice –
care participa la metabolizarea si eliminare AB si CH – impun precautii si
C.I.
 Sulfamidele – nu se dau in primele 4 saptamani de viata . Determina
hiperbilirubinemie – pericol de icter nuclear ( encefalopatia
bilirubinemica ) .
 Se explica prin competitia sulfamidelor cu sediile de conjugare ale
bilirubinei .
 Cloramfenicolul este C.I. Din cauza ca nu se poate face
glicuronoconjugarea in ficat exista pericolul aparitiei “sindromului
cenusiu “( exit in 1-3 zile ) .
 Particularitati la nou-nascut
 Sensibilitate crescuta a eritrocitelor la diverse substante ;
 Functiile de transport reduse ;
 Imaturitatea functiilor de detoxifiere si de excretie a
substantelor chimice ;
 Sensibilitate crescuta a SNC la bilirubina conjugata
 AB se administreaza parenteral in functiile severe .
 E necesar sa se administreze :
 - AB adecvate
 - in doze adecvate
 - tratamente scurte
 - doza la 1/10 din doza adultului
 - se prefera monoterapia
AB
 de electie :

1)Penicilina G : - 50.000 u/kg/n.n in 2-3 prize ,

 - 100-200.000 mg/kg in 2-3 prize
2) Oxacilina : - 100-200 mg/kg in 2-3 prize
 - 200 mg/kg oral
3) Ampicilina : - 100-200 mg/kg
4) Carbenicilina : - 250 mg/kg
5) Cefalotina : - 10-20 mg/kg
6) Eritromicina : - 10 mg/kg
 - 20-40 mg/kg oral
7) Lincomicina : - 10-20 mg/kg i.m.
 - 30-60 mg/kg oral .
- Aminoglicozidele se utilizeaza cu precautie, numai la nevoie, in infectii cu bacilli
Gram negativi rezistenti la Ampicilina in meningite , septicemia si bronhopneumonii .
- Gentamicina : - 5mg/kg/zi in 2-3 prize i.m.
 - 1-2 mg/kg/zi intrarahidian
 - 1 mg/kg/zi intraventricular

 
  
  
  
AB de evitat :
 Cloramfenicolul ( poate da sindrom cenusiu sau agranulocitoza ) .
 Se da numai in caz de meningita cu Hamemophilus influenzae – rezistent la
Ampicilina ; in doza 25 mg/kg/zi la n.n .
 Sulfamide – toxice – hemoliza ,icter nuclear .
 Cotrimoxazolul – la fel ca Sulfamidele .
 Chinolonele – afecteaza cartilajul de crestere .Chinolonele raman c.i. la copii .
 Tetraciclinele se acumuleaza in oase cu oprirea dezvoltarii scheletului .Uneori
dau HT intracraniana .Tetraciclinele nu se dau pana la 12 ani .Duc la discromii
dentare – dinti colorati galben-brun .
 Rifampicina – poate fi hepatotoxica . Cu precautie 10 mg/kg/zi .
 La sugari– doza 1/6
 - 1/5 ( 6-12 l ) din doza adultului .
 La copii 1-15 ani
 1-3 ani – ¼ din doza adultului
 3-5 ani – 1/3 din doza adultului
 6-9 ani – ½ din doza adultului
 10-14 ani – ¾ din doza adultului .
 
 DIFUZABILITATEA AB IN LCR – IN MENINGITELE
ACUTE

FOARTE BUNA BUNA

Ampicilina Penicilina G
Amoxicilina Cefuroxim
Ceftriaxon Ticarcilina
Cefotaxim Imipenem
Ciprofloxacin Aciclovir
Ofloxacin Ganciclovir
Pefloxacin
Cloramfenicol
Cotrimoxazol
Metronidazol
Izoniazida
Rifampicina
Pirazinamida
Fluconazole
PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE
Exista indicatii :
Indispensabile
Utile
Discutabile
Inutile

Profilaxia este necesara in : malaria , TBC , reumatism articular acut , contact cu boala
infectioasa la organismele cu imunitate deprimata .
Profilaxia este indicata de necesitate :
Intr-o zona de mare endemicitate
Contact infectant sigur , profesional ( cadre medicale din laborator , bloc operator , dializa ,
ATI ,compartimente HIV )
In chirugie se face in : fracture craniene , fracture deschise , operatii pe cord , arsuri grave ,
plagi infectate .
In obstetrica si ginecologie : ruperea premature a membranelor , avort septic.
Indicatiiutile :
Infectia meningococica
Tetanos
Holera
Infectii minore recidivante
Indicatii discutabile :
Diareea turistilor
Dizenteria bacteriana
 Erori si abuzuri de chimioprofilaxie :

 Administrare profilactica in orice viroza necomplicata

 Administrarea abuziva a asocierilor de AB fara
antibiograma
 Administrarea de AB fara asepsie si antisepsie in
chirurgie
 Abuzul de chimioterapice ca profilaxie duce la
dezvoltarea unei populatii bacteriene rezistente la
antibiotice .

 
 
