CIRCULAȚIA

1)GRUPELE SANGVINE-TRANSFUZIA
- grupele sangvine sunt determinate de celulele sangvine numite hematii
sau eritrocite sau globule roșii
- hematiile conțin pe membrana lor, la exterior, o macromoleculă proteică
numită antigen/aglutinogen, notată cu literă din alfabet A,B,D
- în plasma sângelui se află compuși proteici cu rol de anticorp numiți
anticorp/aglutinină,notați cu α și β
- antigenele A și B au în plasma sangvină anticorpi specifici α, β, (A-α și B-β)
cu care se cuplează prin procesul de aglutinare și determină hemoliza
- sistemele de clasificare a grupelor sangvine sunt: sistemul ABO și sistemul Rh
- regula transfuziei în sistemul ABO este: nu trebuie să se întâlnească
aglutinogenele donatorului cu aglutininele specifice din plasma primitorului,
deoarece se produce aglutinarea cu distrugerea hematiilor (hemoliza)
- cunoașterea grupei sangvine este foarte importantă în cazul transfuziilor de
sânge:
 Grupa 0I- poate dona la toate grupele (donator universal), deoarece nu conține
aglutinogele A și B, dar nu poate primi decât de la propria grupă (izogrup)
având ambii anticorpi α și β
 Grupa AII- are antigena A și anticorpul opus β, poate dona la grupele AII
(izogrup) și ABIV (primitor universal), poate primi de la grupele 0I (donator
universal) și A II (izogrup)
 Grupa BIII- are antigena B și anticorpul opus α, poate dona la grupele B III
(izogrup) și ABIV (primitor universal), poate primi de la grupele 0I (donator
universal) și B III (izogrup)
 Grupa ABIV- poate primi de la toate grupele (primitor universal), deoarece nu
conține anticorpii α și β, dar nu poate dona decât de la propria grupă (izogrup)
având ambele aglutinogele A și B
 Compatibilitate ABO pentru plasmă
Grupa Poate dona la Poate primi de la
OI O, A, B, AB O
A II A, AB A, O
B III B, AB B, O
AB IV AB O, A, B, AB

- schema transfuziei sangvine în sistemul ABO:

- sistemul Rh este determinat de antigena D prezentă pe suprafața hematiilor
- 85% din populația globului au antigena D și sunt Rh+, iar 15% nu au antigena
D și sunt Rh-
- indivizii Rh+ pot primi prin transfuzie sânge Rh+ și Rh-
- indivizii Rh- pot primi prin transfuzie sânge Rh-, dacă primesc sânge Rh+
limfocitele lor produc anticorpi anti-Rh și se declanșează o reacție imunologică
de apărare cu distrugerea hematiilor RH+

2. IMUNITATEA-FUNCȚIA DE APĂRARE A SÂNGELUI

- imunitatea=este capacitatea de a recunoaște și neutraliza antigenele străine
pătrunse în organism
- imunitatea este asigurată de celulele sangvine numite leucocite sau globule
albe
- antigenul este o substanță macromoleculară proteică sau polizaharidică străină,
care pătrunsă în organism declanșează un răspuns imun
- anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa gamaglobuline care distrug
antigenul sau îl neutralizează
- imunitatea poate fi înnăscută (nespecifică) și dobândită (specifică)
- imunitatea nespecifică este realizată prin mecanisme celulare (fagocitoza) și
mecanisme umorale (producerea de anticorpi)
- imunitatea specifică poate fi dobândită natural sau artificial
- imunitatea specifică naturală este obținută pasiv prin transfer transplacentar de
anticorpi și activ prin îmbolnăvire, în urma unei boli
- imunitatea specifică artificială este obținută pasiv prin administrarea de
anticorpi și activ prin vaccinare
- imunitatea umorală este realizată de limfocitele B prin sinteza de anticorpi, iar
imunitatea celulară este realizată de limfocitele T prin procesul de fagocitoză
3. ACTIVITATEA CARDIACĂ
- aparatul cardiovascular cuprinde inima și vasele de sânge (artere, vene,
capilare)
- aparatul cardiovascular asigură circulația sângelui și a limfei
- circulația are rolul de a distribui substanțele nutritive și oxigenul tuturor
celulelor din organism și de a colecta produșii tisulari rezultați din catabolismul
celulelor pentru a fi excretați
- INIMA este forța motrice a circulației și este conectată cu artere și vene mari
- contracțiile inimii se numesc sistole, iar relaxările se numesc diastole
- inima este tetracamerală formată din 2 atrii (drept și stâng) și 2 ventricule (drept
și stâng)
- arterele pleacă din ventricule și distribuie sângele de la inimă în corp
- venele se deschid în atrii și asigură întoarcerea sângelui de la corp la inimă
- arterele și venele se află în legătură prin intermediul capilarelor formând un
sistem circulator închis
- arterele comunică cu capilarele prin arteriole și metaarteriole, iar venele
comunică cu capilarele prin venule, se formează o microcirculație care asigură
vascularizația teritoriului de la nivelul țesuturilor unde au loc schimburile de
substanțe și gaze respiratori
- circulația sângelui în inimă se realizează într-un singur sens, din atrii în
ventricule și apoi în artere, datorită valvelor:

valvele atrio-ventriculare bicuspidă (mitrală) între atriul stâng și ventriculul

stâng și tricuspidă între atriul drept și ventriculul drept, împiedică întoarcerea
sângelui din ventricule în atrii, în timpul sistolei ventriculare

valvele semilunare (de la baza aortei din ventriculul stâng și de la baza

arterelor pulmonare din ventriculul drept) se deschid în sistola ventriculară și
sângele este expulzat din ventricule în artere, se închid în diastolă și împiedică
întoarcerea sângelui din artere în ventricule
- parametrii activității cardiace sunt:

 debitul cardiac= este volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un

minut
Dc= volumul de sânge (debit sistolic) x Fc (frecvență cardiacă)
Dc= 70 ml x 70 (75) bătăi/minut

 ciclul cardiac= este format dintr-o sistolă și o diastolă, are o durată de 0,8s
pentru o frecvență cardiacă de 75 bătăi/minut
- ciclul cardiac atrial are sistola de 0,1s și diastola de 0,7s
- ciclul cardiac ventricular are sistola de 0,3s (o fază de contracție izovolumetrică
când atriile se umplu din nou cu sânge și o fază de ejecție când sângele este
expulzat din ventricule în artere) și o diastolă de 0,5s
- diastola generală durează 0,4s, când atriile și ventriculele sunt în relaxare, iar
ventriculele primesc sânge din atrii

 pulsul arterial= este unda de distensie a peretelui arterial și se măsoară în

orice punct unde o arteră poate fi compresată pe un plan osos
 presiunea arterială= este presiunea sub care circulă sângele în vasele
sangvine și depășește presiunea atmosferică
- factorii care determină presiunea arterială sunt: debitul cardiac,
rezistența periferică (care depinde de vâscozitatea sângelui, lungimea vasului
și diametrul vasului), volumul sangvin (volemia), elasticitatea care scade cu
vârsta
- hipertensiunea arterială sistemică reprezintă creșterea presiunii arteriale
sistolice peste 130mm Hg și a presiunii arteriale diastolice peste 90mm Hg

4. MAREA ȘI MICA CIRCULAȚIE

- circulația mică (pulmonară): este între inimă și plămâni

VD → PLĂMÂNI → AS
Artere pulmonare vene pulmonare
Sânge cu CO2 sânge cu O2

- circulația mare (sistemică): este între inimă și corp

VS → CORP → AD
Artera aortă vene cave
Sânge cu O2 sânge cu CO2

5. NOȚIUNI DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE

- cardiopatia ischemică este cauzată de scăderea debitului sangvin la nivelul
arterelor coronare din inimă, datorită aterosclerozei
- hemoragiile are cauze multiple, traumatisme, pot fi interne și externe și
constau în pierderea unei cantități de sânge prin lezarea unui vas de sânge
- leucemia reprezintă neoplazia țesuturilor hemotoformatoare
- anemia reprezintă scăderea numărului de hematii sau a cantității de
hemoglobină și poate fi de mai multe tipuri: feriprivă-deficit la nivelul
metabolismului de Fe, megaloblastică- producerea unor hematii mai mari,
anemie prin pierderea de sânge