Sunteți pe pagina 1din 3

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator
- totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante
- este format din : - inima
- vase de sange: artere, capilare, vene
- sange
Sangele- lichid de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu lichidele
interstitiale
- contribuie la mentinera homeostaziei corpului
- reprezinta 8% din greutatea corpului
- este format din plasma (55 60%) si elemente figurate (40 45 %)
Plasma contine 90% apa si 10 % substante chimice: 1% - substante organice( proteine,
lipide, glucide, combinatii ale acestora, produsi finali si intermediari ai metabolismului) si 9%
- substante anorganice (bicarbonati, cloruri, ioni de Fe, Ca, Mg, K, enzime)
Elementele figurate
Eritrocite (hematii, globule rosii):
- in stare adulta sunt anucleate
- la - 4,5milioane/mmsange circulant, iar la - 5milioane/mmsange circulant
- contin un pigment rosu numit hemoglobina (Hb) cu rol in transportul gazelor
respiratorii
- durata de viata 120 zile, apoi sunt distruse de splina, ficat, ganglioni limfatici
Leucocitele (globule albe):
- celule nucleate, mobile, cu rol in imunitate
- in numar de 4000 8000/mmsange
- durata de viata de la cateva ore la cativa ani
Trombocitele (plachetele sangvine):
- fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva
rosie
- 300000/mmsange
- au rol in coagularea sangelui,( contin factorii coagularii), prin aderarea la peretele
vasului de sange lezat si formarea dopului plachetar
Grupele de sange
Sunt 4 grupe de sange:
O I: - donator universal
- primeste doar de la grupa O
A II: - doneaza la A si AB
- primeste de la O si A
B III: -doneaza la B si AB
- primeste de la O si B
AB IV: - doneaza la AB
- primitor universal
Sistemul Rh:
- pe suprafata hematiilor poate exista si antigenul D (factorul D) care se mosteneste de la tata
- in functie de prezenta/ absenta factorului D oamenii pot avea: Rh pozitiv daca au factorul D (85%) si
Rh negative daca nu au factorul D (15%)
- prezenta factorului D in sange determina formarea de anticorpi anti-D , de aceea in cazul
transfuziilor se tine cont si de factorul D: o persoana cu Rh pozitiv poate primi de n-ori sange cu Rh
negative, in schimb o persoana cu Rh negativ poate primi o singura data sange cu Rh pozitiv, deoarece
la a 2-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-D care duc la hemoliza
- in cazul femeilor cu Rh negative, cu o sarcina Rh pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie urmarita
, deoarece datorita sangelui fetal care ajunge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi anti D(prima

sarcina decurge normal, la a 2-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort, anomalii,
malformatii, etc.)
Imunitatea
Reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule straine
organismului, dar si cellule si substante proprii organismului, care sunt modificate si care nu mai sunt
recunoscute ca fiind proprii.
Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care
patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi, care
neutralizeaza si si distrug antigenul.
Imunitatea este: nespecifica si specifica
1. Imunitatea nespecifica (innascuta):
- prezenta la toti oamenii
2. Imunitatea specifica (dobandita):
- apare in urma contactului cu agenti patogeni
- tipuri de imunitate specifica:
imunitate dobandita natural:
- pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern
- activ: in urma unor boli
imunitate dobandita artificial:
- activ: prin vaccinare introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati sau
omorati care determina producerea de anticorpi specifici; dureaza 1-7 ani
- pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati; dureaza 2-3
saptamani
Inima: - organ musculos, cavitar
- situata intre plamani, cu varful orientat spre plamanul stang
- formata din 4 camere: 2 atrii (A) la baza si 2 ventricule (V) spre varf care comunica
intre ele prin orificiile atrioventriculare; atriile sunt separate intre ele prin septul
interatrial , iar ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular
- peretele inimii prezinta 3 straturi: epicard, miocard, endocard
Miocardul = muschiul inimii
- este mai gros in V, decat in A, in special in V stang
- format din 2 tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice
modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal
Activitatea cardiac

Inima
este
un
organ
musculos,
cavitar,
tetracameral,
care
pompeaza
ritmic n artere sngele pe care l primeste prin vene. Inima prezint un sistem de valvule care
impugn deplasarea sngelui ntr-un singur sens.
Valvule atrio-ventriculare (mitral i tricuspid) se deschid n timpul diastolei
ventriculare.
Valvule semilunare (sigmoide) se deschid n timpul sistolei ventriculare.

Circulaia sngelui ndeplinete dou funcii majore: 1. Distribuirea substan elor nutritive i a
oxigenului tuturor celulelor; 2. Colectarea produilor de catabolism pentru a fi excreta i.

Desi la om cntareste aproximativ 300 g si are marimea pumnului unui adult, inima
efectueaza o activitate uriasa, zilnic contractndu-se de peste 100.000 de ori si pompnd peste
7200 de l de snge.

La un adult n stare de repaus inima efectueaz 60-80 de contracii/min. n stare de stres,


activitate fizic intens, ritmul contraciilor cardiace poate atinge valori de pn la 200/min.

Alctuirea i proprietatile miocardului.


Miocardul cuprinde miocardul contractil alctuit din celule care rspund la stimuli prin
contracie si miocardul de comanda (tesut nodal) alctuit din celule care ini iaz i conduc
impulsurile nervoase.
Proprietatile miocardului sunt: excitabilitatea, automatismul, conductibilitatea, i
contractilitatea.
1. excitabilitatea: inima este excitabila numai in diastola, in sistola nu raspunde la stimuli.
2. automatismul: proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic. n inim exist 3
centri de automatism cardiac:
nodulul sinoatrial
nodulul atrioventricular
fasciculul Hiss i reeaua Purkinje
3. conductibilitatea: este proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate fibrele sale.
4. contractilitatea: este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin
modificari ale dimensiunilor si tensiunii fibrelor sale. Contrac iile se numesc sistole, iar
relaxrile diastole.
Parametrii functionali. Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de
75batai/min. ciclul dureaza 0,8 s.

- Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s (diastola)


- Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)+0,5 s (diastole
Diastola general: 0,4s
Perioadele de relaxare (diastolele) sunt mai lungi dect cele de contrac ie (sistole), fapt ce face
ca inima s bat o via ntreag fr s oboseasc.
Valori masurabile ale ciclului cardiac prin care se apreciaz activitatea mecanic a cordului.
Debitul sistolic: volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola (75 ml).
Debitul cardiac: volumul de sange trimis in organism/min.-5,5 l/min.
Travaliul cardiac:lucrul mecanic al inimii in sistola ( 86g/m) ( 10000kg/m n24h)
Manifestrile care nsoesc ciclul cardiac
Electrice: variaiile biocurenilor de depolarizare i repolarizare a miocardului. nregistrarea
grafic a acestora reprezint electrocardiograma (EKG).
Mecanice: ocul apexian (lovitur a vrfului inimii n spa iul intercostal cinci) i pulsul
arterial ( expansiunea sistolic a peretelui arterial datorat cre terii presiunii sangvine).
Acustice:
Zgomotul I, sistolic, este mai lung i de tonalitate joas. Produs de nchiderea
valvulelor atior-ventriculare i de vibraia miocardului ventricular la nceputul sistolei.
Zgomotul II, diastolic, este scurt i ascuit. Produs de nchiderea valvulelor
semilunare.
Artere
Vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Arterele sunt tuburi flexibile cu pereti
grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid; ansamblul
constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza vasele capilare.
Venele sunt vasele sangvine care transport sngele spre inim. Majoritatea venelor transport snge
dezoxigenat; excepie sunt venele pulmonare i vena ombilical. Ele difer de artere i prin structur i
prin funcii; de exemplu, arterele sunt cu mai muli muchi. Venele posed valve ce mpiedic
ntoarcerea sngelui.
Capilare
Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Avnd grosimea de o singur
celul, ele realizeaz schimbul de substan e dintre snge i esuturi. n diametru au circa 5-10 m.
Contactul dintre capilare i vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul venulelor (ntre vene
i capilare) i a arteriolelor (ntre artere i capilare).

S-ar putea să vă placă și