BIODIVERSITATEA ECOSISTEMELOR

 Conform principiilor lui Thieneman, numarul de indivizi dintr-un

ecosistem este invers proportional cu numarul de specii

 Stabilitatea ecosistemelor este mare atunci cand exista un numar

mare de specii si cand acestea sunt in echilibru

BIODIVERSITATEA PEISAJULUI
 Peisajul reprezinta un ansamblu de ecosisteme existente in
anumite biotopuri, determinate geomorfologic si climatic
 Cu putine exceptii, peisajul este un mozaic de ecosisteme
naturale si ecosisteme antropice
METODE DE STUDIU A
BIODIVERITATII GENETICE

 METODE DESCRIPTIVE MORFOLOGICE

 METODE BAZATE PE CARACTERISTICI
FIZIOLOGICE
 METODE CITOGENETICE
 METODE BAZATE PE UTILIZAREA
MARKERILOR MOLECULARI

METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII SPECIFICE

 Studierea biodiversitatii specifice presupune

existenta a doua etape:
 O etapa de teren care consta in efectuarea
releveurilor la nivelul zonei studiate;
 O etapa de laborator care consta in
analizarea florei din punct de vedere al
bioformelor, geoelementelor si indicilor
autoecologici.
METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII ECOSISTEMELOR
 Biodiversitatea ecosistemelor se determina prin
calcularea unor indici cantitativi ai speciilor,
cum sunt abundenta si frecventa
frecvent
 Abundenta se refera la numarul de indivizi
dintr-o anumita specie raportat la suprafata de
proba
 Frecventa
Frecvent se refera la dispersia si gradul de
omogenitate a indivizilor unei anumite specii pe
unitatea de suprafata

METODE DE STUDIU A
BIODIVERSITATII PEISAJULUI
 Diversitatea peisajului se poate calcula cu ajutorul
indicelui de diversitate SHANNON:
SHANNON
n
D   S k log 2 S k
k 1

unde n- numarul unitatilor peisagere,

Sk- proportia unitatilor k in peisaj
 Heterogenitatea peisajului se calculeaza dupa relatia:

Hmax=log2n2, unde n- numarul total de unitati peisagere

STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE
1. ETAPA DE TEREN
- Presupune executarea de relevee
- Pentru aceasta, se aleg suprafete de proba (esantioane)
cat mai omogene ( cu factori de mediu si inventarul
spaciilor constante)
- Marimea esantioanelor este diferita, in cazul padurii,
aria minima este de 400 m2.
- Datele recoltate pe teren servesc la intocmirea listei
floristice, la care se adauga date despre biotop( relief,
altitudine, expozitie, panta, tip de sol, pH etc)
 STUDIEREA BIODIVERSITATII
SPECIFICE

2. ETAPA DE LABORATOR
- Presupune analizarea florei studiate din punct de vedere
al bioformelor, geoelementelor si indicilor autoecologici
prin alcatuirea de spectre
( reprezentari grafice ale ponderii diverselor elemente)