Grupa 1 FIŞĂ DE LUCRU

1. Studiul biotopului (factori abiotici din ecosistem)

Materiale necesare: - caiet de notiţe, creoin;
- echipament personal adecvat (de regulă, ţinută sport;
- ustensile şi aparate: metru, hârleţ, termometru, busolă, anemometru,
higrometru, barometru, luxmetru, aparat de fotografiat sau filmat.
Mod de lucru:
I. Etapa pregătitoare:
 însuşirea metodelor de lucru;
 procurarea echipamentului necesar;
 triarea materialelor şi a aparatelor utile investigaţiei;
 studierea anumitor hărţi (geografice, geologie, pedologice, hidrologice);
 stabilirea ecosistemului care va fi analizat şi limitele acestuia:pădure de foioase din
Măgura Odobeşti.
II. Etapa investigării de teren
 deplasarea în mediul de studiat;
 întocmirea a unei schiţe a mediului studiat;
 aprecierea mărimii suprafeţei studiate;
 caracterizarea mediului din puct de vedere climatic;
 recoltarea unor probe de sol de la adâncimi diferite;
 colectarea de date legate de biotopul local din diverse surse de informare: monografii,
ziare, internet etc.
Efectuează determinări ale factorilor abiotici:
 grosimea şi tipul straturilor de sol folosind metrul şi hârleţul;
 poziţia geografică utilizând busola;
 temperatura aerului la soare, la nivelul covorului vegetal şi la umbră cu ajutorul
termometrului de aer şi cel de sol;
 umiditatea atmosferică cu ajutorul higrometrului;
 pH – ul solului cu ajutorul unui anemometru;
 presiunea atmosferei cu ajutorul barometrului;
 intensitatea luminii cu ajutorul unui luxmetru;
 gradul de nebulozitate cu ajutorul unei scare convenţionale de la 1 la 10 după cum
 urmează:
0-3 3-7 7-10
Cer senin Cer parţial acoperit cu nori Cer complet acoperit cu nori

 identifică gradul de poluare, în funcţie de cantitatea de reziduuri menajere care se

observă;
 precizează intervenţia omului în ecosystem,prin a inventaria produsele activităţii
umane din biotop.
III.Etapa finală:
 prelucrarea informaţiilor culese din teren;
 interpretarea datelor cu aplicarea unor indici de calcul;
 formularea concluziilor;
 precizarea caracterului şi complexitatea de organizare a biotopului;
 urmărirea evoluţiei factorilor abiotici în diferite anotimpuri;
 notarea datelor obţinute într-un tabel:
Mediul natural Activităţi antropice
a)geologici b)geografici c)mecanici d)fizici e)chimici
SOL: -latitudine -mişcările -temperatură -pH -construcţii
-compozitie -longitudine substratului -apă - concen- -depozite de deşeuri
chimică -expoziţie -mişcările -lumină traţie -reziduuri
-tipul de sol geografică aerului - nutri -
-grosime mente
-culoare -compuşi
-textură toxici
 Grupa 2 FIŞĂ DE LUCRU

1. Studiul biocenozei (factori biotici din ecosistem - plante)

Materiale necesare:-caiet de notiţe, creion;
-echipament personal adecvat (de regulă, ţinută sport;
-ustensile şi aparate: deplantator, cuţit, lupă, pungi de platic, aparat de
fotografiat sau filmat.
Mod de lucru:
I.Etapa pregătitoare:
 însuşirea metodelor de lucru;
 procurarea echipamentului necesar;
 triarea materialelor şi a aparatelor utile investigaţiei;
 studierea anumitor hărţi(geografice, geologie, pedologice, hidrologice);
 stabilirea ecosistemului care va fi analizat şi limitele acestuia:pădure de foioase din
Măgura Odobeşti
II.Etapa investigării de teren
 deplasarea în mediul de studiat;
 alegerea unui releveu şi delimitează-l cu ajutorul a 4 ţăruşi şi a unei coarde;
 efectuează analize precum:
1. analiza calitativă:identificarea speciilor de plante
2. analiza cantitativă: numărul şi distribuţia spaţială a plantelor
3. analiza relaţiilor dintre plante
4. analiza relaţiilor organismelor cu factorii abiotici
Observarea plantelor:
-identifică plantele pe o anumită se o anumită suprafaţă;
-grupează plantele după diferite criterii(durată de viaţă, taxonomie);
-colectează frunze de arbori, arbuşti, plante erbacee pentru determinare şi realizează
ierbare;
-calculează indicia structurali ai ecosistemului şi ai populaţiilor;
-precizează distribuţia diferitelor specii în funcţie de temperatură, lumină, apă ;
-stabileşte adaptările organismelor în corelaţie cufactorii abiotici;
-descoperă relaţiile dintre speciile de plante.
III. Etapa finală:
 prelucrarea informaţiilor culese din teren;
 notarea datelor obţinute într-un table;
 interpretarea datelor cu aplicarea unor indici de calcul;
 formularea concluziilor;
 precizarea caracterului şi complexitatea de organizare a biocenozei:
 urmărirea evoluţiei datelor în diferite anotimpuri;
 determinarea plantelor recoltate , a celor fotografiate,cu ajutorul determinatoarelor şi
atlasurilor;
 stabilirea caracterului şi complexitatea de organizare a biocenozei;
 înscrierea în tabelul de mai jos, a exemplelor de organism, în funcţie de afinitatea
penru anumiţi factori abiotici:
Factor abiotic Tipuri de Atitudinea faţă de Exemple de
organisme abiotic organisme
Temperatura Stenoterme Suportă variaţii
reduse de
temperatură
Mezoterme Suportă variaţii
moderate de
temperatură
Euriterme Suportă variaţii Vrabie
mari de temperatură
Umiditate Xerofile Iubitoare de Mur
uscăciune
Mezofile Umiditate moderată Fag, stejar
,cu variaţii mari
Higrofile Umiditate crescută
cu variaţii mici
Lumină Fotofile Iubitoare de lumină Porumb
puternică
Mezofotofile Iubitoare de lumină Licheni
moderată
Sciafile Iubitoare de umbră Ferigă, molid,
brad, fag
Grupa 3 FIŞĂ DE LUCRU

1. Studiul biocenozei (factori biotici din ecosistem - animale)

Materiale necesare: -caiet de notiţe, creion;
-echipament personal adecvat (de regulă, ţinută sport;
-ustensile şi aparate: pensă, pliculeţe, fileu entomologic, lupă,
binoclu, aparat de fotografiat sau filmat.
I.Etapa pregătitoare:
 însuşirea metodelor de lucru;
 procurarea echipamentului necesar;
 triarea materialelor şi a aparatelor utile investigaţiei;
 studierea anumitor hărţi(geografice, geologie, pedologice, hidrologice);
 stabilirea ecosistemului care va fi analizat şi limitele acestuia:pădure de foioase din
Măgura Odobeşti.
II.Etapa investigării de teren
 deplasarea în mediul de studiat;
 alegerea unui releveu şi delimitează-l cu ajutorul a 4 ţăruşi şi a unei coarde;
 efectuează analize precum:
1. analiza calitativă:identificarea speciilor de animale
2. analiza cantitativă: numărul şi distribuţia spaţială a organismelor animale
3. analiza relaţiilor dintre animale
4. analiza relaţiilor organismelor cu factorii abiotici
Observarea animalelor:
-înregistrează animalele pe o anumită se o anumită suprafaţă;
-grupează organismele animale după taxonomie;
-recoltează animale din vegetaţia ierboasă, din sol, de pe trunchiul arborilor;
-colectează cochilii de melci, exuvii de şerpi, pene etc.
-calculează indicii structurali ai ecosistemului şi ai populaţiilor;
-precizează distribuţia diferitelor specii în funcţie de temperatură, lumină, apă ;
-stabileşte adaptările organismelor în corelaţie cu factorii abiotici;
-descoperă relaţiile dintre speciile de animale, precum şi dintre animale şi plante.
 III.Etapa finală:
 prelucrarea informaţiilor culese din teren;
 notarea datelor obţinute într-un tabel;
 interpretarea datelor cu aplicarea unor indici de calcul;
 formularea concluziilor;
 precizarea caracterului şi complexitatea de organizare a biocenozei;
 gruparea speciilor determinante în cele trei categorii trofice: descompunători,
producători, consumatori;
 realizarea de lanţuri şi reţele trofice cu animalele recunoscute;
 formularea de ipoteze referitoare la evoluţia ecosistemului studiat;
 urmărirea evoluţiei datelor în diferite anotimpuri:
Organisme studiate Morfologie Adaptări la mediu Relaţii cu alte Alte observaţii
organisme