IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA

Se urmaresc raporturile de interdependenta intre speciile de plante si conditiile de mediu.Astfel se

face perfectionarea tehnologiilor de cultura a pajistilor in scopul sporirii productiei si calitatii
furajelor.

Determinarea compozitiei floristice = are un rol important pentru diagnoza si delimitarea tipurilor de
pajiste.

Metodele de cercetare a vegetatiei pajistilor

-metoda gravimetrica = se bazeaza pe analiza botanica a probelor de masa verde sau fan.Se
stabvilesc procentele de participare in compozitia floristica a covorului floral a principalelor grupe de
plante.Metoda se foloseste pentru studiul vegetatiei pajistilor si pentru inregistrarea de schimbari
din vegetatia pajistilor permanente si temporare.Prin aceasta metoda poate fi determinata si
calitatea fanului depozitat.

Metoda lucru = se folosesc probe medii de 1000-1500 grame pentru plantele verzi si 1000 grame
cand plantele sunt uscate.Probele partiale se recolteaza de pe 15-30 suprafete de marimea unui
metru patrat din pajistea supusa analizei.Nr de probe se stabileste in functie de gradul de
uniformitate a compozitiei floristice a pajistii supuse analizei.Probele partiale se omogenizeaza apoi
sunt supuse procedeului de injumatatire repetata pana la obtinerea probei medii stabilita.pentru
pajistea aflata in experienta,probele medii se recolteaza pentru fiecare variant de pe suprafata de 1
m.p. pichetandu-se suprafetele de proba.Proba medie se analizeaza separandu-se in urmatoareel
grupe = graminee,leguminoase,cyperacee si yuncacee si alte specii botanice apoi se cantareste
fiecare grupa de plante ce s-au separat.Probele se cantaresc la o precizie de 0,1 grame.Rezultatul se
exprima in procente-greutatea fiecarei grupe se raporteaza la greutatea totala a probei medii apoi se
face calculul procentual.Toate rezultatele se inscriu in fisa de analiza botanica.

-metoda planimetrica = este o metoda exacta in cercetarea vegetatiei pajistilor.Cu jautorul ei se

stabilesc gradul de acoperire a solului cu vegetatie (suprafata ocupata de lastari,tufe).Se face pe
pajistile permanente si temporare.

Metoda lucru = se foloseste o rama metrica cu latura de 0,5 m sau de 1 m,impartita cu sarma sau cu
sfoara in 25,respectiv 100 de patratele.Cu ajutorul acestei rame se executa 10-15 sau mai multe citiri
pentru un anumit tip de pajiste in functie de uniformitatea floristica.Daca se efectueaza experiente s
se fac citiri una pentru fiecare variant la inceput si al sfarsitul perioadei.Citirile se fac pe aceleasi
amplasamente de pichetare realizate in vederea urmaririi cu exactitate a modificarilor ce pot
interveni in cursul unui an sau pe o perioada mai indelungata.

Mod de lucru = se aseaza rama metrica pe suprafata respectiva stabilind prima data procentul de
goluri iar apoi se determina plantele prezente,suprafata ocupata de fiecare patrat in parte.In cazul cu
indivizi izolati notarea se face cu un +. Citirile se fac intr-o ordine pentru a se face o inregistrare
completa a vegetatiei din speciacercetata patratica cu patratica.Citirile se inscriu in fisa decercetare
planimetrica.

-metoda geobotanica= se foloseste pentru cercetare pe suprafete mari de pajisti dar si in

stationare.La baza metodei se afla relevee ce reprezinta o descriere floristica si stationara a unor
suprafete reprezentative pentru fiecare zona studiata.

Mod de lucru = cercetarea vegetativa se face in 3 etape – determinarea intinderii zonei de studiu si
stabilirea suprafetei de proba ,alcatuirea releveeului,sistematizarea releveului.Determinarea
intinderii are ca scop de a alege suprafata cea mai reprezentativa pentru scopul propus de
noi.Marirea suprafetei de proba trebuie sa fie cel putin egala cu arealul minim reprezentativ al
biocenozei zonei.Obisnuit se foloseste o suprafata de aproximativ 100 m.p.

Alcatuirea releveului = se face o fisa geobotanica de teren care cuprinde data efectuarii
releveului,suprafata,locul de amplasament,relieful.

Sistematizarea releveului consta in inventarierea si inregistrarea speciilor grupandu-le dupa

importanta lor ca plante furajere graminee,leguminoase,cyperacee,yuncacee,alte specii di nfamilii
botanice.Ordinea de inscriere a speciilor se face in ordinea dominantei lor.Toate observatiile se fac
intr-un tabel cu % de participare in dreptul fiecarei specii-metoda fiind cea a indicilor.Indicii de
cercetare sunt abundenta,dominanta,frecventa.

Abundenta = numarul de indivizi care alcatuiesc o specie din biocenoza respectiva.

Dominanta = gradul de acoperire al solului de catre masa vegetativa a plantelor
Frecventa = modul de repartizare al indivizilor unei specii in biocenoza respectiva.

-metoda dublului metru = se studiaza compozitia floristica a unei pajisti respectiv valoarea pajistei
din punct de vedere agronomic.

Mod de lucru = determinarea se facela nivelul parcelelor ecologice,se foloseste un dublu metru pe
lungimea caruia se executa 50 de observatii din 4 in 4 cm.Aceste citiri se fac in doua repetitii pt
fiecare statiune.